CERCETAREA ÎN DOMENIUL SPORTULUI

NOŢIUNI ESENŢIALE FOLOSITE ÎN STATISTICĂ

Ce înţelegem prin noţiunea de variabilă?

Prin variabilă înţelegem „orice concept care poate fi măsurat” (Howitt și

Crammer, 2010, p. 46)

Variabile scoruri sau cantitative: Sunt variabile cărora li se atribuie

valori numerice, care reprezintă o cantitate. Kilogramele, vârsta,

înălţimea au valori numerice, indicând o cantitate (Howitt și Crammer,

2010, p. 46)

Variabile nominale sau categoriale: Sunt variabilele care nu primesc

valori numerice, fiind denumite și calitative. Ca exemplu, din această

categorie fac parte variabile precum genul, etnia, religia, zona din care

provin subiecţii (rurală/urbană) (Howitt și Crammer, 2010, p. 46)

Media Reprezintă suma valorilor raportată la numărul valorilor

(scorurilor).

Mediana reprezintă valoarea/scorul din mijloc care separă cazurile în

prima jumătate, respectiv în a doua jumătate.

Modulul reprezintă scorul care apare cel mai des.

Amplitudinea se obţine făcând diferenţa dintre cel mai mare respectiv

cel mai mic scor.

Abaterea standard – „este o evaluare a măsurării în care scorurile

diferă, în medie, faţă de media scorurilor pentru o anumită variabilă”

(Howitt și Crammer, 2010, p. 79)

Eroarea standard – se referă la mediile eșantioanelor, reprezintă

„abaterea standard a unui set de medii ale eșantioanelor”; „cantitatea

medie cu care mediile eșantioanelor diferă faţă de media populaţiei din

care au fost extrase” (Howitt și Crammer, 2010, p. 135)

Corelaţia

Conceptul de corelaţie, în viziunea unor specialiști, apare ca fiind o

„relaţie de interdependenţă între doi termeni” (Neveanu, 1978, apud

Alexei, 2006, p. 59). De asemenea corelaţia este considerată un „tip de

legătură între două sau mai multe valori statistice” (Schiopu, 1997, apud

Alexei, 2006, p. 59)

Relaţia dintre două variabile și direcţia acesteia este dată de un indicator

numeric, denumit coeficient de corelaţie. Coeficientul de corelaţie cel

mai des utilizat este coeficientul Pearson, iar una dintre variantele sale

se numește Spearman (Howitt și Crammer, 2010, p. 111)

Valorile coeficientului de corelaţie sunt între -1.00, 0.00, până la +1.00.

Dacă valorile sunt „+” corelaţia este pozitivă, adică creșterea valorilor

unei variabile va impune creșterea valorilor celeilalte variabile. În cazul

semnului „-” corelaţia este negativă, și creșterea valorilor unei

variabile duce la scăderea valorilor celeilalte variabile. (Howitt și

Crammer, 2010, p. 111)

Testul T pentru eșantioane pereche

În acest caz avem două seturi de date/scoruri ce provin de la un singur eșantion de

subiecţi (Howitt și Crammer, 2010, p. 141) . Acest procedeu este utilizat pentru a

scoate în evidenţă dacă diferenţa dintre media unor scoruri faţă de media altor

scoruri (pentru aceeași variabilă) este semnificativă.

Testul T pentru eșantioane pereche se bazează pe un eșantion ce este măsurat de

două ori, prima dată la momentul A, iar ulterior în momentul B. Mediile obţinute

sunt comparate pentru a scoate în evidenţă o eventuală diferenţă semnificativă

între cele două măsurători (Howitt și Crammer, 2010, p. 111)

Una dintre condiţiile ca acest test să funcţioneze este ca cel care efectuează studiul

să se asigure că măsoară aceeași variabilă de două ori.

Testul T pentru eșantioane independente

Prin testul T pentru eșantioane independente se urmărește dacă

diferenţa dintre mediile scorurilor a două grupuri diferite este

semnificativă. Testul T pentru eșantioane independente, de exemplu,

se poate folosi pentru a scoate în evidenţă existenţa unei diferenţe

semnificative între bărbaţi și femei faţă de aceeași variabilă

(diferenţă semnificativă între media scorurilor bărbaţilor faţă de

media scorurilor femeilor). În cazul în care dorim să comparăm

mediile a trei sau a mai multor grupuri de participanţi va trebui să

folosim ANOVA (Howitt și Crammer, 2010, p. 151)

Testul chi – pătrat

Prin intermediul acestui test se urmărește depistarea unei diferenţe

semnificative între două eșantioane în raport cu variabile

nominale/categoriale. De exemplu se poate testa diferenţa, la nivel de

gen faţă de preferinţele pentru lectură/programe tv, sau faţă de modul

de petrecere a timpului liber. (Howitt și Crammer, 2010, p. 163)