Download - Cercetarea in Sport
CERCETAREA ÎN DOMENIUL SPORTULUI
NOŢIUNI ESENŢIALE FOLOSITE ÎN STATISTICĂ
Ce înţelegem prin noţiunea de variabilă?
Prin variabilă înţelegem „orice concept care poate fi măsurat” (Howitt și
Crammer, 2010, p. 46)
Variabile scoruri sau cantitative: Sunt variabile cărora li se atribuie
valori numerice, care reprezintă o cantitate. Kilogramele, vârsta,
înălţimea au valori numerice, indicând o cantitate (Howitt și Crammer,
2010, p. 46)
Variabile nominale sau categoriale: Sunt variabilele care nu primesc
valori numerice, fiind denumite și calitative. Ca exemplu, din această
categorie fac parte variabile precum genul, etnia, religia, zona din care
provin subiecţii (rurală/urbană) (Howitt și Crammer, 2010, p. 46)
Media Reprezintă suma valorilor raportată la numărul valorilor
(scorurilor).
Mediana reprezintă valoarea/scorul din mijloc care separă cazurile în
prima jumătate, respectiv în a doua jumătate.
Modulul reprezintă scorul care apare cel mai des.
Amplitudinea se obţine făcând diferenţa dintre cel mai mare respectiv
cel mai mic scor.
Abaterea standard – „este o evaluare a măsurării în care scorurile
diferă, în medie, faţă de media scorurilor pentru o anumită variabilă”
(Howitt și Crammer, 2010, p. 79)
Eroarea standard – se referă la mediile eșantioanelor, reprezintă
„abaterea standard a unui set de medii ale eșantioanelor”; „cantitatea
medie cu care mediile eșantioanelor diferă faţă de media populaţiei din
care au fost extrase” (Howitt și Crammer, 2010, p. 135)
Corelaţia
Conceptul de corelaţie, în viziunea unor specialiști, apare ca fiind o
„relaţie de interdependenţă între doi termeni” (Neveanu, 1978, apud
Alexei, 2006, p. 59). De asemenea corelaţia este considerată un „tip de
legătură între două sau mai multe valori statistice” (Schiopu, 1997, apud
Alexei, 2006, p. 59)
Relaţia dintre două variabile și direcţia acesteia este dată de un indicator
numeric, denumit coeficient de corelaţie. Coeficientul de corelaţie cel
mai des utilizat este coeficientul Pearson, iar una dintre variantele sale
se numește Spearman (Howitt și Crammer, 2010, p. 111)
Valorile coeficientului de corelaţie sunt între -1.00, 0.00, până la +1.00.
Dacă valorile sunt „+” corelaţia este pozitivă, adică creșterea valorilor
unei variabile va impune creșterea valorilor celeilalte variabile. În cazul
semnului „-” corelaţia este negativă, și creșterea valorilor unei
variabile duce la scăderea valorilor celeilalte variabile. (Howitt și
Crammer, 2010, p. 111)
Testul T pentru eșantioane pereche
În acest caz avem două seturi de date/scoruri ce provin de la un singur eșantion de
subiecţi (Howitt și Crammer, 2010, p. 141) . Acest procedeu este utilizat pentru a
scoate în evidenţă dacă diferenţa dintre media unor scoruri faţă de media altor
scoruri (pentru aceeași variabilă) este semnificativă.
Testul T pentru eșantioane pereche se bazează pe un eșantion ce este măsurat de
două ori, prima dată la momentul A, iar ulterior în momentul B. Mediile obţinute
sunt comparate pentru a scoate în evidenţă o eventuală diferenţă semnificativă
între cele două măsurători (Howitt și Crammer, 2010, p. 111)
Una dintre condiţiile ca acest test să funcţioneze este ca cel care efectuează studiul
să se asigure că măsoară aceeași variabilă de două ori.
Testul T pentru eșantioane independente
Prin testul T pentru eșantioane independente se urmărește dacă
diferenţa dintre mediile scorurilor a două grupuri diferite este
semnificativă. Testul T pentru eșantioane independente, de exemplu,
se poate folosi pentru a scoate în evidenţă existenţa unei diferenţe
semnificative între bărbaţi și femei faţă de aceeași variabilă
(diferenţă semnificativă între media scorurilor bărbaţilor faţă de
media scorurilor femeilor). În cazul în care dorim să comparăm
mediile a trei sau a mai multor grupuri de participanţi va trebui să
folosim ANOVA (Howitt și Crammer, 2010, p. 151)
Testul chi – pătrat
Prin intermediul acestui test se urmărește depistarea unei diferenţe
semnificative între două eșantioane în raport cu variabile
nominale/categoriale. De exemplu se poate testa diferenţa, la nivel de
gen faţă de preferinţele pentru lectură/programe tv, sau faţă de modul
de petrecere a timpului liber. (Howitt și Crammer, 2010, p. 163)