FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

CECUL - INSTRUMENT DE

PLATĂ ŞI CREDIT

Coordonator ştiinţific, Student,

Lect.univ.dr. Vladut Anca

2012

1

Cuprins

INTRODUCERE……………………………………………………………………….

CAPITOLUL 1: INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT………………………..1

1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare ………………….4

1.2. Definiția și clasificarea cecurilor………………......………………………………...7

1.3. Cecurile electronice………..………………………....…………....…….…………12

1.4. Emiterea cecului……………………………………....………………….…………13

1.5. Regresul, în caz de neplată a cecului……………………......……...…….………....15

CAPITOLUL 2: CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI……………….

2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului………………………………...…………………16

2.2. Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cec-

lui………………………………………………………………………………………………...18

CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI IN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI………

3.1. Avalizare………………………………………...…………...……………………..19

3.2. Girarea/andosarea……………………...……………...………………………..…20

3.3. Plata………………………………………………………...…….…………………21

3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia……………………...………………………23

CAPITOLUL 4: PLATA CU CEC……………………………………………………..

4.1. Plăţi cu cec…………………………………………………..………………………25

4.2. Riscurile exportatorului la plata în cont deschis……………..…………...…………30

4.3. Poziţia juridică a trasului………………………...……………...…………………..31

4.5. Consecinţele neplăţii cecului……………………………………...………………...33

CAPITOLUL 5 : CIRCUITUL CECULUI…………………………………………….

5.1. Etapele procesării prin compensare a cecului……………………...……………......35

5.2. Refuzul cecului la plată……………………………………………...……………...40

CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI.

PIERDEREA,FURTULDISTRUGEREA SAU ANULAREA

CECURILOR………………………………………………………………………

2

6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor………………………………………....…………..44

6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor…………………...…………45

CONCLUZII……………………………………………………………………...…..46

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………

3

INTRODUCERE

Instrumentele de plată şi credit reprezintă documente bancare operaţionale pe suport de

hârtie, magnetic sau electronic ce pot fi folosite cu ajutorul tehnicilor specifice de operare pentru

a transmite fonduri de la ordonator la beneficiar.

Instrumentele sunt emise de banca centrală şi băncile comerciale cu acordul băncii

centrale pentru a asigura forma standardizată şi un conţinut economic şi juridic ce poate să

permită transferul de fonduri în siguranţă deplină.

Aceste instrumente de plată şi credit sunt definite ca fiind înscrisuri care au un conţinut şi

o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi reprezintă pentru cel ce

le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă şi întindere sunt

determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri.

Cecul este printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar prin care o persoană

numită trăgător dă un ordin necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau

a unui beneficiar terţ, plata unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după

preferinţă. Cecul poate fi definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.1

Cecurile se clasifică după mai multe criterii şi anume:

- din punct de vedere al indicării beneficiarului: cecuri nominative; la ordin; la purtător;

- din punct de vedere al modului de încasare sunt : cecuri în numerar; certificate şi de

călătorie ;

- din punct de vedere al mecanismului plăţilor sunt: cecuri personale şi cecuri bancare.

Prezenta lucrare intitulată Cecul - instrument de plată şi credit, este structurată pe 6

capitole.

Primul capitol: Instrumente de plată şi credit cuprinde 5 subcapitole în care sunt tratate

conceptul, trăsăturile şi reglementarea instrumentelor de plată şi credit. Tot în cadrul acestui

capitol se face o analiză şi clasificare a cecurilor, se vorbeşte despre conceptul de cecuri

electronice şi se arată modalităţile de emitere a acestora.

Cel de-al doilea capitol al lucrării intitulat Condiţiile de valabilitate ale cecului cuprinde

unele aspecte legate de menţiunile obligatorii ale cecului, dar şi consecinţele nerespectării

cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cecului.

Capitolul trei: Operaţiuni în procesul utilizării cecului conţine aspecte legate de

desfăşurarea operaţiunilor ce sunt folosite în procesul de uzilizare a cecului.1 BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51

4

Plata cu cec este denumirea celui de-al patrulea capitol şi este alcătuit din 4 subpuncte.

Capitolul 5: Circuitul cecului analizează etapele procesării prin compensare a cecului şi

refuzul cecului la plată.

La finalul lucrării, capitolul 6 numit Riscuri în utilizarea cecului. Pierderea, furtul,

distrugerea sau anularea cecurilor dezbate aspecte legate de toate aceste riscuri intervenite în

utilizarea cecului.

Pentru întocmirea lucrării am consultat o bibliografie vastă, clară şi variată ce m-a condus

spre formularea unor concluzii pertinente cu privire la analizarea temei propuse.

5

CAPITOLUL 1. INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT

Instrumenele de plată şi credit sunt monedele propriu zise şi câteva documente bancare

operaţionale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, ce funcţionează cu ajutorul unor tehnicii

specifice de operare, circuite şi securizare în vederea transmiterii de fonduri de la ordonator la

beneficiar. Instrumentele sunt emise de banca centrală (moneda efectivă) şi băncile comerciale

(moneda scripturală) cu acordul băncii centrale ca să se asigure o formă standardizată şi un

conţinut economic şi juridic care să poată permite transferul de fonduri in deplină siguranţă şi

delimitarea responsabilităţilor participanţilor la transferul bancar. Tot aceste instrumente se pot

folosi şi de entităţile non bancare ca postă, firmele de decontari sau cele pentru operaţiuni cu

titluri, autorizate expres de banca centrală pentru a lucra in domeniul transferurilor de fonduri.

Există două mari categorii de instrumente: instrumente de plată cu numerar şi

instrumente de plată fară numerar.

Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote

(moneda de hârtie) şi arată o veche formă de circulaţie monetară. Ca să îndeplinească funcţia de

instrument de plată, moneda metalică si bancnotele – numerarul in termeni bancari – necesită un

complex de tehnici si reglementări cu caracter normativ emise de banca centrală si băncile

comercile.

Instrumentele de plată fară numerar sunt documente standardizate ce conţin instrucţiuni

de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor catre banca beneficiarului. Cu

ajutorul acestui instrument de plată se fac înregistrari in conturile partenerilor de la băncile lor

care confirmă diminuarea respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor. Cele mai des

folosite instrumente de plată in tranzacţii2 sunt urmatoarele: ordinul de plată, cambia, cecul,

biletul la ordin, cardul.

Mijloacele de plată3 fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit,

debitare directă, card de plată, cec, cambie şi bilet la ordin), aprobă transferul fondurilor deţinute

în conturi deschise la instituţii de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei

instrucţiuni de plată. Ca să se efectueze plata fară numerar prin transfer de fonduri de la plătitor

la beneficiar include o serie de operaţiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituţiilor

autorizate şi supravegheate prudenţial (respectiv instituţiilor de credit) şi Trezoreriei Statului.

2 http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin3 http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205

6

Principalele etape ale unei plăţi fără numerar4 sunt următoarele :

Faza tranzacţională conţine iniţierea, validarea şi transmiterea unei instrucţiuni de plată.

În funcţie de tipul instrumentului, instrucţiunea de plată poate fi iniţiată de debitor (spre

exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe).

În faza tranzacţională au loc o serie de operaţiuni, ce vizează în principal verificarea identităţii

părţilor implicate în tranzacţie, a autenticităţii instrumentului5 de plată folosit şi a integrităţii

datelor cuvenite tranzacţiei.

În faza de compensare şi decontare, instituţiile (instituţiile de credit şi Trezoreria Statului)

schimbă între ele creanţele rezultate din plăţile fără numerar, cu ajutorul sistemului de plăţi

pentru plăţi valoare mică şi volum mare, şi decontează soldurile nete ale acestor creanţe prin

intermediul sistemului ReGIS.

Ca orice document de plată conţine două tipuri de informaţii: informaţii financiare şi

informaţii nonfinanciare. Informaţia financiară (monetară sau informaţie bani) se referă la suma

de bani care trebuie plătită, valută, scadenta, băncile participante şi conturile debitoare şi

creditoare, numele părţilor participante la tranzacţie, iar răspunderea pentru executarea acesteia

revine emitentului. Informaţia nonfinanciară conţine elemente adiacente plăţii ca scopul acesteia

sau unele instrucţiuni cu caracter specific.

Chiar dacă instrumentele de plată diferă foarte mult unele faţa de altele in funcţie de

specificul plaţii, ele au si caracteristici comune care permit clasificarea acestora dupa mai multe

criterii.

Tranzacţiile în numerar si păstrarea acestuia implică costuri mai mari de transport şi

depozitare şi riscuri apreciabile de securitate. De aceea este mult mai uşor să realizăm

tranzacţiile prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar.

Împreună cu acestea se mai utilizează şi plata în avans ( constituie cea mai atractivă modalitate

de plată din punctul de vedere al exportatorului dar cea mai putin atractivă pentru importator ) ,

plata la expediere , plata după vânzare , tranzacţii pe baza de cont deschis ( utilizate adesea de

firmele din SUA ) .

Pentru a alege o modalitate sau un instrument de plată , în derularea unei afaceri

economice internationale , implică din partea managerilor si a colectivelor de specialişti, ce îşi

desfaşoară activitatea în acest domeniu , cunoştinţe temeinice de management şi marketing

internaţional , de legislaţie internă si internaţională în domeniile comercial , financiar - bancar ,

cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace , instrumente şi tehnici de plată au

particularităţile lor de formă şi de fond6 .

4 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin5 http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin6 Elena Bojesteanu, Relaţii monetar- financiare-internationale, Editura A.S.E.,Bucuresti,2010,89-95

7

Totuşi ne dăm seama că această alegere mai depinde şi de alte elemente cum ar fi :

legislaţia naţională ce trebuie să fie aliniată la cea internaţională , de experienţă acumulată în

timp şi tradiţia în folosirea acestor mijloace sau instrumente , poziţia firmei pe pieţele

internaţionale , relaţia dintre agentul economic şi banca sau băncile colaboratoare , puterea

economico-financiară a firmei etc .

Chiar dacă Romania şi-a exprimat dorinţa de aderare la Uniunea Europeană,iar pe plan

european se fac eforturi în scopul obţinerii unei europe unite , cunoaşterea şi folosirea tehnicilor

şi instrumentelor de plată , a managementului tranzacţiilor internaţionale în ansamblul sau ,

trebuie să constituie un obiectiv prezent şi viitor pentru toţi cei care sunt implicaţi în domeniile

comercial , financiar , bancar7 , economic în general .

De asemenea este mult mai uşor să plătim furnizorilor prin virament bancar decat prin

numerar şi chiar mai convenabil.

Instrumentele de plată fără numerar sunt mai des folosite, pentru că sunt mult mai uşor de

realizat plăţile prin virament bancar decât plăţile în numerar.8

1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare

Definiţia instrumentelor de plată şi credit

Instrumentele de plată şi credit9 (efectele de comerţ sau titlurile financiare, cum mai sunt

denumite în literatura de specialitate şi în practica financiară internaţională ) sunt înscrisuri care

au un conţinut şi o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi

reprezintă pentru cel ce le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă

şi întindere sunt determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri.

Trăsăturile instrumentelor de plată şi credit

Titlurile de credit se caracterizează prin următoarele trăsături principale10:

- Formalismul - titlurile de credit sunt exprimate prin înscrisuri care au rolul de a

constitui drepturi; datorită faptului că drepturile sunt încorporate în titlu, pentru naşterea,

transmiterea şi exercitarea acestor drepturi este necesară existenţa unui înscris. Dreptul nu există

în afara înscrisului.

7 http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului8 Faghi Mădălina, Acreditivul documentar-modalitate de plată bancară internatională,.Bucuresti:Editura Wolters Kluwer,2007,65-719 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin10 I. Schiau, Curs de drept comercial, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004, p. 365

8

- Oricare posesor al titlului câştigă un drept propriu şi autonom, rezultând ca titlul de

credit sa fie independent de operaţia de credit pe care o constată11.

Reglementarea instrumentelor de plată şi credit

Emiterea, circulaţia şi negocierea instrumentelor de plată şi credit de asemenea

reglementate pe bază de norme interne şi internaţionale12, dintre care pot fi menţionate:

- Legea 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată prin Legea 83/1994;

- Legea 59/1934 privind cecul;

- Normele BNR nr.6 şi nr.10/1994 privind cambiile şi biletele la ordin ;

- Regulamentul valutar nr.3/1997;

- Convenţiile de la Geneva din 7 iunie 1930 privind legea uniformă, reglementările

anumitor conflicte de legi şi dreptul la timbru, în materie de cambii şi bilete la ordin;

- Convenţiile de la Geneva din 19 martie 1931 privind legea uniformă şi reglementarea

anumitor conflicte de legi13 în materie de cecuri. România deşi nu a aderat oficial la aceste

convenţii internaţionale, a aplicat totuşi reglementările lor prin legile promulgate în 1934.

Prezentarea principalelor instrumente de plată şi credit

1. Cambia

Trata (cambia) este unul dintre instrumentele de plată şi credit cu ajutorul careia o

persoană fizică sau juridică numită trăgător comunică un ordin necondiţionat unei alte persoane

fizice sau juridice numită tras, de a plăti la vedere sau la scadenţă, o sumă determinată, unei alte

persoane fizice sau juridice numită beneficiar. După cum reiese, din definiţia de mai sus, se

desprind trei părţi principale14.Cele trei părți care iau parte la acţiune sunt : trăgătorul, trasul şi

beneficiarul.

Trăgătorul15 se regaseşte întotdeauna cu vânzătorul de mărfuri sau prestatorul de servicii,

sau cu exportatorul de mărfuri. Pe poziţia trasului se află importatorul de mărfuri sau de servicii

sau cumpărătorul.

Beneficiarul tratei se poate afla în mai multe ipostaze :

a) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate/efectuate pe cheltuiala

vânzătorului, beneficiarul de drept va fi acesta,deci trăgătorul (în cazul cambiei la ordin

propriu) ;11 I. Schiau, op. cit., p.36512 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin13 http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin/14 I. Schiau, , op. cit., p. 36515 http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/

9

b) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate din surse băneşti atrase, de

regulă, de la o bancă, atunci beneficiarul cambiei va fi aceasta, pentru rambursarea sumei

avansate (cambia trasă în contul altuia) ;

c) în cazul în care trăgătorul are datorii către un terţ, el poate trage o cambie la ordinul

acestuia sau poate să-i transmită o cambie primită de el, nenominalizată, pe care să o gireze16.

2. Cecul

Cecul este un alt instrument de credit prin care o persoană numită trăgător dă un ordin

necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau a unui beneficiar terţ, plata

unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după preferinţă. Cecul poate fi

definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.17

Cecul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă,iar acestea sunt: data şi locul

emiterii, denumirea de cec înscrisă în titlu sau text, în limba utilizată pentru completarea cecului,

ordinul necondiţionat (pur şi simplu) de a plăti o sumă de bani determinată, în cifre şi litere,

numele băncii plătitoare (trasul), locul unde se va face plata şi semnătura emitentului. În lipsa

unuia din elementele menţionate mai sus duce la ineficacitatea cecului, cu excepţia locului plăţii

(va fi primul dintre ele) şi a locului emiterii (care dacă nu este menţionat se consideră a fi cel de

lângă numele emitentului).

3. Biletul la ordin18

Biletul la ordin este al treilea instrument de plată şi credit prin care o persoană fizică

sau juridică numită emitent, se obligă să plătească la scadenţă unei alte persoane fizice sau

juridice denumită beneficiar, sau, la ordinul acesteia , unei terţe persoane, o sumă de bani

determinată. Cel care emite biletul la ordin este cumpărătorul de mărfuri sau servicii, iar

beneficiarul este vânzătorul mărfurilor sau serviciilor, banca acestuia sau o terţă persoană căreia

beneficiarul are să-i plătească o creanţă.

Biletul la ordin îndeplineşte urmatoarele condiţii de formă : data şi locul emiterii,

denumirea expresă de bilet la ordin înscrisă în text sau în titlu , în limba utilizată pentru

completarea biletului la ordin (Promissory note, în limba engleză, Bilet a ordre, în limba

franceză, Solawechsel, în limba germană), promisiunea de plată , clară şi necondiţionată, suma

determinată, în cifre şi litere, data şi locul plăţii, beneficiarul (persoana pentru care, sau la

ordinul căreia se face plata), semnătura emitentului. Ca şi cambia,biletul la ordin beneficiază de

aceleaşi prevederi privind avalizarea, girul , scadenţa , plata, regresul etc. Emitentul biletului la

16 Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,199517 BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 5118 http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/

10

ordin are obligaţia să plătească prin banca sa (la fel ca şi trasul), urmând să accepte plata pentru

care şi-a dat permisiunea . În cazul plăţii la vedere, biletul la ordin trebuie prezentat la viză

emitentului, în termenul fixat prin convenţie de către emitent sau giranţi . Refuzul de viză al

emitentului se constată prin opunere, a cărei dată va servi de referinţă pentru stabilirea

termenului de plată . Avalul, dacă nu se constată pentru cine a fost dat, se consideră dat în

favoarea emitentului.19

Trei mari sisteme de drept se află încă în prezenţă după unificarea de la Geneva (1930 ) a

cambiei şi a biletului la ordin: sistemul anglo-saxon, sistemul german şi sistemul francez20.

1.2. Definiția și clasificarea cecurilor

Cecul21 reprezintă, în general, un ordin necondiţionat dat în scris de către o persoană

(titularul unui cont creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o

bancă, semnat de către persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o

anumită sumă de bani fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul

purtătorului.

Etimologia cuvântului CEC este controversată. O primă ipoteză ar fi urmatoarea:

Regii Angliei obișnuiau să-și plătească furnizorii prin Tezaurul Public (Court of

Exchequer), predându-le înscrisuri denumite inițial “bills of scaccario” ,iar mai tărziu “bills of

exchequer”. Termenul “exchequer” provine de la cuvertură cu pătrățele, ca o tablă de șah

(chequered cloth) care era pusă pe masa pe care se efectuau calcule contabile.

Altă ipoteză spune că substantivul “cec” derivă din verbul “to check”, în sensul de a

verifica.

Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramoș cecul

emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice.

Isocrate (436-338) in Trapezitica recomandă folosirea cecului de călătorie, arătând exemplul lui

Stratocles, cetățean atenian care a vrut să evite riscul deplasării numerarului cu ocazia voiajului

sau la Pont, a plătit o sumă unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. În schimbul sumei

plătite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de călătorie. Ajungând cu bine la Pont şi prezentând

acel înscris lui Sapaios tatăl, acest bancher i-a plătit suma înscrisă pe cec.

De la cecul lui Stratocles şi până la “cecul imagine” informatizat s-a produs o evoluție

care acoperă două milenii.

19 Vasile Cocris, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universitaăţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2006, p.24-3020 P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 1221 http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-numerar/

11

Cecul se află printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar, cu extindere

preponderentă în unele ţări. În multe din aceste ţări, reglementarea utilizării cecului a fost

multilateral legiferată, reflectînd în general practici şi experienţe variate.

În prezent, sistemele de plăţi prin cec au devenit deosebit de eficiente în multe ţări, о dată cu

introducerea şi extinderea procedeelor de dematerializare şi de prelucrare prin transferarea

imaginii cecurilor.

În sec. XX cecul a fost înlocuit treptat de ordinul de plată, iar în anul 2006 cecul

reprezenta peste 10% din plăţile interne în Canada, 5% în SUA, 3% în Japonia, 3% în Franţa şi

6% în România. Pe plan internaţional, cecul a fost reglementat în anul 1928 de Comitetul

Economic de pe lângă Liga Naţiunilor Unite de la Geneva care a elaborat un set de Norme

privind folosirea cecului ce au constituit cadrul general juridic şi tehnic în decontările

internaţionale şi interne. 22

Detalii privind cecul23:

- persoana care trage cecul se numeşte trăgător;

- banca prin care se trage cecul se numeşte banca trasă sau bancă plătitoare;

- persoana asupra căreia cecul tras este plătibil se numeşte tras sau beneficiar;

- în cazul în care trăgătorul trage un cec plătibil în favoarea sa, atunci trăgătorul şi trasul

sunt una şi aceeaşi persoană.

În momentul prezentării la ghişeul băncii a unui cec, casierul trebuie să verifice

următoarele elemente:

- Dacă data este corectă: Este cecul post-datat sau expirat?

- Post-datat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă înaintea datei specificate pe cec.

- Expirat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă după şase luni de la data înscrisă

pe el.

În ambele situaţii cecul nu se poate încasa.

- Trasul (beneficiarul):

În cazul în care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont, atunci astfel de

instrucţiuni trebuie implementate.

Conţinutul instrumentului:

În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cuvinte şi suma înscrisă în cifre,

suma plătibilă este cea menţionată în cuvinte. Oricum, banca este împuternicită să returneze

22 S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 515-516 23 http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/

12

24cecul neonorat pe care să înscrie “cuvintele şi cifrele diferite”. Banca plătitoare are dreptul să

solicite clientului său să-şi completeze cecul cu termeni clari şi corecţi.

- Semnătura trăgătorului:

Semnătura trebuie şi ea verificată pentru ca banca să fie sigură că semnătura de pe cec

corespunde cu cea din specimenul de semnături păstrat cu grijă de bancă. Semnătura este una

genuină.

- Girarea :

Girarea instrumentului reprezintă operaţiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea şi

toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezintă o menţiune făcută pe verso-ul cecului în

favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la răndul său, să gireze

cecul.

În literatura de specialitate englezească, sunt cunoscute două tipuri de girare:

1. Girarea în alb: În cazul în care nu este indicată nici o persoană la girare. O astfel de

girare în alb poate transforma ordinul cecului într-un cec la purtător;

2. Girarea specială: este cazul în care cel care girează cecul specifică şi persoana în

favoarea căreia este girat cecul.

Clasificarea cecurilor se poate face după mai multe criterii, respectiv :

1. din punct de vedere al indicării beneficiarului, cecurile pot fi:

cecuri nominative, când în text se menţionează numele beneficiarului. Cecurile

nominative pot fi transmise prin girare. Este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin

unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani de care emitentul

(trăgătorul) dispune. Cecul nominativ atribuie calitatea de beneficiar doar persoanei nominalizate

expres în cec. Beneficiarul ar putea fi substituit în cazul girului ulterior al cecului. El va fi

transmis prin gir doar dacă are inserată clauza „la ordin”, în toate celelalte cazuri transmiterea

cecului nominativ putând fi realizată doar cu respectarea condiţiilor cesiunii ordinare. În aceleaşi

condiţii de emitere cecul nominativ ar putea conţine clauza „nu la ordin” sau alte cuvinte

echivalente („netransmisibil” etc.). În respectivele cazuri transmiterea cecului la fel se va realiza

în condiţiile simplei cesiuni ;

cecuri la ordin, când în text beneficiarul nu este menţionat nominativ, ci cu clauza

<la ordin>, care permite primului beneficiar să-l transmită prin gir celui de al doilea beneficiar şi

aşa mai departe. Cecul la ordin este plătit unei persoane determinate şi e transmisibil prin gir

scris chiar pe document. Transmiterea acestuia se realizează fără concursul debitorului

(trăgătorului), dar în prezenţa acordului acestuia(aprobată cu modificări prin Legea nr.

24 Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti, 1996, 107-11213

83/199425), . Caracterul de cec la ordin trebuie să rezulte din chiar însuşi titlul şi chiar din

momentul emiterii lui. Destinatarul ordinului de plată este trasul (banca sau altă societate

creditoare).

Emitentul ordinului s-ar putea să fie altul decât cel al cecului (trăgător), primul fiind

specificat după menţiunea „la ordinul”.

Atunci când emitentul ordinului coincide cu trăgătorul (emitentul de cec), se va trece

menţiunea „vizaţi / plătiţi la ordinul nostru / meu”.

În atare cazuri beneficiar ar putea fi prezentatorul de cec sau persoana indicată în cec.

la purtător, care fie nu conţin nici o referinţă referitor la numele beneficiarului, fie

conţin menţiunea expresă <la purtător>. Aceste cecuri sunt achitate oricărui deţinător legal, care

le prezintă spre încasare la ghişeele băncii plătitoare.

Cecurile vor fi considerate „la purtător” dacă în textul înscrisului este stipulată expres menţiunea

„la purtător”, sau când nu se completează spaţiul destinat menţiunii privind beneficiarul sumei ce

face obiectul cecului. Acest tip de cec este plătibil oricui îl prezintă, şi are dezavantaje în acest

sens.

2. din punct de vedere al modului de încasare26 , cecurile pot fi:

în numerar , care se plătesc « cash », cu sau fără limită de sumă, beneficiarului lor ;

barate, care conţin două linii paralele într-un colţ sau în mijlocul cecului. Cecurile barate sunt

folosite numai pentru plăţile în cont (fără numerar), prin transferul sumelor respective din contul

emitentului în cel al beneficiarului . Prin barate, trăgătorul sau beneficiarul unui cec pot impune

condiţii restrictive la plata acestuia27

Astfel, dacă între cele două linii paralele se menţionează numele unei bănci aceasta

reprezintă o barare « specială « , iar dacă nu se menţionează nimic sau doar cuvântul « bancă« ,

aceasta reprezintă o barare « generală« . Bararea produce următoarele efecte : 28

- dacă bararea este generală, trasul nu poate plăti cecul decât unei bănci sau

unui client al trasului;

- dacă bararea este specială, cecul nu poate fi plătit de către tras decât băncii

indicate între cele două bare.

Efecte similare cu bararea pot fi obţinute prin menţiunea « plată în cont », sau prin alte

menţiuni similare. În această situaţie trasul poate plăti cecul numai prin creditarea contului

beneficiarului. Bararea sau clauza <plata în cont> nu pot fi revocate de către beneficiarii ulteriori

2525 MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe26 http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin27 Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I, Editura Lumina, Bucureşti 1991, p.123-12428 Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul riscurilor financiar valutare, Bucuresti,Editura A.S.E.,2006,45-50

14

ai cecului. Trasul care nu respectă condiţiile impuse de barare sau de clauza <plata în cont> este

răspunzător de eventualele prejudicii aduse beneficiarului până la concurenţa sumei înscrise pe

cec. Bararea sau plata « în cont » au ca scop creşterea siguranţei operaţiunilor cu cecuri prin

reducerea riscului de furt a cecurilor sau de falsificare a andosării cecurilor trimise prin

corespondenţă ;

certificate, pe care banca în care se află contul trăgătorului face o menţiune asupra

disponibilului trăgătorului în contul respectiv, sub forma : <certificat pentru suma de ...>, sau

« bun pentru suma de ... »etc ;

de călătorie, care pot fi cu sau fără o valoare imprimată. Ele sunt emise de bănci şi vândute

clienţilor lor la valoarea nominală. Aceste cecuri cunosc o mare diversitate. Astfel ele pot avea

înscrisă denumirea « traveller cheques », în limba engleză, sau « cheque de voyage », în limba

franceză, îmbrăcând aspectul unei bancnote, sau pot avea forma unor cecuri în alb. Beneficiarul

cecurilor de călătorie este, în principiu, apărat împotriva furtului prin faptul că atunci când

cumpără cecurile de călătorie de la bancă trebuie să le semneze, semnătură care este confruntată

la ghişeul băncii plătitoare, în momentul plăţii, posesorul29 cecului trebuind să dea o nouă

semnătură şi să prezinte paşaportul pentru identificarea persoanei şi a semnăturilor. Cu ocazia

Conferinţei internaţionale pentru raţionalizarea operaţiunilor interbancare de Bruxelles, din 1961,

s-a convenit un tip unitar de cec de voiaj sub forma eurocecurilor, având un înalt grad de

siguranţă . Eurocecurile au o limită de sumă, fără însă a avea suma înscrisă pe ele, vânzându-se

sub forma unor cecuri în alb. Carnetele de eurocecuri se eliberează cumpărătorilor împreună cu o

legitimaţie de garanţie, de mărimea unei cărţi de vizită, cuprinzând elemente care asigură

protecţia împotriva furturilor şi falsificărilor, ca şi încasarea de către banca plătitoare de la banca

emitentă30

a sumei achitate beneficiarului cecului. Eurocecurile se achită beneficiarilor numai dacă

prezintă legitimaţia de garanţie.

O altă categorie de cecuri de călătorie sunt cele de tip Visa, American Express,

Mastercard, Eurocard etc. Aceste cecuri se particularizează prin aceea că sunt garantate de

posesor cu sumele existente în contul său bancar . Ca atare, beneficiarul, când primeşte carnetul

cu cecuri nu îl achită în totalitate, diferenţa neachitată fiind preluată de contul său. Asimilate

cecurilor sunt şi înscrisurile <international money order> , a căror utilizare s-a generalizat pe

plan internaţional , fiind emise, în special de marile companii turistice din S.U.A., Anglia, etc.

3. din punct de vedere al mecanismului plăţilor cecurile pot fi:

29 S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 715-716 .30 Alexandru Ticlea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de Editură şi Presă, Şansa SRL, Bucureşti, 1999, p.118-123 şi p. 156-182

15

- personale, trase de o persoană fizică sau juridică în favoarea altei persoane fizice sau

juridice . La aceste cecuri participă: trăgătorul, emitentul cecului, care are deschis un cont cu un

fond disponibil de plată la o bancă, trasul, banca plătitoare31

a ordinului dat de trăgător de a achita suma înscrisă pe cec şi beneficiarul, primitorul sumei

înscrise pe cec;

- bancare, trase de o bancă, din ordinul unui terţ asupra altei bănci, în favoarea unei

persoane fizice sau juridice indicate de trăgător (ordonator). Aceste cecuri au o largă utilizare în

relaţiile de plăţi internaţionale. În cazul în care beneficiarul unor astfel de cecuri are sediul în

România, aceste cecuri pot fi trase de bănci străine asupra unei bănci româneşti, sau asupra altor

bănci străine, dar prezentarea lor spre încasare se va face numai la ghişeele băncii

româneşti.Pentru siguranţa operaţiunii cecul nu este plătit de banca română decât după

confirmarea că banii au intrat în contul acesteia32.

La prezentarea la bancă în vederea încasării beneficiarul este obligat să andoseze cecul în

favoarea băncii. În momentul creditării contului băncii româneşti, cu valoarea cecului,

beneficiarul este avizat să vină să-şi încaseze contravaloarea acestuia. La cecurile trase asupra

unei bănci comerciale din România, la care trăgătorii străini au disponibil în contul acesteia,

achitarea se face pe loc.

1.3 Cecurile electronice

Cecurile electronice sunt folosite cel mai mult în SUA, unde plăţile prin cec urmează

imediat după plăţile cu bani lichizi şi se află înaintea plăţilor prin card, reprezentând circa 60%

din toate plăţile fără bani lichizi. În anul fiscal 2002-2003 în SUA s-au scris 43 de miliarde de

cecuri pentru o valoare totală cumulată de 39,9 trilioane de dolari, iar circa 20% din toate

tranzacţiile prin Internet ale SUA s-au bazat pe cecuri. Costul de procesare a unei tranzacţii

bazată pe cec în SUA poate fi jumătate din costul procesării unei tranzacţii cu card.

Cecul electronic este un document electronic ce conţine aceleaşi câmpuri ca un cec pe

hârtie, la care este posibilă (dar nu obligatorie) adăugarea unei semnături digitale a plătitorului şi,

la momentul încasării, eventual şi a semnăturii digitale a plătitului. Cecurile electronice sunt

utilizate în special în plăţile din Comerţ pentru obţinerea de bunuri şi servicii dar şi pentru a face

transferul de fonduri între persoane.

Atunci când se plateşte cu cecul electronic prin Internet, plătitorul citeşte datele de pe

carnetul lui de cecuri pe hârtie şi le introduce în formularul afişat de navigator, apăsând apoi pe

un buton care comandă o plată. Autorizarea plăţii prin Cecul electronic nu se face de obicei în

31 art. 2 alin. 4 din Legea nr. 58/1944, 32 S. Lupaş, op. cit., p.53

16

timp real, cum se face in cazul plăţii prin carduri, în principal datorită specificului sistemului

bancar actual american, ci durează între o zi şi câteva zile, iar transferul efectiv al fondurilor

între banca care a emis cecul cumpărătorului şi banca comercială care a admis plata prin cec,

durează de regulă intre două si cinci zile. Comerciantul livrează bunurile numai după primirea

(de regulă prin mesaj electronic) confirmării că a fost plătit (dacă nu cumva îşi asumă riscul de a

nu primi banii, în cazul în care trimite bunurile înainte de a primi această confirmare).

Există mai mulţi intermediari americani de servicii de plată prin Cecuri electronice care

oferă comercianţilor pe Internet posibilitatea de a accepta şi plăţi prin Cecuri electronice, cum ar

fi ACHcheck (Online Check Processing Solution), PayByCheck sau Troy .Aceşti procesatori

folosesc sistemul ACH pentru transferul final de fonduri, generând pe baza Cecului electronic o

tranzacţie ACH de credit în favoarea băncii comerciantului, fondul fiind preluat din contul de cec 33al plătitorului, aflat în banca sa, în numele căreia procesatorul (acţionând ca un iniţiator) a

generat tranzacţia ACH de credit.

1.4 Emiterea cecului

Emiterea cecului34 se face numai către o bancă la care emitentul are depusă o sumă de

bani şi cu care a convenit în scris că poate dispune de suma respectivă prin cecuri trase asupra

băncii ceea ce se cheamă acoperire. Emiterea de cecuri fără acoperire se consideră infracţiune

penală şi este pedepsită de lege. Emitenţii unor astfel de cecuri sunt trecuţi, de asemenea, pe o

listă a incidentelor bancare, care poate fi consultată la orice bancă. Cecul fiind utilizat doar ca

instrument de plată (nu şi de credit), legea prevede că stipularea pe acesta a unor clauze

referitoare la dobândă, sau prevederea unor scadenţe se consideră nule.

Fiind numai un instrument de plată cecul este plătibil , spre deosebire de cambie şi biletul

la ordin, numai la vedere. Deşi sunt plătibile la vedere cecurile trebuie prezentate la plată într-un

anumit termen de la data emiterii lor, termen35 care diferă în funcţie de locul emiterii şi plăţii,

după cum urmează :

cecurile emise şi plătibile în localităţi situate în aceiaşi ţară trebuie prezentate la plată

în 8 zile de la data emiterii ;

cecurile emise într-o ţară şi plătibile în altă ţară de pe acelaşi continent trebuie

prezentate la plată în 20 zile de la data emiterii lor. Se consideră că aparţin Europei şi ţările

riverane la Marea Mediterană din Africa şi Orientul Mijlociu ;

cecurile emise într-o ţară de pe un continent şi plătibile în altă ţară de pe alt

continent se pot încasa în 70 de zile (unele bănci acordă până la 180 de zile).

33 Tănase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 65-6834 http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-a-platii/35 http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html

17

Neprezentarea unui cec36la plată în termenele menţionate mai sus duce la pierderea

dreptului de regres al beneficiarului împotriva giranţilor şi a trăgătorului, ca şi la posibilitatea

revocării cecului de către trăgător.

Cecul, la fel ca şi cambia sau biletul la ordin poate fi avalizat şi girat.

Existenţa disponibilului la bancă

Trăgătorul poate emite un cec numai în cazul în care are la bancă (tras) un

disponibil bănesc pentru efectuarea plăţii de către bancă. Acest disponibil (fonduri

băneşti) poartă denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al

trăgătorului ori o deschidere de credit în beneficiul acestuia. Disponibilul trebuie să existe în

prealabil faţă de emiterea titlului şi să aibă macar valoarea cecului. Potrivit legii37, disponibilul

trebuie să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă şi exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul

să dispună prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite.

Titlul emis prin încălcarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec. Daca se emite un cec

fără acoperire se constituie o infracţiune şi se sancţionează în condiţiile legii, cu o amendă

cuprinsa intre 5.000 si100.000 lei şi închisoare între 6 luni şi un an.

Existenţa convenţiei privind emiterea cecurilor

Dreptul trăgătorului de a emite cecuri are ca temei convenţia încheiată între client şi

bancă. Această convenţie este raportul fundamental ce explică şi justifică emiterea titlului de

către trăgător.Prin convenţie, banca autorizează clientul (trăgătorul) să tragă asupra ei cecuri,

obligându-se să efectueze plăţile din disponibil, la ordinul trăgătorului.”38

Convenţia poate fi expresă sau tacită. Ea poate constitui o clauză a contractului privind serviciul

de casă pentru client sau a unui credit în numerar acordat de bancă.În temeiul convenţiei, banca

remite clientului anumite formulare tipizate, înseriate şi imprimate pe o hârtie specială, ce vor fi

completate de către trăgător.

Emiterea de cecuri fără autorizarea băncii reprezintă o infracţiune şi este sancţionată în

condiţiile legii, cu amendă (de la 5.000 la 100.000 lei) sau cu închisoare (de la 6 luni la 1 an) .

36 http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html37 http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/38 I. Turcu, op. cit., p.112

18

1.5 Regresul, în caz de neplată a cecului

În cazul de neplată a cecului, beneficiarul se poate regresa împotriva giranţilor,

trăgătorului sau altor obligaţi, dacă cecul a fost prezentat la plată în termen şi refuzul de plată a 39

fost contestat într-unul din cazurile următoare :

a) prin protest 40 ;

b) printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, indicând ziua prezentării ;

c) printr-o declaraţie a unei « camere de compensaţie », prin care se constată că cecul

remis în timp util nu a fost plătit ;

d) Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcute înainte de expirarea termenului41

de prezentare la plată, iar dacă prezentarea a avut loc în ultima zi, protestul trebuie făcut în

prima zi lucrătoare ce urmează termenului de încasare .

În caz de neplată, beneficiarul trebuie să-l avizeze pe girantul care-l precede pe trăgător,

în termen de 4 zile lucrătoare, iar celorlalţi giranţi trebuie să le dea acelaşi aviz în termen de două

zile de la primirea avizului de către girant.

Stipularea « fără protest » în cazul unui cec42 are aceleaşi efecte ca şi în cazul unei trate,

adică să-l scutească pe beneficiar de operaţia de adresare a protestului, beneficiarul rămânând

însă obligat să efectueze avizele prevăzute de lege.

CAPITOLUL 2 :CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI

Precizări prealabile

Având caracter formal, cecul trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunile

obligatorii prevăzute de lege.În privinţa condiţiilor de fond, legea nu cuprinde dispoziţii speciale.

În consecinţă, condiţiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun.

Forma scrisă a cecului

Condiţia formei scrise a cecului rezultă din dispoziţiile legale, care se referă la “textul

înscrisului”.

Înscrisul cecului este tipărit sub forma unui formular tipizat, iar banca eliberează

formularele în carnete de cecuri de 25, 50 sau 100 de file.

2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului

Cecul trebuie să cuprindă, conform legii (art. 1 şi 3) următoarele elemente obligatorii:43

39 Matei Ion Viorel, op. cit, 65-6940 Stanciu D.Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p. 559-56741 http://avocata.wordpress.com/42 http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/43 Ion Roşu, Claudia Baicu, Relaţii monetar financiare internationale, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti ,2006

19

♦ Denumire cec, ce trebuie trecută în textul titlului ca să atragă atenţia asupra

semnificaţiei juridice a înscrisului şi exprimată în limba utilizată pentru redactarea acestui

înscris. Denumirea de cec trebuie să figureze întotdeauna deasupra semnăturii trăgătorului, în

textul ordinului de a plăti prin formula44 consacrată: “plătiţi în schimbul acestui cec...”

Precizăm că lipsa denumirii de cec atrage după sine nulitatea instrumentului.

♦ Mandatul (ordinul) necondiţionat de a plăti o sumă de bani.

Înscrisul trebuie să cuprindă ordinul trăgătorului adresat trasului (băncii) de a plăti

beneficiarului suma de bani menţionată în titlul de valoare.

Ordinul de a plăti dat de trăgător trasului trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat. .

Ordinul necondiţionat trebuie să privească o sumă de bani determinată care trebuie menţionată în

cifre cu indicarea monedei cu care se va face plata. Orice fel de condiţii, limitări sau

contraprestaţii, ce se adaugă ordinului de a plăti, pe cec, duc la nulitatea acestuia.Potrivit legii, în

înscris nu poate fi menţionată dobânda. Orice stipulaţie în acest sens se socoteşte nescrisă (art. 7

din lege).

♦ Numele trasului

Înscrisul trebuie să arate pe cel care, în calitate de tras, va trebui să plătească suma de

bani menţionată în titlul de valoare. Cum calitatea de tras o poate avea numai o societate bancară

în înscris va fi menţionată denumirea(firma) societăţii bancare plătitoare a cecului.Indicarea

numelui trasului este obligatorie. Absenţa acestei menţiuni anulează cecul.

♦ Locul unde trebuie făcută plata

Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va efectua plata. În lipsa acestei menţiuni,

locul plăţii va fi locul menţionat lângă denumirea trasului.În cazul în care lângă denumirea

trasului se menţionează mai multe locuri, cecul este plătit la primul loc arătat. Dacă în înscris

nu45 se menţionează niciun loc, cecul este plătit la locul unde trasul are principalul centru de

activitate.Locul/locurile unde se va face plata va fi denumit

adresă/adrese.

Adresa este alcatuită din locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorială 46existent în prezent – judeţ, municipiu, oraş, comună – identificată prin denumirea

acesteia,însoţită de denumirea exactă a străzii şi a numărului, eventual codul poştal şi alte

elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă.

♦ Data şi locul emiterii cecului47

44art.5 din Legea nr.58/1934

45 Vasile Savoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi,de interes national, Editura Enciclopedică, Bucureşti,1998, 87-9046 Bonciu Diana, Cornescu Viorel, Creditul şi instrumentele de credit, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000, 54-5847 http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html

20

Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua ,luna şi anul emiterii pentru a

permite:Calcularea de tras a termenului de prezentare la plată, termen după expirarea căruia

posesorul decade din drepturile sale;Constatarea capacităţii legale a trăgătorului în momentul

aplicării semnăturii sale pe înscris.Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Locul

emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. Dacă înscrisul nu menţionează locul

emiterii, legea consideră că cecul a fost semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.

♦Semnătura trăgătorului48

Semnătura va trebui să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu stiloul, cu

cerneală de culoare neagră sau albastră, la sfârşitul textului cecului. Ea trebuie să conţină numele

şi prenumele sau firma trăgătorului, la fel cum se află ele înregistrate în acte. Legea consideră ca

valabilă şi semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale (art. 11).Din

cele arătate, rezultă că cecul nu conţine două dintre menţiunile obligatorii ale cambiei.Aşadar,

legea nu cere indicarea în înscris a numelui şi prenumelui beneficiarului cecului. 

Această menţiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul nominativ la ordin

arată numele beneficiarului, pe când cecul fără menţiune privind persoana beneficiarului este

considerat cec la purtător (art. 5 din lege).Apoi, cecul nu cuprinde scadenţa obligaţiei de plată.

Acest lucru se explică prin faptul că, potrivit legii, cecul este plătibil “la vedere”, adică la

prezentarea titlului.De aici rezultă şi funcţia cecului de instrument de plată; cu excluderea

funcţiei de instrument de credit. Orice altă menţiune cuprinsă în înscris cu privire la scadenţă

este considerată nescrisă.

2.2 Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale

cecului

Titlul49 căruia îi lipseşte unul dintre elementele esenţiale nu va fi socotit cec. El este sancţionat

prin nulitate, afară de cazurile când legea dispune altfel. Deci, titlul nu are valoarea unui cec, ci a

unei simple obligaţii putând fi folosit ca mijloc de probă. În absenţa menţiunii privind locul plăţii

sau locul emiterii cecului, legea oferă anumite remedii, pentru salvgardarea valabilităţii titlului.

Potrivit legii, cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, iar competentă pentru

a investi cecul cu formulă executorie este, ca instanţă, judecătoria.

Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână acţiunea cauzală şi

acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele prevăzute de

lege în materia cambiei50.

48 http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html49 http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/50 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794

21

CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI ÎN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI

Circulația cecului din momentul emiterii lui și pană în momentul prezentării la plată,

poate presupune și efectuarea unor operații suplimentare cum sunt: avalizarea, girarea/

andosarea, plata, protestul în caz de neplată sau prescripţia.

În continuare vom încerca să analizăm, pe scurt, modul cum se derulează fiecare dintre

aceste operaţiuni.

3.1. Avalizarea51

Avalul este definit ca o garanție personală prin care o persoană denumită avalist, adică cel

care dă avalul, garantează obligația uneia dintre persoanele obligate în cec, direct sau pe cale de

regres, persoana denumită avalizat, pentru toată suma sau numai pentru o parte din suma înscrisă

pe cec; poate fi dat de către un terț, altul decât trasul sau chiar de către un semnatar al cecului,

altul decat trăgătorul (art.26 din Legea 59/1934)

Avalul se poate da pe cec sau pe un adaos (alonja la cec)52.

El este exprimat prin cuvintele “pentru aval” scris de avalist şi poate fi dat chiar şi printr-

o simplă semnatură a avalistului pusă pe fața cecului (cf.art.27, alin.1 si 2 din Legea 59/1934)53 ,

pe spatele cecului (caz in care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie sau pe un duplicat al

cecului.

Avalul trebuie neaparat să arate pentru cine este dat “pentru aval in favoarea lui x”. În

cazul în care se uită numele persoanei în favoarea căreia s-a dat avalul, acesta se consideră dat

pentru trăgător (conform art.27, alin.3 din Legea 59/1934).

Girantul poate da un aval54, pentru ca el este el este obligat doar față de posesorii care

dobândesc ulterior girul său.

Orice persoană obligată prin cec poate beneficia de mai multe avaluri date fie de către o

terță persoană, fie de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul.

Avalistul si avalizatul sunt obligaţi amândoi în aceeaşi masura. Dacă avalizatul nu își

respectă obligația asumată și avalistul este acela care plătește cecul, avalistul câştiga toate

drepturile rezultate din titlu împotriva celui avalizat, cât și a celor ce sunt obligați faţă de avalizat

(cf.art.28, alin.3 din Legea 59/1934).

3.2. Girarea / andosarea51 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html52 Coman Florin, Boulescu Mircea, Analiza şi perfecţionarea controlului în sistemul bancar, A.S.E., Bucureşti, 2000, 97-10253art.3 din Legea nr.58/1934 54 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794

22

Girul se defineşte ca fiind principala modalitate de transmitere a cecului. Acesta este

actul prin care posesorul cecului -; numit girant -; transferă printr-o declarație scrisă și subscrisă

pe instrument, o dată cu predarea acestuia unei alte persoane -; numită giratar -; toate drepturile

ce reies din cecul ce a fost redactat și completat pentru achitarea unei terțe obligații.

Girul nu trebuie să fie condiţionat (cf.art.16, alin.1 din Legea 59/1934) iar pentru întreaga

sumă (cf.art.16, alin2 din Legea 59/1934); el nu poate fi grevat de nici o contraprestație; orice

condiție care este formulată prin gir și este trecută pe cec se consideră ca fiind nescrisă; girul

parțial este nul din punct de vedere legal.

Girul se scrie pe verso-ul cecului în spațiul afectat acestei mențiuni sau pe o alonjă și

trebuie obligatoriu semnat de girant (art.17, alin.1). Girul poate fi valabil si fără indicarea

numelui giratarului din momentul in care este semnat de girant (art.17, alin.2).

Girul cecului poate avea următoarele forme:

• girul în plin trebuie să conţină cel puțin trei mențiuni:

- semnătura girantului;

- data girării;

- numele girantului.

• girul în alb presupune numai semnatura girantului înscrisa pe verso-ul cecului;

Asemănător este girul la purtător care se exprimă in formula “platiți purtătorului”.

Posesorul unui cec girat în alb are posibilitatea (cf.art.18 din Legea 59/1934):

1. să-l completeze cu numele său ori al altei persoane;

2. să gireze cecul din nou în alb unei alte persoane;

3. să predea cecul unui terţ fără să-l gireze sau să completeze girul în alb.” 55

Girantul56 raspunde de plată, în cazul în care nu există stipulație contrară. El poate

interzice un nou gir, dacă vrea să nu-și asume răspunderea de plată în raport cu persoanele cărora

cecul le-a fost girat ulterior.

Posesorul cecului își legitimează dreptul prin șirul neîntrerupt al girurilor, chiar dacă ultimul gir

este în alb. Girurile șterse se consideră nescrise (art.20).

Girul pus pe un cec la purtător îl face pe girant răspunzător conform dispozițiilor privind

regresul.

Girul care este făcut după protest sau după ce expiră termenul de prezentare produce doar

efectele unei cesiuni (art.25).

Girul care este nedatat este considerat, pană la proba contrară, anterior protestului sau

termenului de prezentare.

55 I. Turcu, op.cit., p.6956 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794

23

Modalitatea prin care este transmis cecul depinde de felul în care este stipulat. Cecul

nominativ, cu sau fără clauză expresă “la ordin” este transmisibil prin gir și remitere.

Cecul nominativ cu clauză “nu la ordin” sau altă expresie echivalentă înscrisa în text nu

poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune de creanță ordinară.

Cesiunea de creanță este un mijloc specific de a transmite obligații, prin care creditorul

(cedant) transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanță unei alte

persoane (cesionar) ce devine, astfel noul creditor ce încasează de la debitor creanța cedată.57

3.3. Plata

Cecul este plătibil doar la vedere sau la prezentare, orice alta mențiune contrară fiind

considerată ca nescrisă (cf.art.29). Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată intr-un

anumit interval de la data emiterii, de obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a

cecului la plată diferă de la țară la țară și de locul plății.

Cecul emis şi plătibil în România trebuie prezentat la plată58, cf.art.30, alin.1 din Legea

59/1934, in 8 zile (dacă este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis), iar în alte cazuri în

termen de 15 zile (plătibil în alta localitate decat în cea în care a fost emis). În calculul

termenului nu se cuprinde ziua emiterii. Dacă termenul se împlinește într-o zi nelucrătoare, el va

expira în prima zi lucrătoare.

Prezentarea cecului la o casă de compensații prin intermediul băncii comerciale la care

beneficiarul își are deschis contul, este egala cu o prezentare la plată59.

Prezentarea spre încasare se poate face:

a) direct la unitatea bancară trasă pentru încasare:

1. în numerar:

- se prezintă cecul referentului de ghișeu;

- se verifica cecul; se semnează și se ștampileaza cecul pe față; se înregistrează în jurnalul

de casă; se remite la casierie pentru plată;

- clientul semnează pe spatele cecului de primire.

2. în cont:

- se introduce cecul în bancă de către posesor însoțit de borderoul de încasare în 3

exemplare, din care: exp.1 se reține la banca trasă; exp.2 se remite la banca beneficiarului exp.3

se restituie beneficiarului după semnare și ștampilare.

b) la unitatea bancară care deserveşte posesorul, caz în care poate fi încasat numai în

cont:

57 Mariana Negrus, Mijloace şi modalităţi de plată internationale. Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 23-2758 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=879459 Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 .

24

- posesorul introduce filele cec la bancă însoțite de un borderou de încasare a cecurilor;

- referentul de ghiseu verifică tragatorul in baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi

(dacă nu figurează îîn interdicţie bancară); verifică autenticitatea cecului; confruntă semnăturile

şi amprenta ştampilelor; verifică fişierul CIP referitor la pierderea, furtul, distrugerea filelor de

cec, apoi verifică existenţa în contul de depozit a sumelor necesare pentru plată; verifică dacă60

prezentarea la plată s-a facut in termenele legale: daca termenul a expirat trăgătorul poate revoca

ordinul de plată iar beneficiarul pierde acţiunea cambială contra trăgătorului, iar dacă trăgătorul

nu revocă ordinul de plată dat prin cec, nici expres nici tacit prin retragerea sumei de bani, plata

cecului facută dupa expirarea termenului de prezentare este valabilă;

Plata cecului se face de obicei integral; dar dacă există motive şi plata nu se face integral, 61ea va fi efectuată parţial, beneficiarul neputând refuza, facând o menţiune pe cec arătând cât a

primit, eliberând totodată o chitanţă pentru suma (paţtială) platita. Pentru suma neprimită urmand

a se dresa actul de protest.

Refuzul cecurilor la plată

Un cec ce nu indeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii, este restituit

beneficiarului de către banca la care a fost depus (fără a intra in circuit bancar).

Cecurile care sunt remise la încasare de banca trasa sunt returnate băncii beneficiarului cu

scrisoare de restituire dupa ce banca trasă declară incidentul la Centrala Incidentelor de Plăţi.

Cel mai important este ca cecurile refuzate în termen sa ajungă cât mai repede la beneficiar

pentru ca acesta să nu piardă dreptul de protest62.

Un cec prezentat la banca trasa de catre beneficiar in vederea încasarii63 se refuză de

referentul de ghiseu (cu semnătura şefului compartimentului conturi şi viramente pe faţa cecului)

şi se restituie beneficiarului cu exemplarul nr.2 al borderoului. Refuzul constituie un incident de

plată şi se inscrie obligatoriu in Centrala Incidentelore de Plăţi in ziua producerii acestuia (ziua

producerii incidentului). În cadrul compartimentului conturi si viramente se va ţine evidenţa

cecurilor ce au fost refuzate la plată într-un registru ce conţine:nr.curent, trăgătorul şi contul

acestuia, beneficiarul şi banca acestuia, seria şi numarul cecului, suma şi motivul pentru care a

fost refuzat.

3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia

60 Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995,67-6961

62 S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 519 63 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html

25

Posesorul cecului care a cerut sa fie plătit integral şi nu a fost,poate să exercite dreptul de

regres, de recurs împotriva trasului, tragatorului, giranţilor şi avaliştilor (art.47 din Legea

59/1934), dacă cecul a fost prezentat la plată în termen util şi nu a fost platit.

Refuzul total sau parţial de plată este constatat:

• fie printr-un act de protest dresat de executorul judecatoresc (art.58);

• fie printr-o declaraţie semnată şi datată pe cec de catre tras (banca) din care să rezulte

data prezentării şi motivul neachitarii (art.43);

• fie printr-o confirmare a unei case de compensaţii prin care să se constate că cecul a fost

prezentat la plată, dar că nu a fost achitat şi motivul pentru care nu a fost achitat.

Societatea bancară asupra căreia s-a tras cecul şi nu a fost prezentă la formarea

contractului fundamental dintre tragator si beneficiar, nu are de ce să îşi assume nici o obligatie

faţă de beneficiar şi de aceea nu poate fi silită, la cererea beneficiarului, pe cale de acţiune în

justiţie, să plătească cecul pe care l-a refuzat64.

Constituirea de către trăgător a unui provizion de bani cu scopul de a fi plătiţi din soldul

creditor al contului beneficiarii cecurilor emise de el, generează în sarcina băncii o obligaţie,

daoar faţă de trăgătorul cu care a contractat ,dar nu şi faţă de beneficiari, cu care nu are nici un

raport juridic şi care, deci, nu pot chema în judecată banca pentru a fi platiţi din respectivul

provizion de bani..

Banca trasă poate refuza plata unui cec65 de exemplu din urmatoarele motive:

• cecul nu are acoperire;

• cecul este postdatat (plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec);

• exista prezumţia la banca trasă că cel care prezintă cecul a intrat in posesia lui pe cale

frauduloasă (de ex: l-a furat şi a falsificat semnăturile);

• cecul prezintă vicii de forma;

• cecul a fost revocat în scris de trăgător (numai între data emiterii cecului şi momentul

prezentării la plată.)

Declaraţiile menţionate anterior şi protestul trebuie întocmite înainte să expire termenul de

prezentare, iar dacă prezentarea are loc în ultima zi a termenului de plată, protestul sau

constatarea echivalentă (prin declaraţie) pot fi efectuate în urmatoarea zi lucratoare. 66

Beneficiarul cecului care nu l-a prezentat trasului la plată în termenul legal sau nu

constată refuzul de plată al trasului printr-un protest, nu mai poate uza de acţiunea cambială

contra emitentului pentru a pretinde plata sumei prevăzute în cec.

64 P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 6265 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html66 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p.108-120

26

Prin actul de protest, beneficiarul (posesorul cecului) poate cere persoanelor implicate în 67titlu:

• suma neplatită;

• dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării cecului la plată;68

• cheltuielile cauzate de acţiunea de protest.

În cazul înaintării acţiunii de protest, executorul judecătoresc constată public refuzul la

plată contra persoanei indicate a plăţii69 şi încheie actul de protest care conţine: data protestului ;

numele celui care a cerut protestul; locul protestului şi şomaţia de plată.

Înregistrarea protestelor se face: la judecatorii (Registrul special); la Camera de Comerţ şi

Industrie (Tabel cu protestele de neplată); la Banca Naţională a României (Centrala Incidentelor

de Plaţi)70.

Regresul se poate exercita în două moduri:fie prin investirea cecului cu formula

executorie de către Judecătorie (art.53) urmată de procedura de executare silită, fie prin acţiune

în justiţie.

Singura modalitate de a înlocui actul de protest o constituie declaraţia de refuz de plată

dată de cel împotriva căruia se introduce protestul (banca trasa) cu aprobarea posesorului

cecului. Aceasta declaraţie trebuie redactată în intervalul legal de întocmire a protestului.

Acţiunile de regres sunt supuse prescripţiei speciale reglementate de art.73 si art.74 din

Legea 59/1934.

Termenul de prescripţie este de 6 luni şi pentru posesor curge dupa ce expiră termenul de

prezentare.

În cazul acţiunilor celor obligaţi la plata cecului, termenul curge de la data la care

obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea a fost pornită împotriva celui ce exercită

regresul.

CAPITOLUL 4 : PLATA CU CEC

4.1. Plăţi cu cec

În contextul dezvoltării schimburilor internaţionale, a avut loc, în paralel, crearea şi/sau

perfecţionarea unor tehnici şi instrumente de plată, destinate să asigure supleţe plăţilor

determinate de aceste schimburi. Drept urmare, alături de acreditivul documentar, incaso, ordin71

67 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p.108-12068 Faghi Madălina, op.cit., 45-4769 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html70 S. Lupaş, op. cit., p.39-4071 Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., p. 118-123 şi p.156-182

27

de plată, într-o măsură tot mai mare a început să fie folosit cecul ca instrument de plată, atât în

operaţiunile necomerciale cât şi în cele comerciale.

Ţinând cont că apar tot trei persoane, ca şi în cazul cambiei, mecanismul folosirii cecului

diferă fundamental de aceasta. Aşadar: trasul este tot timpul72 o bancă unde trăgătorul are un

disponibil, iar banca nu plăteşte decât dacă primeşte ordin să elibereze o sumă; emiterea cecului

de către trăgător - clientul băncii - presupune existenţa unei înţelegeri, convenţii între trăgător şi

bancă privind disponibilul din care aceasta să efectueze plata; de regulă, băncile eliberează

clienţilor lor carnete de cecuri, contra specimenului de semnătură al trasului, păstrat la bancă

pentru confruntare în momentul în care sosesc cecuri emise de acesta pentru plată; existenţa

unui disponibil în contul trăgătorului, respectiv o sumă de bani suficient de mare ca să poată

acoperi valoarea cecurilor emise şi din care banca urmează a efectua plăţile ordonate prin cec.

Astfel de fonduri pot să provină din depozitul bancar al clientului73 sau pot fi rezultatul

unui credit acordat de bancă clientului ei; la cererea clientului, banca eliberează titularului de

cont un carnet de cecuri. Emitentul completează formularul în sensul că dă dispoziţie să achite

din contul său suma înscrisă pe cec beneficiarului74.

La fel ca şi celelalte instrumente de plată şi credit, cecul este un înscris care conţine

anumite elemente esenţiale cum ar fi: denumirea de cec înscrisă în text şi exprimată în limba în

care a fost redactat înscrisul; ordinul pur şi simplu, necondiţionat de a plăti o sumă de bani

determinată, scrisă în cifre şi în litere, specificându-se şi moneda; numele trasului, respectiv al

băncii ce trebuie să efectueze plata; locul plăţii, deci banca, localitatea unde trebuie să se facă

plata; locul şi data emiterii cecului, cecul fără dată considerându-se emis anterior termenului de

prezentare; semnătura celui ce emite cecul, deci a trăgătorului.

De la toate aceste elemente de bază reliefate se admit următoarele excepţii:

- dacă se indică mai multe localităţi, prima localitate indicată este socotită loc al plăţii;

- dacă nu se dă nici o indicaţie privind locul plăţii, se socoteşte loc al plăţii sediul central

al trasului;

- dacă nu se indică locul emiterii, se consideră loc al emiterii localitatea indicată lângă

numele trăgătorului.

De precizat faptul că, în situaţia în care, oricare titlu care nu respectă aceste prevederi

este considerat ordin de plată şi tratat ca atare.

Pentru că cecul este un instrument de plată, în textul său nu se stabileşte scadenţa, fiind

plătibil la vedere.

72 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin73 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin74 S. Lupaş, op. cit., p.42-43

28

Orice scadenţă trecută în text se socoteşte nescrisă75.

Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată într-un interval de la data emiterii, de

obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plată diferă de la ţară la ţară şi de

locul plăţii. Aşadar, pentru ţările din Europa Occidentală, posesorii cecurilor ce au domiciliul

stabil în aceste ţări, trebuie să le prezinte în opt zile de la data emiterii; cele emise în aceste ţări

dar plătibile la bănci situate în ţări din Europa trebuie prezentate în termene de 20 de zile, iar pe

alte continente în 70 de zile. În general, termenul de prezentare spre plată nu poate depăşi o

perioadă mai mare de 6 luni. Iar in alte cazuri, foarte rar, plata cecurilor trecută de aceste termene

se poate face cu acordul prealabil al băncii.

În ultimii ani, ca urmare a faptului că băncile plătitoare li se prezentau cecuri la încasare

în perioade ce treceau peste termenul limită acceptat de banca trăgătoare, în special în cazul

cecurilor de călătorie, pe înscris a început să fie tipărit şi termenul maxim în cadrul căruia acesta

putea fi prezentat spre încasare. 76

Din punct de vedere al modului în care este indicat beneficiarul, deci cel ce urmează să

încaseze suma, cecurile pot fi:

- cecuri nominative, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului, iar cecul

este achitat numai acestuia. Precizarea caracterului nominativ se face prin suprimarea cuvintelor

transmisibil, plătibil primului beneficiar sau tăierea din textul cecului (în cazul că e

imprimat) a menţiunii la ordin. De regulă, se utilizează formula: Plătiţi firmei ... , Plătiţi

domnului ... . Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci doar prin cesiune;

- cecuri la ordin, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului şi clauza la

ordin. Această menţiune permite primului beneficiar să-l transmită prin gir altei persoane. În

lipsa acestei menţiuni cecul se consideră la ordin. Formularea poate fi: Plătiţi la ordinul

firmei ..., 77Plătiţi la ordinul ... , etc.78

- cecuri la purtător, atunci când în textul înscrisului este menţiunea expresă la purtător,

Plătiţi purtătorului ... , sau când la rubrica Plătiţi lui ... nu se completează nimic. Acest cec

este plătibil oricui îl prezintă, de aici dezavantajul în cazul furtului.

Posesorul cecului poate fi o terţă persoană, fizică, juridică sau o altă bancă faţă de care

trăgătorul are o datorie, sau după cum s-a specificat, trăgătorul însuşi, în cazul în care doreşte să

retragă numerar din propriul său cont bancar.

Cecul poate circula prin gir, astfel că drepturile băneşti ale persoanei indicate în textul

înscrisului pot fi transmise de beneficiar altei persoane. Girarea poate fi în alb, prin simpla

75 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin76 S. Cărpenaru, op. cit,.p. 52677 Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, op. cit., p. 24-3078 Tudorache Dumitru, Parjol Toader, op. cit,.67-70

29

semnătură a beneficiarului sau poate fi nominativă, prin indicarea expresă a persoanei pentru

care s-a girat binenţeles şi semnătura. Girarea trebuie să fie necondiţionată. Orice condiţionare se

socoteşte nescrisă. Girarea se dă pe cec sau pe alonjă şi se datează. În cazul cecului nominativ

transmiterea poate fi facută doar prin cesiune, şi nu prin gir.

La plata cecului banca, de obicei, solicită semnătura beneficiarului şi menţiunea pentru

achitare sau achitat pe spatele cecului79 .

În principiu, plata cecului se face în numerar la ghişeele băncii trase. Cu toate acestea, la

solicitarea posesorului cecului, valoarea lui poate fi trecută direct într-un cont bancar. Plata în

cont bancar o poate face banca plătitoare sau o altă bancă indicată de beneficiar.

După modul de încasare cecurile cunosc mai multe forme:

- cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont fără nici o restricţie, potrivit solicitării

beneficiarului. Acestea se mai numesc şi cecuri albe sau deschise.

- cecul barat are un semn de demarcare specific: două linii paralele într-un colţ al

înscrisului. Cecurile barate sunt folosite doar pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului,

neputând fi plătite în numerar. De altfel, cele două linii paralele sunt semnul distinctiv că plata se

face numai în cont. - cecul barat80

- generală, când între cele două linii nu este făcută nici o menţiune, sau au simpla

menţiune Co sau Banque, ceea ce înseamnă că banca nu poate plăti cecul decât unei bănci

sau client al său şi pot circula prin andosare81, suma fiind virată în contul ultimului beneficiar;

- specială, când între cele două bare se înscrie denumirea băncii unde se află contul

beneficiarului şi deci unde se va face plata în mod exclusiv. Se distinge bararea specială simplă

când între bare este scris numele unei bănci. Acest tip de cec nu este transmisibil, drept urmare

plata se face de banca indicată între bare numai în contul beneficiarului indicat pe cec; barare

specială condiţionată, care în fond este o variantă a barării simple, respectiv între cele două bare 82 se trece menţiunea nenegociabil.

Plata se face de bancă în contul beneficiarului indicat pe cec, şi acest tip de cec nu poate fi

transmis prin girare83.

Banii sunt viraţi dintr-un cont în altul, iar cecurile sunt trimise prin poştă. Bararea se poate

face atât de trăgător, cel ce emite cecul, cât şi de beneficiar, cel ce îl încasează;

79art.14 din Legea nr.42/1934 80 Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, 89-9281 Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, 107-10982 . Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, 54-5883 I. Schiau, op. cit., p. 371

30

- cecul certificat este un cec obişnuit în esenţa sa, achitata prezentare, dar pe care banca la

care se află contul certifică, în prealabil, existenţa unui disponibil suficient pentru efectuarea

plăţii, suma certificată putând fi sau nu blocată. De cele mai multe ori banca blochează suma în

cont pentru plată.

Pentru oricare dintre tipurile de cec prezentate, emitentul cecului poate condiţiona plata de

prezentarea de către beneficiar a unor documente care să ateste: livrarea unei mărfi, prestarea

unui serviciu etc. În limbajul curent acestea mai sunt numite si cecuri documentare84.

- cecul de călătorie este un cec cu valori fixe imprimate pe înscris odată cu tipărirea lui.

Astfel de cecuri sunt emise de bănci şi date clienţilor lor pentru a putea înlocui banii

lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie. De obicei, au tipărite pe ele vizibil menţiunea cec

de călătorie exprimată în limba în care a fost redactat şi au, în general, aspectul unei bacnote.

Posesorul unui cec de călătorie, în principiu, este protejat in cazul in care i-a fost furat cecul prin

faptul că atunci când cumpără cecurile de la bancă sau de la compania de turism trebuie să le

semneze, semnătură ce este confruntată de lucrătorul de la ghişeul băncii plătitoare, atunci când

îl achită, şi posesorul cecului trebuie să dea a doua semnătură, deseori fiind solicitat şi paşaportul

pentru identificarea semnăturilor.

Dintre acestea, cea mai largă folosire o au cecurile la ordin, binenţeles exceptând cecurile

de călătorie. Pentru a încasa contravaloarea acestora, beneficiarul la ordinul căruia a fost emis

cecul îl semnează pe verso - respectiv îl andosează. Prin andosarea cecului pe verso se exprimă şi

posibilitatea de a transmite drepturile băneşti ale cecului unei alte persoane decât cea înscrisă

iniţial pe cec de către emitent.

Numărul andosamentelor nu este limitat, cecul putând fi transmis de la o persoană la alta

prin înscrierea de fiecare dată pe verso, de către cel ce îl cedează, a cuvintelor plătiţi la

ordinul ... urmat de numele noului beneficiar, după care semnează. Deşi transmiterea prin gir 85

se poate realiza fără limită de persoane, practica demonstrează că numărul acestora nu depăşeşte

3-4 persoane. În cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune.

Plata în cont deschis

Din momentul in care este stabilită această modalitate de plată vânzătorul trimite

mărfurile cumpărătorului împreună cu factura de plată. Dacă există documente de proprietate

asupra mărfii, aceste documente sunt şi ele trimise direct importatorului. Vânzătorul lucrează pe

bază de încredere, el pierzând controlul asupra încasării preţului, imediat ce face expedierea

mărfurilor. Mărfurile intră în posesia cumpărătorului şi plata lor devine incertă.

84 I. Turcu, op. cit., p. 6985 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin

31

In ciuda acestui mare risc, condiţia cont deschis se utilizează pe scara largă în comerţul

dintre firmele cu relaţii tradiţionale şi dintre firmele de reputaţie internaţională. Se utilizează pe

scară largă în comerţul din cadrul UE,fiind sistemul cel mai puţin costisitor. Actele sunt

transmise direct de la exportator la importator fără să se mai utilizeze serviciile bancare. Se mai

folosesc ca termeni sinonimi cu cont deschis şi cont descoperit sau bani gheaţă la primirea

mărfii.86

Cu titlu de exemplu presupunem că un exportator german Motor GmbH vinde unui

importator chinez Shanghai Impex Co., motoare electrice, toate costurile şi riscurile fiind

suportate de exportator. Condiţia de plată convenită contractual este în cont deschis.

- exportatorul ambalează marfa în lăzi şi încheie un contract de livrare a mărfii cu un

expeditor internaţional, Spedition GmbH, din Hamburg;

- exportatorul remite marfa expeditorului, care va remite două conosamente originale

semnate, în schimbul mărfii. Conosamentele sunt înmânate exportatorului;

- exportatorul trimite prin poşta aeriană unul din conosamentele originale importatorului

chinez, împreună cu alte documente necesare. Celălalt conosament original va fi trimis mai

târziu tot prin poştă, în cazul pierderii primului;

- când marfa ajunge la Shanghai, expeditorul Spedition GmbH notifică pe importatotul

chinez şi asigură îndeplinirea tuturor formalităţilor şi transportul mărfii la sediul importatorului;

- expeditorul Spedition GmbH eliberează marfa importatorului chinez în schimbul

conosamentului original;

- importatorul chinez plăteşte pe exportatorul german conform înţelegerii contractuale.87

4.2 Riscurile exportatorului la plată în cont deschis

Riscul la cumpărător – acesta mai este numit şi riscul creditului şi este generat de

insolvabilitatea sau reaua voinţă a cumpărătorului.

Riscul ţării - Guvernul ţării importatorului poate introduce legi care să împiedice

efectuarea plăţilor în valută. Aceste legi se referă la controlul schimburilor valutare, din motive

politice sau financiare, ca de exemplu datoriile în valută din ţările lumii a treia.

Riscul de tranzit - Nu se exclude varianta ca mărfurile să se deterioreze pe parcursul de

tranzit internaţional când acesta se referă la distanţe mari88.

Reducerea riscurilor în condiţia cont deschis

Reducerea riscului la cumpărător

86 C.Vicol, p. 5887 Tanase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 107-11088 S. Cărpenaru, op.cit., p. 525

32

- primirea de rapoarte asupra bonităţii cumpărătorului, de la organizaţii competente în

comerţul internaţional. Astfel de organizaţii elaborează periodic rapoarte despre cumpărătorii

potenţiali.

- asigurarea cumpărătorului împotriva riscului de neplată de către cumpărător. În cazul

exportului, în diferite ţări sunt specializate companii de asigurare care să sprijine promovarea

exportului pe calea asigurării împotriva riscului de neplată de către cumpărător.

Reducerea riscului de ţară. Aceasta poate fi facută tot pe bază de rapoarte din partea

băncilor sau altor organizaţii specializate, cu privire la starea economico-financiară a ţării în

cauză şi solvabilitatea firmelor cumpărătoare potenţiale.

Metoda cea mai sigură o constituie asigurarea împotriva riscului determinat de restricţii

valutare la companii guvernamentale instituie special sau la companii particulare.

Reducerea riscului de tranzit. Remediul constă în contractarea unei asigurări

corespunătoare.

Cecul este plătibil numai la vedere, adică la prezentarea acestuia la bancă. În România, 89

termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile sunt:

- opt zile, pentru cecurile plătibile chiar în localitatea în care a fost emis;

- cinsprezece zile, în celelalte cazuri.

Astfel de termene sunt calculate începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.

Prezentarea cecului după ce expira termenul legal are ca efect pierderea dreptului legal de

acţiune împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit.

Legea cecului spune că, toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec

(trăgător, giranţi), raspund solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv ,neţinand cont că

obligaţiile au fost asumate în diferite momente.

4.3 Poziţia juridică a trasului

Potrivit Normelor Comune ale Băncilor Comerciale din România privind tehnica de

decontare a cecurilor din carnete cu limită de sumă, nr.1 din 25septembrie 1992.Orice menţiune

de certificare, de vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată de tras are numai efectul

confirmării existenţei disponibilului pentru plata cecului. Astfel de menţiuni împiedică trăgătorul

să retragă disponibilul înainte de exprimarea termenului de prezentare a cecului la plată.Pentru

că cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial faţă de posesorul

cecului,ci îndeplineşte numai funcţia de plătitor (solvens) pentru trăgător. Această poziţie juridică

89 Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op.cit., p. 118-123 şi 156-182.33

a trasului nu afectează plata sumei faţă de posesorul cecului. Într-adevăr, emiterea cecului

presupune existenţa unui disponibil, din care trasul va face plata90 .

Din cele arătate rezultă că, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu răspunde pentru

plata cecului. Potrivit legii, această răspundere revine numai trăgătorului. Orice clauză, prin care

trăgătorul se descarcă de această răspundere, se socoteşte nescrisă, adică nulă.

4.4 Prezentarea la plată si plata cecului

La plata cecului trebuie respectate următoarele reguli:

♦ Cecurile din carnetele cu limită de sumă vor fi achitate, în primul rând, din contul

trăgătorului (plătitorului) iar suma respectivă va fi înregistrată în contul beneficiarului;

♦ Beneficiarul va prezenta cecurile primite la plată la tras (banca plătitorului),după cum

acest lucru îl poate face banca sa (a beneficiarului) care predă cecurile(băncii plătitorului) contra

spezelor de remitere de încasare;

♦ Beneficiarul prezintă cecurile cu borderou de încasare, întocmit în 3 exemplare: un

exemplar pentru banca beneficiarului, exemplarul numărul doi şi cecul se remit băncii trasului

(plătitorului), exemplarul numărul trei se restituie beneficiarului.

Banca plătitorului achită cecul din contul trăgătorului şi creditează

banca plătitorului sau banca acestuia pe baza exemplarului numărul doi al borderoului;

♦ Dacă cecul nu are acoperire se restituie beneficiarului sau băncii sale cumenţiunea

“lipsă de disponibil”;

♦ Plata efectuată de tras poate fi integrală sau parţială, posesorul cecului neplătind refuză

o plată parţială. Banca plătitorului poate cere ca cecul să-i fie predat cu menţiunea “achitat”.

Posesorul nu poate refuza plata parţială. În acest caz banca cere să se facă menţiunea pe cec

despre această plată şi să i se dea chitanţă.

♦ Banca trebuie să verifice autenticitatea semnăturilor, dacă acestea aparţin trăgătorului,

prin compararea specimenului de semnătură depus de acesta la bancă cu semnătura de pe cec;

♦ Cecul este plătibil la vedere, adică la prezentarea titlului, deci el nu este supus

acceptării din partea trasului, aşa cum se cere în cazul cambiei.91

În acest caz, orice stipulaţie contrară se constituie ca fiind nescrisă. Plata cecului se va

face la prezentarea de către posesor a cecului la tras (bancă) pentru plată.Cum cecul este un

instrument de plată, legea stabileşte termene scurte pentru prezentarea la plată a cecului emis şi

plătibil în România: 8 zile, dacă cecul este plătit în localitatea unde a fost emis şi 15 zile în

celelalte cazuri. Atunci când cecul este emis într-o ţară străină şi plătit în România trebuie să fie

90 S. Lupaş, Curs de drept cambial, Tipografia „Cartea Românească”, Cluj, 1946, p. 7-991 S. Cărpenaru, op. cit., p.526

34

prezentat la plată în termen de 30 de zile, iar dacă cecul este emis într-o ţară din afara Europei, în

termen de 70 de zile.Termenele curg de la emiterea cecului, dată înscrisă pe cec.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de

legea locului plăţii. Dacă această lege nu dispune, se vor aplica regulile înscrise în alineatele

precedente (art. 30 din lege).Pentru a putea face o plată valabilă, trasul este obligat să verifice

îndeplinirea condiţiilor de formă ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plăteşte un cec 92ce poate fi girat este obligat să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi

autenticitatea semnăturilor giranţilor.Prin plata cecului, toţi obligaţii (semnatarii) cecului

sunt liberaţi.Potrivit legii, neprezentarea cecului pentru plată în condiţiile menţionate are drept

consecinţă pierderea dreptului de regres împotriva giranţilor şi a garanţilor,dacă trasul nu a făcut

plata. Aşadar, dacă nu se respectă termenele de prezentare a cecului la plată nu duce la pierderea

dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani menţionată în titlu. Acest

drept poate fi valorificat, în condiţiile legii, în cadrul termenului de prescripţie.

4.5 Consecinţele neplăţii cecului

În privinţa consecinţelor neplăţii cecului există unele deosebiri faţă dereglementarea

aplicabilă cambiei.Daca trasul (banca) refuză plata, posesorul cecului nu are o acţiune directă

împotriva trasului. Acest lucru se explică prin aceea că, aşa cum am arătat, trasul (banca) nu este

un debitor de drept cambial, ci îndeplineşte numai o funcţie de plătitor (solvens) pentru trăgător.

Daca trasul refuza plata se deschide calea acţiunilor de regres; posesorul cecului poate cere

dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi de regres.Pentru

nerespectarea acţiunilor de regres, legea cere ca cecul să fi fost prezentat la plată în termen util

(termenul de 8 zile sau 15 zile, după caz) şi refuzarea plăţii a trasului să fie constată în condiţiile

legii.

Refuzul de plată se poate constata prin următoarele mijloace şi anume 93 :

♦ printr -un un act autentic (protest);

♦ printr-o declaraţie a trasului, scrisă şi datată pe cec, cuprinzând ziua când a fost

prezentat la plată;

♦ printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii94 (art. 43din

lege).Protestul sau constatarea echivalentă trebuie îndeplinite înaintea expirării termenului de

prezentare.Trebuie demonstrat că, potrivit legii, posesorul păstrează drepturile sale impotriva

trăgătorului, chiar dacă cecul nu a fost prezentat în timp util pentru plată sau nu s-a făcut

protestul sau constatarea echivalentă protestului.

92 Paul Bran, Ionela Costica, op.cit., 176-17893 I. Turcu, op. cit., p. 7894 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin

35

Cum toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar, posesorul cecului are dreptul de

urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au

obligat. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres:

♦ suma arătată în cecul neplătit;

♦ dobânda legală, calculată de la prezentare;

♦ cheltuielile făcute cu urmărirea.Obligatul de regres care a făcut plata cecului poate cere

de la giranţii săi:

♦ întreaga sumă plătită;

♦ dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma;

♦ cheltuielile făcute pentru plata acestei sume.Împotriva pretenţiilor formulate împotriva

sa, debitorul poate opune aceleaşi excepţii ca şi în materia cambiei (art. 55 din lege):

- excepţii privitoare la nulitatea cecului, care sunt:

- excepţii deduse din însăţi forma cecului (excepţii formale); 95

- excepţii bazate pe lipsa de valoare juridică a condiţiilor de formă aparent existente

(incapacitatea, falsul, lipsa de mandat);

- excepţii decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului şi debitor (excepţii

personale) pot fi:

- excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia

cecului;

- excepţii referitoare la viciile de consimţământ;

- excepţii referitoare la raporturi ulterioare creării cecului;

- excepţii privitoare la condiţiile de exercitare ale acţiunii sau executării întemeiul cecului

(excepţii procedurale), sunt:

- neposedarea cecului în original (cu excepţia cazului când cecul a fost înlocuit printr-o

ordonanţă judecătorească şi această hotărâre ţine loculoriginalului);

- lipsa de legitimare formală a posesorului, când acesta nu justifică posesia cecului printr-

o serie neîntreruptă de giruri;

- lipsa protestului sau nulitatea acestuia;

- prescripţia dreptului material la acţiune sau dreptului de a cere executarea silită. Durata

prescripţiei în materie de cec este următoarea:

♦ şase luni calculate de la data expirării termenului de prezentare a cecului

pentru plată în ceea ce priveşte acţiunea în regres a beneficiarului cecului contra giranţilor,

trăgătorului sau a celorlalţi obligaţi de regres ;

95 PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994 36

♦ şase luni calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea

în regres a fost pornită împotriva sa, în ceea ce priveşte acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi

la plata cecului, unii contra celorlalţi.Dupa cum spune legea, cecul are valoare de titlu executor 96pentru capital şi accesorii. Cea mai îndreptaţită pentru a investi cecul cu formulă executorie

este97judecătoria. Pentru a-şi valorifica drepturile, beneficiarul cecului are la îndemână acţiunea

cauzală şi acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele

prevăzute de lege în materia cambiei.

CAPITOLUL 5:CIRCUITUL CECULUI

5.1 Etapele procesării prin compensare a cecului

Exista 9 etape pentru procesarea prin compensare a cecului:

1. În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeăte de la aceasta un carnet

de cecuri;

2. Între tragator – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se

încheie un contract având ca obiect active transferate;

3. Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare

posesorului sau, suma de bani înscrisa pe cec;

4. Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;

5. În cadrul ședinței de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului

prezinta băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul98. tragatorului ăi pentru

acceptarea plăţii;

6. Trasul verifică disponibilul si, in cazul acceptarii, debitează contul trăgătorului. Banca

trasă comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului;

7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;

8. Dupa procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul

clientului sau cu suma înscrisa pe cec;

9. Creanța beneficiarului asupra plătitorului se stinge.

Circuitul plăţilor de mare valoare99

Începe de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:

96

97Coman Florin, Boulescu Mircea, op.cit., 165-167

98 I. Turcu, op. cit., p. 3299 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012

37

- client plătitor;

- unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;

- sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;

- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala băncii

beneficiarului au conturi curente deschise;

- centrala societăţii bancare plătitoare;

Pentru că este un instrument de plată la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform

articolului 4 din Legea 59/34 asupra cecului,dar poate fi certificat. Aşadar beneficiarul are

confirmarea trasului că trăgătorul are în cont disponibilul necesar plăţii şi că plata poate să aibă

loc la simpla prezentare.

Certificarea unui cec100 poate fi cerută de:

- trăgător, înainte de a-l da la plată;

- beneficiar, înainte de a se prezenta la plată.

În momentul în care cecul a fost certificat, trasul are obligaţia sa asigure posesorului

suma respectivă, iar trăgătorul are dreptul să nu accepte alte plăţi ce duc la micşorarea

disponibilului necesar.

Atunci, în caz de neplată, trasul este obligat să despăgubească beneficiarul – posesorul

cecului – care a suferit o daună.

Instrumentul de plată de debit este instrumentul de plată, care circulă de la unitatea

bancară a beneficiarului către unitatea bancară a trăgătorului, rezultatul fiind debitarea contului

plătitorului şi creditarea contului beneficiarului101.

cecul

banii

Instrumentele de plată procesabile prin compensare multilaterala sunt, conform

Regulamentului 10/94, ordinul de plată şi cecul barat.

100 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012101 Paul Bran, Ionela Costica, op. cit., 45-49

38

Unitatea bancara a tragatorului

Unitatea bancara a beneficiarului

Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat 4 reguli obligatorii:

- cecul barat este numai instrument de plată;

- cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensaţie în cazul plăţilor

interbancare;

- cecul barat este plătit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancară;

- transferul debitului presupune că iniţierea decontării se face de către beneficiar prin

banca sa.

Participanţii puşi în legătură sunt în număr de trei dacă, trăgătorul şi beneficiarul au conturi

curente deschise la:

- aceeaşi societate bancară

- aceeaşi unitate bancară

- unitaţi bancare diferite care aparţin aceleiaşi societaţi bancare.

Dacă este vorba de o plată interbancară, participanţii vor fi în număr de 5.

BNR

Beneficiar Tragator

Schema unei plăţi interbancare

Cecul barat nu este acceptat în compensare doar dacă este însoţit de un borderou de

încasare a cecurilor, completat în prealabil de beneficiar. Acesta trebuie să completeze

borderourile de încasare a cecurilor.

- nr de cont Unitaţii bancare a beneficiarului

- denumirea

- nr si seria cecului

39

Casa de compensatie

Banca BeneficiaruluiBanca trasa

- numele al trăgătorului

nr de cont

- denumirea Unităţii bancare trase

- Suma

- semnatura autorizată beneficiarului

- ştampila

(în cazul persoanelor fizice, este suficientă semnătura – fără ştampila beneficiarului).

Dupa ce posesorul a completat borderoul, este confirmată data punerii la unitatea

bancară prin punerea ştampilei de ghiseu. Borderoul este completat in 3 exemplare care au

urmatoarea destinaţie:

- beneficiarul păstrează primul exemplar

- unitatea bancară iniţiatoare al doilea exemplar

- al treilea exemplar este prezentat în cadrul şedinţei de compensare de unitatea bancară

prezentatoare unitaţii bancare primitoare, el rămânând dupa încheierea şedinţei la unitatea

bancară prezentatoare.

Dacă :

- nu au fost completate toate rubricile102

- sunt modificari sau adaugari

- nu sunt însoţite de borderouri de încasare a cecurilor,

- agenţii de compensare ai unitaţii bancare primitoare pot exclude cecurile din

compensare.

Şedinţa de compensare, are loc în fiecare zi lucrătoare în două etape, între orele 10-11.30.

Până la ora 10, când începe şedinţa de compensare, are loc pregatirea şedinţei de

compensare103.

Instrumentele de plată sunt grupate de către unitaţile bancare iniţiatoare (prezentatoare)

pe unitaţi bancare destinatoare (primitoare) şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată de

debit, de credit, în pachete de maxim 100 de bucaţi104 , pachete introduse în plicuri special

sigilate.

Oricare dintre pachete este însoţit, în mod obligatoriu, de o bandă de control totalizatoare

a sumelor înscrise pe instrumentele ce le conţine.

102 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p. 108-120103 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012104 PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994

40

Totalul fiecarei benzi de control, este preluat într-o Dispoziţie Centralizatoare de

Încasare. Acestea se emit în număr de patru (la CEC), având acelaşi conţinut dar destinaţii şi

culori diferite, şi anume:

- exemplarul 4 – vernil – este păstrat de unitatea prezentatoare;

- exemplarul 3 – roz – este remis unitaţii bancare primitoare, fără a fi introdus în

compensare (în şedinţa de verificare) ;

- exemplarul 2 – roz – este remis în ziua compensării Unităţii bancare primitoare;

- exemplarul 1 – alb – este remis inspectorului de compensare al BNR, în cadrul şedinţei

de compensare.

Acestei dispoziţii i se alătură lista cecurilor amânate la compensare, remisa de unitatea

bancară primitoare în şedinţa de compensare precedenta.

Dispoziţiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe baza acestor dispoziţii,

unitatea bancară prezentatoare, completează câte un Borderou al Dispoziţiilor Centralizatoare de

Încasare pentru fiecare unitate bancară primitoare105 .

Acesta trebuie întocmit in 3 exemplare, cu aceeaşi destinaţie şi dispoziţii centralizatoare

de încasare, şi anume:

- unitatea bancară prezentatoare

- unitatea bancară primitoare, în cadrul şedinţei de compensare

- inspectoratului de compensare, în timpul şedinţei de compensare

Instrumentele de plată sunt analizate de unitaţile bancare primitoare (destinatare),urmând

ca apoi sa fie acceptate sau refuzate.

Cecul106 poate fi acceptat parţial de unitatea bancara destinatară, în limita disponibilului

existent în contul trăgătorului. Refuzul parţial al unui cec poate fi făcut de unitatea bancară

destinatară, doar din motivul inexistenţei în ziua respectivă a unui disponibil suficient în contul

plătitorului. El poate fi făcut doar pentru diferenţa dintre suma menţionată în cec şi disponibilul

existent în contul plaăitorului.

5.2. Refuzul cecului la plată

Cecurile pot fi refuzate la plată107, dacă nu sunt completate corespunzator ; conţin

modificări, adăugiri, diferite condiţionări ; nu sunt însoţite de borderouri de încasare ; pachetul

conţine cecuri a căror unitate bancară destinatară nu este cea la care a ajuns ; clientul plătitor nu

are în cont disponibilul necesar.

105 PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994 106 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012107 http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului

41

Refuzul de plată are loc în ziua compensării, ele fiind deja prezentate anterior în vederea

verificării. Numarul maxim de refuzuri la plată este 100. Oricare dintre cecurile refuzate, va fi

ănsoţit de un formular de justificare al refuzului, completat fara abrevieri.

Fiind completat într-un singur exemplar, el este remis împreună cu instrumentul de plată

refuzat unitaţii bancare iniţiatoare.

Atunci când refuzul este parţial, formularul de justificare a refuzului va fi completat în

două exemplare. Un exemplar ramâne la unitatea bancară primitoare, iar cel de-al doilea

exemplar este remis unităţii bancare iniţiatoare.

Atât formularele de justificare a refuzului cât şi cecul108 vor avea menţionate suma

acceptată la plată în cifre şi litere, certificate prin semnătura şi ştampila aplicată pe cec, de

agentul de compensare al unităţii bancare primitoare.

Formularele vor fi însoţite de o bandă de control centralizatoare a sumelor înscrise pe

cecurile refuzate.

Refuzul va fi întocmit în trei exemplare, cu următoarele destinaţii :

-exemplarul 1-alb- inspectorului de compensare în cadrul şedinţei de compensare;

- exemplarul 2 – roz – unitaţii bancare primitoare în cadrul şedinţei de compensare;

- exemplarul 3 – vernil – este păstrat de unitatea bancară iniţiatoare a refuzului.

Compensarea cecurilor poate fi amânată de unitatea bancară primitoare în cazul în care

nu dispune de datele necesare acceptării sau refuzării lor. În cazul acesta ele vor fi penalizate.

Unitatea bancară primitoare poate apela la această procedura maxim trei zile lucratoare, în a

patra ea având obligaţia de a accepta sau refuza respectivul cec109..

Pe baza refuzurilor unitatea bancară prezentatoare, completează câte un borderou al

refuzurilor la plată pentru fiecare unitate bancară primitoare. Acesta va fi întocmit în 3

exemplare.

Pregătirea operaţiunii de compensare este completarea Formularului de Compensare şi

este ultima operaţiune.

Pe baza borderourilor dispoziţiilor centralizatoare de încasat se va completa rubrica “

Sume de încasat “, iar pe baza formularului de refuz la plată, rubrica “Sume de plătit refuzate”.

În partea a doua a şedinţei de compensare, ce are loc între orele 11.00 – 11.30, se face

schimbul reciproc de plicuri conţinând refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate 110

anterior şi care sunt compensate în cadrul şedinţei respective.108 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012109 I. Turcu, op. cit., p. 69110

110 Mariana Negruş –„Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale”, Editura. Academiei,

Bucureşti, 1996

111 Vasile Săvoiu – „Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional”, Ed.itura

Enciclopedică, Bucureşti, 1998

42

Agenţii de compensare deschid plicurile sigilate şi verifică dacă111:

- unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatara de drept a refuzului;

- numarul de cecuri refuzate este corect;

- totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect.

Inspectorul de compensare are sarcina sa ia de la toti agenţii totalurile sumelor de plătit

refuzate şi soldurile din formularele din compensare, înscriindu-le în formularul de compensare

centralizator.

Totalul general al sumelor de încasat refuzate şi totalul soldurilor debitoare sa fie identic

cu totalul soldurilor creditoare.

Dupa încheierea compensării multilaterale, între orele 11.30 – 12.00 are loc şedinţa de

verificare a instrumentelor ce vor fi compensate în ziua urmatoare.

Deci:

111

43

CECURI(pachete de maxim 100

instrumente)

Dispozitii centralizatoare de

incasare

Borderou al dispozitiilor

Centralizatoare de incasare

Banda de control

FORMULAR DE COMPENSARE

Sume de Sume de incasat platit refuzate

Cecuri si justificarea raspunsului la plata

Formularul de refuz la plata

Banda de control

Formularul de compensare se întocmeste în două exemplare (alb, vernil).Primul exemplar

îi revine inspectorului de compensare la sfarşitul şedinţei de compensare şi al doilea exemplar

este păstrat de unitatea bancara iniţiatoare.

Dupa finalizarea formularului de compensare112, agenţii de compensare merg spre sala de

compensare cu plicuri conţinând: pachete cu cecuri ; borderourile dispoziţiilor centralizatoare de

încasat ; refuzul şi formularul de compensare113.

La ora 10 începe prima parte a şedinţei, între agenţii de compensare a tuturor unităţilor

bancare care participă la şedinţă şi se face schimbul reciproc de plicuri ce conţin pachetele cu

cecuri şi borderourile.

Fiecare agent le desface şi verifică:

- dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea de drept a cecurilor;

- numărul instrumentelor de plată pe care le conţine fiecare pachet;

- totalul benzilor de control al pachetelor;

- sumele preluate în borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi totalurile

acestora;114

Inspectorul de compensare strânge de la fiecare agent totalurile obţinute prin adunarea

sumelor de încasat şi sumele de plătit, înscriindu-le în Formularul de Compensare Centralizator 115.

Pentru ca prima parte a şedinţei de compensare să se încheie este neapărată nevoie ca

cele două totaluri generale sa fie la fel.

INSTITUTUL BANCAR ROMAN

COLEGIUL BANCAR

112 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012113 I. Turcu, op. cit., p. 56114

114Mariana Diaconescu, op. cit., 45-47 115Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 64-67

115

44

Total general Total general

CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI. PIERDEREA, FURTUL,

DISTRUGEREA SAU ANULAREA CECURILOR

Circulaţia cecului din momentul emiterii lui şi până in momentul prezentării la plată,

poate presupune şi efectuarea unor operaţii suplimentare cum sunt: riscuri în utilizarea cecurilor,

pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.

În continuare le vom analiza pe fiecare dintre aceste riscuri ce apar în utilizarea cecului.

6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor

Cu toate că este unul dintre cele mai folosite instrumente de plată, cecul prezinta

în folosirea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori:116

1. beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea că trăgătorul are constituit provizionul

necesar acoperiri plaţii ordonate prin cec;

2. pierderea sau furtul cecului, care, direct în cazul cecului la purtator sau printr-o

semnătură falsă în cazul altor cecuri permit încasarea de o altă persoană decat beneficiarul de

drept contravalorii înscrisului117.

Există posibilitatea verificării existenţei acoperirii unui cec emis prin:

• certificarea cecului, caz în care banca blocheaza pentru un numar de zile suma

certificată;

• vizarea cecului, situaţie în care banca doar certifică existenţa depozitului, dar nu se

obligă să-l blocheze.

Când se prezintă cecurile pentru încasare, lucrătorii bancari le supun unui control riguros

care are în vedere urmatoarele obiective:

a). respectarea condiţiilor de redactare - cecul trebuie să conţină toate elementele

obligatorii prevăzute de lege pentru ca titlul sa fie un document valid din punct de vedere juridic,

cu repectarea normelor de scriere; 118

b). data emiterii - este obligatorie pentru a se putea controla dacă cecul a fost prezentat

la încasare în termenul legal. În ţara noastră sunt admise cecurile încasate sau post datate, cu

116

117116Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 .118117Cezar Basno, Nicolae Dardac, op. cit., p.108-120118Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., 89-93, p. 118-123 şi p.156-182

119Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.56-59

45

condiţia de a nu fi fost revocate. Revocarea este posibilă numai în cazul furtului sau pierderii

cecului respectiv;

c). respectarea normelor de barare şi girare - succesiunea cu regularitate a girurilor

atesta îndreptatirea beneficiarului în calitatea sa;

d). corespondenţa sumei exprimată în cifre şi litere - este recomandabil ca acestea să fie

cuprinse în cec în concordanţa, fără alterări;119

e). semnătura trăgătorului, emitent al cecului - semnătura de pe cec trebuie să

corespundă specimenului aflat la banca trăgătorului;119

Pentru a evita fraudele comise, fie deliberat de către escroci, fie din neglijenţă sau dintr-o

necunoaştere a legislaţiei în domeniu pe plan naţional au fost adoptate de fiecare ţară măsuri

severe pornind de la amenzi foarte mari până la pedeapsa cu închisoarea.

În România a luat fiinţa în anul 1996 Centrala Incidentelor de Plăţi, organism aflat sub

conducerea BNR, care organizează Fişierul Naţional al Cecurilor şi conţine informaţii cu privire

la incidentele de plată prin cec şi numele persoanelor care au dat nastere la astfel de incidente.

6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor.

Un cec alterat este acela care conţine ştersături, modificări sau adăugiri ale unor cuvinte,

date, menţiuni din textul instrumentului.

Un cec pierdut, sustras, sau distrus poate fi anulat prin declarare la Centrala Incidentelor

de Plăţi de către bancă la iniţiativa persoanei care doreşte anularea.

Un cec poate fi anulat şi din inişiativa băncii atunci când trăgătorul120 , ca urmare a

producerii unui incident major a fost declarat în interdicţie bancara şi nu a restituit băncii, în

maxim zece zile, formularele de cec cumpărate anterior de la aceasta şi solicitate prin somatie.

Atunci când un trăgător emite un cec121 fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la

tras în momentul emiterii lui, atrage obligaţia băncii trase de a refuza cecul la plată, iar pentru

trăgător sancţiuni civile şi penale.Cei care falsifică cecuri sunt pedepsiţi conform legilor în

vigoare.

119

120 Ovidiu Capatana - "Drept comercial", Editura Allback,2001

121Satnciu Carpenaru -  " Drept Comercial Român" , Editura All, 1996;

122Mariana Diaconescu-„ Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică”, 1999

120

121

46

Informaţiile, datele şi raportările privind cecurile sunt confidenţiale.Denumirea “cec122” (cheque,

check) a apărut în Anglia medievală. Istoricii atribuie lui Thomas Greslam meritul de a fi

introdus în 1557 primul cec bancar, care la sfârşitul secolului XVII funcţiona ca şi cecul actual.

CONCLUZII

Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt utilizate ca instrumente de plată şi de credit

pentru că:

- iau naştere prin emiterea şi introducerea lor în circuitul activităţii comerciale şi

bancare; ele dau voie posesorilor lor să-şi realizeze la scadenţă drepturile literale şi autonome

menţionate în cuprinsul lor;

- deşi se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca şi moneda şi pot fi

schimbate pe monede (bancnote) prin încasare, scontare, nescontare sau cesiune, titlurile de

credit se diferenţiază de monedă prin trăsăturile lor specifice, în sensul că: sunt titluri

negociabile, sunt transmisibile cu respectarea normelor prevăzute în legislaţiile naţionale şi în

dreptul comercial internaţional; au valoare în lei sau în valută determinată şi nu aproximativă ori

variabilă; reprezintă o creanţă în numerar cauzată de un act de comerţ sau prestaţie de serviciu

(provizion) şi urmează a fi plătită la un anumit termen etc.

Titlurile de credit ajută la îndeplinirea unei obligaţii băneşti ca şi biletele de bancă,

având faţă de acestea avantajul evitării unei deplasări de numerar. Titlurile de credit pot fi

cedate, fie în deplină proprietate, fie în gaj pentru a se obţine credit, adică o sumă de bani, înainte

de scadenţa plăţii. De exemplu, banca poate accepta o cambie înainte de împlinirea termenului

menţionat în cuprinsul titlului, plătind posesorului suma prevăzută în titlu minus taxa scontului.

La rândul ei, banca îl poate ceda altei bănci prin rescontare sau poate plăti cu el o datorie proprie.

În acest fel titlul de credit mobilizează o creanţă bănească, fiind deci instrument de credit.

Aşadar, din considerentele expuse mai înainte dar şi datorită faptului că mijloacele

tradiţionale de plată moneda, valuta şi aurul nu mai fac faţă lichidităţii unor angajamente de plată

în volum mereu crescând, corespunzător creşterii volumului schimburilor economice interne şi

internaţionale, s-a ajuns ca utilizarea titlurilor de credit, ca instrumente de plată şi de credit, în

relaţiile de comerţ intern şi exterior să aibă un rol mult mai important. Aceste aspecte conferă o

deosebită însemnătate cunoaşterii problemelor teoretice de bază şi în special a practicilor

referitoare la instrumentele de plată şi de credit.

122

47

Cu toate acestea, evoluţiile recente din ţările dezvoltate subliniază scăderea masivă a

rolului cecului ca instrument de plată. În ultimul deceniu, dar mai ales în anii 2007-2011 a scăzut

substanţial partea cecului în cadrul plăţilor fără numerar ca număr de instrumente emise şi ca

valoare reprezentată.

În fapt, aceste fenomene se petrec în competiţia care se derulează între cec şi alte

instrumente de plată, care se dovedesc a fi preferate de utilizatori şi, implicit, de mediul bancar.

În epoca de glorie, până la începutul anilor ’90, cecul s-a afirmat, deopotrivă:

- ca instrument de plată între firme;

- ca instrument de plată preferat de către titularii de cont persoane fizice.

Odată cu trecerea timpului, cele două categorii de utilizatori şi-au modificat preferinţele.

Astfel, firmele s-au orientat treptat către transferurile de credit formă sigură şi rapidă de plată. În

consecinţă a crescut numărul instrumentelor de plată emise şi, implicit, valorile medii ale

acestora. În ce priveşte titularii de cont persoane fizice, aceştia au fost cuceriţi de facilităţile

specifice oferite de carduri, inclusiv cele ce implică beneficierea de credite.

La rândul lor furnizorii de mărfuri şi servicii au susţinut total sistemul cardurilor care le

asigură încasări operative şi riscuri restrânse în comparaţie cu cecul.

Aşa se face că prin concordanţa deplină a participanţilor la sistemul de plăţi de detaliu,

instrumentul de referinţă pentru plăţile de valori mici a devenit cardul, descrescînd substanţial

rolul cecului.

Aşa cum vedem, într-o epocă în care se pune preţ pe operativitate în efectuarea plăţilor,

pe corectitudine, stabilitate şi responsabilitate în efectuarea plăţilor de către plătitor, în condiţiile

în care tehnologiile care se dezvoltă sprijină alte instrumente, cecul, care reprezintă optimul unei

alte etape cu alte motivări ale participanţilor şi cu alte intercondiţionări tehnologice, este sortit

unei restrângeri severe, diferită în fiecare ţară europeană.

Bunurile obţinute de producători sunt destinate pentru satisfacerea nevoiaşilor. Prin

schimb, aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producător la consumatori.

Varietatea bunurilor care fac obiectul circulaţiei (bunuri mobile, imobile, corporale şi

incorporale) determină mai multe forme juridice cu ajutorul carora se obţine circulaţia. Altă

formă juridică modernă a mersului bunurilor o alcătuieşte circulaţia înscrisurilor (titlurilor) care

anexează anumite valori patrimoniale. Aceste valori circulă prin emiterea înscrisurilor (titlurilor)

care le reprezintă: de exemplu, acţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile pe acţiuni, cambia,

cecul, conosamentul etc.

Ca să se desemneze titlurile ce încorporează anumite valori patrimoniale este folosită

noţiunea generică de “titluri de credit” sau titluri de valoare”.

Titlurile comerciale de valoare au următoarele caracteristici:

48

-caracter constitutiv, adică dreptul este incorporat în titlu şi în consecinţă dreptul poate fi

exercitat numai în temeiul înscrisului;

-caracter formal, adică el trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi să cuprindă

elementele care îi sunt proprii;

-caracter literal, adică întinderea şi natura dreptului, ca şi obligaţia corelativă dreptului,

sunt determinate exclusive de menţiunile cuprinse în înscris; înscrisul conferă un drept autonom:

dreptul şi obligaţia corelative născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care

decurg, iar în cazul transmiterii titlului, dobânditorul are un drept autonom care este independent

de dreptul transmiţătorului.

Cele 2 funcţiuni principale ale cecului :

a). instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar;

b). instrument de plată cu moneda scripturală.

În unele cazuri, cecul este folosit şi ca instrument de credit, în sensul că trăgătorul sau

beneficiarul pot obţine, prin el, un credit pe termen foarte scurt123 în una dintre următoarele

modalități:

a) cecul se emite la o dată când provizionul nu este constituit dar se constituie până în

ziua prezentarii cecului la încasare; în acest interval de timp, beneficiarul acordă “credit”

trăgătorului, ca şi în cazul unei cambii;

b) cecul este predat de către beneficiar băncii sale sau pentru scont sau pentru încasare; în

ambele situaţii banca creditează imediat contul remitentului cu suma corespunzătoare fără a mai

aştepta încasarea la tras, acordând astfel credit.

Avantajele cecului :

Pentru posesor (trăgător sau beneficiar) avantajul constă în evitarea deţinerii şi mânuirii

banilor, iar pentru fisc avantajul constă în posibilitatea controlului plăţilor. Din această cauză

reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternică a

acestui mod de executare a obligaţiei de plată în perioada postbelică, dar după 1990 fenomenul

marchează o tendinţă de descreştere datorită concurenţei altor instrumente de plată mai puţin

costisitoare: viramentul bancar şi cardurile de plăţi.

Dezavantajele majore ale cecului sunt: incertitudinea plaţii (datorită emiterii cecurilor

fără acoperire) şi costul ridicat al prelucrării faţă de costul transferurilor electronice,

Cecul se aseamănă cu cambia în privinţa celor trei protagonişti: trăgător, tras, beneficiar.

Deosebiri între cec şi cambia:

cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci, potrivit art. 3 al.1 al Legii 59/1934

modificată;cecul este întotdeauna plătit numai “la vedere”.

123

49

Faptul că trasul (spre deosebire de cambia) nu poate fi decât o bancă a alimentat opinia în

doctrină că cecul poate fi considerat o cambia trasă la vedere asupra unei bănci.

În calitate de tras poate fi desemnată numai o societate bancară. Legea prevede însă că

cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară

(art. 3 din lege).

Bibliografie

Cărţi, manuale, tratate :

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

2. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti,

2004

3 .Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universităţii Al.

I. Cuza, Iaşi, 2006

4 . Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de

Editură şi Presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1999

5. Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001

6. Stanciu Cărpenaru, Drept comercial român , Editura All, Bucureşti, 1996

7. Mariana Diaconescu, Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Editura Economică, Bucureşti,

1999

8. Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei,

Bucureşti, 1996

9. Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 1998

10. Matei Ion Viorel, Instrumente de plată şi credit, sinteze curs anul 3 FB, 2012

11. Basno Cesar, Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată,

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1996

12. Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Bucureşti, Editura

Economică,1996

50

13. Tudorache Dumitru, Pârjol Toader, Monedă, bănci, credit, Editura Universitară,

Bucuresti, 2005

14. Eugenia Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi al valorilor

mobiliare,Editura Rosetti,Bucuresti,2005

15. Ligia Georgescu Golosoiu, Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura

A.S.E.,Bucuresti, 2002

16. Paul Bran şi Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura

Economica,Bucuresti,1995

17.Elena Bojesteanu, Relaţii monetar-financiare internationale,

EdituraA.S.E.,Bucuresti,2010

18. Faghi Mădălina, Acreditivul documentar - modalitate de plată bancară

internatională, EdituraWalters Kluwer,Bucuresti,2007

19. Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul

riscurilor financiar-valutare, Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006

20. Tănase Gabriel, Lungu Ion, Sisteme informatice pentru tranzacţii interbancare,

Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006

21.Ion Rosu si Claudia Baicu,, Relaţii monetar financiare internationale”, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti ,2006

Legislaţie folosită:

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994;

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994;

- art.14 din Legea nr.42/1934;

-art.3 din Legea nr.58/1934;

-Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I,

Editura Lumina, Bucureşti 1991, p.123-124;

-MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe;

- BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51;

Site-uri internet folosite:

-http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-

15665-2012;

-http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului;

51

-http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-

ordin;

-http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html;

-http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794;

http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/;

-http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html;

-http://avocata.wordpress.com/; -http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/;

-http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-

a-platii/;

-http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin;

- http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/;

-http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-

numerar/;

-http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/;

-http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/;

-http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin; -http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin;

-http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin;

-http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205;

52