Aplicatii Stagiu An I semestru I - 2013

APLICATII

STAGIUL I

SEMESTRU I

2013

Ec.TURIGIOIU LILIANA MONICA

Aplicatii Stagiu An I semestru I - 2013Forma scrisa pe hartie la CECCAR

Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelile de cercetare.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatile.

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetele de masa.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala.

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor.

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de bunua executie acordate clientilor.

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-insolventa.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-vechime.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale

ENUNT

O societate acorda biletele de odihna angajatilor din cheltuielile sociale in valoare de 15.000 lei.

Totalul cheltuielilor cu salariile este de 1.000.000 lei.

BAZA LEGALADin punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art.21 alin.3 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

Asadar, biletele de odihna si tratament pot fi incluse in fondul de cheltuieli sociale, pentru angajator aceste cheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit in limita unei cote de pana la 2% din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor art.21 alin.3 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

REZOLVARE ENUNTIn exemplul nostru, cheltuielile cu bilete de odihna si tratament sunt deductibile in limita a 2% din fondul de salarii, respectiv 20.000 lei, prin urmare sunt integral deductibile deoarece cei 15.000 lei sunt sub limita de 2% din fondul de salarii.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare

ENUNTO societate angajeaza cheltuieli de cercetare in valoare de 120.000 lei. Profitul impozabil este de 315.000 lei. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?

BAZA LEGALAConform prevederilor art. 191 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil, n proporie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activiti; deducerea suplimentar se calculeaz trimestrial/anual; n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal, aceasta se recupereaz potrivit dispoziiilor art.26 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.

Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena ca efect al unei operaiuni de fuziune sau divizare se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai ori de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite sau divizate, dup caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu i nceteaz existena ca efect al unei operaiuni de desprindere a unei pri din patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de aceti contribuabili i de cei care preiau parial patrimoniul societii cedente, dup caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele meninute de persoana juridic cedent. n cazul persoanelor juridice strine, prevederile art.26 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplic lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia. Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor art.26 alin.1, respectiv alin.5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. Prin excepie de la prevederile art.26 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i echipamentelor destinate activitilor de cercetare-dezvoltare. REZOLVARE ENUNTIn concluzie, profitul impozabil va scadea cu 50%*120.000 lei, respectiv cu 60.000 lei.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare

ENUNTO companie acorda unui salariat indemnizatie de deplasare in valoare de 190 lei pentru 3 zile de deplasare. Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de detasare acordate?

BAZA LEGALAModalitatea de impunere a sumelor de bani primite de angajati de la angajatori pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului este reglementata de dispozitiile art.55 alin.4 lit.g din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si de prevederile pct.85 din Normele metodologice ale Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.Potrivit prevederilor legislative ale art.55 alin.4 lit.g din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

g) sumele primite de angajai n condiiile prevzute de lege sau de contractul de munc aplicabil, pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, ca indemnizaii i orice alte sume de aceeai natur, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotrre a Guvernului pentru personalul din instituiile publice, precum i cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport i cazare; Mai mult,punctul 85 din Normele metodologice ale Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, vin cu completari, preciznd ca in categoria cheltuielilor de delegare i detaare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum i indemnizaia de delegare i de detaare n ar i n strintate, stabilite n condiiile prevzute de lege sau n contractul de munc aplicabil. In concluzie, sumele de bani primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si de cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului sunt neimpozabile in intelesul impozitului pe salarii daca sunt in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotrre a Guvernului pentru personalul din instituiile publice, pentru ce depaseste aceasta limita se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.REZOLVARE ENUNTIn concluzie, cheltuiala cu indemnizatia de detasare este deductibila in limita a 2,5 x 13.00 lei x 3 zile, respectiv 97.50 lei, urmand ca diferenta dintre 190.00-97.50=92.50 lei sa se includa in baza de calcul al salariilor, pntrucare se va calcula impozit pe salariu si contributii sociale.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor

ENUNTSituatia concreta se refera la o societate care achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le distribuie prin automate. Se doreste aflarea modalitatii de calcul in cazul perisabilitatii admise la receptia marfurilor (rezultata in timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe timpul depozitarii si a perisabilitatii la desfacere.

BAZA LEGALAIn concret, potrivit art.21 alin.3 lit.d din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, acestea sunt incadrate la art.13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, aprobata prin HG nr.831/2004.

De retinut ca perisabilitatile se refera la acele scazaminte care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Important! Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele:

- pierderile incluse in normele de consum tehnologic;

- pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri;

- pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate;

- pierderile produse in urma unor cauze de forta majora

Toate aceste pierderi inregistrate in conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute la art. 13.

REZOLVARE ENUNTAcordarea perisabilitatilor este conditionata de o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune si stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si alte procedee similare, precum si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa nr.1 la norma mentionata.

La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%. Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se face la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa

ENUNTO societate acorde tichete de masa angajatilor sai in valoare de 1.200 lei. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?

BAZA LEGALAPotrivit art.21 alin.3 lit.e si art.48 alin.5 lit.f din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului pe venit.

In conformitate cu prevederile art.I pct.15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, coroborat cu art.55 alin.4 lit.b din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, tichetele de masa acordate salariatilor nu sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii.

Conform art.296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

REZOLVARE ENUNTTichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale pentru angajati, un sistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate. Acordarea tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale, fiind mult mai avantajoasa pentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor salariale.

De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor negocieri colective intre angajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in pachetul de baza salarial.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal

ENUNTCare este regimul fiscal al provizioanelor pentru creante incerte?

BAZA LEGALAConform reglementarilor contabile, respectiv OMFP nr.3055/2009 si a Legii nr.82/1991 daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).

In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera inclusiv TVA.

Tratament fiscal :

Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :

a. Conform art.22 alin.1 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:

20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004,

25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005,

30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; b. Conform art.22 alin.1 lit.j din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. c. Conform art.21 alin.2 lit.n din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:Pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor nencasate, sunt deductibile fiscal 100% n urmtoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost nchis pe baza hotrrii judectoreti; 2. debitorul a decedat i creana nu poate fi recuperat de la motenitori; 3. debitorul este dizolvat, n cazul societii cu rspundere limitat cu asociat unic, sau lichidat, fr succesor; 4. debitorul nregistreaz dificulti financiare majore care i afecteaz ntreg patrimoniul. Dificultile financiare majore care afecteaz ntregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezult din situaii excepionale determinate de calamiti naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe i n caz de rzboi.d. Conform art.21 alin.4 lit.o din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare: Pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, potrivit art.22, precum i pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, n alte situaii dect cele prevzute la art.21 alin.2 lit.n sunt o cheltuiala nedeductibila fiscal. n aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden clienii nencasai sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz.

e. Conform art.22 alin.8 Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare: Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la art.22 alin.1 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, n situaia n care creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) nu sunt garantate de alt persoan; b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv. Din punct de vedere al TVA este permisa ajustarea bazei de impozitare astfel:

a. Conform art.138 lit.d din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:In cazul n care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ncasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permis ncepnd cu data pronunrii hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii prevzute de Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenei, hotrre rmas definitiv i irevocabil. Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adugat la furnizori/prestatori, este permis numai n situaia n care data declarrii falimentului beneficiarilor intervine dup data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile fiscale emise nainte de aceast dat, dac contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate i taxa pe valoarea adugat aferent consemnate n aceste facturi nu se poate ncasa din cauza falimentului beneficiarului. n accepiunea Codului fiscal, data declarrii falimentului este data pronunrii hotrrii judectoreti finale de nchidere a procedurii prevzute de Legea nr.85/2006, hotrre rmas definitiv i irevocabil."b. Conform art.159 alin.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:n situaiile prevzute la art. 138 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, furnizorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii trebuie s emit facturi sau alte documente, cu valorile nscrise cu semnul minus, cnd baza de impozitare se reduce sau, dup caz, fr semnul minus, dac baza de impozitare se majoreaz, care vor fi transmise i beneficiarului, cu excepia situaiei prevzute la art. 138 lit. d) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. REZOLVARE ENUNT

Exemplu de monografie contabila si tratament fiscal :

1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :

4111 = % 100.000 lei

70XX 80.645 lei

4427 19.355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si constituire provizion depreciere :

4118 = 411 100.000 lei

6814* = 491 100.000 lei

* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 20%, 25% sau 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus :

6814 deductibil = 20.000 lei/25.000 lei/30.000 lei

6814 nedeductibil = 80.000 lei/75.000 lei/70.000 lei3. In cazul incasarii clientului incert :

5121 = 4118 100.000 lei

491 = 7814* 100.000 lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:

7814 impozabil = 20.000 lei/25.000 lei/30.000 lei

7814 neimpozabil = 80.000 lei/75.000 lei/70.000 lei

4. Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654** = 4118 100.000 lei

491 = 7814* 100.000 lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli:

7814 impozabil = 20.000 lei/25.000 lei/30.000 lei

7814 neimpozabil = 80.000lei/75.000 lei/70.000 lei

** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit:

654 deductibil = 20.000 lei/25.000 lei/30.000 lei

654 nedeductibil = 80.000 lei/75.000 lei/70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit Legii nr.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:

654** = 4118 80,645.00 lei

4118 = 4427 -19,355.00 lei

491 = 7814* 100,000.00 lei

**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%

* 7814 impozabil = 20.000 lei/25.000 lei/30.000 lei 7814 neimpozabil = 80.000 lei/75.000 lei/70.000 lei

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal

ENUNTCazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In urma unei astfel de decizii a Curtii, o societate trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o persoana fizica. Vor avea aceste sume platite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit?

BAZA LEGALAIn situatia in care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP nr.3055/2009, cu modificarile ulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse (eventuale litigii) trebuiau constituite provizioane la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti aceste provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se reluau pe venituri (neimpozabile).

REZOLVARE ENUNTPrin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala deductibila cu mentiunea ca toate cheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii retrocedate ca urmare a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare sunt deductibile la calculul profitului impozabil deoarece sunt respectate prevederile art.21, alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca sunt reglementate ca atare prin acte normative in vigoare.

Aceasta poate consta insa si in cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia judecatoreasca de executare, definitiva si irevocabila, are ca mobil o compensarea unei daune. In aceasta situatie nu se mai aplica prevederile art.24 alin.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, privind scoaterea din evidenta a mijlocului fix.

Chiar si in situatia in care societatea plateste daune in afara unei relatii contractuale, cheltuielile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor

ENUNT

Care este regimul fiscal al rezervelor legal constituite din profitul unei firme?

BAZA LEGALARezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul 1061 "Rezerve legale". Profesionistul contabil trebuie sa faca distinctia intre modul de constituire a rezervei legale stabilite in Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale si reglemetarile fiscale aferente, deoarece va ajunge la sume diferite.

Potrivit art.183 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, sunt prevazute urmatoarele obligatii:

"(1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social".

Intelegem ca minimum 5% din profitul contabil brut se va aloca pentru rezerva legala anual pana se va inregistra a 5-a parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal, transpunerea prevederii din Legea societatilor comerciale nu este exacta si identica cu intelesul din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, potrivit art.22 lit.a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

Normele metodologice ale acestui articol enunta veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile dupa cum urmeaza:

"Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art.22 alin.1 lit.a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate.

Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz.

In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art.20 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia celor prevazute la lit.c din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul."

REZOLVARE ENUNT

Din analiza ambelor texte normative rezulta in fapt ca societatea comerciala va constitui o rezerva legala in suma de minimum 5% din profitul brut contabil, dar nu mai mult decat a 5-a parte din capitalul social, si este deductibila la determinarea impozitului pe profit.

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

ENUNT

In situatia in care o societate suporta plata contributiei pentru pensiile private la anumiti angajati, ce contributii se datoreaza pentru sumele respective? Din ce fond se platesc aceste contributii la pensiile private?

BAZA LEGALAIn baza art.55. alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt considerate venituri din salarii totale veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Pct.77 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea art.55 alin.3 din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant. Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.

Art.21 alin.3 lit.j din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, spune ca cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant sunt deductibile fiscal in limita admisa.REZOLVARE ENUNTCazul 1. Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.

Suma de 1.800 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii.

In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro.

Cazul 2. In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 100 euro, adica 450 lei se include in venitul salarial in vederea impozitarii. De asemenea, suma ce depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare

ENUNTCe tratament aplicam primelor de asigurare?

BAZA LEGALA

In conformitate cu art.21 alin.3 lit.k din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant sunt deductibile limitat. Acest lucru este explicat prin pct.352 la Norma metodologica de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care spune ca:Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art.21 alin.3 lit.k din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma n domeniul sntii nr.95/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor.

De asemenea, conform art.42 lit.b din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele ncasate din asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri, sume asigurate, precum i orice alte drepturi, cu excepia ctigurilor primite de la societile de asigurri ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre pri, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despgubirile n bani sau n natur primite de ctre o persoan fizic ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despgubirile reprezentnd daunele morale. Pct.7 din Norma metodologica de aplicare a Codului fiscal se vine cu precizarea ca in cazul n care suportatorul primei de asigurare este o persoan fizic independent, persoan juridic sau orice alt entitate care desfoar o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezint venituri impozabile pentru persoana fizic beneficiar. Punere n aplicare prin Decizia nr.1/2010 n vederea interpretrii unitare a prevederilor art.42 lit.b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare: La drepturile salariale, ct i actualizrile aferente acestora cu indicele de inflaie, indiferent de modul n care au fost acordate - fie cu titlul de drepturi salariale actualizate, fie sub form de despgubiri reprezentnd drepturi salariale actualizate -, se calculeaz i se reine impozit pe venit, precum i contribuiile legale de asigurri sociale de stat, asigurri de omaj i asigurri sociale de sntate.Astfel ca la art.55 alin.3 lit.g din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare primele de asigurare pltite de ctre suportator pentru salariaii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plii primei respective, altele dect cele obligatorii. Potrivit pct.70 lit.h la Norma metodologica de aplicare a Codului fiscal la stabilirea venitului impozabil se au n vedere i avantajele primite de persoana fizic, cum ar fi contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridic sau de o alt entitate, pentru angajaii proprii, precum i pentru ali beneficiari, cu excepia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaiei n materie.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentnd contravaloarea primelor de asigurare este urmtorul:

- pentru beneficiarii care obin venituri salariale i asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceast natur ale lunii n care sunt pltite primele de asigurare;

- pentru ali beneficiari care nu au o relaie generatoare de venituri salariale i asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse n conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.Art.78 alin.1 din Codul fiscal spune ca: n aceast categorie se includ, ns nu sunt limitate, urmtoarele venituri:

a) prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, n cadrul unei activiti pentru o persoan fizic n legtur cu care suportatorul nu are o relaie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu; b) ctiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre pri cu ocazia tragerilor de amortizare; REZOLVARE ENUNT

Contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii potrivit legislatiei in materie, suportate de persoana juridica sau de o alta entitate pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor reprezentand contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare, conform prevederilor art. 55 alin. 3 lit. g din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare aplicabil persoanei fizice beneficiare este urmatorul:- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul Fiscal.Cota de impozitare va fi in ambele situatii 16%, dar baza de impozitare si modul ei de determinare vor fi diferite. In contrapartida, art.21 alin.4 lit.k din Codul fiscal dispune ca acele cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus, nu sunt cheltuieli deductibile.Fiind impozitate la nivelul persoanelor fizice, acestea reprezinta cheltuieli deductibile pentru determinarea profitului impozabil. Prin urmare, in acest caz nu poate exista o dubla impunere atat la nivelul angajatorului, cat si la nivelul angajatului, art.21 alin.4 lit.k reglementandtratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare platite de acesta in numele angajatului, in functie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice, in conformitate cu prevederile art.55 alin.3 lit.g.Precizam de asemenea ca, in temeiul art.42 lit.b din Codul fiscal, la nivelul persoanei fizice,nu sunt impozabile "sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand sume asigurate, precum si orice alte drepturi".In legatura cu asigurarile voluntare de sanatate astfel cum sunt definite de Legea nr.95/2006 privind reforma in sanatate, Codul fiscal ofera o abordare diferita in ceea ce priveste deductibilitatea la nivelul angajatorului.Potrivit art.21 alin.3 lit.k din Codul fiscal, "cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant" sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin urmare deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil.Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Precizam, de asemenea, ca Titlul III al Codului fiscal, respectiv art.55 alin.3 lit.g, nu distinge intre felul primelor de asigurare suportate de angajator si considerate avantaje la nivelul angajatului, considerandu-le neimpozabile numai pe cele obligatorii.Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personalului angajat. Asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire, si ii indemnizeaza, in conformitate cu clauzele stipulate in contractul de asigurare, pe cei care sufera un prejudiciu, din fondul alcatuit din primele incasate, precum si din celelalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate de asigurator si fac parte din gama asigurarilor facultative, conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.Asigurarile voluntare de sanatate pot fi:- de tip complementar, prin care se suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza, coplati;- de tip suplimentar, prin care se suporta total sau partial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de angajator inainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme:

- rascumparari partiale in contul persoanei asigurate,

- plati esalonate,

- rente,

- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate.

In masura in care raporturile de munca inceteaza inainte de implinirea termenului de maturitate de 5 ani, prin urmare inainte ca salariatul sa poata beneficia de suma asigurata, doua situatii sunt posibile:

- suma asigurata nu revine salariatului intrucat acesta nu a respectat contractul de angajament; in aceasta situatie, natura primelor suportate de angajator in numele salariatului se modifica, acestea nemaiputand fi considerate avantaje in natura impozabile in conditiile in care suma asigurata nu-i revine acestuia; primele suportate de angajator vor fi reconsiderate drept sume impozabile la nivelul societatii asemanator sumei asigurate ce va reveni tot angajatorului;

- in masura in care se doreste evitarea cresterii sarcinii fiscale la nivelul angajatorului, la incetarea raporturilor de munca inainte de implinirea termenului de maturitate a politei de asigurare, salariatului ii vor fi "imputate" primele suportate de angajator, tratamentul fiscal al acestora fiind reconsiderat atat la nivelul salariatului, cat si al angajatorului.

In masura in care salariatul este cel care a suportat primele, acestea nu pot genera avantaje in natura, iar implicit suma asigurata va reveni salariatului care si-a suportat singur primele de asigurare.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu

ENUNT

1. Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de instalare pe care o poate acorda o societate comerciala unui viitor angajat la incadrarea acestuia intr-o unitate situata intr-o alta localitate dect cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor? Este aceasta indemnizatie un venit asimilat veniturilor din salarii?

2. Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor efectuate pentru locuintele inchiriate de societate sau proprietatea societatii si utilizate de catre salariati sau alte persoane?

BAZA LEGALA

Pentru punctul 1.

Tratamentul fiscal aplicabil indemnizatiilor de instalare ce se acorda la incadrarea intr-o unitate situata in alta localitate dect cea de domiciliu este reglementat de dispozitiile art.55 alin.4 lit.i Cod fiscal si de meniunile pct.87 din Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal.

Potrivit prevederilor art.55 alin.4 lit.i Cod fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

-indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate dect cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca.

Conform prevederilor pct.87 din Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.

Pentru punctul 2.

Legea nr.114/1996-Legea locuintei republicata cu modificarile si completarile ulterioare, art.2 lit.d locuinta de serviciu este locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.Potrivit art.51 din aceeasi lege fondul de locuinte de serviciu se compune din:

a. locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

b. locuinte noi.

Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu la contractul de munca.Art.52 locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:a. bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie;b. bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.Art.53 locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:a. pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art.12;b. pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele si lucrarile de viabilizare a terenurilor, finantate din bugetele acestora.In Normele metodologice la Legea nr.114/1996 la art. 29 :

a. Locuintele de serviciu si cele de interventie fac parte din patrimoniul agentilor economici sau al institutiilor publice centrale ori locale si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.b. Conditiile de administrare si de inchiriere a acestor locuinte se stabilesc de catre conducerile agentilor economici sau ale institutiilor detinatoare, cu respectarea prevederilor legale.

REZOLVARE ENUNTPentru punctul 1.

In concluzie, sumele de bani primite de angajati din partea angajatorilor reprezentnd indemnizatii de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate dect cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, nu sunt considerate venituri asimilate salariilor si nu sunt impozabile in inelesul impozitului pe salarii.

Pentru punctul 2.

Locuinte de serviciu tratament fiscal:

-Din punct de vedere al impozitului pe profit:

In conformitate cu art.21 alin.3 lit.l din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari.In conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, in cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta in Legea locuintei nr.114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.-Din punct de vedere al impozitului pe venit:

In conformitate cu art.55 alin.4 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:-contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;In conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

Locuinte considerate avantaje in natura acordate salariatilor

In Codul Fiscal

In conformitate cu art.55 alin.3 lit.b din Legea nr.571/2003 Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin.4 cuprind si cazarea oferita la un pret mai mic decat pretul pietei.In Normele metodologice de aplicare a Codului FiscalLa stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoane fizice cum ar fi:-contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute expres la art.55 alin.4 lit.c. din Codul Fiscal.

InterpretareUna din conditiile care trebuiesc indeplinite de o locuinta pentru a fi considerata locuinta de serviciu este sa fie in patrimoniul agentului economic (sa fie proprietatea agentului economic).Astfel, vom clasifica locuintele in:-locuinte aflate in proprietatea agentului economic-locuinte inchiriate de agentul economicLocuinte aflate in proprietatea agentului economic:1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat locuinta2. se afla in localitatea in care societatea are sediul central sau sedii secundare. In acest caz locuinta poate fi:a. locuinta de serviciu daca:- este destinata angajatilor agentilor economici- este utilizata de salariati prin contract de inchiriere anexa la contractul individual de munca- salariatii care beneficiaza de aceste locuinte trebuie sa aiba domiciliul in alta localitate decat cea in care se afla locuinta de serviciub. avantaj in natura daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de serviciu si este utilizata de catre salariatii agentului economic;c. cheltuiala nedeductibila daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de serviciu si este utilizata de catre persoane care nu sunt salariati ai agentului economic.3. se afla in alta localitate decat cea in care societatea are sediul central sau sedii secundare (de regula nu se amortizeaza si se reevalueaza anual). In acest caz locuinta poate fi:a. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop personalb. cheltuiala nedeductibila in cazul in care este folosita de salariati in scopul societatii sau este folosita de alte persoane decat salariatii.Locuinte inchiriate de agentul economic pot fi:1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat locuinta2. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop personal3. cheltuiala deductibila in cazul in care este folosita de catre salariati in scopul societatii dovedit cu documentatia pentru deplasare in alta localitate decat sediul principal sau secundar unde lucreaza salariatul.4. cheltuiala nedeductibila - in cazul in care este folosita de alte persoane decat salariatii permanent (nu accidental);5. cheltuiala de protocol in cazul in care este folosita in mod accidental de alte persoane decat salariatii care au legatura cu societatea.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala

ENUNTCare este deductibilitatea cheltuielilor de functionare, intretinere si reparatiiaferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala? BAZA LEGALACodul fiscal la art.21 alin.3 lit.m are urmatorul anunt: cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop.Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal la pct.37 n cazul n care sediul unui contribuabil se afl n locuina proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului sunt deductibile n limita determinat pe baza raportului dintre suprafaa pus la dispoziie contribuabilului, menionat n contractul ncheiat ntre pri, i suprafaa total a locuinei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele ncheiate cu furnizorii de utiliti i alte documente.REZOLVARE ENUNTIn baza actelor normative mai sus amintite cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala sunt deductibile limitat corespunzator suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti.13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul

ENUNTIn luna aprilie 2013, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in valoare de 1.000 lei. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli? BAZA LEGALAConform art.21 alin.4 lit.t din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, cu o mas total maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaiile n care vehiculele respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i servicii de curierat; 2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii; 3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; 4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi; 5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial. Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabilete prin norme; La pct.492 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare avem: . n sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii i expresiile utilizate, condiiile n care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitrii fiscale, se consider a fi utilizate exclusiv n scopul activitii economice sunt cele prevzute la pct. 451 din normele metodologice date n aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI Taxa pe valoarea adugat. Justificarea utilizrii vehiculelor, n sensul acordrii deductibilitii integrale la calculul profitului impozabil, se efectueaz pe baza documentelor justificative i prin ntocmirea foii de parcurs care trebuie s cuprind cel puin urmtoarele informaii: categoria de vehicul utilizat, scopul i locul deplasrii, kilometrii parcuri, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs. n cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitrii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele nregistrate ca urmare a derulrii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de rspundere civil auto, inspeciile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibil din taxa pe valoarea adugat, dobnzile, comisioanele, diferenele de curs valutar etc. n cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitrii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele nregistrate ca urmare a derulrii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de rspundere civil auto, inspeciile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibil din taxa pe valoarea adugat, dobnzile, comisioanele, diferenele de curs valutar etc.

REZOLVARE ENUNTIn concluzie, cheltuielile cu combustibilul sunt deductibile in limita a 500 lei, restul fiind nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv n scopul activitii economice- cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei- partea de TVA nedeductibil - 120 lei- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii - 1.120 lei (1.000 + 120)

- valoarea nedeductibil a cheltuielilor privind combustibilii1.120 x 50% = 560 lei.14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilorENUNT

Situatia unei societati comerciale care, in anul in care inregistreaza cheltuieli cu dobanzile (nedeductibile, grad peste trei) realizeaza pierdere, pe care nu o poate recupera din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

AnProfit/pierdereGrad de indatorareCheltuieli cu dobanzile nedeductibile de reportat in perioada urmatoareCheltuieli cu dobanzile de reportat din perioade precedentePierdere fiscala

N-100.000>310.0000-90.000

N+120.000>300-70.000

N+230.000>300-40.000

N+310.000>300-30.000

N+45.000>300-25.000

N+5

20.000>300-5.000

.5.000 nu se recupereaza

N+60