MEZE P. BIANCA DOLORES

Expert contabilAnul I semestrul I

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (21). Să se  calculeze  marja  comercială şi  valoarea  adăugată generate  de  societatea X  despre  care  se  cunosc  informațiile  financiare  dn  tabelul   de  mai  jos  şi  să se analizeze  repartiția  valorii  adăugate  pe  destinații.  

Indicator   u.m.  Venituri  din  vânzarea  mărfurilor 2000  Producția  vândută   30000  Producția  stocată  1000  Cheltuieli  cu  materii  prime   10000  Costul  mărfurilor  vândute   1200  Cheltuieli  salariale   7000  Cheltuieli  cu  amortizarea   3000  Cheltuieli  cu  chirii   1500  Cheltuieli  cu  dobânzi   1400  Impozit  pe  profit   1000  

Raspuns:VA = MC + Qe – CiMC = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli cu marfaQ exercitiului = Q vanduta + Variatia stocurilor + Q imobilizataCi = Cheltuieli materiale + Cheltuieli cu servicii la tertiMC = 2000-1200=800Qe = 30000+1000=31000Ci = 10000+1500=11500VA = 800+31000-11500=20300IntrepretareValoarea adaugata:

permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua; asigura remunerarea personalului, statului, etc.; reprezinta baza determinarii TVA.

2 (95).  Din  contul  de  profit  şi  pierderi  al  societății  din  exercițiul  precedent  se cunosc  următoarele  informații:  

Indicator   u.m.  Cheltuieli  de  exploatare  platibile   1500  Amortizare   100  Cheltuieli  cu  dobânzi   200  Impozit  pe  profit    60  

1

Să se  calculeze  şi  să se  interpreteze  ratele  de  solvabilitate  şi  cele  de  rentabilitate pentru  întreprindere.  Raspuns:Solvabilitatea = Active totale / Datorii totaleInterpretare: Exprima masura in care activele societatii contribuie la finantarea datoriilor sale totale. Pentru a fi situatia buna, valoarea indicatorului trebuie sa fie peste 2.Rentabilitate = (Profit net / Active totale) x 100Interpretare: Exprima consumul total de resurse. Audit

3 (20). Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei.

Raspuns:N-11VC cladire = 320000VC teren = 80000Amortizare cladire = 320 000/ 20 ani = 16000 /anN-4Cladire:8 ani x 16000 = 128000VCN = 320000 -128000 = 192000VJ = 300000 (450000-15000)Diferenta reevaluare = 300000-192000 = 108000

2812=212 128000212=105 108000

Teren:VCN = 80000VJ = 15000Diferenta reevaluare = 70000

2111=105 70000NAmortizare cladire = 300000/12 ani = 25000/anAmortizare cumulata cladire = (25000x3) + (25000/2) = 75000 + 12500 = 87500VCN = 300000-87500= 212500-vanzare cladire

% = 212 300000

2

2812 875006583 212500

-scoaterea din evidenta rezerva din reevaluare105 = 212 108000

-scoaterea din gestiune a terenului6583 = 2111 150000105 = 2111 70000

-vanzare teren461=7853 500000

Plus valoarea = 500000-212500-150000= 135500Raspuns corect: a) 137.500 lei.4 (5). Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune: a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea; b) inspecţia imobilizărilor corporale; c) existenţa concordanţei între registrul imobilizărilor corporale şi contabilitate.

Raspuns: a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea.5 (7). La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fără sold.

Raspuns: c) fără sold.6 (18). Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.

Raspuns: a) 108000+70000=178.000 lei.7(63). Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Raspuns:Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cand efectueaza serviciii profesionale. Implica tranzactii corecte si juste.Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie:

impartial;

3

fara prejudecati; sa nu se afle in situatii de incompatibilitate; sa nu se afle in situatii de conflict de interese.

8 (36). Elementele probante reprezintă informaţii care au la bază: a) numai documente justificative şi documente contabile; b) documente justificative, documente contabile şi alte surse; c) surse interne şi surse externe.

Raspuns:b) documente justificative, documente contabile şi alte surse.9 (90). Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.

Raspuns:Motiv: exprima dezacordul auditorului asupra respectarii principiilor contabile, situatiile financiare nu sunt conforme cu standardele si reglementarile in vigoare, situatiile financiare nu ofera o imagine reala si fidela.

Mod de prezentare: “Astfel cum este explicat in Nota X, nu s-a constatat amortismentele in situatiile financiare. Acesta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.”

10 (81). Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România.

Raspuns:Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile pri-vind independenta profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii . Nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.Introducere8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente: o relatie intre trei parti, obiectiv, criterii adecvate, modalitatea de realizare si o concluzie. 8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

4

- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare) - atestari si raportari directe - raportari interne si externe - sectorul privat sau public.8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau- Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

Contabilitate

11 (7). Se constituie SC. “ADA” SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. - Aporturile sunt formate din: 1 • aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei

• aport in contul current: 0 - asociatul S1 – 100 lei

- asociatul S2 – 300 lei

- Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca. Raspuns:a. subscrierea capitalului social

456 = 1011 2000b. varsarea capitalului social

% = 456 20002131 16005121 1005121 300

c. regularizarea capitalului social1011 = 1012 2000

d. achitare cheltuieli de constituire201 = 5121 15

5

12 (25). SC “CRISUL” SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:

- emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 lei;

- trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;- 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei; - emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune; - convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.

Raspuns:- emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 leia. 456 = % 2200

1011 20001041 200

b. 1011 = 1012 2300- 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 leic. 456 = % 12000 1011 1000 1043 2000d. 231 = 456 12000e. 1011 = 1012 12000- emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiunef. 1041 = 1012 1500- convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiunig. 456 = % 22000 1011 15000 1044 7000h. 1618 = 456 22000i. 1011 = 1012 1500013 (50). SC “PAMORA” SA decide cu acordul actionarilor si obligatarilor conversia a 1.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 30 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 32 lei/obligatiune in 500 actiuni cu o valoare nominala de 50 lei/actiune. Modalitatea de calcul a conversiei este: - reducerea imprumutului din emisiune de obligatiuni: 1 • 1.000 obligatiuni x 32 lei/obligatiune = 32.000 lei’

- cresterea capitalului social: 1 • 500 actiuni x 50 lei/actiune = 25.000 lei

6

- prima de emisiune = 32.000 – 25.000 = 7.000 lei. Raspuns:a. 456 = % 32000

1011 250001044 7000

b. 1618 = 456 32000c. 1011 = 1012 25000

14 (110). S.C. “ALFA” S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. “MEDA” S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale. Raspuns:Cesionara. D8038 8000b. 612 = 401 600 C8038 500Cesionara. 461 = 706 600

5121 = 461 600b. 6811 = 2813 1600/an15 (115). La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. Raspuns:a. achizitie

208 = 404 360b. productie

208 = 404 240c. aport

208 = 456 300d. amortizare

6811 = 2808 300/ane. scoatere din gestiune

6583 = 208 90016 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 24%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara.Raspuns:

7

VCN = 12000Amortizare = 12000/10 ani = 1200/anAmortizare cumulata = 1200x6 ani = 7200VJ = 12000-7200 = 4800a. % = 404 3720

2131 30004426 720

b. 404 = 5121 3720c. Amortizare lunara= 4800+3000=7800/4 ani

6811 = 2813 1950/an17 (264). SC BETA SA receptioneaza marfurile sosite cu factura nr. 1100, cu urmatoarele elemente:- marfa : 1.000 buc x 2 lei/buc 2.000 lei - TVA 24% 380 lei Total factura 2.380 lei La receptie se constata o lipsa de 10 bucati, pentru care se face vinovat delegatul propriu al societatii BETA SA, caruia i se imputa lipsa de 30 lei, TVA inclus. Raspuns:a. % = 401 2380

371 20004426 380

b. 4282 = % 307588 24,194427 5,81

c. 421 = 4282 30d. 607 = 371 2018 (300). S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile: - A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar; - B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.Raspuns:Beneficiar -tragatorCaz a. 5311 = 4111 10000Caz b. 413 = 4111 10000

5113 = 413 100005121 = 5113 10000627 = 5121 500

Platitor -trasCaz a. 401 = 5311 10000Caz b. 401 = 403 10000

403 = 5121 10000627 = 5121 500

19 (301). S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominal a efectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1

8

mai la 31 iulie (10000 x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras. Raspuns:Tragatora. 4111=413 10000b. 4111=766 300c. 413=4111 10300Trasa. 403=401 10000b. % = 401 320

668 300635 12628 8

c. 401=403 1030020 (451). Se incaseaza un avans de 4000$, la cursul de 3,2lei/$, de la client extern pentru produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10000$ la cursul de schimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si se incaseaza diferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$. Raspuns:a. 5121 = 419 12800 (4000 USD x 3,20 lei/USD)b. 4111 = 701 32000 (10000 USD x 3.20 lei/USD)

419 = 4111 128005121 = 4111 19200

21 (912). Dispuneţi de urmãtoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preţul de 38.900 lei, reducerea comercialã înscrisã pe facturã fiind de 10%. Între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii plãtite 3.200 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mãrimea rezultatului contabil?Raspuns:Rezultat contabil = Venituri toatale – Cheltuieli totale = 70% * 30000 + 38900 * 90% - ( 3000 + 3500 + 400 + 1600) = 21000 + 35010 – 8500 = 4751022 (518). SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei, TVA 24%. Raspuns:

% = 401 372624 3004426 72

23 (519). Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna curenta este de 150 lei.Raspuns:

624=5323 15024 (641). O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA

9

24%, care are durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar. Raspuns:Locatar:-inregistrare activ

D8031 10800-inregistrare rate leasing

D8036 8784-rata leasing x 36 luni

% =401 302.56612 2444426 58.56401 = 5121 302.56C8036 302.56

Amortizare lunara = 14400/12 ani = 1200/anAmortizare cumulata = 3 ani x 1200 = 3600Valoarea reziduala = 14400 – 3600 = 10800-dobandirea dreptului de proprietate

% = 404 133922131 108004426 2592404 = 5121 13392C8031 10800

25 (915). Sã se stabileascã fluxurile de numerar pentru activitãţile de exploatare ale unei societãţi în condiţiile urmãtoare: rezultatul contabil înaintea impozitãrii şi a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creşterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scãderea stocurilor de mãrfuri 300 lei, scãderea conturilor de creanţe clienţi 1.300 lei, creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit plãtit 1.000 lei.   Raspuns:Flux numerar din activităţile de exploatare = 10.000 + 2.000 - 500 - 300 -1.500 + 300 + 1.300 +200 - 1.000 = 10.500

26 (753). Societatea M are capitalul social format din 6.000 de acţiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10 acţiuni. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.

Raspuns:1012 = 1171 10000

27 (867). O societate-filialã F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere.

1

Se cer înregistrãrile de preconsolidare a amortizãrii în bilanţul anului N, dacã se utilizeazã metoda de consolidare pe solduri.

Raspuns:La nivelul bilantului se efectueaza urmatoarele inregistrari:

- eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la inceputul anului N-l):

Rezerve = Cheltuieli 12.000 de constituire

- eliminarea amortizarii cumulate inregistrate: 12.000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.800 lei: Amortizarea cheltuielilor de constituire = % 4.800

Rezerve 2.400 Rezultat 2.400

- la nivelul contului de profit si pierdere se inregistreaza:Rezultat = Cheltuieli 2.400

cu amortizarea imobilizarilorRetratarile de omogenizare au consecinte asupra impozitului amanat.Valoarea contabila a cheltuielilor de constituire = OBaza fiscala = 7.200 leiDiferente temporare deductibile = 7.200 leiActiv de impozit amanat = 7.200 x 16% = 1.152 leiContabilizarea activului de impozit amanat:- la nivelul bilantului:

Impozit pe profit = % 1.152 amanat Rezerve 768

Rezultat 384 - la nivelul contului de profit si pierdere:

Rezultat = Venit din impozitul 384 pe profit amanat

28 (648). SC OVEX SA vinde societatii FAVORIT marfuri in valoare de 30.400 lei, tva 24% .Pentru defecte de calitate se acorda un rabat de 200 lei, pentru vanzari superioare sumei de 20.000.000 o remiza de 1% si o remiza de 3% pentru pozitia privilegiata.Datorita faptului ca plata s-a facut anterior scadentei se acorda un scont de decontare de 2%.Valoarea de inregistrare a marfurilor este de 13000 lei . Sa se faca inregistrarile la ambele societati in situatia in care scontul de decontare se acorda printr-o factura ulterioara. 29 (387). S.C. “GAMA” S.A. ca societate mama acorda unei filiale un imprumut prin banca de 5000 lei, cu o dobanda de 12% pe an. Dupa 6 luni, filiala achita dobanda si restituie imprumutul catre societatea mama. Sa se efectueze inregistrarile la ambele societati. Rezolvare:Inregistrari in contabilitatea societatii mamaa) acordarea imprumutului4511 = 5124 5000

1

b) dobanda aferenta imprumutului acordatCalculul dobanzii Dobanda anuala : 5000 *12% = 600 an /2 = 300Inregistrarea dobanzii 4518 = 766 300c) incasarea dobanzii 5121 = 4518 300d) incasarea imprumutului restituit 5121 = 4511 5000

Inregistrari in contabilitatea filaleia)_primirea imprumutului 5121 = 4511 5000b) dobanda aferenta imprumutului primit666 = 4518 300c) plata dobanda4518 =5121 300d) restituirea imprumutului4511 = 5121 5000

30 (806). Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute, sustrase sau distruse?

Raspuns:Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente

justificative sau contabile are obligaţia să încunoştinţeze, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorul unităţii (administratorul unităţii, ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective), în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării, conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă:

a) datele de identificare a documentului dispărut;a) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului;b) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.Procesul-verbal se semnează de către:- conducătorul unităţii;- conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana

împuternicită să îndeplinească această funcţie;- salariatul responsabil cu păstrarea documentului; şi- şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului, după caz.Salariatul responsabil este obligat ca, odată cu semnarea procesului-verbal, să dea o

declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv.Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii, măsurile

prevăzute de normele în vigoare se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie, după caz. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune, se încunoştinţează imediat organele de urmărire

1

penală. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire", întocmit separat pentru fiecare caz.

Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut.

În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă, în acest caz, unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT", cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.

Documentele reconstituite conform normelor în vigoare constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate, în acest caz, vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii, salariaţilor sau altor unităţi, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.

În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire.

Evaluarea întreprinderilor

31 (67). Bilantul economic se prezintã cu un: a) activ net corijat de 23.000 mii lei; b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de: a) 18.000 mii lei; b) 20.000 mii lei; c) 19.000 mii lei. Raspuns:

a) 18.000 mii lei.

Expertize contabile

32 (14 GEJ).Expertizele contabile judiciare pot fi efectuate de către:a) experţii contabili şi contabilii autorizaţi înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului, cu viza filialei la zi;b) experţii contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului, cu viza de exercitare a profesiei la zi;c) experţii contabili care au susţinut examenul de aptitudini şi urmează să fie înscrişi în Tabloul Corpului în anul respectiv.

Raspuns: b) experţii contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului, cu viza de exercitare a profesiei la zi.

1

33 (9). Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)? Raspuns:

CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de

expertiză contabilă, trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv

(întrebare) a expertizei contabile, care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor

efectuate, de către expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar,

actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de

informaţii utilizate, dacă părţile interesate, în expertiza contabilă, au făcut obiecţii sau au

dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea

concuziilor sale. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea

rezultatelor acestora.

Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE,

trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie

precis, consic, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată

fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, reprezentărilor

(înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare şi nici

asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizează evenimente şi

tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii

diferite, într-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI

CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia

pe care o susţine.

34 (25). Ce lucrări poate executa un expert contabil?

Raspuns: Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege;

1

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate.

Fiscalitate

35 (20) O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în sumă de 110.000 lei şi venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul comerţului cu amănuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli înregistrează şi cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se determine impozitul pe profit.

Raspuns:

Calcularea cheltuielilor aferente activ. de comert cu amanuntul din cheltuielile generale de administrare = 4000 / 200000 x 110000 = 2200 lei

Comert cu amanuntulVenituri = 110.000 leiCheltuieli = 60.000 +2200 = 62.200 leiCheltuieli nedeductibile = 10.000 leiProfit impozabil din activ. de comert cu amanuntul = 110.000 -62.200 +10.000 = 57.800 leiImpozit pe profit din activitatea de comert cu amanuntul = 57.800 x 16% = 9.248 lei

Activitate bar de noapte Venituri = 90.000 x 5 % = 4.500 lei Venituri = 90.000 leiCheltuieli = 30.000 + 1.800 = 31.800 leiCheltuieli nedeductibile = 2.000 leiProfit impozabil din activ. barului de noapte = 90.000-31.800 + 2000 = 60.200 lei Impozit 16 % : 60200 x 16% = 9.632 leiVenituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei Impozit pe profit din activitatea barului de noapte = max. [ 9632 ; 4500 ] = 9632 lei Impozit pe profit datorat de societatea comerciala = 9.248 + 9.632 = 18.880 lei

691 = 441 18.880

36 (5). Daţi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează.

1

Raspuns:

Cheltuieli nedeductibile sunt:

- cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;

- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

37 (6). Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată.

Raspuns:

Cheltuieli cu deductibilitate limitata:a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

38 (22). Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.Raspuns:Venituri totale = 300.000 lei;Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care- cheltuieli cu protocolul = 10.000 leiProfitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile +Cheltuieli nedeductibile.Impozit pe profit = 16% * Profit impozabilCheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol)] = 2% x ( 300.000 - 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 leiAstfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este deductibila fisca, diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila. Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care  cheltuieli nedeductbile = 6.400+1.216  = 7.616 leiDeterminarea profitului impozabil:Profit impozabil = 300.000 - 131.216 + 7.616  = 176.400 Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 In trimestrul I societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224 lei.Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1

39 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns: RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNa) specificațiile să fie necorespunzătoare Revizuirea specificațiilor existente de către

personalul tehnic.Monitorizarea problemelor de producție legate de specificațiile materialelor folosite.Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunzător, prețul materialului.Comunicarea specificațiilor de producție departamentului de aprovizionare.Revizuirea corespunzătoare și aprobarea contractelor și comenzilor.

b) informații incomplete legate de preț Obținerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică.Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similareRevizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare.Monitorizarea variantelor de preț, amănunțit.

c) informație indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producției

Menținerea unor date corecte în evidența stocurilor.Corelarea programării producției cu informațiile legate de stoc și cerințele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare

1

Folosirea previziunii

d) informațiile dintro comandă sunt neclare Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util

Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodică a intrarilor în sistem. Investigarea intrărilor de date

e) Informație indisponibilă sau incorectă a produselor comandate și neprimite

Specificarea modului de transport și a datei de livrare în comanda de aprovizionarePrenumerotarea comenzilor de aprovizionareCorelarea informației producției recepționate și informațiile legate de comenzi date Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate

Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare

40 (23). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Raspuns:

Structura organizatorică a activităţii, respectiv gruparea activităţilor pe sectoare, secţii, ateliere etc. influenţează organizarea contabilităţii cheltuielilor de exploatare şi calculaţia costurilor îndeosebi sub aspectul localizării lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secţii, unităţi prestatoare de servicii, sector de administraţie generală) şi vor fi astfel evidenţiate în conturile sintetice şi analitice de gestiune. În funcţie de acest factor în literatura de specialitate se vorbeşte despre centre de cheltuieli şi respectiv centre de responsabilitate. Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de muncă unde se consumă diverse resurse. Aceste locuri de muncă pot fi în acelaşi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere şi administraţie. În acest sens se vorbeşte despre locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. Locurile operaţionale de cheltuieli coincid cu locurile de muncă unde se execută operaţiuni privind aprovizionarea, execuţia şi vânzarea produselor. Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea în cadrul cărora se îndeplinesc operaţiuni privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de exploatare şi a altor activităţi ale întreprinderii. Delimitarea, programarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este greu de realizat şi costisitoare în acelaşi timp, din această cauză locurile de cheltuieli

1

se reunesc în aşa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute şi sub denumirea de centre de cheltuieli. Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unităţile operative corespunzătoare specificului activităţii întreprinderilor din fiecare ramură. Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu:Grupa de conturi 90 “Decontari interne” cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat).Contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”este un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.Contul 902”Decontari interne privind productia obtinuta”este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:Credit: costul normat al productiei finite obtinute;Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.Grupa de conturi 92”Conturi de calculatie”cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta:In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelorNota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie.Grupa 93”Costul productiei”cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele contului reprezinta:In Debit: productia obtinutaIn Credit: costurile resurselor consumateConceptele de bază privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate în principal în firmele de producţie. În termeni mai simpli, prin firme de producţie se înţeleg acele întreprinderi care transformă materiile prime şi materialele pe care le achiziţionează în produse finite, folosind forţa de muncă şi utilajele.

Studiu de caz:

O societate comercială a obţinut în cursul unei perioade de gestiune trei produse în următoarele cantităţi: A – 1.000 buc., B – 2.000 buc., C – 1.500 buc.

1

Pentru realizarea lor societatea a efectuat următoarele cheltuieli: - cheltuieli directe de producţie: A - 100.000 lei, B - 140.000 lei, C - 150.000 lei .- cheltuieli indirecte de producţie 117.000 lei, iar baza de repartizare a lor o constituie cheltuielile directe.

Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre cheltuielile de repartizat si suma bazelor de repartizare.Ks = 117.000 / (100.000+140.000+150.000) = 117.000 / 390.000 = 0,3

Calculul cotei de cheltuieli indirecte ce revine fiecarui purtator de cheltuieli prin inmultirea Ks cu baza de repartizare a fiecarui purtator de cheltuieli.Ch. ind. A = 0,3 * 100.000 = 30.000 leiCh. ind. B = 0,3 * 140.000 = 42.000 leiCh. ind. C = 0,3 * 150.000 = 45.000 lei

Calculul costului de productie pentru fiecare produs in parte prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte repartizate.CP A = 100.000 + 30.000 = 130.000 leiCP B = 140.000 + 42.000 = 182.000 leiCP C = 150.000 + 45.000 = 195.000 lei

Forma cifrelor relative de structura:Determinarea ponderii bazei de repartizare a fiecarui loc sau purtator de costuri in suma bazelor repartizate.g A = 100.000 / 390.000 = 0,2564g B = 140.000 / 390.000 = 0,3589g C = 150.000 / 390.000 = 0,3846

Determinarea cotei parti a cheltuielilor indirecte de repartizat ce revine fiecarui produs prin aplicarea procentelor obtinute anterior asupra totalului cheltuielilor indirecte ce fac obiectul repartizarii.Ch. ind. A = 0,2564 * 117.000 = 30.000 leiCh. ind. B = 0,3589 * 117.000 = 42.000 leiCh. ind. C = 0,3846 * 117.000 = 45.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a repartizarii cheltuielilor indirecte de productie (contul 923) se face prin preluarea in contul 921-Cheltuielile activitatii de baza.

921 = 923 117.000 lei

2

Lectori abilitați, pe discipline:

Disciplina Lector

Administrarea şi lichidarea întreprinderilor Gavriș Ancuța Ioana

Analiza diagnostic a întreprinderii Chindlea Mihai

Audit Bochiș Leonica

ContabilitateBerce MagdalenaBogdan VictoriaScorțe Carmen Mihaela

Evaluarea întreprinderilor Bochiș Leonica

Expertize contabile Chindlea Mihai

Fiscalitate Morar Dan Ioan

Fuziuni și divizări de întreprinderi Bochiș Leonica

Organizarea auditului intern și controlul intern al întreprinderii

Bochiș Leonica

Studii de fezabilitate Chindlea Mihai

2