lazar camelia maria- set intrebari an iii sem ii

7/29/2019 Lazar Camelia Maria- Set Intrebari an III Sem II

http://slidepdf.com/reader/full/lazar-camelia-maria-set-intrebari-an-iii-sem-ii 1/34

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1 (3). Situaţia elementelor de activ şi de pasiv la societatea „X” conform bilanţului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se

prezintă astfel:1 •Programe informatice 4.000.000 leiAmortizarea programelor informatice 1.000.000 leiClădiri 10.000.000 leiAmortizarea clădirilor 2.500.000 leiTitluri de participare 2.500.000 leiMărfuri 5.000.000 leiClienţi 2.000.000 leiFurnizori 4.500.000 leiFurnizori de imobilizări 2.000.000 lei

Clienţi-creditori 1.500.000 leiCredite bancare pe termen lung 6.000.000 leiCapital subscris vărsat 5.000.000 leiRezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).

Operaţiunile efectuate de judecătorul sindic şi de lichidator pentru a asigura disponibilităţile băneşti în vederea achitării datoriilor:a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de3.000.000; b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;

d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei faţă de 2.500.000 lei - costul deachizitie;e) S-a încasat de la clienţi suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei şi dobânda de 1.000.000 lei;g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;h) Au fost achitaţi furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienţi în sumă de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:-salarii 500.000 lei-cheltuieli cu licitaţiile 300.000 leiSe cere:

a) Înregistrarile contabile privind operaţiunile de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului.c) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari.

1



Răspuns:

Bilanţul contabil la data începerii lichidării

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoarePrograme informatice 4.000.000 Capital subscris vărsat 5.000.000

Clădiri 10.000.000

Rezerve (alte rezerve) 1.000.000

Titluri de participare 2.500.000 Furnizori 4.500.000Mărfuri 5.000.000 Furnizori de imobilizări 2.000.000Clienţi 2.000.000 Clienţi-creditori 1.500.000

Credite bancare pe termen lung 6.000.000Amortizarea programelor informatice 1.000.000Amortizarea clădirilor 2.500.000

Total activ 23.500.000

Total pasiv 23.500.000

A. Înregistrări contabile aferente opera iilor de lichidareț

a) Vânzarea programelor informatice:

461 = % 3.100.0007583 2.500.0004427 600.000

Scoaterea din evidenţă a programelor informatice vândute:

% = 208 4.000.0002808 1.000.0006583 3.000.000

Încasarea creanţei din vânzarea programelor informatice:

5121 = 461 3.100.000

b) Vânzarea clădirilor:

461 = % 11.160.0007583 9.000.0004427 2.160.000

Scoaterea din evidenţă a clădirilor vândute:

% = 212 10.000.0002812 2.500.0006583 7.500.000

2



Încasarea creanţei din vânzarea construcţiilor:

5121 == 461 11.160.000

c) Vânzarea mărfurilor:4111 = % 7.440.000

707 6.000.0004427 1.440.000

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 = 371 5.000.000

Încasarea contravalorii stocurilor vândute:

5121 = 4111 7.440.000

d) Vânzarea titlurilor de participare:

461 = 7641 3.000.000

Scoaterea din evidenţă a titlurilor vândute:

6641 = 263 2.500.000

Încasarea creanţei din vânzarea titlurilor de participare:5121 = 461 3.000.000

e) Încasarea creanţei, ţinându-se cont de scontul acordat:

% = 4111 2.000.0005121 1.800.000667 161.2904426 38.710

f) Achitarea împrumutului şi a dobânzii:

% = 5121 7.000.0001621 6.000.000666 1.000.000

3



g) Achitarea datoriei faţă de furnizor, ţinându-se cont de scontului primit:

401 = % 4.500.000

5121 4.275.000767 181.4524427 43.548

h) Achitarea datoriei faţă de furnizorii de imobilizări:

404 = 5121 2.000.000

i) Restituirea avansurilor încasate de la clienţi:

419 = 5121 1.500.000

j) Înregistrarea cheltuielilor de lichidare:% = 5121 800.000641 500.000628 300.000

k) Regularizarea TVA-ului:

D 4426 C D 4427 CSid 0 Sic 0e) 38.710 a) 600.000

b) 2.160.000

c) 1.440.000g) 43.548

Rd 38.710 Rc 0 Rd 0 Rc 4.243.548Tsd 38.710 Tsc 0 Tsd 0 Tsc 4.243.548

Sfd 38.710 Sfc 4.243.548

4427 = % 4.243.5484426 38.7104423 4.204.838

Achitarea TVA-ului de plată:

4423 = 5121 4.204.838

4



l) Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 20.681.452

7583 11.500.000707 6.000.0007641 3.000.000767 181.452

Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 19.961.2906583 10.500.000607 5.000.0006641 2.500.000

667 161.290666 1.000.000641 500.000628 300.000

Câştig din lichidare = Sfc121 = Sic121 + Rc121 – Rd121 = 0 + 20.681.452 – 19.961.290 = 720.162 leim) Înregistrarea impozitului pe profitul datorat (720.162 x 16% = 115.226 lei):

691 = 4411 115.226

Închiderea contului de cheltuială cu câştigul impozitat:

121 = 691 115.226

Plata impozitului pe câştigul din lichidare:

4411 = 5121 115.226

B. Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului.

Bilanţul contabil înainte de efectuarea partajului

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareConturi la bănci în lei 6.604.936

Capital subscris vărsat 5.000.000

Rezerve (alte rezerve) 1.000.000Câştig din lichidare 604.936

Total activ 6.604.936

Total pasiv 6.604.936

5



C: Înregistrările contabile aferente opera iunilor de partaj către ac ionariț ț

a) Rambursarea capitalului social către acţionari:

1012 = 456 5.000.000

b) Decontarea rezervelor speciale către acţionari:

1068 = 456 1.000.000c) Reţinerea impozitului pe dividende (1.000.000 x 16% = 160.000) din cuantumul rezervelor speciale cuvenite acţionarilor:

456 = 4481 160.000

d) Decontarea câştigului din lichidare:121 = 456 604.936

e) Reţinerea impozitului pe dividende aferent câştigului (604.936 x 16% = 96.790):

456 = 4481 96.790

f) Achitarea drepturilor cuvenite acţionarilor, precum şi impozitele datorate:

D 456 C D 4481 C

Sic 0 Sic 0c) 160.000 a) 5.000.000 c) 160.000e) 96.790 b) 1.000.000 e) 96.790

d) 604.936Rd 256.790 Rc 6.604.936 Rd 0 Rc 256.790Tsd 256.790 Tsc 6.604.936 Tsd 0 Tsc 256.790Sfc 6.348.146 Sfc 256.790

% = 5121 6.604.936456 6.348.146

4481 256.790

6



2 (13). De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită peacţiuni?

Răspuns:Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii sunt datori,

îndată după preluarea functiei, ca impreună cu directorii i administratorii, respectiv cu membriiș directoratului societă ii, să facă un inventar i să încheie un bilan , care să constate situa ia exactăț ș ț ț a activului i pasivului societă ii, i să le semneze.ș ț ș

Lichidatorii sunt obliga i să primească i să păstreze patrimoniul societă ii, registrele ce liț ș ț s-au incredin at de administratori, respectiv de membrii directoratului, i actele societă ii. Deț ș ț asemenea, ace tia vor ine un registru cu toate opera iunile lichidarii, in ordinea datei lor.ș ț ț

Potrivit art. 264 din Legea 31/1990 „Legea societăţilor comerciale” actualizată, numirealichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de adunarea generală, care

hotărăşte lichidarea, dacă, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.Adunarea generală hotără te cu majoritatea prevazută pentru modificarea actuluiș

constitutiv.În cazul în care majoritatea nu a fost ob inută, numirea se face de tribunal, la cerereaț

oricăruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asocia i, cuț citarea societă ii i a celor care au cerut-o. Impotriva sentinț ș ței tribunalului se poate declara numairecurs, în termen de 15 zile de la pronun are.ț

3 (6). Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?.

Răspuns:Potrivit art. 5 din legea 85/2006 privind procedura insolven ei, organele care aplicăț

procedura sunt:• instan ele judecătore ti,ț ș

• judecătorul-sindic,• administratorul judiciar iș

• lichidatorul.Toate aceste organe trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor i opera iunilor ș ț

prevăzute de prezenta lege, precum i realizarea în condi iile legii a drepturilor i obliga iilor ș ț ș ț

celorlalti participan i la aceste acte i opera iuni.ț ș ț

7



Analiza diagnostic a intreprinderii

4 (1). Calcula iț şi interpreta iț situa iaț netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea

situa ieț financiară:

Indicator 31.12.nImobilizări 2000Stocuri 500Creante 150Disponibilită iț 50Datorii mai mari de un an 1150Datorii mai mici de un an 350

Răspuns:Situa ia netă exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupraț

întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionareaşi independenţa financiară a acesteia.

Comparativ cu capitalurile proprii, situaţia netă este mai restrictivă, deoarece excludesubvenţiile şi provizioanele reglementate. De aceea, situaţia netă este un indicator mai relevant,ce exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat, care interesează proprietarii, acţionarii,cât şi creditorii întreprinderii, deci valoarea societă ii care ar reveni ac ionarilor in cazul în careț ț firma ar fi desfin ată.ț

Situaţia netă (activul net contabil) o vom determina ca diferenţă între activ şi datorii

totale.Active Totale = imobilizări + stocuri + crean e + disponibilită i = 2000+500+150+50 = 2.700ț ț

Datorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an =1150+350 = 1.500Situa ia netăț = 2.700-1.500 = 1.200

Din analiza datelor tabelului se constată o situaţie netă pozitivă, care reflectă o gestiuneeconomică sănătoasă, ce maximizează valoarea întreprinderii.

5 (100). Analiza iț evolu iaț ratei de rota ieț a activului circulant net, a levierului financiar şi a ratelor de rentabilitate în cazul SC TITAN S.A.

Titan SA2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)

8



Active imobilizate - TotalActive circulante - TotalDatorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - TotalActive circulante, respectiv datorii curente neteTotal active minus datorii curenteDatorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total

Venituri in avansCapital subscris varsatTotal capitaluri propriiCreante - TotalDatorii - TotalCifra de afaceri netaVenituri din exploatare - TotalCheltuieli din exploatare - TotalRezultat din exploatareVenituri financiareCheltuieli financiareRezultat financiar Rezultat curent

148.517.202,0093.690.408,00

142.435.856,00-47.926.947,00100.590.255,00

458.941,00

6.420,0040.848.301,0099.780.216,0040.070.049,00

142.894.797,00238.925.170,00248.141.455,00228.267.643,0019.873.812,007.571.310,00

14.579.584,00-7.008.274,0012.865.538,00

160.187.854,00

49.561.995,00117.340.416,0

0-67.029.973,00

93.157.881,003.812.654,006.420,00

40.848.301,0088.994.129,0025.313.754,00121.153.070,0

0159.718.721,0

0166.015.234,0

0164.773.841,0

01.241.393,00

11.071.240,009.602.399,001.468.841,002.710.234,00

136.579.186,0040.893.288,00141.151.515,00-99.970.958,0036.608.228,004.537.384,00

-27.617.142,0031.976.508,0014.516.764,00145.688.899,00139.920.376,00140.052.900,00141.922.369,00-1.869.469,007.874.896,00

13.679.952,00-5.805.056,00-8.501.381,00

Venituri extraordinareCheltuieli extraordinareRezultat extraordinar Venituri totaleCheltuieli totaleRezultat brutRezultat netRezultat / actiunePlati restante - TotalFurnizori restanti - TotalObligatii restante fata de bugetul asigurarilor socialeImpozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

0,000,000,00

255.712.765,00

242.847.227,00

12.865.538,0010.957.872,00

-0,000,000,000,00920

0,000,000,00

177.086.474,00

174.376.240,00

2.710.234,002.710.234,00

-64.325,00

0,000,000,00810

0,000,000,00

147.927.796,00155.602.321,00-7.674.525,00-7.674.525,00

------

Răspuns:

6 (2). Calcula iț şi interpreta iț situa iaț netă a unei întreprinderi care prezintă următoareasitua ieț financiară:

Indicator 31.12.n

9



Imobilizări 1500Stocuri 400Creante 250Disponibilită iț 30Datorii mai mari de un an 2500

Datorii mai mici de un an 350Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Răspuns:Situaţia netă (activul net contabil) o vom determina ca diferenţă între activ şi datorii

totale.Active Totale = imobilizări + stocuri + crean e + disponibilită i = 1.500+ 400+ 250+ 30 = 2.180ț ț

leiDatorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an = 2.500+ 350 = 2.850 lei

Situa ia netăț = 2.180-2.850 = -670 leiDin analiza datelor tabelului se constată o situaţie netă negativă, care reflectă o gestiune

economică defectoasă, o stare de prefaliment, fiind consecin a încheierii cu pierderi a exerci iilor ț ț anterioare, pierderi ce au epuizat integral capitalurile proprii.

Audit

7 (12). Societatea Stirex SA, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 1 iulie 2003 unansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele cheltuieli:1 • preţul de cumpărare al terenului ................................... 30.000 lei•

10



preţul de cumpărare al construcţiei ............................. 125.000 lei•taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei•alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei

•onorarii notar .................................................................. 1.500 lei(din care TVA 240 lei)•

comisioane ..................................................................... 1.800 lei(din care TVA 290 lei)•

cheltuieli arhitecţi ........................................................... 3.600 lei(din care TVA 575 lei)•

cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei

(din care TVA 13.500 lei)

Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei şi laconstrucţii 125.000 lei. Care este suma corectă ce trebuia contabilizată în cheltuielile perioadei?a) 7.700 lei; b) 0 lei;c) 85.000 lei.

Răspuns:

Toate aceste elemente nu sunt costuri ale perioadei, au fost incluse în pre ul de cumpărareț

i vor fi recuperate în decursul perioadei de amortizare.ș

8 (13). Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizată în contul„Terenuri”?a) 33.013 lei; b) 37.800 lei;c) 42.000 lei.

9 (18). Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în

anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu aceastăocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansambluluiimobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata deviaţă nu a fost modificată.La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:a) 178.000 lei; b) 162.000 lei;

11



c) 170.000 lei.

10 (19). Reluând datele din întrebarea 18, care este suma amortizării în anul N:a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei;

c) 8.000.000 lei.11 (61). Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

R ăspuns: Necesitatea Codului constă în :

• necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;

• conservarea încrederii publicului în profesie;

• asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau

utilizatori ai serviciilor acestuia;

• confirmarea de autoritate a lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;• necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a

organismului din care face parte.

12 (62). Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

R ăspuns:1. Integritatea şi obiectivitatea;2. Competenţa profesională, grijă şi sârguinţă;

3. Confidenţialitate;4. Profesionalism;5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

13 (104). Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.

R ăspuns:Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite,

că normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate

potrivit standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa dupăcum urmează:

• întinderea lucrărilor;

• delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;

• conţinutul bilanţului contabil;

• raportările;

12



• comunicările cu conducerea întreprinderii;

• latura administrativă.

14 (65). Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

R ăspuns:Confiden ialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecteț

confiden ialitatea informa iilor obtinu e în timpul misiunilor sale i nu trebuie să le utilizeze sauț ț ț ș să le divulge fără autorizare scrisă, în afară de cazurile când obliga ia divulgării e prevazută prinț lege sau norme regulamentare.

Profesionistii contabili trebuie să respecte confiden ialitatea informa iilor referitoare laț ț afacerile unui client sau ale angajatorului; aceasta obliga ie se aplică i dupa terminarea rela iilor ț ș ț între profesionist i clientul sau angajatorul său.ș

Trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă, respectă acelea i reguli deș confiden ialitate. Confiden ialitatea nu se referă numai la divulgarea informa iilor, ea implica, deț ț ț asemenea, faptul că informa iile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiulț său personal sau al unui ter .ț

Principiul confidentialitatii nu se aplică divulgării informa iilor care permitț profesionistului contabil să îndeplinească obliga iile sale, stabilite prin norme profesionale.ț

15 (66). Conceptul de independenţă în audit.

R ăspuns:Principiul independen ei se aplică tuturor profesioni tilor contabili în practica liberă,ț ș

indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit, independen aț devine cea mai sigură garan ie că profesionistul contabil i-a îndeplinit misiunea în condi ii deț ș ț integritate si cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independen ei sunt: independen a de spiritț ț (ra ionamentul profesional) i independen a în aparen ă (comportamentală).ț ș ț ț

Independen a de spirit (rationamentul profesional) este caracterizată prin starea de spiritț care înlesne te ob inerea unei opinii neafectate de influen e care pot compromite acestș ț ț rationament profesional, permi ând profesionistului contabil să ac ioneze cu integritate, cuț ț obiectivitate i cu pruden ă profesională;ș ț

Independen a in aparen ă (comportamentală) se caracterizează prin evitarea faptelor iț ț ș circumstan elor care pot fi atât de semnificative încât o ter ă persoană, logică si informată ar ț ț putea ajunge la concluzia că integritatea, obiectivitatea i pruden a profesională ale cabinetuluiș ț sau ale unui membru au fost compromise.

Independenta este potential ameninta ă in urnătoarele situa ii:ț ț

• interes propriu;

• slăbirea autocontrolului;

13



• renun area la propriile convingeri;ț

Contabilitate

14



16 (196). Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocaziaachiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o datorie deimpozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un rezultat de 40.000u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viaţã utilã rãmasã aclãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format

din societãţile M şi F este de:(a) 32.000 u.m.;(b) 31.832 u.m.;(c) 101.832 u.m.;(d) 100.000 u.m.;(e) 110.000 u.m.17 (11). Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000;venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru depreciereamãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori

2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare aobligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (dincare cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“,„Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente):a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.18 (14). Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi

activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000,venituri din provizioane pentru depreciereaimobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000.a) 11.200 mii lei; b) – 10.000 mii lei;c) 1.200 mii lei;d) – 3.800 mii lei;e) 2.000 mii lei.19 (15). Întreprinderea BETA achiziţioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fieîncadratã în categoria stocurilor?20 (337) Alfa achizi ionează la 31.12.N-1 un echipament la un pre de 500.000 lei. Se estimeazăț ț o durată de utilitate de 10 ani i o valoare reziduală de 30.000 lei. La data de 01.07.N+1,ș managementul întocme te un plan de vânzare a echipamentului i întreprinde ac iuni pentru aș ș ț găsi un cumpărător. Prin urmare echipamentul este clasificat ca de inut în vederea vânzării.ț Valoarea justă a echipamentului este de 430.000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare suntestimate la 3.000 lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfâr itul exerci iului N+1,ș ț valoarea justă diminuată cu cheltuielile generate de vânzare este de 425.000 lei.

15



Conform IFRS 5, prezenta i:ț

a) Inregistrările contabile efectuate de entitate la data de 01.07.N+1;

b) Înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1.

21 (388) O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în condi iile: cost 100 lei,ț amortizare cumulată până în momentul vânzării 30 lei, valoarea contabilă de 70 lei este mai maredecât valoarea justă egală cu 60 lei, egală cu pre ul de vânzare de 60 lei. Contractul de leasing aț fost opera ional.ț

Conform IAS 17, contabiliza i tranzac ia de leaseback la locatarul vânzător.ț ț

22 (350) O întreprindere care activează în domeniul petrolier într-o ară care nu dispune deț legisla ie pentru protejarea mediului înconjurător generează contaminarea unui teren.ț

Cazul 1: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimineorice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea i-a respectatș

politica declarată.

Cazul 2: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimineorice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea nu i-aș respectat niciodată politica declarată.

Cazul 3: Prin politica făcută publică în domeniul mediului, întreprinderea s-a angajat să elimineorice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea i-a respectatș în 1% din cazuri politica declarată.

Cazul 4: Întreprinderea nu a făcut nici un fel de angajament public referitor la eliminareaefectelor contaminării pe care ar genera-o activitatea sa.

Aplicând IAS 37, stabili i dacă entitatea poate să constituie un provizion sau o datorieț contingentă. Argumenta i.ț

16



Evaluarea întreprinderilor

23 (32). Goodwill-ul reprezintã:a) fondul comercial al întreprinderii; b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursã

elementele intangibile ale acesteia;c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al întreprinderii.

Răpuns: b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca

sursã elementele intangibile ale acesteia;

24 (41). Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime în întreprindererelevã anomalii în ceea ce priveste:a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului; b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.

Răpuns:a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;

25 (48). Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferentedin reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatiiluate cu chirie 10.000.000:a) 53.500.000; b) 28.500.000;c) 18.500.000.

Răpuns:Valoarea substanţială brută este egală cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor

folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi suntînregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifică valoarea bunurilor, capacitatea reflectată ăn active, de care dispune i leș poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului

prevalen ei economicului asupra juridicului.ț

Identificare element Suma in leicapital social 3,000,000.00imobilizãri 8,000,000.00stocuri 20,000,000.00

17



creante 15,000,000.00rezerve 500,000.00 profit 1,000,000.00diferente din reevaluare 14,000,000.00disponibilitãti 500,000.00

obligatii nefinanciare 25,000,000.00nstalatii luate cu chirie 10,000,000.00Valoarea substanţiala bruta 53,500,000.00

Răspuns corect varianta a) 53.500.000;

Expertize contabile

18



26 (19). Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

Răpuns:Comunicarea concluziilor expertizelor contabile se face în capitolul III Concluzii al

Raportului de expertiză contabilă şi conţine câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) pentru fiecare obiectiv al expertizei contabile.

Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zonaconfidenţialităţii:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şila recomandarea parţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă laorganul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrareacu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultăcă expertiza contabila trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv

la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către uniiutilizatori ai acestora.

b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare locul şi data depunerii lucrării trebuie sărezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expertizeiextrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie înregistrată laregistratura generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi

confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil, după caz.

27 (20). Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?Răpuns:

Art. 202 din Codul de procedură civilă prevede că: Experţii se vor numi de către instanţă,dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici şi plataexperţilor . De regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili. Atunci

instanţele civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi. Indiferent dacă părţiledin procesele civile cad sau nu „la învoială” asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin încheiere de şedinţă care trebuie să cuprindă cel puţin 4 paragrafe:

1. un paragraf din care să rezulte numele expertului numit din oficiu şi/sau la cererea părţilor;

2. un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul trebuie să răspundă;

19



3. un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertizăcontabilă;

4. onorariul (plata) statornicit(ă) expertului, după ce, de regulă, instanţa a consultat părţileasupra acestui aspect.

Dacă unul din paragrafele 2-4 lipseşte din Încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit,

iar profesionalismul său îl obligă, să ceară instanţei introducerea, Încheierea de şedinţă, a paragrafelor lipsă. 28 (28). Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Răpuns:Rela iile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestăriț

servicii, semnat de ambele par i. Orice altă rela ie financiară cu un client este susceptibilă de aț ț afecta obiectivitatea i de a determina ter ii să considere ca obiectivitatea este compromisă.ș ț

In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi ceru e de un vechi client trebuie să se ia înț

considerarea înaintea semnării contractului : evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea principiului independen ei profesiei i aprecierea eficien ei executarii lucrarilor în func ie deț ș ț ț componen a i mijloacele societă ii comerciale.ț ș ț

Dacă se ia în vedere extinderea lucrarilor se va încheia un act adi ional la contract.ț

De asemenea pe parcursul derulării contractului se pot face avertismente în scris la adresaclien ilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.ț Aceste descărcări de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atuncicând a comis gre eli.ș

Dacă membrii Corpului se gasesc în situa ia imposibilită ii executării lucrărilor ț ț

contractate datorită neprimirii datelor i informa iilor necesare, conform contractului sau a lipseiș ț de cooperare a conducatorului unită ii,trebuie sa rezilieze, motivat, contractul cu acest client.ț

29 (30). Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?Răpuns:

Faptele care atrag răspunderea disciplinară a experţilor contabili sunt următoarele:

• abateri de comportament sancţionate cu mustrare;

• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării Generale a filialei sau de la Conferinţa

Naţională, sancţionată cu avertisment;

•

absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale Adunării Generale ale filialei sauConferin ei Na ionale;ț ț

• neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de

Regulament, pe durata unui an calendristic;

• nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional sancţionate cu

suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 1 la 3 luni.

20



Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:

• absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale Adunării Generale ale Filialei sau

ale Conferin ei Na ionale;ț ț

• publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor

contabili şi a contabililor autorizaţi din România;• neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de

Regulament, pe durata unui an calendristic;

• executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice

dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comenrciale de profil;

• neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului

asupra onorariilor încasate de către persoanele fizice;

• încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;

• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele privind

activitatea profesională;

• practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru

exercitarea profesiei.

21



Fiscalitate

30 (9) Societatea înregistrează următoarele cheltuieli sociale:- ajutor pentru înmormântare 6.000 lei;- cadourile salaria ilor i copiilor minori ai acestora 5.000 lei;ț ș

- bilete de tratament i odihnă acordate salaria ilor 8.000 lei.ș ț

Fond de salarii: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei.

Determina i deductibilitatea cheltuielilor sociale.ț

Răpuns:

Conform Codului Fiscal, art. 21, al 3, lit c), aceste cheltuieli sunt deductibile în limita unei cotede până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului:

a) fondul de salarii este 300.000 lei- cota de 2%= 300.000*2%= 6.000 lei

• cheltuielile cu ajutor pentru înmormântare, se incadrează în limită ⇒ sunt deductibile

integral

• cheltuielile cu cadourile salaria ilor i copiilor minori ai acestora se incadrează în limităț ș ⇒

sunt deductibile integral

• cheltuielile cu bilete de tratament i odihnă acordate salaria ilor sunt deductibile în limitaș ț

de 6.000 lei, iar 2.000 lei sunt nedeductibile. b) fondul de salarii este 1.000.000 lei- cota de 2%= 20.000 lei

• toate cele 3 categorii de cheltuieli se încadrează în această limită ⇒ sunt deductibile

integral

31 (17) O societate comercială realizează următoarele venituri i cheltuieli aferente trimestrului Iș din 2012:- venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei;- venituri din prestări servicii: 20.000 lei;- venituri din dividende primite de la o societate comercială română: 1.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei;- cheltuieli cu serviciile de la ter i (serviciile sunt necesare i există contracte încheiate): 10.000ț ș lei;- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;- cheltuieli salariale: 2.000 lei;- cheltuieli cu amenzile datorate autorită ilor române: 3.000 lei;ț

22



- cheltuieli cu tichetele de masă: 800 lei, din care 200 lei peste limita legală.Determina i impozitul pe profit datorat de societatea comercială.ț

Răpuns:Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile

Venituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii = 50.000 +20.000 = 70.000 leiPas 2. Determinarea cheltuielilor deductibilePentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuială în parte:

• cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile⇒ Chelt. ded. = 30.000 lei

• cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile⇒ Chelt. ded. =10.000 lei

• cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat

Limita = 2% * (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele decâtcele cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% * (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000-800)

= 2% * 24.200 lei = 484 lei⇒cheltuielile cu protocolul sunt deductibile în limita a 484 lei⇒Chelt. ded. = 484 lei şi Cheltneded = 516 lei.

• cheltuielile salariale sunt integral deductibile⇒ Chelt. ded. = 2.000 lei

• cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile⇒ Chelt.Neded. = 3.000 lei

• cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale

⇒Chelt. Ded. = 600 lei şi Chelt. Neded. = 200 lei.Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 leiPas 3. Determinarea profitului impozabilProfit impozabil = 70.000 – 43.084 = 26.916 leiPas 4. Determinarea impozitului pe profitImpozitul pe profit = 26.916 * 16% = 4.307 lei

32 (62) Ce tipuri de opera iuni intră în sfera de aplicare a TVA?ț

Răpuns:În sfera de aplicare a TVA în România intră: livrările de bunuri, achiziţiile

intracomunitare, prestările de servicii şi importul.

33 (68) Selecta i dintre opera iunile prezentate mai jos acele opera iuni pentru care este aplicatăț ț ț cota redusă de TVA de 9%:a) prestările de servicii medicale; b) livrările de produse ortopedice;c) livrările de organe, de sânge i de lapte de provenien ă umană;ș ț

d) livrarea de manuale colare;ș

e) activitatea de învă ământ;ț

23



f) dreptul de intrare la muzee;g) cazarea în cadrul sectorului hotelier.Răpuns:

Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt:

• livrări de produse ortopedice;• livrarea de manuale şcolare;• dreptul de intrare la muzee;• cazarea în cadrul sectorului hotelier.

24



Organizarea auditului intern si controlul intern alintreprinderii

34 (1). Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Răpuns:Conceptele de control intern i audit intern, de i diferite, au o serie de elemente care le apropie iș ș ș altele care le diferen iează, ceea ce creează suficiente confuzii chiar printre specialis i.ț ț

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă înexaminarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent învederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii i în scopul furnizarii unei evaluăriș independente a managementului riscului, controlului i proceselor de conducere a acestuia.ș

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelulentită ii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordan ă cu obiectiveleț ț acesteia i cu reglementările legale , în vederea administrării fondurilor în mod economic, eficientș i eficace, care include structurile organizatorice , metodele i procedurile.ș ș

Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicarede conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroaseşi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabileşi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.

Auditul intern are următorul rol :

• Verificarea conformită ii activită ilor din entitatea economică auditată cu politicile,ț ț

programele i managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;ș

• Evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciareș ș

dispuse i efectuate de catre conducerea unită ii în scopul cre terii eficien ei activită iiș ț ș ț ț

entită ii economice;ț

• Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informa iilor financiare i nefinanciare destinateț ș

conducerii pentru cunoa terea realită ii din entitatea economică;ș ț

• Protejarea elementelor patrimoniale bilan iere i extrabilan iere i identificarea metodelor ț ș ț ș

de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.ș

Controlul intern i sistemul de control intern au rolul de a contribui la:ș

• Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) i a reglementărilor legale,ș

25



precum i la îndeplinirea cu regularitate, în mod economic, eficace i eficient a sarcinilor ș ș stabilite

• Utlilizarea optima i eficientă a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea iș ș

detectarea abaterilor, erorilor i a fraudelor ș

• Efectuarea i men inerea de înregistrări contabile corecte i complete, sistematizarea iș ț ș ș

prezentarea informa iilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediulț situa iilor financiare, conform unui referen ial contabil adoptat.ț ț

Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.

Controlul intern, datorită caracterului sau sistematic i atotcuprinzător, raspunde nevoilor ș de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administra ie i ai Comitetului deț ș Direc ie, precum i ale celorlalte persoane care de in func ii de conducere i de execu ie,ț ș ț ț ș ț favorizând dialogul dintre acestea, asigurând transparen a i democra ia.ț ș ț

Pe baza informa iilor furnizate deț controlul intern, conducerea are posibilitatea să- iș

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, laorganizarea i coordonarea structuriilor entită ii, la delimitatrea responsabilită ilor peș ț ț compartimente i pe persoanele implicate în efectuarea tranzac iilor i opera iunilor respective iș ț ș ț ș în consemnarea i prelucrarea informat iilor.ș ț

Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si moduluide aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza princompartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii.El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila (prin externalizare).

35 (11). Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de

Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.Răpuns:

Carta auditului intern urmareste:

• să definească sfera de activitate a auditului intern;

• să stabilească pozi ia structurii de audit intern în cadrul societă ii comerciale;ț ț

• să autorizeze accesul la documente, persoane i bunuri fizice, autorizare necesară pentruș

îndeplinirea obiectivelor auditului intern.

A. Rolul si obiectivele auditului intern

1. Rolul auditului internAuditul intern al calită ii este o examinare sistematică i independentă, efectuată pentru aț ș

determina daca activită ile i rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozi iilor ț ș ț

prestabilite, dacă aceste dispozi ii sunt efectiv implementate i corespunzatoare pentru relizareaț ș

obiectivelor.Auditul intern este o activitate independentă i obiectivă care oferă societă ii o asigurareș ț

referitoare la gradul de control asupra sistemului calită ii activită ii de produc ie desfă urate i aț ț ț ș ș

26



guvernării entită ii, precum i recomandări pentru îmbunătă irea proceselor de produc ie i aț ș ț ț ș

gestionării patrimoniului. Auditul intern contribuie la îmbunătă irea continuă a managementuluiț

i a calită ii acestuia.ș ț

Această examinare se realizează în raport cu normele existente (standarde, standarde dereferin ă, indicatori de performan ă, manualul calită ii, proceduri, instruc iuni etc.), pentru aț ț ț ț

stabili în ce măsură ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul calitatii nu se rezumă, însa, numai lastabilirea acestei coresponden e, ci evaluează eficacitatea aplicării acestor norme si a rezultatelor ț

obtinute în domeniul calită ii. Pe baza rezultatelor auditului calită ii se propun ac iuni care săț ț ț

ducă la îmbunăta irea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identificăț

cauzele care au dus la aceste neîndepliniri i propun măsurile pe care le consideră cele maiș

potrivite pentru eliminarea lor.

2. Obiectivele auditului intern

2.1. Obiectivele auditului intern

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:• să asigure conducerea, ac ionarii, în general, că societatea satisface sau nu standardeleț

minime de calitate;

• să consacre metode adecvate de evaluare internă i să demonstreze prin probe iș ș

documente relevante starea procesului de produc ie i cercetare din societate;ț ș

• să auditeze autoevaluarea, să coopereze cu evaluatorii externi i să contribuie laș

asigurarea i cre terea calită ii;ș ș ț

• să facă cunoscute conducerii activită ile i procesele de produc ie care nu îndeplinescț ș ț

standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru îmbunatatirea lor.

2.2. Obiectivele misiunii de audit internÎn principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:

• verificarea conformită ii procedurilor i a opera iunilor specifice proceselor de produc ieț ș ț ț

i de cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;ș

• evaluarea rezultatelor ob inute i compararea lor cu obiectivele propuse;ț ș

• examinarea impactului activită ilor desfă urate asupra calită ii proceselor de produc ie iț ș ț ț ș

de cercetare din sociectate – auditul de performan ă.- evaluarea sistemelor deț management – auditul de sistem.

3. Organizarea auditului intern

Conducătorul societă ii ia măsurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric iț șfunctional necesar desfă urarii activită ii de audit intern. Auditorii interni î i desfă oarăș ț ș ș

activitatea în subordinea directă a conducătorului unită ii, exercitând o func ie distinctă iț ț ș

independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditoriiinterni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditulintern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si

27



asigurare managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace. Auditoriiinterni din cadrul societatiii:

• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;

• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;

•

nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu exceptiacelor legate de gestionarea functiei de audit intern;

• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;

• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot

fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveste masurile de controlcetrebuie încorporate în sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis în modexpres ca acelasi auditor sa dea consultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.Relatia cu auditul extern:Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:

• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;

• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat sirezultatele

auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra în special pentru:

• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont de

recomandarileauditorului extern;

• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre

recomandarile acestora;

• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata

pentrurealizarea auditului extern;

• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducereauniversitatii.

4. Atribuțiile auditorilor interniAuditorii interni au urmatoarele atributii:a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate

decatre management; b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de managementsunt

transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specificiasigurarii interne a calitatii;

d) raporteaza periodic constatarile, concluziile iș recomandarile rezultate din activitatile

de auditf) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerileconducerii societatii.5. Standardele de audit intern

Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele Metodologicede exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.

28



B. Principiile activitatii auditului intern

1. Independen ta s i obiectivitate Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)externe

începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipâna la comunicarearezultatelor acesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv,

cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasi entitati.Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern în unitate daca

sunt soti sau afinipâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membriiorganului deconducere colectiva. Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel înîndeplinireaactivitatilor pe care în modpotential le pot audita si nici în elaborarea siimplementareasistemelor de control intern ale unitatiii.

2.Competenta si constiinta profesionalaPregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential în atingerea efi-

cacitatii activitatii de audit.Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta nece-sara în realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fiîncredintateacelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii. În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii deexpertiza/consultant în afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structurade audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analizastatistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unuisistem de pregatire profesionala continua.3. Exercitarea unei activit at i normate

Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitatecu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.4. Programul de asigurare s i îmbun a t at ire a calit at ii

Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si îmbunatatire acalitatiisubtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca normele,instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesitaadoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a programuluide calitate. Acest proces trebuie sa permitaevaluari interne si externe.

Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului

intern si controale periodice realizate de catre auditorii însisi (autoevaluare). Auditorii interniexamineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare acalitatii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfacator, garantând calitatea rapoartelor deaudit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei derularicorespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

29



C. METODOLOGIE

1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe bazaevaluarii

riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit

intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinseîn planul anual de auditintern.2. Condi t iile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante(inclusivcele în format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivelemisiunii de audit intern.2.2. Realizarea misiunii la fata locului

Auditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unitatii trebuie sa

sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar îmbunatatirea functionariiunitatii si promovarea intereselor acesteia.2.3. Transmiterea rezultatelor

Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe măsura obti-nerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii laaceste comunicari potdetermina reorientarea cercetarilor auditorilor. La încheierea auditului sunt comunicateconducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire aunor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducereaunitatii comunica eventualele observatii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora,auditorii interni analizeaza observatiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunatatirea

probelor si prezinta conducerii forma raportului îmbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii.2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un calendar de implementare a recomandarilor.Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.

D. REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sa respectesecretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluareindependenta, care se concretizeaza înrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privindconduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulilecare fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile sirecomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate decatre responsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceasta asigurafaptul ca, atât constatarile cât si informatiile probante sunt validate.

30



36 (10). Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala dindomeniul productiei textile.Răpuns:

37 (9). Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestariservicii turistice.Răpuns:

31

Nr.ctr

Tip de activitate Departamente Perioada verificata Perioada verificarii Echipa

1 Verificarea resurselor umane si a cheltuielilor salariale

- personal- financiar

01.01-30.06.200N01.01-30.06.200N+101.01-30.06.200N+2

15.07-15.08.200N15.07-15.08.200N+115.07-15.08.200N+2

2 auditori

2. Verificarea contractelor de achizitie de materii

prime si a furnizorilor

- juridic- marketing- aprovizionare

- contabilitate

01-31.12.200N01-31.12.200N+2

30.03-30.06.200N+130.03-30.06.200N+3

3 auditori

3. Verificarea politicilor contabile

- contabilitate- financiar

200N+1200N+2

01.10-30.11 200N01.10-30.11 200N+1

1 auditor

4. Verificarea contractelor de export si a incasarilor cu stabilireacastiguri/pierdere dindiferente de curs

- juridic- vanzari- contabil- financiar

200N200N+1200N+2

30.04-30.05.200N+130.04-30.05.200N+230.04.30.05.200N+3

2 auditori

5. Verificarea consumuluide energie electrica si acosturilor aferente

- mecano-energetic- contabilitate- gestiune- financiar

01.10-31.12.200N01.10-31.12.N+101.10-31.12.N+2

05.01-25.01.200N+105.01-25.01.200N+205.01.25.01.200N+3

1auditor

6. Participarea lainventarierea anuala a

patrimoniului

- 6 gestiuni- administrativ- contabilitate

200N200N+1200N+2

01-30.11.200N01-30.11.200N+101-30.11.200N+2

3 auditori

7. Verificare si certificareasituatiilor financiareanuale

- contabilitate- planificare

200N200N+1200N+2

01.01-30.03.200N+101.01-31.03.200N+201.01-31.03.200N+3

3 auditori

8. Verificare litigiilor si acheltuielilor aferenteacestor litigii

- juridic- contabilitate

200N200N+1200N+2

10-25.02.200N+110.25.02.200N+210-25.02.200N+3

1 auditor



38 (12). Aprovizionarea presupune:a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control interncare pot diminua aparitia riscurilor respective.

Răpuns:RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

a) specifica iile să fie necorespunzătoareț Revizuirea specifica iilor existente de cătreț

personalul tehnic.Monitorizarea problemelor de produc ieț

legate de specifica iile materialelor folosite.ț

Specifica iile trebuie să cuprindă date aleț

perioadei curente ,comenzi rapide, stoc

corespunzător, pre ul materialului.țComunicarea specifica iilor de produc ieț ț

departamentului de aprovizionare.Revizuirea corespunzătoare i aprobareaș

contractelor i comenzilor.ș

b) informa ii incomplete legate de preț ț Ob inerea de oferte competitive pentruț

fiecare aprovizionare periodică.Volumul produc iei aprovizionată să fieț

determinată prin analiza indicatorului deutilizare a unor materiale similare

Revizuirea corespunzătoare a comenzilor deaprovizionare.Monitorizarea variantelor de pre , amănun it.ț ț

c) informa ie indisponibilă sau incorectăț

legată de nivelul stocului sau nivelulproduc ieiț

Men inerea unor date corecte în eviden aț ț

stocurilor.Corelarea programării produc iei cuț

informa iile legate de stoc i cerin ele legateț ș ț

32



de termenele de livrare din comenziRevizuirea corespunzatoare a comenzilor deaprovizionareFolosirea previziunii

d) informa iile dintro comandă suntțneclareComenzile nu sunt introduse în sistem întimp util

Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodică a intrarilor în sistem.Investigarea intrărilor de date

e) Informa ie indisponibilă sau incorectă aț

produselor comandate i neprimiteș

Specificarea modului de transport i a dateiș

de livrare în comanda de aprovizionarePrenumerotarea comenzilor de aprovizionareCorelarea informa iei produc iei recep ionateț ț ț i informa iile legate de comenzi dateș ț

Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea i înregistrarea corectă aș

comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire autilizării neautorizate

Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care săaprobe comenzileMen inerea unei securită i a comenzilor deț ț

aprovizionare

33



Studii de fezabilitate

39 (3). Care este con inutul unui Plan de afaceri – enumera i principalele aspecte;ț ț

40 (17). Unul din indicatorii utiliza i în evaluarea tradi ională a proiectelor investi ionale esteț ț ț indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi con inutul indicatorului?ț

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoareainvestitiei) – se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia. permite realizarea unor comparatii cu alte investitii de talie diferita.

lazar camelia maria- set intrebari an iii sem ii

Documents