AcademicianulAugustin Buzuras-a stins din via]\Academicianul Augustin Buzu ra,unul dintre cei mai mari scrii toriromâni contemporani, s-a stins dinvia]\, la vârsta de 78 de ani. Acestaa acordat „Suplimentului de cul-tur\“ un interviu `n anul 2009, `nurma apari ]iei volumului Raportasupra singur\t\]ii.

» pag. 11

ANUL XIII » NR. 574 » 15 – 21 iulie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROINTERVIU CU LIGIA RUSCU

„Scrisul se poatedeprinde [i doarcitind din c\r]i“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Ligia Ruscu este conferen]iarla Facultatea de Istorie [i Fi loso -fie a Universit\]ii „Babe[-Bo -lyai“ din Cluj. Pe lâng\ nume -roase articole de specialitate, peteme de istorie antic\, `n volu -me colective [i `n periodice din]ar\ [i din str\in\tate, `n 2014 adebutat `n literatur\ cu O dimi -nea]\ la vân\toare (EdituraPolirom). Trei ani mai târziu avenit cu cel de-al doilea roman,O c\utare (Polirom, colec]ia„Fiction Ltd“), un fantasy fabu-los, pretextul pentru interviulde fa]\.

» pag. 8-9

Citi]i articolul realizat de Violeta Cincu `n » paginile 2-3

Cronic\ de carte

NEP|SAREA RUGINE{TE {I MACIN| PRECUM LEPRA

Ce mai poate fi salvatdin patrimoniul

industrial al Ia[ului?Despre „corp“, deieri pân\ spre azi

Radu Cucuteanu

Volumul semnat de Alexandru-Florin Platon vine ca o concre -tizare – [i nu ca o `ncheiere – apreo cup\rilor din ultimul dece-niu, poate chiar [i mai mult, aleprofesorului ie[ean. Din interesuls\u pentru o tem\ pu]in abordat\la noi, cea a „corpului politic“, s-an\scut cartea de fa]\, care nu arecum s\ nu trezeasc\ curiozitateacititorului, fie [i numai prin titlu:ce este „corpul politic“, mai alesca metafor\?

» pag. 10

Buldozerele au transformat patrimoniul ar hitectural al Ia[ului, cu foarte pu]ine excep ]ii, `ntr-o amintire g\z -duit\ de file de istorie mai pu]in cunoscute. Cl\dirile de patrimoniu industrial au fost `n mare parte d\râmate,nu exist\, la nivelul comunit\]ii, nici un proiect coerent care s\ `[i propun\ `n mod efectiv protejarea [i valo -rificarea acestor cl\diri. Suntem pe cale s\ arunc\m la co[ cu bun\ [tiin]\ o parte a istoriei care `n alte ora[edin lume a fost reintegrat\ cultural [i cu bene ficii financiare pentru `ntreaga comunitate?

Fabrica de c\r\mid\ Ciurea, `n paragin\

Violeta Cincu

Participan]ii la discu]ie au fost:L\cr\mioara Stratulat, directorulComplexului Muzeal „Moldova“Ia[i, Lenu]a Chiri]\, muzeograf laPalatul Culturii, Sorin Iftimi, mu -zeograf la Palatul Culturii, VirgilB\b`i, director al Direc]iei Jude -]ene pentru Cultur\ [i Patrimo-niu, Bobi Ap\v\loaei, Direc]iaJude ]ea n\ pentru Cultur\ [i Pa -trimoniu, Radu Andrei, arhitect,prodecan al Facult\]ii de Arhitec-tur\ din cadrul Universit\]ii Teh -nice „Gh. Asachi“ din Ia[i, IonelOan cea, fost arhitect-[ef al ora -[ului, Mihai Chirica, primarulmunicipiului Ia[i, Bogdan Cure-lariu, re pre zentant al HUBRICA,Felix Aftene, artist plastic [ipre[edinte al Uniunii Arti[tilorPlastici, filiala Ia[i, [i CarmenGr\ deanu, compania FaPt.

Primul Muzeu deArheologie Industrial\din România, proiectamânat la nesfâr[it

„Ne-am dorit cu disperare s\ g\ -sim un spa]iu unde s\ ducemtoate obiectele grele din PalatulCul turii. Motoare, utilaje, motoa -re de avion, chiar un avion n treg“,`ncepe povestea L\cr\ mioara Stra -tulat, directorul Complexului Mu -zeal „Moldova“. Pentru c\ e o po -veste care deocamdat\ nu are unfinal, sau cel pu]in nu unul fericit.Muzeul {tiin]ei [i Tehnicii nu maiexist\ la Ia[i, dup\ redeschidereaPalatului Culturii, dup\ cum con-stat\ muzeo graful Lenu]a Chiri]\.„~n mod sigur este nevoie de `nc\un spa]iu pentru Muzeul {tiin]ei[i Tehni cii. Patrimoniul nostrueste destul de mare, avem ma[ini,instala]ii de dimensiuni mari, cu

tematici diferite. Ceea ce avemnoi expus acum este o mic\ parte,pentru c\ Palatul Culturii s-a re-deschis de curând [i avem doarexpozi]ii temporare pe care leprezent\m publicului: una de in-strumente de muzic\ mecanic\ [icealalt\ de obiecte de patrimoniutehnic. O mic\, mic\ parte a patri-moniului este expus\ `n momen-tul de fa]\. A[tept\m s\ deschi-dem `n cadrul Palatului CulturiiMuzeul {tiin]ei [i Tehnicii, cu sec -]iile pe domenii diferite. O maredorin]\ a noastr\ este aceea de a`nfiin]a Muzeul de Arheo lo gie In-dustrial\ [i avem o cl\dire pe ca -re am putea-o folo si“, mai spuneLenu]a Chi ri]\. „Am reu [it s\lu\m de la AVAS, prin Ministe -rul Culturii, de la Ministerul Fi-nan]elor, depozitul Fabri cii deTutun (Fabrica de }igarete – n.r.),o cl\dire frumoa s\. La momentulacela, cu 7 ani `n urm\, pe acelamplasament mai erau [apte cl\ -diri `n picioare, acum mai suntdoar dou\: cl\direa noastr\ [i oalt\ cl\dire luat\ de prim\rie. ~nrest, totul a r\mas o ruin\“, a ex-plicat L\cr\mioara Stratulat. Ru-ine care fac victime, a atras aten -]ia primarul Ia[ului, Mihai Chir-ica: „A murit un adolescent. Cinee vinovat?“.

Inten]ia conducerii Complexu-lui Muzeal „Moldova“ era de a re-abilita cl\direa Fabricii de }igare -te, intrat\ n inventarul institu]ieide cultur\ `n anul 2010. Dar so-coteala de acas\ nu s-a potrivitnici cu legisla]ia. Mini[trii Cultu -rii [i ai Economiei s-au schimbat

rând pe rând, dar solu]iile legalecare s\ fac\ posibile lucr\rile au`ntârziat s\ apar\. „~n acest mo-ment este o cl\dire `n conservare.~n stare proast\, bine`n]eles, decolaps am putea spune. Printr-ohot\râre de Guvern a fost prelu-at\ aceast\ cl\dire de la Minis-terul Finan]elor, iar noi de atuncine zbatem s\ `nfiin]\m acest mu -zeu de arheologie industrial\. Estesingura cl\dire salvat\ din `ntregsitul Fabricii de }igarete [i dorims\ o salv\m, s\ o reabilit\m [i s\ ored\m publicului, prin nfiin]a reaprimului muzeu de arheologie

industrial\ din ]ar\“, a explicatmuzeograful Lenu]a Chiri]\. „Dinmotive birocratice [i dintr-o gre -[eal\, noi nu putem s\ acces\mfonduri europene pentru aceast\cl\dire. Atunci când Guvernul ne-adat cl\direa, a transferat Minis-terului Culturii doar cl\direa, nu[i terenul de sub ea. Prin urmare,nu am putut s\ o intabul\m, decinu putem face interven]ii asupraei. Am f\cut zeci de memorii. Efec-tiv, v\ spun c\ uneori nu mai amputere“, explic\ situa]ia L\cr\ -mioa ra Stratulat, managerul Com -plexului Muzeal „Moldova“.

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

2 » actualitate

Buldozerele au transformat patrimoniul ar -hitectural al Ia[ului, cu foarte pu]ine excep -]ii, `ntr-o amintire g\zduit\ de file de istoriemai pu]in cunoscute. Cl\dirile de patrimoniuindustrial au fost `n mare parte d\râmate, nuexist\, la nivelul comunit\]ii, nici un proiectcoerent care s\ `[i propun\ `n mod efectivprotejarea [i valorificarea acestor cl\diri.Suntem pe cale s\ arunc\m la co[ cu bun\

[tiin]\ o parte a istoriei care `n alte ora[e dinlume a fost reintegrat\ cultural [i cu bene -ficii financiare pentru `ntreaga comunitate?Transform\m `n supermarketuri toate acesteobiective? Care sunt, punctual, siturile carepot fi salvate legal `n acest moment? Fondurieuropene? Muzee? Centre de art\ contempo-ran\/clustere inovative? Platouri de filma re?Cluburi? Cum `[i `mpart sarcinile administra]ia

local\, institu]iile descentralizate, mediulartistic/industriile creative [i cel privat,socie tatea civil\ [i media? Acestea au fostcele mai importante provoc\ri lansate de jur-nalistul George Onofrei, mode ratorul dezba-terii „Patrimoniul industrial din Ia[i: trecut [iprezent“, organizat\ de Radio HIT, Comple -xul Muzeal „Moldova“ [i Prim\ria Municipiu-lui Ia[i `n 22 iunie.

Pres\ de sabo]i modificat\. Se afl\ `n patrimoniul Muzeului {tiin]ei [i Tehnicii,Atelierele Nicolina

Cuptor rotativ pentru bronz c\ptu[it cu p\mânt refractar. Atelierele Nicolina,fondate `n 1892

NEP|SAREA RUGINE{TE {I MACIN| PRECUM LEPRA

Ce mai poate fi salvatdin patrimoniulindustrial al Ia[ului?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

actualitate « 3

Fabrica de }igarete: la un pas de pr\bu[ire,zero solu]ii

Cei mai mul]i dintre speciali[tii`n arheologie industrial\ carac-terizeaz\ cl\direa Fabricii de }i -ga rete ca fiind o cl\dire valoroas\,de arheologie industrial\ speci -fic\, construit\ `n anul 1907. Eraun depozit de tutun brut. „Aceast\cl\dire are ceva specific: n interiorsunt grinzi din lemn, prezint\ ostructur\ din lemn interesant\.Trebuie s\ v\ spun cu triste]e c\pân\ am reu[it noi s\ prelu\maceast\ cl\dire, pur [i simplu a fostdevalizat\. Grinzile au fost desf\ -cute. Au fost furate, \sta este cu-vântul“, a ad\ugat Lenu]a Chiri]\.

La rândul s\u, Virgil B\b`i, di-rector al Direc]iei Jude]ene pentruCultur\ [i Patrimoniu, a explicatc\ „la Fabrica de }igarete exist\un proiect de restaurare avi zat deComisia zonal\ a monumenteloristorice. Pentru acest monumentse caut\ finan]are, dar sunt pro -blemele despre care a]i auzit, legatede proprietatea tere nului pe care seafl\ cl\direa“. La rândul s\u, RaduAndrei, arhitect, prodecan al Fa -cult\]ii de Arhitectur\ din cadrulUniversit\]ii Teh nice „Gh. Asachi“din Ia[i, s-a `ntrebat: „`n ce const\va loarea atunci când discut\m de-spre o cl\dire din patrimoniul in-dustrial? Ce apreciem mai mult:fa]ada,de cora]iunile sau deschi de -rile mari, lumina sau modul cum a

fost gândit\ ea? Visul meu este s\ajun gem s\ ne ridic\m din punctde vedere architectural [i s\ priv-im lucrurile dintr-o perspectiv\mai larg\“. „A[ vrea s\ nu mergemcu discu]ia spre cl\diri din zona in-dustrial\ sau s\ extindem intere-sul dincolo de cele câteva situricare chiar au valoare de patrimo-niu. Propun s\ `ncerc\m s\ maifacem ce se poate `n momentul defa]\, s\ g\sim solu]ii punctuale“, asubliniat Mihai Chirica, primarulIa[ului, care a precizat c\ r\spun-derea este una colectiv\: „au fostsabotate f\r\ nici un fel de team\ deautorit\]ile centrale“.

~n opinia primarului, intrarea ncircuitul cultural a imobilului careva deveni Muzeu de Arheologie In-dustrial\ „este un pas nain te [i tre-buie s\ punem `n practic\ ce amdiscutat aici pentru a stopa acest jafna]ional, c\ pân\ la urm\ despre as-ta este vorba. ~nainte de loialitate,moralitate, trebuie con[ ti entiza]icopiii, deoarece educa ]ia lor estefoarte important\ [i trebuie s\ neraport\m la nivel na]io nal, nu doarla ora[ul nostru“. ~n privin]a ac]iu-nilor concrete, edi lul a propus ca,pentru `nceput, s\ fie realizat\ o in-ventariere rigu roas\ a siturilor depatrimoniu industrial care mai potfi salvate de speciali[ti [i g\sitesolu]ii inclusiv cu mediul privat pen -tru ca acestea s\ fie redate `ntr-uncircuit cultural, dar [i economic.

„Ne intereseaz\ mai degrab\ s\ne adapt\m decât s\ transform\m

spa]iile industriale, fie ele con-ven]ionale sau neconven]ionale.Este un proiect european depus cas\ fie reabilitate anumite zone.~ntrebarea este care sunt spa]iilenecesare pentru a desf\[ura anu-mite evenimente din punct devedere cultural?“, s-a `ntrebat Fe-lix Aftene, artist plastic. CarmenGr\deanu, de la compania FaPt,declar\ c\ are n vedere realizareaunui proiect pe spa]iul CET, patri-moniu aflat `n proprietatea Pri -m\riei Municipiului Ia[i. „Tre-buie s\ ]inem cont de trei niveluri[i s\ ne raport\m la risc, cam câtar dura investi]ia [i cum ob]inemfinan]area. Dup\ finalizare putemsus]ine evenimente culturale, dar[i activit\]i economice. Nu [tiudac\ a]i vizitat sau a]i studiat pa -trimoniul industrial din str\in\ -tate, dar `n prim\ faz\ au fost va -lorificate de IT-i[ti, apoi, dup\ ces-au dezvoltat, au venit investitori“,a spus Carmen Gr\deanu.

„Trebuie luate `n calcul toate as-pectele [i trebuie s\ recunoa[ tem c\acolo (`n cl\dirile industriale – n.r.)nu se `ntâmpl\ nimic. Trebuie s\reu[im s\ restaur\m [i s\ adun\mtoate detaliile, iar apoi s\ concepemun produs de promovat. Referitor laactivitatea noastr\ de la Hubrica,punem n practic\ ce am v\zut c\ seaplic\ `n alte ]\ri. ~n acela[i timp,dorim s\ com bin\m istoria [i cul-tura. Avem anumite locuri sau spa -]ii unde se organizeaz\ diverse eve -nimente [i cred c\ orice spa]iu, indiferent c\ este industrial sau nu,poate fi valorificat [i s\ fie folosit lacapacitatea sa maxim\“, a inter-venit Bogdan Curelariu, arhitect,repre zentant al Hubrica.

Despre nep\sare a vorbit [i Io nelOancea, fost arhitect-[ef al Ia[ului:„Consider c\ am ajuns aici printr-oatitudine de nep\sare fa]\ de ce a`nsemnat patrimoniul ar hitectural

industrial, unul ce trebuie valorifi-cat, `n primul rând trebuie ac]ionatla sistemul legis lativ, pentru c\ aco-lo sunt marile piedici. Apoi s\urm\rim din punct de vedere eco-nomic [i s\ discut\m lucrurile aparte.Un exemplu din str\in\tate de bunepractici din nordul Marii Britanii:fabricile au intrat `n faliment `n1970 pe o suprafa]\ de 300 de hec -tare. Dup\ 10 ani, tot acel patrimo-niu industrial a intrat n posesia ad-ministra]iei locale. Au muncit 10ani s\ men]in\ acea suprafa]\ [i auales cel mai bun dezvoltator s\ im-plementeze un proiect pe un con-tract f\cut pe 20 de ani. Trebuie s\avem o viziune [i s\ ne stabilimni[te ]inte, pentru c\ astfel nu ajun -gem s\ facem nimic“.

{eful Direc]iei Jude]ene pentruCultur\ [i Patrimoniu, Virgil B\b`i,s-a referit [i la situa]ia particulat\a Atelierelor de la Nicolina: „Aco-lo nu avem nici `n momentul aces-ta acceptul proprietarilor pentru aclasa aceste monumente. Neavândacceptul, nici nu putem face pro -iecte de restaurare, de punere `nvaloare a acestor imobile“.

La rândul s\u, Felix Aftene a remarcat: „Nu am auzit s\ se vor-beasc\ despre taxa de mediu, care

are un regulament ini]ial foarte se-rios, despre cum se integreaz\ `nspa]iu aceste cl\diri n patrimoniu,raportându-ne la ora[e precumCluj sau Bucure[ti. Am avut cazuricare au avut succes [i altele care nuau avut. Vorbesc de centrul cultu -ral artistic pe care l-am schimbat 10ani mai târziu pentru c\ era nea -decvat, ca urmare a faptului c\ erala marginea ora[ului. Trebuie s\`mbin\m aceste dorin]e de a ne in-tegra n spa]iu cu puterea econo mic\[i cultural\ pe care Ia[ul o are, evident, `n Moldova [i `n ]ar\. ~n -tre barea este care sunt spa]iile ne -cesare pentru a desf\[ura anu-mite evenimente din punct de ve dere cultural?“.

Care este soarta cl\dirilor dinpatrimoniul architectural industri-al dac\ nu se schimb\ nimic? Sepoate ajunge la dispari]ia cl\dirilorde patrimoniu industrial. Fabricade tutun [i celelalte cl\diri au fostdevalizate. Prim\ria, Poli]ia au datamenzi, `ns\ f\r\ nici un rezultat.Devastarea cl\dirilor se produce zide zi. Nep\sarea rugine[te [i maci -n\ precum lepra un patrimoniuimportant din istoria Ia[ului, patri-moniul arhitectural industrial.

n „Vom face un registru al cl\dirilor importantedin punct de vedere istoric pentru Ia[i, ne referim [ila cele de patrimoniu, apoi vom face un grup de lucruinterdisciplinar pentru a g\si cele mai bune solu]ii.“Mihai Chirica, primar al municipiului Ia[i

n „Subiectul este unul foarte sensibil, deoarecevaloarea depinde foarte mult de situa]ia de atunci,fa]\ de prezent. Trebuie ]inut cont de istoria concep-tului românesc [i structura lui. ~n leg\tur\ cu reabi -litarea unei cl\diri, este nevoie de o munc\ titanic\din partea unui architect. Poate ar trebui oferite [i anumite facililit\]i fiscale pe acest segment.“ Radu An-drei, arhitect, prodecan al Facult\]ii de Arhitectur\ dincadrul Universit\]ii Tehnice „Gh. Asachi“ din Ia[i

n „~nainte de toate, trebuie s\ men]ionez c\ suntfascinat de cultur\ [i patrimoniu. Este foarte impor-tant s\ vedem contextul n care au ap\rut aceste plat-forme industriale. Dac\ v\ uita]i pe o carte de specia -litate, apa ri]ia acestora este `n strâns\ leg\tur\ cuc\ile ferate. A fost o dorin]\ exprimat\ de autorit\]ilede la Bucure[ti ca ora[ul s\ fie `nchegat cu c\i feratepentru a compensa pierderea statutului de capital\

`n favoarea Bu cu re[tiului. Aceste platforme industri-ale au trecut, de-a lungul timpului, prin multipletransform\ri. S\ ne aducem aminte de marele cu -tremur din 1940, de bombardamentele din al DoileaR\zboi Mondial, care au distrus industria [i patrimo-niul industrial al ora[ului. Dup\ Revolu]ie, dup\ pri-vatizare, s-a men]inut pe ici, pe colo o parte din patri-moniul architectural.“ Bobi Ap\v\loaei, istoric, Di-rec]ia Jude]ean\ pentru Cultur\ [i Patrimoniu.

n „Dac\ ar trebui s\ folosesc un singur cuvântpentru a descrie starea patrimoniului architectural industrial din Ia[i, a[ spune «trist». Foarte trist. Nu tre-buiau d\râmate cl\dirile, multe dintre ele erau n para-metri tehnici foarte buni. 90% din patrimoniul architec-tural industrial din Ia[i nu mai exist\ sau i s-a schimbatdestina]ia, acolo e acum altceva sau, pur [i simplu, suntterenuri virane. ~n urm\ cu mul]i ani, am avut un mi -nistru c\ruia i pl\cea sintagma de rechini imobiliari.Ace[ti rechini imobiliari [i-au dat seama imediat c\ celmai important lucru l reprezint\ tere nul [i utilit\]ilecare exist\ `n acele zone.“ L\cr\moara Stratulat, direc-torul Complexului Muzeal Moldova“ Ia[i.

Sec]ia de produc]ie a Fabricii de tutun, `n paragin\

Turn\toria AtelierelorNicolina, `n paragin\

Plac\ din curtea Atelierelor Pa[cani

Domnule St\nescu, scumpe BAS,dac\ `mi `ng\dui, ]i-o spun f\r\ocoli[uri: T\tu]u [i Scriu despreAshbery sunt cele mai frumoasetexte pe care le-am citit `n limbaromân\ `n to]i anii din urm\. {icred c\ putem fi destul de u[or deacord c\ frumuse]ea este totu[iimportant\ `ntr-o carte, chiar [icând nu vrei s\ comi]i literatur\.

Desigur, Copil\ria lui KasparHauser este, [i f\r\ ele, mare, daranume aceste dou\ texte au dus-odeparte, foarte departe, `n inimamea, `n dulcele bar al unei melan-colii atroce, de care nu doresc s\m\ vindec.

BAS, [i te rog totu[i s\ `mi`ng\dui s\ `]i spun chiar a[a,m\car `n amintirea unei nop]i cupoezie de la Ia[i, Copil\ria lui Kas-par Hauser m-a f\cut s\ m\ `n dr\ -gostesc de arta ta [i s\ te iubesc,cum numai un cititor poate iubiun scriitor, precum bine [tii. Poa-te c\ e [i asta o copil\rie, dar te afliacum pe un raft foarte personal,lâng\ Hrabal [i Babel [i Cosa[u [iGorki [i Faulkner [i fra]ii Florian.Nu e cel mai `nalt din bibliotec\,dar e cel pe care `l ]in cel maiaproape.

Copil\ria lui Kaspar Hauser, co -pil\ria lui Bobi]\ ntr-un Bucure[ti

de la `nc\ un sfâr[it de istorie, mi-a dat curajul acelor mari bucu-rii care pornesc numai [i numaidin sinceritate. Cred c\ putem fide asemenea de acord c\ [i curajulunei asemenea bucurii conteaz\`n via]a unui cititor.

Copil\ria e o poezie, [i nu `]ivoi r\spunde dac\ m\ vei comba-te. Poezie e T\tu]u cu mierea su-bra]ului s\u, poezie e cancerul ca-re nu mai pleac\ din ochi, poezie ebarbutul, poezie e Unchiu urlân-du-[i retorica despre condi]ii, poe-zie e spectacolul alcoolic al lumii,poezie e `ntregul Berceni [i primatinere]e tot poezie e, poezie e pân\[i Facultatea de Litere, [i chiar se-riozitatea sacr\ din jurul tuturorutopiilor din literatur\, de care eusunt atât de str\in, [i tot poezie e [inoaptea pr\bu[indu-se iar [i iar [iiar peste terasa Argentin, [i poeziee gândul c\ ar mai putea purta ci-neva conduri de aur, poezie e Fram`nfingând un cu]it `n mormântul lui

taic\-su, Fram albind `n noapteaaceea, Fram devenind Fram, poe-zie e mama feti]ei cu sindromulDown, poezie e [i destinul lui Par-migianino [i tot poezie e [i tân\rulb\rbat `ncercând s\ fie un pic maiom când femeia lui e trist\, chiardac\ ea nu r\mâne pentru tot-deauna femeia lui, [i e foarte binec\ ea nu r\mâne, fiindc\ poeziesunt [i ochii Taniei [i, doar o pa-gin\ mai târziu, des p\r]irea deTania tot poezie e.

BAS, se bea grozav `n romanulacestei maturiz\ri, s\lbatic se bea!Dar nici nu [tiu cum altfel poate fi`ndurat\ consolidarea unei cul-turi care nu se fere[te de ideile oa-menilor.

Iar cartea aceasta a dumitale emuzic\, ea are ritmul pe care `lcaut de fiecare dat\ când citesc, [icând citesc prospectele medica-mentelor tot ritmul `l caut, [i te-a[min]i acum dac\ ]i-a[ spune-o c\am citit-o. Copil\ria am ascultat-o.

Am ascultat-o ca pe o spovedanie,ca pe o simfonie, ca pe un concertde camer\, am ascultat-o [i am as-cultat-o [i am ascultat-o, [i ecouri-le ei `nc\ le aud.

Nu am un sfâr[it pentru scri-soarea aceasta, dar am o ntâmpla-re care s-ar putea s\ ne priveasc\.{tii, asear\ mi s-a p\rut c\ v\d unom care are un bra] care a ars [i s-a f\cut scrum, dar bra]ul s\u `n -c\ putea ridica o halb\ de bere.

{i mi s-a mai p\rut c\ aveaochii plini de sânge, ca dup\ rosti-rea unui adev\r mai insuportabildecât via]a.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Copil\ria lui Kaspar Hauser a fost publicat\ la Editura Polirom `n 2017.

Scrisoare c\tre Bogdan-Alexandru St\nescu

1. Deci, dac\ stai mai mult de dou\ore la plaj\, f\r\ s\ faci nimic, ma-tematic ]i se `ntâmpl\ a[a: la `nce-put e un haos `n capul t\u, apoigândurile vin `n valuri, se organi-zeaz\ `n albe, negre [i gri. Alea al-be `s spuma m\rii – vacs albinacrema puca, dispar una dou\, aleanegre `s mai urâte decât vipera pecare am c\lcat-o cu ma[ina pe ostrad\ l\turalnic\ din mun]iiMuntenegrului. Alea gri nici numai conteaz\. Cert e c\ `]i trecetoat\ via]a prin fa]a ochilor [i ungând – unul singur, prezent tottimpul – se insinueaz\, curge pededesubt, `nghite totul, prindefor]\ [i te izbe[te ca un tsunami:„B\, când o intra pensia?“. De-aiacred eu c\ plaja e pentru pensio-nari de toate vârstele, c\ scoate lasuprafa]\ pensionarul din tine.

2.Cump\r m\sline de la un ]\randin Muntenegru, care le vinde la

poarta lui, f\cute n curtea lui, miexplic\ pe degete cât cost\, `i con-firm cu degetele c\ am priceput,[i m\ `ntreab\, cred, ce sunt eu, `ispun, iar el zice „Aaa, Romania!Bine. Bine!“, iar eu `i r\spund in-teligent „Dobra. Dobra!“ [i amân-doi suntem mul]umi]i c\ am maistat la taclale, c\ uite ce mi[tovorbim [i `n]elegem noi limbistr\ine.

3.Când m\ `ntorc din concediu [ideschid televizorul, pe ecran nuapar nici m\car purici, ci doar unmesaj: „Lips\ semnal“. Sun la fir-ma de satelit, dup\ juma de or\ dea[teptare, timp `n care am ascul-tat de o sut\ de ori: „V\ rug\m s\a[tepta]i. Nici un operator nu estemomentan disponibil“, cineva m\`ntreab\ ca pe un cretin dac\ amb\gat televizorul `n priz\ [i dac\am verificat contactele de la ca-bluri. De[i cu asta am `nceput:

„Sunt cet\]eanul cutare L\z\res-cu, cu cod abonat cutare. Am veri-ficat conexiunea la cabluri, totulpare OK, dar pe ecran scrie c\ elips\ semnal. Tre’ s\ fie din alt\parte“.

A se n]elege: „E de la ei. Sau dela voi“. Dup\ trei zile, m\ sun\ unnum\r privat, m\ `ntreab\ dac\sunt n secunda asta acas\. ~i spunc\-s `n drum de la serviciu, ajung`n circa 20 de minute.

— Bine, pufne[te omul, v\a[tept la poart\.

Am ajuns `naintea lui, l-ammai a[teptat eu juma de or\.

— Dom’le, cum vede]i, scrie„Lips\ semnal“ pe ecran, zic.

— A]i b\gat televizorul `npriz\? m\ `ntreab\.

Ezit s\-i spun c\ ar fi curat\ ma-gie s\ scrie „Lips\ semnal“ pe ecranf\r\ s\ bag televizorul `n priz\.

— Am verificat [i conexiuneala cabluri. Pare OK, spun totu[i.

Omul verific\ totu[i dac\ amb\gat televizorul `n priz\, de[i peecran sus scrie „Lips\ semnal“.

— Totul pare OK, insist, doars\ nu fi tr\snit Doamne-fere[te pa-rabolica, spun la mi[to.

Meseria[ul pufne[te iritat dep\rerea mea de ageamiu. Ieseafar\, se uit\ lung la parabolic\.

— Am o sc\ri]\, zic, pot s\ oaduc s\ v\ uita]i de aproape.

Dau jos florile de pe sc\ri]a dinfa]a casei, o aduc `n spate.

— Nu e bun\, nu ajunge, ziceme[terul.

Se urc\ totu[i pe ea, se holbea -z\ la parabolic\. Bag\ un aparatcu un senzor pe cablu, care face„câr-câr“. Se scarpin\ `n cap. Se[terge pe frunte de sudoare.

— Tare-i cald! zice.— Vre]i un suc rece? `l `ntreb.

~i dau un suc rece Teddy [i m\`ntreb dac\ nu m-o consideravreun ciudat, pentru c\ am `n fri-gider suc de morcovi Teddy rece.

— Eu v\ pot da [i bere, m\ scuz.— Aaa, nu... `i bun a[a, zice, `n

timp ce soarbe sucul de morcovi,iar aparatul lui face „câr-câr“ pecablul de la parabolic\.

— Deci care-i problema? `ntrebtimid.

— Acum e clar, zice, a tr\snit nparabolic\!

— Serios?! {i nu-i periculos?!`ntreb.

— Aaa, nu, zice calm, asta se`ntâmpl\ tot timpul!

4. De când m-am `ntors acas\ de lamare, cred c\ lucrul cel mai greu`mi este nu m\ mai duc descul],doar `n chilo]i, la magazinul dincol], ca s\-mi cump\r ]ig\ri.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Buc\]i de concediu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

opinii « 5

E o tendin]\ destul de popular\printre tinerii urbaniza]i, care `[idoresc s\ duc\ o via]\ mai s\n\ -toas\, mai pu]in stresant\ [i maiapropiat\ de natur\. Se cheam\downshifting: Stai `n c\su]a ta`nconjurat\ de verdea]\, bei ap\rece [i limpede din fântâna cughizd de piatr\ din curte, te hr\ -ne[ti cu legumele sem\nate, ngri-jite [i culese de mâna ta, cre[tianimale de curte, le mai tai [i gâ-tul dac\ te las\ inima. Toamna puicompoturi [i mur\turi, iarna spargilemne [i faci focul n sob\ – ntr-uncuvânt (de fapt, `n mai multe),

tr\ie[ti s\n\tos, bio, eco, din su-doarea frun]ii, la fel ca str\mo[iino[tri. E ceva romantic, ferme -c\tor, `n aceast\ `ntoarcere la origini, de[i pân\ la urm\ e tot unparadis artificial, un constructcul tural. Numai c\, paradoxulnaibii, `n timp ce or\[eanul tân -je[te s\ se `ntoarc\ `n natur\, s\tr\ iasc\ `n ritmurile tihnite alesatului de odinioar\ – totu[i cu in-ternet [i ap\ curent\ –, via]a la]ar\, cea autentic\, se remode-leaz\ [i ea, conform altor aspira]ii.

Mama are n curte o fântân\ cuap\ curat\, de izvor – la propriu,

fiindc\ acum vreo dou\zeci deani, când a fost s\pat\, fântânarula nimerit un izvor subteran, carea ]â[nit dintr-odat\, de era s\-lprind\ pe om acolo. Vara, cândmergeam la sat, `mi pl\cea s\ scotap\ proasp\t\ cu g\leata [i s\beau pân\ m\ r\coresc. Dar n-ammai ajuns demult acolo.

Zilele trecute, tot vorbind cumama când lucruri serioase, cândnimicuri pl\cute, mi-a spus c\ toc-mai `[i cump\rase un bax de ap\mineral\. Am `ntrebat de ce. „Deb\ut“, mi-a zis ea. „Numai din astabeau.“ Dar fântâna? Dar apa de larobinet? – fiindc\ satul mamei, sateuropean, are [i re]ea de ap\ cu-rent\. „P\i, doar n-o s\ beau `m -pu]iciunea aia de la robinet. {i-a[a,mai mult nu curge, c\ au f\cut-oprost: la deal nu urc\ apa, iar la va-le curge doar când [i când. {i de lafântân\ nu beau, c\ nu-mi mai pla-ce. Nici sor\-ta nu mai bea de la a

ei. Pe-aici, prin sat, lumea `[i cum -p\r\ ap\ la sticl\, c\-i mai ieftin\ [imai curat\.“ {i-atunci la ce mai fo-lose[te s\ ai fântân\ `n curte – cuap\ curat\, limpede, direct de la iz-vor? Unde-i romantismul?

Nu-i. }\ranii n-au fost nicioda t\romantici: ne-]\ranii i-au f\cut a[a.}\ranii sunt pragmatici. Da c\ apamineral\ e ieftin\, fântâna nu maiare nici o utilitate: poate fi [i astu-pat\. Dac\ munca p\ mân tului numai e rentabil\, nu-l mai muncesc.Nu ]in neap\ rat s\-[i ob]in\ hranade fiecare zi cu sudoarea frun]ii.Mul]i nu-[i mai lucreaz\ nici m\ -car gr\dinile – destul de mari – pecare le au n spatele casei, [i asta nufiindc\ le-ar fi lene. Mi s-a explicatc\ nu merit\: „Anul trecut am puscartofi de s\ mân]\ de trei milioane[i nu s-au f\cut nici de dou\, cât s\-]i sco]i banii de pe ei“. La fel se`ntâmpl\ cu ro[iile, cu ardeii, cuceapa... „P\i, agricultura e loterie:dac\ nu-i vreme bun\, nu-]i iese

recolta [i ai pierdut tot. Mai bine ieide la magazin, e mai ieftin.“ Calculsimplu, pragmatic. De altfel, majo-ritatea proprietarilor de p\mântdin satul mamei [i-au dat loturile`n arend\: astfel au un venit sigur,chiar dac\ mai mic, iar `ntre timpse duc s\ lucreze `n str\in\tate, pe„salarii adev\rate“.

Cam a[a e via]a la ]ar\. Nu e ca`n Co[buc. }\ranii nu-[i dorescneap\rat s\ duc\ mai departetradi]ia [i nici s\ tr\iasc\ n armo-nie cu natura. Vor [i ei „confortoccidental“. Nu i-ar deranja delocdac\ o ceat\ de downshifter-i arveni s\ le preia sarcinile ]\r\ne[ti[i s-ar `mbr\ca `n costume popu -lare, ca s\ p\streze tradi]iile str\ -mo[e[ti. Poate ar pune mur\turi`mpreun\: fo[tii or\[eni din legu-mele cultivate `n propria gr\din\,]\ranii cu legume cump\rate dinsupermarket. Pân\ la urm\ rezul-tatul e acela[i, nu?

Românii e de[tep]iRadu Pavel GheoVia]a la ]ar\

Orice zi care trece `i `ngreuneaz\situa]ia. ~n plus, dezv\luirile RiseProject contureaz\ un viitor incertpentru liderul social-democrat.Apar noi temeri la orizont c\ va fipus sub acuzare `ntr-un dosarcomplicat [i greu `n acela[i timp.

Pe de alt\ parte, nici guver -narea nu mai e ce-a fost la `ncepu-turile anului 2017. Noul premierTudose, abia `nsc\unat de câtevas\pt\mâni, d\ semne de indepen-den]\, iar Dragnea nu `n]elege dece nu poate g\si un personaj obe-dient sut\ la sut\ [i f\r\ mofturi,care s\-i execute ordinele f\r\ vreun comentariu. ~n PSD se vor -be[te c\ Tudose va fi greu de`nc\lecat [i c\ omul are suficienteleg\turi `n partid. Cu alte cuvinte,

Tudose nu-i nici m\car Grin dea -nu, pesedistul cuminte care nici eln-a mai suportat s\ fie pus la col]de Dragnea.

Ce auzim dinspre PSD [i de laDragnea nu sun\ deloc bine. De[ase luni e o joac\ permanent\ de-aguvernarea. Ba e impozitul global,ba e impozitul pe cifra de afaceri,totul e un haos greu de `n]eles laun partid de regul\ lini[tit la pu -tere, cum este PSD.

Plus c\ scaden]a pentru m\ri -rile de lefuri [i pensii se apropie,`n timp ce apar semne tot mai`ngrijor\toare c\ pu[culi]a e goa -l\. Iar dac\ major\rile nu vor fiacordate, electoratul fidel se va de-sprinde de PSD precum coaja deportocal\.

Dup\ jum\tate de an `n care a`ncercat tot felul de tr\sn\i (veziOUG 13), liderul PSD pare s\schimbe tactica [i s\ ias\ la atac.Sim]ind c\ e la ananghie [i c\ap\rarea cea mai bun\ este ata cul,Dragnea trece la ame nin]\ri.

~n ziua `n care Rise Projectanun]a c\ public\ un nou episodbrazilian cu el `n rolul principal,ANAF descindea la sediul redac -]iei pentru a vedea probabil deunde provin informa]iile ob]i nutede ziari[tii respectivi.

„Perioada de pace s-a `ncheiat.Toat\ lumea trage `n noi [i noi`ntoarcem obrazul. Vom avea oalt\ atitudine. S\ vedem cine nuvrea pace [i stabilitate. Am foartemulte b\nuieli. Sunt oameni im-plica]i [i foarte mul]i bani. Dac\nu se poate, juc\m pe terenul lor.“Foarte interesant\ afirma]ia li -derului PSD. E pentru prima dat\când auzim astfel de vorbe din gu-ra unui om care n-a l\sat impresiac\ joac\ la rupere. De asemenea, afost readus `n prim-plan „inami -cul“ Soros, cel care vedem c\ e pusla col] [i `n Ungaria.

Pân\ [i protestele la care maiparticip\ o mân\ de oameni `l enerveaz\ pe Dragnea. Jandarmii

au fost mult mai nervo[i dumini-ca trecut\, iar unul dintre fotore-porteri a fost legitimat [i b\gat `ndub\, pentru c\ dintr-o dat\ repre -zenta un pericol.

Acum vedem cât de `n]eleapt\a fost decizia pre[edintelui Iohan-nis de a nu ie[i la ramp\. Unii l-aucriticat, acuzându-l c\ st\ pasiv laCotroceni [i c\ nu se bag\ la lupt\.Despre ce lupt\ ar fi vorba [i cucine? Dragnea [i ai lui abia a[ -teapt\ s\ nceap\ t\r\boiul. Acumnu mai au pe cine da vina, pentruc\ Iohannis l-a acceptat pe Tudosef\r\ nici un comentariu. Dar ima -gina]i-v\ ce scandal ar fi fost dac\[eful statului ar fi criticat zi de ziguvernarea PSD. N-ar fi fost ex-clus ca PSD s\ fi mers pân\ la sus-pendarea pre[edintelui. Acum egreu s\ g\seasc\ motivul, dar ob\t\lie continu\ cu pre[edintelele-ar fi dat cu siguran]\ celor dinPSD ap\ la moar\.

Klaus Iohannis e omul caretace [i face. A criticat PSD la nves -tirea cabinetului Tudose, iar mainou [i-a anun]at sus]inerea pen-tru Codru]a Kovesi. Posibil ca pre -[edintele s\ a[tepte momentul fa-vorabil pentru a rupe pisica. Cei

care l-au criticat c\ n-a `ncercattrimiterea PSD `n opozi]ie dup\balamucul cu Grindeanu e posibils\ fi n]eles [i ei jocul Cotroceniului.

Vara se anun]\ lung\ pentruDragnea. {i `ncins\. ~n toamn\ seva [ti cu adev\rat cât de mare egaura la buget [i `ncotro se ducedeficitul.

Tot `n toamn\ vom afla [i ver-dictul lui Dragnea n dosa rul „Bom -bonica“, dar nu este exclus s\ ve-dem o alt\ explozie `n Justi ]ie, `ncazul Tel Drum.

Parlamentul a intrat n vacan ]\,dar e posibil s\ asist\m la mi[ c\riserioase `n sesiunea care `n cepe la1 septembrie. Totu[i, o schimbare amajorit\]ii parlamen tare pân\ lafinele anului e pu]in pro babil\.PNL e `nc\ fragil, iar Ludovic Or-ban nu [i-a câ[tigat po zi]ia de lideral opozi]iei, USR `[i caut\ drumul,dar nu-l prea g\ se[ te, iar pe for-ma]iunea lui Traian B\sescu nuprea po]i conta.

PSD `[i complic\ singur viito -rul, pe fondul gre[elilor lui Drag -nea. ~ntrebarea e ce se va `ntâm-pla din septembrie `ncolo, cândjocul va deveni tot mai aspru. Dar[i mai neprev\zut.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Var\ fierbinte pentru Dragnea. Ca `n Brazilia

Din când `n când aud cum cineva, s\tul de sufocan -tele aglomera]ii urbane, [i-a cump\rat o cas\ la ]ar\[i s-a retras acolo. Tr\ie[te `n mijlocul naturii, departede praful, poluarea [i zgomotul care-]i scurteaz\ via -]a de or\[ean, eventual lucreaz\ de la distan]\, iar `nrestul timpului se bucur\ de sânul ve[niciei de la sat.

Liviu Dragnea [i-a pierdut busola. Se adun\ tot maimulte probleme pe capul s\u, iar apropiatul verdict al Justi]iei `l face [i mai vulnerabil. Liderul PSD nu [tie cum [i pe unde s\ mai scoat\ c\ma[a.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

6 » muzic\

Despre Sergiu Celibidache `n s\pt\mâna unei anivers\ri...

Articolul revelator de pe site-uljustitiecurata.ro: Roman: Casa `ncare s-a n\s cut Sergiu Celibidac-he a ajuns o ruin\ – ad\post pen-tru oamenii str\zii, semnat deTeo Rusu, cu multele fotografiim\rturie, stârne[te grea]\ [i leha-mite, chiar dac\ evoc\ `n final ocu totul vag\ speran]\. Autorulface o istorie a casei, ce a g\zduito vreme {coala de Muzic\ [i ArtePlastice [i `n care Sergiu Celibi-dache visa, n 1994, doi ani naintede moarte, s\ fac\ o academie demuzic\: „La Roman, acolo e casamea. Eu vreau s\ fac acolo o Aca-demie“. Atunci fusese `mpiedicatde „tot fe lul de escroci“, dar dup\un lung proces casa a ajuns vre -me de [ase ani n proprietatea mo[ - tenitorilor dirijorului, care dinp\ cate au l\sat-o vrai[te.

Municipalitatea a fost aceea ca-re a cerut Ministerului Culturiiclasificarea cl\dirii ca monumentde importan]\ na]ional\ [i decla-rarea casei ca fiind abandonat\.Urmarea imediat\ a amenin]\rilorrepetate cu amendarea proprietari-lor a fost c\, `n mai 2009, un mem-bru al familiei Celibidache solicitaun certificat de urbanism pentrureabilitarea cl\dirii. ~n cele dinurm\, casa Celibidache, deja degra-dat\, avea s\ fie vândut\ de mo[te-nitori Prim\riei din Roman, `nanul de gra]ie 2012 – tocmai cel pecare reprezentan]a UNESCO din

România l declarase „Anul Celibi-dache“ – pentru 200 de mii de euro.

Fondurile europene a[teptate`ns\ pentru reabilitarea cl\dirii,ce s-ar afla ast\zi „`n pericol imi-nent de pr\bu[ire“, nu au fost pri-mite niciodat\, iar o promisiune afostului ministru al Culturii, Ionu]Vulpescu, de a g\si o solu]ie desalvare, a fost uitat\ instantaneu.~n 2016 – aminte[te excelentul re-portaj de pe justitiecurata.ro –, Pri - m\ria Roman [i Ministerul Cultu-rii ar fi semnat un acord de parte-neriat pentru un proiect de con-servare [i restaurare, ce ar fi urmats\ fie finan]at de Agen]ia pentruDezvoltare Regional\ Nord-Est, cufonduri din programul Opera]io-nal Regional 2014-2020. Dar, la unan distan]\, proiectul nu a primitpunctajul necesar finan]\rii [i estecu totul `mpotmolit.

Aflat\ `ntr-o mizerie de nedes -cris, Casa Celibidache, cu „u[ile [iferestrele acoperite cu placaje saublocate cu scânduri“, care nu `m -piedic\ distrugerea ei n continuarede tot felul de neaveni]i, ce g\sescmijloace de a p\trunde n interior, adevenit o ru[ine na]ional\!

Distribuit pe internet, articolula stârnit indignare mai pu]in `nRomânia, cât n str\in\tate, de un-de violonistul [i dirijorul RonyRogoff, elev al lui Celibidache,tr\ind la New York, ne cerea s\ ne interes\m dac\ autorit\]ile

ora[ului ar fi dispuse s\ vând\cl\direa.

„M-ar interesa s\ o cump\r [is\ o restaurez, dac\ pre]ul ne-arpermite, pentru a organiza acolo`n fiecare var\ o lun\ de clase dem\iestrie [i un festival de muzic\de camer\, care s\ se desf\[oare`n onoarea Maestrului! Un vis arputea deveni realitate – ceva dorit`ntotdeauna de Celibidache – s\-[iinstruiasc\ concet\ ]enii, spunândc\ ei sunt muzicienii cei mai talenta]i, dar ne[coli]i, care au ne-voie de educa]ie... A[a ceva nu tre-buie s\ aib\ loc neap\ rat la Bucu -re[ti, Paris sau Neuville-sur-Esson-ne, trebuie `ns\ realizat de cinevadintre noi, `nainte ca to]i cei caream beneficiat de pe urma cu -no[tin]elor [i c\ldurii Maestruluis\ disp\rem.“

Rony Rogoff, pe care l-am cu-noscut [i intervievat `n 2012, `ncursul deplas\rii sale la Ia[i, pentrua dirija concertul comemorativ alFilarmonicii ie[ene din ca drulprimului ([i ultimului!) Festival„Sergiu Celibidache“, `mi cereaimperativ s\ folosesc „autoritateapresei [i s\ facem presiuni `n aceast\ direc]ie. Ziua de na[tere amaestrului se apropie `n iulie!Ora [ul Ia[i ar putea fi interesat `nsponsorizarea unor asemenea ac-tivit\]i culturale, educative“.

Violonistului din Statele Unite ise al\tura imediat un alt elev, ex -trem de activ, al lui Sergiu Celibi-dache, dirijorul italian RaffaeleNapoli, cel care organizeaz\ de anide zile cursuri interna]ionale dedirijorat, `n memoria Maestrului,dar nu `n România, ci `n Bulgaria,unde a g\sit n]elegere [i i s-au pusla dispozi]ie facilit\]ile necesare.

Raffaele Napoli scria pe Face-book, reac]ionând la apelul lui Ro-ny Rogoff: „Drag\ Rony, eu suntunul dintre ace[tia, iar timpul ne este scurt. Lucrez `n fiecare zi pen-tru aceast\ sarcin\... Din 1981 autrecut 36 de ani de când lucrez zilnic

cu Celi. Trebuie s\ facem nea p\ -rat ceva mai solid, cu existen]\permanent\. Sunt mul]i care scriudespre fenomenologie, vorbescdespre tehnica dirijoratului, daratunci când le vizionezi videouri-le... nimic, nu exist\ nici o pro-por]ie, frazarea este inexistent\,repeti]iile nu au nici o orientare...totul este pe cale de a se pierde“.

~ntre timp, [tiri mai bune de -spre Sergiu Celibidache, pe careadmiratorii s\i din Occident nu l-au uitat nici o clip\, au parvenitpe tot parcursul anului. ~n aprilie,spre sfâr[itul lunii, o cronic\ dinrevista „Forbes“, semnat\ de JensF. Laurson, numea drept CD als\pt\mânii o nregistrare de la Ba-silica Sankt Florian din Austria cu Simfonia a 3-a de Bruckner,cân tat\ de Orchestra Altomontedirijat\ de Rémy Ballot, un elev alMaestrului. A doua venire a luiCelibidache se intitula cronica `ncare autorul atr\gea aten]ia: „As-cult\m mo[tenirea lui Celibida -che, profesorul lui Rémy Ballot.Sau, poate, pe Bruckner `nsu[i!“.

Luna trecut\, Filarmonica dinMünchen [i-a inaugurat propriacas\ de discuri – MPHIL ARCHI-VE – cu un CD `n coproduc]ie cupostul de radio BR Klassik. Disculreune[te dou\ `nregistr\ri splen-dide ale unor simfonii celebre, Ne-terminata de Schubert [i Din lu-mea nou\ a lui Antonin Dvořák.Schubert a fost `nregistrat `n sep -tembrie 1988, la Gasteig, `n cele bra

sal\ construit\ pentru Sergiu Celibidache, n timp ce Dvořák da -tea z\ din iunie 1985, din Herkules-saal, Residenz. Ambele sunt inter-pret\ri ce capteaz\ adev\ratul su net orchestral Celibidache, de-parte de fanteziile nefericite ale in-ginerului de sunet al vechii edi]iiEMI. Pentru autorii livretului, Ce-libidache „atât neconven]ional,cât [i fascinant, nu a f\cut nici uncompromis `n c\utarea lui pentrumuzic\ `n forma ei cea mai pur\.[...] Abordarea lui plin\ de grij\ [iprecis\ a muzicii a f\cut-o s\ co-munice ea `ns\[i atât cu muzicie-nii, cât [i cu publicul `n formaunei tensiuni ce ni se p\strea z\pân\ ast\zi“.

Nu [tiu dac\ [i `n ce m\sur\presa din România mai are vreoinfluen]\ real\ asupra aleatoarelorpolitici culturale ale guvernului,atunci când patrimoniul arhitectu-ral este distrus `n cele mai pre]ioa-se m\rturii fundamentale pentruistoria României. „Suplimentul decultur\“, cel dintâi care a atrasaten]ia asupra cazului Casei Enes-cu de la Mih\ileni-Boto [ani [i aini]iat campania de pres\ `n vede-rea salv\rii ei, nu poate decât s\sus]in\ o opera]iune similar\ n fa-voarea Casei Celibidache de la Ro-man. Poate autorit\]ile ora[ului `ncare s-a n\scut cel mai faimos diri-jor român din lumea larg\ vor r\s -punde ini]iativei violonistului Ro-ny Rogoff. Le st\m la dispozi]iepentru a-i pune `n leg\tur\...

Trebuie s\ recunosc c\ nici cei 105 ani, `mplini]i la 28 iunie pe stil vechi, 11 iuliepe cel nou, de la na[terea unui mare muzician cum a fost Sergiu Celibi dache, nicicei 21 de ani scur[i de la moartea lui, survenit\ la 14 august 1996, nu sunt date su-ficient de rotunde pentru a prilejui manifest\ri comemorative de anvergur\. Darnici t\cerea asurzitoare ce pla nea z\ asupra lui `n România nu este un fenomen debun augur. Nu am nici o idee ce face funda]ia ce `i poart\ numele – nu am v\zutnici o publica]ie recen t\ sau rezultatele vreunei cercet\ri sau simple constituiride arhiv\ de documente, audio [i video Celibi dache. Singura infor ma ]ie legat\ denumele lui a fost una, `n so]it\ de fotografii deprimante, despre sta rea de distru -gere avansat\ a casei `n care s-a n\scut, la Roman, practic abandonat\.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Ultimul CD, ap\rut `n 2017, cu Sergiu Celibidache

© G

abrie

l Bac

iu

Paricidul e o monodram\ ce poar -t\ publicul prin culisele artei tea-trale cu ajutorul unei marionete,iar dinspre cei numai câ]iva metrip\tra]i ai scenei se revars\ o ener-gie viguroas\, invers propor]io-nal\ cu dimensiunile fizice. Eraart\ n esen]a ei cea mai pur\, f\r\artificii [i tertipuri. Am mai v\zutHarms-ul lor, St\team `ntin[i pepat, lucrat cu aceea[i infinit\ pre-cizie, jucat impecabil `n doi, deOvidiu Mih\i]\ [i Christine Ciz-ma[. Ei [i Marian P`rvulescu suntinima lui AU|LEU, actori origi-nali, curio[i, nelini[ti]i, care aurefuzat siguran]a locului de mun -c\ la stat [i previzibilitatea ine-rent\, dedicându-se unei aventuricare-i men]ine n alert\ creativ\, oaventur\ mai obositoare, dar sti-mulant\, deschis\.

Apoi a fost faza colosal\ cuHUOOOOO!!! din edi]ia 2016 a Fes-tivalului Interna]ional de Teatrupentru Publicul Tân\r Ia[i (FITPTI),când, dup\ o a doua reprezenta]ie`n aer liber, doi jandarmi i-au legi-timat de protagoni[ti, voiau s\-iamendeze, Christine le citea para-graful din Constitu]ie referitor lalibertatea de expresie, Marian P`r -vulescu [i Ovidiu Mih\i]\ `ncer-cau s\ le explice, Andrei D\sc\les-cu filma, eu „predam“ cursul in-troductiv de anul I Teatrologie,despre mimesis, despre reflecta-rea realit\]ii `n art\, iar restul e peinternet. A devenit viral.

Unii `i consider\ dificili, selec -]ionerii se `ntâmpl\ s\-i ocoleas c\,dar eu `i g\sesc speciali [i `i urm\ -resc. Pentru c\ `[i respect\ f\r\compromisuri statutul de indepen -den]i, refuzând s\ depind\ de auto-rit\]i, s\ fac\ concesii unor orga-nisme de stat doar pentru a-[iu[ura via]a primind subven]ii.Pre]uiesc libertatea, [i-o asum\ cutot ce aduce ea la pachet. Nu i inte-reseaz\ laurii, urm\resc s\ aib\ orela]ie super-onest\ cu tipul de art\pe care-l practic\. {i, desigur, cupublicul. Care umple sala la „Scâr],loc lejer“, `ntr-o cas\ din c\r\mid\,undeva pe lâng\ Parcul Doina.

Un teatru profund atentla ce se petrece `n jur

„Teatrul este un instrument decercetare a disper\rii“, asta scrieca motto `n capul primei pagini laMens sana in corporatist sano.„Teatrul ar putea fi cea mai `nfri-co[\toare metafor\ a prezentu-lui“, mai scrie `n completare. Tex-tul atac\ `n registru sarcastic otem\ a prezentului, via]a standar-dizat\ a trei tineri corporati[ti ca-re decid s\ rup\ rutina joburilorlor bine pl\tite [i pleac\ `ntr-o excursie la munte. Numai c\ pro -fesiunile corporati[tilor le-au mar -cat existen]ele [i pare c\ li s-auimprimat n genotip, ncât nu maireu[esc s\ gestioneze ceea ce `n seamn\ la modul elementar oevadare `n natur\. Vestimenta]iaoffice, planning-ul, logistica, dead -l ine-urile, implement\rile, provo -c\ rile sunt praguri care le-au a[e -zat destinele `n menghinele unuiserviciu care i-a confiscat [i tran -sfor mat `n sclavi moderni, f\r\via]\ privat\.

Ovidiu Mih\i]\ are o creativi-tate spumoas\, `nclinat\ spre unumor de[tept, eliberat [i din cir-cumstan]ele fic]iunii, [i din limbaj.Hazul lui are fundamente livre[ti,vine din lecturi, din orizonturiculturale [i din modul `n care `istimuleaz\ ele fantezia. Abund\`n jocuri de cuvinte (E mai bine s\nu fie r\u!/R\u de \ia de nu li-i bi-ne!/Mai bine s\ fie bini[or/~i binecând nu-i r\u!), subtilit\]i cultura-le (Cehov acesta a inventat greie-rii, el i-a `nv\]at s\ cânte-a pa-gub\. O s\ ajungem [i noi ca \ia ailui, s\ vindem, s\ renun]\m la tot,inclusiv la persoana `ntâi. O s\ ne

mearg\ a[a pân\ n-o s\ mai mear -g\, o s\ mearg\ pân’ o s\ stea), ludic lingvistic, puzderie de angli-cisme, autoironie (Acesta a fost vi-su’ lui, dume, glume, da’ nu m-al\sat bunicu-miu c\ cic\ se pl\ -te[te prost, de[i am auzit c\ regi-zorii o duc bine), remarci hazlii(Am ie[it [i noi la aer ca pârn\ -ia[ii! ~i las\ \ia juma’ de or\ pe zis\ se plimbe-n cerc prin curte. Iaf\ [i mie un calcul, c\ tu le ai cucalculele, cât e liber un pârn\ia[dac\ iese zilnic o or\ [i cât suntemnoi, dac\ ie[im lunar s\ zicem doozile). Fericire, singur\tate, afecti-vitate, stres, fric\, uniformizare,nesiguran]\, feminitate, masculi-nitate, „chestii hamletiene“ (Atrecut aia cu vorbe, vorbe, vorbe,acu totu’ e cifre, cifre, cifre) suntpuse pe tapetul dramaturgic cume[te[ug [i pl\cut\ `nc\rc\tur\filosofic\ (S\-[i piard\ existen]a,câ[tigându-[i subzisten]a).

~n Casa din copac, povestea sedezvolt\ concentric pornind de laun tân\r cuplu voit contrastant –o }\ranc\ [i un Poet –, care inte-rac]ioneaz\ cu alte tipologii ale so-cialului actual: câ]iva exper]i UE,Administratorul, Po[ta[ul, ni[teAn gajatori, Propriet\reasa, un Gro -par, un Pop\ etc. Iar din aceast\urzeal\ a autorului, care se `nde-se[te gradat, bine controlat, re-zult\ un tablou `n crochiu al co-munit\]ii. Sunt 16 scene cu câtedou\-trei, maximum patru perso-naje, care ruleaz\ cu originalitateridicol, sarcasm, ilogic. Femeia dela ]ar\ [i omul de cultur\ repre-zint\ dou\ categorii ocupa]ionalelegate doar lingvistic (agri-cultu -r\), iar pe fond opun dou\ tipuri deatitudini existen]iale: pragmatism[i idealism. Ovidiu Mih\i]\ neplim b\ printr-o serie de episoadehilare, desprinse din realitate, tra-tându-le `n r\sp\r, ca s\ râdem, dar[i ca s\ ne lase un gust pu]in amar,c\ci doar a[a ne vom reaminti deele. La AU|LEU râzi, poantelesunt `ntotdeauna bune, dar teatrullor nu e un teatru recrea]ional. Eun teatru profund atent la ce se pe-trece `n jur, la a[tept\rile, uneorinecon[tientizate, ale publicului.

Cu unul dintre personajele prin -cipale Poet, c\ci, vorba Proprie -t\resei, „nimeni nu-i perfect“, erafiresc ca multe dintre referin]e s\vizeze artele. E `n scenariu o

secven]\ asupra c\reia st\ruiesc:o lansare de carte programat\ `ntr-un spa]iu neconven]ional, uncimitir, cu o audien]\ aparte – „loca-tarii“ a[ez\mântului, un Gropar [iun critic literar. O doamn\! Sec-ven]a e senza]ional\ prin stereoti-piile pe care le `ncondeiaz\ – emo -]iile artistului, stilul glacial aldoam nei critic, „protocolul“ eveni-mentului, reac]iile Groparului `n -f\]i[ând punctul de vedere teres-tru, venit din realitatea frust\, ime-diat\, c\ via]a-i scurt\. ~n fiecare din

aceste texte, la final actorii ies dinroluri, schimb\ vorbe, prelungindreprezenta]ia prin includerea celordin sal\, metabolizând rela ]ia emo -]ional\ stabilit\ pe parcurs. Con-exiunea conteaz\, [i `nc\ foartemult, [i tocmai asta urm\ resc ceide la AU|LEU, un contact vital,empatic, altfel decât ne-am obi[nuitprin alte institu]ii. ~n ecua]ia lor es-tetic\, publicul e un partener impor-tant, pentru el exist\ [i creeaz\ ar -ti[tii. Pactul, prietenia cu spectatoriisunt p\r]i asumate ale misiunii lor.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

teatru « 7

Prietenia cuspectatorul

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

De AU|LEU Timi[oara m\leag\ o mic\ istorie per-sonal\ [i mai multe pe ri -pe]ii. Pe arti[tii de-acoloi-am descoperit `n pri me -le lor sezoane de activita -te, când `nc\ jucau `ntr-ungaraj [i se numeau non-conformist, dar explicit,AU|LEU Teatru de garaj[i curte. Am v\zut, `n mi-ca incint\ amenajat\ caspa]iu teatral, Paricidulde Ion Sava, o pies\ [i unproiect neobi[nuite pentruo companie indepen den -t\ de la noi. Cum neobi[ -nuite sunt multe, majori-tatea spectacolelor lor.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

© V

ali S

ilagh

i

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

8 » interviu

Interviu realizat de Eli B\dic\

Am citit noul roman al Ligiei Ruscuca pe un basm, cu sufletul la gur\. Este foarte bine scris, `m bin\ `ntr-unmod original elementele folclorice cucele fantastice, suspansul este binedozat, personajele f\urite cap\t\ via -]\ `n paginile c\r]ii, dialogurile suntcontrolate perfect, la fel [i descrierile[i firul narativ. Sigur, sunt [i câtevastân g\cii, dar ele nu [tirbesc pl\cerealecturii. L\sându-v\ `n compania in-terviului cu Ligia Ruscu, `mi dorescca, la final, s\ v\ hot\râ]i s\ lua]i cuvoi `n vacan]\ O c\utare.

Mi se pare interesant c\ `n ul-timii ani romanul istoric autoh -ton a `nceput s\ fie revitalizat,cu prec\dere de scriitoare (dum-neavoastr\ [i Simona Antones-cu, de exemplu, cred c\ sunte]iapropiate din punct de vedere alparcursului scriitoricesc). V-a]i`ndreptat spre fic]iune istoric\datorit\ forma]iei dumneavoas-tr\ sau dorin]a de a scrie astfelde c\r]i exista dinainte?

Formarea ca profesionist, `n dome-niul istoriei sau `n oricare altul, maidegrab\ d\uneaz\ scrierii de fic]iune`n acel domeniu decât o stimuleaz\.Cele dou\ forme de crea ]ie pornesc dela premise diferite [i necesit\ organediferite – cu riscul ca unul dintre ele s\se atrofieze. A[ spune mai degrab\ c\

ambele `nclina]ii se trag din aceea[ir\d\cin\, fascina]ia (u[or necrofil\)fa]\ de trecut.

Cum prive[te un istoric lite -ratura – [i, mai cu seam\, lite -ratura român\ contemporan\?Ce elemente din non-fic]iuneaistoric\ crede]i c\ ar merita s\fie preluate `n literatur\ ([i/sauinvers)?

La noi, deocamdat\ cel pu]in, primej-dia cea mai mare pentru fic]iunea is-toric\ este derapajul spre prosl\vireagre[it `n]eleas\ a trecutului glorios.A[adar, `n aceast\ privin]\, orice po-veste e bun\ care urm\re[te mai pu -]in eroii neamului [i cât mai mult fe-lul `n care tr\iau, gândeau, creau, sejucau sau se du[m\neau oamenii `ntrecut – [i care permite constatareac\, `n ciuda ve[mintelor, limbajului[i obiceiurilor atât de bizare ([i atâtde atr\g\toare), nu erau fundamentaldiferi]i de noi.

Ave]i un CV impresionant `nceea ce prive[te cariera univer-sitar\ [i activitatea dumnea -voastr\ de cercetare istoric\.A]i debutat târziu `n fic]iune,dup\ 45 de ani, `n 2014, cu Odimi nea]\ la vâ n\toare (Poli rom),dup\ alte trei c\r]i de non-fic -]iune. De ce a]i a[teptat atât demult?

Ca s\ nu zic „mai bine mai târziu de-cât niciodat\“, expresie cu care, pe

INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA RUSCU

„Scrisul este unul dintre pu]ineleme[te[uguri care se pot deprinde [i doar citind din c\r]i“Ligia Ruscu este conferen]iar la Facultateade Istorie [i Filosofie a Universit\]ii „Babe[-Bolyai“ din Cluj, Departamentul de IstorieAntic\ [i Arheologie. Pe lâng\ numeroasearticole de specialitate, pe teme de istorieantic\, `n volume colective [i `n periodicedin ]ar\ [i din str\in\tate, a publicat [i treic\r]i: Rela]iile externe ale ora[elor grece[tide pe litoralul românesc al M\rii Negre (Cluj,2002), Corpus Inscriptionum GraecarumDacicarum (Hungarian Polis Stu dies 10, Debrecen, 2003) [i Manual pentru istoriaepocii elenistice (Cluj, 2009). ~n 2014 a debu-tat `n literatur\ cu O diminea]\ la vân\toare(Editura Polirom, colec]ia „Ego. Pro z\“), un volum excelent de fic]iune istoric\. Trei

ani mai târziu a venit cu cel de-al doilea ro-man, O c\utare (Polirom, co lec ]ia „FictionLtd“), un fantasy fabulos, pretextul pentruinterviul de fa]\. ~n O c\utare, Ligia Ruscucreeaz\ o lume aparte, recompus\ sute deani mai târziu dup\ destr\ ma rea ]\rii Can-darei, `ntr-o vreme f\r\ istorie, po pulat\ de`mp\ra]i [i crai, m\rgineni [i mia z\nopteni,vr\jitori (solomonari), mu[a]i (zâne, iele),sbur\tori, spiridu[i `naripa]i, scorpii, cei dinurm\ descoperi]i cu aceea[i mirare cu carei-am `ntâmpina, poate, [i as t\zi. ~n mijloculc\r]ii se afl\ {andru, fiu [i nepot de crai,care porne[te `ntr-o aventur\ de zile mariatunci când afl\ nu doar c\ nu este mo[te -nitorul tronului de la Col]e[ti, ci [i c\

originile sale sunt incerte, iar p\rin]ii s\i,necunoscu]i. C\utarea sa se `ndreapt\a[adar c\tre cunoa[terea r\d\cinilor, ceeace se va dovedi o c\l\torie `ndelungat\, pli -n\ de peripe]ii [i revela]ii. Treptat, i se voral\tura `n c\l\torie prieteni vechi (Vrabie,Gruia) [i noi (Soare), obiecte magice (unpum nal misterios [i un palo[ teribil, de pil -d\) [i creaturi legendare (Lina). ~mpreun\vor traversa `ntreg ]inutul, de la Col]e[ti la Bradu ~nalt, de la Straja Lumii la CodrulMohorât [.a.m.d., trecând prin câmpii `n -tinse, urm\rind malurile râurilor, traver-sând mun]i `nal]i [i p\duri fermecate. Iarpre]ul pl\tit pentru aflarea adev\rului va fi mult prea mare.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

interviu « 9

lâng\ c\ e banal\, s-ar putea [i s\nu fie toat\ lumea de acord, o s\zic mai degrab\ c\ am a[teptats\rutul muzei pe fruntea-mi `n -ghe ]at\. E adev\rat c\, dup\ gre-cii din vechime, [i Clio era omuz\. Nu [tiu câ]i dintre istoriciide ast\zi ar subscrie la atare idee.

Exist\ scriitori care spun c\au vrut s\ scrie dintotdeau-na, au [tiut c\ asta vor s\fac\, [i scriitori care, dim-potriv\, nu s-au gândit nicio-dat\ la acest lucru, iar scri -sul a venit brusc `n via]a lor.Dumneavoastr\ din ce cate-gorie face]i parte?

Cam de pe la mijloc: din categoria,destul de numeroas\ de altfel, a ce-lor care `[i propun s\ se a[eze s\scrie `ntr-o zi când vor aveatimp/chef/`mprejur\ri favorabi-le. ~n cazul meu, ceea ce mi-a datghiontul necesar a fost un mo-ment de criz\, care m-a `ndemnats\ m\ refugiez `ntr-un loc pe care`l pot aranja dup\ bunul meu plac.

Suspansul, atmosfera recon-struit\, dialogurile dintrepersonaje, complexitatea na -rativ\, planurile narative,creionarea personajelor, lim-bajul sunt doar câteva dintreelementele care fac din celedou\ c\r]i ale dumneavoas-tr\, O diminea]\ la vân\ toa -re [i O c\utare, romane decea mai bun\ calitate. Cumvi le-a]i `nsu[it? Pare c\ a]iexersat foarte mult `naintede a debuta.

O diminea]\ a fost prima meatentativ\ de a scrie [i publica ce-va. Singurul exerci]iu cu care m\pot l\uda este c\ am citit `ntot-deauna enorm [i de toate felurile.Din fericire, spre deosebire demersul pe biciclet\, de exemplu,scrisul este unul dintre pu]ineleme[te[uguri care se pot deprinde[i doar citind din c\r]i.

Cum v\ raporta]i acum, dup\trei ani [i al doilea romanpublicat, la debutul dumnea -voastr\ care, de[i excelent, aavut parte de doar câ tevacronici de `ntâmpinare?

Asta nu mi se pare surprinz\tor.Era prima carte, de o lungime ne-ru[inat\, a unei autoare completnecunoscute, f\r\ tangen]e cu lu-mea literar\, ba[ca istoric de mese-rie (istoria e plicticoas\, `ntreba]iorice elev). Mie mi se p\rea, dim-potriv\, c\, n aceste condi]ii, a fostbine primit\, cele câteva cronici aufost `n general favorabile. ({i mo-destia, cum zicea odat\ BogdanNaumovici, e pentru mode[ti.)

Dintr-un Bucure[ti de `nce -put de secol XIX, cu boieri,ofi]eri, diploma]i, spioni, in-formatori etc. (`n O diminea -]\ la vân\toare), trece]i la operioad\ imemorial\, `n]esa -t\ de `mp\ra]i [i crai, vr\ji-tori, zâne, sbur\tori, iele,scor pii [i câte [i mai câte (`nO c\utare). Care au fost pro -vo c\rile pe care le-a]i `ntâm -pinat `n cele dou\ cazuri?

~n cazul unui roman istoric, de -sigur, una dintre dificult\]ile ma-jore o constituie documentarea,culegerea informa]iilor necesarepentru a alc\tui fundalul eveni-men]ial [i cultural `naintea c\ru-ia se desf\[oar\ ac]iunea. Autoriide fic]iune istoric\ se iau ast\zi,`n aceast\ privin]\, ceva mai n se-rios decât o f\cea Dumas, pentrucare istoria era cuiul de care `[iatârna el tabloul. (Cu toate aces-tea, sau poate de aceea, Dumascontinu\ s\ fie [i ast\zi unul dinautorii cei mai `ndr\gi]i de citi-tori.) ~n ce m\ prive[te, o form\mai pu]in obi[nuit\ de deformareprofesional\ m\ f\cea s\ trag me-reu cu ochiul spre colegi – oare cevor spune despre reconstituireaistoric\, despre detaliile de epoc\pe care le-am inclus? Genul fanta-sy, desigur, nu ridic\ asemeneadificult\]i, fiindc\ nu cere docu-mentare de nici un fel – e doar au-torul [i imagina]ia sa. E, `n acestsens, cel mai lene[ dintre genurileliterare, ceea ce explic\ f\r\ `ndo-ial\ abunden]a de produc]ii apar -]inând acestui gen.

Cum a]i ajuns la noul subiect[i ce resurse a]i exploatat `nconstruirea acestui universde basm?

Asta e o `ntrebare la care nicio-dat\ nu [tiu cum s\ r\spund – maiinteligent decât „a[a mi-a venit“,sau, cum zice Neil Gaiman, „l-amn\scocit. Din capul meu“.

De ce O c\utare? (Mi s-a p\ -rut c\ titlul nu face dreptateextraordinarului roman, c\nu este nici pe sfert la fel deincitant ca `ntregul volum.)

Este traducerea – imperfect\, de -sigur – a termenului englezescquest, cu o `ndelungat\ tradi]iemitologic\ [i literar\ [i pentru ca-re nu exist\ `n limba român\ unechivalent exact: o c\l\torie pre -s\ rat\ cu obstacole c\tre un ]el`ndep\rtat [i greu de atins; ceea ceface [i personajul meu.

A]i folosit câteva cuvinte –mu[at, de exemplu – cu altesensuri decât cele pe care le-am g\sit `n dic]ionar (mu -[at `n seamn\ frumos, dvs.

i-a]i dat sensul de zân\, iele,fo losit mai ales pentru a de-scrie fiin]ele de gen masculinsau neamul `n totalitatea sa).Cum le-a]i ales, când a]i [tiutc\ sunt po trivite pentru ro-manul dumneavoastr\?

Sensul acesta nu i l-am dat eu,exist\ `n folclor (mai pu]in r\s -pândit `ns\ decât celelalte denu-miri pentru zâne), la fel ca [i altef\pturi, no]iuni [i ntâmpl\ri exis-tente fie `n folclorul românesc, fie`n realitate, cum ar fi – afar\ de ce-le bine cunoscute – miaz\noptenii(variant\ a barbarului arhetipal),m\rginimea (asemenea m\rci degrani]\, adesea cu o cultur\ speci-fic\, au existat frecvent de-a lun-gul timpului), femeia care s-af\cut b\rbat (obicei atestat `n Al-bania pân\ relativ recent) [i alte-le. Am jefuit f\r\ ru[ine asemeneasurse [i le-am strâmbat ca s\ mi sepotriveasc\ `n poveste. Greutateanu e atât s\ le alegi, cât s\ ho -t\r\[ti ce la[i deoparte.

{i dumneavoastr\ ce a]i l\satdeoparte? A fost ceva de carev-a p\rut r\u mai târziu?

O mul]ime, dar mai bine s\ nu de-taliez: o s\ mai folosesc din ele laurm\toarea carte.

A]i [tiut dinainte s\ `ncepe]is\ scrie]i prin ce soiuri deprobe va trece {andru, presu-pusul fiu al craiului {oim [inepotul craiului Lostun, ceprieteni [i du[mani va aduna`n c\l\toria sa, sau totul s-adevoalat pas cu pas, odat\ cu`naintarea `n poveste?

Ca adeseori, r\spunsul se afl\ un-deva la mijloc [i aici: aveam `n capde la `nceput fundalul cultural (eras\-i spun istoric), principalele per-sonaje [i liniile generale ale ac]iu-nii, dar nu un traseu foarte am\ -nun]it. Multe detalii s-au ad\ugatpe parcurs, uneori a fost nevoie s\m\ `ntorc `napoi [i s\ modific.

Romanul se deschide cu ohart\ a ]inutului `n care sepetrece c\utarea lui {andru,un t\râm care pare veridiccititorului tocmai pentru c\,`ncet, `ncet, i se dezv\luieam\ nunte despre istoriile lo -cului, despre oamenii caretr\iesc acolo, despre condu -c\torii, obiceiurile [i cre din -]ele lor, port [i limb\ [.a.m.d.Sigur, `ns\, ]inutul cu prici-na este fic]iune pur\. Ce roljoac\, a[adar, harta de la`nceputul c\r]ii? Cum a]if\urit-o?

Harta, evident, a fost ultima ter-minat\ din toat\ cartea. Orice ro-man fantasy `ncepe cu o hart\, alc\rei rost este s\ ajute cititorul s\se orienteze ntr-o lume care, fiind`n `ntregime n\scocirea autoru-lui, `i este complet nefamiliar\ [ipentru care nu are nici un punctde reper. Cum, din p\cate, nu amdeloc harul desenului, am apelatla ajutorul talentatei artiste cluje-ne Luciana Nedelea.

{i nu a]i folosit noti]e/schi]epentru a v\ orienta [i dum-neavoastr\ `n lumea pe careo construia]i, pe m\sur\ ce oconstruia]i?

Mi-am f\cut o schi]\, dar grozavde grosolan\ [i care a trebuit mo-dificat\ tot timpul. Restul, `n cap,unde nu e neap\rat mai mult\ or-dine, dar lucrurile arat\ mai pu]innesatisf\c\tor decât pe hârtie.

Ce anume din parcursul lui{andru v-a dat b\t\i de cap?

Tot. Pot s\ spun tot? Dar, ca s\ m\exprim ceva mai precis: s\ g\sescechilibrul `ntre elementul fantas-tic [i cel p\mântesc al pove[tii.

Dac\ a]i tr\i `n lumea dinacest roman, ce fiin]\ cu pu -teri supranaturale v-ar pl\ -cea s\ fi]i [i de ce?

Cred c\ reiese [i din text: mi-arpl\cea grozav s\ pot zbura.

~ntr-adev\r, se simte bucuriade a vorbi despre sbur\tori,chiar dac\ nu sunt privi]i toc-mai bine `n roman. Ce basmecontemporane pentru adul]ia]i recomanda cititorilor ca -re, dup\ O c\utare, ar vrea s\r\mân\ `n aceast\ sfer\?

A[ obiecta `mpotriva expresiei„basme pentru adul]i“. Fantasy eun gen distinct [i foarte popular,de[i poate mai pu]in r\spândit lanoi, al c\rui unic punct comun cubasmul este prezen]a elementuluifantastic. Autorul creeaz\ un uni-vers alternativ, care poate s\ aib\sau nu leg\tur\ cu lumea `n caretr\im, care func]ioneaz\ dup\ reguli

proprii [i care ofer\ cadrul pentruo problematic\ uneori mai com-plex\ decât lupta dintre bine [ir\u. Cât despre recomand\ri, deSt\pânul inelelor sau de Game ofThrones, tradus la noi prin Urzea-la tronurilor, [tie toat\ lumea,dac\ nu de c\r]i, atunci de filmelede enorm succes turnate dup\ ele.Dintre autorii mei prefera]i de fan-tasy, i-a[ men]iona pe Ursula K. LeGuin (Un vr\jitor din Terramare)[i pe Neil Gaiman (Zei americani).

~n]eleg obiec]ia dumneavoas-tr\, dar cumva eu a[a am ci -tit O c\utare, ca pe un basm,un roman cu elemente fol-clorice [i fantastice – carecon verg, desigur, spre fantasy.Dac\ ar fi s\ alege]i o scen\/un scurt fragment din carte,care s\ ilustreze pl\ce readumneavoastr\ de a spu nepove[ti [i s\ le tre zeasc\ citi-torilor curiozita tea, care ar fiacesta?

Mi-e greu s\ rup o buc\]ic\, dariat\ una:

„— Nu bea! strig\ {andru. Soare se opri, cu cana la gur\,

holbându-se la el pe deasupra ei.Ajunseser\ [i ceilal]i, iar strig\tullui {andru `i opri pe to]i `n loc.

— Ce-ai p\]it? `l `ntreb\ Soare. — Nu bea, zise {andru din nou,

mai potolit. A[teapt\! {i scoase de la brâu cu]itul s\u

candarean. {ov\i o clip\, apoi `l`nfipse n p\mânt, chiar la temeliafântânii.

Un geam\t nfundat r\sun\ dinp\mânt, cutremurându-i pe to]i.Din locul unde se `nfipsese cu]itul`ncepu s\ se reverse mai `ntâi unfir sub]ire, apoi un [uvoi gros desânge negru vâscos. Soare se d\du`napoi, sc\pând cana, [i apa din ease v\rs\. Dar nu mai era ap\ lim-pede aceea, era tot sânge negru.{andru smulse cu]itul [i `l `nfipse`n trunchiul unuia din pomi.Geam\tul r\sun\ din nou, mai ta-re. Caii, `nsp\imânta]i, se smu-cir\ `ncercând s\ scape, Vrabieabia reu[i s\ prind\ frâiele caluluilui {andru. {i din trunchiul po-mului ncepu s\ curg\ sânge. {an-dru lovi cu cu]itul la r\d\cinaunei flori, `ntre dou\ pietre dinfântân\, din nou `n p\mânt.Geam\tul r\suna prelung, f\r\oprire. Valuri de sânge negru sescurgeau acum de pretutindeni,acoperind iarba, f\cându-i pe to]is\ se trag\ `napoi. Apoi, fântân\,copaci, iarb\ [i flori `ncepur\ s\se destrame sub ochii lor, de parc\s-ar fi topit dinl\untru. Se cutre-murau [i se f\râmi]au [i sepr\bu[ir\ `ntr-un nor de pulbere[i cenu[\.

Geam\tul `ncet\ [i se f\cu olini[te des\vâr[it\“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

10 » carte

Radu Cucuteanu

Ei bine, ca punct personal de vede-re, la ultimul nivel amintit, ideea demetafor\, cum este ea `n]eleas\ [iexpus\, poate stârni interesul [i dinpartea celor atra[i de domeniul Lite-relor, nu doar de partizanii Istoriei.De ce [i cum, r\mâne o poveste pen-tru alt\ dat\. {i o invita]ie la lectur\.

Precum „a ghost in a shell“, ceeace reu[e[te volumul de fa]\ este s\anime [i s\ dea dimensiune [i vo-lum unei idei care vine s\ umple ocarcas\ care altfel ar risca s\ r\mâ -n\ goal\. Altfel spus, decelarea vo-cabularului [i reconstituirea rea-lit\]ilor istorice la un nivel pe care l-am putea numi intim ofer\ consis-ten]\ unui univers care are dou\atribute: de a fi faptic [i de a fi li-vresc. Dar, cum [tim, istoria n seam -n\ cunoa[tere uman\. {i aici exce-leaz\ Alexandru-Florin Platon, prinfaptul c\ nu se opre[te la nivelul cu-noa[terii faptice, ci reu[e[te o iden-tificare a factorului uman n ceea cede la Fernand Braudel `n coace s-anu mit trend secular.

~n ciuda a ceea ce autorul afir m\ca vulnerabilitate, anume raporta-rea minimal\ la istoria factual\, amspune c\ dimpotriv\, aceas ta devineun atu, prin modul `n care autorulreface contextualitatea, atât la nivelideatic, cât [i pragmatic. Astfel ncâtreu[e[te pe deplin reordonarea fap-telor `n direc]ia explor\rii propuse.

Cartea de fa]\ este fundamental\`n peisajul istoriografic autohton n`n]elegerea paradigmelor cre[tinedin Evul Mediu [i din modernitate`n ceea ce `nseamn\ func]ionareaintim\ a reprezen t\rilor statului. {iam spus paradigme cre[tine, iar nuoccidentale, deoarece nu este acope-rit\ doar Christianitas latin\, ci [i –aspect care merit\ subliniat puter-nic – o explorare, dup\ [tiin]a measingular\ `n acest moment, a meta-forei „corpului politic“ `n lumea bi -zanti n\. Integrarea acesteia repre-zint\, din acest punct de vedere, unadin tre mizele importante ale lu -cr\ri. Ele, evident, sunt mai multe.Iar volumul `n sine ofer\ o plaj\

larg\ de explor\ri `n cunoa[tereaacestui domeniu. Dintre ele, m\ limitez doar la câteva subiecte.

Primul dintre ele este, n mod in-discutabil, noutatea `n câmpul isto-riografiei autohtone (de[i nu se li-miteaz\ numai la acesta) a trat\rii[i formei de abordare a acestui „su-biect transversal“. Premisa este c\organizarea unei societ\]i, a oric\ -rei societ\]i, este reprezentat\ (ceeace vrea s\ `nsemne imaginat\), lanivel colectiv. Aceste imagini alesociet\]ii nu sunt `ns\ unice fiec\ -rui sistem, ci se afl\ `n dependen]\,adeseori `n concuren]\. Iar atuncimetafora „corpului politic“ este„echivalen ]a dintre principiile carestructureaz\ corpul uman [i orga-nizarea politic\ a societ\]ii“ (p. 18),de la lumea-ca-natur\ a Antichit\]iigre ce[ti pân\ la Revolu]ia Francez\ –[i cu prelungiri, `ndr\znesc s\adaug, pân\ `n zilele noastre.

Al doilea subansamblu care inte-reseaz\ aici l constituie aceast\ tra-tare a metaforei „corpului politic“`n lumea bizantin\, cu r\sfrângereade rigoare `n lumea ortodox\. Cumsubliniaz\ Alexandru-Florin Pla-ton, se constat\ o diferen]\ fa]\ delumea Occidentului medieval, care,cum bine se [tie, a creat un dublu„corp politic“, reprezent\ri concu-rente n disputa dintre sacerdotium[i regnum care `[i disput\ `ntâieta-tea `n cadrul aceluia[i corp, „inter-pretat când ca o comunitate a tutu-ror credincio[ilor aflat\ sub ascul-tarea Papei («capul» acestui «corp»),când ca o comunitate «politic\», `nfrunte cu regele – «inima» regatuluis\u“ (p. 310).

~n Bizan], `ns\, nu reg\simaceea[i situa]ie. Aici nu mai apareo reprezentare a „corpului politic“de natur\ mistic\, distinct de con-duc\tor, ca `n Occidentul latin in-fluen]at extrem de puternic de dua-lismul augustinian [i de a sa De ci-vitate dei, ceea ce a [i dus n timp lasepararea dintre statul monarhic [iconduc\torii s\i (referin]a obligato-rie o reprezint\ Ernst H. Kantoro-wicz cu Cele dou\ corpuri ale rege-lui. Un studiu asupra teologiei politice medievale). Ceea ce de -mon streaz\ ns\ Alexandru-Florin

Pla ton este faptul c\ acest „al doileacorp“ al basileului a existat, dar nu`n mod vizibil, ci chiar `n persoana`mp\ratului bizantin, care a fost `nsine un „corp politic“. Aici intervine,ne arat\ istoricul, raportarea fie -c\rei societ\]i la natura uman\: `nvreme ce bizantinii recurg la o vi-ziune tripartit\ asupra omului (trup-suflet-spirit), care a dus printre alte-le [i la eliminarea competitorilorprin practica mutil\rilor faciale, `nApus se insist\ asupra dualit\]iicorp-suflet.

Cum [i-au reprezentatelitele din Principateorganizarea societ\]ii

Cele trei argumente pe care le adu -ce autorul sunt legate de m p\rat catypus Christi, de faptul c\ nu eradoar unic, ci „mereu acela[i, n logi-ca unui principiu al ipseit\]ii caref\cea din monarhul bizantin un felde «`mp\rat succesiv» – re`ncarna-re singular\ [i, mai ales, perpetu\ aputerii“ (p. 155), ceea ce este de na-tur\ s\ ne demonstreze c\, n logicaacestei fic]iuni a perpetuit\]ii, basi-leul nu este ales ([i creat prin `nco-ronare [i mirungere), ci doar con-firmat prin acestea. Acestea ar fi ex-plica]iile pentru care, `n Bizan],„cor pul politic“ a fost cvasi-identiccu cel al `mp\ratului.

Un capitol cu totul inedit, care,ca subiect de respira]ie lung\, mi separe fundamental [i bine funda-mentat, l reprezint\ explorarea aceea ce `nseamn\ „corpul na]iunii“[i „corpul politic“ `n prima jum\ta-te a secolului al XIX-lea n spa]iul ro-mânesc. Menit s\ fie, cum i spune[i titlul, „`n loc de concluzii“, por-ne[te de la ntrebarea de baz\: exist\indicii c\ elitele din Principate [i-aureprezentat formele de via]\ comu -n\ [i de organizare a socie t\]ii?Dac\ da, cum [i le-au imaginat?

R\spunsul pe care l d\ Alexan-dru-Florin Platon este c\ exist\ re-prezent\ri „corporale [i se refer\nu atât la organizarea politic\, câtla unitatea etnic\. Cu alte cuvinte,la na]iune ca un «corp»“ (p. 294) [icare sunt de inspira]ie religioas\.

Mai mult, sondajul ntreprins de is-toric `i arat\ c\ `n aceast\ perioad\„«corpul» apare ca reprezentare nu-mai a comunit\]ii na]ionale“ (p.299). Foarte interesant este faptul c\,de fiece dat\ când amintesc de „tru-pul na]iunii“ [i de „m\dularele“ sa-le, autorii folosesc timpul prezent,ceea ce arat\ c\ pentru ei „problemacare se punea nu era aceea a consti-tuirii unui «corp» na]ional, ci, maicurând, a reconstituirii acestuia“ (p. 302). Ceea ce subliniaz\ faptul c\nu „corpul politic“, ci „corpul na]iu-nii“ este reprezentarea fundamen-tal\ a elitelor din Principate, lucru ca-re a f\cut ca pân\ târziu, dup\ Unire,s\ nu apar\ o reprezentare a Statului.

Cum se vede, am ales ca n acesterânduri s\ nu insist foarte mult asu-pra metaforei „corpului politic“ `nOccident – ceea ce de altfel ocup\,cum este [i normal, cea mai mareparte din volum. Este prea `ndea-juns\ observa]ia c\, `n economialucr\rii, cel mai `ntins capitol esteal doilea, cel care se ocup\ de trup

ca reprezentare a statului `n EvulMediu [i Rena[tere. Aceasta deoa-rece sunt câteva aspecte spectacu-loase ale cerce t\rii semnate de Ale-xandru-Florin Platon, pe care le-am`nf\]i[at `n rândurile de mai sus.

{i voi `ncheia cu `nc\ un aseme-nea aspect: leg\tura care poatep\rea bizar\ dintre medicin\ [i po-litic\. Pornit\ din Antichitateagreac\, redefinit\ `n diverse stagiide-a lungul veacurilor, `n Evul Me-diu [i n Rena[tere, a dus, cum [tim,la teoriile biologiste de organizare astatului, la cele legate de etnicitate,la cele rasiale. Prin aceasta, anali-za de fa]\ poate fi adus\ pân\ `n zi-lele noastre, când asist\m la un re-viriment al na]ionalismelor, crea-te n mare m\sur\ pe baze etnice [ipe imaginea pe care o dezvolt\ fie-care legat de ceea ce trebuie s\ fie„corpul politic“.

Alexandru-Florin Platon, „Corpul politic“`n cultura european\. Din Evul Mediupân\ `n epoca modern\, colec]ia„Historia“, Editura Polirom, 2017

Despre „corp“, de ieri pân\ spre aziVolumul semnat de Alexandru-Florin Platon vine ca o concretizare – [i nu ca o `ncheiere –a preocup\rilor din ultimul deceniu, poate chiar [i mai mult, ale profesorului ie[ean. Dininte resul s\u pentru o tem\ pu]in abordat\ la noi, cea a „corpului politic“, s-a n\scutcartea de fa]\, care nu are cum s\ nu trezeasc\ curiozitatea cititorului, fie [i numai printitlu: ce este „corpul politic“, mai ales ca metafor\?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

actualitate « 11

Academicianul Augustin Buzuras-a stins din via]\

Augustin Buzura (1938-2017) a f\cutstudii de medicin\ general\ la Cluj,specializându-se `n psihiatrie.

A renun]at la profesia de medicpsihiatru [i s-a dedicat literaturii,dar pasiunea pentru profunzimilenaturii umane se va reg\si `n toa -te romanele sale. Augustin Buzu-ra a fost unul dintre scriitorii re -prezentativi pentru ce a `nsemnatromanul românesc din deceniileopt-nou\ ale secolului trecut, ob-servându-se cu `ntemeiat motivc\, dup\ moartea lui Marin Preda,realismul psiho-etic [i existen]ia -list al c\r]ilor sale incomode a ]i -nut capul de afi[ `n con[tiin]a pu -blic\ sub regimul comunist.

~n 1963 debuteaz\ la Bucure[ticu volumul de povestiri CapulBunei Speran]e. ~n 1964 renun]\ laprofesia de medic, devenind secre-tar de redac]ie la revista „Tribu -na“. ~n 1967 public\ al doilea vo -lum de povestiri, De ce zboar\ vulturul, dup\ care ncepe construc - ]ia unei vaste opere române[ti.

Romanele sale Absen]ii (1970),Fe]ele t\cerii (1974), Orgolii (1977),Vocile nop]ii (1980), Refugii (1984) [iDrumul cenu[ii (1992) au `n fruntatcenzura comunist\, adu cân du-i au-torului celebritatea, simpatia [i so -lidaritatea din par tea cititorilor.Recviem pentru nebuni [i bestii(1999) este romanul societ\]ii ro mâ -ne[ti de tran zi]ie, pe care AugustinBuzura o observ\ cu aceea[i ne p\r -tinitoare vigilen]\.

Toate romanele sale au cunos-cut nenum\rate edi]ii `n ]ar\ [i `nstr\in\tate, autorul fiind r\spl\titcu numeroase premii. A exersat [ialte genuri literare, cum ar fieseul (Bloc notes, 1981) sau memo-riile (Tenta]ia risipirii, 2003). ~n2003 public\ Teroarea iluziei. Con-vorbiri cu Crisula {tef\nescu.

Numele s\u este legat [i de pu -blicistica româneasc\. ~n afar\ derevista „Tribuna“, a fost prezent naproape toate revistele literare dinRomânia, fiind fondatorul maimultor publica]ii ap\rute sub egi-da Funda]iei Culturale Româ ne, alc\rei pre[edinte a fost pân\ n 2003.

Psihiatru, prozator, scenarist,eseist, Augustin Buzura a fost pre-ocupat de-a lungul vremii nu doarde propria carier\, ci [i de moda -lit\]ile prin care se poate crea uncadru `n care s\ aib\ dreptul la

exprimare cât mai multe dintrevocile artistice ale ]\rii, indiferentde orientarea, ideologia sau op]iu-nile estetice ale acestora.

~n 2003 relanseaz\ revista „Cul-tura“, pe care o conduce `n cali-tate de redactor-[ef [i editorialist.

~n acela[i an, prin reorgani-zarea Funda]iei Culturale Româ -ne [i a Editurii Funda]iei Cultu -rale Române, a `nfiin]at InstitutulCultural, al c\rui pre[edinte a fostpân\ `n 2005.

~n cei aproape 15 ani de func]iepublic\, a reu[it nu doar con -struc]ia unei institu]ii definitoriiast\zi pentru prezen]a culturii ro -mâne `n afara grani]elor ]\rii, Institutul Cultural Român, ci [i re-alizarea a numeroase pro iecte cul-turale `n ]ar\ [i peste hotare. Din1992, Augustin Buzura a deve nitmembru al Academiei Române.

Augustin Buzura a fost DoctorHonoris Causa al Universit\]ii„Lucian Blaga“ din Sibiu, mem-bru corespondent al Südosteu-ropa Gesellschaft [i membru alAcademiei Române, al AcademieiBraziliene de Litere [i al Acade-miei Latinit\]ii.

Pentru anul editorial 2003 i s-aacordat Premiul Opera Omnia,oferit de Uniunea Scriitorilor din România. A publicat articole,

eseuri, interviuri, note `n revistede literatur\ [i cultur\ din ]ar\ [istr\in\tate. ~n activitatea sa cul-tural\ a intrat [i partea de cine-matografie, fiind scenarist defilm, atât por nind de la propriileromane, cât [i de la scrierile altora.Filmografia sa cuprinde produc]ii

pentru ma rele ecran, dar [i pentrutelevi ziune: Orgolii (1981, regiaMa nole M\rcu[, dup\ romanulomo nim), P\dureanca (1987, regiaNi co lae Margineanu, dup\ o nu -vel\ de Ioan Slavici), Undeva `nEst (1991, regia Nicolae Marginea -nu, dup\ romanul Fe]ele t\cerii).

Academicianul AugustinBuzura, unul dintre ceimai mari scriitori românicontemporani, s-a stinsdin via]\, la vârsta de 78 de ani.

Augustin Buzura a acordat „Suplimentului de cul-tur\“ un interviu `n anul 2009, `n urma apari]iei vo-lumului Raport asupra singur\t\]ii.

Crede]i `n acel tip de scriitor care nu tr\ie[te decâtprin [i pentru opera sa, care refuz\ contactul cu ex-teriorul, orice angajament social, administrativchiar? Dumneavoastr\ sunte]i contrariul.

~nainte mi se p\rea corect s\ spun ceea ce credeam, chiardac\ acest curaj m\ cost\ priva]iuni sau spaime, nelini[tipe care uneori abia le-am putut duce. Pe de alt\ parte, e[tifiin]\ social\ [i e[ti obligat fa]\ de comunitatea ta, dac\vezi mai bine decât semenii t\i, s\ spui ce se ntâmpl\. Fiec\ e bine, fie c\ e r\u, trebuie s\ fii pe baricad\. S\ v\ dauun exemplu: `n ’90, când am `nfiin]at Funda]ia Cultural\Român\, am fost insultat, atacat, acuzat, calomniat deparc\ eu a[ fi creat Partidul Comunist Român [i Securi-tatea. Mi s-a p\rut `ns\ corect s\ m\ dedic construiriiacelei institu]ii, cu atât mai mult cu cât aveam rela]ii `nlume la vremea respectiv\, aveam oameni care s\ m\

sprijine, a[a c\ am mers `nainte [i mi-am v\zut de treab\.Nu mi-e ru[ine cu ce am f\cut: o institu]ie cultural\ deprestigiu.

Ce v\ ]ine atât de treaz interesul pentru actuali-tatea româneasc\?

Nu m\ pot preda nici n fa]a vârstei, nici n fa]a diverselormaladii. Cred c\ dac\ voi muri vreodat\, voi muri scriindla computer… M\ simt `n form\ [i tân\r. Trecut, dac\vre]i, `ntr-o alt\ dimensiune intelectual\. Am cunoscutoameni din vârful cercet\rii [tiin]ifice, literare, oamenicare au r\spuns de mari comunit\]i umane [i am ajuns laconcluzia c\ i-am `n]eles, c\ [tiu `n ce direc]ie merge lu -mea [i din clipa asta m\ simt foarte lini[tit.

A]i vorbit `n multe interviuri despre felul `n careobi[nui]i s\ scrie]i. Nu v\ permite]i ca scriitor lu -xul de a improviza?

Personajele mele `mprumut\ multe fe]e [i detalii pân\ `n clipa `n care ajung s\-[i capete `nf\]i[area definitiv\.

Improvizez, desigur, adeseori, dar improviza]ia are loc `nlimitele structurii psihologice dinainte stabilite. Adic\ se`ntâmpl\ ca un detaliu nou, o `ntâmplare neobi[nuit\ s\`mi ap\r\ brusc `n minte, dar ele vin s\ li se adauge per-sonajului sau situa]iei despre care scriu.

Avem destui scriitori contemporani care se de-clar\ r\v\[i]i de via]a cotidian\ din România, care`i `mpiedic\ s\ `[i scrie opera aici, [i atunci ape-leaz\ la burse `n str\in\tate. Cum privi]i acest tipde reac]ie?

Eu urmez un program pe care mi l-am f\cut cu foartemul]i ani n urm\. Zic cu foarte mul]i, pentru c\ am debu-tat `n ’60, prin urmare s-au adunat aproape 50 de ani de li -teratur\. Din momentul `n care am con[tientizat ce `n -seamn\ r\spunderea pentru fiecare cuvânt, rareori m-amab\tut de la acest drum.

Vreau s\ spun c\ romanul are cam acelea[i subiecte decând lumea, structurile psihice sunt asem\n\toare, iarmie mi-a pl\cut s\ merg pe drumul meu, s\ concurez doarcu mine `nsumi [i cu propriile mele rezerve psihice, s\`mi exploatez neputin]ele, bucuriile, nfrângerile, tot ce sepoate face, ca s\ spun a[a, ca literatura s\ fie cât maiadev\rat\. {i mai [tiu câteva lucruri. Foarte simple: pen-tru ce nu ai f\cut, nu ai putut s\ faci, n-ai fost `n m\sur\s\ faci nu te iart\ nimeni.

© w

ww

.ade

varu

l.ro

„Pentru ce nu ai f\cut, nu ai putut s\ faci, n-ai fost `n m\sur\ s\ faci nu te iart\ nimeni“

– Fragment –

~[i trase ghetele [i-[i mut\ calaba-lâcul câ]iva zeci de metri mai ladeal, unde aduse [i trepiedul cuundi]a. Mai lu\ o du[c\ din sticlafumurie, nc\ una [i, cu picioareledep\rtate, `[i fix\ privirea pe firulcu plumb al b\]ului de prins pe[te.Curgerea apei tulburi `l ame]eamai tare ca basamacul [i, când un[ir de plute trecur\ la vale, h\ulivesel, f\cându-le cu mâna. Plu ta -[ii strigar\ ceva [i-i f\cur\, la rân-du-le, semne. Lui nu i se p\rur\r\spunsuri la salut. Ar\tau unde-va, parc\, `nspre un col] al malu-lui pe care se a[ezase, pu]in mai namonte. Privi dup\ ei mult timp,cât i mai avu sub ochi, [i repetar\acelea[i semne reciproce. ~[iaminti de ele numai dup\ ce golisticla [i o lu\ a[a, `ntr-o doar\,spre locul indicat de ei sau spre

ceea ce credea el c\ ar\taser\. Tu-fele dese de boz, rugii `nspina]i [icrengile `ncâlcite ale s\lciilor aco-pereau cea mai mare parte a ma-lului noroios, nu se observa nimicdeosebit acolo. ~[i lu\ [apca `nmân\, puse ochelarii `n buzuna-rul de la piept, privi `n urm\, s\vad\ dac\ lucrurile `i erau `n re-gul\, n spate, la undi]\, [i se avân -t\ printre tufe. Rugii `i ag\]au re-dingota [i pantalonii, jambierelenu f\ceau nici ele fa]\ desimii ve-getale, `njur\ `n gând c\-[i stricahainele care-l costaser\ ceva. Ie[irepede dintre crengi `ntr-un micgolf, unde apele retrase l\saser\un gol n\molos. ~n pasta lui moa-le, sub pinii de deasupra malului,f\cu marea descoperire: FRAG-MENTELE UNUI SCHELET DEURIA{. Craniul, cât un bostan dincei mari [i de necuprins numai cudou\ mâini, `ngropat pe trei sfer-turi, nu mai avea nici mandibul\,nici din]ii de sus. Parietalul, tem-poralul [i occipitalul erau `nc\`ntregi, foarte bombate. G\vaneleochilor ca ni[te cratere, ie[itepar]ial, urlau, negre [i goale, spreel, ba chiar i se p\ru c\-l priveau]int\, lugubre, trecând cu adânci-mea lor grozav\ [i pe cel\lalt mal.O bucat\ groas\ de stern mai]inea un fragment de clavicul\ [icâteva coaste, iar radiusul [i fe-murul de dreapta fuseser\ l\satede apa b\ltit\ s\ apar\, imense,din noroi. Erau cenu[ii, cu iriz\rigalbene, [i aveau cam un metrujumate fiecare, dup\ estim\rilelui de proasp\t arheolog. Pozi]ia

uria[ului p\rea aceea a unui fetussau a unui trup contorsionat dincine [tie ce motive `n clipa mor]ii.Atinse cu vârful piciorului cra-niul, u[or, s\ nu-l mi[te, doar s\-lpip\ie. ~ncerc\ acela[i lucru cu fe-murul. Erau reale, dincolo de ha-lucina]ii sau de imputabile ame -]eli produse de aburii dimine]iisau de alcool. A[a credea el `n cli-pa aceea, cu t\rie.

Febril, se-ntoarse la locul popa-sului, strânse bagajele cu mi[c\riviolente, urc\ malul [i porni `nfug\ spre pod, cu rucsacul atârnat`ntr-o bretea pe spate. Transpirat,gâfâind, abia la cap\tul poduluilung de lemn, de peste Vale, ob-serv\ mul]imea de jobenuri, p\ -l\rii `nflorate, bastoane, umbrele[i crinoline, care traversau râul.Unii, ca el, pe pod, al]ii pe-al\turi,cu pontonul, care spre p\durileCernegurei, la picnic, care la ur-zici [i flori, spre dealul BâtcaDoamnei. Vara b\tea la u[\ [i oa-menii l\sau `n spate camereleigrasioase, plitele [i sobele, ca s\ias\ devreme la soare [i la iarb\.Cu ei cu tot, `i p\rea foarte micOra[ul lâng\ care aluneca, precumun [arpe de lut umed, Bis tri]a ceaniciodat\ limpede ca cristalul. Pemalul ei tocmai descoperise schele-tul unui hominid antedeluvian [ialerga, precipitat, s\ anun]e sau s\povesteasc\ asta cui va. B\nuia c\,afar\ de uria[ul `nsu[i, adormit demilenii pe mal sau poate adus aco-lo de for]a apelor retrase, nu l-ar ficrezut nimeni `n Ora[. G\vanelegoale ale craniului cât o bani]\ vorr\mâne singurele care l-au privitcu `ncredere, pe el [i Ora[ul, `naceast\ stranie ntâmplare. Despreea putea scrie, `n sfâr[it, un articolade v\rat, zguduitor, providen]ial,`ntr-o limb\ ca o [fichiuitoare tre-stie de scriitor.

Lu\ prima tr\sur\ ivit\-n cale,dar, cum se-ntâmpl\ adesea `n is-toria despre care `nv\]ase atâtea,schimb\ pe nea[teptate traseul:nu spre Depozitul de Ziare, s\ se-ntâlneasc\ cu b\ie]ii, ci spre cas\,un teren mult mai potrivit pentrufeluritele-i sincerit\]i de fiu unical mamei sale. ~l zori pe vizitiu s\gr\beasc\ tr\pa[ii, printre obloa-nele pr\v\liilor deja deschise,printre c\ru]a[i, sacagii [i vânz\ -tori ambulan]i ce-[i `mpingeauc\rucioarele pe uli]e. ~n forfota cea -surilor dinspre amiaz\ era plin demeloane, de canotiere [i de c\ciuli

]\r\ne[ti, de redingote, veste [ic\me[oaie de in, de ghetre, pan-tofi, [o[oni [i opinci târ[âitoare.Aproape de cas\, chiar `n timp ceurca spre bariera Romanului, `m -punse cu undi]a muscalul de pecapr\ [i-i strig\ s\-ntoarc\ sprePia]\, prin Petru Rare[, la cârciumade lâng\ pr\v\lia fra]ilor Solomon.Pl\ti mai mult decât i se ceruse ladestina]ie, muscalul mor m\i `nbarb\, s\ri din tr\sur\ [i intr\ cutot calabalâcul n local. Abia aveaiunde s-arunci o moned\, era lumepeste lume, vânz\ tori de tot felul,ciobani, solda]i [i câ]iva dintrecircarii de la Ocol. To]i se mi[caucu lentoare prin fumul dens al]ig\rilor, pe scaune, n jurul mese-lor mici, rotunde, acoperite cu fe]ede mas\ `mp\tr\]ite, pe care sti-clele [i paharele p\reau a aveaopacitatea vitraliilor de catedral\.Ca o cea]\ de joas\ n\l]i me, miro-surile de petrol, de brân z\, de al-cool [i de trupuri `ncinse le abu-reau [i mai tare. La tejghea ceruun rachiu, `l d\du peste cap [i `n -tinse mâna pentru nc\ unul, n timpce-[i aranja rucsacul [i undi]a

lâng\ el, la picior. Se pr\ bu[iser\pe podeaua murdar\, peste gheataunui individ imens, corpolent,`nalt de peste doi metri, care tr\ -gea de mult la m\sea cu o pl\cerenebun\. Peste tejghea, chelnerulcu vest\ neagr\ [i c\ ma [\ mur-dar\, cu mânecile soioase trasepân\ la cot `i umplea `n cruntat, laintervale scurte, carafa de vin.„Opaaa, b\iatu’!“, f\cu uria [ul [ise-ntoarse spre Andrei. „Da’ ce fa-cem noi aicea? Ocup\m toat\ lo-canta cu bagajele noastre?“ An-drei apuc\ s\-l vad\, nu prea ai fivrut s\-l superi cu ceva, era foartebine f\cut. Fa]a ro[ie, mare, c\r -noas\, buh\it\ de b\utur\ [i lu-cioas\ de sudoare era acoperit\ cu]epii unei b\rbi aspre, iar ochii in-jecta]i, `nfip]i sub arcadele proe-minente anun]au un antropoidgata de scandal. Andrei bâlbâi câ-teva scuze, `[i abandon\ paharul[i ncerc\ s\ se retrag\ spre ie[ire,precaut. Uria[ul `l prinse de um\r[i-i trase `ntre picioare undi]a [iruc sacul. „F\-mi o cinste, s\ nu-]iiau astea [i s\ te iert!“, `i zise [i se`ntinse s\-l pupe pe obraz.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

12 » avanpremier\

CARTEA

Andrei Toma, literat, tân\r ziarist local [i artist amator, descoper\`ntâmpl\tor un schelet de uria[, pe malul apei, `n timpul unei par-tide de pescuit. ~ncercarea de a rezolva misterul l confrunt\ cu eve-nimente stranii, care `i schimb\ radical cursul vie]ii. Prietenia cuun prospector exotic, chemat s\ aduc\ la zi `nf\]i[area Ora[ului,ambiguizeaz\ [i mai mult lucrurile, cu reverbera]ii foarte extinse`n timp. Dincolo de variatele istorii pe care le spune toat\ lumea, `nroman, marea necunoscut\ r\mâne uria[ul ce a redimensionat unloc. Zeppelin. Stampe [i istorii apocrife surprinde evenimenteleprin care trece ora[ul de munte n intervalul 1910-1912. Circumscrisgeografic de repere identificabile pe harta României, el este proiec-tat epic ca un spa]iu reprezentativ pentru promi]\torul `nceput desecol XX, când avansul ra]iunii nu a `nl\turat definitiv fantasmelede tot felul. Acest spa]iu reproduce, n mic, imprevizibilitatea uneo-ri violent\ a istoriei umane moderne. Amestec de istorii reale [ifantastice, povestea e, deopotriv\, evenimen]ial\ [i vizual\, aven-tur\ mistery [i fresc\ Belle Époque. Cât e fundal de stamp\ vintage,cât divan al istoriilor `mpletite r\mâne la decizia cititorilor.

Adrian G. Romila – Zeppelin„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanulZeppelin de Adrian G. Romila, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

De-ar fi s\ plec `n vacan]\ pe o in-sul\ celebr\, mi-a[ lua `n bagajplayerul portabil, cu perechea dec\[ti corespunz\toare, iar dreptprovizii ni[te discuri editate deProvogue/Mascot. Specializat\ `n -tr-un gen de ni[\, anume bluesul,firma de]ine `n portofoliu [i rockprogresiv, metalic sau alternativ.Slujind tradi]ia muzicii de calita-te, de suflet [i de petrecere n\b\ -d\ioas\, Provogue/Mascot nu ne-glijeaz\ nout\]ile ce pot devenitradi]ie peste un timp neprecizat.Nu-i singura care procedeaz\ ast-fel, fire[te; orice cas\ de editur\caut\ s\-[i asigure existen]a de mâi -ne cheltuind o f\râm\ din profitulde azi. Cine n-o face, se condamn\la efemeritate. Iar prezum]ia de

legend\, ca `n cazul „experimen-tului“ Factory, din Manchesterulanilor 1980, nu func]ioneaz\ ori-când. A[adar:

Kenny Wayne Shepherd Band –Lay It On Down (blues-rock f\r\compromis, cu solistul `n mareform\); Sonny Landreth – Recor-ded Live In Lafayette (dublu set,acustic [i electric, irepro[abil teh-nic [i antrenant muzical); JonnyLang – Signs (11 piese care conso-lideaz\ statutul chitaristului `nprima lig\); Joe Bonamassa – Liveat Carnegie Hall (superstarul Bo-namassa nu avea nevoie de alt do-cument care s\-i ateste valoarea;dar un concert „acoustic“ la Car-negie se cuvine onorat cum trebuie,video [i audio); Stanton Moore –

With You In Mind (un omagiuadus lui Allen Toussaint, muzi-cian emblematic pentru New Or-leans; bateristul este acompaniatde alte nume celebre n zona aceeamirific\: Trombone Shorty, Ma-ceo Parker, Cyril Neville, Nicho-las Payton sau Jolynda Kiki Chap-man); Neal Schon – Vortex (dubluCD imersiv `n universul unuiadintre veteranii scenei rock); Si-mo – Rise & Shine (dup\ albumulde anul trecut, Let Love Show TheWay, trioul condus de chitaristul[i vocalistul J.D. Simo revine `nfor]\ cu sunet proasp\t, dur [i in-citant, plin de melodicitate [iatractiv ca un whisky de Tennes-see, tratat cu miere; dragostea eun ingredient nelipsit!); Trigger-finger – Colossus (hard-rock debun\ factur\); Little Hurricane –Same Sun, Same Moon (duoulamerican Tone Catalano – C.C.Spina scoate al patrulea disc, f\r\s\ ajung\ la celebritatea altor tru-pe de doi membri, `ns\ muzica e

cât se poate de bine f\cut\ [i gân-dit\, amintind pe alocuri de WhiteStripes, dar [i de unele trupe en-gleze de-acum dou\ sau trei dece-nii); Ayreon – The Source (ArjenLucassen continu\ seria discuri-lor conceptuale, ca un romancierde succes obligat de contract s\scrie noi episoade ale pove[tilordin alte lumi, `nchipuite [i tehni-cizate la maxim); Quinn Sullivan –Midnight Highway (b\iatul aces-ta, care a mplinit 18 ani n martie,are deja trei discuri de blues-rock`nc\ nematurat, dar plin de ener-gie [i dorin]\; mai mult decât dis-curile, conteaz\ faptul c\ BuddyGuy a recunoscut `n el viitorulbluesului, asigurându-i intrarea`n club, la fel cum B.B. King of\cea pe vremuri pentru StevieRay Vaughan sau Joe Bonamas-sa); Aaron Keylock – Cut AgainstThe Grain (alt chitarist, minor cavârst\ – abia 16 ani –, care `[i vedeprimul disc editat de-o cas\ ma-jor\, cu piese ce denot\ o maturi-tate uimitoare, dac\ n-o fi con-traf\cut\, pe linia clasicilor Rol-ling Stones, Rory Gallagher, John nyWinter, Steve Marriott [i a muzi-cii country din mijlocul Americii,

la care viseaz\ orice rocker); Wal-ter Trout – We’re All In This To-gether (chitaristul care [i-a `n -fruntat cancerul, `nvingându-l cubrio, adun\ pe acest disc numeleimportante ale bluesului, `nce-pând cu str\bunicul John Ma -yall, continuând cu Kenny Way-ne Shepherd, Warren Haynes,Eric Gales, Sonny Landreth, JoeLouis Walker, Robben Ford, Ed-gar Winter, Mike Zito, Randy Ba-chman, John Nemeth, CharlieMusselwhite [i terminând cu fiulpropriu, Jon Trout, chiarist bun[i el, dar...).

Colec]ia mea este incomplet\,desigur. Nimeni nu-i perfect.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

opinii « 13

Provizii de vacan]\

~ncepem cu o recent\ reclam\gândit\, publicat\ [i rapid [tears\de Apple n luna iunie. Reclama sereferea la un nou show de televi-ziune, intitulat „Planet of theApps“, un fel de concurs de idei`ntre creatorii de aplica]ii pe mo-bil. Reclama arat\ `n felul ur -m\tor: un tân\r `mbr\cat casual,la tricou [i sacou, n fa]a unui fun-dal f\r\ prea multe detalii, dar ca-re pare „de birou“. ~l cheam\ An-drew Kemendo, este creatorul uneiaplica]ii care se nume[te Pair [i alc\rui citat este sufletul reclameirespective: „Nu prea apuc s\ `miv\d copiii. E un risc pe care trebu-ie s\ ]i-l asumi“. ~n]eleg de unde arputea izvor` partea „inspira]io-nal\“ a reclamei – visul de a lucracu Apple este atât de puternic,

`ncât merit\ orice sacrificiu, chiar[i timpul de petrecut cu copiii.Probabil e chiar adev\rat. ~ns\atunci când Apple transmite me-sajul „copiii t\i sunt ni[te obstaco-le `n cale `ndeplinirii visului de alucra cu noi“, problema se mut\`n curtea companiei. Reclama afost [tears\ rapid, dar a fost vizi-bil\ suficient cât s\ arate o fa]\urât\ a lucrului `n corpora]ii [i `n

companiile proaspete: dac\ nuvrei s\ lucrezi ore suplimentare,`nseamn\ c\ nu `]i pas\ suficient;dac\ nu e[ti dispus s\ sari pesteweekenduri, nu e[ti implicat;dac\ ]ie `]i arde de vacan]\ atuncicând compania are `n mod evi-dent nevoie de tine, ar trebui s\ ]ifie ru[ine.

~n englez\ exist\ chiar un ter-men pentru aceast\ atitudine a

[efilor: „vacation shaming“/„ru [i - narea celor care pleac\ `n conce-diu“. E un fenomen mai degrab\american, care `ncepe s\ iradiezespre corpora]iile române[ti. Unstudiu realizat `n 2017 ar\ta c\americanii au cumulat 662 de mi-lioane de zile de concediu neluate,iar 49% dintre ei s-au sim]it `nvi-nov\]i]i de c\tre colegi atuncicând au luat o pauz\ de la lucru.

Acest fel de atitudine deriv\dintr-o asociere foarte puternic\`ntre „moralitate“ [i „h\rnicie“.Chiar dac\ `n State este mult maiputernic\, e suficient s\ ne gân-dim la atitudinile societ\]ii româ-ne[ti: cu cât dispre] privim cele 30de zile de concediu pl\tite dinFran]a?; cum de a devenit o obi[ -nuin]\ s\ specific\m faptul c\ „nelu\m [i laptopul cu noi“?; de ce este o virtute s\ fii g\sit de [ef labirou `n weekend?; [i cât de nega-tiv\ este imaginea din mentalulromânesc cu privire la func]iona-rii care rup u[a la sfâr[itul progra-mului? Cum am reu[it s\ in-vent\m o expresie atât de depre-ciativ\ pentru ni[te oameni care

sunt, practic, punctuali? Toateacestea pleac\ de la premisa c\ arexista o datorie moral\ a angaja-tului de a face mai mult decât epl\tit, decât s-a angajat s\ fac\, dea plasa o corpora]ie, o companiesau un job la stat deasupra pro-priei persoane.

Din fericire, cultura aceasta a`nvinov\]irii angajatului liber estepe cale de dispari]ie. Nu pentru c\ar fi imoral\, ci pentru c\ acelea[istudii care au ar\tat c\ america-nii nu [i iau vacan]\ relev\ [i fap-tul c\, pe termen lung, companiileau de suferit de pe urma supra-de-dic\rii angaja]ilor lor. Angaja]ii`[i iau mai mult concediu medi-cal, productivitatea scade din cau-za unui staff obosit, iar oameniistresa]i [i lipsi]i de vacan]\ nuprea au cum s\ fie permanent crea -tivi. Managerii sunt acum `nv\ -]a]i cum s\ `[i for]eze angaja]ii s\plece `n concediu: s\ fie un exem-plu ei `n[i[i, s\ planifice vacan]ede grup sau, pur [i simplu, s\ `n -chid\ biroul. Visul la jobul perfect[i visul la plaja perfect\ nu ar tre-bui s\ se exclud\ reciproc.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Nu e tocmai breakingnews, dar este luna iulie,iar lunii iulie `i urmeaz\luna august. Cu alte cu-vinte, este acel moment`n care `ncep vacan]ele,iar oamenii se lupt\ cu unsentiment relativ nou,mai ales `n România: vinade a pleca `n concediu.

Vine vacan]a cu trenul din AmericaDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

James Bond-ul sovietic este MaxOtto von Stierlitz, un agent secretimaginar infiltrat la vârful Mare-lui Comandament german din alDoilea R\zboi Mondial, erou al uneilungi serii de romane [i filme `nanii ’60 [i ’70.

„Un spion foarte diferit de JamesBond“, subliniaz\ BBC. „Nu aveatimp pentru femei sau gadgeturi.Via]a `i era `n `ntre gime devotat\activit\]ii `n Ber lin, `n timpulr\zboiului mondial.“

Stierlitz a fost creat de scriitorulIulian Semionovici Semionov `nanii ’60 [i a ap\rut `n 14 romane.Unul dintre acestea, 17 momenteale prim\verii, a fost adaptat `n1972 sub forma unui serial TV ce aavut un succes imens `n Rusia so-vietic\ (a fost difuzat [i la noi).

La prima difuzare, serialul afost urm\rit de 50-80 de milioane

de telespectatori. „~n fiecare sea -r\, str\zile deveneau pustii la oradifuz\rii, lumea se gr\bea s\ plecede la serviciu pentru a prinde

episodul“, povestea Eleonora {a[ -kova, interpreta rolului so]iei luiStierlitz. Se pare c\ pân\ [i nu -m\rul infrac]iunilor sc\dea dra-matic `n tipul difuz\rii serialului,iar Leonid Brejnev, [eful URSS,era atât de mare fan, `ncât a v\zutseria de 20 de ori.

~n culise, povestea lui Stierlizeste [i mai interesant\. Stierlitz fu -sese inventat de Semionov `n 1965.La sfâr[itul anilor ’60, noul directorKGB, Iuri Andropov, a pus la cale ocampanie pentru a schimba ima -ginea serviciului de informa]ii aso-ciat `n primul rând cu represiuneapolitic\, cu o imagine nou\ care s\atrag\ recru]i tineri [i educa]i.

Andropov a descoperit roma -nele cu Stierlitz [i l-a invitat la odiscu]ie pe autor, n 1968. Al treilearoman, 17 momente ale prim\ ve -rii, a fost sugerat chiar de Andro -pov, care i-a oferit lui Semionov ac-ces la arhivele KGB. Romanul afost scris, se spune, `n numai dou\s\pt\mâni. ~l prezenta pe Stierlitzac]ionând, pentru prima oar\, `nrolul unui ofi]er SS, personaj mo -delat dup\ Willi Lehmann, un ofi -]er Gestapo real care deve ni seagent sovietic.

Realizarea adapt\rii TV a fostaprobat\ chiar `nainte de apari]iac\r]ii, film\rile au fost supra-ve gheate de adjunctul lui Andro -pov, iar agen]i KGB au oferit

consultan]\, fiind chiar trecu]i pegene ric sub nume de `mprumut.

Stierlitz reflecta exact concep -]ia lui Andropov despre spionulsovietic ideal: calculat, modest,devotat ]\rii [i, mai presus de ori -ce, un intelectual care `[i `nde -plinea misiunile ntrecându-[i ad-versarii `n inteligen]\. ~n film,Stierlizt petrece mult\ vreme sin-gur, fumând [i bând cafea (nu al-cool) [i privind gânditor pe fer-eastr\. O imagine care l-a f\cut pefai mosul defector Kim Philby s\comenteze c\ un spion care arat\atât de gânditor nu rezist\ preamult `n meserie.

Stierlitz a avut un uria[ impactcultural `n Rusia, intrând `n con-[ tiin]a popular\, dar `ntrebareape care [i-o pune BBC este `n cem\sur\ acest serial a determinatcariera viitoare a tân\rului Vladi -mir Putin.

Pre[edintele rus a recunoscutcândva c\ decizia lui de a intra `nKGB a fost motivat\ de filmele cuspioni v\zute n copil\rie. Avea 21 deani la premiera serialului. Du p\ doiani se al\tura KGB [i avea s\ fie, lafel ca Stierlitz, trimis `n Germania.

Dar, spun comentatorii, indi -ferent dac\ Putin a fost inspiratsau nu de Stierlitz, cariera luipolitic\ se `ndatoreaz\ mult cele-brului spion fictiv sau, mai binezis, imaginii acestuia `n con [tiin -]a ru[ilor.

„~n haosul de la sfâr[itul anilor’90“, scrie BBC, „mul]i ru[i ajun -seser\ s\ doreasc\ mai mult\ lege[i ordine, iar unii chiar un pumnde fier care s\ impun\ aceast\ lege[i ordine `n Rusia. Sondajele indi-cau faptul c\ votan]ii doresc ca vii -torul pre[edinte s\ fie tân\r, rus,fost mem bru al serviciilor de secu-ritate [i s\ nu consume alcool“.

„Dup\ ce [i-au pierdut `ncrede -rea `n liberali, ]ara `ntreag\ c\utaun Stierlitz“, scrie Arcadi Ostrov -sky de la „The Economist“ (ver -siunea rus\) `n cartea The Inven-tion of Russia. Ostrovsky amin -te[te de un sondaj comandat n 1999de ziarul „Kommersant“ prin carevoiau s\ afle cu ce personaj `[i do -reau ru[ii s\ semene viitorul pre[e -dinte. Stierlitz s-a clasat pe locul aldoilea, dup\ mare[alul Jukov.

Jurnalistul [i filologul Ivan Za-surski noteaz\ `n cartea sa, Mediaand power in post-Soviet Russia,c\ Putin a `ntruchipat „imaginea,extrem de important\ pentru pu -blicul rus, a Standartenführer-uluivon Stierlitz. Iar dac\ cineva nureu[ea s\ fac\ leg\tura ntre Putin,care fusese sta]ionat `n Germania,[i von Stierlitz, erau suficiente ar-ticole `n pres\ care s\ `i amin -teasc\ aceast\ asem\nare [i s\ `lajute s\ asocieze aceste personaje“.

~n martie 2000, Vladimir Putina fost ales pre[edinte al Rusiei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

14 » interna]ional

Modelul lui Putin: un James Bondsovietic, cu voie de la KGB?

Suplimentul lui Jup

„A fost versiunea sovie -tic\ a lui James Bond mo -delul lui Vladimir Putin?“,este `ntrebarea pe care opune un articol publicatde BBC.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arn\utu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Tarantino vrea s\ o omoarepe so]ia lui Polanski [i are nevoie de Brad Pitt

Tarantino, evident, va fi regizor[i scenarist, iar ca actori `n ro -lurile principale, scrie „The Hol-lywood Reporter“, i-a abordat de-ja pe Brad Pitt [i pe Jennifer Law -rence. Scenariul viitorului filmpare s\ fie deja gata, din primeleinforma]ii, [i se concentreaz\ peactri]a Sharon Tate, cea mai cele-br\ victim\ a lui Mason [i a „fa -mi liei“ sale. Un rol pentru care, sespune, Tarantino negociaz\ cuactri]a Margot Robbie.

The Mason Murders sunt o se-rie de crime sângeroase careocup\ un loc de frunte atât `n is-toria criminalisticii, cât [i `n ceaa culturii populare a secolului XX.Crimele comise de micul grupsec tar din jurul unui guru psiho -pat, Charles Mason, inspiratorulacestor crime, s-au petrecut `naugust 1969. Eveniment brutal [icumplit de sângeros, ele s-au sol-dat cu mai multe victime, dintrecare cea mai celebr\ este SharonTate, vedet\ tân\r\ [i frumoas\,c\s\torit\ cu regizorul RomanPo lanski, care era [i `ns\rcinat\`n opt luni cu primul lor copil.

Clanul Manson, arestat la pu -]in\ vreme dup\ masacru, a fostjudecat [i condamnat `ntr-un pro-ces ce a pasionat America [i a l\sato amprent\ de ne[ters. Se consi -der\ c\ aceste crime reprezint\

simbolic moartea acelei „Sum-mer of Love“ a culturii hippie.

Charles Mason, aflat [i ast\zi`n `nchisoare, a c\p\tat o alur\aproape mitic\ [i continu\ s\fascineze o mul]ime de arti[ti dela Guns’N’Roses la System of aDown, de la Ice Cube la Nine InchNails [i Marilyn Manson – ulti -mul chiar [i-a luat jum\tate dinnumele de scen\ de la acest gurual ororii. Manson [i crimele salesunt subiectul seriei recenteAqua rius, cu David Duchovny,`n vreme ce personajul real con-tinu\ s\ dea subiecte presei.

Recent, asasinul de peste 80 de ania fost pe punctul s\ se c\s\toreasc\cu o tân\r\ de 18 de ani, Afton Bur-ton, care, ntr-o r\sturnare bolnav\de situa]ie demn\ de un asemeneaso], pare-se c\ inten ]iona ca, dup\moarte, s\ scoat\ bani din expu -nerea cadavrului lui Mason `ntr-unmausoleu, du p\ modelul celui allui Lenin de la Moscova.

Revenind la proiectul lui Ta -rantino, filmul este `nc\ abia `nstadiu incipient. Dac\ va vedealumina ecranelor, va fi primul filmal realizatorului lui Pulp Fictioncare se bazeaz\ pe un caz real.

Site-ul Thrillist a `ntocmit recent un clasament al celor mai cunoscute ac-cesorii din istoria filmului, relatând `n fiecare caz [i istoria obiectului [i arealiz\rii acestuia. Accesorii care au devenit importante referin]e ci -nematografice, uneori chiar mai cunoscute decât filmele `n care apar.

Aproape f\r\ surpriz\, pe primul loc `n clasament se g\se[te sabia-lasera lui Luke Skywalker, descoperit\ `n primul film R\zboiul stelelor, din1977. „Când am v\zut descrierea f\cut\ de George Lucas aceste s\bii-laser, am [tiut imediat c\ va fi simbolul filmului“, spune regizorul RogerChristian, care era decoratorul ce trebuia s\ creeze toate accesoriile pro-duc]iei. „George inventase ceva ce toat\ lumea [i-ar fi dorit. Dar s\ o con-struiesc – a fost cumplit de greu.“ Dup\ c\ut\ri `ndelungate, care l-auscos din min]i, Christian a dat, `n cutiile de carton ale unui studio fotolondonz, peste ni[te mânere vechi de aparate de fotografiat care aveauun buton ro[u pe o parte. „Am [tiut imediat c\ am dat peste SfântulGraal“, spune el. ~n cele din urm\, con struc]ia emblematicii s\bii-lasera costat numai 10 dolari.

Pe locul al doilea n clasament se plaseaz\ sania cu inscrip]ia Rosebud,obiect extrem de important n povestea din Citizen Kane (1941), dup\ careurmeaz\ capul t\iat de cal din Na[ul (1972).

Mult mai pu]in sinistru, obiectul de pe locul 4 este hoverboardul folositde Marty McFly `n ~napoi `n viitor II (1989), urmat de statueta celebrului{oim maltez din filmul omonim al lui John Huston din 1941, de mingeade baschet Wilson din Cast Away (2000) [i, pe locul 7, de celebrul origami`n form\ de unicorn din Blade Runner (1982).

Medalionul „Inima oceanului“ din Titanic (1997) se claseaz\ pe locul 8. Ela fost comandat lui John Asprey de la firma Asprey (mari designeri de biju-terii), care mai realizase obiecte de pre] pentru filme din seria James Bond.

Pe locul al nou\lea, Thrillist plaseaz\ osul folosit ca unealt\ de unantropoid `n 2001 – Odiseea spa]ial\ (1968). Ideea acestui obiect, povesteascriitorul Arthur C. Clarke, autorul scenariului, a ap\rut n momentul ncare Kubrick se juca cu o coad\ de m\tur\ pe care o tot arunca `n sus.Atunci le-a venit ideea scenei n care osul, aruncat n aer de antropoid, setransform\ `ntr-o nav\ spa]ial\, de[i Clarke recunoa[te c\, pe moment,era mai interesat ca m\tura s\ nu `i cad\ `n cap.

De asemenea, `n clasamentul `ntocmit de Thrillist mai apar, printremulte alte accesorii, aparatul de zbor autonom din James Bond Thunder-ball (1965), c\ruciorul din Cruci[\torul Potemkin (1925), umbrelele dinCântând `n ploaie (1952), cu]itul din Psycho (1960), inelul lui Sauron dinSt\pânul inelelor (2001-2003) [i pilulele ro[ii [i albastre din Matrix (1999)sau tabla de [ah din A [aptea pecete (1957).

Cele mai celebreaccesorii din istoria filmului

Quentin Tarantino a g\sit subiectul urm\torului s\u film, subiect garantatpentru controverse [i scene violente: crimele comise de ga[ca de psihopa]icondu[i de Charles Manson la sfâr[itul anilor ’60.

PE SCURTn Joe Pesci, aproape retras din lumea filmului,

s-a l\sat convins s\ joace `n noul film al lui MartinScorsese, The Irishman, al\turi de Robert De Niro[i Al Pacino. Filmul este bazat pe povestea real\ alui Frank Sheeran, poreclit Irlandezul, asasin alMafiei, care a recunoscut, `nainte de moartea sa, `n2003, c\ a fost uciga[ul angajat s\ `l elimine pefaimosul Jimmy Hoffa.

nFostul vocalist al forma]iei Rainbow, Joe LynnTurner, este sup\rat pe liderul trupei, chitaristulRitchie Blackmore, care a resuscitat celebrul grupf\r\ nici unul dintre membrii formulei clasice.„Am muncit vreme de un an cu managerul lui Rit -chie pentru a reuni un Rainbow authentic, dar s-aretras `n ultima clip\ [i a format chestia asta“, ex-plic\ Turner. „Nu e atât de dezam\gitor pe cât este

de [ocant. Criticile n-au fost prea bune. E evident c\noua componen]\ nu se ridic\ la `n\l]imeaa[tept\rilor.“

n Regizorul Neil Blomkamp (District 9), al c\ruiproiect Alien 5 a fost anulat de c\tre studiourile20th Century Fox, `ncearc\ s\ explice foarte diplo-matic ce s-a `ntâmplat, dar las\ s\ se `n]eleag\ c\anularea proiectului are o leg\tur\ cu venirea luiRidley Scott ca produc\tor al seriei. „E greu de vor-bit despre ce s-a `ntâmplat f\r\ s\ par\ c\ `i re -pro[ez anularea proiectului meu lui Ridley, careeste unul dintre idolii mei“, spune Blomkamp.

n Editura Hodder & Stoughton a pus la punct un[ir `ntreg de manifest\ri pentru luna septembriepentru a marca ziua de na[tere a autorului StephenKing, care `mpline[te 70 de ani. Printre multe altemanifest\ri, aceast\ campanie denumit\ „King fora Day 2017“ presupune [i lansarea thrillerului su -pranatural Sleeping Beauties, prima colaboraredintre King [i fiul s\u, Owen.

Vezi, de pild\, A Prairie HomeCom panion/Ultimul radio show(2006), de Robert Altman, cu moar-tea personificat\ de o femeie `n balonzaid venind spre camer\ [iacoperând-o cu totul n ultimul ca-dru. Sau 24 Frames (2017), de Ab-bas Kiarostami, unde reluareaunor fotografii mai vechi, animatedigital, constituie sursa unei me-dita]ii despre rela]ia dintre via]\(mobil) [i moarte (imobil). An-drzej Wajda avea 88 de ani când aterminat de filmat, `n octombrie2015, cel care urma [i pe care pe-semne c\ l-a [i gândit s\ devin\ ul-timul s\u film, Powidoki/Imagi-nea de apoi (Afterimage `n en-glez\). Urma s\ moar\ `n octom-brie 2016, din cauza unor com pli -ca]ii pulmonare. Premiera avuse-se loc `n 3 martie 2016, `n ziuacând cineastul `mplinea 90 de ani.

Spre deosebire de alte ultimefilme realizate de cinea[ti de talialui, cel din urm\ film al lui Wajdae surprinz\tor de generos, adic\r\mâne fidel `ntregii opere a ci-neastului. Nu e un film despre sine,ci e un film despre condi]ia artis-tului sub dictatur\. {i e un biopic.Ciudat pentru un mare artist s\`[i semneze testamentul printr-ooper\ despre via]a [i moartea al-tui artist, dar asta e profesiunea

de credin]\ a cuiva care a pus arta`n slujba unor idealuri socialeconsiderate de el mai importantedecât propriul ego.

Eroul filmului e WładysławStrzemiński, un artist de avan-gard\ care lucrase cu Malevici [iRodcenko [i care dup\ 1945 a fostpersecutat pân\ la anihilare dec\tre puterea comunist\. Strze -miń ski se n\scuse la Minsk, n Ru-sia, din p\rin]i polonezi, `[i pier-duse la doar 23 de ani un bra] [i unpicior pe frontul Primului R\zboiMondial, devenise apoi un artistimportant (reprezentant al con-structivismului), dar Wajda nu einteresat decât de ultimii lui anide via]\, nainte de a muri s\rac [ibolnav de tuberculoz\ la nici 60 deani. Ac]iunea filmul `ncepe `n1948, când Strzemiński are primaconfruntare cu reprezentan]ii puterii,

[i se `ncheie `n decembrie 1952,când moare `n s\r\cie, dup\ cefusese dat afar\ de peste tot, re-fuzându-i-se pân\ [i cele mai umi -litoare slujbe. ~ntr-o conferin]\ depres\ ]inut\ dup\ terminarea fil -m\rilor, Wajda a spus: „Voi ar\tacum sistemul l-a `mpins pe Strze -miński pas cu pas spre groa p\“.Aceasta e [i linia scenariului, fi -rul ro[u al unei pove[ti clasice [iasumat previzibile, al c\rei per-sonaj central nu lupt\, ci `ncearc\s\ reziste cu demnitate, presim -]ind c\ destinul e oricum dejascris. Scenariul veteranului An-drzej Mularczyk (care a mai scriscu Wajda Katyń, filmul acestuiadin 2007) nu invit\ la extrava-gan]e, dar dac\ ai prinde filmul latelevizor ]i-ai da seama c\ nu e to-tu[i o produc]ie de duzin\, ci crea -]ia unui regizor riguros, a c\rui

experien]\ `ndelungat\ `mbib\toate etapele [i compartimenteleproduc]iei. Poate c\ simbolisticanu mai func]ioneaz\ `n cinema caacum 40 de ani, dar ideea de a co -lora `n ro[u pânza unui tabloutaman când pictorul vrea s\ seapuce de lucru pentru a ar\ta `nsecunda doi c\ e vorba de un imensportret al lui Stalin care acoper\chiar n acel moment fereastra ca -merei nu devine un artificiu stri-dent. Wajda nu mai recurge peurm\ la alte simboluri, p\strândun ton foarte re]inut [i ar\tândpas cu pas, la modul cel mai prac-tic, cum poate distruge orice dic-tatur\ via]a unui om.

Ceea ce l-a plasat pe Wajda `ncon[tiin]a public\ (nu doar cinema -tografic\) a Poloniei [i a Europei –sim]ul istoriei, capacitatea de a per-cepe [i de a reda mecanismul

pl\cilor ei turnante – este vi zibil [i`n Powidoki, de[i acest ultim filmnu e la nivelul marilor sale suc-cese – Omul de marmur\ [i Omulde fier (din perioada comunist\)sau filmele de tinere]e Genera]ia,Canalul, Cenu[\ [i diamant –,care erau plasate `n timpul celuide-al Doilea R\zboi Mondial.

Spiritul timpului se vede [i dincromatica filmului. Eroul foloseaculori intense `n pictur\, dar ima -ginea directorului preferat deima gine al lui Wajda, Paweł Edel-man, e gri [i sumbr\, la fel ca exis-ten]a oamenilor peste care capa -cul e `mpins tot mai tare. Dup\ cesala dedicat\ lucr\rilor lui Strze -miński [i ale fostei sale so]ii, sculp -tori]a Katarzyna Kobro, de la Mu zeul de Art\ din Łódź (Sala Neo-Plastic\) e desfiin]at\, totul de vinegri cu excep]ia unor pete de culoarereprezentate de persoa ne care l-arputea sus]ine emo ]ional pe erou –paltonul ro[u al fiicei sau cel moval studentei care-l iube[te. Dartraseul eroului implic\ renun]areapas cu pas la toa te leg\turile cu lu -mea. Gra]ie unei distribu]ii foartebune, din care se remarc\ aprecia -tul Bogus ław Linda `n rolul princi-pal, Wajda n-are dificult\]i `n a-[itransmite mesajul.

Filmul lui, a[adar, nu e spec-taculos, dar las\ `n spectator tea-ma difuz\ c\ orice dictatur\ `n -cepe pe negândite [i avanseaz\de la un punct `ncolo ineluctabil,ceea ce, pentru prezentul de pes -te tot din lume – nu doar din Ro -mânia –, e suficient ca s\ ne deade gândit.

E o mare diferen]\ `ntre a te che -ma tanti Saveta [i a te chemadoamna Saveta. Mai ales n mediulrural. Când ajungi la o etate ve -nerabil\ [i lumea din sat `]i spunedoamn\, `nseamn\ c\ ceva ai f\ -cut tu pentru comunitatea aia. ~ncazul Savetei, le-a predat chimia`n gimnaziu.

Dar le-a predat-o de o manier\foarte atractiv\. Nu cu formule seci, nu cu reac]ii de neutralizareacido-bazice, ci prin exemple pal-pabile. A ]inut la un moment dat olec]ie deschis\, cu p\rin]i cu tot,`n care a explicat fermenta]ia al-coolic\ a borhotului. Cum vin droj -diile alea s\ consume zaharuriledin fructe [i mor la final `n al-coolul pe care tot ele l-au produs,`ntr-un proces de autoextinc]iez\mislitor de rachiu, de parc\aceste drojdii, nedorind s\ fie o po-var\ pentru nimeni, las\ mo[teni -re uma nit\]ii nsu[i trosc\ul pentru

al lor parastas. Da, dom’le, femeiaasta este o doamn\!

C\ tot am amintit de mo[teniri,]in s\ precizez c\ Saveta nu a avutcopii, iar nepotul ei preferat, ingi -ner la Oltchim, venea atât de rar,`ncât preotului i s-a f\cut mil\ desingur\tatea ei. A[a c\ a nceput s\o viziteze la intervale regulate, deobicei duminica dup\ prânz. C\[tie el cât e de grea b\trâne]ea cânde[ti singur [i uitat de to]i, dar c\ deasta este el pe lume, ca s\ aline ast-fel de senza]ii. Simte el cum casaasta parc\ se `nsufle]este când `i

trece pragul, de parc\ l-ar recu -noa[te ca st\pân. Chiar a[a, doam-na Saveta, ce ai de gând s\ faci cu eadup\ ce n-o s\ mai fii? C\ `n bazanepotului, se d\râm\ singur\ `ndoi-trei ani [i e p\cat de toat\ mun -ca. Nu mai bine mi-o la[i mie? A[]ine-o curat\ [i `ngrijit\, a[a cum[tiu c\ ]i place s\ fie. A[ hr\ni g\in-ile de parc\ ar fi copiii mei [i te-a[pomeni cu fiecare ou pe care lm\nânc la micul dejun. Ce zici?

{i nu e ca [i cum Saveta i-a zisceva. Doar a dat din cap, a[a, con-fuz, de nu n]elegeai dac\ e da sau e

nu sau e Parkinson. Cert este c\starea ei de s\n\tate s-a [ubrezitsubit, iar `n dou\ s\pt\mâni a mu-rit. Acum trebuie s\ v\ mai explicun aspect care face diferen]a `ntreo tanti [i o doamn\. Doamna `[iscrie testament.

Notarul l-a citit `n fa]a unei au-dien]e interesate sau m\car cu-rioase. P\rintele a primit toatecele paisprezece g\ini, cu drept ex-clusiv de a se bucura de ou\le lorvii toare. Nepotul de la Oltchim aprimit casa. Nu, ceva este putredaici! Preotul a smuls hârtia dinmâinile notarului [i a `nceput s\strige: nu e valabil, e alt scris aici!Trebuia s\ scrie c\ `mi las\ casa,dar zice c\ revine nepotului, deciscrie altceva, prin urmare e un altscris, nu?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 574» 15 – 21 iulie 2017

16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaUltimul cadru

574

Ultimul film al unui regi -zor poart\ `ntot deauna o`nc\rc\tur\ testamentar\puternic\, indiferent da c\cineastul respectiv [tiasau nu c\ urma s\ plece.

Legatari