raportul st Ării de s ĂnĂtate a comunit ĂŢ ii jude Ţul ... · direc Ţia de s ĂnĂtate...
TRANSCRIPT
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ
RAPORTUL
STĂRII DE SĂNĂTATE
A COMUNITĂŢII
JUDEŢUL DOLJ
ANUL 2010
Dr. Georgeta NICHITA Dr. Mihaela Maria SAVA
2
NOTE DE SINTEZĂ
Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu 7 oraşe (din care 3 municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate în agricultură.
Populaţia în număr de 702 124 locuitori, este repartizată în proporţie de 54,02%
în mediul urban şi 45,98% în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor.
Populaţia peste 65 ani reprezintă 16,8% din populaţie. Procentul este mai crescut în mediul rural 23,24% (11.4 % în mediul urban) şi la sexul feminin 19,36% (14,18% la sexul masculin).
Distribu ţia populaţiei arondată spitalelor municipale şi orăşeneşti pe cele 6 zone se prezintă astfel: Craiova 63,26%, Calafat 11,96%, Băileşti 7,52%, Segarcea 5,96% , Filiaşi 6,50%, Dăbuleni 4,81%.
Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2010 a fost de 74.43 ani, mai
crescută în urban 75.78 ani (în rural 72.59 ani) şi la sexul feminin 78,6 ani (sexul masculin 70.47 ani).
Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 14 442. Au predominat
adulţii în procent de 85,30%, dintre persoane 25,77% sunt cele aparţinând tipului mintal, urmate de tipurile fizic (16,72 %) si vizual (16,25%). 97,45% au fost neinstituţionalizate, iar 58,75 % sunt din mediul urban.
Natalitatea este în scădere faţă de anul precedent, înregistrând valoarea 8,8 o/oo ,
( cu 0,4 o/oo mai putini născuţi vii), mai crescută în mediul urban având valoarea 9,4 o/oo
(8,2 o/oo în mediul rural). Sporul natural a fost negativ înregistrând valoarea –5,5 o/oo, negativitatea fiind
accentuată de mediul rural (-11,2 o/oo). Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 14,3o/oo, în creştere cu 0,3 o/oo faţă
de 2009, cu o valoare scăzută 9,9 o/oo pentru mediul urban ( 19,4o/oo pentru mediul rural) şi la sexul feminin 13,17o/oo (15,40 o/oo la sexul masculin).
Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator,
tumorilor, bolilor aparatului respirator. Mediul rural copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul urban locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului digestiv.
3
Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ ( localităţi cu probleme demografice): Gogoşu, Seaca de Pădure, Brabova, Botoşeşti Paia.
Mortalitatea infantil ă a avut valoarea 5,3 o/oo, în scădere cu 2,6o/oo faţă de anul
precedent, mai scăzută în urban 4,8 o/oo. Indicatorii celor 3 componente au fost: mortalitatea neonatală precoce (1,3 o/oo), neonatală (2,1 o/oo) şi postneonatală (3,2 o/oo)
Mortalitatea maternă: indicatorul a înregistrat valoarea 0,64 o/oo ( 4 decese). Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere
al indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică, diabetul, tumorile , boala ulceroasă, bolile celebro-vasculare, BPCO.
Morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri: virozele
respiratorii (4759,56 o/oooo ), pneumonia acută bacteriană (2595,81 o/oooo), oxiuraza (434,53 o/oooo), giardioza ( 386,05 o/oooo ), BDA ( 379,61 o/oooo ). Ca o concluzie generală anul 2010 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă şi mai ales parazitară.
Structura morbidit ăţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile
aparatului respirator, bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv. Frecvenţa spitalizării a fost 26,61%. .
Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate,centrate pe principalele probleme evidenţiate în acest studiu.
Sursa Datelor
Direcţia Regională de Statistică Dolj Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj Direcţia de Sănătate Publică Dolj
- Compartiment Evaluare si Promovarea Sănătăţii: Colectiv Supravegherea Bolilor Netransmisibile ; Colectiv Evaluare programe BNT; Colectiv Programe de promovarea sănătăţii; Colectiv Demografie si statistica
- Compartiment Statistică /Informatică in Sănătate Publică Dolj - Compartiment Supraveghere si control boli transmisibile - Compartiment Evaluare factori de risc din mediu - Laborator Igiena Radiaţiilor - Colectiv control mama si copil
Anuarul Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii
4
5
RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNIT ĂŢII JUDEŢUL DOLJ, ANUL 2010
A. ASPECTE GENERALE 1. Elemente generale de caracterizare a judeţului şi cu posibile influenţe asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ 1.1. Harta judeţului Judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică ocupând cea mai mare parte a Câmpiei Olteniei în sud, iar în nord o mică parte din Podişul Getic, având o întindere de 741401 ha ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării, ocupând locul 7 pe ţară. Teritoriul se întinde între 44°00' şi 44°30' latitudine nordică şi 22°00' şi 23°00' longitudine estică. N sat Nistoi, comuna Fărcaş 44°42' latitudine nordică S sat Chiaşu, comuna Dăbuleni 43°43' latitudine nordică E sat Svorsca, comuna Amărăştii de Sus 24°16' longitudine estică V sat Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat 22°50' longitudine estică Aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la 24 iulie 2007(44,3o C),cea mai ridicată în ultimii 5 ani, iar minima absolută la 23 decembrie 2007(-13,8o C). Principalele cursuri de apă sunt: km pe teritoriul judeţului Dunărea 150 Jiul 140 Desnăţui 84 Teslui 73 Amaradia 34 Principalele lacuri naturale sunt: Bistreţ cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 milioane m3 1.2. Număr de localităţi
Denumire indicator U.M. 2010 � Municipii număr 3 � Oraşe număr 4 � Comune număr 104 � Sate număr 378
1.3. Grad de dezvoltare economică 1.3.1. - ramuri industriale existente şi în activitate industria prelucrătoare energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă industria extractivă
6
1.3.2. - profil de dezvoltare economică agricultură industrie comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice construcţii învăţământ transporturi şi depozitare sănătate şi asistenţă socială tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor hoteluri şi restaurante administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie poştă şi telecomunicaţii activităţi financiare, bancare şi de asigurări silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului 1.3.3. - proporţia populaţiei active (la 1 ianuarie)
Populaţia ocupată
-mii persoane-
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Pe total economie
307.2 302.6 298.8 293.9 276,0 270.6 263.8 266.6 268.5 276.3 276.6 264.1
Pe ramuri
agricultură 148.7 154.2 157.9 126.7 133,0 128.7 116.6 117.5 110.8 109.0 107.1 107.3
industrie 61.4 51.1 50.0 47.4 49,9 48.0 49.8 48.4 49.3 50.3 49.8 42.1
extractivă 2.3 2.0 1.7 1.6 1,9 1.9 2.0 1.8 2.0 1.7 1.7 1.1
prelucrătoare 50.8 42.0 41.2 38.7 41,3 40.9 42.7 41.4 42.2 43.5 41.1 34.2
energie 8.3 7.1 7.1 7.1 6,7 5.2 5.1 5.2 5.1 5.1 3.5 3.2
construcţii 14.3 11.8 9.6 9.2 10,6 10.2 10.4 11.1 12.6 14.5 18.2 16.2
comerţ 26.7 31.0 24.8 27.6 28,0 28.7 29.7 31.4 33.9 38.2 37.4 35.0
hotel 3.7 2.3 2.3 1.7 2,2 2.8 3.4 3.2 3.2 3.4 3.9 2.1
transport, poştă ,telecomu
nicaţii 14.7 12.1 11.6 16.1 10.4 10.1 9.3 10.0 11.5 11.8 10.3 10.8
activităţi bancare
1.9 1.8 1.9 1.7 1,7 1.7 1.7 1.8 1.8 2.2 2.4 2.3
tranzacţii imobiliare
5.1 6.4 5.9 6.2 6,1 6.8 7.3 7.8 8.9 9.4 0.9 1.2
administraţie publică
3.6 3.8 3.9 3.9 4,3 4.3 4.7 5.2 5.5 6.4 6.9 7.0
învăţământ 13.7 14.8 14.4 14.5 14,2 13.8 13.6 13.6 13.9 13.9 14 13.8
sănătate 8.6 9.1 11.2 10.5 11,3 11.6 12.2 11.4 12.2 12.2 13 13.3
altele 3.7 3.5 4.3 3.7 2,4 3.8 5.0 5.1 4.9 5.0 2.4 2.3
7
010
020
030
040
0
Mii
pers
oane
Pe tot
al ec
onom
ie
agric
ultur
a
indus
trie
extra
ctiva
prelu
crat
oare
ener
gie
cons
tructi
i
com
ert
hote
l
trans
port
activ
itati b
anca
re
tranz
actii
imob
iliare
admini
strat
ie pu
blica
invata
mint
sana
tate
altele
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
Ramuri de activitate
Anu
l
Populaţia ocupată pe ramuri ale economiei naţionale - judeţul Dolj 1995 – 2010
Anul Populaţia Populaţia activă 15 - 59 ani
Populaţia ocupată din populaţia activă (%)
1994 758895 461051 72.07 1995 756318 460704 65.49 1996 751938 457577 65.61 1997 749311 465101 66.09 1998 747840 453142 67.84 1999 745204 451633 60.60 2000 744243 452153 66,92 2001 741825 453105 65.94 2002 730214 448941 65.47 2003 725342 450341 61.28 2004 720554 449941 60.14 2005 718874 453861 58.12 2006 715989 454174 58.69 2007 712187 452600 59.32 2008 708504 449403 61.48 2009 705345 446592 61.94 2010 702124 442879 59.60
8
În perioada 1994 - 2010 se observă un caracter ondulant al populaţiei ocupate . Din 2002 ponderea populaţiei ocupate este într-o continuă scădere. Pentru anul 2010 procentul populaţiei ocupate a fost 59.60 %.
0
20
40
60
80
Pro
ce
nt
po
pu
laţi
e
acti
vă
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Anul
1.3.4. - proporţia şomajului
Şomeri sex feminin (la 1
ianuarie) Nr. şomeri
Rata şomaj (%)
Număr %
1994 55670 14,3 30999 55,00
1995 43489 12,6 20698 47,60
1996 23840 7,4 11434 47,96
1997 23555 7,1 11076 47,02
1998 27822 8,4 12819 46,07
1999 40200 11,7 18000 44,77
2000 41965 12,2 18436 43,93
2001 36921 11.2 15741 42,63
2002 20934 7.1 9205 43,97
2003 23580 8.0 10425 44.21
2004 16176 5.8 6923 42,79
2005 17834 6.3 6777 38.00
2006 19598 6.9 7836 39.00
2007 14347 5.0 6563 45.74
2008 24310 8,4 10531 43,32
2009 33643 11.2 14089 41.88
2010 29167 9.8 14100 48.34
9
Aspectul graficului este ondulant cu cea mai mică valoare în 2007 când s-a
înregistrat valoarea 5 % si avand trei vârfuri în ultimii 14 ani (1994, 2000, 2009). Pentru anul 2010 rata şomajului a fost 9.8%,
02468
10121416
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Rata şomaj
1.3.5. - PIB / locuitor Produsul intern brut pe locuitor
- lei preţuri curente ale fiecărui an - Anii 1998 1999 2000 2001 2002 Dolj 13 056 135,0 21 216 740,7 28 857 375,9 39 519 563,2 48 089 738,1 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Dolj 70 306 696.7 91 785 000 101187000
10118.7 123457000 12345.7
149890000 14989
Anii 2008 Dolj 19158.8 Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost într-o continuă creştere.
05000
100001500020000250003000035000
Nr.
]o
mer
i
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
AnulMasculin Feminin
PIB / locuitor
050000000
100000000150000000200000000250000000
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
10
1.4. Grad de alfabetizare Gradul de cuprindere în :
anul şcolar % 1998-1999 63,9 1999-2000 67.9 2000-2001 70,8 2001-2002 70,10 2002-2003 78,0 2003-2004 69.2 2004-2005 Fără date 2005-2006 69,3 2006-2007 Fără date 2007-2008 69.2 2008-2009 68.4 2009-2010 69.3
01020304050607080
1998-1999
2000-2001
2002-2003
2005-2006
2008-2009
Anul scolar
procent scolarizare
Datele privind gradul de alfabetizare, precum şi graficul aferent evidenţiază o tendinţă de scădere pentru ultimii ani. Pentru anii şcolari 2004-2005 si 2006-2007 ponderea populaţiei şcolare(în populaţia de vârstă şcolară 3-23 ani) a fost de 81,1% şi respectiv 82%.
Nivelurile de instruire organizate în învăţământ (corespunzător cu Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei-ISCED 97) sunt:
- Învăţământul preşcolar- primul stadiu de instruire , corespunzător nivelului 0 (copii în vârstă de 3-6 ani şi peste)
- Învăţământul primar-învăţământ de nivel 1(copii în vârstă de 7-10 ani; clasele I-IV)
- Învăţământ gimnazial-învăţământ secundar inferior de nivel 2(elevi în vârstă de 11-14 ani; clasele V-VIII)
- Învăţământ special primar de nivel 1 şi gimnazial de nivel 2 - Învăţământ secundar superior (liceal de nivel 3; clasele IX-XII/XIII; zi, seral,
frecvenţă redusă, deschis la distanţă)
11
- Învăţământ secundar superior (profesional de nivel 3; şcoli profesionale de arte şi meserii,învăţământ de ucenici,şcoli profesionale speciale, şcoli speciale de reeducare)
- Învăţământ postliceal-învăţământ postsecundar, neechivalent primului nivel universitar , de nivel 4 (şcoli postliceale, şcoli de maiştri, şcoli postliceale speciale)
- Învăţământ universitar (terţiar), de nivel 5 (de scurtă durată 2-3 ani, de lungă durată 4-6 ani)
- Învăţământ postuniversitar, de nivel 6
Anul şcolar Populaţie şcolară Personalul didactic 2003-2004 151949 9960 2004-2005 149611 9958 2005-2006 148606 9837 2006-2007 147728 9854 2007-2008 150241 9642 2008-2009 147556 9372
145000146000147000148000149000150000151000152000
2003-2004
2005-2006
2007-2008
Anul scolar
Evolutia populatiei scolare in perioada 2003-2008
populatia scolara
90009200940096009800
10000
2003-2004
2005-2006
2007-2008
Anul scolar
Evolutia personalului didactic in perioada 2003-2008
personalul didactic
12
1.5. Proporţia de persoane cu handicap TOTAL
din care: gradul I GRAV
gradul II ACCENTUAT
gradul III MEDIU
gradul IV UŞOR
1998 16928 3255 12970 703
1999 14134 2868 10566 700
2000 12278 3196 8390 692
2001 11589 3414 7248 927
2002 8877 2579 4647 1651
2003 8786 2403 3785 2598
2004 12694 3741 6409 2155 389
2005 12082 3460 5886 2342 394
2006 13249 4442 5843 2678 286
2007 12453 4701 6450 1186 116
2008 13509 5247 6772 1364 126
2009 14357 5198 7365 1642 152
2010 14442 4870 7197 1714 224
Din 2004 încadrarea s-a făcut în patru grade de handicap.
Numărul persoanelor cu handicap înregistrat în 2010 a fost de 14442. Au predominat persoanele cu gradul II de handicap ( 51.33% ) si tipul mintal (25.77 %).
Scăderea indicatorului în 2002 trebuie interpretată ca urmare a acţiunilor ample şi interdisciplinare care au stat la baza verificărilor dosarelor şi cazurilor încadrabile într-un anumit grad de handicap.
02000400060008000
1000012000140001600018000
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
grad IV
grad III
grad II
grad I
În perioada studiată numărul persoanelor cu handicap a fost într-o continuă scădere până în 2003, pe seama persoanelor înregistrate cu handicap gradul II. Graficul arată un caracter ondulant al persoanelor cu handicap gradul I. În ceea ce priveşte numărul persoanele cu handicap încadrate în gradul II acesta a scăzut an de an, a înregistrat un vârf în 2004, iar din anul 2007 înregistrează din nou o creştere . Numărul
13
persoanelor cu handicap gradul III are o tendinţă de scădere, dar nesemnificativă până în 2000.Graficul pentru gradul III de handicap are aspect ascendent din 2001.Anul 2010 înregistrează valori crescute pentru gradele III şi IV de handicap.
După tipul de handicap situaţia în 2010 se prezintă astfel: Total Copii Adul ţi Tip handicap
Nr. % Nr. % Nr. % Fizic 2415 16.72 161 6.67 2254 93.33
Somatic 2312 16.01 257 11.12 2055 88.88
Auditiv 502 3.48 71 14.14 431 85.85
Vizual 2347 16.25 84 3.58 2263 96.42
Mintal 3721 25.77 723 19.43 2998 80.57
Neuropsihic 1349 9.34 2 0.15 1347 99.85
Asociat 1359 9.41 821 60.41 538 39.59
Altele 437 3.02 6 1.37 431 96.63
Pe primele locuri după tipul de handicap s-au situat: tipul mintal 25,77% , tipul
fizic 16,72%, tipul vizual 16.25%, tipul somatic 16.01%, tipul asociat 9.41%, tipul neuropsihic 9,34%, tipul auditiv 3,48%, altele 3.02%.
0500
100015002000250030003500400045005000
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Fizic
SomaticAuditiv
Vizual
Mintal
NeuropsihicAsociat
Altele
Evoluţia tipurilor de handicap în perioada 1999-2010
Structura persoane cu handicap 2010
16,72
16,01
3,48
16,25
25,77
9,34
9,413,02
Fizic Somatic Auditiv Vizual
Mintal Neuropsihic Asociat Altele
14
Tip handicap
Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Neuropsihic Asociat Altele
1999 2247 2851 526 26 2394 2615 2643 832 2000 2010 2473 485 21 2170 2307 2035 777 2001 1839 2297 451 38 2058 2171 2032 703 2002 1197 1657 473 27 1759 1584 1640 540 2003 1188 1022 468 27 3160 1474 942 505 2004 1277 1063 478 3461 3565 1499 758 593 2005 1326 1097 471 3105 3563 1530 838 145 2006 1556 1315 318 3225 3460 1769 1606 0 2007 1644 1208 422 2320 4494 920 1445 0 2008 2208 1822 513 2499 3714 1287 1466 0 2009 2362 2290 524 2480 3715 1395 1141 450 2010 2415 2312 502 2347 3721 1349 1359 437 Evoluţia multianuală a situaţiei privind tipurile de handicap pune în discuţie câteva aspecte: - majoritatea tipurilor de handicap au o evoluţie grupată cu aspect descrescător între anii 2001-2003 şi tendinţă ascendentă din 2004 - numărul de persoane cu tip de handicap mintal a avut un trend descendent în perioada 1999-2002 pentru ca în 2003 şi 2004 numărul de persoane să se dubleze faţă de 2002 si sa fie intr-un trend ascendent cu un spike in 2007,pentru ca in anii 2008-2010 valorile sa se situeze sub cele din 2007 dar in uşoara creştere - tipul de handicap vizual a avut o evoluţie cvasiconstantă în perioada 1999-2003 dar în 2004 are loc o creştere „explozivă” după care are loc o scădere uşoara in perioada 2005-2010.
Total Copii Adul ţi Persoane cu handicap
Anul nr. % nr. % nr. %
1998 16356 96.62 1732 10.59 14624 89.41
1999 13546 95.83 1796 13.26 11750 86.74
2000 11735 95,58 1799 15,33 9936 84,67
2001 11017 95,06 1937 17,58 9080 82,42
2002 8336 93,91 1938 23,25 6398 76,75
2003 8245 93,84 2038 27,72 6207 72,28
2004 12132 95,57 1925 15,87 10207 84,13
2005 11883 98,35 1895 15,94 9988 84,05
2006 12947 97.72 2031 15.68 10916 84.32
2007 12155 97,61 2049 16,86 10106 83,14
Persoane neinstituţionalizate
2008 13105 97,01 2031 15,50 11074 84,50
15
2009 14024 97,68 2017 14,38 12007 85,62
2010 14074 97.45 1997 14.19 12077 85.81
1998 572 3.38 56 9.79 516 90.21
1999 588 4.16 52 8.84 536 91.16
2000 543 4,42 1 0,18 542 99,82
2001 572 4,94 1 0,17 571 99,83
2002 541 6,09 1 0,18 540 99,82
2003 541 6,16 1 0,18 540 99,82
2004 562 4,43 0 0,00 562 100,00
2005 199 1,64 0 0,00 199 100,00
2006 302 2.28 108 35.76 194 64.24
2007 298 2,39 98 32,89 200 67,11
2008 404 2,99 98 24,26 306 75,74
2009 333 2,32 93 27,93 240 72,07
Persoane institu ţionalizate
2010 368 2.55 126 34.24 242 65.76
În 2010 persoanele neinstituţionalizate au fost în procent de 97,45% (2.55%
instituţionalizate) şi dintre acestea au predominat adulţii 85,81 % (14,19% copii).
14074
368
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total
Persoane neinstitutionalizate Persoane institutionalizate
16
Repartiţia pe medii se oglindeşte în următoarea situaţie: Total Neinstituţionalizate Instituţionalizate Persoane cu
handicap nr. % nr. % nr. % 1998 7312 43.19 7075 96.76 237 3,24
1999 6178 43.71 5932 96.01 246 3,99
2000 7674 62,50 7359 95,90 315 4,10
2001 5337 46,05 4827 90,44 510 9,56
2002 5258 59,23 5018 95,44 240 4,56
2003 3502 39,86 3262 93,15 240 6,85
2004 7416 58,42 7087 95,56 329 4,44
2005 7022 58,11 6921 98,56 101 1,43
2006 7748 58.48 7604 98.14 144 1.86
2007 7532 60,48 7386 98,06 146 1,94
2008 8111 60,04 7904 97,45 207 2,55
2009 8426 58,69 8253 97,95 173 2,05
Urban
2010 8484 58.75 8307 97.91 177 2.09
1998 9616 56.81 9281 96.52 335 3.48
1999 7956 56.29 7614 95.70 342 4.30
2000 4604 37,50 4376 95,05 228 4,95
2001 6252 53,94 6190 99,01 62 0,99
2002 3619 40,77 3318 91,68 301 8,32
2003 5284 60,14 4983 94,30 301 5,70
2004 5278 41,58 5045 95,59 233 4,41
2005 5060 41,88 4962 98,06 98 1,93
2006 5500 41.52 5343 97.15 157 2.85
2007 4921 39,52 4769 96,91 152 3,09
2008 5398 39,96 5201 96,35 197 3,65
2009 5931 41,31 5771 97,30 160 2,70
Rural
2010 5958 41.25 5767 96.79 191 3.21
În 2010 repartiţia pe medii a arătat o preponderenţă a persoanelor cu handicap în
mediul urban 58,75%(41.25% în rural) şi din acestea cele neinstituţionalizate fiind preponderente (97,91 % in urban si 96.79% in rural).
17
2. Starea de sănătate a populaţiei 2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate 2.1.1. Speranţa de viaţă la naştere T ani Total Urban Rural Masculin Feminin 1996 69.29 70.95 67.59 nu avem date 1997 69.49 71.54 67.51 nu avem date 1998 70.19 71.97 68.21 66.73 73.84 1999 70.98 72.28 69.69 67.80 74.27 2000 72.10 72.79 70.99 68.95 75.33 2001 72.26 73.54 70.69 68.96 75.68 2002 71.37 72.92 69.82 67.89 75.06 2003 71.79 73.38 70.28 68.14 75.66 2004 72,21 73.83 70.40 68.40 76.21 2005 72.79 74.62 70.77 69.45 76.26 2006 73,13 75.06 71.27 69.15 77.35 2007 73.73 75.17 71.98 70.01 77.61 2008 73,89 75,86 71,44 69,53 78.56 2009 74.03 76.34 71.49 69.90 78.43 2010 74.43 75.78 72.59 70.47 78.6
Speranţa de viaţă la naştere a fost într-o continuă creştere în perioada1996-2001, mai crescută în urban şi la sexul feminin. În 2002 s-a înregistrat o scădere atât pe sexe cât şi pe medii. Din anul 2003 se înregistrează o creştere a speranţei de viaţă la naştere.
În anul 2010 speranţa de viaţă la naştere pe sexe se prezintă astfel: sex masculin 70,47 ani, sex feminin 78,6 ani, sexul feminin având o speranţă la naştere cu 8.13 ani mai mare decât cel masculin.
Speranta de viata la nastere
66
68
7072
74
76
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Sp
eran
ta d
e vi
ata
la
nas
tere
18
Speranta de viata la nastere pe sexe
6065707580
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Sp
eran
ta d
e vi
ata
la n
aste
re
Masculin Feminin
Speranta de viata la nastere pe medii
6065707580
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Sp
eran
ta d
e vi
ata
la
nas
tere
Urban Rural
Speranţa de viaţă la naştere înregistrează o creştere pentru ambele medii din 2003 după scăderea din 2002. În mediul rural s-a remarcat scăderea speranţei de viaţă din anul 2001 cu o accentuare în anul 2002; constatăm o uşoară scădere a speranţei de viaţă în mediul rural şi în anul 2008 . In mediul urban speranţa de viata a scăzut in ultimul deceniu de 2 ori: în 2002 si 2010.
__ România __ Judeţul Dolj
Evoluţia speranţei de viaţă la naştere în judeţul Dolj comparativ cu România
Doljul are e o speranţă de viaţă la naştere mai bună decât cea înregistrată la nivel
naţional.
Speranta de viata la nastere
666870727476
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Sp
eran
ta d
e vi
ata
la
nas
tere
19
2.1.2. Durata medie a vieţii la 30, 45, 60 ani, pe medii şi sexe în perioada 2008-2010
In Dolj durata medie de viaţă pentru anii marcaţi este mai mare la sexul feminin decât la sexul masculin şi în urban faţă de rural.
Daca speranţa de viata la naştere in Dolj este mai mare decât cea înregistrata la nivelul tarii, durata medie a vieţii este mai buna nivelul tarii.
Total Masculin Feminin Total 72,83 69,10 76,78 30 ani 44,36 40.95 47,91 45 ani 30,40 27,28 33,57 60 ani 18,62 16,42 20,62 Urban 74,83 71,48 78,43 30 ani 46.01 42,64 49,38 45 ani 31,76 28,59 34,91 60 ani 19,34 16,87 21,63 Rural 70,42 66,28 75,21 30 ani 42,51 38,94 46,56 45 ani 28,95 25,70 32,46 60 ani 18,21 16,05 20,15
Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe medii
43,84 44,27 44,37 44,4 44,3645,08 45,51 45,52 45,73 46,01
42,52 42,91 42,97 42,85 42,51
4041424344454647
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
30ani Dolj
30 ani urban
30 ani rural
Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe sexe
43,84 44,27 44,37 44,4 44,36
40,84 41,19 41,11 41,04 40,95
46,93 47,43 47,74 47,89 47,91
3638404244464850
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
30ani Dolj
30 ani masculin
30 ani feminin
20
Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe medii
29,9130,3 30,41 30,45 30,4
30,931,23 31,21 31,46 31,76
28,9629,38 29,52 29,35
28,95
27
28
29
30
31
32
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
45 ani Dolj
45 ani urban
45 ani rural
Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe sexe
27,28 27,53 27,45 27,4 27,2832,54 33,05 33,4 33,54 33,5729,91 30,3 30,41 30,430,45
0
10
20
30
40
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
45ani Dolj
45 ani masculin
45 ani feminin
Evolutia duratei mediia vietii la 60 ani pe medii
17,9218,24 18,42 18,59 18,6218,54
18,8 18,8319,12
19,34
17,6417,96
18,17 18,28 18,21
16,5
17
17,5
18
18,5
19
19,5
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
60ani Dolj
60 ani urban
60 ani rural
Evolutia duratei medii a vietii la 60 ani pe sexe
18,59 18,6216,14 16,34 16,39 16,52 16,42
19,53 19,92 20,24 20,47 20,6218,42
18,2417,92
0
5
10
15
20
25
2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010
60ani Dolj
60 ani masculin
60 ani feminin
Durata medie a vieţii in România si Dolj
in perioada 2008-2010
73,47
69,76
77,3
72,83
69,1
76,78
6466687072747678
Romania Dolj
total
masculin
feminin
21
2.1.3. Mortalitatea infantilă
Decese 0-1 ani Urban Rural Anul nr. o/oo Nr. o/oo nr. o/oo
1994 216 27.00 73 19.50 143 33.60 1995 171 22.50 56 15.90 115 28.00 1996 175 23.90 72 21.30 103 26.10 1997 165 21.78 57 16.30 108 26.40 1998 195 25.61 78 22.01 117 28.73 1999 155 20.81 66 18.94 89 22.46 2000 162 20.9 77 21.5 85 20.4 2001 90 13,0 42 12,9 48 13,1 2002 122 18,9 48 16,2 74 21,2 2003 118 18,1 42 13,2 76 22,8 2004 126 19,9 50 15.29 76 24.92 2005 89 13.7 35 9.8 54 18.3 2006 89 14,3 38 10,9 51 18,6 2007 71 11,3 32 9,0 39 14,3 2008 73 11.4 27 7.5 46 16.4 2009 51 7.9 20 5.5 31 11 2010 33 5.3 17 4.8 16 6.1
Mortalitatea infantilă are un caracter ondulant în perioada 1994 - 2010 pe total şi
pe medii. În 2010 s-a înregistrat cea mai redusă mortalitate infantilă de 5.3 o/oo , sub media pe tara (9.9 o/oo ) cu 4,5 procente.
Mediul rural a înregistrat în anul 2010 o valoare mai mare a mortalităţii infantile
6.1o/oo , faţă de mediul urban 4.8 o/oo .
05
101520253035
Mo
rtal
itat
e in
fan
tila
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Anul
Urban Rural
22
Evoluţia mortalităţii infantile în perioada 1994-2010
Judeţul Dolj __ România
Evoluţia mortalităţii infantile in perioada 1995-2010
în judeţul Dolj comparativ cu România
27,00
22,5023,90
21,78
25,61
20,8120,90
13,00
18,9018,1019,90
13,7014,3011,3011,40
7,905,30
0
5
10
15
20
25
30
Mo
rtal
itat
e in
fan
tila
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Anul
0
5
10
15
20
25
30
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mo
rtal
itat
e in
fan
tila
23
Decedaţi sub 1 an după grupa de vârstă, pe sexe şi medii în 2010. 2010 Grupa de vârstă
Total Masculin Feminin Total 33 20 13 Sub 7 zile 8 6 2
7 - 13 zile 2 1 1
14 - 29 zile 3 2 1
1 lună 8 5 3
2 luni 3 1 2
3 - 4 luni 5 3 2
5 - 6 luni 3 2 1
7 - 8 luni - - -
9 - 11 luni 1 - 1
Urban 17 10 13
Sub 7 zile 7 5 2
7 - 13 zile 2 1 1
14 - 29 zile 1 - 1
1 lună 2 1 3
2 luni 1 1 2
3 - 4 luni 2 1 2
5 - 6 luni 2 1 1
7 - 8 luni - - -
9 - 11 luni - - 1
Rural 16 10 6 Sub 7 zile 1 1 -
7 - 13 zile - - -
14 - 29 zile 2 2 -
1 lună 6 4 2
2 luni 2 - 2
3 - 4 luni 3 2 1
5 - 6 luni 1 1 -
7 - 8 luni - - -
9 - 11 luni 1 - 1
24
Un număr de 18 localităţi au înregistrat decese în 2010 la grupa de vârstă 0-1 an:
Mortalitate infantila
Localitatea CA %o
Almăj 1 111,10 Perişor 1 83,30 Calopăr 3 66,70 Ţuglui 1 52,60 Teslui 1 45,50 Gighera 1 37,00 Daneţi 1 37,00 Catane 1 35,70 Orodel 1 34,50 Călăraşi 1 30,30 Ostroveni 1 28,60 Oraşul Filiaşi 3 25,20 Leu 1 24,40 Municipiul Calafat 2 14,40 Amărăştii de Jos 1 14,30 Poiana Mare 1 13,30 Oraşul Segarcea 1 11,80 Municipiul Craiova 11 3,80
25
26
Mortalitatea: Anul Neonatală
precoce (0 - 6 zile) o/oo
Neonatală (0 – 27 zile)
o/oo
Postneonatală (1 – 11 luni)
o/oo 1996 4.63 6.55 17.33 1997 3.96 6.86 14.92 1998 4.46 9.19 16.42 1999 3.62 5.90 14.90 2000 4.91 7.49 13.06 2001 2.20 4.3 8.7 2002 4.7 7.1 11.8 2003 3.53 6.61 11.52 2004 5,5 9,8 10,1 2005 3,38 5,99 7,68 2006 4.0 2.9 7.4 2007 3,7 7,1 4,1 2008 2,7 5,3 6,1 2009 1.4 3.4 4.5 2010 1.3 2.0 2.3 În perioada 1996 - 2010 mortalitatea neonatală precoce , neonatală şi postneonatală îmbracă un caracter ondulant , în 2010 înregistrându-se cele mai mici valori pentru toate cele trei tipuri. Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2000 pentru mortalitatea neonatală precoce, în 1998 pentru mortalitatea neonatală şi 1996 pentru mortalitatea postneonatală. Indicatorii se situează în limitele intervalului de încredere.
Mortalitatea neonatala precoce, neonatala, postneonatala
010203040
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Anul
Mo
rtal
itat
ea
infa
nti
la
neonatala precoce neonatala postneonatala
27
Modelul mortalităţii infantile pe cauze este prezentat în continuare:
Decese sub 1 an Decese datorate: Anul nr. %
1998 77 39.49 1999 85 54.84 2000 81 50.00 2001 40 44.44 2002 53 43.44 2003 56 47.46 2004 54 42,86 2005 41 46,07 2006 31 34,83 2007 21 29,58 2008 30 41,09 2009 23 45.10
- bolilor aparatului respirator
2010 12 36.37
1998 45 23.08
1999 13 8.39
2000 17 10.49
2001 18 20.00
2002 26 23.31
2003 27 22.88
2004 32 25,40
2005 20 22,47
2006 20 22,47
2007 13 18,31
2008 16 21,92
2009 5 9.80
- malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi anomaliilor congenitale
2010 10 30.30
1998 39 20,00
1999 30 19.35
2000 35 21.60
2001 15 16.67 2002 23 18.85 2003 23 19.49 2004 28 22,22 2005 18 20,22 2006 29 32,58 2007 28 39,44 2008 16 21,92 2009 14 27.45
- unor afecţiuni care se situează în perioada perinatală
2010 6 18.18
28
1998 13 6.67 1999 11 7.10
2000 15 9.62
2001 7 7.78
2002 3 2.46
2003 7 5.94
2004 7 5,56 2005 5 5,62 2006 5 5,62 2007 6 8,45
2008 7 9,59
2009 5 9.80
- leziunilor traumatice
2010 3 9.09
1998 12 6.15 1999 7 4.52 2000 7 4.32 2001 6 6.67 2002 9 7.38 2003 2 1.69 2004 3 2,38 2005 1 1,12 2006 2 2,25 2007 0 0,00 2008 1 1,37 2009 2 3.92
- bolilor infecţioase
2010 0 0.00 1998 4 2.05 1999 4 2.58 2000 3 1.85 2001 1 1.11 2002 3 2.46 2003 2 1.69 2004 0 0,00 2005 1 1,12 2006 2 2,25 2007 1 1,41 2008 2 2,74 2009 0 0.00
- bolilor aparatului digestiv
2010 0 0.00 1998 2 1.02
1999 2 1.29
2000 2 1.24
2001 0 0.00
2002 2 1.64
2003 1 0.85
2004 1 0,79
- bolilor sistemului nervos
2005 2 2,25
29
2006 0 0,00
2007 2 2,82
2008 1 1,37
2009 0 0.00
2010 2 6.06
1998 3 1.54
1999 3 1.94 2000 2 1.24 2001 3 3.33 2002 3 2.46 2003 0 0.00 2004 1 0,79 2005 1 1,12 2006 0 0,00 2007 0 0,00 2008 0 0,00 2009 2 3.92
- altor cauze
2010 0 0.00
36,37%
18,18%
9,09%
30,30%
6,06%0,00%0,00%
0,00%
Boli ale ap. resp. Malformatii Afectiuni per perinatala Leziuni traumaticeBoli infectioase Bolile ap. digestiv Alte cauze Bolile S.N.
- Structura mortalităţii infantile în anul 2010- Decesele din perioada neonatală precoce şi neonatală sunt datorate preponderent
de malformaţiile congenitale, iar cele din perioada postneonatală de bolile aparatului respirator.
30
Mortalitatea infantilă în relaţie cu unii factori de risc se prezintă astfel: . * Decese datorate malformaţiilor congenitale
Anul nr. % 1998 45 23,08 1999 13 8,38 2000 17 10,49 2001 18 20,00 2002 26 23,3 2003 27 22.88 2004 32 25.40 2005 20 22,47 2006 20 22,47 2007 13 18,31 2008 16 21,92 2009 5 9.80 2010 10 30.30
din care - malformaţii congenitale ale aparatului circulator
Anul nr. % 1998 33 73,30 1999 10 76,92 2000 10 58,82 2001 8 44,44 2002 18 69.23 2003 18 66.66 2004 18 56.25 2005 12 60,00 2006 13 69,45 2007 10 76,92 2008 10 62,50 2009 2 40.00 2010 4 40.00
* Decese datorate afecţiunilor perinatale
31
din care: - traumatisme obstetricale
Anul nr. % 1998 1 2,56 1999 6 20.00 2000 6 17,14 2001 0 0,00 2002 1 7,18 2003 0 0,00 2004 0 0,00 2005 0 0,00 2006 0 0,00 2007 0 0,00 2008 0 0,00 2009 0 0.00 2010 0 0.00
- hemoragii fetale şi neonatale
Anul nr. % 1998 18 46,15 1999 16 53,33 2000 21 60,00 2001 10 66,67 2002 15 65,22 2003 12 52,17 2004 23 82,14 2005 13 72,22 2006 17 58,62 2007 17 60,71 2008 10 62,50 2009 4 28.57 2010 1 16.67
Anul nr. % 1998 39 20,00 1999 30 19,35 2000 35 21,60 2001 15 16,67 2002 23 18,85 2003 23 19.49 2004 28 22.22 2005 18 20,22 2006 29 32,58 2007 28 39,44 2008 16 21,92 2009 14 27.45 2010 6 18.18
32
- 2010-
Malformaţiile congenitale au înregistrat cel mai mare procent în cauzele de deces în ultimii 13 ani în 1998 şi din acestea au predominat malformaţiile aparatului circulator.
Decese prin traumatisme obstetricale nu s-au mai înregistrat în ultimii 10 ani cu excepţia unui deces în anul 2002 ceea ce demonstrează profesionalismul de care dau dovadă medicii specialişti obstetrică- ginecologie, în schimb hemoragiile fetale au constituit permanent o cauză de deces perinatal culminând cu anul 2004 când s-a înregistrat procentul record de 82,14%.
Mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului, alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2010: 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CA 77 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 o/oo 10,11 11,41 10,47 5,77 8,22 8.60 8.54 6,30 4,99 3,33 4,68 3.56 1.94
În intervalul 1998-2010 indicatorul OMS propus pentru evaluarea calităţii aerului a prezentat cea mai mare valoare în 1999 şi cea mai mică valoare în anul 2010 de 1.94o/oo . Privind în mare evoluţia indicatorului corelat cu ceea ce semnifică (calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de văzut prin ce factori, prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea sau dacă corelarea cu mortalitatea infantilă este întâmplătoare.
10 6
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Malformati congenitale Afectiuni perinatale
33
02468
1012
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli ale aparatului respirator în perioada 1998-2010 2.1.4. Mortalitatea maternă
Anul Cifre absolute Indicator ( o/oo ) 1997 2 0.264 1998 2 0.262 1999 4 0.54 2000 4 0.52 2001 4 0.58 2002 3 0,47 2003 6 0,92 2004 1 0.16 2005 2 0,31 2006 3 0,48 2007 4 0.5 2008 0 0,00 2009 1 0.155 2010 4 0.64
Indicatorul mortalităţii materne este puternic influenţat de numărul de născuţi vii
astfel pentru anii 1997 şi 1998, pentru ca în 2005 numărul de decese materne a fost de două pentru fiecare an , dar indicatorii sunt sensibil diferiţi variind între 0,26 şi 0,31o/oo. În 2010 indicatorul înregistrează valoarea 0.64 o/oo .Datele sunt preluate din Anuarul Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al MS.
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ani
Mo
rtal
itat
ea m
ater
na
la
1000
nas
cuti
vii
Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj în perioada 1996-2010
34
___ România ___ Judeţul Dolj
Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1996-2010
In Dolj indicatorul mortalităţii materne înregistrează valori superioare celor înregistrate la nivel naţional cu excepţia anului 2008.Valoarea înregistrata in 2010 este cu 0.4 procente mai mare in Dolj fata de cea înregistrata la nivel naţional(0.24 o/oo). 2.2. Statica populaţiei 2.2.1. Nr. locuitori la 01.07.2010: 702124 2.2.2. Repartizarea populaţiei pe medii urban/rural
J u d e ţ U R B A N R U R A L Anul Total Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
1994 758895 379575 185271 194304 379320 186181 193139 1995 756318 380860 185799 195061 375458 184216 191242 1996 751938 383988 187428 196560 367950 180602 187348 1997 749311 385614 188087 197527 363697 178318 185379 1998 747840 386089 188080 198009 361751 177332 184419 1999 745204 385466 187574 197892 359738 176255 183483 2000 744243 384174 186631 197543 360069 176538 183531 2001 741825 383048 185808 197240 358777 175840 182937 2002 730214 368398 178389 190009 361816 177444 184372 2003 725342 368080 177978 190102 357262 175458 181804 2004 720554 381702 184200 197502 338852 166672 172180 2005 718874 383965 185032 198933 334909 164667 170242 2006 715989 383752 184661 199091 332237 163408 168829 2007 712187 382108 183505 198603 330079 162488 167591 2008 708504 379363 181818 197545 329141 162039 167102 2009 705345 379789 181914 197875 325556 160294 165262 2010 702124 379320 181506 197814 322804 158916 163888
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
35
URBAN Craiova Băileşti Calafat Filiaşi Segarcea Bechet Dăbuleni
1994 306825 22740 21314 19903 8703 1995 308031 22588 21347 20199 8695 1996 310833 22650 21461 20220 8819 1997 312891 22405 21374 20181 8763 1998 313530 21350 22257 20254 8698 1999 313173 22214 21116 20252 8711 2000 312358 22086 20857 20263 8610 2001 311326 22026 20692 20374 8630 2002 300487 20780 19197 19425 8509 2003 300843 20642 18955 19251 8389 2004 297291 20491 18732 19207 8342 3966 13673 2005 300182 20320 18571 19142 8267 3973 13510 2006 300587 20143 18380 19011 8230 3998 13403 2007 299429 19992 18258 18944 8266 3963 13256 2008 297539 19802 18070 18771 8203 3945 13033 2009 298643 19645 17816 18751 8198 3917 12819 2010 298740 19536 17707 18650 8122 3873 12692
0
50000100000
150000200000
250000300000
350000400000
450000
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Pop
ulat
ia
Urban Rural
Repartizarea populaţiei pe medii în perioada 1994-2010
În ultimii 17 ani populaţia judeţului a cunoscut o scădere permanentă cu o
pierdere de 2-3 mii locuitori pe an , pentru ca între anii 1994-2010 piederea să fie de peste 56 mii de locuitori, scăderea fiind preponderent în rural.
36
2.2.3. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă (piramida vârstelor)
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, sexe şi medii la 01.07.2010 - număr - 2010
Grupa de vârstă
Total
Masculin
Feminin
A 1 2 3
Total 702124 340422 361702
0 -4 ani 31462 16197 15265 5 -9 ani 32021 16492 15529 10-14 ani 35680 18255 17425 15-19 ani 40752 20807 19945 20-24 ani 53795 27323 26472 25-29 ani 50712 25584 25128 30-34 ani 55151 27979 27172 35-39 ani 51551 26033 25518 40-44 ani 55864 28124 27740 45-49 ani 40260 20049 20211 50-54 ani 48445 23870 24575 55-59 ani 46349 22191 24158 60-64 ani 41783 19244 22539 65-69 ani 31728 14026 17702 70-74 ani 36534 15190 21344 75-79 ani 25990 10229 15761 80-84 ani 16030 6049 9981
85 ani şi peste 8017 2780 5237
Din total:
Mediul urban 379320 181506 197814
0 -4 ani 17759 9160 8599 5 -9 ani 15858 8168 7690 10-14 ani 16220 8336 7884 15-19 ani 21305 10680 10625 20-24 ani 33108 16399 16709 25-29 ani 32597 16076 16521 30-34 ani 33335 16385 16950 35-39 ani 29270 14075 15195 40-44 ani 33514 15688 17826 45-49 ani 25096 11593 13503 50-54 ani 30505 14574 15931 55-59 ani 27135 13144 13991 60-64 ani 20329 9650 10679 65-69 ani 12620 5543 7077
37
- număr - 2010
Grupa de vârstă
Total
Masculin
Feminin
A 1 2 3
70-74 ani 13292 5532 7760 75-79 ani 9105 3542 5563 80-84 ani 5543 2063 3480
85 ani şi peste 2729 898 1831
Mediul rural 322804 158916 163888
0 -4 ani 13703 7037 6666 5 -9 ani 16163 8324 7839 10-14 ani 19460 9919 9541 15-19 ani 19447 10127 9320 20-24 ani 20687 10924 9763 25-29 ani 18115 9508 8607 30-34 ani 21816 11594 10222 35-39 ani 22281 11958 10323 40-44 ani 22350 12436 9914 45-49 ani 15164 8456 6708 50-54 ani 17940 9296 8644 55-59 ani 19214 9047 10167 60-64 ani 21454 9594 11860 65-69 ani 19108 8483 10625 70-74 ani 23242 9658 13584 75-79 ani 16885 6687 10198 80-84 ani 10487 3986 6501
85 ani şi peste 5288 1882 3406
38
Piramida pe varste si sexe la 1 Iulie 2010
-10000 -8000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000 10000
Masculin Feminin
Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinat de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului populaţiei tinere precum şi dominaţia sexului feminin începând cu vârsta adultului. 2.2.4. Distribuţia populaţiei pe localităţi
Populaţia stabilă pe localităţi la 01.07.2010 - număr -
2010 Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3 Total 702124 340422 361702 Mediul urban 379320 181506 197814 Municipiul Craiova 298740 142255 156485 Municipiul Băileşti 19536 9454 10082 Municipiul Calafat 17707 8513 9194 Oraşul Bechet 3873 1874 1999 Oraşul Dăbuleni 12692 6220 6472 Oraşul Filiaşi 18650 9234 9416 Oraşul Segarcea 8122 3956 4166
39
- număr - 2010
Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3
Mediul Rural 322804 158916 163888 Afumaţi 2923 1394 1529 Almăj 1940 962 978 Amărăştii de Jos 5663 2765 2898 Amărăştii de Sus 1432 708 724 Apele Vii 2213 1148 1065 Argetoaia 4606 2294 2312 Bârca 3998 1918 2080 Bistreţ 4282 2137 2145 Botoşeşti-Paia 863 431 432 Brabova 1474 701 773 Brădeşti 4553 2254 2299 Braloştiţa 3843 1985 1858 Bratovoeşti 3355 1677 1678 Breasta 4038 2030 2008 Bucovăţ 4105 2000 2105 Bulzeşti 1632 777 855 Călăraşi 6194 3035 3159 Calopăr 3893 1950 1943 Caraula 2493 1226 1267 Cârcea 1926 940 986 Cârna 1555 746 809 Carpen 2522 1247 1275 Castranova 3405 1696 1709 Catane 2025 1002 1023 Celaru 4666 2373 2293 Cerăt 4099 2039 2060 Cernăteşti 1912 951 961 Cetate 5488 2702 2786 Cioroiaşi 1641 789 852 Ciupercenii Noi 5600 2768 2832 Coşoveni 3126 1541 1585 Coţofenii din Dos 2431 1194 1237 Coţofenii din Faţă 2030 975 1055 Daneţi 6435 3211 3224 Desa 4819 2395 2424 Dioşti 3121 1570 1551 Dobreşti 2566 1323 1243 Dobroteşti 1947 960 987 Drăgoteşti 2293 1126 1167 Drănic 2727 1310 1417 Fărcaş 1916 944 972 Galicea Mare 4383 2193 2190
40
- număr - 2010
Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3
Galiciuica 1664 830 834 Gherceşti 1649 791 858 Ghidici 2492 1265 1227 Ghindeni 1805 905 900 Gighera 3212 1537 1675 Gângiova 2591 1242 1349 Giubega 2193 1059 1134 Giurgiţa 3022 1489 1533 Gogoşu 743 360 383 Goicea 2755 1320 1435 Goieşti 3096 1498 1598 Greceşti 1766 82 874 Întorsura 1522 750 772 Işalniţa 3891 1923 1968 Izvoare 1814 899 915 Leu 4896 2394 2502 Lipovu 3227 1601 1626 Măceşu de Jos 1396 689 707 Măceşu de Sus 1381 651 730 Maglavit 5241 2540 2701 Malu Mare 3311 1659 1652 Mârşani 4758 2406 2352 Melineşti 4161 2048 2113 Mischii 1707 814 893 Moţăţei 7470 3712 3758 Murgaşi 2621 1259 1362 Negoi 2341 1129 1212 Orodel 2911 1450 1461 Ostroveni 5198 2559 1639 Perişor 1834 888 946 Pieleşti 3518 1681 1837 Piscu Vechi 2644 1290 1354 Pleniţa 4973 2405 2568 Pleşoi 1367 682 685 Podari 6777 3299 3478 Poiana Mare 11688 5655 6033 Predeşti 2006 1001 1005 Radovan 1284 635 649 Rast 3500 1743 1757 Robăneşti 2406 1150 1256 Rojişte 2580 1266 1314 Sadova 8552 4296 4256 Sălcuţa 2257 1087 1170 Scaeşti 2116 1042 1074 Seaca de Câmp 1969 967 1002
41
- număr - 2010
Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3
Seaca de Pădure 1091 502 589 Secu 1128 554 574 Siliştea Crucii 1673 829 844 Şimnicu de Sus 4395 2169 2226 Sopot 1728 819 909 Tălpaş 1561 775 786 Teasc 3184 1562 1622 Terpeziţa 1764 840 924 Teslui 2506 1203 1303 Ţuglui 2866 1388 1478 Unirea 4014 2053 1961 Urzicuţa 2957 1461 1496 Valea Stanciului 5649 2754 2895 Vârtop 1552 772 780 Vârvoru de Jos 2937 1377 1560 Vela 1994 1011 983 Verbiţa 1367 702 665
O distribuţie a populaţiei pe zone arondate spitalelor municipale, orăşeneşti şi
comunale arată astfel:
Zona spitalelor T U R Anul % % % 1998 62.60 66.98 33.02 1999 63.14 66.99 33.01 2000 62.74 66.89 33.11 2001 63.10 66,50 33.49 2002 62.40 65.95 34.05 2003 62.56 66,29 33.71 2004 66.55 61.99 38.01 2005 63.89 65.36 34.64 2006 62.94 66.70 33.30 2007 63.61 66.10 33.90 2008 63,46 66,18 33,82 2009 63.34 66.85 33.15
Craiova
2010 63.26 67.26 32.74
42
1998 9.86 30.21 69.79 1999 9.69 29.25 70.75 2000 9.70 28.88 71.12 2001 9.66 28.87 71.13 2002 9.64 27.28 72.72 2003 12.14 21.53 78.47 2004 9.57 27.15 72.85 2005 12.02 21.49 78.51 2006 11.19 22.93 77.06 2007 11.36 22,56 77,44 2008 11,53 22,12 77,88 2009 11.79 21.43 78.57
Calafat
2010 11.96 21.08 78.92 1998 7.58 37.70 62.30 1999 7.26 41.04 58.96 2000 7.65 38.80 61.20 2001 7,23 41,02 58,98 2002 7.75 36.72 63.28 2003 7.70 36.95 63.05 2004 7.74 36.73 63.27 2005 7.33 38.57 61.43 2006 7.61 36.95 63.05 2007 7,60 36,95 63,05 2008 7,60 36,79 63,21 2009 7.55 36.86 63.14
Băileşti
2010 7.52 37.02 62.98 1998 6.02 19.33 80.67 1999 6.02 19.43 80.57 2000 6.03 19.18 80.82 2001 6.05 19.24 80.76 2002 6.13 19.02 80.98 2003 6.10 18.97 81.03 2004 6.10 18.98 81.02 2005 6.06 18.99 81.01 2006 6.04 19.04 80.96 2007 6,03 19,26 80,74 2008 6,02 19,22 80,78 2009 5.98 19.43 80.57
Segarcea
2010 5.96 19.42 80.58 1998 4.99 54.37 45.63 1999 5.00 54.33 45.67 2000 5.03 54.18 45.82 2001 5.07 54.19 45.81 2002 4.98 53.39 46.61 2003 6.47 40.97 59.03 2004 6.52 40.86 59.14 2005 6.48 40.94 59.06 2006 6.49 40.92 59.08
Filiaşi
2007 6.49 40.95 59.05
43
2008 6,51 40,70 59,30 2009 6.50 40.89 59.10 2010 6.50 40.87 59.13 1998 4.94 0 100 1999 4.91 0 100 2000 4.87 0 100 2001 4.87 0 100 2002 5.05 0 100 2003 5.03 0 100 2004 5.01 48.84 51.16 2005 4.20 57.94 42.06 2006 4.94 50.83 49.17 2007 4.91 49.27 50.73 2008 4,88 49,11 50,89 2009 4.84 49.06 50.94
CS Dăbuleni
2010 4.81 49.07 50.93 1998 2.53 0 100 1999 2.51 0 100 2000 2.51 0 100 2001 2.53 0 100 2002 2.55 0 100
CS Pleniţa
2003-2010
0 0 0
1998 1.48 0 100 1999 1.47 0 100 2000 1.47 0 100 2001 1.49 0 100 2002 1.50 0 100
CS Melineşti
2003-2010
0 0 0
Populaţia arondată unităţilor sanitare C.S. Pleniţa şi C.S. Melineşti a suferit modificări ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului MS nr.331/2003 privind aprobarea structurii organizatorice a unităţilor sanitare din judeţul Dolj.
44
45
2.2.5. Populaţia stabilă în vârstă de 65 ani şi peste la 1 iulie 2010 pe medii şi sexe
65 ani şi peste Anul
Populaţie CA %
2004 720554 121163 16,82 2005 718874 121856 16,95 2006 715989 120668 16.85 2007 712187 120851 16.97 2008 708504 119494 16.87 2009 705345 119342 16.92
JUDEŢ/MEDII
2010 702124 118299 16.8 2004 381702 42842 10,96 2005 383965 42815 11.15 2006 383752 42872 11.23 2007 382108 43086 11.28 2008 379363 42668 11.25 2009 379789 43199 11.37
MEDIUL URBAN
2010 379320 43289 11.4 2004 338852 79321 23,41 2005 334909 79041 23.60 2006 332237 77796 23.42 2007 330079 77765 23.56 2008 329141 76826 23.34 2009 325556 76143 23.39
MEDIUL RURAL
2010 322804 75010 23.24
46
720554
121163
718874
121856
715989
120668
712187
120851
708504
119494
705345
119342
702124
118299
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
populatie judet
populatie peste 65 ani
Populaţia peste 65 ani şi populaţia judeţului în perioada 2004-2010
10,96
23,41
11,15
23,6
11,23
23,42
11,28
23,56
11,25
23,34
11,37
23,39
11,4
23,24
0
5
10
15
20
25
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
urban
rural
Populaţia peste 65 ani pe medii în perioada 2004-2010 în judeţul Dolj
19,22
14,36
19,35
14,45
19,28
14,31
19,38
14,31
19,36
14,18
0
5
10
15
20
2006 2007 2008 2009 2010
feminin
masculin
Populaţia peste 65 ani pe sexe în perioada 2006-2010 în judeţul Dolj
47
JUDETUL DOLJ Persoane peste 65 ani TOTAL MASCULIN FEMININ
CA 120668 49972 70696 2006 % 16,85 14,36 19,22
CA 120851 50008 70843 2007 % 16,97 14,45 19,35
CA 119494 49201 70293 2008 % 16.87 14.31 19.28
CA 119342 48969 70373 2009 % 16.92 14.31 19.38
CA 118299 48274 70025 2010 % 16.8 14.18 19.36
Mediul Urban CA 42872 17820 25052
2006 % 11.23 9.65 10.83 CA 43086 17834 25252
2007 % 11.28 9.72 12,71 CA 42668 17513 25155
2008 % 11.25 9.63 12.73 CA 43199 17681 25518
2009 % 11.37 9.72 12.90 CA 43289 17578 25711
2010 % 11.4 9.68 12.99 Municipiul CRAIOVA
CA 31176 13103 18073 2006 % 10,37 9.10 11.53
CA 31332 13073 18259 2007 % 10.46 9.13 11.68
CA 31020 12827 18199 2008 % 10.43 9.07 11.70
CA 31577 13025 18552 2009 % 10.57 9.14 11.87
CA 31776 12986 18790 2010 % 10.6 9.13 12.01
Municipiul BAILESTI CA 2865 1144 1721
2006 % 14,22 11.69 16.62 CA 2866 1151 1715
2007 % 14.34 11.86 16.67 CA 2804 1118 1686
2008 % 14.16 11.67 16.49 CA 2763 1091 1672
2009 % 14.66 11.46 16.50 CA 2686 1042 1644
2010 % 13.7 11.02 16.31 Municipiul CALAFAT
CA 2510 991 1519 2006 % 13,66 11.10 16.07
CA 2522 995 1527 2007 % 13.81 11.23 16.25
CA 2499 968 1531 2008 % 13.83 11.09 16.39
48
CA 2474 959 1515 2009 % 13.88 11.14 16.44
CA 2431 935 1496 2010 % 13.7 10.98 16.27
Orasul BECHET CA 521 214 307
2006 % 13,03 11.02 14.93 CA 522 215 307
2007 % 13.17 11.20 15.03 CA 511 210 301
2008 % 12.95 11.03 14.75 CA 498 204 294
2009 % 12.71 10.80 14.48 CA 491 203 288
2010 % 12.7 10.83 14.41 Oraşul DĂBULENI
CA 2840 1168 1672 2006 % 21,19 17.73 24.53
CA 2862 1187 1675 2007 % 21.59 18.24 24.83
CA 2851 1128 1663 2008 % 21.88 18.61 25.01
CA 2867 1185 1682 2009 % 22.36 18.91 25.65
CA 2864 1189 1675 2010 % 22.6 19.12 25.88
Oraşul FILIA ŞI CA 1728 694 1034
2006 % 9,09 7.39 10.75 CA 1738 694 1044
2007 % 9.17 7.42 10.88 CA 1742 694 1048
2008 % 9.28 7.49 11.03 CA 1761 697 1064
2009 % 9.39 7.51 11.23 CA 1781 701 1080
2010 % 9.5 7.59 11.47 Oraşul SEGARCEA
CA 1232 506 726 2006 % 14,97 12.51 17.26
CA 1244 519 725 2007 % 15.05 12.84 17.17
CA 1241 514 727 2008 % 15.13 12.80 17.36
CA 1259 520 739 2009 % 15.35 12.94 17.68
CA 1260 522 738 2010 % 15.5 13.2 17.71
Mediul Rural
CA 77796 32152 45644 2006 % 23,42 19,68 27,04
2007 CA 77765 32174 45591
49
% 23,56 19,80 27,20 CA 76826 31688 45138
2008 % 23.24 19.56 27.01
CA 76143 31288 44855 2009 % 23.39 19.52 27.14
CA 75010 30696 44314 2010 % 23.24 19.32 27.04
Afumaţi CA 939 389 550
2006 % 30.84 26.85 34.46
CA 927 383 544 2007
% 30.30 26.36 33.87 CA 895 375 520
2008 % 29.52 25.88 32.85
CA 881 365 516 2009 % 29.45 25.45 33.14
CA 860 357 503 2010 % 29.42 25.61 32.9
Almăj CA 351 140 211
2006 % 17.02 13.90 20
CA 341 140 201 2007
% 16.67 13.92 19.35 CA 298 128 170
2008 % 14.96 13.06 16.80
CA 304 133 171 2009 % 15.46 13.68 17.20
CA 290 127 163 2010 % 14.95 13.20 16.67
Amărăştii de Jos CA 1168 494 674
2006 % 20.09 17.49 22.54
CA 1155 485 670 2007
% 20 17.35 22.49 CA 1139 474 665
2008 % 19.92 17.09 22.58
CA 1156 483 673 2009 % 20.35 17.45 23.11
CA 1144 473 671 2010 % 20.2 17.11 23.15
Amărăştii de Sus 2006 CA 365 158 207
% 22.76 19.77 25.71 CA 348 147 201
2007 % 22.25 18.87 25.61
CA 309 125 184 2008
% 20.35 16.69 23.93 CA 292 114 178
2009 % 19.86 15.70 23.92 CA 289 113 176
2010 % 20.18 15.96 24.31 Apele Vii
2006 CA 581 270 311
50
% 25.05 22.08 28.38 CA 585 267 318
2007 % 25.49 22.07 29.31
CA 566 253 313 2008
% 24.84 21.14 28.93 CA 531 235 296
2009 % 23.73 20.05 27.79 CA 525 221 304
2010 % 23.72 19.25 28.54 Argetoaia
CA 904 368 536 2006
% 18.94 15.59 22.22 CA 907 366 541
2007 % 19.25 15.74 22.67
CA 884 361 523 2008
% 19.00 15.70 22.23 CA 878 353 525
2009 % 18.97 15.37 22.52 CA 851 346 505
2010 % 18.47 15.08 21.84 Bârca
CA 1031 406 625 2006
% 25.05 20.55 29.21 CA 1037 415 622
2007 % 25.41 21.17 29.33
CA 1016 400 616 2008
% 25.02 20.60 29.08 CA 1014 398 616
2009 % 25.20 20.75 29.25 CA 995 390 605
2010 % 24.89 20.33 29.08 Bistreţ
CA 1214 527 687 2006
% 28.19 24.65 31.69 CA 1209 530 679
2007 % 28.28 24.75 31.82
CA 1212 531 681 2008
% 28.25 24.92 31.54 CA 1204 533 617
2009 % 27.76 24.67 30.83 CA 1169 519 650
2010 % 27.30 24.28 30.30 Botoşeşti-Paia
CA 332 158 174 2006
% 34.33 33.19 35.44 CA 344 169 175
2007 % 36.71 36.03 37.39
CA 336 162 174 2008
% 35.63 34.54 36.71 CA 332 152 180
2009 % 36.97 34.08 39.82 CA 327 146 181
2010 % 37.89 33.87 41.89
51
Brabova CA 636 259 377
2006 % 38.52 34.12 42.26
CA 624 255 369 2007
% 38.45 34.05 42.22 CA 601 247 354
2008 % 38.13 33.74 41.94
CA 569 234 335 2009 % 37.28 32.63 41.41
CA 550 233 317 2010 % 37.31 33.24 41.01
Brădeşti CA 745 293 452
2006 % 16.24 12.98 19.41
CA 743 303 440 2007
% 16.20 13.40 18.93 CA 739 307 432
2008 % 16.03 13.42 18.60
CA 738 301 437 2009 % 16.15 13.28 18.98
CA 727 298 429 2010 % 15.97 13.22 18.66
Braloşti ţa CA 436 174 262
2006 % 11.03 8.63 13.53
CA 449 183 266 2007
% 11.41 9.05 13.90 CA 442 182 260
2008 % 11.32 9.08 13.68
CA 440 182 258 2009 % 11.36 9.15 13.68
CA 442 184 258 2010 % 11.50 9.27 13.88
Bratovoeşti CA 671 279 392
2006 % 19.98 16.48 23.54
CA 686 282 404 2007
% 20.22 16.46 24.05 CA 689 276 413
2008 % 20.22 16.20 24.25
CA 689 277 412 2009 % 20.36 16.35 24.39
CA 681 282 399 2010 % 20.30 16.81 23.77
Breasta CA 557 236 321
2006 % 14.03 11.82 16.27
CA 558 237 321 2007
% 13.94 11.73 16.19 CA 554 237 317
2008 % 13.84 11.75 15.95
CA 554 234 320 2009 % 13.73 11.57 15.90
52
CA 546 228 318 2010 % 13.52 11.23 15.83
Bucovăţ CA 787 328 459
2006 % 19.76 16.59 22.89
CA 783 323 460 2007
% 19.61 16.25 22.95 CA 788 321 467
2008 % 19.43 16.06 22.69
CA 777 314 463 2009 % 18.96 15.57 22.25
CA 776 311 465 2010 % 18.90 15.55 22.09
Bulzeşti CA 621 247 374
2006 % 36.06 30.38 41.14
CA 632 250 382 2007
% 36.64 30.71 41.93 CA 606 231 375
2008 % 36.18 28.04 42.28
CA 608 232 376 2009 % 37.16 30.09 43.46
CA 604 233 371 2010 % 37.01 29.98 43.39
Călăraşi
CA 1277 523 754 2006
% 19.74 16.46 22.91 CA 1293 544 749
2007 % 20.22 17.26 23.09
CA 1298 546 752 2008
% 20.45 17.48 23.32 CA 1281 541 740
2009 % 20.39 17.53 23.14 CA 1292 536 756
2010 % 20.86 17.66 23.93 Calopăr
CA 841 347 494 2006
% 21.63 17.79 25.45 CA 840 350 490
2007 % 21.59 17.99 25.21
CA 820 339 481 2008
% 21.05 17.35 24.78 CA 808 335 473
2009 % 20.76 17.21 24.30 CA 790 322 468
2010 % 20.29 16.51 24.08 Caraula
CA 497 211 286 2006
% 19.71 17.22 33.03 CA 493 203 290
2007 % 19.59 16.72 22.57
2008 CA 492 200 292
53
% 19.45 16.26 22.46 CA 492 196 296
2009 % 19.51 15.98 22.85 CA 480 193 287
2010 % 19.25 15.74 22.65 Cârcea
CA 335 133 202 2006
% 19.66 15.87 23.33 CA 340 136 204
2007 % 19.62 16.02 23.08
CA 348 144 204 2008
% 19.40 16.29 22.44 CA 350 146 204
2009 % 18.91 15.99 21.77 CA 362 148 214
2010 % 18.79 15.74 21.70 Cârna
CA 528 227 301 2006
% 34.15 30.39 37.67 CA 537 229 308
2007 % 34.47 30.25 38.45
CA 546 229 317 2008
% 34.80 30.09 39.23 CA 549 228 321
2009 % 34.83 30.12 39.19 CA 546 228 318
2010 % 35.11 30.56 39.30 Carpen
CA 831 350 481 2006
% 30.50 25.77 35.19 CA 828 345 483
2007 % 30,45 25,54 35,31
CA 789 326 463 2008
% 30.02 24.80 35.23 CA 774 317 457
2009 % 29.93 24.63 35.18 CA 752 308 444
2010 % 29.82 24.70 34.82 Castranova
CA 787 336 451 2006
% 22.22 19.09 25.34 CA 820 353 467
2007 % 23,30 20,17 26,40
CA 801 346 455 2008
% 23.14 19.95 26.33 CA 794 336 458
2009 % 23.14 19.51 26.80 CA 798 332 466
2010 % 23.43 19.57 27.26 Catane
CA 471 198 273 2006
% 23.92 20.75 26.89 2007 CA 481 206 275
54
% 24,42 21,41 27,28 CA 476 203 273
2008 % 23.80 20.67 26.82
CA 468 199 269 2009 % 23.28 20.16 26.29
CA 462 202 260 2010 % 22.81 20.16 25.41
Celaru CA 1237 496 741
2006 % 24.94 19.95 29.95
CA 1234 496 738 2007
% 25,16 20,13 30,25 CA 1213 496 717
2008 % 25.17 20.31 30.06
CA 1197 496 701 2009 % 25.20 20.57 29.98
CA 1183 481 702 2010 % 25.35 20.27 30.61
Cerăt CA 559 224 335
2006 % 13.43 10.76 16.11
CA 555 224 331 2007
% 13,46 10,90 16,01 CA 535 215 320
2008 % 13.04 10.50 15.57
CA 530 220 310 2009 % 13.00 10.80 15.22
CA 528 204 324 2010 % 12.88 10 15.73
Cernăteşti CA 527 224 303
2006 % 25.69 21.90 29.47
CA 520 225 295 2007
% 25,60 22,34 28,81 CA 512 212 300
2008 % 25.82 21.79 29.70
CA 498 207 291 2009 % 25.68 21.58 29.69
CA 492 207 285 2010 % 25.73 21.76 29.65
Cetate CA 1375 541 834
2006 % 24.01 19.45 28.31
CA 1355 527 828 2007
% 23,91 19,06 28,54 CA 1321 502 819
2008 % 23.82 18.65 28.70
CA 1298 503 795 2009 % 23.49 18.63 28.13
CA 1263 494 769 2010 % 23.01 18.28 27.60
Cioroiaşi 2006 CA 567 256 311
55
% 31.82 29.26 34.29 CA 571 255 315
2007 % 32,50 29,62 35,16
CA 557 247 310 2008
% 32.07 29.23 34.75 CA 548 236 312
2009 % 32.60 28.92 36.07 CA 525 222 303
2010 % 31.99 28.13 35.56 Ciupercenii Noi
CA 1201 506 695 2006
% 20.43 17.48 23.29 CA 1204 508 706
2007 % 20,76 17,82 23,95
CA 1182 501 681 2008
% 20.51 17.65 23.29 CA 1173 487 686
2009 % 20.69 17.40 23.89 CA 1144 467 677
2010 % 20.43 16.87 23.90 Coşoveni
CA 570 220 350 2006
% 18.21 14.23 22.08 CA 569 222 347
2007 % 18,21 14,41 21,92
CA 566 221 345 2008
% 17.90 14.17 21.54 CA 551 213 338
2009 % 17.47 13.66 21.20 CA 544 212 332
2010 % 17.40 13.76 20.94 Coţofenii din Dos
CA 432 182 250 2006
% 17.02 14.58 19.38 CA 434 179 255
2007 % 17,28 14,53 19,94
CA 428 170 258 2008
% 17.13 13.87 20.28 CA 424 163 261
2009 % 17.30 13.52 20.94
CA 427 165 262 2010
% 17.56 13.82 21.18 Coţofenii din Faţă
CA 362 145 217 2006
% 18.96 15.68 22.06 CA 373 151 222
2007 % 19,37 16,08 22,49
CA 389 161 228 2008
% 19.73 16.82 22.46 CA 406 167 239
2009 % 20.34 17.22 23.07
CA 406 165 241 2010
% 20 16.92 22.84
56
Daneţi CA 1528 646 882
2006 % 22.25 18.58 26
CA 1535 651 884 2007
% 22,63 19 26,33 CA 1513 636 877
2008 % 22.69 18.99 26.42
CA 1503 615 888 2009 % 22.87 18.66 27.11
CA 1490 608 882 2010 % 23.15 18.93 27.36
Desa CA 851 327 524
2006 % 17.30 13.35 21.22
CA 859 343 516 2007
% 17,49 14,03 20,92 CA 847 338 509
2008 % 17.46 14.03 20.85
CA 840 333 507 2009 % 17.42 13.91 20.89
CA 837 333 504 2010 % 17.37 13.90 20.79
Dioşti CA 695 293 402
2006 % 21.14 17.62 24.75
CA 708 300 408 2007
% 21,82 18,28 25,44 CA 705 290 415
2008 % 22.25 18.24 26.30
CA 708 296 412 2009 % 22.32 18.51 26.19
CA 696 285 411 2010 % 22.30 18.15 26.5
Dobreşti CA 636 254 382
2006 % 23.44 18.61 28.34
CA 643 263 380 2007
% 23,94 19,38 28,59 CA 641 271 370
2008 % 24.07 19.97 28.33
CA 632 269 363 2009 % 24.12 20.04 28.40
CA 613 266 347 2010 % 23.89 20.10 27.91
Dobroteşti CA 580 257 323
2006 % 29.68 26.49 32.83
CA 583 256 327 2007
% 29,71 26,26 33,13 CA 576 247 329
2008 % 29.30 25.25 33.30
CA 568 244 324 2009 % 29.22 25.21 33.20
57
CA 564 244 320 2010 % 28.97 25.41 32.42
Drăgoteşti CA 646 255 391
2006 % 27.35 21.96 32.56
CA 639 252 387 2007
% 27,60 22,09 32,96 CA 653 257 396
2008 % 27.92 22.37 33.28
CA 633 250 383 2009 % 27.28 21.97 32.40
CA 614 246 369 2010 % 26.78 21.85 31.53
Drănic CA 904 353 551
2006 % 31.23 25.09 37.08
CA 895 356 539 2007
% 31,66 25,83 37,20 CA 874 343 531
2008 % 30.90 24.91 36.59
CA 890 346 544 2009 % 31.95 25.63 37.88
CA 867 328 539 2010 % 31.79 25.04 38.04
Fărcaş CA 389 144 245
2006 % 19.80 14.81 24.67
CA 392 142 250 2007
% 19,69 14,33 25 CA 400 143 257
2008 % 20.14 14.47 25.75
CA 381 136 245 2009 % 19.74 14.81 25.23
CA 385 136 249 2010 % 20.09 14.4 25.62
Galicea Mare CA 904 368 536
2006 % 19,41 15.97 22.78
CA 876 357 566 2007
% 19,11 15,68 24,52 CA 846 344 502
2008 % 18.84 15.39 22.25
CA 847 349 498 2009 % 18.97 15.66 22.27
CA 840 345 495 2010 % 19.16 15.73 22.60
Galiciuica CA 392 171 221
2006 % 23.17 20.48 25.79
CA 397 173 224 2007
% 23,48 20,57 26,35 CA 396 177 219
2008 % 23.51 20.97 26.07
58
CA 401 181 220 2009 % 24 21.60 26.41
CA 389 171 218 2010 % 23.38 20.60 26.14
Gherceşti 2006 CA 459 189 270
% 26.98 23.51 30.10 CA 459 182 277
2007 % 27,08 22,75 30,95
CA 445 182 263 2008
% 25.47 21.51 29.19 CA 443 178 265
2009 % 26.34 21.98 30.39 CA 430 170 260
2010 % 26.07 21.49 30.30 Ghidici
CA 493 222 271 2006
% 19.95 18.05 21.84 CA 495 226 269
2007 % 19,95 18,20 21,71
CA 494 224 270 2008
% 19.82 17.92 21.72 CA 504 230 274
2009 % 20.24 18.27 22.56 CA 516 235 281
2010 % 20.70 18.58 20.90 Ghindeni
CA 374 144 230 2006
% 20.70 16.04 25.30 CA 368 144 224
2007 % 20,42 16,09 24,70
CA 371 146 225 2008
% 20.14 15.89 24.38 CA 358 140 218
2009 % 19.67 15.50 23.77 CA 353 145 208
2010 % 19.55 16.02 23.11 Gighera
CA 1180 473 707 2006
% 35.01 29.54 39.97 CA 1160 455 705
2007 % 34,93 28,94 40,31
CA 1120 437 683 2008
% 34.35 28.05 40.11 CA 1098 424 674
2009 % 34.23 27.86 39.98 CA 1066 406 660
2010 % 33.19 26.41 39.40 Gângiova
CA 776 315 461 2006
% 28.61 24.32 32.53 CA 765 304 461
2007 % 28,96 24,09 33,41
59
CA 792 313 479 2008 % 29.61 24.34 34.49
CA 777 299 478 2009 % 29.54 23.6 35.07
CA 765 295 470 2010 % 29.52 23.75 34.80
Giubega CA 524 227 297
2006 % 22.37 20.05 24.55
CA 534 226 308 2007
% 23,11 20,11 25,95 CA 498 207 291
2008 % 21.96 18.87 24.85
CA 502 211 291 2009 % 22.47 19.4 25.28
CA 487 198 289 2010 % 22.21 18.69 25.48
Giurgi ţa CA 753 316 437
2006 % 24 20.56 27.31
CA 744 311 433 2007
% 23,79 20,21 27,25 CA 737 305 432
2008 % 23.65 19.84 27.36
CA 701 285 416 2009 % 23.12 18.96 27.20
CA 707 286 421 2010 % 23.39 19.21 27.46
Gogoşu CA 400 174 226
2006 % 45.56 41.93 49.89
CA 393 172 221 2007
% 46,29 42,16 50,11 CA 380 163 217
2008 % 46.12 40.75 51.18
CA 376 155 221 2009 % 48.51 41.22 55.38
CA 359 151 208 2010 % 48.32 41.94 54.31
Goicea CA 997 430 567
2006 % 34.02 30.43 37.35
CA 1018 431 587 2007
% 35,32 31,23 39,08 CA 1005 424 581
2008 % 35.56 31.18 40.18
CA 990 418 572 2009 % 35.68 31.14 35.94
CA 990 415 575 2010 % 35.93 31.44 40.07
Goieşti CA 734 296 438
2006 % 23.69 19.54 27.65
60
CA 722 291 431 2007
% 23,22 19,11 27,16 CA 730 293 437
2008 % 23.19 19.10 28.31
CA 737 297 440 2009 % 23.75 19.72 27.56
CA 737 287 450 2010 % 23.80 19.16 28.16
Greceşti CA 582 248 334
2006 % 30.71 26.11 35.34
CA 580 251 329 2007
% 31,33 27,19 35,45 CA 578 255 323
2008 % 31.53 27.62 35.49
CA 554 240 314 2009 % 31.15 26.87 35.48
CA 541 235 306 2010 % 30.63 26.34 35.01
Întorsura CA 490 202 288
2006 % 31.27 26.34 36
CA 496 204 292 2007
% 31,71 26,39 36,92 CA 477 194 283
2008 % 30.85 25.29 36.33
CA 480 198 282 2009 % 31.25 26.01 36.38
CA 462 186 276 2010 % 30.35 24.80 35.75
Işalniţa CA 590 233 357
2006 % 15.21 12.07 18.32
CA 586 229 357 2007
% 15,12 11,88 18,34 CA 583 218 365
2008 % 15.02 11.33 18.64
CA 586 224 362 2009 % 15.02 11.58 18.41
CA 575 218 357 2010 % 14.78 11.33 18.14
Izvoare CA 486 198 288
2006 % 24.42 20.27 28.43
CA 472 195 277 2007
% 24,51 20,48 28,44 CA 469 192 277
2008 % 24.66 20.38 28.85
CA 457 187 270 2009 % 24.60 20.37 28.75
CA 435 176 259 2010 % 23.98 19.58 28.30
Leu
61
CA 1338 571 767 2006
% 27.78 22.50 28.91 CA 1342 575 767
2007 % 26,08 22,92 29,10
CA 1319 551 768 2008
% 26.08 22.42 29.54 CA 1310 546 767
2009 % 2632 22.56 29.99 CA 1296 543 753
2010 % 26.47 22.68 30.09 Lipovu
CA 644 286 358 2006
% 19.48 17.52 21.39 CA 642 285 357
2007 % 19,60 17,57 21,58
CA 644 285 359 2008
% 19.53 17.51 21.50 CA 646 279 367
2009 % 19.90 17.38 22.36 CA 634 266 368
2010 % 19.64 16.61 22.63 Măceşu de Jos
CA 493 210 283 2006
% 33.33 28.81 37.73 CA 499 215 284
2007 % 34,06 29,61 38,43
CA 495 213 282 2008
% 34.23 29.79 38.58 CA 489 209 280
2009 % 34.12 29.51 38.62 CA 482 208 274
2010 % 34.53 30.19 38.75 Măceşu de Sus
CA 473 185 288 2006
% 31.30 26.09 35.91 CA 454 184 273
2007 % 30,59 26,14 35
CA 441 175 266 2008
% 30.20 25.58 34.28 CA 449 175 274
2009 % 31.46 26.15 36.14 CA 453 177 276
2010 % 32.80 27.19 37.81 Maglavit
CA 1570 659 911 2006
% 28.81 25.10 32.25 CA 1565 658 907
2007 % 28,69 25,07 32,05
CA 1547 655 892 2008
% 28.63 24.91 32.15 CA 1510 637 873
2009 % 28.69 24.99 32.16 2010 CA 1488 626 862
62
% 28.39 24.64 31.91 Malu Mare
CA 622 244 378 2006
% 20.33 16.05 24.56 CA 624 252 372
2007 % 20,36 16,32 24,46
CA 626 256 370 2008
% 19.50 15.80 23.27 CA 631 260 371
2009 % 19.40 15.88 23.03 CA 634 257 377
2010 % 19.15 15.49 22.82 Mâr şani
CA 1161 498 663 2006
% 23.34 19.69 27.11 CA 1171 504 667
2007 % 23,71 20,09 27,46
CA 1162 503 659 2008
% 23.46 19.96 27.09 CA 1164 494 670
2009 % 24.23 20.32 28.25 CA 1169 499 670
2010 % 22.57 20.74 28.48 Melineşti
CA 934 365 569 2006
% 22.50 17.92 26.90 CA 922 360 562
2007 % 22,40 17,83 26,80
CA 912 364 548 2008
% 22.03 17.98 25.92 CA 913 371 542
2009 % 22.01 18.22 25.67 CA 904 371 533
2010 % 21.72 18.11 25.22 Mischii
CA 574 220 354 2006
% 34.43 28.46 39.60 CA 565 219 346
2007 % 34,12 28,48 39,01
CA 553 215 338 2008
% 31.15 25.56 36.19 CA 535 209 326
2009 % 31.99 25.96 33.46 CA 520 207 313
2010 % 30.46 25.43 35.05 Moţăţei
CA 1794 748 1046 2006
% 22.78 18.83 26.80 CA 1821 746 1075
2007 % 23,36 19,11 27,61
CA 1802 734 1068 2008
% 23.44 19.13 27.89 2009 CA 1805 743 1062
63
% 23.82 19.73 27.87 CA 1771 719 1052
2010 % 23.71 19.37 27.99 Murgaşi
CA 766 325 441 2006
% 28.88 25.33 32.21 CA 759 319 440
2007 % 29,01 25,24 32,54
CA 756 316 440 2008
% 29 25.10 32.64 CA 772 326 446
2009 % 28.94 25.40 32.22 CA 765 311 454
2010 % 29.19 24.70 33.33 Negoi
CA 522 213 309 2006
% 21.91 18.54 25.06 CA 532 227 305
2007 % 22,11 19,55 24,50
CA 534 226 308 2008
% 22.10 19.57 24.43 CA 521 218 303
2009 % 22.07 19.22 24.71 CA 491 205 286
2010 % 20.97 18.16 23.60 Orodel
CA 804 328 476 2006
% 26.15 21.58 30.61 CA 816 328 488
2007 % 26,67 21,56 31,71
CA 770 312 458 2008
% 25.62 20.86 30.33 CA 763 309 454
2009 % 25.81 21.04 30.51 CA 745 307 438
2010 % 25.59 21.17 29.98 Ostroveni
CA 1574 644 930 2006
% 28.93 24.08 33.61 CA 1575 657 918
2007 % 29,31 24,76 33,75
CA 1562 657 905 2008
% 29.41 25.11 33.59 CA 1587 665 922
2009 % 30.19 25.63 34.64 CA 1579 661 918
2010 % 30.38 25.83 34.78 Perişor
CA 564 243 321 2006
% 31.06 27.58 34.33 CA 550 232 318
2007 % 30,50 26,48 34,30
2008 CA 579 250 329
64
% 29.86 26.37 33.20 CA 551 236 315
2009 % 29.89 26.22 33.40 CA 541 229 312
2010 % 29.50 25.79 32.98 Pieleşti
CA 813 311 502 2006
% 24.24 18.38 26.96 CA 798 302 496
2007 % 22,45 17,83 26,67
CA 809 316 493 2008
% 22.74 18.59 26.53 CA 805 312 493
2009 % 22.81 18.49 26.77 CA 816 326 490
2010 % 23.19 19.39 26.67 Piscu Vechi
CA 552 237 315 2006
% 19.05 16.52 21.53 CA 541 237 304
2007 % 18,96 16,69 21,20
CA 511 219 292 2008
% 18.52 16.19 20.77 CA 501 200 301
2009 % 18.46 15.16 21.59 CA 468 182 286
2010 % 17.70 14.11 21.12 Pleniţa
CA 933 368 565 2006
% 17.95 14.98 20.61 2007 CA 922 372 550
% 17,77 15,08 20,21 CA 932 380 552
2008 % 18.01 15.36 20.43
CA 903 372 531 2009 % 17.76 15.21 20.12
CA 901 381 520 2010 % 18.12 15.84 20.25
Pleşoi CA 305 118 187
2006 % 21.20 16.41 25.97
CA 303 119 184 2007
% 21,55 16,95 26,14 CA 304 121 183
2008 % 21.79 17.24 26.41
CA 303 123 180 2009 % 21.86 17.93 25.71
CA 303 123 180 2010 % 22.16 18.03 26.28
Podari CA 1040 430 610
2006 % 15.78 13.35 18.10
2007 CA 1059 431 628
65
% 16 13,32 18,56 CA 1043 418 625
2008 % 15.61 12.83 18.25
CA 1055 434 621 2009 % 15.68 13.26 17.98
CA 1061 426 635 2010 % 15.65 12.91 18.26
Poiana Mare CA 2611 1061 1550
2006 % 21.77 18.31 25
CA 2606 1059 1547 2007
% 22 18,53 25,23 CA 2583 1045 1538
2008 % 21.93 18.46 25.13
CA 2608 1069 1539 2009 % 22.26 18.93 25.36
CA 2600 1076 1524 2010 % 22.24 18.03 25.26
Predeşti CA 406 157 249
2006 % 19.82 15.79 23.62
CA 402 157 245 2007
% 19,63 15,76 23,29 CA 405 158 247
2008 % 19.05 15.28 22.62
CA 406 163 243 2009 % 20 16.36 23.50
CA 393 155 238 2010 % 19.59 15.48 23.68
Radovan CA 337 140 197
2006 % 26 22.12 29.71
CA 346 137 209 2007
% 26,15 21,57 30,38 CA 404 166 238
2008 % 28.11 23.45 32.65
CA 342 137 205 2009 % 26.06 21.27 30.68
CA 309 121 188 2010 % 24.06 19.05 28.97
Rast CA 819 360 459
2006 % 22.47 19.51 25.51
CA 832 367 465 2007
% 23,11 20,22 26,05 CA 818 356 462
2008 % 22.94 19.93 25.96
CA 816 350 466 2009 % 23.10 19.96 26.19
CA 795 340 455 2010 % 22.71 19.51 25.89
Robăneşti 2006 CA 702 277 425
66
% 27.69 22.59 32.47 CA 701 281 420
2007 % 28.07 23.22 32.63
CA 699 279 420 2008
% 28.29 23.29 32.99 CA 689 270 419
2009 % 28.4 22.92 33.57 CA 687 261 426
2010 % 28.55 22.69 33.92 Rojişte
CA 553 226 327 2006
% 21.91 18.04 25.73 CA 561 228 333
2007 % 22.17 18.21 26.04
CA 569 234 335 2008
% 21.86 18.18 25.46 CA 558 222 336
2009 % 21.67 17.66 25.49 CA 563 227 336
2010 % 21.82 17.93 25.57 Sadova
CA 1402 548 854 2006
% 16.51 12.90 20.11 CA 1395 547 848
2007 % 16.43 12.81 20.09
CA 1379 550 829 2008
% 16.21 12.83 19.64 CA 1369 542 827
2009 % 16.13 12.68 19.62 CA 1338 532 806
2010 % 15.64 12.38 18.94 Sălcuţa
CA 654 287 367 2006
% 27.65 25.40 29.72 CA 648 286 362
2007 % 27.53 25.27 29.62
CA 616 265 351 2008
% 26.63 23.70 29.37 CA 599 244 355
2009 % 26.11 22 29.96 CA 569 229 340
2010 % 25.21 21.07 29.06 Scaeşti
CA 397 153 244 2006
% 17.98 14.13 21.69 CA 393 149 244
2007 % 18.09 13.94 22.10
CA 394 152 242 2008
% 18.06 14.13 21.90 CA 384 154 230
2009 % 17.88 14.54 21.12 CA 380 162 218
2010 % 17.96 15.55 20.30
67
Seaca de Câmp CA 668 284 384
2006 % 31.93 27.60 36.12
CA 663 287 376 2007
% 32.42 28.44 36.29 CA 647 277 370
2008 % 32.01 27.70 36.24
CA 637 275 362 2009 % 31.95 27.89 35.91
CA 633 272 361 2010 % 32.15 28.13 36.03
Seaca de Pădure CA 525 216 309
2006 % 43.03 38.03 47.39
CA 547 219 328 2007
% 44.01 37.82 49.40 CA 525 207 318
2008 % 43.82 37.23 49.53
CA 522 202 320 2009 % 46.40
39.15
52.50
CA 495 189 306 2010 % 45.37 37.65 51.95
Secu CA 348 147 201
2006 % 27.82 23.90 31.60
CA 333 133 200 2007
% 27.45 22.54 32.10 CA 334 134 200
2008 % 28 23.06 32.68
CA 320 129 191 2009 % 27.78 22.87 32.48
CA 304 129 175 2010 % 26.95 23.28 30.49
Siliştea Crucii CA 555 253 302
2006 % 30.87 28.08 33.67
CA 535 240 295 2007
% 30.33 27 33.71 CA 517 232 285
2008 % 29.92 26.58 33.33
CA 512 202 290 2009 % 30.24 26.06 34.48
CA 488 198 290 2010 % 29.17 23.88 34.36
Şimnicu de Sus CA 1009 424 585
2006 % 24.23 20.75 27.57
CA 1006 424 582 2007
% 23.86 20.51 27.07 CA 1018 427 591
2008 % 23.02 19.63 26.29
2009 CA 1004 410 594
68
% 23.02 19.11 26.80 CA 977 400 577
2010 % 22.23 18.44 25.92 Sopot
CA 637 273 364 2006
% 34.81 30.81 38.56 CA 641 275 366
2007 % 35.28 31.72 38.53
CA 613 261 352 2008
% 33.85 30.42 36.94 CA 588 245 343
2009 % 33.31 29.48 36.72 CA 585 243 342
2010 % 33.85 29.67 37.62 Tălpaş
CA 321 123 198 2006
% 21.93 17.20 26.44 CA 327 130 197
2007 % 22.09 17.78 26.30
CA 345 135 210 2008
% 22.55 18.02 26.89 CA 359 144 215
2009 % 23.14 18.84 27.31 CA 369 151 218
2010 % 23.64 19.48 27.73 Teasc
CA 721 294 427 2006
% 22.24 18.28 26.13 CA 725 298 427
2007 % 22.31 18.64 25.88
CA 711 288 423 2008
% 21.94 18.03 25.75 CA 708 290 418
2009 % 21.83 18.12 25.45 CA 699 279 420
2010 % 21.95 17.86 25.89 Terpeziţa
CA 603 249 354 2006
% 33.26 28.82 37.30 CA 600 251 349
2007 % 33.69 29.32 37.73
CA 600 245 355 2008 % 34.05 29.10 38.59
CA 625 260 365 2009 % 33.44 29.08 35.58
CA 602 246 356 2010 % 34.13 29.28 38.53
Teslui CA 708 294 414
2006 % 27.13 23.41 30.58
CA 698 281 417 2007
% 27.17 22.79 31.21 2008 CA 695 278 417
69
% 27.35 22.92 31.40 CA 695 284 411
2009 % 27.43 23.39 31.15 CA 681 276 405
2010 % 27.17 22.94 31.08 Ţuglui
CA 539 213 326 2006
% 19.10 15.37 22.70 CA 552 214 338
2007 % 19.50 15.46 23.36
2008 CA 562 216 346 % 19.51 15.38 23.43
CA 570 230 340 2009 % 19.88 16.41 23.20
CA 556 228 328 2010 % 19.40 16.42 22.19
Unirea CA 816 365 451
2006 % 19.83 17.33 22.45
CA 824 370 454 2007
% 20.05 17.64 22.56 CA 823 376 447
2008 % 20.11 18.01 22.29
CA 825 372 453 2009 % 20.34 17.95 22.84
CA 817 373 444 2010 % 20.35 18.17 22.64
Urzicuţa CA 729 302 427
2006 % 24.72 20.56 28.32
CA 731 314 417 2007
% 24.68 21.48 27.8 CA 721 309 412
2008 % 24.24 21.05 27.34
CA 720 305 415 2009 % 24.17 20.77 27.48
CA 726 306 420 2010 % 24.55 20.94 28.07
Valea Stanciului CA 1693 689 1004
2006 % 28.10 24.50 32.47
CA 1697 682 1015 2007
% 28.56 23.56 33.31 CA 1672 672 1000
2008 % 28.47 23.57 33.10
CA 1633 651 984 2009 % 28.46 23.26 33.49
CA 1611 628 983 2010 % 28.52 22.80 33.95
Vârtop CA 451 196 255
2006 % 27.23 23.28 31.33
2007 CA 437 191 250
70
% 26.88 22.96 31.49 CA 431 185 246
2008 % 26.82 22.45 31.42
CA 412 175 237 2009 % 26.19 21.87 30.65
CA 396 161 235 2010 % 25.51 20.85 30.13
Vârvoru de Jos CA 1076 448 628
2006 % 36.16 32.07 39.77
CA 1082 448 634 2007
% 36.32 32.18 39.95 CA 1080 438 642
2008 % 36.13 31.42 40.25
CA 1076 431 645 2009 % 36.31 31.05 40.95
CA 1065 428 637 2010 % 36.26 31.08 40.83
Vela CA 622 256 366
2006 % 29.76 24.52 34.99
CA 615 259 356 2007
% 29.36 24.55 34.23 CA 585 250 335
2008 % 28.19 23.63 32.81
CA 576 240 336 2009 % 28.33 23.16 33.70
CA 563 227 336 2010 % 28.23 22.45 34.18
Verbi ţa CA 320 134 186
2006 % 21.72 17.54 26.23
CA 311 126 185 2007
% 21.61 17.12 26.32 CA 302 120 182
2008 % 21.43 16.57 26.57
CA 303 124 179 2009 % 21.98 17.58 26.59
CA 300 123 177 2010 % 21.94 17.52 26.62
ZONELE CU POPULAŢIE ÎMB ĂTRÂNITĂ ( populaţie peste 65 ani )
În sudul judeţului sunt 7 localităţi cu populaţie îmbătrânită: Goicea, Cîrna, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Ostroveni, Gighera, Gîngiova,
În centrul judeţului sunt localităţile: Perişor, Întorsura, Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi, Terpeziţa şi Vîrvorul de Jos.
În nord vestul judeţului localităţi cu populaţie îmbătrânită sunt: Greceşti, Botoşeşti Paia, Seaca de Pădure, Gogoşu, Sopot, Brabova, Carpen.
În nord estul judeţului sunt localităţile: Bulzeşti, Mischii, Murgaşi.
71
Localităţi răzleţe: Seaca de Cîmp, Dobroteşti, Drănic. Se remarcă partea de nord vest dar şi jumătatea de sud a judeţului zone cu
populaţia cea mai îmbătrânită (domină quartilele 3 şi 4). Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte populaţia peste 65 de ani. Quartila 4 pentru populaţia peste 65 de ani, între 28,536 şi 48,32 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):
Localitatea %
Robăneşti 28,55 Dobroteşti 28,97
Siliştea Crucii 29,17 Murgaşi 29,19 Afumaţi 29,42
Perişor 29,50 Gângiova 29,52
Carpen 29,82
Întorsura 30,35
Ostroveni 30,38 Mischii 30,46
Greceşti 30,63
Drănic 31,79
Cioroiaşi 31,99
Seaca de Câmp 32,15 Măceşu de Sus 32,80
Gighera 33,19
Sopot 33,85 Terpeziţa 34,13 Măceşu de Jos 34,53
Cârna 35,11
Goicea 35,93
Vârvoru de Jos 36,26 Bulzeşti 37,01
Brabova 37,31
Botoşeşti-Paia 37,89
Seaca de Pădure 45,37 Gogoşu 48,32
72
73
2.3. Mişcarea naturală a populaţiei 2.3.1. a) Natalitatea
Anul Născuţi vii Rata de natalitate (o/oo) T 7991 10,5 U 3737 10,0
1994
R 4254 11,1 T 7614 10,1 U 3514 9,3
1995
R 4100 10,8 T 7329 9,7 U 3381 8,9
1996
R 3948 10,6 T 7574 10,1 U 3490 9,1
1997
R 4084 11,1 T 7614 10,2 U 3543 9,3
1998
R 4071 11,2 T 7448 10,00 U 3485 9,04 1999 R 3963 11,01 T 7734 10,4 U 3574 9,4 2000 R 4160 11,5 T 6929 9,4 U 3267 8,6
2001
R 3662 10,2 T 6447 8.8 U 2957 8.0
2002
R 3490 9.6 T 6510 9.0 U 3176 8.7
2003
R 3334 9.3 T 6320 8,8 U 3270 8,5
2004
R 3050 9,0 T 6512 9.1 U 3569 9.3
2005
R 2943 8.8 T 6207 8.7 U 3476 9.1
2006
R 2731 8.2
74
T 6300 8.9 U 3575 9.4 2007 R 2725 8.2 T 6405 9.1 U 3604 9,5 2008 R 2801 8,5 T 6453 9.2 U 3614 9.6
2009
R 2839 8.7 T 6197 8.8 U 3563 9.4
2010
R 2634 8.2 Rata de natalitate în perioada 1994-2000 a avut un caracter uşor ondulant pentru
ca apoi caracterul să se păstreze dar suprapus peste tendinţa permanentă de scădere. Din 2007 se constata o uşoara creştere a natalităţii pana in 2009. Valoarea pentru anul 2010 este 8,8 o/oo la fel ca şi in 2002, ani cu cele mai mici valori ale natalităţii din ultimii 18 ani.
0
2
4
6
8
10
12
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Anul
Nat
alit
atea
la 1
000
locu
ito
ri
Natalitate judet
Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994-2010.
Ratele de natalitate comparativ cu ţara : dacă până în 2001 ratele judeţului au fost
comparative cu ratele naţionale, din 2002 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media pe ţară (9.9 o/oo pentru 2010).
0
2
4
6
8
10
12
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Anul
Nat
alit
atea
la 1
000
locu
ito
ri
Natalitate judet
NatalitateRomania
Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995-2010
75
Ratele de natalitate pe medii urmează evoluţia ratei de natalitate pe total. În mediul rural rata de natalitate înregistrează valorile cele mai mari în perioada 1994-2004. Din 2005 are loc o inversare a ratei natalităţii pe medii(rata natalităţii în mediul urban depăşind rata natalităţii în mediul rural), situaţia putând fi influenţată de îmbătrânirea populaţiei în mediul rural.
0
2
4
6
8
10
12
Nat
alit
atea
la 1
000
locu
ito
ri
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Anul
Urban
Rural
Evoluţia natalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2010.
Natalitatea la nivel de judeţ, pe medii şi localităţi 2010
Localitatea Născuţi-vii
(CA) Natalitatea
(%o)
TOTAL 6197 8.8
Urban 3563 9.4
Municipiul Craiova 2901 9,80
Municipiul Băileşti 198 10,00
Municipiul Calafat 139 7,80
Oraşul Bechet 53 13,70
Oraşul Dăbuleni 68 5,30
Oraşul Filiaşi 119 6,30
Oraşul Segarcea 85 10,40
Rural 2634 8.2
Afumaţi 17 5,80
Almăj 9 4,60
Amărăştii de Jos 70 12,30
Amărăştii de Sus 8 5,50
Apele Vii 20 9,00
Argetoaia 46 9,90
Bârca 45 11,20
Bistreţ 48 11,20
Botoşeşti-Paia 4 4,70
Brabova 7 4,70
Brădeşti 36 7,90
Braloştiţa 41 10,60
76
Bratovoeşti 27 8,10
Breasta 47 11,60
Bucovăţ 40 9,70
Bulzeşti 18 11,10
Călăraşi 33 5,30
Calopăr 45 11,60
Caraula 23 9,20
Cârcea 13 6,80
Cârna 7 4,50
Carpen 13 5,20
Castranova 30 8,80
Catane 28 13,90
Celaru 33 7,00
Cerăt 69 16,80
Cernăteşti 21 11,00
Cetate 41 7,50
Cioroiaşi 12 7,30
Ciupercenii Noi 26 4,60
Coşoveni 36 11,50
Coţofenii din Dos 22 9,00
Coţofenii din Faţă 19 9,40
Daneţi 27 4,20
Desa 41 8,50
Dioşti 24 7,60
Dobreşti 11 4,30
Dobroteşti 15 7,80
Drăgoteşti 11 4,80
Drănic 18 6,60
Fărcaş 21 10,90
Galicea Mare 28 6,40
Galiciuica 6 3,60
Gherceşti 12 7,30
Ghidici 27 8,00
Ghindeni 6 3,30
Gighera 27 8,50
Gângiova 24 9,20
Giubega 15 6,80
Giurgiţa 23 7,60
Gogoşu 1 1,30
Goicea 26 9,40
Goieşti 28 9,00
Greceşti 16 9,00
Întorsura 8 5,30
77
Işalniţa 30 7,70
Izvoare 7 3,90
Leu 41 8,40
Lipovu 59 18,30
Măceşu de Jos 5 6,40
Măceşu de Sus 8 5,80
Maglavit 26 5,00
Malu Mare 29 8,80
Mârşani 24 5,00
Melineşti 37 8,90
Mischii 11 6,60
Moţăţei 57 7,60
Murgaşi 13 5,00
Negoi 29 12,40
Orodel 29 9,90
Ostroveni 35 6,70
Perişor 12 6,60
Pieleşti 28 7,90
Piscu Vechi 17 6,40
Pleniţa 26 5,20
Pleşoi 21 15,50
Podari 50 7,40
Poiana Mare 75 6,50
Predeşti 17 8,50
Radovan 16 12,50
Rast 33 9,40
Robăneşti 13 5,40
Rojişte 17 6,60
Sadova 111 13,00
Sălcuţa 29 12,90
Scaeşti 19 9,00
Seaca de Câmp 8 4,10
Seaca de Pădure 4 3,70
Secu 15 13,30
Siliştea Crucii 16 9,50
Şimnicu de Sus 24 5,50
Sopot 12 7,00
Tălpaş 9 5,80
Teasc 18 5,60
Terpeziţa 12 6,80
Teslui 22 8,80
Ţuglui 19 6,60
Unirea 28 7,00
78
Urzicuţa 34 11,50
Valea Stanciului 54 9,60
Vârtop 22 14,10
Vârvoru de Jos 12 4,10
Vela 16 8,00
Verbiţa 12 8,70
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte natalitatea. Quartila 1 pentru natalitate, între 1.3 şi 5.8 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta): Localitate %o Localitate %o
Gogoşu 1,30 Maglavit 5,00
Ghindeni 3,30 Mârşani 5,00
Galiciuica 3,60 Murgaşi 5,00 Seaca de Pădure 3,70 Carpen 5,20
Izvoare 3,90 Pleniţa 5,20 Seaca de Câmp 4,10 Călăraşi 5,30
Vârvoru de Jos 4,10 Întorsura 5,30
Daneţi 4,20 Oraşul Dăbuleni 5,30
Dobreşti 4,30 Robăneşti 5,40 Cârna 4,50 Amărăştii de Sus 5,50
Almăj 4,60 Şimnicu de Sus 5,50 Ciupercenii Noi 4,60 Teasc 5,60 Botoşeşti-Paia 4,70 Afumaţi 5,80
Brabova 4,70 Măceşu de Sus 5,80
Drăgoteşti 4,80 Tălpaş 5,80
ZONELE CU NATALITATE REDUSĂ
Numărul de localităţi cu natalitate scăzută (30) depăşeşte numărul de localităţi cu populaţie îmbătrânită(28), aşa cum evidenţiază cartogramele prin quartila 4.
Comunele Murgaşi, Robăneşti, Măceşu de Sus, Cîrna, Seaca de Câmp, Afumaţi, Întorsura, Vîrvoru de Jos, Botoşeşti Paia, Seaca de Pădure, Carpen, Brabova, Gogoşu au şi populaţie îmbătrânită.
LOCALITĂŢI CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ, NATALITATE SCĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV ( localităţi cu probleme demografice) sunt: Gogoşu, Seaca de Pădure, Botoşeşti Paia .
79
80
b) fertilitatea
Grupa de vârstă Anul 15-49 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
T 40,1 58,4 113,6 64,3 20,3 6,7 2,0 0,2 U 29,9 33,8 87,4 59,5 17,9 5,3 1,3 0,1
1996
R 56,7 92,8 145,5 72,9 25,4 10,1 3,2 0,3 T 41,5 64,7 111,3 62,9 25,4 7,6 1,9 0 U 30,6 34,5 85,6 58,1 24,4 5,9 1,7 0
1997
R 59,6 108,9 143,4 71,0 27,4 11,6 2,4 0 T 41,9 63,0 109,8 69,1 28,7 7,4 1,8 0 U 31,0 34,8 85,1 62,1 27,5 6,2 1,3 0
1998
R 60,3 105,5 142,5 79,8 31,1 10,4 2,8 0,1 T 41,00 58,13 106,15 68,76 28,47 8,19 2,06 0,08 U 30,12 29,65 78,19 64,56 27,62 6,69 1,41 0
1999
R 59,81 104,11 147,96 74,90 30,20 11,61 3,48 0,20 T 42,7 61,7 103,6 76,4 31,2 9,5 1,8 0,2 U 31,3 29,4 77,3 73,7 29,6 7,1 1,2 0,2
2000
R 62,0 111,4 141,2 80,0 34,3 14,7 3,2 0,1 T 38,3 54,8 91,8 67,4 28,4 10,1 2,2 0,2 U 28,6 27,2 67,0 66,6 27,8 8,7 1,6 0,1
2001
R 54,8 96,9 128,2 68,6 29,6 13,2 3,6 0,3 T 36.0 47.5 85.4 66.4 28.8 11.2 2.1 0.1 U 26.8 21.5 59.3 63.7 28.7 10.4 1.8 0.1
2002
R 50.7 86.1 125.9 69.8 29.0 12.8 2.7 0.1 T 36,4 45,3 83,2 69,9 33,1 13,2 2,2 0,1 U 28,8 22,9 57,2 71,9 34,2 12,9 1,9 0,2
2003
R 48,8 78,0 125,3 67,1 31,4 13,7 2,7 0 T 35.4 45.5 80.6 66.7 34.9 11.6 2.0 0.1 U 28.7 25.7 58.0 68.8 34.6 11.7 2.0 0.1
2004
R 47.0 76.3 121.0 63.3 35.3 11.3 2.0 0.1 T 36,5 48,6 75,1 72,1 38,0 12,0 2,2 0,3 U 31,6 25,7 57,3 77,9 44,2 12,1 1,5 0,2
2005
R 45,1 83,1 106,9 62,7 29,0 11,9 3,7 0,4 T 35,1 45,3 67,8 69,7 40,1 12,7 2,4 0,1 U 31,1 26,5 50,8 73,3 48,6 12,5 1,9 0,1
2006
R 42,0 72,6 98,0 63,5 28,0 12,9 3,5 0,1 T 35,9 48,3 70,6 70,9 39,7 12,0 2,5 0,1 U 32,3 29,9 54,4 75,3 46,2 12,6 2,1 0,1
2007
R 42,0 73,9 98,5 62,9 30,0 11,0 3,4 - T 36.7 49,6 70,4 71,0 43,5 14,0 2,6 0,1 U 33,0 31,0 50,9 71,2 51,4 14,4 2,3 0,1 2008 R 43,0 73,7 103,5 63,3 31,5 13,3 3,1 - T 37.2 51.4 69.4 73.3 45.0 13.6 3.4 0.2 U 33.7 33.4 51.3 74.5 51.8 15.8 3.3 0.1
2009
R 43.2 72.7 99.3 71.0 34.4 10.2 3.6 0.4 T 35.9 50 61.3 71.3 47.4 16.7 3 0 U 33.4 31.5 43.5 74.4 55.8 20.5 2.7 0
2010
R 40 69.9 89.9 65.4 33.7 11.1 3.4 0
81
Rata de fertilitate în perioada 1996-2010 a avut o uşoară tendinţă de creştere până
în 1998 şi apoi caracter ondulant în perioada1999-2000. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în 2000 ( 42,7o/oo ), iar cea mai mică în 2006 (35.1o/oo).
În 2010 rata de fertilitate pentru grupa de vârstă 25-29 de ani, înregistrează cifrele cele mai ridicate.Urmează pe locul doi grupa de vârstă 20-24 ani. La această grupă de vârstă , în mediul rural, indicatorul are valorile cele mai mari.Pe locul trei se situează grupa de vârstă 15-19 ani
Pentru perioada de referinţă 1996-2010 în anul 2000 se înregistrează cea mai mare valoare pentru grupa de vârstă 25-29 ani, anul 1999 pentru grupa de vârstă 20-24 ani şi 1997 pentru grupa de vârstă 15-19 ani .
0
10
20
30
40
50
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Anul
Fer
tilit
atea
la 1
000
fem
ei
Evoluţia fertilităţii în judeţul Dolj în perioada 1996-2010
0
10
20
30
40
50
60
70
Fer
tilit
atea
la 1
000
fem
ei
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Anul
Urban
Rural
Evoluţia fertilităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1996-2010
82
61,3
71,3
47,4
0
3
16,7
50
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Fertilitatea pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în anul 2010.
Rata de fertilitate în anul 2010 a înregistrat valori inferioare faţă de anul
precedent pe toate grupele de vârsta, cu excepţia grupelor de vârsta 30-34 si 35-39 de ani. Rata de fertilitate în judeţul Dolj înregistrează valori inferioare ratei la nivel de tara. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Tara 40.3 37.8 37.6 37.8 38.4 39.4 39.5 38.9 40.6 41.0 39.4 Judeţ 42.7 38.3 36.2 36.4 35.4 36.5 35.1 35.9 36.7 37.2 35.9
Evoluţia ratei de fertilitate in perioada 2000-2010 in judeţul Dolj comparativ cu România c) descendenţa finală :
Indicatorul s-a îmbunătăţit până în 2000 pe seama creşterii numărului de născuţi
vii (cifre absolute) la o populaţie feminină fertilă (15-49 ani). Populaţia fertilă este într-o continuă scădere în ultimii 7 ani ca şi numărul născuţilor vii şi indicatorul ca atare. Din 2002 indicatorul a avut caracter ondulant.
0
10
20
30
40
50
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Romania Dolj
83
Anul Descendenţa finală 1998 1,179603 1999 1,359318 2000 1,405378 2001 1,287244 2002 1,200870 2003 1,236288 2004 1,211779 2005 1,229846 2006 1,177245 2007 1,247822 2008 1,243797 2009 1.270286 2010 1.23709
Descendenţa finală in Dolj in perioada 1998-2010
11,11,21,31,41,5
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Ani
Des
cen
den
ta
final
a
d) indicele brut de reproducere : Anul Indicele brut de reproducere
1998 0,575646 1999 0,666064 2000 0,688635 2001 0,630749 2002 0,588426 2003 0,605781 2004 0,593772 2005 0,602625 2006 0,57685 2007 0,611433 2008 0,60946 2009 0.62244 2010 0.606174
Indicator în creştere până în 2000, începe să aibă un caracter ondulant în anii următori. Pentru 2010 valoarea a fost 0,606174.
84
Indice brut de reproducere in Dolj in perioada 1998-2010
0,50,55
0,60,65
0,7
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Ani
Ind
ice
bru
t d
e re
pro
du
cere
e) raportul avorturi/ născuţi vii: 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total avorturi/ născuţi vii
0,931 1,01 0,89 0.84 0,71 0,73 0,50 0.53 0.41 0.44
avorturi la cerere/ născuţi vii
0,60 0,65 0,53 0.52 0,41 0,38 0,22 0.20 0.12 0.1
avorturi incomplete/ născuţi vii
0,33 0,36 0,36 0.31 0,29 0,34 0,28 0.32 0.28 0.34
avorturi provocate/ născuţi vii
0,01 0,01 0,001 0.01 0,001 0,001 - 0.0003 0
0
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
avorturi/născuţi vii
avorturi la cerere/născuţi vii
avorturi incomplete/născuţi vii
avorturi provocate/născuţi vii
Scăderea indicatorului avorturi/născuţi vii a fost semnificativă în anul 2007
comparativ cu perioada anterioară şi a continuat scăderea până în 2010 pe seama avorturilor la cerere.
Această scădere se corelează cu activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea reproducerii. Pe parcursul ultimilor 6 ani a existat o preocupare de instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi sănătatea reproducerii (vezi cap.3 indicatorii PN de sănătatea femeii şi copilului).În anii 2007, 2009, 2010 judeţul nu a înregistrat nici un avort provocat.Comparativ cu cifra inregistrata la nivel naţional (480.3 cazuri la 1000 născuţi vii), cifra in Dolj este cu 0,04 procente mai mica (440.2 cazuri la 1000 născuţi vii).
85
2.3.2. Mortalitatea a) rata brută de mortalitate
Anul Decese Rata de mortalitate (o/oo) T 10109 13,3 U 3090 8,2
1994
R 7019 18,3 T 10411 13,8 U 3098 8,2
1995
R 7313 19,2 T 10912 14,5 U 3318 8,7
1996
R 7594 20,4 T 10877 14,5 U 3342 8,8
1997
R 7535 20,5 T 10345 13,9 U 3206 8,4
1998
R 7139 19,6 T 10365 13,9 U 3268 8,4
1999
R 7097 19,7 T 9521 12,8 U 3191 8,4 2000 R 6330 17,5 T 9990 13,5 U 3227 9,0
2001
R 6773 18,7 T 10730 14,7 U 3418 9,3
2002
R 7312 20.2 T 10415 14,4 U 3339 9,1
2003
R 7076 19,7 T 10055 13,9 U 3538 9,2
2004
R 6517 19,2 T 10188 14,2 U 3527 9,2
2005
R 6661 19,9 T 9952 13,9 U 3483 9,1
2006
R 6469 19,4
86
T 9710 13,7 U 3558 9,4
2007
R 6152 18,6 T 9742 13,8 U 3540 9,3 2008 R 6202 18,9 T 9864 14.0 U 3514 9,3
2009 R 6350 19,5
T 10008 14.3 U 3737 9.9
2010
R 6271 19.4 Din 1994 până în 1996 indicatorul a avut un trend ascendent. În intervalul 1996-
2000 rata brută de mortalitate a avut o tendinţă de scădere permanentă. În următorii 2 ani mortalitatea generală a fost în creştere atingând cea mai mare valoare în 2002. Anii următori sunt marcaţi de o tendinţă de scădere lentă cu uşoare reveniri.
Pentru 2010 indicatorul a avut valoarea 14,3 o/oo cu 2.2 procente mai mare decât valoarea la nivel naţional (12.1 o/oo)
11,512
12,513
13,514
14,515
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
rata
de
mo
rtal
itat
e la
100
0 lo
cuit
ori
Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2010
0
5
10
15
20
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
rata
de
mo
rtal
itat
e la
100
0 lo
cuit
ori
__ Mortalitate judeţ __ Mortalitate România
Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995 – 2010
87
0
5
10
15
20
25
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
urban
rural
Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2010.
Valoarea înregistrată în mediul rural este dublă faţă de valoarea din mediul
urban, fenomen datorat probabil gradului ridicat de îmbătrânire demografică. b) rata standardizată de mortalitate ( standard european ; pentru 1980 şi 1985 după structura populaţiei României).
Anul Dolj România 1980 10,3 10,4 1985 11,3 10,9 1989 12,2 11,9 1990 12,0 11,8 1995 12,8 12,2 1996 13,2 12,9 1997 13,0 12,4 1998 12,5 11,9 1999 12,5 11,6 2000 11,2 11,0 2001 11,5 11,0 2002 12,2 11,5 2003 11,9 11,3 2004 11,4 10,8 2005 11,3 10,6 2006 10,9 10,3 2007 10,4 9,8 2008 10,3 9,6 2009 10,2 9,7 2010 10.2 9.5
88
0
5
10
15
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
rata
de
mo
rtal
itat
e la
100
0 lo
cuit
ori
__ Mortalitate România __ Mortalitate Judeţ
Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995 – 2010
Graficele comparative Dolj- România arată că mortalitatea în judeţul Dolj (10.2 o/oo valoare înregistrata in 2010) este uşor peste media naţională (9.5 o/oo valoare in 2010). c) modelul mortalităţii pe cauze
Nr. decese Cauze deces 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Boli ap circulator 6539 6994 7621 7429 7009 7112 6895 6703 6615 6699 6787 Tumori 1249 1287 1309 1290 1275 1225 1253 1317 1339 1401 1467 Boli ap respirator 508 467 524 464 522 606 530 522 539 483 485 Boli ap digestiv 440 466 473 450 435 459 438 438 468 548 534 Accidente, otrăviri, traumatisme
460 451 446 415 442 416 457 381 440 417 409
Tulburări mentale,boli sistem nervos şi organe de simţ
28 80 80 88 85 77 47 56 62 67 66
Boli infecţioase şi parazitare
97 99 111 97 98 81 98 87 92 72 76
Boli genito-urinare 75 69 73 84 66 74 82 68 65 70 77 Anomalii congenitale 20 15 31 33 28 18 29 19 18 8 11 Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, boli sânge şi org hematopoetice
18 20 21 18 39 74 71 58 44 38 40
Cauze perinatale 35 28 23 23 38 26 26 28 16 14 10 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, lăuziei
4 4 3 6 1 2 2 4 0 0 0
Alte cauze 2 10 15 18 17 18 24 29 44 47 46
89
Structura deceselor(%)
Cauze deces 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Boli ap circulator 68,68 70,01 71,03 71.33 69.70 69,80 69,28 69,03 67,90 67.91 67.82
Tumori 13,12 12,88 12,20 12.39 12.68 12,02 12,59 13,56 13,75 14.20 14.66
Boli ap respirator 5,33 4,68 4,89 4.46 5.19 5,95 5,33 5,38 5,53 4.90 4.85
Boli ap digestiv 4,62 4,67 4,40 4.32 4.33 4,51 4,40 4,51 4,80 5.55 5.33
Accidente, otrăviri, traumatisme
4,83 4,51 4,16 3.98 4.39 4,08 4,59 3,92 4,52 4.23 4.08
Tulburări mentale,boli sistem nervos şi org de simţ
0,69 0,80 0,74 0.84 0.85 0,75 0,47 0,58 0,64 0.68 0.66
Boli infecţioase şi parazitare
1,01 0,99 1,03 0.93
0.97 0,80 0,98 0,90 0,95 0.73 0.76
Boli genito-urinare 0,78 0,69 0,68 0.81 0.66 0,73 0,82 0,70 0,67 0.71 0.77
Anomalii congenitale
0,21 0,15 0,29 0.32 0.28
0,18
0,29
0,19
0,18
0.1
0.11
Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, boli sânge şi organe hemato poetice
0,19 0,20 0,20 0.17 0.39
0,73
0,71
0,60 0,45 0.38 0.40
Cauze perinatale 0,37 0,28 0,21 0.22 0.38 0,25 0,26 0,29 0,16 0.14 0.1
Complicaţii ale sarcinii, naşterii, lăuziei
0,04 0,04 0,03 0.06 0.01 0,02 0,02 0,04 0 0 0
Alte cauze 0,19 0,1 0,14 0.17 0.17 0,18 0,24 0,30 0,45 0.47 0.46
Decedaţi pe principalele cauze în mediul urban şi rural
Urban Cauze deces 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Boli ap circulator 1913 1974 2122 2096 2210 2231 2122 2207 2152 2122 2252 Tumori 595 592 619 603 652 595 633 664 695 681 779 Boli ap respirator 145 132 128 97 140 166 157 154 154 147 151 Boli ap digestiv 187 203 220 211 197 191 214 200 194 248 221 Accidente, otrăviri, traumatisme
200 192 179 174 170 168 182 164 176 153 170
Tulburări mentale,boli sistem nervos şi org de simţ
13 26 33 60 25 30 19 21 25 27 28
Boli infecţioase şi parazitare
42 31 40 38 37 29 42 34 34 28 32
Boli genito-urinare 35 32 35 39 35 37 45 38 38 37 38 Anomalii congenitale 9 10 13 12 13 9 12 10 11 7 5 Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, boli sânge şi org hematopoetice
8 12 9 12 26 46 30 34 29 25 20
90
Cauze perinatale 22 17 12 13 19 9 14 14 5 7 9 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, lăuziei
1 1 - 3 1 2 - 1 - - -
Alte cauze 3 5 8 12 13 14 13 17 27 32 32
Rural Cauze deces 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Boli ap circulator 4626 5020 5499 5333 4799 4881 4773 4496 4463 4577 4535 Tumori 654 695 690 687 623 630 620 653 644 720 688 Boli ap respirator 363 335 396 367 382 440 373 368 385 336 334 Boli ap digestiv 253 263 253 239 238 268 224 238 274 300 313 Accidente, otrăviri, traumatisme
260 259 267 241 272 248 275 217 264 264 239
Tulburări mentale,boli sistem nervos şi org de simţ
15 54 47 59 60 47 28 35 37 40 38
Boli infecţioase şi parazitare
55 68 71 59 61 52 56 53 58 44 44
Boli genito-urinare 40 37 38 45 31 37 37 30 27 33 39 Anomalii congenitale
11 5 18 11 15 9 17 9 7 1 6
Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, boli sânge şi org hematopoetice
10 8 12
6
13
28
41 24 15 13 20
Cauze perinatale 13 11 11 20 19 17 12 14 11 7 1 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, lăuziei
3 3 3 3 0 0 2 3 - - -
Alte cauze 7 5 7 6 4 4 11 12 17 15 14
Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului
circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator.
91
4,855,33
0,77
0,11
0,4
0,1
0,46
04,08
67,82
14,66
0,66
0,76
boli apcirculator
tumori
boli ap digestiv
boli aprespirator
leziunitraumatice siotraviriTulb mintaleboli SN orgsimtboli infectioase
boli genito-urinare
anomalii cong
boli endocrinenutritie bolisangecauzeperinatale
complicatiisarcina
Structura mortalităţii pe cauze în anul 2010
Indicii mortalităţii brute şi standardizate pe primele 5 grupe de cauze medicale de moarte în anul 2010 sunt evidenţiaţi în tabelul şi graficul următor:
la 100000 de locuitori
Dolj România Cauze medicale Mortalitate
bruta Mortalitate
standardizată Mortalitate
bruta Mortalitate
standardizată Boli aparat circulator 968,9 651,3 729,6 539,9
Tumori 209,4 159,7 221,7 150,9 Boli aparat respirator 69,2 50,7 59,4 49
Accidente 58,4 53,2 56,1 51,8 Boli aparat digestiv 76,2 62,4 77,5 66,2
92
boli aparatcirculator
tumori boli aparatrespirator
accidente boli aparatdigestiv
0
100
200
300
400500600700
Dolj
Romania
Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România în 2010
d) Rata brută de mortalitate pe localităţi
Localitatea Decedaţi
(CA) Mortalitatea
(%o) TOTAL 10008 14.3 Urban 3737 9.9 Municipiul Craiova 2655 9,00 Municipiul Băileşti 285 14,40 Municipiul Calafat 229 12,80 Oraşul Bechet 56 14,50 Oraşul Dăbuleni 218 17,10 Oraşul Filiaşi 171 9,10 Oraşul Segarcea 123 15,10 Rural 6271 19.4 Afumaţi 81 27,60 Almăj 28 14,40 Amărăştii de Jos 75 13,20 Amărăştii de Sus 33 22,80 Apele Vii 49 22,00 Argetoaia 68 14,70 Bârca 90 22,50 Bistreţ 92 21,50 Botoşeşti-Paia 24 28,00 Brabova 46 31,20 Brădeşti 70 15,30 Braloştiţa 35 9,10 Bratovoeşti 62 18,50 Breasta 42 10,40 Bucovăţ 63 15,30 Bulzeşti 43 26,50 Călăraşi 99 15,90
93
Localitatea Decedaţi
(CA) Mortalitatea
(%o) Calopăr 62 15,90 Caraula 55 22,00 Cârcea 22 11,50 Cârna 31 19,90 Carpen 50 19,80 Castranova 68 19,90 Catane 34 16,90 Celaru 103 22,00 Cerăt 64 15,60 Cernăteşti 44 23,00 Cetate 117 21,40 Cioroiaşi 59 35,80 Ciupercenii Noi 104 18,50 Coşoveni 58 18,60 Coţofenii din Dos 41 16,90 Coţofenii din Faţă 23 11,30 Daneţi 126 19,60 Desa 67 13,90 Dioşti 51 16,20 Dobreşti 44 17,10 Dobroteşti 36 18,60 Drăgoteşti 59 25,70 Drănic 64 23,40 Fărcaş 36 18,80 Galicea Mare 87 19,80 Galiciuica 35 21,00 Gherceşti 44 26,60 Ghidici 23 5,60 Ghindeni 41 22,80 Gighera 81 25,40 Gângiova 77 29,70 Giubega 47 21,50 Giurgiţa 56 18,50 Gogoşu 34 45,80 Goicea 86 31,20 Goieşti 59 19,00 Greceşti 46 26,00 Întorsura 48 31,60 Işalniţa 53 13,60 Izvoare 55 30,30 Leu 129 26,30 Lipovu 61 18,90 Măceşu de Jos 40 28,60 Măceşu de Sus 49 35,30 Maglavit 109 20,80 Malu Mare 36 10,90 Mârşani 97 20,30 Melineşti 60 14,40 Mischii 43 25,60 Moţăţei 158 21,10 Murgaşi 52 20,00
94
Localitatea Decedaţi
(CA) Mortalitatea
(%o) Negoi 42 17,90 Orodel 55 18,80 Ostroveni 123 23,60 Perişor 49 26,90 Pieleşti 58 16,50 Piscu Vechi 68 25,50 Pleniţa 98 19,60 Pleşoi 17 12,60 Podari 92 13,50 Poiana Mare 198 17,10 Predeşti 37 18,40 Radovan 41 32,00 Rast 66 18,80 Robăneşti 60 24,90 Rojişte 35 13,60 Sadova 115 13,50 Sălcuţa 49 21,70 Scaeşti 43 20,30 Seaca de Câmp 48 24,30 Seaca de Pădure 40 36,70 Secu 30 26,50 Siliştea Crucii 31 18,50 Şimnicu de Sus 79 18,00 Sopot 46 26,70 Tălpaş 19 12,10 Teasc 50 15,70 Terpeziţa 50 28,30 Teslui 46 18,30 Ţuglui 43 15,00 Unirea 66 16,50 Urzicuţa 60 20,30 Valea Stanciului 104 18,40 Vârtop 40 25,70 Vârvoru de Jos 72 24,40 Vela 44 22,10 Verbiţa 33 24,00
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte mortalitatea generală. Quartila 4 pentru mortalitatea generală, între 24.36 şi 45.8 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):
95
Localităţile cu mortalitate crescută sunt concentrate astfel:
- în nord –vestul judeţului: Brabova, Sopot , Gogoşu, Seaca de Pădure, Botoşeşti Paia, Greceşti, Secu - din centru spre sud-vest: Terpeziţa, Vîrvoru de Jos, Radovan, Întorsura, Perişor, Vîrtop, Izvoare, Cioroiaşi, Afumaţi, Piscu Vechi - în sud : Goicea, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Gîngiova, Gighera - în est: Bulzeşti, Mischii, Gherceşti, Robănesti, Drăgoteşti, Leu
Localitate %o Localitate %o
Vârvoru de Jos 24,40 Afumaţi 27,60 Robăneşti 24,90 Botoşeşti-Paia 28,00 Gighera 25,40 Terpeziţa 28,30 Piscu Vechi 25,50 Măceşu de Jos 28,60 Mischii 25,60 Gângiova 29,70 Drăgoteşti 25,70 Izvoare 30,30 Vârtop 25,70 Brabova 31,20 Greceşti 26,00 Goicea 31,20 Leu 26,30 Întorsura 31,60 Bulzeşti 26,50 Radovan 32,00 Secu 26,50 Măceşu de Sus 35,30 Gherceşti 26,60 Cioroiaşi 35,80 Sopot 26,70 Seaca de Pădure 36,70 Perişor 26,90 Gogoşu 45,80
96
97
Indicatori OMS pentru aprecierea calităţii aerului: -mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului, alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2010: 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CA 77 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 o/oo 10,11 11,41 10,47 5,77 8,22 8,60 8,54 6,30 4,99 3,42 4,68 3.56 1.94
02468
1012
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2010
-mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele :
Anul Valoarea indicatorului ( o/oooo) 1998 73.14 1999 81.32 2000 68.26 2001 62.95 2002 71.76 2003 63.97 2004 72.44 2005 84.29 2006 74.02 2007 73.29 2008 76,08 2009 68.48 2010 69.07
98
0
20
40
60
80
100
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mortalitate boli respiratorii
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2010. Pe medii mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele a înregistrat valorile:
Valoarea indicatorului ( o/oooo) Anul
Urban Rural 1998 37,30 111,40 1999 47,22 117,86 2000 37,74 100,81 2001 34,46 93,37 2002 34,74 109,45 2003 26,35 102,73 2004 36,68 114,76 2005 43.23 131.38 2006 40,91 112,27 2007 40.30 111.49 2008 40,59 116,97 2009 38.71 103.21 2010 39.81 103.47
020406080
100120140
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mortalitatea boli respiratorii urban Mortalitatea boli respiratorii rural
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2010.
99
-mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele: Anul Valoarea indicatorului ( o/oooo) 1998 965,71 1999 984,29 2000 878,61 2001 942,81 2002 1043,66 2003 1024.21 2004 972.72 2005 989.32 2006 963 2007 941.19 2008 933,66 2009 949.75 2010 966.21
Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2010
Pe medii mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele a înregistrat valorile:
Valoarea indicatorului ( o/oooo) Anul Urban Rural
1998 518,02 1443,53 1999 514,70 1487,47 2000 497,95 1284,75 2001 515,34 1399,20 2002 576,01 1519,83 2003 569,44 1492,74 2004 578,96 1441,78 2005 581.04 1547.41 2006 552,96 1436,63 2007 577.59 1362.10 2008 567,27 1355,95 2009 558.73 1405.90 2010 593.69 1404.88
750800850900950
100010501100
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mortalitate boli sistem circulator
100
0
500
1000
1500
2000
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mortalitate boli sist circulator urban Mortalitate boli sist circulator rural
Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator pe medii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2010 Graficele celor trei indicatori propuşi de OMS îmbracă acelaşi caracter ondulant
pentru perioada studiată, cu excepţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii care pentru anul 2003 a avut tendinţa de creştere, ceea ce ar putea demonstra că diagnosticele de deces au fost bine exprimate şi că nu ar exista interpunerea altor factori.
Privind în mare evoluţia indicatorilor corelată cu ceea ce semnifică (calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de văzut prin ce factori şi prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea .
101
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%Complicatii ale sarcinii, nasterii,lauziei
Alte cauze
Cauze perinatale
Boli endocrine, de nutritie si demetabolism, boli ale singelui siorganelor hematopoetice
Anomalii congenitale
Boli genito-urinare
Boli infectioase si parazitare
Tulburari mentale, boli sistemnervos si organe de simt
Accidente, otraviri, traumatisme
Boli aparat digestiv
Boli aparat respirator
Tumori
Boli aparat circulator
Structura deceselor pe cauze în judeţul Dolj în 2010
102
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Urban Rural
Complicatii ale sarcinii, nasterii,lauziei
Alte cauze
Cauze perinatale
Boli endocrine, de nutritie si demetabolism, boli ale singelui siorganelor hematopoetice
Anomalii congenitale
Boli genito-urinare
Boli infectioase si parazitare
Tulburari mentale, boli sistemnervos si organe de simt
Accidente, otraviri, traumatisme
Boli aparat digestiv
Boli aparat respirator
Tumori
Boli aparat circulator
Structura deceselor pe afecţiuni pe medii în judeţul Dolj în anul 2010.
103
d) modelul mortalităţii pe grupe de vârstă :
Grupa de vârstă Anul
Date demografice 0-14 ani
15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani
Populaţie 138380 316475 189400 107683 Decese 299 637 2521 7455 Mortalitate ( o/oo) 2,16 2,01 13,31 69,23
1996 Structura deceselor (%) 2,74 5,84 23,10 68,33 Populaţie 135060 317257 187216 109778 Decese 296 617 2614 7350 Mortalitate ( o/oo) 2,19 1,94 13,96 66,95
1997 Structura deceselor (%) 2,72 5,67 24,04 67,57 Populaţie 133472 316562 186486 111320 Decese 325 529 2387 7104 Mortalitate ( o/oo) 2,43 1,67 12,80 63,82
1998 Structura deceselor (%) 3,40 5,12 23,07 68,67 Populaţie 131135 316517 185070 112482 Decese 260 489 2172 7444 Mortalitate ( o/oo) 1,98 1,54 11,73 66,17
1999 Structura deceselor (%) 2,50 4,72 20,96 71,82 Populaţie 128086 315686 185780 114691 Decese 244 470 2038 6769 Mortalitate ( o/oo) 1,90 1,49 10,97 69,02
2000 Structura deceselor (%) 2,56 4,94 21,41 71,09 Populaţie 125288 314339 184464 117734 Decese 181 451 2180 7178 Mortalitate ( o/oo) 1,44 1,43 11,82 60,97
2001 Structura deceselor (%) 1,81 4,52 21,82 71,95 Populaţie 120355 309360 182054 118445 Decese 183 477 2158 7912 Mortalitate ( o/oo) 1,52 1,54 11,85 66,80
2002 Structura deceselor (%) 1,70 4,45 20,11 73,74 Populaţie 116020 308143 181192 119987 Decese 176 450 2043 7746 Mortalitate ( o/oo) 1.52 1.46 11.28 64.56
2003 Structura deceselor (%) 1.46 4.32 19.62 74.37 Populaţie 112056 307163 180172 121163 Decese 161 454 1975 7465 Mortalitate ( o/oo) 1,44 1,48 10,96 61,61
2004 Structura deceselor (%) 1,60 4,52 19,64 74,24 Populaţie 107806 310294 178918 121856 Decese 138 392 1920 7738 Mortalitate ( o/oo) 1.28 1.26 10.73 63.50
2005 Structura deceselor (%) 1.35 3.85 18.85 75.95 Populaţie 105743 309507 180071 120668 Decese 128 413 1883 7528 Mortalitate ( o/oo) 1,21 1,33 10,46 62,39
2006
Structura deceselor (%) 1,29 4,15 18,92 75,64
104
Populaţie 103088 308739 179509 120851 Decese 118 374 1831 7387 Mortalitate ( o/oo) 1.14 1.21 10.20 61.12
2007
Structura deceselor (%) 1.22 3.85 18.86 76.07 Populaţie 101470 308227 179313 119494 Decese 111 396 1919 7316 Mortalitate ( o/oo) 1,09 1,28 10,70 61,22
2008
Structura deceselor (%) 1,14 4,06 19,70 75,10 Populaţie 99919 308387 177697 119342 Decese 82 395 1995 7392 Mortalitate ( o/oo) 0.82 1.28 11.23 61.94
2009
Structura deceselor (%) 0.83 4 20.23 74.94 Populaţie 99163 307825 176837 118299 Decese 63 406 1933 7606 Mortalitate ( o/oo) 0.63 1.32 10.93 64.29
2010
Structura deceselor (%) 0.63 4.06 19.31 76
0
10
20
30
40
50
60
70
80
0-14 ani 15-44ani
45-64ani
peste 65ani
Grupa de virsta
Str
uct
ura
dec
esel
or
(%)
199619971998199920002001200220032004200520062007200820092010
Structura deceselor pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2010. În 2010 procentul deceselor la grupa de vârstă 0-14 ani a fost sub cotele anilor
1996-2009.În perioada de referinţă structura deceselor a înregistrat urmatoarele cote: grupa de vârstă 45-64 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 1997, iar grupa de vârsta peste 65 ani a înregistrat cel mai crescut procent. în anul 2007.
105
1,98
1,14 1,090,82
0,63
1,54 1,28 1,32
11,73 10,97 11,82 11,85 11,28 10,96 10,73 11,23 10,93
66,17 69,02 60,97 66,8 64,56 61,61 63,5 62,39 61,22 61,94 64,29
1,21
1,28
1,44
1,52
1,52
1,441,92,16 2,19 2,83
1,281,211,33
1,26
1,48
1,46
1,54
1,431,491,671,942,01
10,710,46 10,212,813,9613,31
61,1263,8266,9569,23
0,1
1
10
100
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mo
rtal
itat
ea (
scar
a lo
gar
itm
ica)
0-14 ani 15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani
Evoluţia mortalităţii pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2010.
Grupa de vârstă care acumulează cele mai multe decese este grupa peste 65 ani
urmată de grupele adultului, adultului tânăr şi copilăriei. e) mortalitatea pe medii
Din datele conţinute în tabelul de la punctul a) reiese că rata brută de mortalitate pe medii urmează în perioada 1994-2010 modelul mortalităţii generale. Pentru anul 2010 indicatorul a avut valoarea 9,9 o/oo pentru mediul urban( în creştere cu 0,6 procente faţă de anul precedent) şi 19,4 o/oo pentru mediul rural ( în scădere cu 0,1 procente faţă de anul precedent).
0
5
10
15
20
25
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Rat
a d
e m
ort
alat
itat
e la
100
0 lo
cuit
ori Urban Rural
Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2010.
106
f) mortalitatea pe sexe
Anul Populaţia Decese Rata de mortalitate (o/oo)
T 751938 10912 14,50 M 368030 5790 15,73
1996
F 383908 5122 13,34 T 749311 10877 14,50 M 366405 5792 15,80
1997
F 382906 5085 13,28 T 747840 10345 13,90 M 365412 9446 14,90
1998
F 382428 4899 12,81 T 745204 10365 13,90 M 363829 5393 14,82
1999
F 381375 4972 13,03 T 744243 9521 12,8 M 363169 4925 13,56 2000 F 381074 4596 12,06 T 741825 9990 13,5 M 361648 5150 14,3
2001
F 380177 4840 12,8 T 730214 10730 14,7 M 355833 5563 15,6
2002
F 374381 5162 13,8 T 725342 10415 14.4 M 353436 5480 15.5
2003
F 371906 4935 13.3 T 720554 10055 13,9 M 350872 5273 15,0
2004
F 369682 4782 12,9 T 718874 10188 14.2 M 349699 5295 15.14
2005
F 369175 4893 13.25 T 715989 9952 13,9 M 348069 5233 15,03
2006
F 367920 4719 12,83 T 712187 9710 13,7 M 345993 5140 14,9
2007
F 366194 4570 12,5 T 708504 9742 13,8 M 343857 5181 13.7 2008 F 364647 4561 13.9
107
T 705345 9864 14.0 M 342208 5317 15.54
2009 F 363137 4547 12.52
T 702124 10008 14.3 M 340422 5243 15.40
2010
F 361702 4765 13.17 Mortalitatea la sexul feminin în perioada 1996-2000 a fost într-o uşoară scădere
cu cea mai mică valoare în 2000 urmând o perioadă de creştere în 2001, 2002, an cu cea mai mare valoare a indicatorului, pentru ca în următorii doi ani să înregistreze un trend descendent. In următoarea perioada aspectul indicatorului a fost ondulant atingând cea mai mare valoare in 2008. Pentru anul 2010 valoarea indicatorului a fost 13.17 o/oo, în creştere cu 0.65 procente faţă de anul precedent.
La sexul masculin mortalitatea are acelaşi caracter ca şi mortalitatea la sexul feminin în perioada studiată, dar scăderea înregistrată în 2003 şi 2004 ani a fost mai puţin pregnantă, ca de altfel şi scăderea înregistrată în 2008 . Pentru anul 2010 valoarea indicatorului a fost 15.40 o/oo (cu 0.14 o/oo mai puţin faţă de anul precedent).
02468
1012141618
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Rat
a d
e m
ort
alat
itat
e la
100
0 lo
cuit
ori
Feminin Masculin
Evoluţia mortalităţii pe sexe în judeţul Dolj în perioada 1996-2010.
• Ani potenţiali de viaţă pierduţi
Anul APVP APVP LA 1000 loc. 1996 56652,5 75,3 1997 56297,5 75,1 1998 53642,5 71,7 1999 46887,5 62,9 2000 44675 60,02 2001 41480 55,92 2002 42885 58,73
108
2003 40992.5 56.51 2004 40180 56,76 2005 35890 49.93 2006 36495 50,97 2007 34242,5 48,08 2008 34515 48,71 2009 33240 47.13 2010 31030 44.19
0 20 40 60 80
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
APVP La 1000 loc
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
APVP
109
În perioada 1996-2010 se constată o tendinţă de scădere a APVP atât în cifre absolute cât şi procentual. Pentru anul 2010 s-a înregistrat valoarea 44.19 la 1000 locuitori, în scădere cu 2.94 procente faţă de anul precedent.
Ani de viaţă potenţiali ajustaţi pentru incapacitate (DALY – criteriu de
identificare a problemelor de sănătate la nivel de judeţ) :
Structura DALY pe cauze, Dolj, 1998
Grupa de boală Cod x) Nr. DALY % Nr. DALY / 1000 loc Total 154609 Boli infecţioase 1-79 3252 2,10 4,36 Tumori maligne 80-176 14140 9,14 18,94 Boli sânge + hemato 203-233 1150 0,74 1,54 Boli ale tiroidei 234-240 - - - Diabet 241-245 633 0,41 0,85 Boli endocrine 246-298 2481 1,60 3,32 Tulb. mentale organice 299-305 103 0,07 0,14 Tulb. de comportament 306-355 21462 13,88 28,65 Boli SNC 356-397 5475 3,54 7,33 Boli cardio-vasculare 445-497 58478 37,82 78,35 Boli ap. respirator 498-542 9670 6,25 12,95 Boli ap. digestiv 543-591 10673 6,90 14,30 Boli ţes. subcutanat 592-625 59 0,04 0,08 Boli ap. osteo-articular 626-669 2069 1,34 2,77 Boli ap. genito-urinar 670-732 1701 1,10 2,28 Sarcină, naştere, lehuzie 733-776 77 0,05 0,10 Boli perinatale 778-820 1423 0,92 1,91 Malformaţii 821-878 3090 2,00 4,14 Accidente 879-975 11257 7,28 15,08
x Conform cu ICD – Revizia a 10 –a
110
Problemele de sănătate la nivel de judeţ în funcţie de criteriul DALY la 1000 de locuitori, 1998 .
Grupa de boli
Judeţele B. ap. card. vasc.
Tumori maligne
Tulb. ment. şi de comport.
Accid. traum. otrăv.
B. SNC
B. ap. dig.
B. ap.
resp.
Nr. de probleme
Arad X X X X 4 Bacău X 1 Bihor X X 2 Botoşani X X X X X 5 Brăila X X 2 Caraş Severin X 1 Călăraşi X 1 Cluj X 1 Constanţa X X X X 4 Covasna X 1 Dolj X X 2 Galaţi X X X 3 Giurgiu X X X X X 5 Harghita X 1 Hunedoara X 1 Ialomiţa X X X 3 Iaşi X X X X 4 Maramureş X X X 3 Mehedinţi X X 2 Mureş X X 2 Olt X X 2 Prahova X 1 Satu-Mare X X 2 Sălaj X X 2 Sibiu X 1 Teleorman X X X X 4 Timiş X 1 Tulcea X X 2 Vaslui X X X X 4 Vâlcea X 1 Vrancea X X 2 Mun. Bucureşti X 1
111
2.3.3. Sporul natural Anul Cifre absolute Spor natural (o/oo)
T -2118 -2,8 U 647 1,8
1994
R -2765 -7,2 T -2795 -3,7 U 416 1,1
1995
R -3213 -8,4 T -3583 -4,8 U 63 0,2
1996
R -3646 -9,8 T -3303 -4,4 U 148 0,3
1997
R -3451 -9,4 T -2731 -3,7 U 337 0,9
1998
R -3068 -8,4 T -2917 -3,91 U 217 0,64
1999
R -3134 -8,69 T -1786 -2,4 U 383 1 2000 R -2170 -6,0 T -3062 -4,1 U 40 -0,4
2001
R -3102 -8,5 T -4283 -5,9 U -461 -1,3
2002
R -3822 -10,6 T -3905 -5.4 U -163 -0.4
2003
R -3742 -10.4 T -3735 -5,1 U -268 -0,7
2004
R -3467 -10,2 T -3676 -5.1 U 42 0.1
2005
R -3634 -10.85 T -3745 -5,2 U -7 -0.02
2006
R -3738 -11,2
112
T -3410 -4,8 U 17 0,04
2007
R -3427 -10,4 T -3337 -4,7 U 64 0,2 2008 R -3401 -10,4 T -3411 -4.8 U 100 0.3
2009
R -3511 -10.8 T -3811 -5.5 U -174 -0.5
2010
R -3637 -11.2
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
Sp
oru
l nat
ura
l la
100
0 lo
cuito
ri Urban Rural
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Evoluţia sporului natural pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2010.
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
Sp
oru
l nat
ura
l la
100
0 lo
cuit
ori
Total
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Evoluţia sporului natural în judeţul Dolj în perioada 1994-2010
113
Sporul natural în perioada 1994-2010 a fost permanent negativ. Anul 2000 a înregistrat cel mai bun spor natural (-2,4 o/oo ) cu un spor pozitiv în urban (+1 o/oo ). Anul 2002 a înregistrat cel mai crescut spor natural în sens negativ de -5,9 o/oo pe seama mediului rural (-10,6 o/oo). Anii 2004, 2005 au înregistrat aceeaşi valoare -5,1 o/oo. Valoarea indicatorului pentru anul 2010 este -5.5 o/oo, , spor negativ mai accentuat faţă de anul precedent cu 0.7 procente. Remarcam ca pentru urban valoarea este negativa după 3 ani de valori pozitive.
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
Sp
oru
l nat
ura
l la
100
0 lo
cuit
ori
Spor naturalDoljSpor natural Romania
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia sporului natural în perioada 1995-2010 în judeţul Dolj comparativ cu România
Valorile înregistrate la nivelul judeţului Dolj sunt peste valorile la nivel de ţară în
sens negativ ( excedentul natural negativ se menţine accentuat ).
Localitatea Spor natural
(CA) Spor natural
(%o)
TOTAL -3811 -5.5 Urban -174 -0.5 Municipiul Craiova 246 0,80 Municipiul Băileşti -87 -4,40 Municipiul Calafat -90 -5,00 Oraşul Bechet -3 -0,80 Oraşul Dăbuleni -150 -11,80 Oraşul Filiaşi -52 -2,80 Oraşul Segarcea -38 -4,70 Rural -3637 -11.2 Afumaţi -64 -21,80 Almăj -19 -9,80 Amărăştii de Jos -5 -0,90 Amărăştii de Sus -25 -17,30 Apele Vii -29 -13,00 Argetoaia -22 -4,80 Bârca -45 -11,30 Bistreţ -44 -10,30 Botoşeşti-Paia -20 -23,30 Brabova -39 -26,50
114
Localitatea Spor natural
(CA) Spor natural
(%o) Brădeşti -34 -7,40 Braloştiţa 6 1,50 Bratovoeşti -35 -10,40 Breasta 5 1,20 Bucovăţ -23 -5,60 Bulzeşti -25 -15,40 Călăraşi -66 -10,60 Calopăr -17 -4,30 Caraula -32 -12,80 Cârcea -9 -4,70 Cârna -24 -15,40 Carpen -37 -14,60 Castranova -38 -11,10 Catane -6 -3,00 Celaru -70 -15,00 Cerăt 5 1,20 Cernăteşti -23 -12,00 Cetate -76 -13,90 Cioroiaşi -47 -28,50 Ciupercenii Noi -78 -13,90 Coşoveni -22 -7,10 Coţofenii din Dos -19 -7,90 Coţofenii din Faţă -4 -1,90 Daneţi -99 -15,40 Desa -26 -5,40 Dioşti -27 -8,60 Dobreşti -33 -12,80 Dobroteşti -21 -10,80 Drăgoteşti -48 -20,90 Drănic -46 -16,80 Fărcaş -15 -7,90 Galicea Mare -59 -13,40 Galiciuica -29 -17,40 Gherceşti -32 -19,30 Ghidici 4 2,40 Ghindeni -35 -19,50 Gighera -54 -16,90 Gângiova -53 -20,50 Giubega -32 -14,70 Giurgiţa -33 -10,90 Gogoşu -33 -44,50 Goicea -60 -21,80 Goieşti -31 -10,00 Greceşti -30 -17,00 Întorsura -40 -26,30 Işalniţa -23 -5,90 Izvoare -48 -26,40 Leu -88 -17,90 Lipovu -2 -0,60 Măceşu de Jos -31 -22,20 Măceşu de Sus -41 -29,50
115
Localitatea Spor natural
(CA) Spor natural
(%o) Maglavit -83 -15,80 Malu Mare -7 -2,10 Mârşani -73 -15,30 Melineşti -23 -5,50 Mischii -32 -19,00 Moţăţei -101 -13,50 Murgaşi -39 -15,00 Negoi -13 -5,50 Orodel -26 -8,90 Ostroveni -88 -16,90 Perişor -37 -20,30 Pieleşti -30 -8,60 Piscu Vechi -51 -19,10 Pleniţa -72 -14,40 Pleşoi 4 2,90 Podari -42 -6,10 Poiana Mare -123 -10,60 Predeşti -20 -9,90 Radovan -25 -19,50 Rast -33 -9,40 Robăneşti -47 -19,50 Rojişte -18 -7,00 Sadova -4 -0,50 Sălcuţa -20 -8,80 Scaeşti -24 -11,30 Seaca de Câmp -40 -20,20 Seaca de Pădure -36 -33,00 Secu -15 -13,20 Siliştea Crucii -15 -9,00 Şimnicu de Sus -55 -12,50 Sopot -34 -19,70 Tălpaş -10 -6,30 Teasc -32 -10,10 Terpeziţa -38 -21,50 Teslui -24 -9,50 Ţuglui -24 -8,40 Unirea -38 -9,50 Urzicuţa -26 -8,80 Valea Stanciului -50 -8,80 Vârtop -18 -11,60 Vârvoru de Jos -60 -20,30 Vela -28 -14,10 Verbiţa -21 -15,30
6 localităţi au înregistrat sporuri naturale pozitive (1 în mediul urban, 5 în mediul
rural); cel mai bun spor natural l-a înregistrat în 2010 localitatea Pleşoi (+2.9 o/oo). Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte sporul natural.
116
Quartila 1 pentru sporul natural între -44,5 şi -16,95 , cuprinde următoarele localităţi: (vezi harta): Localitate %o
Gogoşu -44,50
Seaca de Pădure -33,00 Măceşu de Sus -29,50
Cioroiaşi -28,50 Brabova -26,50 Izvoare -26,40 Întorsura -26,30
Botoşeşti-Paia -23,30 Măceşu de Jos -22,20
Afumaţi -21,80 Goicea -21,80 Terpeziţa -21,50 Drăgoteşti -20,90 Gângiova -20,50 Perişor -20,30
Vârvoru de Jos -20,30 Seaca de Câmp -20,20
Sopot -19,70
Ghindeni -19,50
Radovan -19,50 Robăneşti -19,50 Gherceşti -19,30 Piscu Vechi -19,10
Mischii -19,00 Leu -17,90 Galiciuica -17,40 Amărăştii de Sus -17,30 Greceşti -17,00 Gighera -16,90
Ostroveni -16,90
Localităţile din această quartilă se suprapun peste localităţile din quartila 4 a
mortalităţii .
117
118
2.4. Mişcarea mecanică (migraţia)
Stabiliri de reşedinţă în localitate: 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 8875 8657 8774 9018 6895 5530 2228 6215 4041 5910 6983 7844 7333 6740 Urban 7346 3332 3099 6863 5143 3542 1588 4068 2922 4628 5247 6494 5725 5153 Rural 1526 5325 5675 2155 1752 1988 640 2147 1099 1282 1736 1350 1608 1587
În perioada 1997-2010 numărul persoanelor care s-au stabilit în judeţ a atins cifra
cea mai ridicată în 2000. În 2003 s-a înregistrat cifra cea mai mică.
În mediul urban, în perioada de referinţă anul 1997 înregistrează valoarea cea mai mare, iar anul 2003 valoarea cea mai mică. În rural, pentru aceeaşi perioadă anul 1999 înregistrează cifra cea mai mare şi 2003 valoarea cea mai mică.
Plecări cu reşedinţă din localitate:
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 4454 7936 7883 7278 5605 5302 3420 5398 3844 4713 5731 5639 5739 5128 Urban 3218 3304 3678 3559 2966 2859 1635 3177 2285 2708 3467 4137 3387 3103 Rural 5236 4632 4205 3719 2639 2443 1785 2221 1559 2005 2264 1502 2352 2025
În ceea ce priveşte plecările din localitate în perioada studiată anul 1998
înregistrează cele mai multe plecări şi 2003 cu cele mai puţine plecări. În mediul urban, în perioada de referinţă anul 2008 înregistrează valoarea cea
mai mare, iar pentru anul 2003 s-a înregistrat valoarea cea mai mică. În rural, pentru aceeaşi perioadă anul 1997 înregistrează cifra cea mai mare şi 2008 valoarea cea mai mică.
0
2000
4000
6000
8000
10000
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Plecari
Sosiri
119
2.5 Morbiditatea populaţiei 2.5.1. Morbiditatea prin boli transmisibile ( o/oooo)în perioada 1998-2010
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
SALMONELLOZE 8,53 9,63 3,62 6,31 5,90 3.42 5,89 3,70 2,05 1,78 2.60 0.41 1.64 DIZENTERIE BACILARĂ
9,45 13,91 7,92 6,17 15,56 7.81 7,12 10,00 2,47 3,01 2.74 4.52 3.56
TIA 46,31 16,18 8,86 9,53 18,65 17.53 20,95 5,89 16,71 6,16 1.51 1.37 3.70 GIARDIOZĂ 341,47 626,20 697,62 649,78 879,34 586.54 859,47 666,79 328,26 373,04 442,75 394,.27 386.05 BDA 663,91 553,46 494,90 424,78 773,22 549.15 550,52 496,16 514,10 548,47 468,.36 359.,76 379.61 LEPTOSPIROZĂ 0,92 1,60 0,67 1,07 0,27 0.82 1,23 2,33 0,96 0,55 0.00 0.14 0.00 TUSE CONVULSIVĂ
0,26 0,67 1,07 0,81 0,00 0.82 0,68 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SCARLATINĂ 7,87 7,89 6,31 8,32 6,04 9.59 9,31 5,48 5,89 6,44 11.13 1.10 1.23 MENINGITĂ MENINGOCOCICĂ
0,66 1,34 0,40 0,40 0,54 0.27 0,68 0,00 0,14 0,96 1.51 0.68 0.55
ERIZIPEL 6,03 12,04 13,02 15,83 13,42 19.17 11,78 7,40 8,22 6,71 6.51 4.52 4.11 TRICOMONIAZĂ 30,96 87,59 43,40 83,86 47,50 93.53 74,22 40,67 8,90 23,97 1.09 1.64 4.66 MENINGITĂ VIRALĂ
6,03 10,70 2,28 2,82 4,29 9.72 4,11 3,97 4,25 6,57 2.19 1.51 1.78
SUSPICIUNE POLIO
0,92 0,00 0,00 0,00 0,00 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0.00 0.00 0.00
VARICELĂ 88,68 119,28 117,01 155,10 223,79 242,.39 256,77 208,57 152,97 401,66 175.15 247,.05 187.07 RUJEOLĂ 73,33 1,48 0,27 0.00 0,00 0.00 0,00 0,14 5,61 3,01 0.41 0.00 0.00 RUBEOLĂ 124,10 12,17 6,44 8,05 6,71 30.13 92,99 29,58 4,93 7,94 1.78 0.27 0.27 HEPATITĂ TIP A 67,81 59,77 95,28 51,79 23,35 20.68 41,36 74,09 29,44 10,82 6.30 8.22 15.47 HEPATITĂ TIP B 11,54 11,10 12,21 9,93 2,95 9.04 8,49 5,89 5,75 3,70 2.33 2.60 1.78 HEPATITĂ NA-NB 12,86 11,10 11,27 10,87 22,27 18.21 13,15 0,14 11,78 0 10.86 7.12 5.48 OREION 186,41 186,40 85,75 90,43 121,02 283.62 567,64 238,01 24,10 12,60 5.20 1.23 0.14 DERMATOFITOZE 5,12 16,05 14,24 64,67 60,91 108.32 114,49 82,44 50,67 81,35 53.27 48.62 40.13 TENIAZĂ 1,44 6,62 2,15 2,15 3,35 1.51 0,68 2,33 0,14 0,27 0.14 0.00 0.00 TRICHINELOZĂ 14,43 3,34 3,62 3,89 0,54 0.14 0,00 1,10 0,82 0,27 0.14 0.00 0.00 ASCARIDIOZĂ 272,20 231,6 251,26 212,93 312,21 192.41 233,90 221,17 66,28 55,19 70.53 59.02 47.79 OXIURAZĂ 309,46 550,79 548,20 644,68 776,71 596.81 764,98 622,42 399,20 391,12 478,.90 445,.76 434.53 SCABIE 69,13 100,29 121,31 121,15 117,40 86.00 80,66 57,52 33,28 26,84 11.09 3.15 16.84 PEDICULOZĂ 223,01 86,92 56,49 85,87 110,96 49.16 65,19 40,40 18,21 31,09 19.31 12.05 10.82 MENINGITĂ BACTERIANĂ
2,10 2,41 2,01 2,28 1,88 1.92 2,88 1,37 0,96 0,82 1.23 1.10 0.55
ENCEFALITĂ 0,13 0,00 0,00 0,13 0,13 0,00 0,00 0,00 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14 ANGINĂ STREPTOCOCICĂ
71,23 113,79 57,70 78,09 89,36 79.70 70,53 61,21 60,39 16,02 49.03 42.73 46.84
GRIPĂ 11,41 472,43 18,52 46,56 29,38 24.79 2,74 1,23 0,00 0.00 1.23 43.69* 1.51 PNEUMONIE
1783,5 1678,1 1274,4 2013,2 1403,5 1449.9 1685,5 1473,6 4725,9 2532,96 2508.31 3251.24 2595.81
* Morbiditatea pentru gripă în anul 2009 a fost influenţată de cazurile de gripa H1N1 S-au înregistrat următoarele date de morbiditate (o/oooo )pentru: 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 HEPATITĂ TIP C 0,41 0,14 0,00 0.00 0.00 0.00 0.14
TETANOS 0,27 0,13 0.14 0,14 0,0 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14
MONONUCLEOZA 1,21 0,67 1.37 1,10 0,00 0,14 0.41 1.37 0.14 0.00
ENDOCARDITE acute 0,27 0,27 0.96 0,41 0,00 0,00 0.00 0.27 0.00 0.41
RAA 8,18 17,17 24.65 2,88 16,84 0,27 6.30 5.34 3.56 4.38
SEPTICEMII 0,67 1,61 0.82 0,27 0,68 0,27 0.14 0.14 0.27 0.14
VIROZE RESPIRATORII 3089,24 4044,13 4558.80 4828,04 3293,97 5748,04 4448.97 4105.92 5733.52 4759.56
FEBRĂ BUTONOASĂ 0,14 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00
BOTULISM 0.00 0.14 0.00 0.14
SCABIE 80.66 57.52 26.84 11.9 3.15 16.84
120
Morbiditatea boli infecţioase şi parazitare CA o/oooo
T 76275 10445,57 U 45147 12254,95
2004
R 31128 8603,27 T 56845 7784,70 U 28739 7801,07
2005
R 28106 7788,04 T 89660 12278,59 U 43472 11800,28
2006
R 46189 12765,88 T 66040 9043.92 U 37331 10133.33
2007
R 28709 7934.70 T 61818 8465.74 U 34757 9434.63 2008 R 27061 7479.22 T 78140 10700.97 U 40950 11115.70
2009
R 37190 10278.71 T 65577 8980.52
U 35928 9752.50
2010
R 29649 8194.50
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
la 1
0000
0 lo
cuit
ori
Morbiditate boli infectiase
Morbiditatea prin boli infecţioase în perioada 2004-2010
121
Cazuri de TIA(o/oooo ) s-au înregistrat în următoarele localităţi: Localitatea CA
o/oooo Leu 5 102.12 Municipiul Craiova 12 4.02 Municipiul Filiaşi 2 10.72 Piscu Vechi 4 151.28 Vîrvor 4 136.19
CA o/oooo Localităţi SALMONELLOZE 12 1.64 Scaeşti, Amarăşti de Jos, Cerăt, Sălcuţa, Craiova DIZENTERIE BACILARĂ
26 3.56 Craiova, Bratovoeşti,Calopăr, Celaru, Breasta, Pieleşti, Ghindeni, Bucovăţ, Amaraşti de Jos, Orodel, Pleşoi,Podari, Valea Stanciului
TIA 27 3.84 Craiova, Filiaşi, Leu, Piscu Vechi, Vîrvor GIARDIOZĂ 2819 386.05 Nu avem date pe localităţi BDA 2772 379.61 Nu avem date pe localităţi SCARLATINĂ 9 1.23 Craiova, Malu Mare ERIZIPEL 30 4.11 Nu avem date pe localităţi TRICOMONIAZĂ 34 4.66 Nu avem date pe localităţi VARICELĂ 1366 187.07 Nu avem date pe localităţi RUBEOLĂ 2 0.27 Nu avem date pe localităţi HEPATITĂ TIP A 113 15.47 5 localităţi în urban şi 34 localităţi în rural HEPATITĂ TIP B 13 1.78 2 localităţi în urban şi 3 localităţi în rural HEPATITĂ NA-NB 40 5.48 6 localităţi din urban şi 16 localităţi în rural OREION 1 0.14 Nu avem date pe localităţi DERMATOFITOZE 293 40.13 Nu avem date pe localităţi ASCARIDIOZĂ 349 47.79 Nu avem date pe localităţi OXIURAZĂ 3173 434.53 Nu avem date pe localităţi SCABIE 123 16.84 Nu avem date pe localităţi PEDICULOZĂ 79 10.82 Nu avem date pe localităţi MENINGITĂ VIRALĂ
13 1.78 Craiova, Amarăştii de Jos, Măceşu de Jos, Brădeşti, Orodel
MENINGITĂ BACTERIANĂ
4 0.55 Craiova, Brădeşti
MENINGITĂ MENINGOCOCICA
4 0.55 Craiova, Călăraşi, Izvor
ANGINĂ STREPTOCOCICĂ
342 46.84 Nu avem date pe localităţi
PNEUMONIE 18955 2595.81 Nu avem date pe localităţi
RAA 32 4.38 Nu avem date pe localităţi
SEPTICEMII 1 0.14 Nu avem date pe localităţi
VIROZE RESPIRATORII
34755 4759.56 Nu avem date pe localităţi
GONOREE 31 4.42 3 localităţi în urban şi 7 localităţi în rural
SIFILIS 47 6.69 4 localităţi în urban şi 11 localităţi în rural
TETANOS 1 0.14 Orodel
BOTULISM 1 0.14 Almăj
122
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
Mo
rbid
itat
ea la
100
000
loci
uto
ri
2010Anul
SALMONELLOZE
DIZENTERIE BACILARA
TIA
GIARDIOZA
BDA
LEPTOSPIROZA
TUSE CONVULSIVA
SCARLATINA
MENINGITA MENINGOCOCICA
ERIZIPEL
TRICOMONIAZA
MENINGITA VIRALA
SUSPICIUNE POLIO
VARICELA
RUJEOLA
RUBEOLA
HEPATITA TIP A
HEPATITA TIP B
HEPATITA NONA-NONB
OREION
DERMATOFITOZE
TENIAZA
TRICHINELOZA
ASCARIDIOZA
OXIURAZA
SCABIE
PEDICULOZA
MENINGITA BACTERIANA
ENCEFALITA
ANGINA STREPTOCOCICA
GRIPA
PNEUMONIE BATERIANA
TETANOS
MONONUCLEOZA
ENDOCARDITE
RAA
SEPTICEMII
VIROZE RESPIRATORII
Botulism
Scabie
Morbiditatea prin boli transmisibile în anul 2010.
123
În anul 2010 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri: virozele respiratorii (4759.56 o/oooo), pneumonia acută bacteriană (2595.81 o/oooo), oxiuraza ( 434.53 o/oooo ), giardioza ( 386.05 o/oooo ), BDA ( 379.61 o/oooo ).
În intervalul studiat 1994-2010 a scăzut morbiditatea prin tuse convulsivă iar din 2006 nu s-au mai înregistrat cazuri. Hepatita virală tip B ca efect al unei bune activităţi de imunizare a înregistrat in ultimii ani o scădere marcanta in perioada 1996-2002, cel mai mic prag fiind atins in 2010. Dizenteria bacilară a înregistrat valori crescute la începutul intervalului 1994-1997 , caracter ondulant intre anii 1998-2000. Din 2003 indicatorul este în scădere.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mo
rbid
itat
ea la
100
000
locu
ito
ri
Dizenterie bacilara
Tuse convulsiva
Hepatita tip B
Evoluţia morbidităţii prin dizenteria bacilară, tuse convulsivă, hepatită tip B
în perioada 1994-2010 În perioada 1994-2002 a scăzut morbiditatea prin rujeolă, rubeolă, oreion ca urmare a extinderii programului de imunizări. În perioada 2001-2004 nu s-au mai înregistrat cazuri de rujeolă. In perioada 2005-2008 judeţul a înregistrat cazuri de rujeola cu cel mai înalt indicator in 2006. La oreion indicatorul a înregistrat valoarea cea mai mare în 2004. Gripa în intervalul 1994-2007 a înregistrat un vârf epidemic în anul 1999. Valoarea 43.69 o/oooo din 2009 este determinată de cazurile de gripă H1N1.
0
100
200
300
400
500
600
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Mo
rbid
itate
a la
100
000
lo
cuito
ri
Rujeola
Rubeola
Oreion
Gripa
Evoluţia morbidităţii prin rujeolă, rubeolă, oreion, gripă
în perioada 1994-2010 Ca o concluzie generală anul 2009 s-a caracterizat prin patologie respiratorie,
digestivă şi mai ales parazitară. Din anul 2008 calendarul de vaccinare a inclus de la 01.10.2008 vaccinul DTPa
(vaccin diftero-tetano-pertussis acelular), DTPa-VPI(vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic inactivat) si a demarat vaccinarea antiHPV. In anul 2009 a fost introdusă vaccinarea împotriva gripei H1N1.
124
2.5.2 Morbiditatea spitalizată. Structura externărilor pe afecţiuni în judeţul Dolj ( date obţinute de la D.S.P. Dolj
şi care nu includ situaţia existentă la nivelul Spitalului C.F.R. şi Spitalului Militar ):
Nr. bolnavi externaţi
Nr. crt.
Cauza de boală
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
1 Aparat respirator 25328 25724 27518 24533 26667 24838 23895 24892 23480 26876 27183
2 Aparat digestiv 15021 16220 17239 15166 15573 13264 13667 14406 14774 16470 18727
3 Aparat circulator 15557 17342 18764 16856 16624 16685 16688 15982 16419 17196 18931
4 Aparat genito -urinar
11001 10285 23214 16315 10752 10425 9835 10170 9218 9891 11529
5 Traumatisme, otrăviri
9221 8679 8824 8800 8913 7796 9210 9032 8799 9311 9251
6 Sistem osteo -articular
9306 8126 8916 8553 9304 9343 9463 9085 9543 10076 12577
7 Boli infecţioase şi parazitare
7754 7421 10139 8199 8480 7675 7151 7465 9812 10004 9694
8 Tumori maligne 10486 10862 10738 10271 9045 7028 9406 10276 12477 13579 18219
9 Tulburări mintale 7695 7713 8266 5986 4956 4088 4804 4811 5194 5338 5587
10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ
7100 6390 6738 6393 7204 6811 7282 8120 8352 8983 8506
11 Boli endocrine de metab nutriţie, tulb imun. şi st. de carenţă
3734 4061 4099 4054 3843 2859 4610 5004 4447 5537 5087
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat
3009 2996 3097 2406 2563 1884 1770 1812 1874 2332 2511
13 Boli sânge şi org. hematopoetice
839 992 1181 767 862 829 731 815 1303 2238 6292
14 Anomalii congenitale
453 324 320 386 430 680 629 587 445 454 533
15 Altele 52269 13476 12888 14925 25790 10999 27018 627255 26339 32187
T O T A L 311506 140397 188441 162529 141573 137578 135783 149475 753392 164626 186814
%
Nr crt
Cauza de boală
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
1 Aparat respirator 18,04 13,65 16,93 17,33 19,38 17,74 17,60 16,65 3,12 16,33 14.55
2 Aparat digestiv 10,7 8,61 10,61 10,71 11,32 9,47 10,06 9,67 1,96 10,00 10.02
3 Aparat circulator 11,08 9,20 11,54 11,91 12,08 11,92 12,29 10,69 2,18 10,45 10.13
125
4 Aparat genito -urinar
6,63 5,46 14,28 11,52 7,82 7,45 7,24 6,80 1,22 6,01 6.17
5 Traumatisme, otrăviri
6,57 4,61 5,43 6,22 6,48 5,57 6,78 6,04 1,17 5,66 4.95
6 Sistem osteo -articular
6,63 4,31 5,48 6,04 6,76 6,67 6,97 6,08 1,27 6,12 6.73
7 Boli infecţioase şi parazitare
5,52 3,94 6,24 5,79 6,16 5,48 5,27 4,99 1,30 6,08 5.19
8 Tumori maligne 7,47 5,76 6,61 7,26 6,58 5,02 6,93 6,87 1,66 8,25 9.75
9 Tulburări mintale 5,48 4,09 5,09 4,23 3,60 2,92 3,54 3,22 0,69 3,24 2.99
10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ
5,06 3,39 4,15 4,52 5,24 4,87 5,36 5,43 1,11 5,46 4.55
11 Boli endocrine de metab nutriţie, tulb imun. şi st. de carenţă
2,66 2,16 2,52 2,86 2,79 2,04 3,40 3,35 0,59 3,36 2.72
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat
2,14 1,59 1,90 1,70 1,86 1,35 1,30 1,21 0,25 1,42 1.34
13 Boli sânge şi org. hematopoetice
0,60 0,53 0,73 0,54 0,63 0,59 0,54 0,55 0,17 1,36 3.37
14 Anomalii congenitale
0,32 0,17 0,2 0,27 0,31 0,49 0,46 0,39 0,06 0,27 0.28
15 Altele 0.00 12,07 8,28 9,10 10,85 18,42 8,10 18,07 83,25* 15,99 17.23
*Probabil la „altele” în anul 2008 au fost trecute şi toate spitalizările de zi conform procedurilor DRG, ceea ce în anii anteriori nu s-a întâmplat.
Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri în 2010 bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator. Faţă de anul precedent a crescut numărul de internări prin majoritatea afecţiunilor (CA), observata mai ales la tumori maligne, boli sânge şi organe hematopoetice .
126
Aparat respirator
Aparat digestiv
Aparat circulator
Aparat genito-urinar
Traumatisme, otraviri
Sistem osteo-articular
Infectioase si parazitare
Tumori maligne
Tulburari mentale
Boli sistem nervos si organe de simt
Boli endocrine sI de metabolism, nutritie,tulb. imun. si stari de carenta
Boli piele si tesut subcutanat
Boli singe si organe hemato poetice
Anolmalii congenitale
Structura externărilor pe afecţiuni în anul 2010
Structura externărilor pe afecţiuni şi grupe de vârstă în anul 2010 Nr. externări pe grupe de vârstă
Nr. crt.
Cauza de boală sub
1an 1-4 ani
5-14 ani
15-64 ani
peste 65ani
1 Aparat respirator 3544 6495 3665 9574 3905 2 Aparat digestiv 348 1061 1482 12065 3771 3 Aparat circulator 14 9 46 9721 9141 4 Aparat genito-urinar 104 177 331 8119 2798 5 Traumatisme, otrăviri 69 405 757 5599 2421 6 Sistem osteo-articular 7 21 80 9445 3024 7 Boli infecţioase şi parazitare 723 1162 836 5998 975 8 Tumori maligne 3 28 112 10540 7536 9 Tulburări mintale 0 23 219 4985 360 10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 79 130 357 4373 3567
11 Boli endocrine de metabolism, nutriţie, tulb. imun. şi st. de carenţă
98 177 242 3593 977
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 59 186 255 1463 548 13 Boli sânge şi organe hematopoetice 30 83 152 5518 509 14 Anomalii congenitale 229 83 92 116 13
Grupa de vârstă 0-1 an înregistrează 42.96% din anomaliile congenitale (533 pacienţi externaţi ) Grupa de vârstă 15-64 ani, care reprezintă la nivel de judeţ 69.03 % din populaţia judeţului, este interesată în procent de: - 35.22 % din bolnavii externaţi prin afecţiunile aparatului respirator( 27183cazuri ) - 51.35 % din bolnavii externaţi pentru bolile aparatul circulator(18931 cazuri)
127
- 51.41 % din bolnavii externaţi pentru bolile SN şi ale organelor de simţ(8506 cazuri) - 57.85 % din bolnavii externaţi pentru tumori maligne(7884 cazuri ) - 58.26 % din bolnavii externaţi pentru boli de piele şi ţesut celular subcutanat(2511 cazuri) - 60.52 % din bolnavii externaţi pentru traumatisme, otrăviri(9251 cazuri ) - 61.87 % din bolnavii externaţi pentru boli infecţioase şi parazitare(9694 cazuri) - 64.43 % din bolnavii externaţi pentru boli ale aparatului digestiv(18727 cazuri ) - 70.42 % din bolnavii externaţi pentru boli genito-urinare(11529 cazuri ) - 70.63 % pentru boli endocrine, de metabolism, nutriţie(5087 cazuri ) - 75.09 % din bolnavii externaţi pentru bolile sistemului osteo-articular(12577 cazuri ) - 87.7 % din bolnavii externaţi pentru boli de sânge(6292 cazuri) - 89.22 % din bolnavii externaţi pentru tulbur ări mintale (5587cazuri) Deşi populaţia peste 65de ani reprezintă 16,8 % din populaţia judeţului, structura externărilor din unităţile spitaliceşti din judeţul Dolj pentru anul 2010 situează pe primele locuri pentru această grupă de vârstă : - afecţiunile aparatului circulator : 48.29 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune înregistrându-se:
- 53.4 % din bolnavii externaţi cu infarct acut de miocard(324 cazuri) - 61.68 % din bolnavii externaţi cu boli cerebro-vasculare(3614 cazuri)
- afecţiunile sistemului nervos şi organelor de simţ: 41.94 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - tumori maligne: 41.36 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - traumatisme, otrăviri: 26,17 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - afecţiunile aparatului genito-urinar: 24.27 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune înregistrându-se 75.93% din bolnavii externaţi pentru hiperplazia prostatei (756 cazuri ) - afecţiunile sistemului osteo-articular: 24.04 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - afecţiunile aparatului digestiv: 20.14 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - afecţiunile aparatului respirator: 14,37% din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
Din totalul externărilor de 186814, grupele de vârstă au fost interesate astfel: - sub 1 an: 4,5 % - 1-4 ani: 5.58 % - 5-14 ani: 4.92 % - 15-64 ani: 63.04 % - peste 65 ani: 21.96 %
Structura externărilor se apropie de structura populaţiei pe grupe de vârstă din judeţ.
Din totalul populaţiei de 702124 locuitori în anul 2010 au fost externaţi din unităţile sanitare cu paturi 186814 bolnavi (26.61%). Din evidenţele actuale nu putem evidenţia numărul real de persoane spitalizate ci doar numărul externărilor .
128
Frecvenţa spitalizării calculată pe grupe de vârstă populaţionale pentru anul 2010 se prezintă astfel:
Grupa de vârstă Populaţia Număr bolnavi externaţi
%
0-1 an 6480 8405 129.71 1-4 ani 24982 10429 41.75 5-14 ani 67701 9197 13.58 15-64 ani 484662 117757 24.3 Peste 65 ani 118299 41026 34.68 TOTAL 702124 186814 26.61 Frecvenţa spitalizării
Anul Frecvenţa spitalizării (%) 2001 25,70 2002 24,25 2003 22,24 2004 19,09 2005 19,47 2006 18,96 2007 20,99 2008 106.34 2009 23.34 2010 26.61
În perioada 2001-2005 frecvenţa spitalizării a fost într-o continuă scădere care
poate să aibă la bază tendinţa de rezolvare a cazurilor în sectorul prespitalicesc (cabinet medic de familie, ambulatorii de specialitate). Pentru anul 2010 s-a înregistrat valoarea 26.61%, cea mai mare valoare înregistrata in ultimii 10 ani cu excepţia anului 2008(care a inclus probabil si spitalizările de zi conform procedurilor DRG).
Frecvenţa spitalizării
25,7 24,25 22,24 19,03 19,47 18,96 20,99
106,34
23,34 26,61
0
20
40
60
80
100
120
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Ani
%
129
2.5.3. Indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate.
Anul
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
Nr.
crt.
Boala
% % % % % % % % % % % % % %
1 Tuberculoză
☺ 0,26 0,28 0,28 0,27 0.26 0,27 0,27 0.26 0,27 0,28 0.27 0.29 0.17 0.16
2 Guşă ☻ 0,14 0,15 0,16 0,37 0.40 0,51 0,58 0.63 0,70 0,75 0,78 0.82 0.84 0.87
3 Diabet ☻ 1,26 1,43 1,52 1,74 2.05 2,32 2,31 2.28 2,42 2,65 3,13 3.60 3.92 4.2
4 Distrofie
☻ 0,07 0,07 0,08 0,10 0.16 0,16 0,09 0.06 0,05 0,03 0,03 0.02 0.03 0.13
5 Rahitism 0,03 0,03 0,04 0,06 0.07 0,08 0,07 0.07 0,06 0,06 0,06 0.05 0.05 0.05 6 Anemii☺ 0,36 0,33 0,25 0,18 0.22 0,28 0,30 0.29 0,31 0,32 0,33 0.34 0.33 0.33
7 Tulb.
mintale☻ 0,34 0,35 0,32 0,45 0.74 0,97 0,90 0.90 0,98 1,03 1,04 1.12 1.16 1.19
8 Epilepsie
☻ 0,15 0,17 0,20 0,23 0.28 0,32 0,34 0.36 0,39 0,42 0,45 0.47 0.49 0.51
9 R.A.A. ☺ 0,04 0,04 0,04 0,06 0.07 0,09 0,09 0.09 0,10 0,11 0,10 0.11 0.14 0.1
10 C.R.C. ☺ 0,22 0,22 0,14 0,03 0.07 0,08 0,08 0.08 0,08 0,09 0,09 0.09 0.09 0.09
11 H.T.A. ☻ 3,39 3,41 3,02 3,75 4.85 5,56 6,16 6.83 7,39 7,90 8,60 9.16 9.39 9.74
12 C.I.C. ☻ 1,45 1,49 1,60 2,47 3.11 3,46 3,65 3.85 4,05 4,27 4,51 4.66 4.78 4.86
13 C.P.C☻ 0,10 0,11 0,12 0,12 0.13 0,14 0,14 0.14 0,14 0,15 0,15 0.15 0.15 0.16
14 B.C.V. ☻ 0,39 0,42 0,44 0,68 0.90 1,00 1,08 1.17 1,25 1,33 1,45 1.55 1.65 1.72
15 B.P.C.O. ☻
0,60 0,62 0,59 2,65 0.84 0,95 1,02 1.12 1,21 1,29 1,38 1.48 1.56 1.65
16 Ulcer ☻ 0,90 0,93 0,75 0,75 1.01 1,19 1,28 1.38 1,47 1,53 1,60 1.65 1.65 1.66
17 Ciroza☻ 0,43 0,46 0,49 0,66 0.21 0,21 0,23 1.29 1,42 0,26 0,29 1.88 2 2.09
18 I.R.C. ☻ 0,04 0,04 0,03 0,07 0.09 0,10 0,13 0.14 0,16 0,15 0,18 0.24 0.26 0.27
19 Calculoză
☻ 0,22 0,28 0,15 0,25 0.39 0,48 0,54 0.58 0,60 0,64 0,68 0.73 0.75 0.76
20 Anomalii
☺ 0,01 0,01 0,03 0,09 0.10 0,10 0,12 0.12 0,12 0,13 0,13 0.13 0.13 0.07
21 Sifilis☻ 0,10 0,12 0,14 0,10 0.11 0,14 0,08 0.07 0,02 0,02 0,02 0.02 0.01 0.04
22 Cancer☻ 1,39 1,48 1,49 1,58 1,70 1,83 1,92 2.4 2,17 2,28 2,40 2.53 2.65 2.74
☺ = semnifică scăderea indicatorului în 2010 faţă de 2009 ☻ = semnifică creşterea indicatorului în 2010 faţă de 2009 Tendinţa de creştere pentru majoritatea afecţiunilor sesizată în 2008( ca urmare a
derulării Programului Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa Medicală Primară -PN 8, PNESS- program care a permis investigarea gratuită a tuturor cetăţenilor indiferent de calitatea de asigurat începând cu 01.07.2007 pana la sfârşitul anului 2008) se menţine şi în 2010.
În 2010 probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică, diabetul, tumorile , ciroza si alte hepatite cronice, boli cerebro-vasculare, boala ulceroasă , BPCO.
130
0
2
4
6
8
10
12
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
% HTA
CIC
Diabet
Ulcer
BPCO
Ciroza sialtehepatite cr
Tumori
TBC
B c-v
Evoluţia indicilor de evidenţă pentru principalele probleme de sănătate
din judeţul Dolj în perioada 1995-2010
131
Din evidenţele cabinetelor medicilor de familie în anul 2010 primele 5 locuri pe
localităţi înregistrează la:
- HTA ( 42 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 9.73-9.88): Vîrvor (24.03 %), Gherceşti (23.77%), Bulzeşti (18.38 %), Goicea (18.08 %), Bucovăţ (17.64 %); - CIC (44 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 4,63- 4,73) : Sopot (12.15 %), Vela (11.94 %), Ghindeni (10.30 %), Gherceşti (10.25 %), Pleşoi (10.17 %); - Diabet (28 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 2,88-2,96): Almăj (4.28 %), Bucovăţ (4.26 %), Ghindeni (4.16 %), Galicea Mare (3,95% ), Ţuglui (3.94 %); - Tumori (48 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 0.86-0.90): Vîrtop (2,13 %), Bulzeşti (2.02 %), Sopot (1.97 %), Bratovoieşti (1,76 %), Radovan (1,71 %); - Ciroze şi alte hepatite cronice: (49 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,96-2,03): Secu (4.52 %), Unirea (4.31 %), Ciupercenii Noi (4.23 %), Maglavit (4.06 %), Filiaşi (3.9 %); - Boli cerebro-vasculare (54 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,59-1,65): Ghindeni (10,19 %), Maglavit (8,4 %), Sopot (7.52 %), Malu Mare (7,49 %), Cioroiaşi (7.25 %);
- Boala ulceroasă (43 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,74-1,80): Vela (6.62 %), Bulzeşti (5,21 %), Ciupercenii Noi (5,13 %), Cerăt (4,95 %), Sopot (4.34%); - BPOC (49 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,58 -1,64): Ghindeni (6,32 %), Ciupercenii Noi (4,93 %), Bucovăţ (3.95 %), Maglavit (3,70 %), Malu Mare (3,35 %).
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi.
Quartila 4 pentru hipertensiunea arterială cu valori între 11.69-24.03 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta): RADOVAN 11,76 UNIREA 11,86 AFUMATI 11,97 PERIŞOR 12,16 PREDESTI 12,31 SECU 12,32 ALMAJ 12,47 CERAT 12,52 BRABOVA 12,96 TESLUI 13,21 CIUPERCENII NOI 13,88 VELA 13,94 ISALNITA 13,96 PLEŞOI 14,48
BRATOVOIEŞTI 14,90 BÎRCA 15,66 GHINDENI 15,84 SOPOT 15,86 DRAGOTESTI 16,96 COSOVENI 17,02 MALU MARE 17,06 MAGLAVIT 17,34 URZICUŢA 17,35 BUCOVAT 17,64 GOICEA 18,08 BULZESTI 18,38 GHERCEŞTI 23,77 VARVOR 24,03
Quartila 4 pentru cardiopatia ischemică cronică cu valori între 5,77-12,15 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta): URZICUŢA 5,82 TUGLUI 6,04 VERBIŢA 6,44 BRABOVA 6,72 MAGLAVIT 6,93 AMARASTII DE JOS 7,24 CERAT 7,39 DOBROTEŞTI 7,40 PIELESTI 7,50 BUCOVAT 7,55 COSOVENI 7,65 RADOVAN 7,79 BÎRCA 7,80 TESLUI 7,86
CIUPERCENII NOI 8,11 ISALNITA 8,28 SECU 8,33 CIOROIAŞ 8,35 DIOSTI 8,68 BRATOVOIEŞTI 9,12 MALU MARE 9,45 DRAGOTESTI 9,46 VARVOR 10,05 PLEŞOI 10,17 GHERCEŞTI 10,25 GHINDENI 10,30 VELA 11,94 SOPOT 12,15
142
143
144
Quartila 4 pentru boala ulceroasă cu valori între 2,13-6.62 cuprinde următoarele
localităţi ( vezi harta):
DIOSTI 2,15 DRANIC 2,16 DOBRESTI 2,30 CETATE 2,31 GOIESTI 2,36 DESA 2,37 CÂRNA 2,44 PLEŞOI 2,49 PIELESTI 2,59 DRAGOTESTI 2,62 PREDESTI 2,79 UNIREA 2,86 POIANA MARE 3,00 CALAFAT 3,07
TESLUI 3,11 GHERCEŞTI 3,21 BUCOVAT 3,24 GOICEA 3,27 PERIŞOR 3,38 MAGLAVIT 3,51 MALU MARE 3,68 GHINDENI 3,82 BRABOVA 4,00 SOPOT 4,34 CERAT 4,95 CIUPERCENII NOI 5,13 BULZESTI 5,21 VELA 6,62
Quartila 4 pentru diabetul zaharat cu valori între 2,88-4,28 cuprinde următoarele
localităţi ( vezi harta):
DANETI 2,87 SILIŞTEA CRUCII 2,99 BÎRCA 3,00 MARSANI 3,01 GALICIUICA 3,06 PLENITA 3,08 CERAT 3,10 GHERCEŞTI 3,15 SIMNICUL DE SUS 3,16 DRAGOTESTI 3,18 MALU MARE 3,20 PERIŞOR 3,22 ROBANESTI 3,24 VARVOR 3,27
SECU 3,28 AMARASTII DE JOS 3,28 CIOROIAŞ 3,47 AFUMATI 3,52 ISALNITA 3,62 BULZESTI 3,68 CRAIOVA 3,73 GOIESTI 3,88 COSOVENI 3,93 TUGLUI 3,94 GALICEA MARE 3,95 GHINDENI 4,16 BUCOVAT 4,26 ALMAJ 4,28
145
146
147
Quartila 4 pentru ciroza şi alte hepatite cronice cu valori între 2,498-4,52 cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta): CARPEN 2,50 CASTRANOVA 2,53 MĂCEŞU DE SUS 2,53 BÎRCA 2,58 DABULENI 2,58 CALAFAT 2,67 TESLUI 2,67 BRĂDEŞTI 2,68 CIOROIAŞ 2,68 PLEŞOI 2,71 PERIŞOR 2,78 DRAGOTESTI 2,83 BUCOVAT 2,85 MALU MARE 2,90
BRATOVOIEŞTI 2,92 DRANIC 3,01 BRABOVA 3,05 GALICEA MARE 3,17 DIOSTI 3,27 OSTROVENI 3,37 ARGETOAIA 3,50 GHINDENI 3,60 SOPOT 3,70 FILIASI 3,90 MAGLAVIT 4,06 CIUPERCENII NOI 4,23 UNIREA 4,31 SECU 4,52
Quartila 4 pentru tulbur ările mintale cu valori între 2,778-5.427, cuprinde următoarele localităţi (vezi harta): FARCAS 2,30 MĂCEŞU DE SUS 2,32 SILIŞTEA CRUCII 2,45 TESLUI 2,47 CIUPERCENII NOI 2,59 GOICEA 2,61 AMARASTII DE JOS 2,61 CELARU 2,66 PLENITA 2,67 GOIESTI 2,71 LIPOV 2,73 SIMNICUL DE SUS 2,75 VARVOR 2,77 TĂLPAŞ 2,82
SECU 2,84 CASTRANOVA 2,97 DRAGOTESTI 3,10 TEASC 3,17 BÎRCA 3,18 RADOVAN 3,19 BULZESTI 3,37 GHINDENI 3,93 BRATOVOIEŞTI 4,20 DIOSTI 4,23 GHERCEŞTI 4,31 SOPOT 4,75 MALU MARE 5,10 BRABOVA 5,43
Quartila 4 pentru bolile cerebro-vasculare cu valori între 2,34-10,19 cuprinde
următoarele localităţi (vezi harta): FARCAS 2,35 GOICEA 2,40 DRAGOTESTI 2,44 ISALNITA 2,52 TESLUI 2,55 TUGLUI 2,58 CASTRANOVA 2,61 BUCOVAT 2,63 DRANIC 2,64 DIOSTI 2,66 PLEŞOI 2,78 PREDESTI 2,84 POIANA MARE 2,91 MARSANI 2,98
GHERCEŞTI 3,09 LIPOV 3,10 BRATOVOIEŞTI 3,22 CALAFAT 3,31 VARVOR 3,34 RADOVAN 4,28 SECU 4,61 DOBRESTI 5,22 CIUPERCENII NOI 5,63 CIOROIAŞ 7,25 MALU MARE 7,49 SOPOT 7,52 MAGLAVIT 8,40 GHINDENI 10,19
148
149
150
151
CORELAREA PROBLEMELOR DEMOGRAFICE CU INDICII DE EVI DENŢĂ PENTRU BOLILE CRONICE ÎN LOCALIT ĂŢILE CU POPULA ŢIE ÎMB ĂTRÂNIT Ă, NATALITATE SC ĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUT Ă, SPOR NATURAL NEGATIV
Pentru identificarea localităţilor cu probleme s-a folosit metoda scorului, folosindu-se poziţiile din quartilele corespunzătoare indicatorilor: populaţie peste 65 de ani, natalitate, mortalitate, spor natural. Localitate Poziţie
peste 65 ani
Poziţie Natalitate
Poziţie Mortalitate
Poziţie Spor
Natural Total Scor Boli cronice-quartila 4
Gogoşu 1 1 1 1 4 1
Seaca de Pădure 2 4 2 2 10 2,5 BCV, CPC, Calculoza, Tumori (> lim sup II: Anemii CRC, Malformatii)
Brabova 4 14 8 5 31 7,75
Boala ulceroasă, BCV, HTA, BPOC, Calculoza, CIC, Ciroza şi alte hepatite, CPC, Epilepsie, Guşa, IRC, Tulburări mintale
Botoşeşti-Paia 3 13 13 8 37 9,25 Fără raportare boli cronice
Măceşu de Sus 13 29 4 3 49 12,25 Ciroza şi alte hepatite, Guşa, IRC, Tumori, Tulburări mintale (> lim sup II: RAA)
Întorsura 20 22 6 7 55 13,75
Calculoza, IRC, (> lim sup II:Anemii,Malformaţii, Malformaţii ap circ RAA, Rahitism)
Vârvoru de Jos 6 7 28 16 57 14,25
Boala ulceroasa, HTA, CIC BPOC, Diabet zaharat, Epilepsie, IRC, Tumori, Tulburări mintale (> lim sup II: Malformaţii ap circ)
Măceşu de Jos 9 33 11 9 62 15,5 Tumori(> lim sup II: Malformaţii ap circ) TBC
Izvoare 46 5 9 6 66 16,5 Calculoza, Epilepsie, Guşa, IRC, Tumori
Seaca de Câmp 14 6 29 17 66 16,5 (> lim sup II: Malformaţii ap circ)
Cioroiaşi 15 48 3 4 70 17,5
CIC, Ciroza si alte hepatite cr, Diabet zaharat Epilepsie, Guşa, IRC, Tumori, BPOC, Calculoza (> lim sup II:Malformaţii, CRC, MPC)
Afumaţi 24 28 14 10 76 19 BCV, HTA, BPOC, CPC, Diabet zaharat, Epilepsie, IRC (> lim sup II: Anemii, Malformaţii)
Terpeziţa 10 44 12 12 78 19,5 BCV, CPC, IRC, Tumori, TBC> lim sup II: CRC,RAA, Malformaţii ap circ)
Dragotesti 35 15 23 13 86 21,5
HTA, CIC, Ulcer, Ciroza şi alte hepatite cr, diabet zaharat, Epilepsie, Guşa, Tumori, BPOC, Calculoza, Tulburări mintale (> lim sup II:Anemii, CRC, Malformaţii ap circ) TBC
Perişor 23 38 15 15 91 22,75
Ulcer, BCV, HTA, BPOC, Ciroza şi alte hepatite cr, CPC, diabet zaharat, IRC(> lim sup II: CRC,
152
Sopot 11 46 16 18 91 22,75
Ulcer, BCV, HTA, BPOC, Calculoza, CIC, , Ciroza si alte hepatite cr, CPC, IRC, Tumori, Tulburari mintale (> lim sup II: Anemii)
Murgaşi 25 18 51 94 23,5 Epilepsie (> lim sup II: CRC, Rahitism)
Carpen 21 19 55 95 23,75 Ciroza si alte hepatite cr(> lim sup II: RAA, Malformaţii, Malformaţii ap circ)
Robăneşti 28 24 27 21 100 25 Diabet zaharat, Epilepsie, TBC
Mischii 18 37 24 24 103 25,75
Cârna 8 10 53 34 105 26,25 Ulcer, Tumori, (> lim sup II: Anemii)TBC
Goicea 7 80 7 11 105 26,25 Ulcer, HTA, Tumori, Tulburări mintale, (> lim sup II: MPC, Rahitism, ) TBC
Drănic 16 36 32 31 115 28,75
Ulcer, Ciroza şi alte hepatite cr, Diabet zaharat, Epilepsie, Tumori, BPOC (> lim sup II: RAA) TBC
Ostroveni 19 41 31 30 121 30,25 Ciroza şi alte hepatite cr, (> lim sup II: Rahitism, Malformaţii ap circ)
Gângiova 22 78 10 14 124 31 Tumori,
Ghercesti 37 49 17 22 125 31,25
Ulcer, HTA, BPOC, Calculoza, CIC, Diabet zaharat, Epilepsie, Guşa, Tulburări mintale, (> lim sup II:Anemii, CRC )
Maglavit 30 16 47 32 125 31,25
Ulcer, HTA, BPOC, CIC, Ciroza şi alte hepatite cr, Epilepsie, Tumori, (> lim sup II: Anemii,CRC, Malformaţii, Malformaţii ap circ
Galiciuica 54 3 46 26 129 32,25 BPOC, Diabet zaharat, Guşa
Se evidenţiază 4 localităţi : Gogoşu, Seaca de Pădure, Brabova, Botoşeşti Paia cu probleme demografice în primul rând şi medicale (vezi harta).
Localitatea Gogoşu ocupa primul loc.Domină problemele demografice Localitatea Seaca de Pădure înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni:
boli cerebro-vasculare, cord pulmonar cronic, calculoza, tumori ; peste limita superioara a intervalului de încredere remarcam următoarele afecţiuni: anemii CRC, malformaţii) ; localitatea se confrunta şi cu TBC
Localitatea Brabova înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: boala ulceroasa, BCV, HTA, BPOC, calculoza, CIC, ciroza si alte hepatite, CPC, epilepsie, guşa, IRC, tulburări mintale .
Pentru localitatea Botoşeşti Paia domina problemele demografice; nu avem raportări in 2010 privind bolile cronice.
Aspecte ale inegalităţilor teritoriale din punct de vedere al indicilor de evidenţă, privind bolile netransmisibile, sunt prezentate pe cartogramele anexate (în funcţie de intervalele de încredere şi de quartile). Analizând cele două tipuri de cartograme constatăm că mai fidel reprezintă situaţia teritorială cartogramele realizate pe baza quartilelor.
153
154
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
% Tumori
TBC
Gusa
Bolivenerice
Evoluţia indicilor de evidenţă pentru afecţiunile nominalizate în raportul stării de sănătate pentru anul 2010 (tbc, cancer, guşă, boli venerice)
Quartila 4 pentru tbc cu valori între 0,29-0,59 cuprinde următoarele localităţi
( vezi harta):
GOIESTI 0,29
DRANIC 0,29
SILIŞTEA CRUCII 0,30
MALU MARE 0,30
ALMAJ 0,31
PIELESTI 0,31
GIUBEGA 0,32
COSOVENI 0,32
TĂLPAŞ 0,32
CÂRNA 0,32
GOICEA 0,33
ARGETOAIA 0,35
DRAGOTESTI 0,35
CASTRANOVA 0,35
SECU 0,35
MĂCEŞU DE JOS 0,36
SEACA DE PĂDURE 0,37
CALOPAR 0,39
RADOVAN 0,39
AMĂRĂŞTII DE SUS 0,42
GIURGITA 0,43 COTOFENII DIN DOS 0,45
BRATOVOIEŞTI 0,51
TERPEZIŢA 0,51
PREDESTI 0,55
ROBANESTI 0,58
155
Quartila 4 pentru guşă cu valori între 0.97 -2,51 cuprinde următoarele localităţi
( vezi harta): GALICEA MARE 1,00
CIOROIAŞ 1,16
TEASC 1,22
LEU 1,23
CALAFAT 1,23
CRAIOVA 1,24
CELARU 1,24
GHERCEŞTI 1,27
SIMNICUL DE SUS 1,30
GALICIUICA 1,32
ISALNITA 1,34
PIELESTI 1,39
PREDESTI 1,40
IZVOARE 1,54
BÎRCA 1,58
TESLUI 1,72 COSOVENI 1,73 BULZESTI 1,84 DRAGOTESTI 1,88 MĂCEŞU DE SUS 1,88 BRATOVOIEŞTI 1,94 CASTRANOVA 2,06 MALU MARE 2,17 CIUPERCENII NOI 2,36 GHINDENI 2,44 BRABOVA 2,44 BUCOVAT 2,51
Quartila 4 pentru tumori cu valori între 1.09-2,136 cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta): GOICEA 1,09 GHINDENI 1,33
DRAGOTESTI 1,13 CIOROIAŞ 1,34
MĂCEŞU DE JOS 1,15 UNIREA 1,35
VARVOR 1,16 MAGLAVIT 1,35
GÎNGIOVA 1,16 CASTRANOVA 1,41
MĂCEŞU DE SUS 1,16 MALU MARE 1,45
LEU 1,18 DRANIC 1,54
TEASC 1,19 SEACA DE PĂDURE 1,65
OSTROVENI 1,21 CÂRNA 1,67
IZVOARE 1,21 RADOVAN 1,71
SECU 1,24 BRATOVOIEŞTI 1,76
TERPEZIŢA 1,30 SOPOT 1,97
ISALNITA 1,31 BULZESTI 2,02
BUCOVAT 1,32 VÎRTOP 2,13
156
157
158
159
Pentru boli venerice, in anul 2010, avem următoarele date la nivel de localitate. Gonoree:
Localitate Nr. cazuri din care:
masc. fem. %
Bailesti 2 2 0,01
Breasta 1 1 0,02
Calafat 2 2 0,01
Carpen 1 1 0,04
Craiova 20 18 2 0,01
Ghidici 1 1 0,04 Valea Stanciului 1 1 0,02 Maglavit 1 1 0,02
Mirsani 1 1 0,02 Urzicuta 1 1 0,03 Total 31 28 3
Sifilis:
Localitate Nr. cazuri din care:
masc. fem. %
Apele Vii 1 0 1 0,05
Băilesti 1 1 0,01 Botoşeşti-Paia 1 1 0,12 Breasta 1 1 0,02
Calafat 2 2 0,01
Calopăr 1 1 0,03
Ciupercenii Noi 3 2 1 0,05
Craiova 27 14 13 0,01
Daneţi 3 3 0,05
Ghindeni 1 1 0,06
Maglavit 2 1 1 0,04
Rast 1 1 0,03
Sadova 1 1 0,01
Segarcea 1 1 0,01
Tălpaş 1 1 0,06
Total 47 22 25
2.5.4. Prevalenţa unor boli cronice
Nu există date la nivelul judeţului deoarece întreaga documentaţie culeasă de la nivelul celor 4 cuiburi anchetate în 1997 ( DM 14 Craiova, DM Leu- Zănoaga, DM Brădeşti, DM Băileşti ) a fost trimisă spre prelucrare la MS. Rezultatele anchetei nu ne-au fost comunicate prin sistemul retroinformaţiei.
160
161
3. Programe de sănătate în judeţul Dolj : 3.1 Program naţional de prevenire şi control al bolilor transmisibile
Program / Subprogram
Indicatori 2008 2009 2010
Program naţional de imunizare
nr doze vaccin achiziţionate centralizat 13071
*
Subprogram de supraveghere şi control al BT prioritare
nr. activităţi desfăşurate 40 97 *
nr. teste ELISA HIV efectuate la gravide 209 124
nr. teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate 1613 3292 3506
nr. teste rapide HIV efectuate la grupele de risc 114 498 461
Subprogram de supraveghere şi control al infecţiei HIV nr. teste rapide HIV efectuate la alte categorii 465 345 771
nr. contacţi examinaţi 5265 4953 4368
nr. suspecţi examinaţi 11434
9468 7554
nr. cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie 622 572 794
nr. intradermoreacţii la PPD 647 - -
Subprogram de supraveghere şi control al tuberculozei
nr. vizite de supravizare în teritoriu efectuate de medicii specialişti 127 169 179
nr. gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis 4489 3993 3518
nr. gravide pozitive tratate gratuit 14 2 34
nr. persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis 85 55 44
nr. persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis care au fost tratate 85 55 44
nr. contacţi ai persoanelor neasigurate depistate cu sifilis - 26 -
nr. persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree din care tratate - 47 43
Subprogram de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală
nr. persoane neasigurate diagnosticate cu Chlamydia din care tratate - 2 47
Cantitatea de substanţe dezinfectante achiziţionate(litri) - 8395 -
nr. măşti de protecţie FFP2 - 86280
- Subprogram naţional de intervenţie în pandemia de gripă
nr. măşti de protecţie FFP1 - 258050
-
nr. cazuri de IN depistate în sistem de sentinelă, pe secţii şi tip de infecţii 18 - - Program de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale (IN) nr. cazuri de IN depistate în sistem de rutină, pe secţii şi tip de infecţii 45 78 112
nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate
72 156 81
nr. acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate
- 60 60
nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate
38 108 24
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi
53 72 60
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate a expuşilor profesional
32 84 66
Program naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă
nr. acţiuni specifice de monitorizarea stării de sănătate a populaţiei - - 7
162
3.2 Program naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile Program / Subprogram
Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
nr. teste screening cancer col 112 1226 1284 834 947* 1297*
387 *
*
nr. teste screening cancer mamar 83 379 701 995 593* 135* * * nr. teste screening cancer prostată 0 104 433 278 554* * * * nr. teste screening cancer colo-rectal
0 549 595 501 553* 102* 24 *
nr. bolnavi trataţi pe tip de terapie 2351 2529 2492 2564 * * * * mortalitatea specifică(%ooo) 170,
14 179,86
170,40
175.00
* * * *
Prevenire şi control în patologia oncologică
ponderea diagnosticului precoce prin screening(%)
3,57 2,97 1,59 2.55 * * * *
nr. persoane testate prin screening pentru factori de risc
211 374 264 99 0 0 0 *
nr. pacienţi automonitorizare 214 142 187 181 237 365 * * pt. dz tip1 şi femei cu diabet gestaţional
177 165 * * * *
pt. dz tip 2 10 16 * * * * nr. persoane cu pompe de insulină montate
8 8 6 2 4 0 13 19
nr. pacienţi trataţi 8707 9536 10180
10840
* * * *
Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie
incidenţa DZ prin depistare activă (%)
8,53 8,75 7,03 7.07 * *
*
*
Profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială
nr. bolnavi terapie ocupaţională ergoterapie
320 183 105 167 1367 923 2174
nr. pacienţi investigaţi nefrologic 625 425 200 ** ** ** ** ** Prevenţie în patologia nefrologică şi dializă renală
nr. pacienţi trataţi 155 163 198 231 * * * *
Prevenţie şi control a hemofi liei talasemiei şi alte boli rare
nr. pacienţi trataţi 7 17 10 20 22 0 0 *?
nr. pacienţi trataţi 762 433 572 857 * * * * Prevenţie în patologia endocrinologică
nr. copii 6-12 ani şi gravide investigate pentru guşă
227 205 99 180 364
nr. bolnavi endoprotezaţi 203 204 210 278 * * * * procent de recuperare locomotorie la bolnavi cu endoproteză primară(%)
80 80 80 80 * * * * Prevenţie în traumato logie şi ortopedie
procent de recuperare locomotorie la bolnavi cu endoproteză de revizie (%)
60 60 60 60 * * * *
Transplant de organe, ţesuturi celule de origine umana
nr. diagnosticări morţi cerebrale si menţinere in condiţii fiziologice
19 24 15
Tratament in străinătate
nr. pacienţi pentru care s-a primit finanţare
2 0 2
Dg si tratamentboli rare si sepsis sever
nr. bolnavi cu sepsis sever trataţi 2 *
163
Radiologie intervenţionala
nr. pacienţi tratati cu afecţiuni cerebrovasculare afecţiuni vasculare periferice afecţiuni ale coloanei vertebrale hemoragii acute/cronice afectiuni oncologice
5 24 19 3
16 92 69 15 1
Monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie
nr. pacienţi cu dizabilităţi de ambulaţie introduse in registru
338
* Programe şi activităţi în cadrul unor programe ce nu au fost finanţate . ** Program nefinanţat din 2006
Din programele nefinanţate activitatea a continuat pe baza stocurilor rămase doar pentru PN 2.2 Prevenire şi control în patologia oncologică.. De asemenea din anul 2009 s-a derulat un program nou:
PN de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă Subprogramul de radiologie intervenţională.
Aspecte privind derularea PN de diabet zaharat în ultimii 7 ani
Automonitorizare
223 214152
187 181237
365
0
100
200
300
400
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
număr pacienţi automonitorizaţi
Acest tip de activitate profilactică a depins de alocaţia bugetară, mai ales din anul 2003 şi a permis automonitorizarea pacienţilor insulinodependenţi.
Pompe de insulină
0
8 86
24
0
13
19
0
5
10
15
20
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
număr pompe instalate
Din 2003 Centrul Clinic Judeţean Diabet Nutriţie Boli Metabolice Dolj a fost inclus în programul de montare şi susţinere a pompelor de insulină. La sfârşitul anului 2010 existau 52 pompe de insulină funcţionabile.
164
Monitorizare
0200400600800
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
număr persoane testate
Prin această activitate au fost testate rudele de gradul 1 ale pacienţilor diabetici. În anul 2002 cifra absolută este aşa de mare pentru că în indicator au fost
cuprinse şi testările efectuate în timpul campaniilor de educaţie pentru sănătate având diverse sponsorizări. Din 2007 programul nu a mai finanţat o astfel de activitate. Indice de depistare
0
2
4
6
8
10
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
indice de depistare %
Concluzie: în perioada 2002-2004 deşi cifrele absolute de depistare au avut un caracter ondulant, indicatorul de depistare a avut un caracter uşor ascendent.
Pentru perioada 2002-2006 graficele prezentate pun în evidenţă că în timp ce numărul de pacienţi în tratament creşte, numărul depistărilor active în rândul rudelor de gradul I creşte, activităţile profilactice ( primare, secundare ) sunt în scădere . Din 2007 nu mai avem date pentru această activitate.
Pacienţi trataţi
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
2002
2004
2006
număr pacienţi trataţi
Numărul de pacienţi trataţi cu insulină, ADO, insulină+ADO, a fost într-o creştere permanentă cu cca 800-900 cazuri/an.
Din 2007 tratamentul pacienţilor de diabet a trecut pe circuitul farmaciilor deschise*. O situaţie corectă şi completă a numărului de pacienţi trataţi o deţine CJAS.
165
La nivelul cabinetelor de diabet şi boli de nutriţie situaţia multianuală a pacienţilor de diabet (pacienţi în tratament plus pacienţi pe dietă) se prezintă astfel:
Pacienţi aflaţi în
evidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ambulatoriu 16754 16455 17452 19006 22291 25480 27678 29520
cabinete medici de familie
9719 11013 11794 13154 15335 18043 19354 20497
tratament 8707 9536 10180 10940 * * * *
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evolutia pacientilor aflati in evidenta in perioada 2003-2010
pacienti ambulator
pacienti MF
Tabelul şi graficul pun în evidenţă următoarele aspecte: -activitatea de monitorizare a evidenţei primare pentru această boală organizată
de DSP Dolj, prin serviciul de programe a permis îmbunătăţirea evidenţei corecte la nivelul medicului de familie privind pacienţii aflaţi în tratament cât şi a unor pacienţi aflaţi pe dietă(evidenţă absolut necesară în vederea conducerii schemelor terapeutice pentru alte afecţiuni). Dacă în 2003 procentul de pacienţi cunoscuţi de medicul de familie din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă la nivelul ambulatoriului era de 58%, începând din 2004 acesta a crescut la 67%, pentru ca în 2006 şi 2007 să se situeze la 69%, iar pentru anii 2008, 2009, 2010 : 70%. Restul până la 100% poate fi reprezentat de pacienţii diabetici aflaţi doar pe dietă.
- din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă în 2003, 52% au beneficiat de tratament, iar din 2004 procentul este de 58%.
Din cele două aspecte sesizate reiese că medicul de familie a avut un rol important în urmărirea pacienţilor şi depistarea celor ce sunt în tratament.
În anul 2007 a avut loc activitatea de instruire medicilor de familie(336) în vederea monitorizării şi tratamentului bolnavilor de diabet zaharat .
166
De la l iulie 2007 a demarat Programul Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa Medicală Primară (PN 8, PNESS), program finanţat din venituri proprii prin transfer către fondul de asigurări sociale de sănătate de către MSP şi derulat până la 31decembrie 2008.
Datele pentru derularea programului in 12 luni în perioada 1iulie -30 iunie 2008 sunt oglindite în tabelul de mai jos:
România Dolj Adresabilitate Peste 55% 56.58% Pers neasigurate 5.70 % 16,00% Risc îmbolnăvire total 37% 54,17% Risc diabet 30% 29.24% Risc cardio-vascular 7% 7.70% Risc oncolog gen din care 6% 12.59 %
Risc onco col 1.93% 5,44% din populaţia feminină
Risc onco sân 1.25% 2,50% din populaţia feminină
Risc onco uter 2.08% 3.88% din populaţia feminină
Risc onco colo-rectal 0.77% din populaţia generală
Risc osteoporoză 2,64% populaţia >55 ani Nr. contracte medici familie 10388 408 din care în rural 4521 =42,07% 213 = 52,21% Nr. analize/ persoana 6.38 6.42 Cost mediu/analize/persoana 39.26 lei 41.27 lei Cost mediu /persoana 50.11 lei 50.04 lei
Ca efect al derulării programului incidenţa diabetului zaharat (raportată la 1000
locuitori) a crescut de la 3,14%o în 2007 (2248) la 6,77%o în 2008 (4848), iar numărul bolnavilor aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (25480) a fost cu 12,55(3189) mai mare decât bolnavii aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (22291).
O analiză a derulării programului in judeţul Dolj comparativ cu ţara de la implementarea lui la 01.07.2007 reiese din tabelele şi graficele următoare(nu avem date pentru România la 18 luni de derulare):
167
ADRESABILITATE
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
Adr
esab
ilita
te %
3 luni (01.07-
30.09.2007
6 luni (01.07-31.12.
2007)
9 luni (01.07. 2007-31.03. 2008)
12 luni 01.07. 2007-30.06. 2008)
18 luni 01.07. 2007-31.12. 2008)
Dolj 58,37 59,60 60,84 55 56.67 România 41,67 48,80 50,33 56.58 Nu avem date
0
20
40
60
80
3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni
Adresabilitatea popullat ie i in judetul Dolj comparativ cu Romania
Dolj
Romania
PERSOANE NEASIGURATE
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
Persoane neasigurate
%
3 luni (01.07-
30.09.2007
6 luni (01.07-31.12.
2007)
9 luni (01.07. 2007-31.03. 2008)
12 luni 01.07. 2007-30.06. 2008)
18 luni 01.07. 2007-31.12. 2008)
Dolj 15,93 16,05 16,45 16 17.37 România 10 11,03 11,06 5.70 Nu avem date
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
18 luni
Romania
Dolj
168
RISCURI
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
3 luni (01.07-
30.09.2007
6 luni (01.07-31.12.
2007)
9 luni (01.07. 2007-31.03. 2008)
12 luni 01.07. 2007- 30.06. 2008)
18 luni 01.07. 2007-31.12. 2008)
Riscuri %
Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România
Dolj România
Diabet 32,95 23,4 30,19 29,26 29,47 29,66 29.24 30 27.58 Cardio-vascular
15,8 11,4 10,72 9,98 8,71 8,12 7.70 7 6.89
Cancer 10,82 12 13,69 9,03 11,34 6,87 12.59 6 5.41
Nu avem date
Riscuri la 12 luni de derularea PNESS Dolj comparativ cu Romania
29,24
7,7
12,59
67
30
0
5
10
15
20
25
30
35
risc diabet risc cardio-vascular risc cancer
%
Dolj Romania
Riscuri la 18 luni de derularea PNESS in Dolj
27,58
6,89 5,41
0
5
10
15
20
25
30
risc diabet risc cardio-vascular risc cancer
%
Dolj
169
Disfuncţionalităţi apărute în perioada derulării programului :
Deşi o problemă a reprezentat-o în anul 2007 lipsa tehnicii de calcul, aceasta s-a
rezolvat în anul 2008. Astfel toţi furnizorii de servicii medicale au primit laptop-uri ( şi
imprimante) în care a fost creată baza de date pentru acest program, facilitând stocarea
rapidă a fişierelor de export către MS . Conectarea la internet a permis contactarea
rapidă a acestor furnizori pentru anunţuri importante sau raportarea unor situaţii.
Tehnica de calcul a rămas în dotarea furnizorilor deşi programul s-a încheiat.
Totuşi principala problemă a fost aceea a taloanelor:
� taloanele neprimite
� pierderea sau deteriorarea taloanelor
În urma acţiunii în care s-au implicat reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică
Dolj şi asistenţi medicali comunitari, din cele 64697 plicuri colectate la sediul CAS
Dolj şi redistribuite primăriilor, doar 61 de primării (din cele 111 primarii ) au raportat
date referitoare la 55854 plicuri(83.33%): redistribuirea a 35823 plicuri (55.37%),
rămânând 20031 plicuri (35.86%) nedistribuite (cauze: deces, adresa necunoscută,
neconcordanţă, alte situaţii)
Realizările PNESS pe perioada 1 iulie-31 decembrie 2008:
- impact pozitiv în mediul rural prin deplasarea laboratorului pentru investigaţii
- depistarea cazurilor noi de diabet, anemie, dislipidemie în rândul populaţiei
- persoanele asigurate au putut beneficia prin trimiterea de către medicul de familie în
serviciile de sănătate în vederea consultului, investigaţiilor şi tratamentului de
specialitate pentru afecţiunea depistată prin program
- o şansă pentru persoanele neasigurate de a beneficia de analize gratuite şi de a se lua
în evidenţa unui medic de familie
- cetăţenii au devenit din ce în ce mai interesaţi de sănătatea lor
- a crescut nivelul de informare a populaţiei privind prevenirea bolilor şi necesitatea
prezentării la medic pentru depistarea îmbolnăvirilor şi tratamentul acestora
- programul a ajutat la prevenirea îmbolnăvirilor şi la depistarea precoce a unor boli
170
3.3Program naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
Program/ Subprogram
Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
-nr evenimente/ campanii naţionale IEC
60 49 37 44 45 47 38 33 32 27 28
-nr activităţi de IEC derulate la nivel local în cadrul campaniilor naţionale
- - - 2527 3703 5131 6351 10157 9486 11072 11243
Subprogram de promovare a unui stil de viaţă sănătos
-număr cursuri 6 7 8
10000
45000 4000032590
43893
3100039000
31000
87000
32000
0100002000030000400005000060000700008000090000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
lei
Finanţare program în perioada 2001-2010
După 1990 prin înlocuirea termenului de <educaţie sanitară> cu cel de <promovarea
sănătăţii şi educaţie pentru sănătate>, noile abordări stabilite prin Charta de la Ottawa pentru promovarea sănătăţii au devenit cunoscute şi chiar implementate, toate având scop îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii. Acest scop nu se poate atinge decât printr-o activitate continuă, îmbunătăţită, diversificată şi monitorizată. Toate aceste activităţi s-au realizat şi se realizează prin campanii de informare, comunicare, educare, pentru schimbarea comportamentelor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Începută timid, cu întâlniri informale, susţinere de lecţii, ore de educaţie pentru sănătate, calitatea acestei activităţi s-a imbunătăţit mult , prin atragerea în parteneriate de ONG-uri şi instituţii care astăzi derulează multe din activităţi asigurând astfel sustenabilitatea acestora. De la 2-3 persoane în 1999, în prezent promovarea sănătăţii beneficiază de resurse umane bine pregătite( medici şcolari, asistenţi comunitari, mediatori sanitari, psihologi, medici de familie, cadre didactice), voluntari ai ONG-urilor partenere (studenţi, elevi, părinţi, preoţi). Este esenţial pentru componenta de promovarea sănătăţii, sa se dezvolte o legătura permanenta cu toate ONG-urile care au capacitatea de a îmbunătăţi intervenţiile şi rezultatele programelor de prevenţie. Printr-o monitorizare a performantelor si a rezultatelor pot fi identificate punctele forte şi slăbiciunile ce pot afecta performanţa , pot fi promovate cele mai eficiente dintre intervenţii spre a fi cunoscute şi contracarate.
171
Beneficiind de formare şi competenţe s-a format o reţea locală de formatori în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
S-a asigurat participarea la studii pilot de cercetare în diverse programe naţionale şi internaţionale cu finanţări externe care au avut drept scop identificarea unor nevoi de informare şi conştientizare în grupurile ţintă.
Instrumentele de lucru în promovarea sănătăţii s-au îmbunătăţit şi diversificat, de la pliante şi broşuri la CD-uri, pagini web, portaluri de sănătate.
Deşi activitatea de educaţie este una calitativă, se poate spune cu certitudine că în domeniul promovării sănătăţii, lucrurile se schimbă în bine şi pentru asta, nu e nevoie doar de statistici, rezultatele se văd printre oameni: ei caută informaţia şi prin asta îşi asumă responsabilitatea personală asupra propriei sănătăţi.Un exemplu îl reprezintă perioada implementării şi derulării PN 8 care a făcut ca populaţia judeţului să fie mai conştientă şi să se prezinte la medic la primele semne de boală. Această creştere a nivelului de educaţie pentru sănătate a populaţiei se reflectă în continuarea creşterii indicelui de evidenţă pentru un număr important de afecţiuni şi în anul 2009.
În anul 2010 s-au derulat: - intervenţii de promovare a sănătăţii în comunităţi rurale şi comunităţi de romi,
grupuri vulnerabile - acţiuni în parteneriat cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale locale, naţionale şi internaţionale; întâlniri de lucru cu furnizorii de servicii de promovarea sănătăţii
- s-au editat şi tipărit materiale informaţionale pentru susţinerea obiectivelor altor subprograme (ex. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA)
- cursuri de formare de formatori in domeniul educaţiei - acţiuni demonstrative de schimbare de comportamente cu instrumentele din dotare
(aparat de testat CO, aparat de testat vârsta plămânului, „păpuşa pentru fumat”, material video)
- s-au susţinut campanii naţionale : Prevenirea Cancerului de col uterin - programe pilot (Micul biciclist, Sănătatea reproducerii) - alte activităţi (Crosul sănătăţii, Marşul lumânărilor aprinse, Ziua Europei).
Prin conferinţe de presă, articole/ comunicate în presă, intervenţii în mass media, intervenţii de educaţie în şcoli s-au punctat zilele internaţionale dedicate sănătăţii:
8 martie - Ziua Naţiunilor Unite pentru drepturile femeii şi pace internaţională 22 martie- Ziua mondială a apei 24 martie- Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei 7 aprilie- Ziua mondială a sănătăţii 23-30 aprilie- Săptamana europeană de vaccinare 15 mai- Ziua internaţională a familiei 31 mai- Ziua mondială anti fumat 1 iunie- Ziua internaţională a copilului 5 iunie- Ziua internaţională a mediului 26 iunie- Ziua mondială de combatere a abuzului şi a traficului ilicit de droguri 11 iulie- Ziua mondială a populaţiei 4 august- Ziua mondială a inimii
172
21 septembrie- Ziua mondială Alzheimer 10 octombrie- Ziua mondială a sănătăţii mintale 12-18 octombrie- Săptămâna crucii roşii 16 octombrie- Ziua mondială a alimentaţiei 17 octombrie- Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei octombrie- Săptămana informării despre antibiotice a patra zi de joi din noiembrie- Ziua naţională fără tutun 1 decembrie- Ziua mondială anti SIDA 3 decembrie- Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe 10 decembrie- Ziua drepturilor omului
173
3.4 Program naţional de sănătate a femeii şi copilului
Program Intervenţii/Obiective
Indicatori
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
-nr medici familie instruiţi 39 54 22 64 44 0 0 0 0
-nr asistenţi medicali instruiţi
39 54 22 61 44 0 0 0 0
-nr total medici familie implicaţi care distribuie contraceptive gratuite
61 115 123 186 197 197 197 193 181
Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea reproducerii
-nr utilizatori activi 5113 8371,5 9550 11016 9808 10394 10360 998 943
Profilaxia anemiei feriprive la gravidă
-nr gravide tratate profilactic cu preparate de fier
1123 4119 2034 2962 3014 2006 1713 824 1892
Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh
-nr gravide imunizate cu imunoglobulina anti D
85 91 152 199 141 198 235 219 97
Profilaxia si trat tulburărilor legate de menopauză
-nr femei la menopauză tratate
0 77 35 68 85 nu s-a derulat
nu s-a derulat
nu s-a derulat
nu s-a derulat
Profilaxia malnutriţiei la prematuri
-nr copii prematuri trataţi cu lapte praf special
625 159 357 349 353 409 442 403 397
Profilaxia morbidităţii infantile datorate distrofiei la copilul 0-1-an prin administrare de lapte praf
-număr sugari care au beneficiat de lapte praf (nr mediu lunar)
1788
2222
2406
2450
865
892
979
896
996
Profilaxia rahitismului carenţial al copilului
-nr copii 0-3 ani profilaxie rahitism carenţial
248 5544 4668 5934 8082 7678 8950 6963 7858
Profilaxia anemiei feriprive la copil
-nr sugari 2-12 luni profilaxie anemie feriprivă
753 3234 1475 4439 6247 4127 3819 3598 1790
Prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale;
-nr nou-nascuti care au beneficiat de terapie intensiva neonatala
343 317 291 289
Screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor;
-nr nou-nascuti examinati pentru retinopatie de prematuritate
118 212 242 265
Profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie;
-nr copii vaccinati cu VRS 7 11
Screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii
-nr copii examinati 822
-nr copii trataţi astm bronşic
157 49 143 230 184 174 448 510 76
-nr copii trataţi hepatita B şi C
0 4 4 8 4 3 6 1 2
Diagnostic precoce, prevenţie primară şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice ale copilului
-nr copii trataţi diaree cronică+/- sindrom malabsorbţie
198 179 221 437 374 284 318 208 293
174
-nr copii trataţi mucoviscidoză
2 3 5 9 8 5 6 8 6
-nr copii testaţi mucoviscidoză
2 25 22 27 24 19 25 27 11
-nr copii trataţi hemofilie 6 10 8 10
PN 2
- - - -
-nr comunităţi în care activează asistenţi medicali comunitari
0 0 50* 71* 72* 126 145 122 121
-nr populaţie generală rromă în care activează mediatori sanitari din care femei 15-45 ani copii 0-18 ani
0 0 0
2468 501 789
2783 697 997
1560 461 508
2700 fără date
fără date
fără date
fără date
fără date
Dezvoltarea sistem de asistenţă comunitară*
-nr mediatori sanitari 4 3 3 2
3
10 9 8 7
*Luând în calcul şi satele comunelor în care activează cei 20 asistenţi medicali comunitari în 2004, respectiv 30 în 2005 ,30 în 2006, 46 in 2007, 42 in 2008 si 2009, 41 in 2010.
Din 2003 au existat preocupări privind evaluarea şi monitorizarea stării de sănătate la populaţia considerată din punct de vedere socio- economic defavorizată (populaţia rromă) în cadrul Programului Naţional 3, a intervenţiei 4, obiectiv1 Dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară.
După recensământ s-au înregistrat 31326 rromi. Din indicatorii PN 3 o mare parte se răsfrâng asupra populaţiei defavorizate Deşi scăderea avorturilor în ultimii ani nu este semnificativă ea se corelează cu
activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea reproducerii. Pe parcursul a 6 ani 2001-2006 a existat o preocupare de instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi sănătatea reproducerii (vezi cap 2.3.1.e)
Scăderea mortalităţii infantile în 2003, 2005 şi mai ales în 2006 s-a datorat şi cuprinderii unui număr din ce în ce mai mare de sugari în intervenţiile şi obiectivele PN de sănătate a femeii şi copilului. Cuprinderea în activităţile profilactice privind malnutriţia la prematur, rahitismul, anemia feriprivă, astm bronşic a fost cu oscilaţii nefireşti, ea fiind în funcţie de sumele alocate acestui program (vezi cap 2.1.3)
In Dolj a fost implementat de către Organizaţia World Vision România un proiect pilot „Ini ţiativa pentru sănătatea si nutriţia gravidei si copilului mic”. Studiul din perioada ianuarie-iunie 2010 s-a făcut pe un eşantion reprezentativ din mediul rural si s-a bazat pe un chestionar standard aplicat la femeile in vârsta de 15-49 ani împliniţi pana la 1 ianuarie 2010(251 chestionare valide). Studiul aduce informaţii variate, inedite si interesante. Din concluzii prezentam câteva aspecte: - cel mai frecvent(67%) apa folosita in gospodărie pentru gătit si băut este apa din fântâna/put intr-o zona recunoscuta ca având una din cele mai mari încărcări cu nitriţi din Europa - 7 din 10 gravide au declarat ca au fost luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină şi încă 2 din 10 au ajuns la medicul de familie în trimestrul doi. Luarea în evidenţă este cu atât mai precoce cu cât este vorba de prima sau a doua sarcină, cu cât vârsta femeii la momentul naşterii este mai mare şi cu cat venitul lunar este mai ridicat
175
- pe toata durata sarcinii mamele au beneficiat în medie de 8 consultaţii/ gravidă. Informaţiile calitative arată ca asistenţii medicali comunitari constituie o verigă extrem de importantă în realizarea activităţilor în teren şi în asigurarea legăturii mai strânse dintre sectorul medical şi beneficiarii săi vulnerabili, cu rezultate foarte bune pentru individ şi comunitate din perspectiva indicatorilor privind sănătatea mamei şi copilului - majoritatea gravidelor au fost investigate clinic, paraclinic si imagistic -diagnosticul şi tratamentul anemiei la gravidă reprezintă o realitate care pune probleme în practica de zi cu zi - naşterea se realizează excepţional în afara mediului spitalicesc, iar în cazuri excepţionale în care femeile au născut la domiciliu/dispensar acestea afirmă că au fost asistate de un cadru medical mediu - utilizarea metodelor contraceptive moderne în scopul prevenirii sarcinilor nedorite arată că programul naţional de planificare familială a produs o modificare favorabila a comportamentului femeilor din mediul rural - judeţul Dolj performează în materie de consiliere privind alăptarea şi îngrijirea nou-născutului; mamele au primit informaţii de la medicul de familie şi asistentul medical comunitar, Prima alăptare a nou născutului e întârziată mai ales la copiii născuţi prin cezariană; 4 din 10 bebeluşi au fost alimentaţi exclusiv la sân pana la vârsta de 3 luni şi încă 3 din 10 mai sunt alimentaţi cu lapte matern pana la 6 luni; 4 din 10 mame au recurs la lapte praf pentru alimentaţia mixtă în mare parte procurat gratuit prin programul naţional - domeniul cel mai deficitar in materie de îngrijire a copilului pana la 2 ani pare a fi cel legat de practicile (nu de cunoştinţele femeilor) de diversificarea alimentaţiei : diferenţe marcate intre vârsta minima si maxima la care sunt introduse in alimentaţia copilului diverse alimente noi. Consilierea susţinuta a femeii şi eventual a factorilor influenţiali din familia acesteia este extrem de importantă - un aspect îngrijorător este legat de gradul de recunoaştere de către mame a semnelor/simptomelor de alarmă la copil ce ar putea impune un consult medical; deficit informaţional pe teme majore legate de creşterea si îngrijirea copilului (mamele par sa se alerteze mai uşor in cazul copiilor sub 1 an) - din discuţiile focus grupuri transpare importanţa asigurării produselor cu regim de gratuitate(suplimente de fier si vitamina D) - este foarte important rolul asistenţilor medicali comunitari ; finanţarea acestora este asigurată de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul consiliilor locale (primăriilor) , iar coordonarea tehnică este asigurată de DSP. Informaţiile studiului pot constitui instrumente utile pentru decidenţii şi profesioniştii din sectorul sanitar şi pentru autorităţile locale în vederea alegerii celor mai bune abordări în materie de asigurare şi promovarea sănătăţii femeii şi copilului.
176
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLIC Ă DOLJ
ASISTENŢI MEDICALI COMUNITARI 2010
177
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ
MEDIATORI SANITARI 2010
178
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ
PLANIFICARE FAMILIAL Ă 31 Decembrie 2010
181 cabinete individuale medici de familie 7 cabinete planificare familială ( 12 medici cu competenţă PF din 5 oraşe)
179
B. STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELA ŢIE CU FACTORII DE MEDIU 1. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari din cadrul PN II B la Obiectivul 3 cuprinde următoarele activităţi:
1. Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin in contact cu alimentele; 2. Evaluarea concentraţiei de iod din sarea iodata pentru consumatorii umani; 3. Evaluarea rolului alimentelor în toxiinfecţiile alimentare; 4. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de
sare din produsele alimentare; 5. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari, inclusiv coloranţi; 6. Evaluarea alimentaţiei şi a stării de nutriţie a populaţiei şi identificarea
factorilor de risc alimentari cu impact asupra stării de nutriţie; 7. Monitorizarea alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, inclusiv a
reziduurilor cu pesticide; 8. Evaluarea alimentelor noi sau a ingredientelor noi; 9. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii; 10. Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare; 11. Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate.
În cadrul obiectivului 3 din Programul Naţional II B au fost efectuate 63 de acţiuni în cadrul cărora au fost recoltate următoarele probe alimentare:
- pentru evaluarea concentraţiei de iod din sarea iodată - 25 controale; - 25 probe sare iodată ( 5 depozite alimentare, 5 spaţii comerciale, 5 brutării, 5 restaurante, 5 unităţi de alimentaţie colectivă ).
- pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare - 28 controale; - 40 probe de produse alimentare ( 5 probe biscuiţi săraţi, 5 probe cârnaţi afumaţi, 5 probe chipsuri cu sare, 5 probe cremvurşti de porc, 5 probe parizer de porc, 5 probe pufuleţi cu sare, 5 probe telemea vidată de vacă, 5 probe telemea de vacă vrac ). - pentru monitorizarea suplimentelor alimentare - 3 controale; - 3 probe de suplimente alimentare ( determinările microbiologice au fost efectuate la laboratorul DSP Dolj şi determinările fizico-chimice- nitraţi, nitriţi, metale- au fost trimise la ISP Bucureşti în vederea evaluării). - pentru monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii - 2 controale; - 2 probe de ceai antiadipos produs în China ce au fost trimise la Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară în vederea detectării iradierii.
180
- pentru evaluarea rolului alimentelor în apariţia toxiinfecţiilor alimentare - 5 anchete alimentare cu 27 de bolnavi în focarele de toxiinfecţie alimentară izbucnite pe teritoriul judeţului în anul 2010. Au fost efectuate 8 acţiuni de protocol pe raza judeţului Dolj în colaborare cu IPJ
Dolj şi au fost recoltate următoarele: - 47 teste de salubritate din unităţile în care s-au pregătit preparatele culinare
servite la protocol; - 94 probe alimentare.
Acţiuni de autorizare/ avizare a unităţilor de producţie, depozitare, transport si comercializare produse alimentare, conform Ord. M.S. nr. 1030/2009, Ord M.S. nr. 976/1998, H.G.R nr. 924/2005 :
-autorizaţii sanitare de funcţionare eliberate - 56 -declaraţii pe proprie răspundere - 798 -notificări( avize sanitare) - 63 -probe alimentare, recoltate şi analizate prin Laboratorul DSP-Dolj - 210
2. Apa pentru consumul uman 2.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare Reglementarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman se efectuează în baza: - Legii nr.584/2002, cu modificările şi completările ulterioare; - HG nr.974/2004 2.2 Situaţia aprovizionării cu apă În judeţul Dolj (în anul 2010) existau un număr de 71 staţii de apă, cu următoarea structură: - în mediul urban 10 staţii, din care : I. autorizate sanitar 9, aparţinând următoarelor localităţi: Craiova (4 staţii), Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi. II. neautorizate sanitar = 1, aparţinând Oraşului Segarcea, pentru depăşirea limitei maxime admise la parametrul nitraţi. - în mediul rural 61 de staţii, din care: I. autorizate sanitar 14, aparţinând următoarelor localităţi: Braloştiţa, Breasta, Caraula, Călăraşi, Castranova, Cârcea, Celaru, Drăgoteşti, Galicea Mare, Maglavit, Mischii, Pleniţa, Robăneşti, Rast; II. neautorizate sanitar 47, aparţinând următoarelor localităţi: Amărăştii de Jos, Apele Vii, Argetoaia, Bistreţ, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ (2 staţii), Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Desa, Dioşti, Dobroteşti, Drănic, Gherceşti, Ghindeni, Gighera, Giubega, Işalniţa, Izvoare, Leu, Măceşu de Jos, Malu Mare, Moţăţei, Murgaşi, Perişor, Pieleşti, Podari, Poiana Mare, Sadova, Scaeşti, Seaca de Câmp, Seaca de Pădure, Secu (2 staţii), Teasc, Teslui, Ţuglui, Urzicuţa, Vârtop, Vârvoru de Jos (4 staţii).
181
2.3. Concluzii Localităţile urbane, în proporţie de 100%, au alimentare cu apă prin sisteme publice centralizate, iar în localităţile rurale sunt 61 de sisteme centralizate, din care, autorizate sanitar 14, iar neautorizate sanitar 47, restul localităţilor fiind alimentate din surse locale- fântâni. Apa din localităţile urbane corespunde STAS-ului, cu excepţia oraşului Segarcea, unde prezintă nitraţi peste limita admisă. În apa din mediul rural se constată prezenţa nitraţilor, a amoniului sau/şi a germenilor peste limita admisă. 3.Apele de îmbăiere 3.1. Informaţii cu caracter general - număr arii de îmbăiere- 10 - număr utilizatori: Numărul de utilizatori pentru fiecare arie de îmbăiere este:
- Piscina Vilaggio Italiano = 50/săptămână/sezon - Ştrand Perla = 100/săptămână/sezon - Piscina Noa = 50/săptămână/sezon - Piscina Valencia = 100/săptămână/sezon - Ştrand Hanul Doctorului = 200/săptămână/sezon - Piscina Roma = 50/săptămână/sezon - Ştrand Laguna Albastră = 200/săptămână/sezon - Ştrand Fanty Beach Işalniţa = 200/săptămână/sezon - Piscina La Izvoare Beharca = 100/săptămână/sezon - Piscina La Carul din Stele Beharca = 50/săptămână/sezon
3.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere – în anul 2010 nu s-au înregistrat îmbolnăviri în rândul utilizatorilor, în relaţie cu apa de îmbăiere 4. Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urbane 4.1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului) I. Staţia meteorologică Craiova:
- temperatura medie anuală = 11,3 0C - temperatura maxima anuală = 36,2 0C - temperatura minimă anuală = - 19,0 0C - umiditatea relativă a aerului (%) = 78 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 826,9 - direcţia vântului – Frecvenţa pe direcţii a vântului (%) este :
N = 7,2; NE=14,9;E=27,0; SE=4,2; S=6,9; SV=7,8; V=20,8; NV=8,7; calm=2,6. II. Staţia meteorologică Calafat:
- temperatura medie anuală = 11,9 0C - temperatura maxima anuală = 39,0 0C - temperatura minimă anuală = - 21,0 0C - umiditatea relativă a aerului (%) = 76 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 590,1 - direcţia vântului – Frecvenţa pe direcţii a vântului (%) este :
182
N = 10,8; NE=8,6; E=22,1; SE=2,3; S=8,7; SV=2,7; V=19,2; NV=17,8; calm=7,8 III. Staţia meteorologică Băileşti:
- temperatura medie anuală = 11,5 0C - temperatura maxima anuală = 37,0 0C - temperatura minimă anuală = - 20,9 0C - umiditatea relativă a aerului (%) = 81 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 776,1 - direcţia vântului – Frecvenţa pe direcţii a vântului (%) este :
N = 1,1; NE=0,8; E=12,2; SE=8,9; S=1,6; SV=0,9; V=7,3; NV=20,6; calm=46,6 IV. Staţia meteorologică Bechet:
- temperatura medie anuală = 11,5 0C - temperatura maxima anuală = 39,1 0C - temperatura minimă anuală = - 22,8 0C - umiditatea relativă a aerului (%) = 80 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 686,5 - direcţia vântului – Frecvenţa pe direcţii a vântului (%) este :
N = 4,7; NE=5,5;E=25,8; SE=4,8; S=2,7; SV=9,7; V=30,9; NV=7,5; calm=8,6. 4.2.Descriere generală
Zona urbană are o populaţie de 379320 locuitori Proporţia persoanelor peste 65 de ani este de 11.4% Altitudinea medie 126m Suprafaţa medie 602.59km2
Cu o densitate a populaţiei 629.48/km2 4.3. Surse de poluare a aerului
- descrierea principalelor surse de poluare Principalele surse de poluare sunt: 1. Industriale: CET 1 Işalniţa, CET 2 Şimnic, S.C. ELPRECO S.A., RA
Termoficare Craiova; 2. Trafic; 3. Încălzire Natura poluanţilor existenţi: SO2, NOx,, NH3, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile. Felul încălzirii existente predominant: cu gaze, lemne, cărbuni. Nu s-au semnalat accidente de poluare în 2010
4.4. Date de evaluarea expunerii populaţiei - descrierea reţelei de monitorizarea calităţii aerului din localitate
- controlul nivelelor de poluare exterioară(puncte fixe, puncte mobile) - controlul surselor generatoare de poluanţi atmosferici(surse fixe, surse mobile)
In judeţul Dolj există 5 puncte fixe de recoltare probe pentru determinări de poluanţi atmosferici, care aparţin ARPM Craiova. Determinările se fac lunar. - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Calea Bucureşti DJ1 - staţie de trafic; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Primărie DJ2 - staţie de fond urban;
183
- staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Billa DJ3 - staţie mixtă - industrială şi de trafic; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Işalniţa DJ4 - staţie industrială; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Breasta DJ5 - staţie de fond regional
TABEL: CO µg/m3 la nivelul staţiilor in 2009 si 2010
Luna Calea Bucureşti
(Piaţa Centrală) Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 0,86 0.5 0,85 0.62 0.33 Feb 0,46 0.5 0,38 0.62 0.3 Mar 0,24 0.3 0,21 0.32 0.08 Apr 0,2 0.18 0,18 0.10 0.08 Mai 0,15 0.13 0,12 0.12 0.04 Iunie 0,12 0.11 0,09 0.1 0.05 Iulie 0,13 0.1K 0,15 0.1K 0.06 Aug 0,14 0.4K 0,18 0.6K 0.08 Sept 0,23 0.5K 0,18 0.4K 0.07 Oct 0,3 0.29 0,27 0.3 0.11 Nov 0,7 0.54 0,71 0.47 0,34 0.16 Dec 0,75 0.93 0,76 0.89 0,45 0.47
Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2009
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2010
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
184
TABEL: NO( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 18,27 15 23.6 6 33.31 18 12.34 6 5.57 4 Feb 20,81 16 17.11 6 30.32 16 10.81 5 6.56 5 Mar 10,25 18 10.89 6 19.1 12 5.1 5 5.4 5 Apr 9 9 10 7 20 15 5 5 6 6 Mai 10 8 7 7 16 12 5 4 6 7 Iunie 7 8 6 6 17 5 5 5 5 Iulie 8 7K 4 6K 18 10K 5 4 5K Aug 7 7K 7 6K 27 10K 5 4 5K Sept 12 11K 10 11K 48 17K 6 5 6K Oct 22 17 10 13 31 25 7 4 4 Nov 45 31 26 20 39 46 8 Dec 26 32 12 20 29 36 5
Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2009
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
185
TABEL: NO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Isalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 19,49 37 44.63 17 35.24 23 14.38 17.72 10 Feb 32,34 44 23.38 16 32.95 27 14.52 14 17.05 12 Mar 25,35 42 20.63 11 30.95 20 13.6 10 18.15 6 Apr 20 29 16 14 34 22 13 12 19 10 Mai 32 23 22 14 24 22 15 17 11 11 Iunie 25 19 19 15 27 16 13 11 12 Iulie 37 20K 22 17K 34 25K 24 13 14K Aug 29 21K 23 21K 53 26K 21 15 12K Sept 36 24K 22 27K 59 27K 15 15 12K Oct 35 29 18 34 27 25 11 14 9 Nov 44 40 30 32 23 26 19 Dec 42 40 23 31 26 25 22
Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2009
010203040506070
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
186
TABEL: NOX ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 47.3 61 75.44 26 84.68 52 29.29 26.6 21 Feb 64.92 68 46.49 25 79.24 52 24.68 21 27.42 20 Mar 39 70 37.15 20 60.25 30 21.25 18 26.3 14 Apr 34 43 31 24 64 45 21 20 28 19 Mai 48 35 33 25 49 42 22 23 20 22 Iunie 36 32 27 24 52 24 20 20 20 Iulie 48 31K 28 26K 61 41K 32 20 23K Aug 40 31K 34 31K 94 41K 29 22 20K Sept 56 41K 37 43K 133 53K 24 22 21K Oct 69 55 33 53 74 63 21 20 15 Nov 113 87 69 62 68 96 31 Dec 81 89 41 62 71 80 29
Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2009
020406080
100120140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2010
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
187
TABEL: SO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 27.19 10 24.79 13 14.55 17 16.24 16 10.94 20 Feb 19.35 12 19.66 15 13.47 23 13.93 20 10.36 28 Mar 21.05 12 20.15 12 16.65 15 15.68 15 15.05 23 Apr 13 9 10.12 9 11 12 14 16 16 20 Mai 18 9 15.03 10 18 12 26 15 18 14 Iunie 19 11 13.51 13 15 15 17 16 22 16 Iulie 20 17K 16.40 23K 19 22K 24 20K 23 17K Aug 17 13K 13.95 17K 17 18K 17 21K 19 13K Sept 18 10K 15.42 11K 18 14K 25 18K 18 12K Oct 11.78 11 10.9 9 13 13 15 15 15 12 Nov 13.16 16 13 19 19 15 17 29 Dec 10.74 13 12.47 19 14 17 11 21 9
Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2009
05
101520253035
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2010
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
188
TABEL: Benzene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 2.65 2.23 4.35 Feb 2.61 1.98 3.52 Mar 2.05 1.15 1.88 Apr 1.89 1.02 2.07 1.85 Mai 1.31 1.37 1.06 1.3 Iunie 0.96 1.49 1.57 Iulie 1.20 1 1.55K Aug 1.87 2.00K Sept 2.23 2.68K Oct 2.34 3.33 Nov 3.27 3.25 Dec 2.98 3.26
Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2009
0
1
2
3
4
5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2010
0
2
4
6
8
10
12
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
189
TABEL: O3 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 20.28 45 13.28 31 24.44 51 Feb 39.05 42 16.47 25 38.83 56 Mar 49.45 50 59.05 25 52.75 59 Apr 64 53 55 32 56 54 Mai 53 56 53 41 49 52 Iunie 51 74 57 61 59 49 Iulie 56 90K 60 67K 53 64K Aug 53 98K 58 70K 58 65K Sept 44 58K 39 57K 52 55K Oct 38 31 32 40 37 35 Nov 26 21 20 32 29 Dec 29 20 21 37 34
Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2009
010203040506070
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2010
0
20
40
60
80
100
120
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
190
TABEL: PM10 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009 şi 2010
Luna Calea Bucureşti (Piaţa Centrală)
Primărie Billa Işalniţa Breasta
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Ian 33 37 60.82 Feb 33 38 28.89 Mar 33 37 21.41 Apr 36 33 22 Mai 24 23 16 Iunie 45 23 13 Iulie 32 Aug 40 36 Sept 41 23K 37 22 Oct 26 20 30 25 Nov 38 29 32 32 Dec 46 29 45
Evolutia concentratiilorPM10 la nivelul statiilor in 2009
010203040506070
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
Evolutia concentratiilor PM10 la nivelul statiilor in 2010
0
10
20
30
40
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ug
/mc
Calea Bucuresti
Primarie
Billa
Isalnita
Breasta
191
TABEL: pulberi sedimentabile 2009
Luna RA Craiova Staţia de tratare a apei Işalniţa
Valea Vlăicii RA Bechet
Ianuarie 1,0623 1,6483 2,3186 Februarie 1,1524 0,9114 2,2657 Martie 1,6718 3,92 6,0877 Aprilie 1,76360 4,43273 3,13423 2,52 Mai 3,75065 7,85607 13,01871 3,78 Iunie 2,4598 3,35748 7,35784 2,52 Iulie 4,41588 3,74948 5,22536 6,30 August 1,71304 3,1556 4,38452 3,6 Septembrie 2,0482 1,97372 3,25752 5,76 Octombrie 1,5150 3,3457 3,94 5,4 Noiembrie 1,1093 1,7659 4,9509 3,6 Decembrie 2,99488 2,87455 6,25432 3,06
0
2
4
6
8
10
12
14
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
RA Craiova
StA Isalnita
Valea Vlaicii
RA Bechet
N.B. Datele privind monitorizarea poluanţilor atmosferici sunt transmise de la Agenţia de Protecţia Mediului 4.5. Evaluarea impactului asupra sănătăţii Aceste monitorizări sunt necesare , cunoscând fiind faptul că în acţiunea poluării asupra sănătăţii distingem acţiunea directă, caracterizată prin efectul patogen al poluanţilor, în funcţie de natura, concentraţia şi timpul de acţiune a acestora şi acţiunea indirectă rezultată din efectul dăunator asupra mediului. S-a analizat din punct de vedere al categoriei de poluanţi PM10 datorită implicării complexe a acestui poluant in afecţiunile respiratorii. In anul 2010 se constata o scădere a concentraţiei acestuia in aerul atmosferic .
Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii ca şi indicator OMS nu a cunoscut variaţii mari în perioada 2008-2010, perioada analizată din punct de vedere al calităţii aerului ( după cum se vede în graficele următoare).
„Probabil că încep să se vadă eventualele măsuri pentru îmbunătăţirea aerului ambiental”.
192
02468
1012
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
%o
Mortalitate infantilă boli aparat respirator
Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2010
0
20
40
60
80
100
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul
Mortalitate boli respiratorii
Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2010
In prezent studiile efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publica Bucureşti au început să se axeze pe fracţiunea cu diametrul de 2.5 microni, fracţiune se pare cea mai responsabilă de efectele asupra sănătăţii populaţiei(la staţia Primărie s-au înregistrat pentru lunile iulie, septembrie, octombrie şi noiembrie 2010 următoarele valori în µg/m3: 25K, 16K, 18K şi respectiv 26K). 5. Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii 5.1. Planul urbanistic al localităţii Craiova
� zona de locuit cuprinde următoarele cartiere: Calea Bucureşti, Brazda lui Novac, 1 Mai, Rovine, Lăpuş - Argeş, Craioviţa Nouă, Craioviţa Veche, Valea Roşie (Eroilor), Nicolae Titulescu, Centru, Romaneşti, Lascăr - Catargiu.
� principalele artere de circulaţie Calea Bucureşti, Nicolae Titulescu ( Severinului), Carol I, B-dul Decebal (Rocadă), Râului, N. Romanescu, Brestei.
193
� principalele surse de poluare sonoră
o Surse mobile: mijloace de transport rutier (auto, tramvai) o Surse fixe: CET II Şimnic
5.2. Deşeuri urbane : Craiova - cantitate deşeuri menajere colectate: 62634 tone; - cantitate deşeuri comerciale colectate: 26400 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,8 Kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate: un operator de servicii de salubrizare – SC SALUBRITATE CRAIOVA SRL; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 820 de angajaţi; 5.3. Morbiditatea posibil asociată cu managementul deficitar al deşeurilor urbane a) Hepatita A = 0 cazuri b) Dizenterie = 0 cazuri c) BDA = 0 cazuri d)Leptospiroză = 0 cazuri e) Trichineloză = 0 cazuri f) Infecţii cutanate =30 cazuri, incidenta 36.58%o g) Plăgi tăiate = 4 cazuri , incidenta 4.88%o h) Parazitoze intestinale = 0 cazuri i) Giardioză = 0 cazuri j) Intoxicaţii chimice = 0 cazuri Evoluţia morbidităţii la muncitorii din salubritate
2009 2010 Afecţiunea CA %o CA %o
Hepatita A 3 3.68 0 0 Dizenterie 1 1.23 0 0 BDA 0 0 0 0 Leptospiroza 0 0 0 0 Trichineloza 0 0 0 0 Infecţii cutanate 1 1.22 30 36.58 Plăgi tăiate 3 3.68 4 4.88 Oxiuraza 2 2.45 0 0 Giardioza 0 0 0 0 Intoxicaţii chimice
0 0 0 0
6. Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii 6.1 Monitorizarea nivelurilor de zgomot urban nu s-a efectuat în 2010.
194
7. Radiaţii ionizante 7.1. Expunerea profesională la radiaţii ionizante · Numărul total de expuşi profesional la radiaţii ionizante: 760 · Număr de depăşiri reale ale limitelor de doză anuală : 0
- Concluziile supravegherii stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii, ca urmare a controlului medical periodic:
- 760 cu control medical periodic - 0 decese - nu există persoane scoase din mediu cu modificări ale stării de
sănătate 7.2. Expunerea medicală la radiaţii ionizante · Număr de aparate :278, din care :
- 243 aparate cu un singur post de grafie; - 25 aparate cu două posturi : scopie şi grafie; - concordanţa cu cerinţele normelor – toate au îndeplinit condiţiile de
autorizare ·Instruirea personalului: medicii specialişti cu responsabilităţi au efectuat Cursul de utilizare a izotopilor radioactivi, şi sunt testaţi de către C.N.C.A.N. Bucureşti în vederea obţinerii permiselor de exercitare de nivel II. De asemenea, o parte din medicii radiologi au efectuat cursuri de radioprotecţie conform Ordinului comun nr. 285/79/2002 al Ministrului Sănătăţii şi C.N.C.A.N. Personalul medical cu studii medii este instruit în fiecare an de către medicii cu responsabilităţi, în vederea obţinerii permiselor de exercitare de nivel I. Cadrele medii din judeţele Dolj, Gorj, Olt şi Mehedinţi au urmat cursuri de radioprotecţie conform ordinului mai sus amintit. · Probleme de implementare a Directivei UE nr. 97/43/EURATOM: directiva menţionată a fost implementată începand cu 01.01.2003 7.3. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii apei potabile · s-au efectuat un număr de 189 analize alfa, beta global şi separări radiochimce de Cs137, Sr90 şi Ra226. · număr de probe cu valori mărite : 0 7.4. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii alimentului · s-au efectuat un număr de 103 analize alfa, beta global şi separări radiochimce de Cs137, Sr90 şi Ra226 · număr de probe cu valori mărite: 0 7.5. Concluziile supravegherii stării de sănătate a populaţiei din zona de influenţă a obiectivului nuclear major Koslodui:
Orice obiectiv nuclear reprezintă în cazul unei funcţionari defectuoase sau al unui accident, un potenţial risc pentru sănătatea umană. Conform metodologiei de supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare, prin Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, sunt analizate anual o serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii.
195
Populaţia supravegheată în zona de influienţă a CNE Kozlodui cuprinde 79379 locuitori în anul 2010, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o raza de 30km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie vârstnica, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 ani decât populaţia întregii tari.
INDICATORI URM ĂRIŢI Zona 2008 2009 2010 Incidenţa leucemiilor la 100.000 locuitori 19.97 21,27 21.42 Incidenţa tumorilor maligne la 100.000 locuitori 293.28 284,04 222.98 Mortalitatea specifică prin cancer la 100.000 locuitori 172.22 139.19 181.41 Mortalitatea specifică leucemii la 100.000 locuitori 3.74 6.27 8.82 Mortalitatea generală la 1000 locuitori 16.66 15,75 16.89 Populaţia 80129 79917 79379
050
100150
200250300350
2008 2009 2010
Ani
la 1
00 0
00 lo
cuit
ori
Incidenta leucemii
Incidenta tumori maligne
Mortalitate specifica princancer
Mortalitate specifica leucemii
INDICATORI URM ĂRIŢI 2008 2009 2010 Mortalitatea generală la 1000 locuitori Zona 16.66 15,75 16.89 Mortalitatea generală la 1000 locuitori Judeţ Dolj 13.8 14 14.3 Mortalitatea generală la 1000 locuitori România 11.8 12.0 12.1
7.6.Urgenţe radiologice ( incidente şi accidente nucleare raportate, cauze, măsuri luate,concluzii) Nu au existat incidente şi accidente nucleare. 7.7. Expunere la radon şi descendenţi în locuinţă ( comparaţie cu limitele normale) Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de aparatură. 7.8. Locuri de muncă cu expunere mărită la radon şi descendenţi Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de aparatură.
0
5
10
15
20
2008 2009 2010
Ani
la 1
00 0
00 lo
cuito
ri
Mortalitate generala Zona
Mortalitate generala judetDolj
Mortalitate generala Romania
196
8. Evaluarea stării de sănătate şi factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri 8.1. Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică PREŞCOLARI, ELEVI ŞI STUDENŢI CUPRINŞI ÎN COLECTIVIT ĂŢI
Nr. crt. Tip unitate Urban Rural Total Total
general
M F M F M F 1. Creşe
103 97 - - 103 97 200
M F M F M F 2. Grădiniţe
1303 1379 1652 1735 2955 3114 6069
M F M F M F 3. Şc. gen.
4366 4800 1300 2711 5666 7511 13177
M F M F M F 4.
Licee
Gr.şcolare 2115 3559 880 459 2995 4018 7013
M F M F M F 5. Facultăţi
4278 5410 - - 4278 5410 9688
Dizarmonici
M F M F M F 1. Creşe
3 2 - - 3 2 5
M F M F M F 2. Grădiniţe
8 70 188 200 196 270 466
M F M F M F 3. Şc. gen.
480 370 800 952 1280 1322 2602
M F M F M F 4.
Licee
Gr.şcolare 180 188 210 210 390 398 788
M F M F M F 5. Facultăţi
78 90 - - 78 90 168
8.2. Expertiza condiţiilor de mediu - Numărul acţiuni realizate pentru monitorizarea ambientului : -nr. determinări microclimat 358 - nr. determinări microclimat 411 Toate unităţile din evidenţă au fost investigate prin următoarele controale: - creşe = 64 controale - grădiniţe = 799 controale - şcoli generale, licee (spaţii de învăţământ, cazare, alimentaţie) = 1741 controale - facultăţi (spaţii de învăţământ, cazare, alimentaţie) = 60 controale - Unităţi cu deficienţe igienico-sanitare:
• deficienţe privind potabilitatea apei - şcoli generale = 48 neconforme din 61 recoltate (rural) -grădiniţe = 17 determinări neconforme din 18 recoltate (rural)
197
- licee, grupuri şcolare,centre plasament = 2 determinări neconforme din 2 recoltate (rural)
• deficienţe privind raţiile alimentare - creşe, grădiniţe cu program prelungit, licee, grupuri şcolare, centre de
plasament = 311 neconforme din 868 calculate statistic
• deficienţe privind construcţia, amenajarea, dotarea şi întreţinerea localurilor = toate unităţile care au solicitat autorizarea şi în urma investigării au fost respinse, conform tabelului:
Nr unităţi neautorizate,
din care: 1. Nr unităţi respinse
2. Nr unităţi care nu au solicitat ASF Nr crt Tip unitate
Urban Rural Urban Rural Urban Rural 1 Creşe 0 0 0 0 0 0
2 Grădiniţe 0 238 0 1 0 237 3 Şc.generale 0 291 0 2 0 289 4 Licee 0 0 0 0 0 0
5 Facultăţi 0 0 0 0 0 0 0 529 0 3 0 526
6 Total 529 3 526
Principalele cauze generale de neautorizare: 1. funcţionarea unor colectivităţi (în special grădiniţe cu program normal) fără
asigurarea cubajul, circuitelor funcţionale şi dotărilor corespunzătoare; 2. în mediul rural, neasigurarea sursei proprii de aprovizionare cu apă potabilă,
neasigurarea condiţiilor pentru igiena individuală a mâinilor, precum şi neîndepărtarea reziduurilor fecaloide prin latrină cu fosă betonată;
8.3. Supravegherea modului de organizare şi funcţionare a taberelor
- Număr total tabere = 0 8.4. Regimul de activitate şi odihnă Număr copii şi tineri investigaţi (clasele V-XII,)-360 chestionare aplicate Din investigaţiile întreprinse am constatat următoarele: - în privinţa structurii anului şcolar majoritatea copiilor consideră împărţirea pe semestre a anului şcolar satisfăcătoare; perioada optimă pentru evaluări pe tot parcursul anului şcolar şi începerea anului şcolar la 15 septembrie; - copii se simt obosiţi mai ales seara, datorită reducerii orelor de somn, volumului mare de teme, care solicită un timp îndelungat (peste 3-4 ore) acasă şi în timpul sfârşitului de săptămână pentru rezolvare şi ocuparea timpului liber cu vizionări Tv şi jocuri pe calculator; - obiectele care solicită excesiv elevii sunt matematica pe primul plan, apoi fizica, româna şi limbile străine.
198
8.5. Comportamente cu risc - (fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate, comportament sexual, etc.) Număr copii şi tineri investigaţi (clasele V-XII, studenţi): = 360 chestionare aplicate pentru determinarea consumului de alcool şi tutun; Din totalul chestionarelor aplicate se constată că procentul de fumători creşte cu vârsta, fiind mai mulţi consumatori băieţi decât fete. Dintre fumători marea majoritate nu învaţă în familie acest obicei, motivul invocat fiind anturajul. Consumul ocazional de alcool este aproape generalizat la tineri, acest obicei crescând cu vârsta, fiind mai obişnuit la băieţi decât la fete. Băuturile alcoolice preferate sunt berea, apoi vinul şi mai puţin distilatele. Obiceiul consumului de alcool este practicat împreună cu prietenii, dar şi în familie. 8.6. Starea de sănătate în colectivităţile de copii în relaţie cu mediul: Ca urmare a morbidităţii rezultate din examenele medicale de bilanţ şi din supravegherea activă a colectivităţilor de copii se pot face următoarele corelaţii între starea de morbiditate şi mediul şcolar: - un număr crescut de tulburări de comportament şi adaptare şcolară la clasele I şi a
IV-a prin regim de activitate foarte încărcat, în comparaţie cu perioada preşcolară; - un număr crescut de vicii de refracţie şi alte tulburări de vedere la preşcolarii din
grupa pregătitoare şi la toate clasele de bilanţ, prin iluminat necorespunzător în sălile de clasă;
- deformări câştigate ale coloanei vertebrale, prin mobilier necorespunzător, neadaptat vârstei;
- incidenţă crescută a bolilor acute ale căilor respiratorii superioare (angine şi alte afecţiuni inflamatorii acute), mai ale în perioada rece a anului (ianuarie, februarie, martie), şi prin microclimat necorespunzător în sălile de clasă, în special în mediul rural.
Nr. chestionare privind profilul psiho-social aplicate cadrelor didactice si elevilor: - 200 chestionare aplicate cadrelor didactice - 120 chestionare aplicate elevilor În urma aplicării acestor chestionare s-a constatat neimplicarea unităţilor scolare şi a părinţilor în asigurarea unui mediu şcolar pozitiv pentru promovarea unei dezvoltări sociale şi emoţionale optime în timpul primilor ani de viaţa prin: asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi de încurajare, susţinerea cooperării şi a învăţatului activ, interzicerea pedepsei fizice şi violenţei, intoleranţa faţă de hărţuire şi discriminare, susţinerea activităţilor creative, realizarea conexiunii dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor, promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor. Nr chestionare – stomatologie şcolara aplicate elevilor: - 100 chestionare aplicate -se constata un număr crescut de probleme stomatologice la elevii claselor de liceu Număr subiecţi cuprinşi în examenele de bilanţ: = 21520 Prevalenţa cazuri de boală: = 0,11% Incidenţa boli acute diagnosticate = 0,12%o
199
8.7. Dispensarizarea elevilor şi studenţilor. Nr crt
Tip unitate Nr copii
dispensarizaţi Nr.cazuri noi
depistate la bilanţ
Nr.cazuri noi la alte clase
(ani de studiu)
Nr.cazuri în evidenţă specială
1 CREŞE 366 - - 84
2 GRĂDINIŢE 4641 2189 - 52
3 ŞCOLI 10883 4709 - 128
4
LICEE, GR. ŞCOLARE, ŞCOLI PROFESIONALE
4156 1236 358 100
5 FACULTĂŢI 802 501 185 22
8.8. Triajul epidemiologic: Nr.copii consultaţi Nr.cazuri boli transmisibile
depistate Nr.
crt Tip unitate
Urban Rural Urban Rural
1 CREŞE 360 - 0 -
2 GRĂDINIŢE 5986 6254 250 584
3 ŞCOLI 23943 18882 1387 1522
4 LICEE,GRUPURI ŞCOLARE, ŞC.PROFESIONALE
24108 1478 841 741
Număr total unităţi aflate în supraveghere: = 912
Nr. unităţi în evidenţă
Nr
crt Tip unitate
Urban Rural
1 Creşe 9 -
2 Grădiniţe cu program normal 48 298
3 Grădiniţe cu program prelungit 36 -
4 Şcoli generale 56 271
5 Licee, colegii, grupuri şcolare, şc.speciale, (spaţiu de învăţământ) 38 8
6 Facultăţi (spaţii de învăţământ) 8 -
7 Spaţiu cazare elevi 36 -
8 Spaţiu cazare studenţi 11 -
9 Cantine şcolare (inclusiv şc. speciale) 39 -
10 Cantine studenţeşti 2 -
11 Centre plasament (spaţiu cazare) 8 1
12 Cantine centre plasament 8 1
13 Case copii tip "familial" 13 1
14 Alte obiective de învăţământ (cluburi, baze sportive) 17 3
15 Total 329 583
200
9. Activitatea colectivului de medicina muncii în perioada 01.01.- 31.12.2010 a vizat următoarele obiective: 1. - întocmirea referatelor de evaluare a unităţilor/activităţilor supuse avizării/autorizării sanitare/verificarea condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare pentru societăţile înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului: 53 2. - autorizarea unui nr. de 11 unităţii de asistenta medicala in vederea examinării ambulatorii a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere si a conducătorilor de autovehicule sau tramvaie. 3. - cercetarea şi declararea după caz a cazurilor semnalizate de boli profesionale : 149 cazuri. 4. - acţiuni de comunicare a riscului profesional: 61 de acţiuni 5. - expertizarea şi aplicarea legislaţiei privind încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite : 141 expertize. 6. - efectuarea determinărilor factorilor de risc profesional pentru caracterizarea locurilor de muncă (fizici) : 231 determinări la cerere şi 40 determinări la programe. În cadrul programului de sănătate PN II obiectivul 5 au fost efectuate determinări de noxe fizice – zgomot, microclimat, iluminat: - din 20 de determinări au fost 3 de zgomot peste LMA , 2 de iluminat peste LMA şi 2 de microclimat peste LMA. 7. - colectarea, analiza şi prelucrarea de date privind efectuarea controlului medical periodic, a supravegherii condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare, precum şi morbiditatea cu ITM. 8. evidenţa zilelor de concediu medical cu ITM acordate în anul 2010: – pentru pacienţii declaraţi cu boală profesională aflaţi în evidenţă – 2186 zile acordate la 53 pacienţi declaraţi cu boală profesională - pentru pacienţii nou declaraţi în 2010 – 1014 zile acordate pentru 25 nou declaraţi cu boală profesională 9. - verificarea aplicării legislaţiei sanitare cu privire la respectarea condiţiilor de muncă (măsuri tehnico-organizatorice : îmbunătăţirea ventilaţiei, izolarea locurilor de munca cu expunere la zgomot, dotarea şi purtarea echipamentului de lucru si de protecţie, efectuarea controlului medical periodic şi la încadrarea în muncă, etc.) la toate unităţile. 10. - participarea la cursuri de formare profesionala.
201
Tabelul de mai jos evidenţiază numărul angajaţilor expuşi la 4 categorii de substanţe/noxe:
Nr. angajaţi expuşi la pulberi
Nr. angajaţi expuşi la noxe chimice
Nr. angajaţi expuşi la noxe fizice şi biologice
Nr. angajaţi expuşi la substanţe sau cauze
potenţial cancerigene din industrie,conform normelor
medicina muncii Pulberi silicogene 22 Cărbune 551 Ciment 211 Pulberi textile (bumbac, in, lână, cânepă etc.) 250 Pulberi organice sensibilizante şi iritante (ricin, faină, tutun, lemn etc.) 567 Alte pulberi 1873
Plumb si compuşi 2 Crom şi compuşi 8 Benzen şi compuşi 86 Al ţi solvenţi organici 521 Nitro si aminoderivaţi 223 Al ţi compuşi organici 106 Gaze şi vapori iritanţi 1201 Oxid de carbon 293 Alte noxe chimice 262
Microclimat cald 1110 Microclimat rece 278 Zgomot 1628 Vibraţii 1182 Suprasolicitare locomotor 2023 Suprasolicitare vizuală 2326 Suprasolicitare laringe 101 Suprasolicitare neuropsihică 5326 Agenţi patogeni biologici 3545 Munca la înălţime 1146 Radiaţii ionizante 185 Radiaţii ultraviolete 527 Câmpuri electromagnetice 807
Benzen 86 Crom hexavalent şi compuşi 8 Gudron şi smoală 22 2-naftil-amină(beta naftil amină) 10 Radiaţii ionizante 185
Într-o unitate există un cumul de noxe, fiecare dintre angajaţi fiind expus la un tip
de noxă. Au predominat angajaţii expuşi în activităţi de informatică şi activităţi conexe(100%), în industria de prelucrare a lemnului (exclusiv industria mobilei) - 90,07%, în industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 86,67%), poştă şi telecomunicaţii (81,43%), prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice (79,83%), industria metalurgică (79,56%). Raportarea s-a făcut la numărul scriptic de angajaţi pe fiecare ramură.
Conform HG 355/2007 angajatorul este obligat să solicite evaluarea riscului locului de munca, motiv pentru care Colectivul de Medicina Muncii efectuează evaluări la cererea agenţilor economici sau în cadrul acţiunilor de supraveghere specifice. Activităţile de supraveghere se derulează în cadrul programului de sănătate - PN II obiectivul 5 - Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali.
Situaţia noxelor din teren este centralizată şi prelucrată în cadrul Colectivului de Medicina Muncii din cadrul DSP Dolj, datele fiind obţinute prin raportarea periodică făcută de medicii de medicina muncii (19).
202
Pneumoconiozele au înregistrat 23 de cazuri din care 21 au fost cazuri de Silicoza si 1 caz de Micatoza. Cazul de Micatoza s-a înregistrat la SC Electroputere SA.
PNEUMOCONIOZE Judeţul
Total din care SILICOZA MICATOZA
DOLJ 23 21 1 Comparativ cu pneumoconiozele înregistrate în anul 2009 în judeţul Dolj, repartiţia diferenţelor a fost următoarea:
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2010
Pneumoconioze
Figura 1: Cazurile de pneumoconioze din judeţul Dolj între anii 2009-2010
Diferenţierea cazurilor noi de silicoză pe agenţi economici este umătoarea: Unitatea economică Diagnostic Stadiul
silicozei Total
SC FONTANEF BAILESTI SILICOZA I/II 6 SC ELECTROPUTERE CRAIOVA SILICOZA I 2 SC FONTANEF BAILESTI SILICOZA I 2 MAT SA CRAIOVA SILICOZA I/II 1 SC ELECTROPUTERE CRAIOVA SILICOZA I/II 3 SC ELECTROPUTERE SILICOZA II 1 SC FONTANEF SA BAILESTI SILICOZA III 4 UZINA DE REPARATII - SE CRAIOVA I
SILICOZA I/II 1
COMPLEXUL ENERGETIC - SE CRAIOVA II
SILICOZA I 1
Pentru viitor SC FONTANEF SA, INTR. PIESE TURNATE BAILESTI, nu mai prezintă risc întrucât s-au desfiinţat.
203
Intoxicaţiile profesionale cronice - intoxicaţii cu Plumb:
Unitatea economică Agentul cauzal Total SCM MULTISERVICE CRAIOVA Plumb 1 - intoxicaţii cronice cu gaze şi vapori iritanţi:
Unitatea economică Agentul cauzal Total SC ELECTROPUTERE SA Craiova Gaze, vapori iritanţi 1
Comparativ cu anul 2009, a rezultat următorul grafic:
Figura2: Cazurile de intoxicaţii profesionale din judeţul Dolj pe anii 2009-2010.
Astmul bronşic profesional
Unitatea economică Agentul cauzal Total CFR – STATIA CRAIOVA Polen, pulberi minerale 1 SC PAN GROUP SA Faină,pulberi vegetale 1 Repartiţia cazurilor de astm bronşic, pe anii 2009-2010 a fost următoarea:
0
2
4
6
8
10
2009 2010
astm bronşicprofesional
Figura 3: Cazurile de astm bronşic profesional pe judeţul Dolj între anii 2009-2010
10
4
1
01
0
2
4
2009 2010
plumb
gaze si vapori
solventi organici
plumb gaze si vapori solventi organici
204
Bolile profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului: Din totalul de 149 de boli profesionale înregistrate în judeţul Dolj, un număr de 68 sunt cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, comparativ cu anul 2009 când din totalul de 241 de boli profesionale înregistrate, un număr de 81 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, după cum se evidenţiază mai jos:
0
50
100
150
200
250
2009 2010
Boli Profesionalegenerale
Boli cauzate desuprasolicitareosteo-musculo-articulară
Figura 4: Cazurile de boli profesionale prin solicitare osteo-musculo-articulară
din judeţul Dolj intre anii 2009-2010 Repartiţia cazurilor de boli profesionale prin suprasolicitare osteo-musculo-articulară in funcţie de agentul economic este următoarea :
Unitatea economică Diagnostic Total SCM IMBRACAMINTEA CRAIOVA Spondilodiscartroza lombara 1 SCM IMBRACAMINTEA CRAIOVA Discopatie lombara 1 RA Drumuri si Poduri Craiova Discopatie lombara 1 SC ELECTROPUTERE SACRAIOVA Discopatie lombara 9 SOCOM Voinţa Craiova Discopatie lombara 1 SNP SUPREMA G Craiova Discopatie lombara 1 Grupul Şcolar Ştefan Milcu Calafat Discopatie lombara 1 Primăria Mun. Calafat Discopatie lombara 1 SC Orizont SA Băileşti Spondilodiscartroza cervicală 1 SC Celule Electrice SA Băileşti Discopatie lombara 3 Banca Comerciala Ion Ţiriac Suc. Oltenia Craiova
Discopatie lombara 1
Uzina Termica Calafat Spondilodiscartroza lombară 1 AF Gaiu Discopatie lombara 1 SC FONTANEF SA Băileşti Spondilodiscartroza lombară 1 IAS Moţăţei Discopatie lombara 1 SMA Amărăşti Discopatie lombara 1 SC PAN GROUP SA Discopatie lombara 4 SC RELOC SA Craiova Discopatie lombara 1 SC SUMA Băileşti Discopatie lombara 1
205
SC MAT Craiova Discopatie lombara 1 SC TEXTILA Calafat Discopatie lombara 2 Dir. Reg. De Poştă Craiova – Ag. Băileşti Discopatie lombara 1 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova Discopatie lombara 3 SC ICEMENERG Craiova Discopatie lombara 1 CEN Craiova – Suc. TERMOSERV Discopatie lombara 1 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Hernie de disc 2 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Discopatie lombara 1 SC AVIOANE SA Craiova Spondilodiscartroza lombară 1 SC SUMA SA Băileşti Spondilodiscartroza lombară 1 CAP Padea Discopatie lombara 1 SMA Băileşti Discopatie lombara 1 SC ELECTROPUTERE SA Craiova Spondilodiscartroza lombara 3 SC MAGEO IMPEX SRL Băileşti Spondilodiscartroza lombară 1 SC CONSTRUCTII MONTAJ SA CRAIOVA
Spondilodiscartroza lombară 1
SNP Petrom SA Bucureşti – Suc. DOLJCHIM Craiova
Discopatie lombara 1
SNP Petrom SA Bucureşti – Suc. DOLJCHIM Craiova
Gonartroza bilaterala 1
CFR St. Craiova Hernie de disc 1 Centrul Teritorial de Calcul Craiova Discopatie lombara 1 SC DAEWOO Automobile SA Craiova Discopatie lombara 1 SC TCIF SA Craiova Discopatie lombara 1 SC Celule Electrice SA Băileşti Spondilodiscartroza lombară 1 Complexul Energetic SE Craiova II Discopatie lombara 1 Uzina de Reparaţii – SE Craiova II Discopatie lombara 1 SC SUCPI SA Craiova Discopatie lombara 1 Pentru viitor SC FONTANEF SA, SC SUMA SA BAILESTI, SC DAEWOO SA, SC TEXTILA CALAFAT, CENTRUL TERITORIAL DE CALCUL, CAP Padea, SMA Băileşti, SMA Amărăşti, IAS Moţăţei nu mai prezintă pericol de îmbolnăviri profesionale întrucât s-au desfiinţat. Boli profesionale ale aparatului respirator :
Unitatea economică Diagnostic Total SCM IMBRACAMINTEA SA CRAIOVA BPOC 2 RA Drumuri si Poduri Craiova Bronşita cronica 1 SC ELECTROPUTERE CRAIOVA BPOC, bronşita cronica 10 SOCOM Voinţa Craiova Bronşita cronica 1 SNP SUPREMA G Craiova Bronşita cronica 1 SC Orizont SA Băileşti Bronşita cronica 2 SC Celule Electrice SA Băileşti BPOC 1
206
Uzina Termica Calafat Bronşita cronica 1 AF Gaiu BPOC 1 SC FONTANEF SA Băileşti BPOC 1 IAS Moţăţei BPOC 1 SMA Amărăşti BPOC 1 SC PAN GROUP SA BPOC 3 SC RELOC SA Craiova BPOC 1 SC SUMA Băileşti BPOC 2 SC MAT Craiova BPOC 2 SC TEXTILA Calafat BPOC 2 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova Bronşita cronica, BPOC 2 ICEMENERG Craiova BPOC 1 CEN Craiova – Suc. TERMOSERV BPOC 1 SC AVIOANE SA Craiova Bronşita cronica 1 CAP Padea Bronşita cronica 1 SMA Băileşti BPOC 1 SC MAGEO IMPEX SRL Băileşti Bronşita cronica 1 SC CONSTRUCTII MONTAJ CRAIOVA BPOC 1 SNP Petrom SA Bucureşti – Suc. DOLJCHIM Craiova
BPOC 1
CAP Barza BPOC 1 Centrul Teritorial de Calcul Craiova BPOC 1 SC DAEWOO Automobile SA Craiova Bronşita cronica 1 Uzina de Reparaţii – SE Craiova II Bronşita cronica 1 SC SUCPI SA Craiova BPOC 1 UFET Craiova – SPL Calafat Bronşita cronica 1 SC SUMA SA Băileşti Laringita cronica 1 SC AGROIND GIUBEGA SA BPOC 1 TAGCM Craiova BPOC 1 Repartiţia cazurilor de boli profesionale ale aparatului respirator pe anii 2009-2010 a fost următoarea:
0
20
40
60
80
100
2009 2010
bronşităcronică
Figura 5 : Cazurile de boli profesionale respiratorii (exceptând astmul broşic şi intoxicaţiile) în judeţul
Dolj între anii 2009-2010
207
Alte boli profesionale:
Unitatea economică Diagnostic Total SC Întreţinere si Reparaţii Locomotive si Utilaje CFR
Hipoacuzie neurosenzoriala bilaterală
1
SC ELECTROPUTERE SA CRAIOVA Varice hidrostatice membre inferioare
1
SC ELECTROPUTERE SA CRAIOVA Tromboflebita profunda gambe bilaterala
1
SC ELECTROPUTERE SA CRAIOVA Surditate de percepţie bilaterala
1
După cum se observă din graficele ilustrate mai sus, incidenţa bolilor profesionale este în scădere datorită unei mai bune monitorizări a locurilor de muncă şi instituirea unor măsuri de profilaxie adecvate. De menţionat, de asemenea cazurile de subdiagnosticare şi nesemnalare a cazurilor de boli profesionale.
Activitatea de prevenire şi protecţie are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul lucrătorilor şi adaptarea la progresul ştiinţei şi tehnicii. În conformitate cu aceste reglementări, obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducătorului unităţii, iar obligaţiile lucrătorilor nu afectează principiul responsabilităţii angajatorului. Măsurile tehnico-organizatorice şi medicale întreprinse sau care ar trebui întreprinse de angajatori din punct de vedere al medicinii muncii vizează 3 elemente: condiţiile de muncă, sănătatea lucrătorilor, climatul de muncă. Condiţiile de muncă:
- Inventarierea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate şi securitate - Măsuri de prevenire - Măsuri de igienă industrială - Conceperea locului de muncă pe baze ergonomice - Măsuri de igienă psiho-socială - Comunicare
Sănătatea lucrătorilor – pentru a obţine, menţine, promova lucrătorii în stare bună de sănătate sunt necesare cel puţin următoarele:
-Program de supraveghere sanitară pentru substanţele sau situaţiile potenţial periculoase pentru sănătatea fizică şi psiho-socială
- Control medical periodic - Gestionarea absenteismului prin analiza absenteismului care ar trebui să
evidenţieze absenţele de scurtă durată, şi repetate din cadrul concediilor medicale şi problemele medicale legate de plasarea, reeducarea şi reinserţia profesională a muncitorilor cu handicap ca urmare a unui accident, răniri sau boli, provocate sau nu de muncă
- Promovarea muncii şi a modului de viaţă sănătoase, prin programe de consiliere şi de educaţie sanitară privind igiena alimentară, alimentaţia sănătoasă, consumul de tutun, medicamente, alcool, etc.
208
Climatul de muncă – pentru a promova şi menţine un climat şi un mediu de muncă sănătoase, trebuie să se ia în considerare cel puţin următoarele aspecte în ceea ce priveşte sănătate aşi securitatea:
- Angajamentul din parte conducerii – politica conducerii organizaţiei trebuie să exprime clar intenţiile şi misiunile, iar planurile de acţiune să fie stabilite şi realizate. - Modul de conducere – modul adecvat de funcţionare a echipei manageriale reprezintă un factor important. - Gestiunea resurselor umane – o bună politică a resurselor umane. 10. Intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide
10.1.Caracteristicile de persoană ale intoxicaţiilor
� Numărul de cazuri de intoxicaţii: 20 � Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de sex şi grupa de vârstă:
Feminin - 10; Masculin - 10 Grupa de vârstă 0 - 14 ani: 0 cazuri Grupa de vârstă 15 - 64 ani: 18 cazuri Grupa de vârstă 65 - 74 ani: 2 cazuri
� Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de localitatea de domiciliu: Craiova- 2; Segarcea- 2; Bailesti- 2; Poiana Mare- 8; Calarasi- 2; Leu- 1; Dobresti- 1;Tuglui- 1; Vârvoru de Jos- 1.
10.2. Informaţii legate de toxic � Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de produsul sau substanţa activă
care a generat intoxicaţia: Insecticide: 9; Necunoscute: 11
10.3. Informaţii legate de intoxicaţie � Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de locul şi data producerii
intoxicaţiei: Craiova- 09.10.2010(1);29.10.2010(1) Segarcea-31.05.2011(2) Bailesti-19.04.2010(2) Poiana Mare-31.03.2010(2);11.04.2010(2);23.05.2010(4); Calarasi-07.04.2010(2); Leu-24.10.2010(1); Dobresti-13.11.2010(1); Tuglui-21.11.20101(1); Vârvoru de Jos-07.12.20101(1).
� Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de modalitatea de producere a contactului cu toxicul:
Orală – 16; Dermală şi inhalare – 2; Necunoscută – 2. � Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de natura intoxicaţiei :
Voluntară - 6; Accidentală – 10; Necunoscuta-4.
209
� Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de forma intoxicaţiei: Intoxicaţie fără urmări- 2; Intoxicaţie acută formă uşoară - 2; Intoxicaţie acută formă medie - 9; Intoxicaţie acută formă grava - 7.
� Nevoia de tratament şi/sau spitalizare (cu specificarea numărului de zile de spitalizare): Internare : 1 zi- 4cazuri; 2 zile- 4 cazuri; 3 zile- 3 cazuri; 4 zile- 4 cazuri 8 zile- 4 cazuri; Nespitalizat-1 caz
� Incapacitatea generată de intoxicaţii: 0 cazuri � Numărul de decese: 0
11.Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare 11.1 Modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală În judeţul Dolj există 11 unităţi medicale cu paturi, care raportează trimestrial datele privind modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală:
1.Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; 2.Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova; 3.Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Craiova; 4.Spitalul Municipal Calafat; 5.Spitalul Municipal Băileşti; 6.Spitalul Orăşenesc Filiaşi; 7.Spitalul Orăşenesc Segarcea; 8.Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; 9.Spitalul Aşezămintele Brâncoveneşti Dăbuleni; 10.Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Poiana Mare;
11.Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna. Gestionarea deşeurilor medicale se efectuează conform Ord.219/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ord.997/2004 şi Ord.1029/2004. 11.2. Cazuri noi de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală Nu au fost raportate cazuri de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 11.3 Identificarea şi descrierea punctelor critice privind gestionarea deşeurilor la nivelul unităţilor sanitare
Depozitarea temporară pe secţie până la cântărirea deşeurilor în spaţii special amenajate, încuiate, în care nu au acces pacienţii sau însoţitorii acestora până la efectuarea cântăririlor.