Primaria Municipiului Satu MarePrimaria Municipiului Satu MarePrimaria Municipiului Satu MarePrimaria Municipiului Satu Mare

EEEEvaluareavaluareavaluareavaluarea nevoilornevoilornevoilornevoilor şişişişi resurselorresurselorresurselorresurselor existenteexistenteexistenteexistente

în comunităţile de romi în comunităţile de romi în comunităţile de romi în comunităţile de romi din municipiuldin municipiuldin municipiuldin municipiul Satu Mare Satu Mare Satu Mare Satu Mare

- 2006 -

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS

CAPCAPCAPCAPITOLULITOLULITOLULITOLUL 1.1.1.1. METODOLOGIAMETODOLOGIAMETODOLOGIAMETODOLOGIA STUDIULUISTUDIULUISTUDIULUISTUDIULUI 1. Scopul1. Scopul1. Scopul1. Scopul şişişişi necesitateanecesitateanecesitateanecesitatea studiuluistudiuluistudiuluistudiului 2. Obiectivele2. Obiectivele2. Obiectivele2. Obiectivele studiuluistudiuluistudiuluistudiului şişişişi principaliiprincipaliiprincipaliiprincipalii indicatoriindicatoriindicatoriindicatori dededede operaţionalizareoperaţionalizareoperaţionalizareoperaţionalizare aaaa acestoraacestoraacestoraacestora 3. Metodologia3. Metodologia3. Metodologia3. Metodologia cercetăriicercetăriicercetăriicercetării 3.1.3.1.3.1.3.1. Modelul Modelul Modelul Modelul dededede evaluareevaluareevaluareevaluare

3.2. 3.2. 3.2. 3.2. PrecizăriPrecizăriPrecizăriPrecizări metodologicemetodologicemetodologicemetodologice privind activităţile speci privind activităţile speci privind activităţile speci privind activităţile specifice fice fice fice 2.1. Ancheta de teren cu chestionar standardizat 2.2. Interviuri din uşă în uşă 2.3. Interviuri cu persoane din instituţiile descentralizate 2.4. Focus-grup-uri cu membrii comunităţilor de romi 4. 4. 4. 4. InstrumenteleInstrumenteleInstrumenteleInstrumentele dededede cercetarecercetarecercetarecercetare

4.1. Chestionarul domiciliar 4.2. Chestionarul pentru instituţii (analiza stakeholderilor) 4.3.Tematica pentru focus-grup

CAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL II ModelulModelulModelulModelul dededede analizăanalizăanalizăanaliză şişişişi prezentareprezentareprezentareprezentare aaaa rezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelor cercetăriicercetăriicercetăriicercetării Diagnoza comunităţilor de romiDiagnoza comunităţilor de romiDiagnoza comunităţilor de romiDiagnoza comunităţilor de romi Analiza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilor

II.1. Aspecte demografice privind populaţia de romi II.2. Ocupaţii/venituri II.3. Educaţie II.4. Starea de sănătate II.5. Situaţia locuirii

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL III

III.1. Concluziile analizei III.2. Recomandări

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL I I I I

1. 1. 1. 1. ScopulScopulScopulScopul şişişişi necesitateanecesitateanecesitateanecesitatea studiuluistudiuluistudiuluistudiului Scopul general al studiului îl constituie furnizarea de date şi informaţii siste-

matizate necesare elaborării strategiei de ameliorare a situaţiei sociale a comunităţilor de romi din mun. Satu Mare şi introducerea unui Plan de Măsuri pentru perioada 2006-2013.

Elaborarea acestei strategii nu are un caracter independent deoarece reprezintă o

componentă a H.G. 430/2001, modificată cu H. 522/2006 destinata îmbunătăţirii situaţiei romilor din România.

Fundamentarea socială a existenţei şi aplicării P la n u lu i d e Măsu r i rezidă

din cerinţele unei p u t e r n i c e administraţii publice locale care să sprijine în mod concret dezvoltarea comunităţilor de romi, întărirea societăţii civile a romilor (creşterea capacităţii instituţionale a organizaţiilor neguvernamentale şi a relaţiilor acestora cu comunităţile de romi şi instituţiile statului), sprijinirea procesului de integrare şi participare a comunită-ţilor de romi marginalizate economic, social sau politic.

O administrare eficientă a resurselor comunităţilor de romi din mun. Satu Mare, îşi

află sursa în punerea în aplicare a mecanismelor, proceselor şi instituţiilor prin care comunităţile de romi din mun. Satu Mare să îşi poată articula interesele, exercita dreptu-rile legale, respecta obligaţiile şi atenua diferenţele. O guvernare locală eficientă impli-că, printre alte aspecte, participare, transparenţă, eficienţă şi echitate în contextul mai larg al integrării României în Uniunea Europeană.

2. Obiectivel2. Obiectivel2. Obiectivel2. Obiectiveleeee studiuluistudiuluistudiuluistudiului

Subsumate scopului general obiectivele studiului au fost următoarele:

• Identificarea comunităţilor de romi de pe raza municipiului Satu Mare, comunităţi izolate, semi-deschise şi aplicarea unui chestionar prin care s-a urmărit crearea unei baze de date autentice şi actuale conţinând: informaţii sociodemografice, caracteristici ale gospodăriei, nivelul de educaţie, ocupaţiile şi veniturile, starea de sănătate, punctele tari/slabe şi modalităţile sugerate de către comunitate pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă;

• Analiza stakeholderilor şi a modalităţilor de intervenţie avute în vedere de către aceştia în comunităţile de romi identificate printr-un chestionar personalizat;

• Evaluarea şi analiza informaţiilor colectate după criterii ICCV, pe baza datelor INS – Anuarul Statistic al României, 2002, pentru un număr de 330 familii din următoarele zone/cartiere ale municipiului Satu Mare: Ostrovului, Sătmărel, Crângului, „sub stadion”, Vulturului, Pintea Haiducul, Horea, Toamnei şi Odoreului.

3. 3. 3. 3. MetodologiaMetodologiaMetodologiaMetodologia cercetăriicercetăriicercetăriicercetării 3.1. Modelul de evaluare a nevoilor comunităţilor de romi din mun. Satu Mare

precum şi a situaţiei actuale în care se găsesc acestea se bazează pe două tipuri de abordări

cantitativă, realizată prin:

♦ anchetă sociologică cu chestionar standardizat în rândul populaţiei de romi

pe un eşantion reprezentativ pentru mediul urban Satu Mare;

♦ interviuri din uşă în uşă cu membrii comunităţilor,

calitativă, realizată prin:

♦ interviuri individuale focalizate cu reprezentanţi ai romilor;

♦ interviuri individuale focalizate cu reprezentanţi ai instituţiilor descentra-

lizate;

♦ focus-group-uri cu membrii comunităţilor de romi.

3.2. Precizări metodologice privind activităţile specifice desfăşurate în cadrul cercetării

3.2.1. Anchetă de teren cu chestionar standardizat în comunităţile de romi din

municipiul Satu Mare. Caracteristicile eşantionului: comunitate izolată, semi-deschisă, preponderent

etnici romi Volum eşantion: 330 familii Tipul eşantionului : eşantion compact Criteriile de stratificare :

♦ comunităţi de romi

♦ mărimea localităţii urbane: oraş mijlociu, între 50.001 – 100.000 locuitori

Structura eşantionului pe străzi, persoane, familii şi locuinţe

♦ 1,16 fam./locuinţă

♦ 4,55 pers./locuinţă

♦ familii compuse din 3, 90 persoane

♦ 97% din locuinţe sunt formate dintr-o cameră Reprezentativitatea eşantionului Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia urbană romă a mun. Satu Mare cu o

eroare tolerată de ±2,5%. Eşantionarea s-a făcut prin selecţia unui număr de comunităţi compacte de romi.

Pentru selecţia comunităţilor s-au utilizat în principal ca indicator numărul gospodăriilor. Determinarea structurii comunităţii s-a făcut după criteriile ICCV, pe baza

datelor INS – Anuarul Statistic al României, 2002. Validarea eşantionului Profilul socio-demografic gospodăriilor din eşantion 3.2.2. Interviuri din u şă în uşă Număr total realizate: 330. În general s-au realizat interviuri pentru fiecare comunitate de romi. Interviurile s-au realizat pe baza unui chestionar standardizat iar selecţia persoanelor

s-a făcut aleatoriu (prin pas statistic) în locuinţa acestora.

Nr.

crt.

Denumire stradă Nr.

pers.

Nr.

familii

Nr.

locuinţe

1. Ostrovului 355 102 88

2. Sătmărel 237 59 51

3. Crângului +”sub stadion” 181 42 35

4. Vulturului + Pintea Haiducul 205 39 36

5. Horea 125 39 34

6. Toamnei 104 25 22

7. Odoreului +Caragiale 81 24 17

TOTAL 1288 330 283

3.2.3. Interviuri cu persoane din instituţiile descentralizate Număr interviuri realizate: 14. Precizări: Interviurile au avut loc în cadrul întâlnirilor organizate de către Biroul Judeţean

pentru Romi cu Grupul de lucru mixt pentru identificarea şi rezolvarea problemelor comunităţilor de romi.

3.2.4. Focus-group-uri cu membrii comunităţilor de romi Număr realizat: 7 S-au realizat 12 focus-group-uri, câte unul în fiecare comunitate de romi. Discuţiile au durat între 100 şi 110 minute şi la ele au participat între 7 şi 11

persoane.

4444.... InstrumenteleInstrumenteleInstrumenteleInstrumentele dededede cercetarecercetarecercetarecercetare

4.1. Chestionarul domiciliar Chestionarul domiciliar cuprinde următoarele aspecte:

♦ date sociodemografice;

♦ caracteristici ale gospodăriei;

♦ ocupare/venituri;

♦ educaţie şi familie;

♦ sănătate;

♦ locuire; ♦ probleme şi soluţii.

4. 2 .Chestionarul pentru instituţii Chestionarul pentru instituţii cuprinde întrebări referitoare la:

♦ numărul de romi care locuiesc în localitate ( fără legătura cu datele din

recensământ);

♦ numărul de gospodarii ale romilor;

♦ neamuri de romi trăiesc în localitate;

♦ proporţia din beneficiarii de ajutor social;

♦ principalele activităţi practicate de romi;

♦ nivelul de trai asigurat de ocupaţii

♦ posibilitatea împroprietăririi familiilor de romi cu 1-2 ha de pământ;

♦ problemele identificate de către instituţie legate de comunitatea de romi;

♦ soluţii propuse pentru rezolvarea acestor probleme. Pentru instituţii ghidurile de interviu au fost individualizate în raport cu specificul

acestora, fără a afecta însa structura de ansamblu a problemelor abordate prin acest tip de investigaţie.

4.3.Tematica pentru focus-grup Focus-grupurile cu membrii comunităţii au abordat:

♦ problemele cu care se confruntă comunitatea locală;

♦ modalităţi de organizare şi de administrare a nevoilor de grup;

♦ posibilitatea creării unui Grup de Iniţiativă Locală;

♦ tipuri de intervenţii aşteptate din partea Primăriei; ♦ moduri de rezolvare a problemelor.

A. Context general:

♦ percepţii privind problemele cu care se confruntă comunitatea;

♦ percepţii privind modul în care funcţionează la nivel local comunicarea

dintre Primărie şi membrii comunităţii. B. Nevoia de rezolvare a problemelor. C. Situaţii concrete problematice, tipuri de probleme, disfuncţii între instituţii - comu-

nitate. D. Aşteptările comunităţii, tipuri de solicitări. E. Căi şi mijloace pentru obţinerea solicitărilor. F. Aprecieri privind oportunitatea discuţiilor de grup şi aplicarea chestionarului.

CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL IIIIIIII ---- ModelulModelulModelulModelul dededede analizăanalizăanalizăanaliză şişişişi prezentareprezentareprezentareprezentare aaaa rezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelor cercetăriicercetăriicercetăriicercetării

DiagnozaDiagnozaDiagnozaDiagnoza comunităţilor de romi comunităţilor de romi comunităţilor de romi comunităţilor de romi

IIIII.1. Aspecte demografice privind populaţia de romiI.1. Aspecte demografice privind populaţia de romiI.1. Aspecte demografice privind populaţia de romiI.1. Aspecte demografice privind populaţia de romi

Comunităţile de romi din municipiul Satu Mare au o structură demografică relativ

tânără, structură determinată şi de valorile mai înalte ale mortalităţii şi fertilit ăţii romilor, comparativ cu restul populaţiei.

În anul 2006, peste o treime din romi este reprezentată de copii (0-16 ani), ponderea vârstnicilor este de aproximativ 4%, iar vârsta medie e de aproximativ 26 de ani.

Datorita tendinţelor de scădere a fertilităţii, înregistrată şi la romi, ponderea deţinută de copii este în scădere, presiunea pe care o exercită segmentul de copii, ca persoane dependente din punct de vedere economic, asupra populaţiei active este foarte ridicată, determinând un nivel foarte scăzut de investire a familiilor în copii.

Populaţia feminină depăşeşte pe cea masculină (62% femei, faţă de numai 38% bărbaţi). Cele mai multe familii de romi sunt caracterizate de următoarele trăsături:

♦ media de vârstă: 26 de ani;

♦ peste 60% sunt căsători ţi „f ără acte”, iar în acest caz

divor ţialitatea este nesemnificativă;

♦ predomină genul feminin: 62%;

♦ copii până la 16 ani reprezintă peste 65%;

♦ numărul de copii doriţi este în scădere;

♦ pentru peste 70% dintre romi limba utilizată este limba

maghiară, aproximativ 18 % folosesc parţial limba

romani în comunitate;

♦ lipsa certificatelor de naştere şi a căr ţilor de identitate.

Problemele

identificate

38%

62%

bărbaţi

femei

♦ căsătorire precoce, nelegalizată;

♦ număr ridicat de copii;

♦ divorţialitate scăzută.

„Căsătoria” este încă în multe cazuri încheiată doar după normele (locale) ale comunităţii de apartenenţă, fără să fie legalizata.

În afară de tipurile de căsătorii – numite „cu acte” sau „fără acte” – există tineri care locuiesc împreună şi formează un cuplu (consensual), fără a fi căsătoriţi în fata ofiţerului stării civile sau în faţa „comunităţii”, ori prin înţelegere între părinţi.

Căsătoria fără acte este mai frecventă pentru cei au în vecinătatea casei numai familii de romi sau care au un număr mai mic de clase absolvite.

Există două modele dominante de familie şi gospodărie de romi:

♦ 56% dintre gospodării sunt constituite din familii mononucleare,

♦ 44% dintre gospodăriile de romi cuprind şi alte persoane decât familia

nucleară.

În supravieţuirea modelului de gospodărie cu mai multe nuclee familiale un rol

important este jucat de factorii economici. Familia extinsă funcţionează ca o soluţie pentru supravieţuirea membrilor în condiţii de

precaritate a resurselor. Locuirea mai multor nuclee familiale într-o singura gospodărie presupune o anumită diviziune a muncii şi un anumit fel de împărţire a sarcinilor de îngrijire a

56%44%

familiimononucleare

alte persoanedecât familia

64%

33%

2,10% 0,90%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

căsătoriţi "fără acte"

căsătiriţi legal

divorţaţi

văduvi

căsătoriţi "fărăacte"

64%

căsătiriţi legal 33%

divorţaţi 2,10%

văduvi 0,90%

1

bătrânilor şi a copiilor mici. Familia extinsa funcţionează ca mecanism de securitate socială, în condiţiile în care acest rol nu este preluat de către instituţiile formale.

Dintre persoanele rome de 60 de ani şi peste:

� 91 locuiesc cu altcineva în gospodărie, � iar 9 locuiesc singure

(pentru comparaţie, la nivelul întregii populaţii, 26,3% dintre persoanele peste 60 de ani locuiesc singure). Pentru bătrâni, resursele de supravieţuire ale gospodăriei reuşesc să acopere un minim necesar în condiţiile unei lipse de oportunităţi ieftine de îngrijire a bătrânilor în afară gospodăriei.

Numărul de copii doriţi de către femeile rome este în scădere. Pentru populaţia

feminină romă condiţiile precare de locuit sunt ipoteza schimbării modelului fertilităţii, de aceea ele manifestă permeabilitate la planificare familială, atitudine care reclamă un răspuns responsabil şi focalizat din partea sistemului de servicii.

Educaţia şi nivelul de informare şi cultură acţionează ca factori intermediari între

contextul social şi intenţia de micşorare a numărului de copii şi prin condiţionarea accesului la mijloacele de planificare familială.

Analiza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilor Biroul de Evidenţă Informatizat ă a Persoanelor - Satu Mare nu are o situaţie exactă

a numărului de persoane de etnie romă fără acte de identitate, deşi până în momentul de faţă a emis peste 200 de cărţi de identitate şi certificate de naştere ca urmare a contribuţiei Biroului Judeţean pentru Romi – Satu Mare, a Partidei Romilor pe municipiul Satu Mare şi a ong-urilor romilor din Satu Mare , care au identificat şi direcţionat persoanele în cauză.

Biroul de Evidenţă Informatizată a Persoanelor şi-a stabilit un program de lucru cu grupurile identificate, respectiv în zilele de miercuri şi vineri ale săptămânii. Programul nu a fost respectat de către toate părţile implicate, totuşi, avându-se în vedere rezultatele pozitive obţinute şi faptul că problema riscă să nu fie eliminată, este de preferat continuarea acestuia până la data stabilirii unor responsabilităţi exacte între partenerii/actorii sociali interesaţi.

La recomandarea tuturor stakeholderilor - BEP, BJR, PR, ONG -, cel puţin o persoană de etnie romă, bine informată asupra comunităţilor de romi, să fie responsabilizată prin angajament contractual cu administraţia publică locală, în scopul efectuării tuturor demersurilor necesare (identificare, îndrumare şi sprijinire în completarea formularelor) emiterii actelor de identitate.

Necesitatea acestui angajament rezidă din:

1. inexistenţa unui obiectiv al BEP-ului de identificare a persoanelor de etnie

91%

9%locuiesc cualtcineva îngospodărie

persoane singure

romă şi de a le emite acte de identitate – obiectiv, de altfel, discriminatoriu;

2. numărul de personal angajat al BEP-ului este restrâns faţă de volumul de

muncă existent numai pentru efectuarea şi eliberarea actelor de identitate;

3. identificarea persoanelor de etnie romă, îndrumarea şi sprijinirea nu este de

competenţa BEP-ului;

4. BJR Satu Mare nu are operatori de teren pentru investigaţii de asemenea

natură, ci solicită instituţiilor deconcentrate ale statului, ong-urilor, reprezen-

tanţilor şi liderilor comunităţilor de romi o cifră estimativă ;

5. la nivelul ong-urilor rome din Satu Mare nu există un program finanţat şi nici

persoane angajate voluntar în acest scop. Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare nu a derulat până în momentul de faţă nici o campanie de informare asupra planificării familiale în rândul comunităţilor de romi; diminuarea numărului de copii din familiile rome nu este pusă pe seama cunoaşterii şi utilizării metodelor contraceptive, ci aceasta se datorează creşterii mortalităţii infantile, a avorturilor spontane şi repetate, a degradării stării generale de sănătate a femeilor rome şi a condiţiilor sanitar-igienice deosebit de precare. Faţă de o asemenea stare de lucruri DSP-ul îşi propune, în colaborare cu ong-urile pentru romi din Satu Mare, o campanie de informare a comunităţilor de romi: „Educaţie pentru un stil de viaţă sănătos” în scopul creşterii nivelului de sănătate al populaţiei de romi.

II.2. Ocupaţii/venituriII.2. Ocupaţii/venituriII.2. Ocupaţii/venituriII.2. Ocupaţii/venituri

Pregătirea profesională reprezintă un important indicator al participării romilor la viaţa

socială şi economică a mun. Satu Mare. În funcţie de aceasta se pot integra mai uşor pe piaţa muncii şi îşi pot susţine financiar familiile din care provin.

Peste 88% nu au nici o meserie sau practică activităţi care nu necesită o calificare prealabilă prin sistemul formalizat de pregătire profesionala. Astfel:

� 28,5 % nu au nici o calificare,

♦ lipsa unei calificări profesionale;

♦ din 21% romi cu peste 8 clase, numai 12% au un loc de

muncă;

♦ 19% trăiesc de la „cucă” (din gunoaie);

♦ peste 15% nu au nici un venit;

♦ 97,1% dintre femei sunt casnice;

♦ meserii tradiţionale fără căutare pe piaţa muncii;

♦ ponderea scăzută de şomeri nu este semnificativă;

♦ lipsa locului de muncă determină o acută inadaptare

socială;

♦ veniturile obţinute luna precedentă pentru majoritatea

au fost sub 400 lei RON;

♦ numai 13% solicită un venit de peste 1000 lei RON şi

numai 18% au între 400-1000 lei RON venit lunar.

Problemele

identificate

28,50%

48,30%

24,60%

19%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

1

nu au nici o calificare

muncitori necalificaţi

muncitori ocazionali

trăiesc de la „cucă”

Analiza ocupaţiilor/veniturilor comunit ăţilor de romi din mun. Satu Mare

� 48,3% sunt muncitori necalificaţi,

� 24,6% sunt zilieri,

� 19 % trăiesc de la „cucă” (din gunoaie) Calificări moderne nu se întâlnesc iar meseriile tradiţionale fie au fost uitate şi deci nu

mai sunt practica, fie nu au căutare în mediul urban. Bărbaţii sunt calificaţi într-o proporţie mai mare decât femeile, ponderea femeilor cu

meserie(3,9%) fiind semnificativ mai mică decât a bărbaţilor (85 %). Tipul de comunitate în care trăiesc romii are implicaţii profunde în ceea ce priveşte

calificarea lor. Astfel pentru romii care provin din comunităţi compacte şi oarecum izolate sunt specifice fie lipsa unei calificări, fie existenţa unor competenţe în meserii de tip tradiţional. Pe măsură ce se îndepărtează de aceste comunităţii romii devin mai calificaţi, de regulă în meserii moderne.

Analiza pe generaţii sugerează o schimbare a paternului calificărilor populaţiei de romi. Dacă pentru bunicii meseriile tradiţionale constituiau ponderea principală, prezenţa

acestora scade treptat către generaţia părinţilor şi ajunge să fie slabă pentru populaţia tânără. În cazul meseriilor de tip modern trendul este exact invers, acestea fiind mai prezente în

cazul populaţiei tinere ceea ce este normal dacă luăm în considerare schimbările economice şi de structură a locurilor de muncă survenite în ultimii 50-60 de ani.

Foarte important şi grav în acelaşi timp este faptul că persoanele tinere fără meserie depăşesc ca pondere persoanele adulte ceea ce înseamnă ca după 1990 o mare parte din tinerii romi nu s-au calificat în nici o meserie.

Populaţia de romi este foarte tânără: aproximativ 1/3 din total având vârsta sub 15 ani. Această situaţie arată faptul că în următorii ani un număr însemnat de tineri romi vor

intra pe piaţa muncii, lipsa de calificare determinându-i pe mulţi să se îndrepte spre munci “inferioare” din punct de vedere al remuneraţiei sau prestigiului social.

Participarea romilor pe piaţa muncii. Pe total gradul de ocupare a populaţiei din comunităţile de romi din mun. Satu Mare este mult mai mic. Ponderea casnicelor arată slaba participare a femeii rome pe piaţa muncii.

Ponderea şomerilor înregistraţi este scăzută în rândul romilor, pe de o parte datorită

faptului că putini dintre aceştia au finalizat scoală profesională sau liceul şi au lucrat cu carte de munca iar, pe de altă parte, pentru că o mică parte dintre romi au fost salariaţi şi şi-au pierdut locul de muncă devenind şomeri. În plus, mulţi dintre ei au depăşit demult perioada ajutorului de şomaj, fiind ceea ce se cheamă şomeri de lung termen, situaţie în care nu apar în statisticile oficiale privind şomajul.

Din totalul populaţiei comunităţilor de romi ocupate în muncă aproximativ 85% îl reprezintă bărbaţii, dar puţin sub o treime dintre ei sunt salariaţi. Salariaţii provin în principal

S1S2

bărbaţi; 85%

femei; 3,90%

Femeia rom ă pe pia ţa muncii

din comunităţile mixte în care romii locuiesc alături de alte etnii. Aceasta poate să indice gradul mai ridicat de incluziune a romilor atunci când adoptă un comportament socio-participativ.

Proporţia mare de zilieri, indică faptul că romii se află într-o situaţie dificilă în ceea ce priveşte ocuparea şi, implicit, procurarea veniturilor minime necesare satisfacerii nevoilor de bază, cum era de aşteptat.

Între meseriile pe care le au şi ocupaţiile romilor există strânse legături, meseria pe care o au determinând în multe cazuri si ocupaţia sau lipsa de ocupaţie actuală. Pregătirea profesională scăzută face ca romii să aibă puţine calificări menite să-i sprijine să intre pe piaţa muncii şi de aceea cei mai mulţi dintre ei exploatează resurse marginale pentru asigurarea veniturilor necesare traiului zilnic.

Analiza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilorAnaliza stakeholderilor Chestionarul transmis Primăriei municipiului Satu Mare – cel mai important stake-

holder - nu a fost completat. Din informaţiile primite verbal, chestionarul a fost direcţionat către Serviciul Public de Asistenţă Socială, deoarece această instituţie avea datele necesare în privinţa numărului de beneficiari ai ajutoarelor sociale. Tot verbal, SPAS Satu Mare ne-a informat despre faptul că ajutoarele sociale nu se acordă pe criterii etnice, în particular romilor, dar din anchetele sociale efectuate SPAS estimează o ponderea a beneficiarilor de peste 80% romi.

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Satu Mare ne-a sesizat proble-matica cu care se confruntă comunităţile de romi pe piaţa muncii constând în dificultăţi de integrare, neacceptarea unor locuri de muncă, neadaptarea la cerinţe, dar şi în lipsa studiilor minime pentru a urma cursurile gratuite de calificare oferite.

AJOFM propune în acest sens: şcolarizarea copiilor şi tinerilor, cursuri de alfabetizare adulţi, dezvoltarea unor modele de servicii cu lucruri practice şi utile în viaţă, angajarea romilor în realizarea proiectelor de lucrări comunitare cu devize pentru refacerea locuinţelor, drumuri de acces, introducerea de utilităţi.

În ceea ce priveşte programele derulate şi rezultate obţinute de către AJOFM amintim: organizarea a trei centre de informare şi de consiliere profesională în Ardud, Pişcolt şi Tăşnad; organizarea seminariilor de job club pentru romii mediaţi; „Programul de ocupare a forţei de muncă” – Bursa locurilor de muncă organizată la Ardud la care au participat peste 160 de romi pentru un număr de 102 locuri de muncă, 11 fiind ocupate; subvenţionarea a 11 romi prin Programul de ocupare temporară şi angajarea a 238 romi prin mediere şi consiliere până la data de 30. 06. 2006.

Nu suntem în posesia unor date care să ateste modul în care administraţia publică locală şi AJOFM Satu Mare facilitează şi sprijină iniţiativele şi activităţile IMM-urilor rome , sau a iniţiativelor grupurilor formate din reprezentanţi/lideri locali ai zonelor/cartierelor (GIL) cu un număr preponderent de romi, iniţiative care să aibă drept scop reabilitări sau chiar construcţii de locuinţe şi utilit ăţi publice (de ex. canalizare apă, căi de acces, drumuri etc.), aceste obiective fiind prevăzute în Strategiile de Dezvoltare Locală a majorităţii primăriilor, în baza parteneriatelor încheiate cu societatea civilă romă, reprezentată prin ong-urile rome şi nu de către Partida Romilor.

Astfel, pentru o îmbunătăţire a relaţiilor dintre administraţia publică locală şi AJOFM pe de o parte şi societatea civilă a romilor (reprezentată prin ONG-uri şi GIL-uri) pe de altă parte trebuie să se aibă în vedere obiectivele prevăzute în Planul de Măsuri.

II.3II.3II.3II.3. Educaţie. Educaţie. Educaţie. Educaţie

Participarea preşcolară a copiilor din comunităţile de romi din mun. Satu Mare,

participarea în învăţământul preşcolar a copiilor romi este de deosebit de slabă faţă de restul populaţiei.

În ceea ce priveşte şcoala, participarea romilor este mai scăzută cu 15-25% în cazul ciclului primar şi cu aproape 30% pentru ciclul gimnazial. Referitor la frecventarea liceului, numărul mare de nonrăspunsuri ne împiedică să facem o determinare precisă a participării romilor în aceasta formă de educaţie. Putem presupune însă că numărul mare de nonrăspunsuri reflectă în mod real cazuri de neparticipare. În acest caz, participarea romilor în învăţământul liceal ar fi cu aproape 40% mai scăzută decât în ansamblului populaţiei. În cazul învăţământului superior prezenţa romilor reprezintă mai degrabă o excepţie, procentul de romi care urmează o facultate fiind nesemnificativ.

Deşi redusă, participarea şcolară a copiilor romi s-a îmbunătăţit pentru o scurtă perioadă de timp. Această ameliorare a participării şcolare a fost un efect al condiţionării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară. Deşi criticată moral şi socio-economic această măsura a produs efecte dezirabile în planul participării şcolare a romilor.

În momentul de faţă a crescut ponderea copiilor neşcolarizaţi, iar cazurile de întrerupere a şcolarizării s-au dublat, participarea copiilor la sistemul educaţional se află într-o scădere dramatică.

Faptul că peste 90% dintre copiii neşcolarizaţi provin din familiile sărace demonstrează cât de puternic este condiţionat accesul la învăţământ de resursele economice ale familiei de origine. Dincolo de acest aspect, corelează cu neşcolarizarea şi o serie de determinanţi precum: vecinătatea (influenta culturala), limba vorbita în familie, naţionalitatea declarata. Astfel, în comunităţile compacte de romi, unde se foloseşte preponderent limba maghiară în familie şi comunitate, participarea şcolară este mai mare. Putem presupune ca în aceste comunităţi există o încredere mai mare faţă de scoală sau acţionează un model cultural diferit.

Rolul familiei este hotărâtor în finanţarea unor cheltuieli legate de şcoală (fondul clasei, rechizite, caiete speciale, manuale, meditaţii etc.) şi în susţinerea directă sau indirectă a şcolii copiilor, aceste şcoli dispun de resurse financiare cu mult mai scăzute decât cele ale şcolilor “normale” şi implicit de resurse umane inferioare.

♦ participarea copiilor la sistemul educaţional se află într- o

scădere dramatică;

♦ accesul la învăţământ este condiţionat de resursele econo-

mice ale familiei;

♦ numărul de analfabeţi este în creştere;

♦ 67% dintre copii între 7-18 merg la şcoală;

♦ 35% doresc să frecventeze o şcoală românească, 9%

maghiară şi 9% cu apartenenţa majorităţii copiilor la etnia

romă;

♦ 9% doresc să înveţe separat numai în şcoli pentru romi.

Problemele

identificate

Analiza pe generaţii a nivelului de şcolaritate a populaţiei de romi arată că în cazul tuturor generaţiilor, ciclurile de învăţământ spre care se orientează cei mai mulţi indivizi (ciclurile primar şi secundar) sunt sub nivelul cerut pentru a ocupa o poziţie minimala pe piaţa muncii. Cele mai scăzute nivele de şcolaritate le regăsim la generaţia “vârstnică” care cuprinde persoane care s-au şcolarizat sau ar fi putut să o facă înainte de 1960.

Nivelul de şcolaritate cel mai ridicat îl găsim la generaţia “matură” care s-a şcolarizat sau ar fi putut-o face între anii 1960-1980. În fine, la generaţia tânără, care a intrat sau ar fi trebuit să intre în procesul de învăţământ între anii 1980 si 1989 şi generaţia de “tranziţie”(1990-1998) se constată o creştere a incidentei neşcolarizării şi în general nivele de şcolarizare mai reduse decât în cazul generaţiei “mature”, îmbunătăţirea situaţiei în ultimii ani (ca urmare a condiţionării acordării alocaţiei de participarea şcolară) nefiind suficientă pentru a corecta deficitul de participare şcolară în generaţia “tranziţiei” comparativ cu generaţia “matură”, de vârsta şcolară în anii ’60 si ’70. O explicaţie a acestor diferenţe de şcolarizare între generaţii constă în politicile educaţionale şi sociale din perioada comunistă (perioada de relativă prosperitate economica a anilor ’60 – ’70) care au încurajat participarea şcolară a romilor.

Situaţia analfabetismului. Incidenţa cea mai scăzută a analfabetismului o regăsim la

generaţia matură, unde aproximativ 30% dintre subiecţi pot fi consideraţi analfabeţi (citesc cu dificultate sau deloc) în timp ce incidenta cea mai ridicată este la generaţia vârstnică. Astfel, în cazul generaţiei “vârstnice”, peste 45% dintre subiecţi declară că citesc cu dificultate sau deloc, iar numărul mare de non-răspunsuri reprezintă probabil cazuri nedeclarate de analfabetism refuzul de a răspunde fiind datorat imaginii negative asociate acestuia. Dacă am lua în calcul şi non-răspunsurile, ar însemna ca în cadrul generaţiei “vârstnice” peste 90% dintre romi sunt analfabeţi. În ceea ce priveşte generaţiile “tânără” şi de “tranziţie” se constată ca tendinţă că incidenţa analfabetismului este uşor mai mare faţă de generaţia “matură”.

Dacă în ceea priveşte generaţia “vârstnică”, ponderea femeilor analfabete este mult mai ridicată decât cea a bărbaţilor, diferenţa dintre sexe în privinţa analfabetismului se reduce în cazul generaţiei “mature” şi se anulează pentru generaţiile “tânără” şi de “tranziţie”.

76%

9% 9%6%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

limba maghiară limba română l imba romani altă limbă

LIMBA UTILIZAT Ă ÎN COMUNITĂŢILE DE ROMI DIN MUN. SATU MARE

Serie1

Analiza stakeholderilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare atrage atenţia asupra dificultăţilor întâmpi-

nate de către elevii romi şi familiile acestora în contexte educaţionale şi indică drept cauze: slaba valorizare a şcolii la nivel comunitar, analfabetismul parental, cultura preponderent orală a romilor, situaţia materială precară, implicarea copiilor în atragerea de venituri pentru familie, existenţa unor prejudecăţi privind romii în rândul majorităţii, confruntarea cu abordări defectuoase, nemotivate.

În anul 1992, IŞJ Satu Mare în colaborare cu organizaţia neguvernamentală „Caritas” a demarat proiectul educaţional „Integrarea prin educaţie” asigurând personal didactic şi nedidactic pentru cursurile de alfabetizare, în timp ce „Caritas” a asigurat cheltuielile necesare mijloacelor didactice, de curăţenie şi igienă personală a beneficiarilor, pentru hrană şi rechizite în scopul îmbunătăţirii accesului la educaţie a rezultatelor şcolare ale copiilor / elevilor din grupurile dezavantajate.

Deşi modalităţile de implementare ale proiectului au fost deseori criticate de către ong-urile rome şi BJR Satu Mare, datorită neimplicării ca partener în proiect a societăţii civile rome şi a tendinţelor segregaţionale manifestate de către personal în Grădiniţele cu Program Prelungit, a inexistenţei niciunei colaborări formale între comunitatea de romi şi coordonatorii de proiect, la ora actuală beneficiarii însumează un număr de 1072 de copii – nu se cunoaşte apartenenţa lor etnică - în 11 grădiniţe, 3 semiinternate şi în 3 şcoli.

Din oferta celor 39 de programe de formare managerială şi continuă propuse de către IŞJ, CCD şi CJAPP Satu Mare, câteva deja în derulare, niciunul nu se adresează explicit cadrelor didactice rome (doar 3 la nivelul judeţului!) sau comunităţilor de romi. Cursul de „Metodica predării Holocaustului” se adresează profesorilor de liceu (nu suntem informaţi de existenţa unor capitole sau referinţe cu privire la exterminarea romilor), iar „Cursurile de învăţare a limbii romani şi de istorie a tradiţiilor minorităţii romani” (corect: rome!) se adresează persoanelor interesate de limba romani şi de istoria tradiţiilor minorităţii „romani”.

II.4. Starea de sănătateII.4. Starea de sănătateII.4. Starea de sănătateII.4. Starea de sănătate

Datorită dificultăţilor de a realiza o evaluare din perspectiva medicală a stării de

sănătate a comunităţilor de romi din mun. Satu Mare, am optat pentru un set de indicatori subiectivi care ne oferă o imagine asupra calităţii percepute a stării de sănătate.

Conform acestor indicatori:

Cu toate acestea, datele releva existenţa unui “grup de risc” care reprezintă 24,6% din

totalul persoanelor cuprinse în eşantion. Grupul de risc este format din persoane extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate şi cu o situaţie economică extrem de precară (veniturile nu acoperă strictul necesar, sunt privaţi de hrană des sau foarte des şi locuiesc în

♦ adulţii suferă de boli psihice, datorate depresiilor, iar

copii de malnutriţie;

♦ alimentaţia este deficitară;

♦ condiţiile de locuit igienico-sanitare sunt extrem de

precare;

♦ 18% nu au medic de familie;

♦ 31% nu au asigurare medicală;

♦ lipsa mediatorilor sanitari.

Problemele

identificate

STAREA DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN MUN. SATU MARE

72,50%

11,20% 14%

2,30%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Serie1 72,50% 11,20% 14% 2,30%

fără probleme grave de sănătate

“mici probleme de sănătate”

“probleme grave” persoane cu dizabilităţi

gospodării apreciate de operatori ca sărace şi foarte sărace). Unul dintre factorii care influenţează negativ starea de sănătate şi, în special a copiilor

din familiile cu venituri scăzute, este alimentaţia deficitară atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ care determină avitaminoze, malnutriţie, anemie, distrofie, rahitism şi, în majoritatea cazurilor, deficit staturo–ponderal – afecţiuni care – în opinia medicilor intervievaţi – afectează un segment important dintre copiii romi. O altă categorie importantă de afecţiuni sunt enterocolitele şi intoxicaţiile alimentare. Pentru adulţi cele mai grave probleme medicale sunt bolile psihice, datorate depresiilor acute.

Într-o situaţie privilegiată, din punctul de vedere al alimentaţiei, se află copiii instituţionalizaţi pentru care, necesarul zilnic de hrană este în cea mai mare parte acoperit, dar această situaţie este rar întâlnită în comunităţile de romi din mun. Satu Mare.

Problemele de sănătate ale populaţiei de romi sunt complexe, ele au o determinare culturală (stilul de viaţă) şi una socio-economică (nivelul de trai scăzut). Iar pentru rezolvarea acestui complex de probleme este nevoie de o abordare interdisciplinara care sa ofere mai mult decât un tratament simptomatic.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de sănătate ale populaţiei de romi este necesar ca Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Consiliile locale să dezvolte programe speciale de asistenţă medicală, profilaxie şi educaţie sanitară.

Analiza stakeholderilor Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare nu are o evidenţă a persoanelor de etnie romă

înregistrate la medicul de familie, întrucât deontologia medicală nu permite un tratament diferenţiat din acest punct de vedere. Printre problemele specifice de sănătate ale populaţiei de romi DSP-ul indică în mod special intoxicaţiile (fum, alimente alterate, alcool), majoritatea problemelor de sănătate îşi află cauzele în percepţia incorectă a bolii şi a medicaţiei corespunzătoare, necunoaşterea metodelor contraceptive şi în accidente (casnice, rutiere).

Datorită nivelului de trai scăzut, a lipsei accesului la utilităţile publice, a lipsei aproape cu desăvârşire a condiţiilor igienico-sanitare şi a unei educaţii în acest sens, riscul producerii îmbolnăvirilor la populaţia de romi din municipiul Satu Mare şi a instalării unor focare de infecţii, de declanşare a unor epidemii şi epizootii este destul de mare.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de sănătate ale populaţiei de romi este necesar ca Ministerul Sănătăţii , în colaborare cu Consiliile locale şi ong-urile rome să dezvolte programe speciale de asistenţă medicală, profilaxie şi educaţie sanitară.

O alta posibilă soluţie, experimentată deja cu rezultate pozitive în multe comunităţi de romi este angajarea unor persoane de etnie romă care să lucreze ca mediatori comunitari pe probleme de sănătate. Aceasta iniţiativă a societăţii civile rome a fost deja formalizată printr-un parteneriat al Ministerului Sănătăţii şi Familiei cu Centrul Romilor pentru Interven ţii şi Servicii Sociale „Romano CRISS”.

II.5II.5II.5II.5. Situaţia locuirii. Situaţia locuirii. Situaţia locuirii. Situaţia locuirii

Faţă de populaţia majoritară, populaţia de romi din mun. Satu Mare deţine dintre cele

mai proaste condiţii de locuit. În ceea ce priveşte numărul mediu de camere de locuit / locuinţă, a suprafeţei medii a camerei de locuit şi suprafeţei locuibilă / locuinţă, diferenţele sunt semnificative. Diferenţa apare extrem de pregnant în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane/ locuinţă (aproape dublu), în condiţiile în care suprafaţa locuibilă pe persoană este mai mică, iar numărul mediu de persoane/cameră este de două ori mai mare.

În gospodăriile de romi există în medie peste 4,12 persoane/cameră în timp ce procentul corespunzător la nivelul întregii populaţii este de 1,7%.

Gospodăriile de romi în care bărbatul din cuplul subiect (considerat drept cap de gospodărie) are până la 8 clase neterminate, înregistrează o densitate mai mare de persoane/ cameră de locuit decât gospodăriile în care bărbatul din cuplul subiect are mai mult de 8 clase (3,89 şi respectiv 3,38 persoane/ cameră).

Factorii determinanţi care contribuie independent la explicarea variaţiei densităţii de locuire (persoane/ cameră) sunt:

� mediul de rezidenţă,

� nivelul de şcolarizare al bărbatului din cuplul subiect (sub/ peste 8

clase),

� tipul comunitate (omogen/dispersat),

� numărul total de copii în gospodărie,

� venitul lunar câştigat / persoană,

♦ majoritatea tr ăiesc în locuinţe sociale;

♦ lipsa actelor de proprietate pentru terenul pe care este

construită;

♦ condiţii insalubre şi improprii de locuit: 87% din locuin ţe sunt

formate dintr-o cameră (bucătărie-dormitor);

♦ peste 90% au un WC în curte, baie, alimentarea cu apă este de

la o cişmea publică, nu există canalizare, electricitate şi racord la

gaze naturale;

♦ doar 11% îşi încălzesc locuinţa cu butelie, 30 % au o sobă şi se

încălzesc cu lemne, cartoane, cauciuc, deşeuri etc.;

♦ gradul de ocupare este în medie de 4,12/cameră;

♦ lipsa contractelor de închiriere pe locuinţă este una din cauzele

neîntreţinerii acestora şi a neefectuării pl ăţii utilit ăţilor.

Problemele

identificate

� vârsta medie a cuplului subiect. S-au produs unele mutaţii semnificative în ceea ce priveşte densitatea de locuire funcţie

de unele caracteristici socio-demografice. Gospodăriile în care capul de familie (bărbat) este angajat înregistrează o ameliorare a densităţii de locuire comparativ cu cele conduse de un bărbat fără ocupaţie s-au menţinut la un nivel constant.

După tipul formei de proprietate, cei mai ‘înghesuiţi’ (peste 4,01 persoane/ cameră) sunt cei care locuiesc, în general, cu chirie într-o locuinţă socială. Mai puţin “înghesuiţi” sunt cei care sunt proprietarii locuinţei.

Cu cât nivelul de bunăstare al gospodăriilor este mai mare, cu atât condiţiile de locuit sunt mai bune în special sub aspectul densităţii de locuire.

Factorul economic este un determinant important al mărimii locuinţei (sub aspectul numărului de camere): cu cât venitul pe persoană este mai mare cu atât locuinţa are mai multe camere. Cu alte cuvinte, gospodăriile romilor sunt locuinţe puţin spaţioase, nu atât datorită dezinteresului faţă de un confort spaţial sporit, cât unor constrângeri obiective de natură economică / financiară şi, mai ales, a lipsei actelor de proprietate asupra pământului.

94,5% din persoanele intervievate, care locuiesc în “casă la curte – proprietate”, declară că nu au acte pentru terenul pe care e construită locuinţa în care locuiesc. Majoritatea gospo-dăriilor sunt locuinţe sociale, sau sunt construite ilegal de aceea nu deţin acte asupra pă-mântului aferent construcţiei.

În ceea ce priveşte calitatea şi confortul locuinţelor romilor:

♦ puţin peste o treime au bucătărie propriu-zisă,

♦ 1 locuinţă din 12 este dotată cu baie,

♦ 2 din 10 locuinţe au W.C. cu apă în casă,

♦ 1 din 10 locuinţe nu are deloc W.C.,

♦ 21,6% sunt dotate cu instalaţie de apă curentă (de 1,8 ori mai puţine faţă de

media de la nivel naţional),

♦ 4% beneficiază de racord la reţeaua de energie electrică,

♦ 5 % racordate la reţeaua de gaze naturale şi la reţeaua de canalizare. Concluzia principală privind locuinţa şi dotarea ei este că populaţia de romi deţine con-

diţii de locuit mult mai proaste decât populaţia în ansamblu. Acest lucru se datorează în primul rând dificultăţilor economice cu care se confruntă şi lipsei de până acum a unor programe guvernamentale articulate de scoatere a lor din starea de sărăcie, şi secundar dato-rită unor particularităţi ale modului lor de viaţă.

Analiza stakeholderilor Ca principal stakeholder al comunităţilor de romi din Satu Mare, Administra ţia

publică locală, nu are o perspectivă elaborată asupra situaţiei locuirii, şi aceasta din 1990 până în momentul de faţă.

Scăderea numărului de locuitori ai municipiului Satu Mare, pusă în special pe seama migraţiei, nu a avut ca efect rezolvarea problemelor persoanelor fără locuinţe. Mai mult, căminele de nefamilişti ale fostelor mari întreprinderi (UNIO de ex.) abandonate şi intrate în administrarea Consiliului Local, lucrările de construcţii, renovări/reabilitări de locuinţe fi-

nanţate de către organizaţia „Hans Linder” în cartierele Vulturului, Ostrovului şi Târnavei (preluate şi acestea de către Consiliul Local) n-au fost în măsură să acopere necesarul de locuinţe sociale. Analiza modului în care Administraţia publică locală a gestionat criza locuinţelor în municipiul Satu Mare urmează a fi făcută în urma aplicării unui anchete-chestionar individuală, dată fiind importanţa prioritară a acestei probleme sociale.

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL III

III.1. Concluziile analizei

1.1.1.1.1.1.1.1. Încadrarea în câmpul munciiÎncadrarea în câmpul munciiÎncadrarea în câmpul munciiÎncadrarea în câmpul muncii

Rezultatul chestionarului aplicat vine să confirme una din ipotezele de bază iniţiale

privind plasarea în câmpul muncii, şi anume că există o cotă şomajului va fi mai mică decât se

estima. Şi într-adevăr, nivelul şomajului în rândul romilor este nesemnificativ. Aceste cifre

contravin estimărilor frecvente de aproximativ 100%. Economia subterană este un generator

important de oportunităţi şi un factor cheie în cazul şomajului relativ scăzut în comunităţile de

romi din Satu Mare. Respondenţii interviurilor nu consideră abilităţile tradiţionale ca fiind

cotate în economia globală. Iată de ce, aceste abilităţi nu pot fi considerate eventuale soluţii

pentru soluţionarea problemei şomajului.

Cele mai importante motive pentru faptul că nu se găseşte un loc de muncă enumerate de

către cei chestionaţi au fost următoarele: “culoarea pielii”, “lipsa studiilor” şi “abilit ăţi

♦ Cadrul legal pentru protecţia drepturilor minorităţilor etnice este o precondiţie

necesară dar nu suficientă pentru o integrare durabilă. Fără posibilităţi de dezvoltare,

drepturile legale sunt nule;

♦ Deşi munca şi discriminarea pe piaţa muncii sunt două preocupări majore în

comunităţile de romi, aluziile la 100% şomaj în rândul romilor sunt metodologic şi practic

incorecte.

♦ Veniturile familiilor de romi sunt mult dependente de indemnizaţiile sociale şi alte

transferuri din bugetele centrale (ex. Pensii, indemnizaţii pentru copii). Aceasta face ca

participarea romilor la sistemele de protecţie socială să fie asimetrică (de unde reiese că ei

primesc, ca grup,mai mult decât plătesc). Această asimetrie este cauza importantă a

invidiei sociale, iar în ultimă instanţă aceasta duce la excludere.

♦ Învăţământul incluziv este un obiectiv major, dar el nu poate fi consolidat strict pe o

linie verticală (sus-jos) şi/sau dacă precondiţiile cheie lipsesc. Includerea în sistemul

educaţional cere înlăturarea barierelor sistemice existente.

♦ Un număr impunător de copii romi suferă de subnutriţie, ceea ce reduce radical

posibilităţile lor de dezvoltare.

♦ Intermediarii existenţi (partide politice şi ONG-uri) nu se bucură de încrederea

comunităţilor de romi

♦ Nivelul de interacţiune cu comunităţile majoritare este înalt, iar acesta este un potenţial

atu pentru integritatea socială şi integrare.

neadecvate”. Aceasta sugerează ideea că discriminarea pe piaţa muncii există cu adevărat, dar

nu este unica cauză a dificultăţilor întâlnite de romi în căutarea unui loc de muncă. Nivelul

scăzut al abilităţilor şi studiilor presupun, că un patron raţional, ce activează în condiţiile

economiei de piaţă, nu va favoriza romii atunci când e vorba de angajarea la serviciu. Totuşi

varietatea interpretărilor cauzelor şomajului reflectă de asemenea natura ciclică a problemelor

şomajului în rândul romilor: competitivitatea scăzută a pieţei muncii la moment este deseori

cauzată de practicile discriminatorii şi accesul limitat la studii în trecut.

1.2. 1.2. 1.2. 1.2. Venitul familieiVenitul familieiVenitul familieiVenitul familiei

Rezultatele arată că nivelul sărăciei printre romi este drastic.

Un important simptom al sărăciei este cota cheltuielilor suportate de o familie pentru

procurarea produselor alimentare: diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a celor mai săraci

dintre cei mai săraci este completată „de la cucă”, cum numesc locatarii acestor zone

containerele pentru depozitarea gunoaielor.

Informaţii suplimentare pot fi depistate şi la capitolul vulnerabilităţii copiilor romi. Un

număr substanţial de copii romi suferă de subnutriţie, chiar şi în cele mai utilate gospodării.

Aceasta are efecte negative profunde asupra capacităţilor de studii şi sănătăţii lor şi consecinţe

ulterioare nefaste în cazul eventualelor încercări de a scăpa de sărăcie şi dependenţă culturală.

Mai mult decât atât, sărăcia şi consecinţele sale sunt printre cauzele sistemice majore ale

excluderii şi segregării.

Cotele înalte ale sărăciei şi nivelul scăzut al încadrării în câmpul muncii fac familiile

romilor dependente de bunăstarea socială şi venitul minim garantat, atunci când au o carte de

identitate, pentru a supravieţui Un număr relativ mare de romi nu plătesc impozitele pentru

asigurarea socială, necesare pentru a susţine aceste beneficii / îndemnizaţii. Aceasta cauzează

o participare “asimetrică” a romilor la sistemele de bunăstare socială: activi la capitolul

beneficii dar pasivi în ceea ce priveşte contribuţiile. Această asimetrie poate provoca în viitor

excludere şi intoleranţă etnică.

Relaţiile inter-comunitare sunt, în general, pozitive; ele se rezumă doar la „mici conflicte”.

1.3. 1.3. 1.3. 1.3. Învăţământul Învăţământul Învăţământul Învăţământul

Posibilităţile educaţionale reduse ale romilor astăzi garantează perspective reduse de

plasare a lor în câmpul muncii pe viitor.

Majoritatea părinţilor romi pledează pentru şcolile integrate, nu separat în clase speciale

numai pentru romi. Datele arată că părinţii romi sunt deschişi faţă de o varietate de opţiuni,

care pot îmbunătăţi posibilităţile educaţionale ale copiilor lor (studii împreună cu copiii din

grupurile majoritare, frecventarea cursurilor de instruire în limba majorităţii, lecţii

suplimentare). Realizarea accesului egal la posibilităţile educaţionale trebuie să devină un

scop major al politicii îndreptate spre comunităţile de romi, învăţământul integrat trebuie

privit ca un mijloc primar în calea atingerii şanselor egale în ceea ce priveşte învăţământul.

Orice alte eforturi de a îmbunătăţi statutul educaţional al romilor trebuie implementate în

context cu obiectivul de lungă durată privind învăţământul incluziv.

Rezultatele confirmă afirmaţia că factorii responsabili de excluderea din învăţământ

(sărăcia, implicarea în operaţiuni de generare a veniturilor etc.) au caracter sistemic.

Nu se confirmă ipoteza privitor la limba romani ca mijloc de educaţie. Folosirea limbii

romani chiar şi în acasă este foarte slabă, în schimb într-un mod excesiv se vorbeşte în limba

maghiară. Instrucţiunile de clasă în limbile romilor atât divizează cât şi integrează; şi atunci

aceasta poate reduce accesul la posibilităţile de a studia. În orice caz studierea în limba

romilor nu este o prioritate pentru părinţii romi. Deşi limba romani joacă un rol vital în ceea

ce priveşte păstrarea identităţii culturale, importanţa ei în procesul educaţional nu trebuie să

fie exagerată. Competenţă atinsă în limba majorităţii, şi strategii clare pentru a atinge această

competenţă – ar putea fi un obiectiv cheie al politicii în domeniul învăţământului.

Încadrarea preşcolară are o importanţă strategică pentru posibilităţile educaţionale. Acesta

este nivelul la care începe excluderea din sistemul educaţional şi la care multe eventuale

probleme pot fi evitate. Dacă copiii romilor sunt încadraţi în sistemul educaţional de la bun

început, ei au mai multe şanse de a evita spirala sărăciei, şomajului şi marginalizării. Educaţia

preşcolară oferă cele mai bune posibilităţi de a include copiii romi în sistemul de învăţământ

unitar.

Înlăturând barierele legate de venituri /mijloace financiare ar putea fi un ale domeniu

strategic cu un impact considerabil. Aceste probleme au fost cauzate de diminuarea

subsidiilor pentru învăţământ, forţând părinţii să suporte personal cheltuielile pentru şcoală

(ex. plata pentru manualele şcolare). Cheltuielile publice sporite în aceste sectoare nu sunt

cheltuieli publice pentru consum ci, mai degrabă, o investiţie în competenţa de viitor a forţei

de muncă, capitalul uman, morbiditatea scăzută şi o situaţie mai bună a sistemului ocrotirii

sănătăţii.

1.4. 1.4. 1.4. 1.4. SănătateSănătateSănătateSănătateaaaa

Starea sănătăţii în comunităţile romilor s-a deteriorat considerabil în ultimii ani.

Totuşi, familiile de romi chestionate nu sunt la curent cu aceste schimbări negative.

Dimpotrivă majoritatea susţin că starea sănătăţii lor şi a copiilor lor este “bună” sau

“tolerantă”. Acest rezultat poate reflecta un nivel scăzut al conştientizării şi aspiraţii limitate

decât faptul că aceste comunităţi ale romilor din Satu Mare se bucură de o sănătate foarte

bună. Se pare că aceeaşi situaţie este şi în cazul asigurărilor medicale. Conform acestora,

problemele de sănătate sunt legate de obicei de incapacitatea de a procura medicamente şi de

a plăti taxele cerute de programele de asigurare medicală, acestea datorându-se lipsei de

informaţii privind modul de funcţionare a sistemului ocrotirii sănătăţii şi respectiv populaţia

nu dispune de acces adecvat la serviciile medicale. Sunt necesare alte studii profunde ale

aspectelor medicale legate de posibilităţile de dezvoltare pentru romi.

Copiii romilor formează o categorie aparte de risc, caracterizată de un nivel înalt al

mortalităţii infantile sănătăţii. Sănătatea femeilor este un alt domeniu problematic, datorită

factorilor socioeconomici (sărăcia, alimentarea necorespunzătoare, acces limitat la serviciile

medicale) şi tradiţiilor culturale (naşteri numeroase şi la o vârstă precoce).

Problemele legate de accesul la serviciile medicale sunt de asemenea importante. Ele sunt

cauzate în parte de plăţile în numerar cerute de la beneficiari; deşi relativ mici aceste sume

sunt deseori prea mari pentru romi.

Accesul limitat la serviciile medicale se mai datorează şi lipsei documentelor de identitate şi

a certificatelor de naştere necesare pentru înrolarea în sistemul asigurărilor medicale.

1.5. 1.5. 1.5. 1.5. Participarea politică şi includerea socialăParticiparea politică şi includerea socialăParticiparea politică şi includerea socialăParticiparea politică şi includerea socială

Interacţiunea socială dintre romi şi majoritatea comunităţilor sunt frecvente, susţinerea şi

solidaritatea de grup există doar în cazul membrilor aceleiaşi etnii. Interacţiunile inter-

comunitare sunt dictate şi din necesităţi existenţiale /de supravieţuire. Interacţiunile inter-

comunitare s-au dovedit a fi mult mai frecvente decât se aştepta, reflectând contactele şi

susţinerea între grupuri, determinate de necesităţi existenţiale /de supravieţuire. Interacţiunea

dintre romii săraci şi majoritatea populaţiei sunt mai frecvente, ceea ce presupune existenţa

sau apariţia unei solidarităţi mai degrabă de clasă (decât pe bază de etnie comună).

Studiul mai sugerează că, contrar aşteptărilor iniţiale, romii sunt dispuşi să interacţioneze

direct cu structurile de guvernare centrale şi dacă li se acordă posibilitatea, sunt de acord să

suporte responsabilităţile asociate. Această concluzie trebuie să fie reflectată în proiectele

elaborate pentru a îmbunătăţi relaţiile inter-etnice şi reduce excluderea socială. Se afirmă că

într-o societate cu o populaţie considerabilă a romilor, participarea romilor la serviciile

publice, administrarea de stat, poliţie şi alte sfere a vieţii publice trebuie să aproximativ de

proporţii similare.

După cum s-a menţionat mai sus, studiul afirmă că problemele ce ţin de drepturile omului

sunt percepute preponderent prin prisma posibilităţilor de dezvoltare, în timp ce dimensiunilor

legale şi politice li se acordă mai puţină atenţie. Aceasta se poate întâmpla şi din cauza

“agendelor de supravieţuire” a comunităţii romilor. Indiferent de motiv, atenţia este mai puţin

concentrată asupra înfiinţării ministerelor romilor sau a canalelor de televiziune a romilor

decât asupra educaţiei sau plasării romilor în câmpul muncii.

Contrar aşteptărilor, romii pun puţină încredere în intermediari în general. Limitat este

suportul acordat liderilor (romi sau ne-romi), organizaţiilor non-guvernamentale şi partidelor

politice a romilor. Nivelul scăzut al încrederii atestă o absenţă a reprezentanţilor legitimi cară

să articuleze şi prezinte interesele romilor. Aceasta se întâmplă datorită scindărilor interne în

cadrul comunităţilor romilor şi a mecanismelor neadecvate de reprezentare a intereselor

grupurilor minoritare în general. În prezent romii nu cred că interesele lor pot fi corespunzător

reprezentate la nivel politic naţional prin intermediul mecanismelor democratice stabilite în

prima decadă a tranziţiei.

III.2. Recomandări

Cauza accesului limitat al populaţiei rome din Municipiul Satu Mare, afectate de sărăcie în cel mai înalt grad, este în primul rând lipsa documentelor necesare întocmirii dosarului pentru a beneficia de serviciile sociale pe care le revendică:

♦ ajutor social

♦ alocaţii complementare şi monoparentale

♦ masă la Cantina de Ajutor Social

♦ ajutor de lemne

♦ servicii sociale la domiciliu

♦ acces la Centrul de zi pentru vârstnici

♦ asigurările de sănătate.

Astfel, cei care beneficiază de aceste servicii sunt în majoritatea cazurilor oameni care au case, sunt încă apţi de muncă şi care prin programe de integrare, cursuri de scurtă durată şi cu eforturi mult mai puţin costisitoare ar găsi locuri de muncă.

Cei care trăiesc într-o sărăcie extremă nu pot dovedi prin acte acest lucru, de cele mai multe ori motivând lipsa banilor pentru timbre, acte, transport local. Pe de altă parte, procesul birocratic şi legislaţia constituie bariere psihice şi fizice pentru populaţia de etnie romă, în majoritatea cazurilor.

Din constatări, romii au acces limitat în continuare la serviciile sociale deoarece majoritatea nu pot dovedi prin acte că sunt în situaţie de risc social: nu au proprietate asupra locuinţelor construite în cartierele oraşului, de aci decurgând o serie de nereguli:

♦ lipsa actelor de identitate

♦ imposibilitatea obţinerii lor fiindcă trebuie să prezinte un act de spaţiu

♦ reticenţa Biroului de Evidenţă Informatizată a Persoanei de a elibera cărţi de

identitate cu menţiunea "lipsă act spaţiu". Se recomandă:

♦ informarea cetăţenilor referitor la problemele privind acordarea ajutorului

social, a mesei la cantina de ajutor social, a alocaţiei de naştere pentru nou-

născuţi, a alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru

familia monoparentală, a ajutorului de încălzire cu lemne, cărbuni şi

combustibili petrolieri, etc.;

♦ preluarea cererilor însoţite de documentaţia necesară pentru obţinerea

facilităţilor sus-menţionate;

♦ efectuarea anchetelor sociale pentru stabilirea dreptului la ajutor social,

alocaţie familială complementară sau alocaţie de susţinere pentru familia

monoparentală ori masă la cantina de ajutor social;

♦ actualizarea lunară a situaţiei tuturor beneficiarilor aflaţi în evidenţă, acolo

unde au intervenit modificări privind situaţia familială şi socio-economică;

♦ verificarea periodică a familiilor aflate în evidenţa serviciului ca beneficiari

de ajutor social, alocaţie familială complementară sau de susţinere pentru

familia monoparentală şi masă la cantina de ajutor social, prin efectuarea

anchetelor sociale la domiciliul acestora;

♦ repartizarea beneficiarilor de ajutor social, apţi de muncă, la regiile

subordonate Primăriei Municipiului Satu Mare pentru efectuarea muncii în

folosul comunităţii;

♦ întocmirea rapoartelor statistice solicitate de instituţiile abilitate;

♦ îndrumarea cetăţenilor spre instituţiile competente pentru rezolvarea

problemelor acestora cum ar fi:

♦ pensionarea

♦ protecţia copilului

♦ încredinţarea copiilor, obţinerea pensiei alimentare etc.;

♦ pentru a veni în sprijinul comunităţilor de romi, prin oferirea de soluţii

pentru a depăşi situaţia de nevoie socială în care se găsesc, se colaborează

cu serviciile sociale, precum şi cu alţi actori sociali (organizaţii

neguvernamentale) din comunitate. În cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială se pot desfăşura următoarele activităţi

pentru punerea în aplicare a Legii 208/97, privind Cantinele de Ajutor Social:

♦ informarea cetăţenilor privind acordarea mesei la Cantina de Ajutor Social;

♦ primirea şi înregistrarea cererilor şi dosarelor;

♦ efectuarea anchetelor sociale pentru fiecare dosar nou (sunt solicitate informaţii şi

dovezi periodice asupra veniturilor ce se iau în calcul la stabilirea dreptului la

masă: salarii, pensii, alocaţii de plasament, alocaţii de întreţinere, alocaţii de stat

pentru copii, îndemnizaţii de orice fel etc. deoarece modalitatea de servire a mesei

la Cantina de Ajutor Social este stabilită având în vedere toate veniturile realizate

de persoana sau familia beneficiară);

♦ preluarea actelor pentru actualizarea dosarelor ori de câte ori apare o modificare în

situaţia beneficiarilor de masă, conform legii actualizarea dosarelor se face

semestrial sau ori de câte ori situaţia o cere;

♦ efectuarea anchetelor sociale de verificare la domiciliul beneficiarilor de masă.

Pentru a rezolva alte probleme cu care se confruntă beneficiarii de masă, se recomandă colaborarea cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale de asistenţă socială care le-au oferit alimente, haine, încălţăminte, bani.

Conform O.U.G. nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie, precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare, se vor acorda ajutor pentru încălzirea locuinţei familiilor şi persoanelor

singure cu venituri reduse. Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi a cuantumului acestuia în

funcţie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se face prin dispoziţia primarului, o singură dată pentru toată perioada de acordare a ajutorului.

În vederea unei aplicări coerente a programului de măsuri care priveşte comunităţile de

romi din municipiul Satu Mare trebuie să se aibă în vedere:

♦ Solicitarea de verificări a persoanelor în baza de date a Serviciului de

Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul Inspectoratului Judeţean de

Poliţie Satu Mare;

♦ Sprijin în întocmirea actelor de identitate;

♦ Sprijin în obţinerea extrasului de certificat de naştere pentru uz

oficial/duplicatului după certificatul de naştere;

♦ Facilitarea accesului la serviciile medicului de familie;

♦ Informare/consiliere psihosocială;

♦ Sprijin în obţinerea adeverinţelor de venit eliberate de Administraţia

Financiară Teritorială;

♦ Efectuarea anchetei sociale la domiciliul declarat/locaţia unde se

adăposteşte persoana, pentru stabilirea dreptului la ajutorul social;

♦ Creşterea vizibilităţii Serviciului Public de Asistenţă Socială în comunitate;

♦ Lărgirea sferei de activitate prin extinderea serviciilor acordate astfel încât

persoanele aflate în situaţie de risc social din comunitate să beneficieze de

servicii sociale;

SSSSTRATEGIATRATEGIATRATEGIATRATEGIA DEDEDEDE DEZVOLTAREDEZVOLTAREDEZVOLTAREDEZVOLTARE

AAAA COMUNICOMUNICOMUNICOMUNITĂŢILOR DE ROMI TĂŢILOR DE ROMI TĂŢILOR DE ROMI TĂŢILOR DE ROMI DIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MARE

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS

PREAMBULPREAMBULPREAMBULPREAMBUL 1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO----SOCIAL ŞI A POTENŢIALULUI LOCALSOCIAL ŞI A POTENŢIALULUI LOCALSOCIAL ŞI A POTENŢIALULUI LOCALSOCIAL ŞI A POTENŢIALULUI LOCAL

1.a. Definirea domeniilor de analiză 1.b. Colectarea datelor 1.c. Analiza SWOT

2. ELABORAREA CONC2. ELABORAREA CONC2. ELABORAREA CONC2. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE EPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE EPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE EPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE

2.a. Formularea misiuni, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvoltare comunitară 2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale

3. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE3. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE3. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE3. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE

CAPITOLUCAPITOLUCAPITOLUCAPITOLUL IL IL IL I ---- SCOP, DEFINIŢII, PRINCIPII SCOP, DEFINIŢII, PRINCIPII SCOP, DEFINIŢII, PRINCIPII SCOP, DEFINIŢII, PRINCIPII

1.1 Scop 1.2 Definiţii 1.3 Principii

CAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL II ---- POLITICI SOCIALE, DIRECŢII DE ACŢIUNE POLITICI SOCIALE, DIRECŢII DE ACŢIUNE POLITICI SOCIALE, DIRECŢII DE ACŢIUNE POLITICI SOCIALE, DIRECŢII DE ACŢIUNE

1. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI DEZVOLARE COMUNITARĂ 2. LOCUINŢE 3. SĂNĂTATE 4. JUSTIŢIE ŞI ORDINE PUBLICĂ 5. ECONOMIE, SECURITATE SOCIALĂ 6. PROTECŢIA COPILULUI, EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL III ---- IMPLEMENTARE IMPLEMENTARE IMPLEMENTARE IMPLEMENTARE III.1. Implementare III.2. Cooperare interinstituţională III.3. Acorduri de parteneriat III.4. Cadrul legal III.5. Management instituţional, resurse umane, infrastructură şi modalităţi de finanţare

III.5.1 Resurse umane şi perfecţionarea pregătirii III.5.2. Infrastructura III.5.3. Modalităţi de finanţare

PREAMBULPREAMBULPREAMBULPREAMBUL

1. 1. 1. 1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICOEVALUAREA MEDIULUI ECONOMICOEVALUAREA MEDIULUI ECONOMICOEVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO----SOCIALSOCIALSOCIALSOCIAL ŞI A POTENŢIALULUI LOCALŞI A POTENŢIALULUI LOCALŞI A POTENŢIALULUI LOCALŞI A POTENŢIALULUI LOCAL

Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului socio-economic şi a potenţialelor locale pentru a crea şi implementa o strategie bazată pe oportunităţi locale şi adresată necesităţilor locale ale comunităţilor de romi din municipiul Satu Mare.

S-a pornit de la înţelegerea faptului că strategia locală pentru romi are un anumit grad de autonomie faţă de Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor prevăzută în H.G. 430/2001, modificată cu H. 522/2006, şi manifestă interdependenţă faţă de aceasta întrucât interacţionează cu operaţiunile sale curente, adesea, cu alte obiective care privesc dezvoltarea acestor comunităţi, realizarea unei strategii presupunând utilizarea unor resurse umane şi materiale utilizate deja în cadrul departamentelor funcţionale şi concurează proiecte sau acţiuni similare propuse sau derulate.

1.a. Definirea domeniilor de analiză1.a. Definirea domeniilor de analiză1.a. Definirea domeniilor de analiză1.a. Definirea domeniilor de analiză

Sarcina a fost dificilă deoarece deşi există o definire a ceea ce constituie domeniile sectoriale ale Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor prin H.G. 430/2001, modificată ulterior cu H. 522/2006, beneficiarii sunt dispersaţi pe întreg teritoriul mun. Satu Mare. S-a luat în considerare criteriul comunităţilor compacte alcătuite din minimum 15 gospodării, recurgându-se la concentrarea analizei spre: analiza cartierelor în care se află un număr semnificativ de romi, analiza zonei în ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale educaţiei, ocupaţiei/veniturilor, locuirii şi sănătăţii.

Domeniile de analiză au fost grupate astfel: caracteristici sociodemografice, resurse educaţionale, ocupaţii, nivelul veniturilor şi sursele acestora, starea de sănătate, mediul de locuire, problemele sesizate de comunitate şi soluţiile propuse.

1.b. Colectarea datelor1.b. Colectarea datelor1.b. Colectarea datelor1.b. Colectarea datelor

Colectarea datelor, ca factor - cheie al realizării profilului comunităţilor de romi din municipiul Satu Mare, a fost un proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la datele statistice, relevante acestui scop.

Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul cartierelor Ostrovului (Blocul NATO) şi Sătmărel, unde specificitatea datelor este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor nu au fost specifice doar muncii depuse pentru planificarea strategică a acestor cartiere.

Cu aceeaşi situaţie se confruntă, în general, toţi evaluatorii, datorită lipsei de standardizare a sistemelor de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente datele colectate cu ajutorul chestionarului aplicat în comunităţile de romi şi unor instituţii s-a recurs la interviuri sau sondaje în comunităţile compacte de romi din cartierele: Ostrovului, Sătmărel, Crângului+sub stadion, Vulturului+Pintea Haiducului, Horea, Toamnei şi Odoreului.

S-a avut în vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui număr exagerat de mare şi detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii acestora.

S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât acestea să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie.

Condiţiile de mai sus s-au avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic.

1.c.1.c.1.c.1.c. Analiza SWOTAnaliza SWOTAnaliza SWOTAnaliza SWOT După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa a organizat derularea analizelor de

potenţial ale cartierelor, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT. Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi Ameninţări.

De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?", aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific. Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.

Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, regle-mentative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi corectate în termen scurt, între 2-4 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil de corectat.

Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.

Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni. Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare). Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o Oportunitate , în funcţie de condiţiile locale ale zonei.

Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comu-nitatea internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional / judeţean. Se cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei de proiect, utilizându-se formulare specifice, prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care echipa le-a considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în consens, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe. În urma acestui fapt, a fost posibilă elaborarea profilului-analizei diagnostic al comunităţilor specifice de romi din municipiul Satu Mare.

2. 2. 2. 2. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE A COMUNITĂŢILOR DE ROMI A COMUNITĂŢILOR DE ROMI A COMUNITĂŢILOR DE ROMI A COMUNITĂŢILOR DE ROMI

DIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MAREDIN MUN. SATU MARE

2.a. Formularea misiuni, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvol2.a. Formularea misiuni, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvol2.a. Formularea misiuni, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvol2.a. Formularea misiuni, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvoltare comunitarătare comunitarătare comunitarătare comunitară

Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a comunităţilor de romi din mun. Satu Mare, echipa de proiect a organizat, în cadrul Grupului de lucru mixt creat de către Biroul Judeţean pentru Romi, dezbateri având ca scop formularea misiunii viitoarei strategii de dezvoltare comunitară şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei.

Prin consens, s-a stabilit ca strategia elaborată să se refere la o durată de 7 până la 10 ani, răspunzând la întrebarea "Unde vrem să ajungem?".

Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii gene-rale pentru perioada 2006-2013 şi a rezultatului dorit al procesului planificării strategice.

Totodată, cele patru direcţii strategice definite permit gruparea corespunzătoare a măsu-rilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii stra-tegiei. Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi subobiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori.

Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa de lucru a conlucrat, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de obiective, după care au reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării analizei SWOT, renunţând la unele din acestea sau identificând altele noi. Astfel, au rezultat obiectivele şi măsurile de dezvoltare, care constituie, baza strategiei de dezvoltare a comunităţilor de romi din mun. Satu Mare.

În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale Conceptului de Dezvoltare Strategică a Comunităţilor de Romi Satu Mare este şi acela de a reprezenta un instrument de incluziune socio-economică a romilor. Noţiunea de incluziune socio-economică permite o serie de definiţii. Aceasta implică un spectru larg de măsuri, care vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii romilor din Satu Mare şi implicit, creşterea accesului la serviciile sociale garantate de statul român.

În orice situaţie, incluziunea socio-economică a romilor cuprinde măsuri de îmbunătă-ţire a factorilor care influenţează:

♦ ocupaţiile şi veniturile; ♦ educaţia; ♦ sănătatea; ♦ condiţiile de locuit.

2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale

În vederea alegerii alternativei strategice optime, echipa de lucru a analizat patru catego-rii de acţiune strategică, după cum urmează:

♦ Strategii de tip SO, care utilizează toate avantajele comunităţii, pentru a

profita la maxim de oportunităţile mediilor exterioare; ♦ Strategii de tip WO, care depăşesc slăbiciunile (dezavantajele) comunităţii,

pentru a utiliza la maxim oportunităţile mediilor exterioare; ♦ Strategii de tip ST, care utilizează toate avantajele comunităţii pentru a

evita/minimiza ameninţările (pericolele) mediilor exterioare; ♦ Strategii de tip WT, care minimizează slăbiciunile (dezavantajele) comuni-

tăţii şi evită / minimizează ameninţările (pericolele) mediilor exterioare.

Analizele comparative au condus la decizia elaborării strategiei de dezvoltare a comunităţilor de romi din municipiul Satu Mare, ca strategie de tip WO, care să răspundă, la cel mai înalt nivel posibil, criteriilor de performanţă, sinergie-complementaritate, eficienţă, fezabilitate şi impact.

Strategia elaborată răspunde la întrebarea "Cum ajungem acolo?". S-a procedat, totodată, la estimarea bugetelor strategice şi la definirea criteriilor de

decizie, care să permită prioritizări de realizare a măsurilor de dezvoltare.

IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTAREIMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTAREIMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTAREIMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe de lucru, cât şi definirea procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de a elaborat, în conlucrare cu partenerii local, principiile de funcţionare şi modul de organizare a unei viitoare Comisii de Implementare a Strategiei, instrument indispensabil implementării strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurării continuităţii planificării strategice a comunităţilor de romi din Satu Mare.

Modelul descris al Comisiei de Implementare a Strategiei relevă faptul că, prin mecanismele specifice de cooperare şi conlucrare partenerială, comisia va asigura: prioritizarea măsurilor de dezvoltare prin aplicarea criteriilor specifice, elaborarea şi aplicarea Planului de Măsuri, implementarea graduală a măsurilor de dezvoltare, monitorizarea procesului şi evaluarea periodică a rezultatelor/obiectivelor, asigurând, astfel, posibilitatea adaptării sau reorientării strategiei în timp, pe parcursul implementării. Este de conceput, totodată, şi un model prin care se vor putea atrage resursele financiare cerute de implementare.

Se va putea răspunde, în acest mod, la întrebarea "Am ajuns unde am vrut?".

CAPCAPCAPCAPITOLULITOLULITOLULITOLUL IIII

SCOP, DEFINIŢIISCOP, DEFINIŢIISCOP, DEFINIŢIISCOP, DEFINIŢII, PRINCIPII, PRINCIPII, PRINCIPII, PRINCIPII

1.1 Scop1.1 Scop1.1 Scop1.1 Scop

Strategia privind dezvoltarea comunităţii de romi din mun. Satu Mare are ca principal

scop ELABORAREA UNOR POLITICI UNITARE ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI, ELABORAREA UNOR POLITICI UNITARE ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI, ELABORAREA UNOR POLITICI UNITARE ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI, ELABORAREA UNOR POLITICI UNITARE ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI,

SĂNĂTĂŢII, LOCUIRII, OCUPĂRII ŞI INCLUZIUNII SOCIALE A ROMILORSĂNĂTĂŢII, LOCUIRII, OCUPĂRII ŞI INCLUZIUNII SOCIALE A ROMILORSĂNĂTĂŢII, LOCUIRII, OCUPĂRII ŞI INCLUZIUNII SOCIALE A ROMILORSĂNĂTĂŢII, LOCUIRII, OCUPĂRII ŞI INCLUZIUNII SOCIALE A ROMILOR

care să asigure:

♦ Creşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilorCreşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilorCreşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilorCreşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilor de etnie romã cu de etnie romã cu de etnie romã cu de etnie romã cu privireprivireprivireprivire la la la la accesulaccesulaccesulaccesul l l l la a a a educaţieeducaţieeducaţieeducaţie,,,, servicii servicii servicii servicii de de de de asistenţă asistenţă asistenţă asistenţă medicalămedicalămedicalămedicală şişişişi serviciiserviciiserviciiservicii comunitare;comunitare;comunitare;comunitare;

♦ Implicarea reprezentanţilor romilor în procesul decizional privitor la Comunitatea Implicarea reprezentanţilor romilor în procesul decizional privitor la Comunitatea Implicarea reprezentanţilor romilor în procesul decizional privitor la Comunitatea Implicarea reprezentanţilor romilor în procesul decizional privitor la Comunitatea

locală;locală;locală;locală; ♦ Îmbunătăţirea imaginii publice colective a comunităţii de romi;Îmbunătăţirea imaginii publice colective a comunităţii de romi;Îmbunătăţirea imaginii publice colective a comunităţii de romi;Îmbunătăţirea imaginii publice colective a comunităţii de romi; ♦ Promovarea şi sporirea sentimenPromovarea şi sporirea sentimenPromovarea şi sporirea sentimenPromovarea şi sporirea sentimentului apartenenţei la comunitatea locală prin tului apartenenţei la comunitatea locală prin tului apartenenţei la comunitatea locală prin tului apartenenţei la comunitatea locală prin

participare activăparticipare activăparticipare activăparticipare activă la la la la dezvoltareadezvoltareadezvoltareadezvoltarea comunităţiicomunităţiicomunităţiicomunităţii în ansamblul ei;în ansamblul ei;în ansamblul ei;în ansamblul ei; ♦ Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale, Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale, Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale, Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale,

financiare şi coordonarea unitară a instituţiilor sectoriale în vederea financiare şi coordonarea unitară a instituţiilor sectoriale în vederea financiare şi coordonarea unitară a instituţiilor sectoriale în vederea financiare şi coordonarea unitară a instituţiilor sectoriale în vederea aplicării aplicării aplicării aplicării strategiei.strategiei.strategiei.strategiei.

1.2 Definiţii1.2 Definiţii1.2 Definiţii1.2 Definiţii

STRATEGIE: Putem defini această strategie drept set de activităţi sau plan de măsuri

orientate spre un obiectiv/grup de obiective, în care resursele umane, materiale şi financiare sunt coerent organizate pentru a produce o semnificativă schimbare a mediului comunitar al romilor din mun. Satu Mare, ca răspuns la nevoile cu care se confruntă aceştia.

Ciclul de viaţă al strategiei pentru romi este 2006-2013, cu un plan de măsuri operaţionale denumit la nivel naţional „Romii 2006-2008”, şi cuprinde: iniţierea, dezvoltarea şi consolidarea sau proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea.

Elementele structurale sunt: scopuri şi obiective, activităţi, resurse umane, materiale şi procedurale şi de timp, beneficiari/populaţie-ţintă, sistem managerial, componenta de evaluare/autoevaluare.

PARTICIPAREA: este un proces prin care oamenii, grupurile şi teritoriile excluse îşi recâştigă resursele şi identitatea, intervin în viaţa socială, politică şi culturală şi îşi fac mai clar auzită vocea în luarea deciziilor. În această strategie, participarea

implică efortul de a determina populaţia şi pe cei afectaţi să se simtă implicaţi, precum şi stimularea acestora de a lua parte în deciziile colective, respectând în acelaşi timp eventuala lor dorinţă de a nu face acest lucru.

PARTENERIATUL este un proces mai mult sau mai puţin oficial în baza căruia două sau mai multe tipuri diferite de actori (sector public, sector privat) convin să implementeze un plan de acţiune, un program sau un proiect comun prin intermediul unor strategii şi acţiuni-în acest caz, este vorba despre dezvoltarea comunităţilor de romi din mun. Satu Mare.

TERITORIU: Din punctul de vedere urbanistic, un teritoriu este o zonă supusă împărţirii zonale în cadrul procesului de planificare urbană. Adoptarea principiului de teritorialitate în această strategie înseamnă localizarea, definirea şi alocarea unei zone pentru a încerca ameliorarea condiţiilor de trai din teritoriul respectiv.

DIAGNOZA: dicţionarul defineşte diagnoza ca fiind „evaluarea unei situaţii date, un raţionament bazat pe un context anume sau pe o serie de circumstanţe”.

În ceea ce priveşte comunităţile de romi, diagnoza poate fi definită ca un proces permanent şi coerent de identificare şi analiză, efectuat de către actorii interesaţi implicaţi (populaţia/ persoanele aflate în comunităţi, instituţiile participante relevante, persoane-resurse ş.a.m.d.) asupra cauzelor şi caracteristicilor nevoilor cu care se confruntă, precum şi a oportunităţilor şi obstacolelor întâmpinate în planificarea acţiunii efective.

PLANIFICAREA: este în general definită ca fiind un exerciţiu care constă în definirea obiectivelor specifice şi stabilirea mijloacelor necesare pentru atingerea obiectivelor respective într-un anumit cadru temporal.

Planificarea implică diverse responsabilităţi, unele dintre acestea referindu-se la conţinutul strategic (definirea obiectivelor, priorităţilor şi a acţiunii). Altele se referă la aspectele organizatorice ale proiectului (organizarea resurselor disponibile şi a resurselor care trebuie căutate pentru îndeplinirea activităţilor planificate).

MONITORIZAREA/EVALUAREA: Monitorizarea este funcţia folosită în permanenţă pentru a verifica dacă proiectul este realizat conform planului şi oferă informaţiile necesare pentru orientarea şi evaluarea proiectului. Monitorizarea poate fi definită, de asemenea, ca o serie de activităţi de suport şi de consultanţă, care fac posibilă îmbunătăţirea implementării proiectului. Prin urmare, monitorizarea serveşte ca suport pentru implementare şi ca bază de date pentru evaluare.

Evaluarea reprezintă procesul prin care se obţin informaţii despre grupul ţintă al strategiei, prin măsurarea rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite, în vederea luării deciziilor strategice. Evaluarea este astfel un mijloc de formare a unei perspective asupra evenimentelor trecute şi prezente, pentru a susţine implementarea Planului de Măsuri şi a facilita deciziile asupra acţiunilor viitoare.

1.3 Principii1.3 Principii1.3 Principii1.3 Principii

1. Principiul consensualităţii - Aplicarea programelor şi proiectelor din planul de

implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentanţii instituţiilor şi ai organizaţiilor de romi.

2. Principiul utilit ăţii sociale - Strategia răspunde nevoilor specifice cu care se confruntă

etnicii romi şi realizează acel cadru social prin care romii se pot integra funcţional în comunitate şi în societate.

3. Principiul diviziunii sectoriale - Strategia este concepută şi aplicabilă pe domenii de responsabilitate sectorială.

4. Principiul descentralizării în execuţie - Aplicarea strategiei se va realiza prin

responsabilităţi specifice ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi prin atragerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea programelor locale desprinse din planul general de măsuri pentru aplicarea prezentei strategii.

5. Principiul compatibilit ăţii legislative - Prevederile strategiei sunt în consonanţă cu

Constituţia şi cu legile României, precum şi cu legislaţia şi practica internaţională în domeniu.

6. Principiul diferenţierii identitare - Strategia vizează edificarea unui sistem instituţional

de dezvoltare comunitară, combaterea discriminării faţă de romi, promovarea educaţiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în vederea resolidarizării sociale şi reconstrucţiei identitare.

7. Principiul egalităţii - Protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să afecteze

drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români.

CAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL II POLITICI SOCIALEPOLITICI SOCIALEPOLITICI SOCIALEPOLITICI SOCIALE

DIRECŢIIDIRECŢIIDIRECŢIIDIRECŢII DE ACŢIUNE DE ACŢIUNE DE ACŢIUNE DE ACŢIUNE

1.1.1.1. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI DEZVOLARE COMUNITARĂADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI DEZVOLARE COMUNITARĂADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI DEZVOLARE COMUNITARĂADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI DEZVOLARE COMUNITARĂ

Obiective 1. Creşterea capacităţii institu ţionale a structurilor de implementare a strategiei; 2. Crearea de reţele şi consolidarea de parteneriate în scopul elaborării de

măsuri/proiecte/programe pe domeniile sectoriale

Activităţi/Proiecte

• Crearea şi organizarea Comisiei de Implementare a Strategiei locale pentru

comunităţile de romi din mun. Satu Mare formată din reprezentanţi ai

Primăriei, ai BJR, ai instituţiilor, ai ONG-urilor, ai GIL

• Crearea Grupurilor de Iniţiativă Locală, în cartiere cu un număr semnificativ

de romi din Satu Mare

• Campanii de informare în domeniile: participării civice, facilitării comunicării

• Organizarea unor cursuri de: facilitare şi dezvoltare comunitară, scrierea

proiectelor, negocierea şi managementul conflictului

• Angajarea unui consilier pe problemele romilor la Primăria Satu Mare

• Restructurarea şi organizarea CIS într-un Centru Comunitar

• Organizarea Zilei Internaţionale a romilor, a Minorităţilor şi participarea la

târguri şi expoziţii meşteşugăreşti precum şi la Zilele oraşului

2.2.2.2. LOCUINŢELOCUINŢELOCUINŢELOCUINŢE

Obiective

1. Îmbunătăţirea accesului romilor la o locuinţă decentă şi la servicii publice de

tip apă, electricitate, canalizare şi sisteme de încălzire; 2. Alocarea resurselor financiare locale destinate construcţiilor de locuinţe

pentru grupurile dezavantajate, inclusiv romilor; 3. Elaborarea unei baze de date şi a unei strategii privind reabilitarea

locuinţelor; 4. Implementarea strategiei de construcţie/reabilitare a locuinţelor.

Activităţi/Proiecte

• Depistarea unui amplasament şi elaborare studiu de fezabilitate pentru

finanţare construcţie de locuinţe sociale de tranzit

• Renovarea locuinţelor sociale existente (Crângului, Toamnei), reglementarea

problemelor de natură juridică cu locatarii (Pintea Haiducului, “sub stadion”))

şi consultarea GIL-ului pentru crearea de echipe mixte: persoane angajate

firmă + locatari (“Blocul NATO” - Ostrovului)

• Refacerea căilor de acces dinspre/în comunităţile de romi, introducerea

alimentării cu apă, a curentului electric şi reglementarea situaţiei juridice a

terenurilor pe care s-au construit locuinţe ilegal şi împroprietărirea cu teren

pentru construcţii de locuinţe

• Elaborarea şi aplicarea unui proiect de reabilitare periodică a locuinţelor din

str. Ostrovului, Crângului, Vulturului, Horea, Toamnei, Odoreului cu sprijinul

membrilor comunităţii

• Angajarea unui administrator al cartierelor de romi din cadrul GIL

• Amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii

3.3.3.3. SĂNĂTATESĂNĂTATESĂNĂTATESĂNĂTATE

Obiective

1. Creşterea resurselor umane necesare îmbunătăţirii accesului romilor la

serviciile de sănătate publică; 2. Creşterea capacităţii şi eficientizarea serviciilor publice de sănătate, astfel

încât să fie capabile să furnizeze servicii şi tratament egal membrilor comunităţilor de romi;

3. Asigurarea accesului universal la pachetul minim de servicii medicale prevăzut de lege, inclusiv pentru populaţia de etnie romă.

Activităţi/Proiecte

• Campanie de informare privind accesul şi drepturile la serviciile de sănătatea

publică şi de prevenire şi combatere a discriminării în domeniu

• Formarea şi angajarea de mediatoare sanitari pentru CR din mun. Satu Mare

• Campanii de promovare a sănătăţii şi igienei în CR

• Crearea unui compartiment de servicii de asistenţă socială şi medicală, cu

accent special pe planificarea familiei şi pe îngrijirea socială şi medicală a

copilului şi a mamei în cadrul Centrului Comunitar

• Angajarea unui medic generalist de familie în cadrul Centrului Comunitar

• Organizarea de campanii de vaccinare şi igienizare în CR din mun. Satu Mare

4.4.4.4. JUSTIŢIE ŞI ORDINE PUBLICĂJUSTIŢIE ŞI ORDINE PUBLICĂJUSTIŢIE ŞI ORDINE PUBLICĂJUSTIŢIE ŞI ORDINE PUBLICĂ

Obiective

1. Respectarea drepturilor aparţinând minorit ăţilor naţionale, în special

minorit ăţii romilor; 2. Introducerea măsurilor afirmative privind minoritatea rom ă în procesul de

recrutare a personalului din MAI, MApN.

Activităţi/Proiecte

• Identificarea persoanelor fără acte de identitate, înregistrarea şi eliberarea

cărţilor de identitate sau a certificatelor de naştere

• Recunoaşterea şi autorizarea GIL ca reprezentante ale CR de către IJP, IJJ şi

stabilirea unor activităţi comune cu unităţile teritoriale de poliţie

• Rezolvarea actelor de proprietate asupra locuinţelor şi terenurilor

• Angajarea unui număr de ofiţeri şi subofiţeri romi cu pregătire profesională în

Poliţie şi Jandarmerie

• Organizarea de evenimente educative privind drepturile omului, prevenirea şi

combaterea discriminării, drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti

• Organizarea unor cursuri de formare a poliţiştilor în relaţie cu CR

• Realizarea şi distribuirea de materiale în domeniul discriminării pentru grupuri

de ţintă specifice (cartiere de romi, funcţionari publici, instituţii etc.)

5. ECONOMIE, SECURITATE SOCIALĂECONOMIE, SECURITATE SOCIALĂECONOMIE, SECURITATE SOCIALĂECONOMIE, SECURITATE SOCIALĂ

Obiective

1. Creşterea eficienţei măsurilor active destinate includerii romilor pe piaţa

for ţei de muncă; 2. Reglementarea şi promovarea unor măsuri active pentru beneficiarii de venit

minim garantat, prin facilitarea accesului la cursuri de reconversie profesională.

Activităţi/Proiecte

• Cursuri de formare şi de reconversie profesională

• Calificarea romilor fără studii la locul de muncă

• Angajarea unui număr de profesori, asistenţi sociali şi medicali în activităţi de

suport pentru romi: în cadrul Centrului Comunitar

• Subvenţionarea unor activităţi economice productive şi profitabile pentru romi

• Campanie de informare privind legislaţia muncii în scopul diminuării

ocupaţiilor ilegale (munca „la negru”)

• Evaluarea activităţilor meşteşugăreşti şi acreditarea acestora ca ocupaţii formale

• Organizarea “Bursei locurilor de muncă” pentru romi, femei şi bărbaţi

• Elaborarea unui studiu de piaţă privind capacitatea forţei de muncă a CR şi

oportunităţile de angajare, localizare şi activităţi de angajare în zonă

6. PROTECŢIA COPILULUI, EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTEPROTECŢIA COPILULUI, EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTEPROTECŢIA COPILULUI, EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTEPROTECŢIA COPILULUI, EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE

Obiective

1. Includerea resurselor umane rome, absolvenţi ai învăţământului de

specialitate, inclusiv a femeilor, în instituţiile de protecţie, ocrotire şi educare a copilului;

2. Creşterea accesului la un învăţământ de calitate, preşcolar şi şcolar; 3. Continuarea oportunităţilor de acces în învăţământul preuniversitar şi

universitar pentru tinerii apar ţinând minorit ăţii rome; 4. Revizuirea curriculei şcolare în vederea promovării în mediul şcolar a unui

climat favorabil incluziunii sociale a romilor.

Activităţi/Proiecte

• Angajarea de mediatori şcolari pentru CR

• Cursuri de alfabetizare pentru adulţi romi

• Suport material şi financiar (bursă) pentru liceenii şi studenţii merituoşi romi

• Burse pentru copiii romi din învăţământul de tip profesional

• Introducerea în curricula şcolară a orelor opţionale de limba romani

• Organizarea de cursuri pentru cadre didactice şi mediatori şcolari privind

prevenirea şi combaterea discriminării şi a segregării în educaţie a copiilor romi

• Organizarea de tabere pentru elevii merituoşi romi şi cu o situaţie materială

slabă în cadrul cărora să se continue pregătirea şcolară

• Implicarea şi responsabilizarea părinţilor romi în colectivele de părinţi de pe

lângă şcoli

• Depistarea unei şcoli cu un număr sporit de elevi proveniţi dintr-un mediu

familiar sărac, introducerea unui program şcolar prelungit şi asigurarea unei

mese calde

• Organizarea de concursuri şi manifestări pe teme de istoria şi cultură

română/romani/maghiară în cadrul şcolilor mixte şi cu un număr semnificativ de

elevi romi

• Organizarea, susţinerea şi promovarea unui ansamblu de muzică şi dansuri cu

specific ţigănesc

• Editarea unei monografii a comunităţilor de romi din Satu Mare

CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL IIIIIIIIIIII

IMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTAREIMPLEMENTARE

IIIIIIIIIIII.1.1.1.1.... Implementare Implementare Implementare Implementare

Ministerul Administraţiei şi Internelor, Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia Naţională pentru Romi asigură coordonarea tuturor activităţilor în legătură cu implementarea Strategiei naţionale a României privind îmbunătăţirea situaţiei romilor prin Birourile Regionale (pentru Satu Mare – la Cluj), pe plan judeţean prin BJR-uri iar pe plan local prin experţii romi angajaţi ai primăriilor.

În scopul implementării prevederilor Strategiei privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale romilor din mun. Satu Mare se va stabili un mecanism de cooperare interinstituţională, în cadrul Comisiei de Implementare a Strategiei locale pentru romi (CIS) care va funcţiona şi îşi va avea secretariatul pe lângă Serviciul Social al Primăriei, Compartimentul Experţi Romi prin dispoziţia Primarului municipiului Satu Mare.

Comisia de Implementare a Strategiei are următoarea componenţă:

♦ reprezentanţi ai Primăriei (viceprimar);

♦ reprezentanţi ai Consiliului Local;

♦ reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate ale statului din domeniile strategice;

♦ reprezentanţi ai BJR;

♦ expertul local pentru romi;

♦ reprezentanţi ai ONG-urilor rome şi nerome din mun. Satu Mare.

Preşedinţia CIS-ului va fi asigurată de către primarul municipiului Satu Mare sau de un locţiitor desemnat de către domnia sa. Secretariatul tehnic şi administrativ va intra în sarcina Serviciului Public de Asistenţă Socială, Compartimentul Experţi Romi.

Mijloacele de implementare practică a Strategiei sunt cuprinse în Planul de Măsuri care stabileşte activităţile concrete şi responsabilităţile ce revin Grupurilor de Iniţiativă Locală din comunităţile de romi şi tuturor instituţiilor, cu atribuţii în domeniu, invitate să participe prin reprezentanţi în CIS.

Pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Planul de Măsuri fiecare dintre instituţiile cu competenţă în materie va elabora propriile planuri de acţiuni, detaliind acţiunile a căror responsabilitate de implementare le revine.

IIIIIIIIIIII.2.2.2.2.... Cooperare interinstituţională Cooperare interinstituţională Cooperare interinstituţională Cooperare interinstituţională

Cooperarea interinstituţională în cadrul CIS asigură o concepţie unitară de acţiune în domeniu şi o bună colaborare dintre Administraţia Publică Locală şi instituţiile descentra-lizate ale statului, organizaţii internaţionale şi neguvernamentale relevante în materie, în ve-derea aplicării politicilor respective.

Acest mecanism de cooperare interinstituţională – CIS - va asigura următoarele:

• Coordonarea acţiunilor instituţiilor cu atribuţii în implementarea Strategiei;

• Evaluarea, trimestrial sau ori de câte ori se impune, a stadiului implementării

politicilor şi programelor ce decurg din Strategie;

• Elaborarea anuală, alături de Biroul Judeţean pentru Romi, pe baza datelor

statistice furnizate de autorităţile competente, a unor studii cu privire la evoluţia

şi stadiul implementării Strategiei în raport de care se emit decizii şi reco-

mandări şi se stabilesc direcţii de acţiune.

Cooperarea între instituţii în CIS are un caracter participativ şi constituie un element esenţial pentru implementarea eficientă a strategiei, politicilor şi legislaţiei în domeniu, fiind parte integrantă a procesului de dezvoltare şi modernizare a administraţiei publice locale.

Cooperarea interinstituţională în CIS urmăreşte creşterea gradului de interoperabilitate şi reducerea costurilor materiale şi umane prin utilizarea eficientă a bazelor de date existente şi schimbul de informaţii relevante de natură să susţină luarea celor mai bune decizii cu privire la comunităţile de romi din mun. Satu Mare.

Un segment important al acestei cooperări îl reprezintă dezvoltarea programelor de colaborare cu organizaţiile neguvernamentale şi internaţionale relevante în domeniu în scopul conştientizării societăţii civile cu privire la consecinţele de ordin economic şi social ce decurg din fenomenul discriminării şi marginalizării romilor. IIIIIIIIIIII.3.3.3.3.... Acorduri de Acorduri de Acorduri de Acorduri de parteneriat parteneriat parteneriat parteneriat

În vederea atragerii fondurilor structurale, ca şi a celor destinate incluziunii sociale a romilor, instituţiile descentralizate ale statutului şi administraţia publică locală se vor orienta spre realizarea de parteneriate strategice cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor, cât şi cu firmele prestatoare de servicii recomandate ca aparţinând patronilor romi.

IIIIIIIIIIII.4.4.4.4.... Cadrul legal Cadrul legal Cadrul legal Cadrul legal

Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia locală pentru romi a municipiului Satu Mare implică alinierea la:

♦ H.G. 430/2001 privind Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor,

modificată cu H. 522/2006;

♦ H. 1703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru

Romi;

♦ Legea 416/2001 privind venitul minim garantat;

♦ Legea 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale;

♦ H. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevede-

rilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării so-ciale;

♦ Ordonanţa nr. 137/2000 privind combaterea discriminării ş.a.

IIIIIIIIIIII.5.5.5.5.... Management instituţional, resurse umane, infrastructură şi modalităţi de finanţareManagement instituţional, resurse umane, infrastructură şi modalităţi de finanţareManagement instituţional, resurse umane, infrastructură şi modalităţi de finanţareManagement instituţional, resurse umane, infrastructură şi modalităţi de finanţare Managementul CIS se concentrează asupra stabilirii unei distribuţii clare a sarcinilor, asigurând astfel descentralizarea mecanismelor de luare a deciziilor şi îmbunătăţirea siste-mului de relaţii cu persoanele de etnie romă care intră în contact cu autorităţile.

IIIIIIIIIIII.5.1 Resurse umane şi perfecţionarea pregătirii.5.1 Resurse umane şi perfecţionarea pregătirii.5.1 Resurse umane şi perfecţionarea pregătirii.5.1 Resurse umane şi perfecţionarea pregătirii

Atingerea obiectivelor Strategiei locale pentru romi presupune, în mod obligatoriu,

asigurarea resurselor umane din punct de vedere numeric, al pregătirii profesionale, al capaci-tăţii de execuţie, de a dispune şi de a lua hotărâri în numele instituţiei reprezentate, şi necesită:

• Formarea unui număr suficient de Grupuri de Iniţiativă Locală în

comunităţile/cartierele cu un număr semnificativ de romi şi responsabilizarea

acestora în raport cu misiunea lor faţă de ceilalţi membrii ai comunităţii, cu

reprezentanţii ai ordinii civice şi ai autorităţilor;

• Organizarea de seminarii, conferinţe şi schimburi de experienţă, cu participarea,

în special, a unor experţi în coordonarea şi implementarea programelor destinate

romilor;

• Elaborarea unei concepţii unitare la nivelul municipiului Satu Mare

fundamentată pe nevoile specifice comunităţilor de romi şi abordarea cu

profesionalism a domeniilor sectoriale;

• Implementarea unui management modern al proiectelor/programelor pentru

dezvoltarea şi evaluarea Strategiei locale pe baza performanţei profesionale,

satisfacţiei în muncă, eficienţei, bunelor condiţii sociale şi a promovării unui

climat multietnic tolerant.

• Asigurarea unor mecanisme adecvate de monitorizare şi evaluare a activităţilor

desfăşurate în cadrul CIS precum şi de eficacitate şi eficientizare.

IIIIIIIIIIII.5.2.5.2.5.2.5.2.... Infrastructura Infrastructura Infrastructura Infrastructura Instituţiile abilitate în cadrul Comisiei de Implementare a Strategiei locale pentru romi

beneficiază de secretariatul Serviciului Social al Primăriei, Compartimentul Experţi Romi, care trebuie să asigure un grad ridicat de compatibilitate, complementaritate şi interopera-bilitate.

Aceste cerinţe implică asigurarea unei locaţii corespunzătoare pentru secretariatul CIS şi dotarea logistică cu categoriile şi tipurile de echipamente necesare.

Pentru realizarea unei cooperări interinstituţionale adecvate şi asigurarea unui nivel înalt de interoperabilitate, este necesar crearea unui e-group care să asigure înscrierea tuturor insti-tuţiilor cu competenţă în domeniu la toate dezbaterile legate de Strategie.

Sistemul va fi actualizat permanent de către Secretariatul CIS cu informaţii relevante, dar şi de către instituţiile utilizatoare, în scopul valorificării acestora la elaborarea politicilor în domeniu şi în procesul de emitere a deciziilor sectoriale.

IIIIIIIIIIII.5.3.5.3.5.3.5.3.... Modalităţi de finanţare Modalităţi de finanţare Modalităţi de finanţare Modalităţi de finanţare

Resursele financiare necesare implementării Strategiei locale privind comunităţile de romi din municipiul Satu Mare provin, în principal, din:

♦ Fonduri de la bugetul de stat alocate fiecărui minister şi instituţii cu

competenţă în materie;

♦ Fonduri structurale, pre-aderare şi cele destinate incluziunii romilor alocate

în cadrul programelor/proiectelor Uniunii Europene;

♦ Bugetul Consiliului Local;

♦ Alte surse.

Lista de abrevieri

BLBLBLBL Buget local

SPASSPASSPASSPAS----ERERERER Serviciul Public de Asistenţă Socială – Experţi Romi

FEFEFEFE Fonduri Europene

CISCISCISCIS Comitetul de Implementare a Strategiei

GILGILGILGIL Grupul de Iniţiativă Locală

DSPDSPDSPDSP Direcţia de Sănătate Publică

IJPIJPIJPIJP Inspectoratul Judeţean al Poliţie

IJJIJJIJJIJJ Inspectoratul Judeţean al Jandarmeriei

BEPBEPBEPBEP Biroul de Evidenţă a Populaţiei

IJŞIJŞIJŞIJŞ Inspectoratul Judeţean Şcolar

AJOFMAJOFMAJOFMAJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

DCCPDCCPDCCPDCCP Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu

CRCRCRCR Comunităţi de Romi

ONGONGONGONG Organizaţii Non-Guvernamentale

LSNLSNLSNLSN Locuinţe Sociale de Necesitate

MAIMAIMAIMAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MApNMApNMApNMApN Ministerul Apărării Naţionale

APLAPLAPLAPL Administraţie Publică Locală

BJRBJRBJRBJR Biroul Judeţean pentru Romi

ANRANRANRANR Agenţia Naţionale pentru Romi