GH. PAPUC

CONSIDERATII ASUPRA PERIOADEI DE SFlR$IT A CETATII TROPAEUM TRAIANI

Ceroetori,le mheologioe efectu.ate in ani 'i 1975-1976 la pomta de vest a cetCivi,j Tr;opaeum Tro.liani au adus elemen te no-i , co:re conlbJ1ibu~€ 10 0

mai buna c·unon~1:ere a peri'oodei de sfir~it a cetc:rlii ,problema Ca'reilO i-:a-u acord-at importanta in deours·ul ti mlPulrUlj mu:lti istor.ici ~i ! arheolog,j, fie in mod expres'. fie in contextul; istori'ei Dohrogei in sec. VI-VII 2.

Turnul nr. 15 ~i stra da din imediata vecinatate a ie~irii din cetate pr:i n po:olrtJa de vest, a u consvi thu.i,t ohieotul observatiil o r no:a,str,e.

In interior turnul 15, ne-'o ofel'1it 0 siTulatie strati-grafk6 clara. ovind urmatoo·reo alcatuire (~ig . 1) : un pni m strat gros de pin a la 2 m di.n pi·alra. mortor, carorm i'!'i frogmentare reZiul tat ~iresc 01 nOliuirii ~idului. in decU'rSlul vremii. Sub noesto se oflc. un ol,tul, gros de 45-50 em dij'n air-sura ou Ulrme de lemn cOJ'lboni,zrat ~i poi'e. D,in p':::Inteo infeliio!Q'ra S-'O'U reco%at ~na9'me,nte cera·mice speci~jJce sec. VI, in ceo ma,i mare p'ane f liOgmente din amlore ; de 'asemen'ea au fost descoperite 3 virfur.i de sageti din fier, fOOirte coro­date. I.ung.i de pina 'I'a 7 cm (-'ig. 2). U·rmeaza un S,,,],t gros de 14-18 am ou urme o·rheologke sla be 3. La bow aoes.t ulia se afla nivelul de OO.n,s'lnuc­tie 01 t-urrn1ul·ulj maroat de pietre marunlte ~j mo:rt:olr.

Revine atentio orsuro pe 0'1 c (].ru i nivel s,uipe'liior se a.fla str:atull g ros, con t,j,n'UU de diirimat·ura, dova.da Icerta co. tunn'Ull nu a ma·j fest repa'rot , H,ind abandon'at. Ded, dupa acest incend.iu turnu:1 15 nu a ma·i lost folo­sit i n nici un fel, devenind in sec. XIX "eariera de piatra", cind a avut loe demalnt ehre,a sa ma-i ales pe la lulra sudica de unde au fost lua~e bloou­rile eea.r.i·sa le pina apl'Oape de fundati·e. TlUrnurile de I'a nord de pO'onba de vest, ceJicet'ote $Iub conducereo lu·j G'r,igere To'Cii ll,eS'cu Q,U avuit in 'in te -

1 V. Parvan, aCMI, IV. 1911. pp. 168-190 ; Gh. Poenaru-Bordeo. Dacia, NS, XII, 1966, p. 409- 411 ; C. Scorpan, Pontica, V, 1972. p. 349- 357 ; toano Bogdon-C6t6niciu , Monioo Marg ineanu Cirstoiu. Revista muzeelor ~i monumente/or. 2, 1975, p. 59-62.

2 I. Bairneo, DID, 1[, 433; M. Simpetru, SCIV, 2. 1971, Ip. 217-247. 3 e e l de '01 tre'i '[e'o -sta rt are g'ros-imeo mica dote Wnd 'necesita!ile de intre~nere a

turnul ui in interior.

358 GH. PAPUC

ri'orun strat gros de msura, mai accentUla-t in turnul dreplulnghliUilm (12) ~i in eel de col~ 4, Neexistind 0 documentatie minutioasa de cercetare (profi,le) a turnuri,!of amintMe, considerolm lexijlstenta unei simj,Iitudin1j shra­HgraHce ,ou tu'nnU'1 15. Ded sit1uatio eS1be genera'la pe Ictura de vest a incin­tei cet6~j\i. Despre celelalte turnn1Uini'. glQlit€ in intenior de Pou.1 Ni'coresou nu avem dnte os'upra st'natig'rani-e1i 5,

Materinlul a'rheolog"ic descopel1it in stro·tu1] de arsura ?i 10 baz,a sa nu poate oferi 0 data siguro a incendiului, de oceea trebuie vozuto situatio din inte'rioftUl ceta~i , i. In literntum de speoi,a1Ii'bort,e S8 cQlnMdeTo co cebate.a tropeenilor s'Ufera dow) malni distnugeni in u'ltim'a so per,i 0'O'd6 , pJ1ima 'ovind IDe la 586- 7 cind cetoteo este omintita de Theophyloct Simocota co fiind disbr·usa de o,vof1i 6, in lega tU'ra ou a dou'Q distnugere se cons,ideno co data anul 614 7

Cerceto!/'1He orheologice efectlulo,t,e j'n iinte'liiiolflul ce1,at,i,j 10 po:onto de est ~i in secrorul sudic au SODS in ev,i'denta flO'Pitul co ultbi'mo dist.J1ugere m~alrc:ata de un put-em'ie ineendiu se dateazQ JIIQ 586 - 587 8, Dovezi arheo:logke in sprijinu'] unei unmot>o'o:re dis,t'rug-eni a cet,a~i li T,rap.aeUim T no ilo,ni liip.sesc, sus­tinerea sa nUimolj pe bo,za unor an'abg,ill eu ' slilt,u'a~i 'a di'n alte z'one es1:2 hazardato, ~i co luerurile stau a~a davado sint rezultotele eereetari!ar de pi1na aCUlm. L'u:orol)1i:le j'n ours de exeout-'i'e d.e 1.0 baztilhiea de ma1r.mlllf() 9, fdlo­site ca argument 01 distrugerii de 10 614 '0, se refera in realitote 10 o situa\ie dinainte de 586-7 ~i in nici un COl dupa oceosto data cind chiar zidul de incinto nu a mai fast reporat, iar reparareo unei bazil id In condi tiil e amlntite nu are nici un sens.

Avind in vedere situo\io existenta la turnul 15. care opar\ine por\ii de vest (punct <de impo'rto nt-o mOrjo]"io pentnu eet.o;te), uncle nu exlilsto ulr;me de I'ef'Qcere dupa disbrugere, Lpo.rezlC lie~acerl i l i Zliidu1lui iln ultim'O f,oz'a ou chilr­pioi pe sect'oru:1 de nord 11 n'U are nii10i 0 ~'atnSa. In Ilegabu r'o cu resrOiuno'rea incintei dupa 586-7. surprinsa in sectorul por\ii de sud. s-a dovedit a fi pine 10 U'rmo 0 reSUOIUlralre diln vre-mea I,uti IUlsilin',iliJln 12,

Cu aeazia sopoturilor efectuate pe strada din afore cetatii, in porti­unea dintre eele doua turnuri ole partii de vest, a aporut un zid lot de 70 em. pasl,at pe 0 inoll~ime C'ulpniln.Sa i-nt,e 25 ~i 40 om. lung de 4.50 m. orientat nond -sud. perpendicullKllr pe IlatulOD sudlica 0 tUm"ullu1i nr. 14 (fig. 3).

4 Biblioteoa Acodemiei R.S,R., Sectia Manuscrise, fond Tocifescu, mss. 5128. me 25, 84. 92. 93.

5 T urnul 20 nu a fast C'erc-etat ,in linte~ia'r, urmind '0 se fooe ooest lu'onu in v,iitorul apropi'ot, fo pt 'oe va p'ermite aoreoum 'intregireo lim'oginei OSUpTO atocului avotr de 10 snr~itul 'S'ecelului VI e.n.

6 Theophylo'C-t $rim-ooata, HistO'!1iae, e'd. De Boor, 1887, L 8. p. 54-55. 7 M. Simpetru. op. cit., p. 231. 8 Joono Bogdon-Cataniciu. op. 'cit., p. 60 ; C. Seorpon. op. cit., p. 350. 9 Sp. CeganeOnl.lI, aCM', IV, 16, 1911, p. 192. 10 vezi nato 7. 11 loono Bogdon-Cataniciu. op. cit., p . 61, nota 22, 12 Colegu,! R. Oche~eonu a .revenl~t <osupro d-oto!1ii u'ltimei Il1esteurori a inointei, fO­

e,uta cu ocozj:o Ses-iun'ii de comunkor:io Muzeu'lui de 'arheo'legie din Constonto din 1972, dote fiind rezultote'le .oercetonll.or ,arheolog:ice din 'sectorul Pomto de sud, din ultimo vreme,

I IW"\~\~-"""" ""~" \; [~llUl'r0 n -\ ~~c,--, ,,~ . .c..::. ' ',1'-'·_·

l! ~ . , IITlJTITll rrir'0'· ~ '-":i-' .' j h\\'l St ""':1J:i:'L!J'rr-'

( """ 'atul 1 -; ~ St ' atul ' I~~ cu a rsu ro II

l .llll 5 [TIJIII ~ratul III

Fig. 1. Pamint gol ben

Fig. 2.

Fig. 3.

Fig. 4.

CONSIDERATIf ASUPRA PER/OADE/ DE SFIR$/T A CETATIf TROPAEUM TRA/AN/ 359

In acela~i timp cercetind canolul de scurgereo apei. am conslotot co loturo sa nor-dica pe por\'iuneo diontr;e pliogiull por~ili ~ i Z1i!dul aminj;it mO'i sus (ceo 4.20 m) este d'in bloou,ni de piotra pninse ou pa,m,int (I ig, 4). Aip'o're astfel clar forma patrulatera a une; inca peri amenajata in aforo portii. pe oore 0 strimto 10 jumalate. UI,\im ul zid a fost nid'idat peste pavoju,1 de ci:i.ramida 01 ca·nalului. Observ,ati,ile de mad sus ar.o,ta 0 deZlofe,ctlar'e par­tiIQ16 a po'rtli,j ~i uno tatale a loa~'OI!ul rU'i de sour-gene in Uilltirma pe:ri'o'oICUi de viata a a~ezar.ji.

Date filj1nd co:n.di~i.i,le in oo're s·a ex'ebut/eot ceree-ta rea anlUlmite>r zone ale por\i i de vest 13. nu au fast posibile observo\ii strotigrofice in interio­rul cladi ri i omintite. fapt core or fi furnizot cit de cit a pos ibilitote de datore, Dar. a ostfel de conslruc\ie, plosota de a asemenea moniera nu putea fi r.idic:ota dedt dupe 586-7, cind situa1ia creatii permitela un a5e­menea lucnu.

Deci dupe atacul ovor din 586-7. turnul 15 nu este reparot. in poorta se construie~te 0 incapere prin ri clicarea a doua ziduri , celelalte doua apar1inind t~rnululi 14 ~i poryi,i, jiQlr co n'alliu I de scurgere a a1pei d'in ,amana cetati.i este dew"edtal. Wola ,eon,tiln,ue in a.ezarea de 10 Ada,moli,S'i. do"a:de consil}ru~io o'm'in1Ma, fopt oe oonf,inme conslidenatili le lui Gnigore TO'dlesC'u cit ~i cele ale cercetatorilor din ultima vreme 14. Perosireo cetotii este un proces lent. nevi alent. otocul de 10 586-7 marcheaze inceputul a pusului vie\ii Ie Adamd.isi .

D 'i,n pu·nct de vedere nUlffiljlsma,~iIc pemiolo!do de dupe 586 e~te reH-ec ­tato de volumul scazut de monede in circulatie sub Mauriciu Tiberiu, care 10 Tropoeum este de 1,890/ 0 in timp ce 10 Histria este de 15,75'10. la Dino­getio de 14,70'10 ior in Dobrogea de 12,69'10 1S. Izvoorele numismati ce ~ndica cOIntinu'oreo vietii, dalr prooenoojul fcarte scaJZlut d-anl().ta do·r fop~ul co viata in formele sale bune romano-bizantine s-a stins oclato cu ata­cui avar.

Descoperirile arheologice 16 ~i numismatice ne creeaze ima'l inea unei vieti OU oanm::ter rura l di,n ce in ce mali pfionlun~alt , Uli1m'Olfie Hlreols'oa a eocen­tuari·i econo'm!ie:i natuna1le ca re ci~tiga din ce in ce mai mult telren in de:FIa ­voar-ea economlel bane~t' i , j·n peT,jo:ado ce unmeaz,Q dupe distorugere'O avofio. Argu.mentele de ma'i sus sint 5ufiioiente rpentru 0 interlege COlno',ate­rul vietii in per,io'ocio de sfir~it a ceta'\ii,i, peri-oada in dOlrre posibil,i,t'at,ille materia Ie ole locuitorilor (impu\ino\i de otac) erou mult limitate.

In 'ullbim'o 5;0 perio'oda, vi'OVa in a~-eZ'olrea de 10 Adamc'IiSJi caparo un caraot,er nural a oce'nbu,ot de tendi·ntele spre econo'm.i.o nat Ulral.a, mOln.j.fes­tate in sec, VII pe lot ter;'toni,ul Dob,ogei.

13 Men~;onom co poo'rto de vest !o fost sapota de -catre Gr. TO'cilescu intl"e 1891-1894 (mss. 5128, filele 26-28).

14 vezi nota 8. 15 R. Oche~eonu, in Monogrofia rrdpoeum Troiani, vol. I, sub tipor. 16 Adougom ~ i ,jnmOirmintor.ile core 's-'Ou Ifocut in rimedi'oto veci>notote a zidulu'j de

incinta in zon'o rpo'r\'ii de vest, morminte dotote in sec. VI-VII e.n.

360 GH. PAPUC

RESUM£

QUELQUES CONSIDERATIONS SUR LA PERIODE FINALE DE LA CITE DE TROPAEUM TRAIANI

l'outeur pnhente les nhultots obtenus par les fouilles orcheologiques des onnees 1975-1976. a 10 porte occidentole de to forteresse de Tropaeum Tro iani. A 10 tour no 15. une 'Co'Uche d'in'cendie etait su.perposee .por ,une couche de decombres provenant de 1'0 muro'ille eoroulee. SO'ns 1'0 moindre troce de refection op,res '\',incendie respectif.Gelui-d se rattache 0 "cUoque ova rique de 566-587. Apres cette date, 10 tour fut abandon nee.

6n 'exploro,nt 110 rue ,flanquee pur ,Ies ,tours de 10 po'rte, ~ es ,fouilles ont m'i'S au jou r les murs d"un'e habitation qu'i de's'offectoit comp'lerement Ie conal d'egout et en partie 10 porte meme. L'e botiment en question a ete constnuit opres 587.

De 'ces faits, ,"outeu"r conclut :

- 10 forteresse IQ ete trOvagee pour 10 demiere fois en 586-587 ; - ensuite , son hobitat continue mois reve-tont un coractere rural de plus en plus

marque.