Ziar

stud

enţe

sc d

e in

form

are

cu c

ap

Nr.

3, O

ctom

brie

201

1

Un demarrraj cu p-p-poticneli

de Anca Maria Pănoiu p. 10

Prima oară când am fugit de acasă

de Alexandra Enăchescup.12.

Etalarea unui bulb de educaţie

de Ada Barbup.14

Pornografia:Cu sau fără pardon

de Alexandru Maximp. 16-17

Interviu cu Dia Radude Anca Vancu

p. 18-20

Recenzie de carte “Fetiţa şi ţigara“

de Laurenţiu Ungureanup. 26

Recenzie de film“Melancholia“

de Ioana Mischiep. 27

Obsesii şi temeri:O întâlnire cu

Mihaela Paraschivude Alexandra Zaharia

p. 29-31

Ilustraţie: Emanuela Balint

2

EditorialREDACTOR COORDONATOR

Anca Vancu

ECHIPA “CAREVASĂZICĂ“Tina Rizescu - redactor, editor Ada Barbu - redactor, PR Offi cerAdelina Luft - redactor, Sales & PR Offi cerAndreea Ţimpea - illustraţii, design & layoutAlexandra Enăchescu - redactor, editor, PR Offi cerAlexandra Zaharia - redactor, PR Ofi cer, design & layout

Emanuela Balint Mihaela Paraschivu Cătălin Georgescu

ILUSTRAŢII ŞI FOTOGRAFII

COLABORATORIGabriela RaduDani SanduMonica NeaţuDomnişoara Clofullia Claudiu-Alexandru Maxim Laurenţiu UngureanuIoana MischieTrupa SubcarpaţiAndrei Iordache Maria Năzdrăvan

REDACTOR COORDONATORAnca Vancu

ECHIPA “CAREVASĂZICĂ“Tina Rizescu - redactor, editor Ada Barbu - redactor, PR Offi cerAdelina Luft - redactor, Sales & PR Offi cerAndreea Ţimpea - illustraţii, design & layoutAlexandra Enăchescu - redactor, editor, PR Offi cerAlexandra Zaharia - redactor, PR Ofi cer, design & layout

Emanuela Balint Mihaela Paraschivu Cătălin Georgescu

ILUSTRAŢII ŞI FOTOGRAFIIILUSTRAŢII ŞI FOTOGRAFII

COLABORATORIGabriela RaduDani SanduMonica NeaţuDomnişoara Clofullia Claudiu-Alexandru Maxim Laurenţiu UngureanuIoana MischieTrupa SubcarpaţiAndrei Iordache Maria Năzdrăvan

NE GĂSIŢI ŞI PE INTERNEThttp://www.facebook.com/carevasazica.viphttp://www.facebook.com/vipromania.friendpagewww.vipromania.rocarevasazica@vipromania.ro

TIPOGRAFIEUnited Print

acă ar fi să categorisim rubricile, sănumărăm subiectele şi paginile nouluinumăr, am găsi, vizibil şi simţitor, că lu-cruriles-aumaischimbatfaţădecelelaltedouănumere.Văvorbim,înrânduribinescriseşiatentaşezate,despreundeşicumîţipoţipetrecetimpul liber înBucureşti,

cecărţipoţisăalegicândeştidezorientatprintrerafturileuneilibrării,sauundesămergi învacanţă înţară,cândcredeaicăaidescoperitaproapetot.Scriemdesprepoliticăşieconomieglobalăşianalizămcaracteristicialeromânilor,printr-oanchetăcuopiniiavizate.Amzice,luândîncalculconceptuldelacareampornit,noutăţilepecareleaducemşicitânddininterviulcuunjurnalist,cumcă„fiecaretextesteunnouînceput”,căpen-trunoi,numărultreiafostoprovocare.Cuacelaşimultentuzi-asmşimuncăvoluntară,amlucratcumamştiutnoimaibine. Carevasăzică#3–„Începuturi”,apresupus,maiîntâi,o conferinţadepre-lansarecu treioameni cene-au inspirat:IulianVăcărean (fondator „Femei peMătăsari”), Sandra Eco-bescu (preşedinte Fundaţia Calea Victoriei) şi Alexandru Ion(director al Festivalului Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis)despre cum au luat naştere aceste proiecte, cum a începuttotul,carevasăzică. Înpaginilepublicaţiei, textelese învârt înjurulcâtorvasituaţii,poveştişianalize,pusesubumbrelate-meicentrale.Aisăciteştidespre„Primadatăcândamfugitdeacasă”,dar şidespre începuturile creştinismului sauapariţiaeducaţieinon-formale. Amprivit,aşadar,înurmă,princopilărie,şiamscor-monitprindateşiinformaţiiistorice,comparândcurealităţileactuale, având însă permanent gândul, poate naiv, aşa plinde speranţă, către alte începuturi şi planuri măreţe, fără săspunem,deznădăjduiţi,cădegeabavineprimăvara.

D

de Anca Vancu

3

„Vrei sa ne-ntâlnim sâmbata seara?”

Ceainăria „Ceai la Cotroceni” Bd. Dr. Gheorghe Marinescu, nr. 25 Dacă nu ai prieteni umblaţi, care să fi luatBucureştiul la picior până acum, probabil o să rateziceainăriapitităde-adreptullaCotroceni.Nefiindavertizatasupraloculuiîncaremergi,dupăcecoboriscaraceduceparcă şimai în adâncuri, la subsol (nueraoare suficientcănuvezinicăierivreunsemncaresăindicepiciordeomînaceaclădire?),tepoţigândicănuaidatpestecelmaiprietenosloccuputinţă. Apoi, ce să vezi? Camere multe, atmosferă deoameniboemişiluminadifuză,abiasesizabilă,caretefacesănumaiscoţiniciunsunet,săpăşeştiîncet,încetdetot,

să nu deranjezi pe cineva. Inedite suntmeselemari dinlemnsuprapuse(asemănătoareunorpaturisupraetajate)şi clopoţelul discret care îţi este oferit pentru a anunţaatuncicândvreicagazdelesăîţiiacomanda.Despreceai-uri,dinnou,numaidebine-zahărulbrunşiaromeledul-cege sunt garantat o alegere bună. Poţi sta şi pe jos, peniştepernemari şi colorate, într-o cameră cearepereţiipictaţiceparcăimităoconstelaţie. Nute-aiaşteptacaîntr-unlocatâtdeferitdeochiilumiisăfie,totuşi,atâtdemultepersoane.Pânălaurmă,semândreşteaficeamaivecheceainăriebucureşteană. Recomand,totuşi,rezervările;pentrucupluri,lo-culeideal.

Ceainăria Teatrului Act, „Sala de Lectură” Calea Victoriei, nr. 126, etaj 2 MairarunlocînBucureşticuatâtabungustcaSala de Lectură.O cameră decorată elegant, alta în carestaiturceşte,pejosşiteuiţi laceilalţidedupăperdeluţeca de baldachin, un colţ artistic pentru cei cu talent ladesenat, chiar şi un pian pe care încă găseştio carte deoaspeţisemnatădeclienţiifideliailocaluluisautrecătoriibinevoitori.Nefumătoriivorgăsiacestlocfoarteatrăgător,pentrucăla„SaladeLectură”viciulfumatuluinuestelaelacasă. Nu puteau să lipsească piesele de teatru, nu

degeaba ceainăria se „înrudeşte” cu clădirea la al căreietajseaflă,TeatrulAct.Aiciafost„pusăînscenă”(aseciti„improvizatăcugustîntr-unadintreîncăperileceainăriei”),spre exemplu, „Omul cu floarea în gură” (L. Pirandello)-undemaipuicăpoţisăstaicomodlamasăşisăbeiunceai,iar,celmaiadesea,nutrebuiesăplăteştinimicînpluspen-truacestereprezentaţii.Totaiciseorganizeazăşiconcertedepiansauchitarăşichiaraudiţiideteatruradiofonic. TreceţipelaSaladeLecturăpentrurafinament,diversitate,evenimenteculturaleşiosearăliniştită.

de„amorulartei”. Atracţia principală a locaţiei rămâne, fărăîndoială, oaza de linişte şi muzică bună pe care o oferăiatacul. Şi ca orice născocire turcească din alte vremuri,e musai să te descalţi, trecătorule, înainte să păşeşti îndormitorulcumăsuţejoase,pernenumaibunedetolănitşi covoare cu dungi în toate culorile. Dacă pofteşti, tepoţi juca şah,domino saupoker-dupăgust-, saupoţi citilaumbră, feritde zgomotulmetropolei. Dacă iataculnuepeplacul tău,unhamacproptit întrepomi te invită săleneveşticuunsucrăcoritordinfructeproaspeteînmână. Zile răcoroase, muzică plăcută şi o atmosferărelaxantă.CeainăriaCinciţileoferăpetoate.

Ceainăria Cinci Str. Olimpului, nr. 13, zona Unirii, în spatele Mitropoliei

Cuuniatacîmpodobitşicolorat,câtevamese,oscenăimprovizatăşiunbaramenajatîntr-ocăsuţădelemn,sefacede-oceainăriecuatmosferăintimă,prietenoasă,cesfideazăpeisajulurbanobişnuitalmareluiBucureşti. Cinci s-a dovedit a fi un număr cu norocpentru spaţiul primitor al grădinii ceainăriei; clădireaîn curtea căreia se află ceainăria a aparţinut cândvaunui pictor belgian, iar acum a fost transformată într-unhostel . Din când în când, Teatrul de Artă din Bucureştioferă reprezentaţii pe scena improvizată cu drag,

Club Berlin Str. Constantin Mille, nr. 4, zona Piaţa Universităţii ClubulBerlinmi-aatrasatenţiaatuncicând,dupăcedădeamazeceaoară„notattending”aceluiaşieveni-mentdepeFacebook,amgăsitcevacarepăreapromiţător,decalitateşichiardenişăpentruceeaceseîntâmplă,îngeneral, prin cluburilebucureştene:proiecţii defilmedeartă.Amfostuimităsădescopărcă,laBerlin,seproiectaufilmele lui Kubrick, Polanski, Lumet, Bunuel, asta ca să îienumărdoarpecâţivadintreregizoriiapreciaţicumsecu-vinedecătrecinefili.

Amdescoperitapoicălocaţiaeultra-centralăşicăafost,la origine, un cazinou. E uşor să înţelegi asta de îndatăce descoperi interiorul grandios, impunător. La Berlin seorganizează şi diverse alte evenimente: petreceri cu DJ-iînvogă,all-you-can-drink, lansăridealbumeş.a. Înoricecaz,deşiproaspătpe lista locurilordeschise înBucureşti,pentrunotadistinctivăpecareoimpune,vărecomandămClubBerlin.

În plus, poţi avea surpriza de a descoperi că printre lec-tori se află personalităţi importante ale culturii, oamenicudarulvorbiriişicuoincredibilăcarismă.FundaţiaCaleaVictoriei încurajează interacţiunea, gândirea individualăşi comunicarea.Cualte cuvinte, e loculperfectpentruoalternativălaeducaţiatradiţională. Pentrumaimultedetalii,accesaţicu încredere:http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/

Fundaţia Calea Victoriei Str. Caimatei, nr. 20, etaj 3, zona Piaţa Rosetti Aşacumeiînşişiserecomandă,ceidelaFundaţiaCaleaVictorieioferăcursuridinaproapetoatedomeniilefără presiunea examenelor, catedrei, distanţei profesor-elev. Fundaţia Calea Victoriei e o altfel de şcoală; dacăentuziasmul de a face activităţi extracurriculare nu te-apărăsit,laFundaţiaCaleaVictorieigăseşticursuriteoreticeşi practice dintre cele mai diverse: de la istoria artei lafotografie,delafilozofielaretorică,delacinematografieladans.

)

) )

De facut, de vazut, de stiut,

4

StudentIQ

Dacă vreţi să vă mai pierdeţi vremea cu folosonline,site-ulwww.studentiq.rorealizatdecătreceidelaMemoPlusesteoopţiunecelpuţininedităpentrupaginilededicate, în general, studenţilor. De ce? Pentru că poţisă vezi oameni de cultură şi televiziune prezentându-şicartea preferată în filmuleţe de câtevaminute. Nu-i aşacăeşticurioscespunRaedArafat,IrinaMargaretaNistor,Eliza Rogalski, Titus Muntean, Nicu Alifantis sau MaiaMorgensterndesprelecturilelorfavorite?

În afară de această iniţiativă lăudabilă, pe site poţi sămai găseşti: diverse ştiri şi informaţii la zi despre cine,unde, cum mai angajează; despre ultimele conferinţe şievenimentedindomeniuldestudiu;despreorganizaţii şiproiecte încaretepoţi implicaş.a.m.d. Iardacă lucruriledevinpreaserioase, înstângapaginii teaşteaptă jocurilede sub eticheta „Train your brain!”. Punem pariu că veipetrececâtevaminutebuneîncercândsăpotriveştipieseşisăîţidaiseamadesoluţie?Nulipsesccelemairecentetrailere, recomandări de filme şi de muzică. De toatepentrutoţi.Te-amfăcutcurios?

O Mărgică Mărgica simpatică ce ne tot confecţionează broşele pecare le-aţi primit de la noi pe parcursul evenimentelor„Carevasăzică” se numeşte Sânziana Pepine şi, în timpulei liber, face şi desface: broşe cu cele mai năstruşnicemesaje,cucelemaisimpaticeculorişicucelemaiaranjatefundiţe.DeMărgicadaipestetot:laomargica@gmail.com,pewww.omargica.wordpress.rosauvăîmprieteniţidirectpe Facebook, la www.facebook.com/omargica. Poţi săcomanzide laea sau săo rogi să îţi personalizeze,dupădorinţeşipretenţii,broşapreferată.Oricumarfi,Mărgicaetalentatăşisedescurcă.Garantăm!

Festivalul Naţional de Film Experimental BIEFF 2011, ediţia a II-a 16- 20 noiembrie

Competiţia Internaţională BIEFF 2011 oferăo selecţie a celor mai interesante titluri din ultimii anidin zona cinema-ului de avangardă şi a artelor vizuale,filme multipremiate şi prezentate în muzee prestigioaseîn întreaga lume, printre care, în premieră în România,scurtmetrajele câştigătoare la festivalurile de film de laVeneţia, Cannes, Berlinale, Rotterdam, Oberhausen. Înacestan,programulspecial“DutchExperimentalFilmAndVisual Art” concentrează filme aparţinând uneia dintrecele mai interesante şi dinamice zone artistice actuale:filmul experimental din Ţările de Jos. În cadrul ediției cunumăruldoi,spredeliciulpubliculuiamatordeexperimentcâtcuprinde,vorfiprezentateproiecţiilerenumiţilorfraţiQuay.

Știați că...?

• filmul francezului Gaspar Noé,Irreversible(2002),precumșimaicunoscutulMemento (Cristopher Nolan, 2000) începcu secvența de final și se derulează inverscronologic?

• există un scurt-metraj numitPalindrome(Philippe Barcinski, Brazilia,2001)careruleazăînsensinversși,dupăcumîispuneșinumele,aresensînoriceordinel-aiviziona?

Sunt la început de drum şi ne încântă cu ce cântă:

1. The Drums – How it endedOricât de tristă ar fi piesa asta, parcă n-ai cum să nudansezi.DoarsuntTheDrums,nu? 2. Active Child – Hanging OnMuzicaluiPatGrossiecevacen-aimaiauzitpânăacum:undreampopexperimentalnumaibunsă-lasculțiseara,launpahardevin. 3. The Amsterdams – SummertimeChiardacăTheAmsterdamscântădecevaani,înultimeleluninuampututsănuobservămunaltstilmuzical.Cevamaielectro,cevamailucrat,cevamaibine. 4. Austra –Beat and PulsePiesa asta sună atât de bine încât simt că ţi-aş pierdetimpulpovestindu-ţidespreea,înlocsătelassăoasculţi.Ştiiceaidefăcut. 5. Jamie Woon – Night AirO piesă de ascultat în căști seara, cu mâinile adânciteîn buzunare.Nici să nu-ți treacă prin cap să numergi laconcertulluidinnoiembrie!

Festivalul Naţional de Teatru „I. L. Caragiale” 28 octombrie- 6 noiembrie Sub motto-ul „Omul, acest animal ciudat...”(AntonPavloviciCehov),edițiacunumarul21aFNTaduce33 de producții teatrale, alături de conferințe, întâlniri cupersonalități din lumea teatrului, spectacole radiofonice,lansăridecarteșiexpoziții.Vorfipuseînscenăpiesescrisede A. P. Cehov, W. Shakespeare, I.L. Caragiale, EugèneIonesco,IngmarBergmanș.a.;printreregizori,îiamintimpeunanimcunoscuțiiAndreiȘerban,SilviuPurcărete,AlexandruTocilescu,AlexandruDabija,RaduAfrimetc. FNTpropuneun portofoliu divers de reprezentări ,tradiționale sau non-conformiste,încadrulurmătoarelorsecțiuni:Focus(AndreiȘerban- Cehoviziuni), Spectacole tematice, Dans în teatru,Teatruldemâine,Înprim-plan,actorul.

Kinofest Festival 2011. International Digital Film Festival 28- 30 octombrie Kinofest2011teinvităsăparticipilafilmeledincompetițiatinerilorregizoridebutanți,precumșilaalteproiecțiidejacunoscute înSalaUnionaCinematecii, laGarageHallșilaCentrulCulturalalRepubliciiMaghiare.Filmele înscrise în concurs se încadrează la secțiunile:animație,microfilm(max.90secunde)șificțiune(max.20minute).Dacăvreisăvezicumaratăcinematografiademâine, laKinofest ai ocazia să îi cunoștipe ceimaitalentațiviitorioamenidefilm.

Ascultaaici!Recomandărimuzicale

De Maria Năzdrăvan

6. The Vaccines –WetsuitBăieţiiăştiaparcăauapărutpestenoaptecucâtevapiesecatchydecarenutemaisaturi.Wetsuitede-adreptulepică.Sezicecădacăînchiziochiiîntimpceoasculţi,osăîţiimaginezicăeştilaconcertullor,pestadion. 7. Boy and Bear –Mexican MavisTe-aigânditvreodatăcumarfidacăFleetFoxesarscoateopiesăcuLocalNatives?Camatâtdebinearsuna. 8. Chapel Club – Waterlight ParkPoatei-aivăzutlaSummerWell,saupoateleștiimăcarsuper-hitulSurfacing.Așacumne-auobișuit,iatăunaltexempludemelodramaticpopularsongfoartebunşicevamaiobscur. 9. Little Comets - One Night In OctoberÎnspiritulsezonului,băieţiiauscosopiesăcareîțivaamintideVampireWeekend.Dacăniciacumnuteridicisădansezi,eștiocauzăpierdută. 10. Miles Kane –Come CloserAcumcătotte-aiîncălzitdansând,n-aşvreasăteîntrerup.TelascuMilesKaneşiunadintrecelemaibunepiesedepealbumulluidedebut.

)

5

Harta studentului VIP

Business Club

• comunitate axată pe dezvoltarea spiritului antreprenorial şi aptitudinilorstudenţilorcarevorsăîşideschidăpropriaafacere; •puntedelegăturăîntrestudenţişimediuldeafaceriromânesc,legăturăceestenecesarăcreăriiuneicomunităţidelideriîndomeniu; •comunitatedetinerientuziaşti,talentaţi,plinideiniţiativăşispiritdeechipă; •unclubcesemăreşte,înmedie,cu15membrinoianual,creândastfelrelaţiiprofesionaleşisocialeîntrealumnişimembriiactivi; • un loc de convergenţă pentru toate domeniile ce vizează dezvoltarea unuibusiness:vânzări,resurseumane,planurideafaceri,bursadevalori,strategiidemarketingşistudiidepiaţă,managementulproiectelor,etc. Activitate: • întâlniri săptămânale la care participă membrii clubului şi antreprenori desucces,ocaziedeadiscutaşianalizaproblemeactualedindomeniulafacerilor; •trainingurisusţinutedeparteneriinoștrieducaţionalişifoştimembriaiclubului,lideriactualiaimediuluideafaceridinRomânia; •seminariiaxatepeconstruireaplanurilordeafaceri,analizareapieţeidecapital,amediuluiinvestiţionalşicercetareaunorstudiidecazdindomeniu; • proiecte externe destinate studenţilor interesaţi de antreprenoriat, prilejpentrumembriiclubuluidea-şiconsolidacunoştinteleteoreticeînvăţateşideacontribuiladezvoltareanoastrăpersonală. Leadership Development

Leadership Development este acea comunitate a ”Voluntari pentru Idei şiProiecte”careîiinvităpestudenţisăiainitiaţivaşisăîşidezvoltepasiunile.CedeosebeşteLeadershipDevelopmentdecelelaltecomunităţiVIPeste,pelângăspecificulproiectelordetradiţie,faptulcăîncurajeazăstudenţiisăconceapăşisăcoordonezemiciproiecte,înfuncţiedepasiunilelor,încadrulunuiconceptnumit”Incubatoruldeidei”.Amcreatacestconceptdincredinţacăunomîşiatingepotenţialulmaximprinactivităţicareîlpasionează.

”Incubatoruldeidei”vafuncţionacaunmediuîncarestudenţiiaufrâulibersăîşiurmezesclipirile,reuşindsăîiinspirepeceidinjurullorspreacreaîmpreunădiverseproiecte.Această activitate a comunităţii completează organizarea proiectelor de tradiţie: ImpactMarketingSchool,StudentulAnului,PersonalDevelopmentSchool,Cultural ID,ŞcoaladeVară”RomaniaSecoluluiXXI”.

Econosofia

Econosofiaestecomunitateaoamenilor cuadevăratpasionaţideeconomie, cuspiritpolemic,deschişişimereuinformaţi.Maimultdecâtorice,Econosofiaesteunmediudinamicalînvăţăriisidezvoltăriiconstante,cuoţintăprecisăşirezultatemăsurabile.Econosofia oferă un mediu dinamic de dezvoltare şi învăţare studenţilor pasionaţi deeconomieşipoliticiinstituţionale. Aicigăseşti: •ceimaibunispecialiştiindomeniileeconomicşiacademic-economişti-şefiaicelormaiputernicebăncidinRomânia,profesori,experţiFMI,analişti; •studenţicuadevaratpasionaţidepulsuleconomiei; •provocare; •prieteni; •multe,multeideifrumoase.

International Affairs

International Affairs este ultima comunitate proaspăt înființată de AsociațiaVoluntari pentru Idei și Proiecte. Scopul comunității este să aducă împreună oameniipasionați de globalizare și geopolitică, oferindu-le oportunitatea să își pună în practicăaptitudinile înexperiențe interculturale. În anul ce urmează vom organiza conferințe șiworkshopuripetemeinternaționale,studiidecercetareprecumșiproiecteinternaționale. Pentru mai multe detalii despre comunităţi intră pe: www.vipromania.ro

6

Good to Go: îmbracă forma unei şcoli naţionale de business, fiind destinatstudenţilorpasionaţideantreprenoriat,dornicideasedezvoltaprofesional şia se iniţiaînafaceri.Acestapuneîncontactoamenidesuccesdindomeniulantreprenorial,atâtdinRomânia,câtşidinstrăinătatecustudenţielitiştiinteresaţidedomeniulafacerilor.Lafinalulevenimentului,participanţiisuntprovocaţisărezolveosimularemanagerială,ceimaibunidintreeifiindrecompensaţicuinternshipuriîncompanii.

Business Club Conferences: este celmainonconformist şiunuldintrecelemaitinereproiectealeBusinessClub.Conferinţeleceseîntindpe3zileaducînfaţastudenţilorun colectiv de speakeri format atât din antreprenori autohtoni de success, cât şi dinpersonalităţi internaţionale ale mediului de afaceri, ce va aborda antreprenoriatul dinperspectiva temei specifice a fiecărei zile. Conferinţele sunt completate cu sesiunile deîntrebărişimomentedenetworking,menitesăîncurajezedezvoltareacomunităţiiBCCdetineriantreprenori.

Investment School:seadreseazătuturorstudenţilorpasionaţidepieţedecapital,cedeţincunoştinţesolideîndomeniu.FiindprimaşcoalăgratuitădeinvestiţiidinRomânia,oferăoportunitateastudenţilordeaînvăţadirectdelaspecialiştiîndomeniulinvestiţiilor,dar şidea tranzacţionavirtualpepiaţabursieră românească.După traininguri pe temespecificeoperaţiunilordepepiaţadecapital,participanţiivoravealadispoziţieolunăsătranzacţionezevalorimobiliarepeoplatformăvirtualăoferitădeIntercapitalInvest,iarlafinalulperioadei,aceiacevorobţinecelemaibunerezultatevorprimipremiiînbani,alăturidecărţişidiplomedeparticipare.

Business Education: Proiectul este structurat pemodule precum Inspiraţional,Legal,Financiar,MarketResearch,careaumenireadea-ifacepeparticipanţisăînţeleagăprofunzimeafiecăruidomeniudeactivitatecuprinsîntr-unbusiness,indiferentdedomeniuldeactivitate.BusinessEducationoferămembrilorknow-howdeînaltăcalitate,networkingşi posibili parteneri saumentori, întâlnirea unor oamenii de elită din domeniilemai susprecizateşiunghidcuprinzătorpentruiniţiereaunuibusiness.

ReSearch: esteunproiectintern,aflatlaprimaediţie.Ceeacenepropunemsăfacemestesăcreămobazăinformaţionalăsolidă,caresăajuteorganizaţiapetermenlung,maialesînluareadeciziilor.Facemacestlucrurealizândunsetdecercetăriatâtcalitativecâtşicantitativeînjurulcâtorvadomeniideinteres.Motivaţianoastrăvinepede-opartedinentuziasmulfărămarginipecare-lavem,iarpedealtăparte,dinideeacăavândacestenoiinformaţii,vomputeaîmbunătăţiatâtactivitateaVIP-ului,câtşiacelorlaltorONGS-uri.

Personal Development School:proiectde tradiţiealorganizaţiei, vrea săoferestudenţilorunimpulsindezvoltareapersonalăşiprofesională.Participanţiiauocaziasăsedezvolteparticipândladiverseactivitaţioferitedespecialiştiîndiferitedomenii,caresăiiajuteinviitoareacarierăprofesională,indiferentcarearfiaceasta.PDSseridicăpevârfurianul acesta şi ajunge la ceade-a8aediţie.Vrea studenţipasionaţi şi creativi, care să sedezvoltepersonalprincultivareapasiunilorlor.Participanţiivoravealibertateasădiscuteşisădezbatăpasiunilelor,transformându-leinproiecte,caremaidecaremaiatragător.

Studentul Anului: este un proiect ce premiază excelența înmediul universitar.Anulacestaîșipropunesăevaluezelanivelnaționalceimaibunistudențidinșasedomeniieducaționale:Arhitectură,Drept,Economie,IT,JurnalismșiComunicareșiMedicină.SelecțiacandidațilorarelocpebazaCV-uluișiauneitemedeconcurscucaracterpractic.Finaliștiidepefiecarecategoriesuntrecompensațicupremiiînvaloarede3000euroîncadrulGaleiStudentulAnului.

Impact Marketing School: este prima școală de marketing la nivel național.Proiectulpresupuneselectareacelormaibuni25destudențipasionațidemarketingdinîntreagațară,caretimpde10zileparticipălatrainingurișiinteracționeazăcuspecialiștidindomeniu.Maimult,aceștiaauposibilitateasărezolveunbriefrealpentrucompaniaparteneră. Aflat la cea de-a unsprezecea ediție anul acesta, ImpactMarketing School îșipropune să creeze o comunitate a foștilor participanți și să îi implice într-un process deînvățareactivășicontinuă. Sesiuni de Training-uri pentru Creier(STC): Îţi pregătim o serie de traininguripicante care să îţi antreneze papilele cunoştinţei. Condimentele sunt la alegere: micro-economie dulce-amăruie, sau macro-economie acrişoară. Avem traininguri, cursuri şiseminariipemodelareeconomică,previziunişisofturieconomice.

Videoconferința British Council: Te provocăm să guşti o adevarată delicatesăcumrargăseşti.Specialitatebritanicăglazuratăcuideiromâneşti!Poftăbună!ÎncolaborareBritishCouncil -4noiembrie@BritishCouncil întreorele13:30-15:30! Invitat:prof.PaulCollier(profesoreconomieOxford)

Eco Nuts:Unmănunchidestudiidecazaromateseamestecăcuanalizepicantelacareseadaugăunstropdejocşicreativitate.Unmixîntrestudiidecaz,dezbaterişianalizeasupraunuisetdeţăripecarelevomstudiadinmaimulteperspective:economic,cultural,politic,demografic.

Econosofia Conferences: Aici vei degusta de-a lungul conferinţelor cele maibunesortimentealeeconomieialăturidemaeştricaretevorîndrumalunădelunăîntainacunoaşteriieconomiei.Îţigarantamcâteoaromădiferităînfiecarelună.

Global Research School:Scopulestedeaoferistudențilordinrelațiiinternaționaleocazia de a lucra aplicativ pe studii caz, pe probleme recurente la nivel internațional.Vor trebui, de asemenea, să gândească soluții pentru ameliorarea fenomenului analizatîn studiuldecaz.Dedicat studenților carevor să își continuestudiile îndirecția relațiilor(economice)internaționale. Nevoia identificată: competențenecizelate înalcătuireaunui studiudecaz și aunorsoluțiipentruameliorareasituației/contextuluianalizat. Content orientativ al programului de lucru: prezentare studii de caz ale unorspecilisti,seminariideteorieîncercetare,activităţidecercetare,vizitedestudiu,lucruînechipăpecercetareapropriu-zisă.

Carevasăzică: “Ziarstudenţescdeinformarecucap!”

PentrumaimultedetaliidespreproiecteleVIPRomaniaintrapesite:www.vipromania.ro/proiecte

7

Din învataturile unui tip care a terminat facultatea acum 4 ani. Mult mai greu.

m terminat facultatea acum4 ani. În ani calendaristicinu pare foarte mult, în anide rețele sociale înseamnămilioane de update-uri.Numărând statusurile înapoiîn timp, îmi dau seama câtemomente aș fi putut salva,câtemomentenu aș fi ratat

dacăînfacultateașfiavutinternetpemobil.Măuitlaceicareintrăacumînfacultateși-mivinesălebatbătrâneștepe umăr și să le spun: “Bagă legitimația aia în buzunarși fuguța să-ți iei niște net pemobil. Hai, e unmagazinaiciaproapedeundesă-ți iei cartelaVodafone iartineriiauoferte cupână la 10orimaimult netpemobil!”.Nuglumesc,viațameadestudentarfifostinfinitmaisimplădacăașfipututsă-mipunnetpemobil.Săvăexplic… PrimameaziînBucurești.Amaterizatîncapitalăpe 20 septembrie 2003, la 8:15 minute, când a ajunsrapiduldeSatuMare.Amfostatentsfătuitsănuiautaxi-uride laGaradeNord,asacăm-amurcat în troleucuohârtiuțăînmână:“DionisieLupu65”.HabarnuaveamcineeDionisieLupusaupeundel-așputeagăsiprinBucurești.Cebinemi-arfiprinsatunciunGoogleMaps,săaflucădefaptdistanțanuechiarașamare,căde faptputeams-oiau liniștitpe jos.Puteamsănu iauamendă întroleu,sănumacertcucontrolorul, sănucobor la4stațiigreșite.Darn-amavut!Așacăm-amurcatîntroleul71nu62,cumeracorect.Amdecissănuîntreblacasadebileteîncesă

măurc,pentrucămis-aspuscăsudiștiisuntrăișitetrimitîndirecțiigreșite.Nuaveamnicibrowsersăcautliniiledetramvaicorectecătreceeacetrebuiasăfieviitoareameagazdăpentruurmătorii4ani!Așacăm-ampierdut.Firesc. Apoi, prima zi de facultate. Nu știam că esupraestimată.Oașteptamnerăbdator:săcunoscoameninoi într-unorașcu totul șicu totul străindemine.Ajunsacoloamaflatcănueașa. Desigur,dacăeraiuntipdezinvolt șinu-țipăsacătepoțifacederâscândtebagiînseamăcutoatălumealucrurile erau ok. Statistic vorbind, din 20 de încercărimăcar vreo 5 oameni trebuiau să te placă. Și așa, dinbăgatînseamăînbăgatînseamătefaceaicuogașcădeprieteni.Acum,dacăeraimaielegant,cumsuntîngeneraltipiidinprovincie (îmimulțumițimai târziu),nuo făceai.Așteptaisăsebagealțiiînseamăcutine,săteîntrebecâteceasul, să-ți cearăobrichetă fără să știecănu fumezi.Întretimp,tuoardeaicoolșimisteriospânăcinevacădeapradăstiluluităudeinvidiatșiteaborda.Apoiîicucereaicudouătrei“noah”-uriși“ioi”-urișigata.Sunăușor,dareraobătaiede cap!Plus cănu se întâmpladinprima zidefacultate.Seîntampladupăsăptămânilungidediscuțiiinutile,depolitețurigratuiteșidiscuțiidesprecursuri,deparcăi-arfipăsatcuiva. Acumînsă,lucrurilesuntinfinitmaisimple.Dacănusunt,trebuiesă-țipuinișteîntrebări! Ajungiladeschidereadean,deschiziFoursquare-ul și vezi care colegi sunt în schemă pe acolo. Le dai oinvitație și aia e. Sau, dacă nu ești suficient de sofisticat(cumamhotărâtcăsunttipiidinprovincie),leaflinumeleșiledaiaddpeFacebook.Acumeimposibilsănuieșidela deschiderea anului studențesc fără vreo 10 invite-uri.Adouazi,dacăarunciînjocșiunfilmulețdeYoutubedecalitatepentruaudiențătefacicutotatâțiafani! Cuagățatulmi-afostcelmaigreu.Defapt,credcănumeledecodalInternetuluiecombination.

Mi-a luat 6 luni să mă combin în facultate. Șinupentrucănustăpânescartaagățatului laperfecție,cipentrucădefiecaredatăcândinițiamatacul,pac,aflamcăeîntr-orelație.Saucătocmaisedespărțisedefostulșinuvoiasăfiueutipulderebound.Cesimpluarfifostsăaflupelocdacăerauîntr-orelațiesaudacă“it’scomplicated”!Măcarnu-midădeamultimiibanidecurentpeosearăînclub cuuna carevroia săfiumaimultdecâtoaventura.Mariaochema.MariaPopescu,dinTimișoara,aterminatASE-ulîn2003șiacumlocuieșteînTei.ÎmiparerăuMaria,pay-back-time! Eunuamcopiatînfacultate,celpuținnuoficial.Așacănuosăvăspunceușoresăfoloseștitelefonulchiarși la asta. În schimb, și eu, ca orice student amuitat deunele temede seminar.Nuam trimisproiecte latimpșide fiecare dată încercam să găsesc o scuză bună pentruasta.Doarcă,profesorilornuprealepăsa.Șinuputeaisă-ijudeci! Probabil auziseră celemai lame scuze posibile laviațalor. Acum, dacă ești băiat deștept, lucrurile suntmultmaisimple. Înprimulrândaiputeasă-idaiunmailprofesoruluiprincareîțiceriscuzechiardinsaladeclasa,oficial. La sfârșitul cursului, te prefaci că l-ai trimis cu onoapte înainte și aia e. Trebuie să te creadă deși aveaipemailprogramulcutoatecursuriledelacolegatocilarăcarenupierdeniciuncurs. Până laurmaecuvântul tăuîmpotriva serverului.Oaltă ideearfi să-ți faciprofesoriiprieteni pe LinkedIn și să dai join pe grupul lui. Astfel,le arăți că-ți pasă de cariera ta și că în definitiv ești untip serios și interesatde viitorul tău. Cu siguranță își vorschimbapărereadespretinedacăintriîndiscussions! Lucrurilesuntmultmaisimpleacumînfacultate.Infinit. Dacă ai net pe mobil. Dacă n-ai, activează-țiextraopțiuneadevoceșinetdelaVodafone.

De Marius, fost student fără net din Satu Mare

,

) )Acum, dacă ești băiat deștept, lucrurile sunt mult mai simple.

“

A

8

9

Un demarrraj cu p-p-poticneli

de Anca-Maria Pănoiu

Aşami-atrebuitdac-amfostcucapu-nnori!Ovisătoare,oîmprăştiatăcaremergela facultateade jurnalismcu impresiacăosă informezesemeniifidel.Căosăcomunicetransparent.Căosăcreeze.Înlocdeasta,m-ampricopsitîncădelaînceputcuoleucă-ncap,cuosupradozădemercantilismşicucârcădefiguri.Înprimasăptămânăne-au întrebat la toateseminareledeceamales facultateaasta.Pebunedacămaiştiam!Mi-amticluit,denevoie,unrăspunsinteresantşiplauzibil.Credeameu.„Am ales facultatea de jurnalism pentru că am întrezărit oportunitatea de a-mi construi o carieră deopotrivă dinamică şi creativă.” Îmiduhneapână şimiea idealism ieftin,darmăcarnumămaistrofocamsăgăsescmereualteşialtemotiveoriginaleşiinexistente.Amerslaprimulseminar.Asistenta–tinerică,blondă,străvezie,ingenuă,uşorcocoşatăşicudinţidecal.Răspunsuladat-opespate.Amersşilaaldoilea.Acolotreburilesepetreceaupefranţuzeşte.Aşacăatenţiaprofeis-aconcentratpeexprimareameadebaltăînlimbaluiMolièreşimaipuţinpeconţinut,deşivulpeaeraîndeajunsdebătrânăşipăţită încâtsă-imiroasăbanalitateadegâsculiţăstudentă. Teoria comunicării mi-a luat însă piuitul. Figura de la catedră nu mai era nicistrăvezie–bachiarrobustă,nicipornitălavânătoaredegreşeligramaticale.Omulvoiasăştie ce-avem în cap. Simplu. Dur. În acest scop nobil punea la bătaie tot cinismul, toatăinteligenţamachiavelică,toatăforţadepersiflarecucareîlînzestrasenaturaluideprofesorprin excelenţă universitar. Forţă care creştea exponenţial când personajul, să-i spunemTeoreticianul, se afla într-o încăpere cu douăzeci şi ceva de fete abia bacalaureate. „Am ales facultatea de jurnalism etc. etc. ....”Tăcere.Şi-arăsfrântbuzelegroase.Mi-aaruncatdesus,prinochelariifumurii,oprivirelalimitadintremilăşidispreţ.Clar,răspunsulmeunu-lîncălzisenicicâtnegrusubunghie.Ammaifăcutoîncercare:„...dar între timp mi-am dat seama că e prea puţin creativă pentru gustul meu şi prea dinamică pentru cât mă ţin curelele...”Încăimpasibil:„Şi totuşi, de ce eşti aici?”,ainsistatcuovocejoasă,tărăgănată,slobozităleneşdintenebrelediafragmei.Palmetranspirate.Gingiiamorţite.Oarecumoficândurmeazăsăintriîndirectşiîţişopteşteîncască„motor”?Oultimăsforţaregâtuitădinparteamea:„...îmi place să comunic... îmi plac oamenii...”Răspunsul:„Dacă-ţi plac oamenii, du-te la psihologie!”Şi-aplecat.Câtevaclipeamavutsenzaţiacăciocnireanoastrădeideiafostdoarsuspendatăprovizoriu.CăTeoreticianulmi-alăsatunrăgazcasă-miadundepejosrămăşiţeleintelectualeferfeniţite,pentrucaapoisăneîntoarcemînring.Afostnumaioimpresie.Aplecatdefinitivîncăutareaalteiinteligenţe.Unamaisclipitoare. L-am urât pentru referatele lungi şi fără bibliografie. Pentru tomurile decomunicareprăfuite,îmbârligateşiseci.Pentruexamenelegrilă.Pentrucăne-arecomandatcălduros să ne lingempe bot de beletristică şi sămâncămpe pâinea noastră amară degazetarinumailiteraturădespecialitate.L-amînfruntat,cuscrâşnelidemăseleşispumestăpânite,cândne-asugeratcăDumnezeuesteoproiecţiepersonală.Azâmbit.Pesemnecătocmaiîioferisemomostrădeelocinţăspălăcităşicrăcănată.Însăl-amîndrăgitpentrusugestiiledeconcerte,teatreşiconferinţe.Pentrupaselederepliciascuţite,caunshotdetequila. Caunduel fără reguli în care celmai puţin conta subiectul. Pentrudesenele cugloburi,brăduţişicasecocoşatedezăpadăpecarele-afăcutpetablaamfiteatruluiînaintedeCrăciun.Teoreticianuleunuldintreaceioameniraripecare,cucâtîideteştimaitarelaprimeleîntâlniri,cuatâtîiplângimaiabitircândvinevremeadespărţirii.Teoriileluine-auintratpeourecheşine-auieşitpecealaltă.Însănuşiblagoslovirearostitătărăgănat,calmşiimplacabil,cuunzâmbetaproapeimperceptibil,aproapecomplice:„Tăntălăilor!” „Profu’, hai la o ţigară!”Fireşte,astanusepupadefelcupedanteriapluriliteraţilormaivârstnici.Darmergeacaunsăcuexemplarelemaitinerele.Depildă,celcuochialbaştri,frezădeJohnnyBravoşijachetărozasortatăcuconverşii.Îiplăceadeelmult,multdetot.Grupanoastrănu-lavealaseminar,prilejdesuspinepentrudestulecolegeşiprilejdemuştarsăritpentruprofulnostru:„Frate, pe bune dacă pricep de ce băliţi toate după ăsta!”SemaigăseauşialteminunăţiiîngrădinaDomnuluidelaetajul6.Depildă,Feminista.Aveaglobiocularificşi,sinistrudemaripentrucorpuleimărunt,caniniascuţiţidevampirşi,îngeneral,ovoceşiunzâmbetdincarenuputeaideducedefeldacătearelainimăsaumaidegrabătedetestă.Delaeaamaflat,printrealtele,căBibliaesteeminamentesexistă,pesemnedinpricinăcăluiDumnezeunuI-adatprincapsă-iplămădeascăpeAdamşipeEvasimultan.Îşifăcuselucrareadedoctoratpe„corpurişisexualităţi”,iaruneoriaveamsenzaţiacăvedeînfiecaredintrenoiunobiectdestudiu.Deocamdată, era însă numai seminaristă. La curs ne întâlneam în fiecare săptămână cuconferenţiarul:odoamnă foartefină, foarteexperimentată, foarteblondă, foartetitrată,foarterespectabilă.Seadula.Titulaturaprelegeriloreis-adoveditînşelătoare.N-amcomu-nicatinterpersonalcueanicicâtopupăză-ntanga.Amscrisdupădictare.Şiamdatexamengrilă.Sau,dupăcums-arfiexprimatdoamnaîncauză,„amimplementatgrafico-lexicalideirezultatevocalşiamplificatetehnologic”.Aldoileanumedefamiliealdoamneinucadrade-loccuvaloarea.Însăeraalei,prinurmareîliubeaşiîlarboraînconsecinţă.Nuştiucumrez-istatentaţieidea-lparafrazaînstilulpersonal.Arfisunatdelicios:„fructdeformăalungită,înzestratcromaticcuotentăvânătă,cuporţiuneagerminativădurăşivoluminoasă”.Înteh-nicilederedactareneiniţiaofigurăfemininădevârstaadoua,cuochişoriumezidehamster.DădeaturecaSpeedyGonzales,sezăpăcea,seîmpiedicadecabluri,gâfâia,transpira.Şiastaînfaţaunuiamfiteatruaproapegol.Zuzaceacupărulverdeaveahainezăpăciteşipedago-giedupăbucheacărţii.Predaceştiaeacătrebuie,darcândseiscaupolemici,sesimţeacapeterenminatşiînăbuşea,rapidşiigienic,pornirileintelectual-analitice.Ammaiavutde-afacecuunadintreredactorii-şefiaiunuicotidiannaţionaldeprestigiu.Eramareşibună.Camblazată.Camsictirită.Camresemnată. Încădinprimulseminarne-aspusclarsăne

luămgânduldelafăcutcopiişiviaţădefamiliedacăvremcarierăîngazetărie.Îşiproslăveamotanul. A încercat să ne înveţe să scriem ştiri şi să strângem informaţii cu o viclenieziaristicăprocedurală.Darmaimultstăteamlapoveşti.Dereuşit,areuşitprofu’deradio.Altzurliu.Netutuiam.Cândn-aveachefdeseminarputeasăspunăbancurideocheate2ore,lafoccontinuu.Dupăexamen,ne-afăcutcinsteîncârciumadincampus.Delamuncă,însă,nufăcearabat.PestetoatăaceastăfaunăcoloratăîmpărăţeaFeudalul.Eraomalune-cos,darcuhardidactic.Buba?Cinismul.Persiflapoeţinaţionali.Neîndemnasubtilsăneperfecţionămînartamanipulării„bizonilor”.Netrânteazâmbitorlaexamen,înproporţiede75%.Îiîmprumutasenumeledefamilieuneispecialisteînrelaţiipublice,fostăinginerăpevremealuiCeaşcă,cucareeramaiînţeleptsăteaibine.Gurilerelespuneaucăşi-lluaseînapoi.Darnimeninuerasigur. Amvrutsă-miiaucâmpii.Săiesdinarenăcucinsteşionor.Săplecpestedrum,laLitere, lamaţefripte.Sătrăiescotinereţeboemăşiunviitor incert.Sămădezbardinprunciedevinaviitoaredeafacebanipeseamanaivităţii,apoftelorsauaprostieialtora.Misepăreaungesteroic,demn,integru.Abiaaşteptamsă-miretragdosarul,subprivirileacrealesecretarei.Amrenunţat.Poatedinblazare.Poatedintr-orelaxareanervilorpreaîncordaţilaînceput.Încredereamis-atrasdelaProfesor.Cucâtevavorbededuhşicuunzâmbetabiaîntrezăritpesubmustaţastufoasă,mi-adatdeînţelescăîncuşcamass-mediasepoateşisupravieţui.Mi-alărgitcrăpăturazgârcităprincarepriveamlumea.Amsimţitcăl-amapucatpeDumnezeudepiciorcândmi-azis,dupăexamen,căamstorstoatăzeamadinlămâiapublicitară.Peurmă,acelaşipiciormi-adatunşutînplexcândamaflatcăProfesorulnum-adăruitdecâtcuun7.Darvorbaaiacuşutulebineştiută...Ampriceput,însfârşit,căînceputurilenufacnicicâtoceapădegeratădacănulecontinui.Prinurmare...continui. Poatemăamăgesc.Poatecămămintdeunasingură,cafraiera.Efoartesimplu

săminţi. E destul să spui: „Nu regret nimic, nu mă doare nimic, nu-mi lipseşte nimic, mă culc liniştit, a trecut de 11 noaptea.” E foarte sim-plu. Hai, curaj! Pe dracu’.

10

Ilustraţie: Emanuela Balint

Anca-MariaPănoiuestestudentăaFacultăţiideJurnalismşiŞtiinţeleComunicăriidinBucureşti

Zeppelin

de Karina Condei

La primele raze de soare, am refuzat avantajele propuse de confortabilameacasă, ieșind în curte să-mi rezolv treburile gospodărești. Un asemenea gest de revoltăcasnicăizvoradinrănileuneiiernicepăreacăn-osănemaipărăsească.Vecinii,puținmaiconservatori, îmiaruncaupriviritrufașe.Ideeameacuziduldepiatrădespărțitorpecarevroiamsă-lclădescnufuseseîncăaprobată,așacătrebuiasămămulțumesccuminimuldeintimitatepecaremi-lofereagardulviu.Tacticos,m-amapucatdecălcat,oîndeletnicireceputeams-oîndeplinescdoarîntr-uncontextce-mideturnaatențiadelacorvoadaastadinceîncemaiinsuportabilă. Mai apoi, într-un moment de frenezie, când exercitarea îndatoririlor casnicemergea ca unsă, am fost distras de zgomotul infernal produs de unmotor ce părea săgoneascăînultimacursădinviațaposesorului.Neatențiasubităs-atransformatîntr-oarsurăputernicăcufieruldecălcatpeparteasuperioarăamâiniidrepte.Și, cumobișnuiamdemic,m-amîndreptatamenințătorspreceamaiapropiatăsursădeapădincurte,stropindu-mimânacepăreasăpulseazepeunritmnumaideeacunoscut.Lacontactulcuapa,s-adezvoltatostraniebășicăce-micuprindeaînîntregimesuprafațaarsă.Ciudățeniafăceacabășicasănuconteneascăsăsemărească,umflându-secuorepeziciuneacareintimidachiarșimașinăriilecomplexedeumflatbaloane.Incidentulguvernatdehazardapermisca,subprivireameasiderată,săcrescăunmicbalonpemânaarsă,ceapois-atransformatîntr-unbalonmediu,caulterior,putereameadeînțelegeresăfieeternsfidatășimâna-misăfiegazdaunuinouzeppelin.Și-așa,prinforțanouluicrescut,m-amridicatîncet,încetdelasol,fiindpropulsatîntr-unzborciudat,călăuzitdepropriameamână.Primulimpactafostsă-mivădcasadesus,și-nnevroza-micaracteristică,săremarccâtevagăuriînacoperiș,pecareintenționamsălereparimediatdupăaterizare.Întotdeaunaavusesemrăudeînălțime,darparcăcevadinmine-mistrigăsămăliniștesc,erampemâinisigurededataasta.Totcartierulrămăsesedoaropatăcenușieșiretrasă,iarnoulpeisajmăfascina. Norocsaunu,înaceeașizisedesfășuracompetițiaanualădebaloanecuabur.Ampreferatsănuintruîncursă,amstatrezervatpemiculmeuculoaraeriancemi-lînsușisemgrație mâinii mele zeppelin. Încremenit și uluit de peisaj. Zeci de culori se succedau ,baloaneleoferindunspectacolvizual,ceseputeaîntipărichiarșiînmemoriaposesoruluideretinăcucelmaiinsensibilsimțestetic.Jucamjoculcaptivantdeformeșiculori,vedeamdispunereaasimetricăabaloanelorînaerșitotcorpulerainvadatdecalmulceîlemanau.Încremenitde frumos, survolampeste câmpiadinapropiere, cândo rafalădevântmi-aîmpins călătoria spre răul din vecinătate, pe al căruimal se putea întrezări o turmă deanimaleierbivore.

Curenții puternici mi-au deturnat zborul lin, iar mâna zeppelin a intratîntr-o apăsătoare stare de turbulență, ce s-a dovedit a-i fi fatidică. Inevitabil, bășicasupradimensionată s-a fisurat, iar eu am fost prins într-un într-un vârtej nebunesc. Îniminentulpicaj,mi-amdatseamacăierbivoreleerauoi.Omiedefragmentearfipututsăsesucceadă încapulmeu,darsingurul lucrucaremăfrământaeragândulcăexperiențameaaerianăsevasfârși.Șiașas-ași-ntâmplat.Brusc,m-amtrezitproiectatînmijloculapeiînvolburate. Și-n vâltoarea evenimentelor, aproape că nici n-ammai putut să-mi executdesăvârșitplonjeul,pentrucareeramîndelungelogiatîncerculmeudeprieteni.Odatăieșitlamal,amconstatatcăînotulnu-mimaitrezeaaceleașitrăiri.Și-așaaînceputsă-ncolțească,șisă-ncolțeascătotmaitaredorințadeamăîntoarcepeculoarulmeuaeriancuoricepreț.Pasul iutecătrecasăs-atransformatîngalop,galopulunuiomspreoazaluidelibertate.Blestematuldegâfâitnu-midădeapace,darînaintammulțumitorcătrefierulmeudecălcat.Fier,ceodatăgăsitrăsturnatpepajișteade-abiaîncolțită,afostsurprinssămăvadăîntreg.I-amcerutajutorul.Daroarenumaiaveachef?Cevaseîntâmplase,numaireușeamsămăridic.Dareu,eunu’sgenulcaresedăbătutașaușor.Apoi,zileleauînceputsăsescurgăcurepeziciune,iarfiecaredimineațămăgăseaperseverent,încercamnoișinoimetodederecucerireamâiniimele.Pelamijloculverii,aceiașivecinisâcâitorinuînțelegeaudeceamcomandatuntun. Încercamsămăîmbărbătezadesea,eradragoste,mi-eraclar.Șipentrudragosteapierdutălupțicuîndârjire,lupțicuarme,lupțicuoriceapuci.Pentrucă-iostarecare,cumva,nuștiinicitucum,te-aacaparatșite-afăcutdependentdeea.Ostareegoistă.Și în numele acestei stări am experimentat, rând pe rând, chibrituri, lumânări, chiar șicelemaidesăvârșitearuncătoaredeflăcări.Dar înzadar.Toamnam-aprinsdescumpănitși aproape chilug. Și, cum schimbătoare’s stările omului, am început să-mi urăsc goanaasta nebunească, să-mi urăsc nefericirea. Și-așa ajuns să-mi folosesc doarmâna stângăși,inexplicabil,sădevinstângacicutotul.Șinumaiașam-amforțatsăuit.Săuittot,însăn-o uit și pe ea. Aceastămână dreaptă, fabulos demizerabilă, ce s-a încăpățânat să-mirăstălmăceascăfelulde-asimți. Celmaigreu îmiestesăosimt lângămine,noaptea, înpat.S-ovadcumstășiseuitălamine.Darmăîntorcmereucuspateleși-ievitprivireanecruțătoare.Șide-asta,

amaflateu,căefoartesimplusăminţi.E destul să spui: ‘Nu regret nimic, nu mă doare nimic, nu-mi lipseşte nimic, mă culc liniştit, e trecut de 11 noaptea’. E foarte simplu. Hai, curaj! Pe dracu’.

11

Prima oara când am fugit de-acasa…sau când, pur si simplu, nu m-am mai întors.

de Alexandra Enăchescu

Să fie totul clar de laînceput: nu am fostdintreaceicopiicaresă creeze problemeîncât părinţii să seia cumâinile de părşi să îşi dorească săplece mai devremede lapetrecerepen-

tru căei, simpaticii, jucăuşii, cuminţii ru-biconzinuseopreaudinadadinpicioareşia-şibăgadegetele înfarfuriavecinului.Ba dimpotrivă, eramun copil tăcut, careeradusşiluatînfiecarezidelagrădiniţăde bunica mult prea îngăduitoare,îndărătnicit în a mă împrieteni doar cucine vreau eu.Îmiamintesccă,înacceselemele de sinceritate, mai făceam câte oeducatoare să strâmbe din nas, spunân-du-i, nonşalant, căeu nu stau cu tine că eşti urâtă. Îmi place să trec asemenearăbufniri în categoriaexcepţiilor compor-tamentuluimeu,deşi,misespuneastăzi,eram destul de curioasă şi riscam, demulteori,săpunadulţiiînsituaţiijenanteşiincomodeprinîntrebărilemele.Pânălaurmă,cecopilpoatefiînvinuitcăvreasăînţeleagădiferenţaîntreunbăiatşiofatăsau însemnătatea anumitor cuvinte caresună interesant auzului lor ştrengăresc?Deaceea,cândamfăcuto nefăcută,şoculafostdublu. Eram în grupa pregătitoare;de fiecare dată când mă gândesc la de-numirea asta, mi se pare hilară, dar şipremonitor-adevărată:niciodatănureali-zampragurile,trecerileeraupentruminecaovatăpebăţ,nuştiamcumşicevafila şcoală, ce animal trebuie să mai fie şi acesta,gândeam.Eumăbucuramînaintedejoacă,debalansoarşideprieteniicareuneorimă împingeaupreatare în leagăn(săfifostacestaprimulimbolddeinvidiealcelorcareurmauîncurândsăcrească?.Măbucuramsăfiusinguracareştiadejasăcitească,fărăcaminteameadecopilsăînţeleagădeceeraatât de mare scofală, şicăjurasemprietenielungăîmpreunăcuAna Maria. Nuluasemseamacăaveaniştecizmecamvechisaucăpeeanuoaducea

nimenilagrădiniţă,părinţiieifiindmunci-toricuziuaprinsatşineavândtimppreamult pentru capriciile şi copilăriile fireştiale fetei. Pentru mine, Ana era o faţăzâmbitoare,caremă luamereudemânăşinumălăsasingurăpenicăieri,ceeacecaracterului meu taciturn îi făcea foartebinepe atunci. Eramăcar cineva care sămăzgândăre sau sămă facă să râdcândmă supăram că celelalte nu se jucau cumine. Îmi era de-ajuns. Aşa am ajuns săplănuiesccomedia. Nu fusesem niciodată undevafărăsă îmianunţ familia;defapt,nicinucredcăsepuneaproblemaasta lavârstadenicişapteanipecareoaveam.Învizitălamine-acasăeraşistrăbunicamea,venitătocmaidedeparte,delaCosteşti,bătrânăşi cu grijile ei care îi înăspriseră demultmâinile. Tocmai atunci, gândul ghiduşdeanumăîntoarceacasăînsearaaceeasechirceaşiapoireveneaşimaiputernic înmintea-mi,aţâţatădeAnaMariacare,casăfacempoznapânălacapăt,măinvitaselaea.Dacăplecammaidevreme,reuşeamsăoevitămşipebunicamea,cetrebuia,ca de obicei, să apară, cuminte, în caleamea; nu foarte prudente – în cele dinurmănouăni sepăreacumvanormal cefacem – toată ziua am vorbit numai de-spreasta.

Făceam planuri parcă pentru o

expediţie exotică.

Cred că bănuiam de atunci cusufletele noastreminiaturale că plăcereaa ceea ce e interzis e ceamai intensă –aventura se căsca în faţa noastră, cu câtlucrurile deveneau şi mai de neimagi-nat. Şi mergem şi la gârlă! Da! La gârlă! Unul dintre locurile cărora numai unom crescut la ţară le poate pricepe si-labelepronunţateentuziast,deşi cred că

scăldatulnupoatesăfieoexperienţăstrăinănimănui.Eramcuadevărat fericiteşinedeclarasemmulţumitedeitinerariulnocturnpecareni-lpropusesem. Aşacă,zisşifăcut.Înlocsămămaiîntorcacasă,amcotit-olastânga,peundrumbinechititşineasfaltatdeţară;răspundeammândrăoricuimăîntrebaundemăduccăeu rămân la Ana Maria.Erauşorşifrumossănuîmipunproblemacănuamcerutvoienimănui,cănuştiamdacăvoirămâneşipestenoaptelafatacaremăademenisecubocănitulgreualpicioarelorpecaldarâm,cănu-mitreceaprincapcăcinevaarputeasă îşi facă griji că eu, copilulmereu cuminte, nu veneam, ca de obicei, imediat dupăgrădiniţă, acasă. Întretimp, străbunicamea luase câteva linguriţede zahăr cuapă casărezisteşocului,căcibunicameaseîntorsesedindrumşi,pentrucănuseîntâlnisecumine,strigasedinprag,aproapeîngrozită:Am pierdut copilul! Imaginaţi-văcetărăboi.Aveamunvecin,colegcumineşipărtaşalfaptelormeledinaceazi,lacarebunicamea,cuprezenţade spirit care îimai rămăsese, s-adusdegrabă să întrebedemine–unpasmaibinegânditdecâtalarmantulîndemnvenitdinparteauneibătrâneîngrijorate:Anunţă poliţia, maică.Culentoareaunuicopilcarenuînţelegeaceatâtagrabă,Mihai,căciăstaeranumelelui,arostitzefliu,deranjatprobabildelajoacă,căe la Ana, aşa am auzit-o spunând, că se duce la Ana Maria. DescrierileGhionoaieidinmaivechilepoveştiîncareeroulserătăceştepecineştiecepajiştecuierburilenecositedeveacuricuprindeaumereusintagma„cuofalcă-nceriuşicuuna-npământ”.Camaşastăteaulucrurileşiacum,căci,cuofalcă-ncerşicuunaînpământ,bunicameaapornitdinnouladrum–pânănuseîntorcpărinţiidelaser-viciu.Într-oaltăparteasatului,euşiAnaneschimbaserăm,abandonasemrochiţafăcutădebunica– croitoreasădinfire şidemeserie– şi îmi luasemoperechedecizmedecauciuc,încaretrebuiesăfifostfoartenostimă,căciîmieraucucelpuţindouănumeremaimari.Şineîndreptamspregârlă.PărinţiiAneiîncuiaserăcasaşiplecaserăcutreburi,careîncotro,iarnoimergeamagale,chicotindşiţinându-nedemână.

Încaleane-aapărutbunicamea,luându-mălarostdelacâţivametridistanţă.Ce-ai căutat la Ana? Stai că te prind eu acum.Îmiamintescdoarcăm-aluatde-omânăşim-atrasdelângăAna.Dindrumulpânăacasă,numaiţinmintenimic,însă.Trebuiecăamfostfoartetristăşinelămurităînprivinţafapteimeleatâtdegraveînochiiadulţilor,daratâtdeghiduşeşiinteresanteînochiimei. Ce-aurmatdupăaceea,probabilcăseîntâmplă,îngeneral,înmaitoatefamili-ilecaresimtnevoiasăîşipedepseascăexemplarcopiii:aimeinumi-aumaivorbit,nuammaiavutvoiesămăuitlatelevizor(credcăamsuferitmultdupăSailorMoon),iardedulciurinicinumaieravorba.Ah,astaînafarădemomenteleîncaremamadecideasălasegardajosşisăîmimaistrecoarecâteociocolatăcuromsauunbatoncuvanilie.Lagrădiniţă,s-adeciscărolulmeuînserbareacestăteasăvinăvafiaceladePrinţesăMofturoasă;cualtecuvinte,obişnuităsăfiuprinţesămereu,îmimaidădeauunstratdincoroniţăjosşimănumeaumofturoasă,însemndeprotestşideînvăţaredeminte. Aşaamfugiteude-acasă–într-unaccescopilărosdesincer–laovârstăîncaretotcezburasemâncaşieradelicios,pedeasupra.Sper,totuşi,cătoatălumeaafăcutastacelpuţinodatăînviaţă,pentrucănimicnusecomparăcusentimentuldevinovăţieoacheşăşicupovesteapecareoducimaideparteapoi.

”Cam până aici ne-a fost.

”

12

Trusa de sculede Domnişoara Clofullia

Toţinedorimsăfimfotomodele,săavemtenulfrumos,săcâştigămuncampionatdeşah,săcunoaştem3-4limbistrăine,sănesaluteionţiriaclaunevenimentmaimultsaumaipuţinmonden,săştimsăgătimlasagnasaupoale-nbrâu,s-odămdesus,săputemcântamăcaruncântecfărătracşizgârieturipevinilulluiAdam,săconcurămlaraliu,săapăremîntr-unfilmcertainregarde,săprezentămştirilesausăinventămundispozitivcomplexcumărmuşcatincorporat..dar,oare,câţidintrenoiîşidorescsămeargă,înritmulvântuluideseptembrie,pedrumullacapătulcăruiasegăsesctoateblitz-urile?câţidintrenoinuardetapele,aşacumardeunbăţdechibritînmânastângăsaudreaptă,înfaţauneiscrumiere?Nuvorbescdespreaceledorinţecareajungsădefineascăviaţacuivaşicareîlfacpeacelasăstrăluceascăşisăfieuşorrecognoscibilîntr-uncoşcufructedesezon,înmiezulaglomerărilorinsalubre,cidespredorinţeleinstant,laplic,treiîn1strongşidesprenoi:demineşidetine,înfiecarezi..dimineaţa,înstrânsoareametrouluisauatramvaiului41,cândliniileparinfiniteşiminutelepeFFWD,denoiceicarecitimcan-can-uldinmâinilealtoraşipecareapoiîiurmăreştetoatăziuauntitluumflat,cugalbenecaractereşiecouriinexplicabile,denoi,ceicareintrămîncorporaţiicufrunteasus,lafiecareînceputdesăptămână,crezândcăputemschimbalumeaşicare,înfiecarevineri,plecăm,târşâindprivirea,convinşicănusuntemaltcevadecâtorotiţăîntr-unmecanismfărăvârstă,oentitatedecaresepoate,oricând,lipsimecanicul-şefalîntreguluiangrenaj.Numaiînseamnăatâtdemultpentrunoiînceputurile....nuneintereseazădecâtfinalurile,theend-urilehollywoodiene,răgetuldeleudinmedalionuloranj,foculdeartificii,aplauzele..Totulparefăcutpegenunchi,autenticulsepierdeînmucegaidefanfarăşigustamardebere.Începuturileauajunssăfiedemodate,sănumaiinteresezepemulţi,

nesuntutilenumaipentruafuraoclipădinvideoclipurileyoutube,pentrucaapoisămutămcursorulmouse-uluispremijlocsaufinal,undeadevărataacţiunesepetrece.Etrist.Ecaşicândaifacebungeejumpingîndouămişcări:sus-jos..ecaşicândaiştergeculavetadebucătăriecălătoria,drumuldela30maltitudinelaadrenalinaorgasmicăîninteriorulunuiprogramdemontatfilme..cut..copy..paste..play.Niciîncinemaînceputurilenumaisuntlafeldeimportante,decâtevaoriîntâmplându-li-seunorcetăţenisăsedeafilmulfărăprimele4-5minutedepeliculă..pemotivcăce-ţitrebuieţiesăvezititlulfilmuluipecarelaicititpeafişsautedescurcimataleşifărăscenedeînceputsăînţelegipovestea..darRosebud,darcetăţeanulKane?Poateartrebuisănepreocupemaimultfundaţiauneiclădiridecâtpanglicapecareneînghesuimsăotăiem,înzumzetplăcutdecasetevideo.Poatedacăne-arafectamaimultdecâtogaurăînciorapviitorulkinderiloreducaţiînabatoareliterare,amrenunţalaorgoliireformatoareşine-ampunepetreabă,amscoatecuieledinîncheieturilelimbiiromâneşiamlua-odelaînceput,cusaufărăfemeimironosiţe(opţional!),fărăbutondeescapesauposibilitatedectrlaltdel,îndrăznindsăgustămoţetulzidezi,pânălaultimastaţie,dindepouldudeşti.Zâmbetulnostruvaajungesăvalorezefixcâtgauracheii.Săînlocuimcărţiledevizităcuvizitefăcutecărţilor..maides,maimult,maiobsedant..Săinversămîncalendarulşiîngoogledocs-ulnostruinternordineazilelor..săintrămîncorporaţiidezamăgiţi,frumoscoafaţişiresemnaţiînstareaderotiţăcumustaţăcharlot-inianăşisăieşimînverşunaţi,luptându-necudonquijoţiipastelaţi,veghindasuprastăriinoastredemoridevânt..sănumaifimpiesaşisăîncercămoexistenţădesculăsalvatoare,indispensabilăreparăriiutilajului.

13

Etalarea unui bulb de educatieJanAmosComenius începânddinanul1645întemeiază,printreceleșaptereformealesale,predecesorulprogramului Lifelong Learning (LLL) – Educația universală saupermanentă. Concept greude contestat,darmultdezbătutșiaplicatînultimii300deani.Înprezent,tineriieuropeniparticipălaactivitățiintercul-turaleprinprogramulLLLșiTineret înAcțiune(eng.YouthinAction)finanțatedeComisiaEuropeană.Deundeprovinenevoiadeeducațiepermanentă?Caresuntvechileobiectivealeacestorproiecteeuropene?

de Ada Barbu

criteriulprincipaldeevaluareaconținutuluiacestorasăfieutilitatea.Astfel,înviziunealuiComeniusunmanualesteutilatuncicândconțineomaterieconcisă,„dar din care tot ce urmează să se poată pricepe de la sine”. Universalitateaeducațieiesteredatătocmaiderelațiastrânsădintrefiecareperioadăaviețiiomuluișicompetențelepecareeltrebuiesăledezvolteînaceaetapă.Depildă,școalaadolescențeieradedicatăîntotalitateartelorșipoligloției–înspecial,limbii latine, iarșcoalatinerețiieravăzutăcaperioada înțelepciuniideplinesau„arta de a atinge o viață lungă fără trândăvie”.Școalabătrâneții–„culmea înțelepciunii”sau„academia veșnică”–eraproiectatăcaoșcoalăsuperioarăcare-lpregăteapeompentrua„muri cât mai bine”deoarecemoarteaeravăzutădeComeniuscao„osie în jurul căreia se învârte eternitatea”, iarbătrânii„trebuie să înceapă să mediteze asupra temeiniciei celor bune”.Școalamorțiiesteșcoalatuturorvârstelor,iardinacestmotivautorulnuainsistatasupraacesteia. Pampaediaesteoreformă,odorințăaomuluidepedagogiedea„cultiva uni-versal spiritele”. Prin teoriile saleComenius construieșteun făgașdrept pentru toatefenomenele și întâmplărileomenești, iar această inițiativăeste vizibilă înmajoritateapoliticiloreducațieialecărorefecteletrăim,însăalecărorcauzenulecunoaștem. Curriculumulșchioapătă,programeleeducaționaleasemeni,însăunplanbineintenționattrebuiesprijinitșirectificatde-alungultimpului–chiarde-alungula300deani–pentrucăpoateaveaunrezultatinteresant,așacumesteLifelong Learningdecaresebucurăsutedemiidestudențieuropeni.

acă privim educația dintr-un unghi favorabil organismului carepuneînmișcareîntregulprocesdeinstruire,întrecutlucrurileauluatoîntorsăturăpozitivă,iar,progresiv,cuofloares-apututfaceprimăvară îngrădinadascălilor.Cualtecuvinte, înzilelenoastreobservămnunumaicăexistăoîntreagăpriveliștedecâmpuridestudiu,delaînceputulprimuluiciclușcolarpânălastudiiledocto-rale, dar elevii și studenții beneficiază și de oportunitatea de a

puneînvaloarecunoștințeleteoreticeînexperiențepracticeprinparticipareîncadrulvizitelor de studiu, stagiilor, internship-urilor, opționalelor și altor ateliere oferite deinstituțiilepublicedeînvățământ. Dealtfel,șiofertapiețeieducațieinon-formale,abordândnumeroasedome-niidestudiu,cuprindeoseriedeprogrameextracurricularecarenepermitdezvoltarepersonalășiprofesională laoricevârstă. Iatăcâtevaexempledemnedemenționat înacestcontext:Erasmus,Comenius,Grundtvig,LeonardodaVincipentrustudii liceale,darmaialesuniversitareșipost-universitare.ConceptulcareaprecedatșigeneratacesteprogramedestudiufinanțatedeUniuneaEuropeanăestecunoscutcaLifelong Learning, devenit ulterior numelemarelui program european, iar instituția care implementezăstrategia de lucru și controlează bunul demers al acesteia este ANPCDEFP (Agenția Națională pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei și Formării Profesionale). Amprezentatoficialșiconcissituațiaactualăaeducațieiformaleșinon-for-male,însădestudiatnuestefloareacucaresistemulafăcutprimăvară,cirădăcinașimicaistorisirealeacesteia,oistorisireceesteconstruitădinnotițelecursului(Istoria pedagogiei)predatdedomnulprofesorViorelNicolesculaFacultateadePedagogiedincadrulUniversitățiiBucurești. Încercămsăieșimdinconținuturileactualealecărțilorșiimaginilorprefabri-cateale învățământului șine strecurăm înbulbuleducației continueșiuniversaledinperioadaclasică.Într-osecțiunetransversalăabulbuluieducațieigăsimundomnalseco-luluialXVII-lea,undomnalcăruinumeîlștimșiîlauzimcutoțiicândvinevorbadepeda-gogie,însănusuntmulțiceicareștiuceainițiatșicumapututinfluențasecolulXXIfărăvoiasa.Îlchema Jan Amos Comeniusșil-ammenționatfărădirectălegăturăînrânduriledemaisus. Jan Amos Comenius este un nume foarte cunoscut în mediul celor carestudiază științele educației, este întemeietorul etapei clasice și părintele pedagogiei.Încădelaînceputulcariereisaledecercetătorșipânălafineleei,Comeniusapusbazeleuneireformeîneducație,oreformăcarenuselimitadoarlamediulfamilialșișcolar,ci atingea omniprezența educației, o formă apoteotică a acesteia denumită în latină„omnes-omnibus-omnino”sauEducațiaUniversală,indiferentdecondițiasocială,sexul,etniasaureligiabeneficiarului. ÎnlucrareasaPampaedia (Educația universală),Comeniusscriecăomultre-buie format în întregimeatingândsimțurile, rațiuneașicredința,deoarecenumaiașaputem„deveni mai înțelepți și lumea va fi plină de ordine, lumină și pace (...), iar omul ajunge la strălucirea supremă”șitotaicipuneaccentpeformareaînvățătorilorpentrucaaceștiasăcunoascăcelemaiportivitetehnicidea-idirecționapestudențispre„lu-mina cunoașterii”.O altă idee interesantădezbătută și încăneaplicată apedagoguluisubliniazăcămanualeleșcolaretrebuiesăfieconstruiteîntr-omanierăconcentrică,iar

D

Cu o floare s-a putut face primăvară în grădina dascălilor.”

14

Crestinismul: începuturile istorice si dilemele unei mosteniri

de Monica Neațu

Subiectulînceputurilorcreştine,ceasuscitatacumcâţivaanioviedezbatereîncontextulelaborăriiConstituţieiEuropeneşiamenţionăriisaunuamoşteniriicreştineînedificareaEuropeideastăzi,nepuneînfaţauneiprovocări,deordinistoricşiintelectual.

Într-ocartedin2007, istoriculfrancezPaulVeynelansaointerogaţieceatingeadeopotrivăsferais-toriei ideilorreligioasedarşiaevoluţiilorsocio-politice:“Când a devenit lumea noastră creştină?”(Paul Veyne, Quand notre monde est devenue chrétien(313-394),Paris,ed.AlbinMichel,2007).Subiectulînceputurilorcreştine,ceasuscitatacumcâţivaanioviedezbatere în contextulelaborăriiConstituţiei Europene şi amenţionării saunu amoşteniriicreştineînedificareaEuropeideastăzi,

nepuneînfaţauneiprovocări,deordinistoricşiintelectual. Careafostmediulîncarecreştinismulaprinscelmaibine rădăcini şi careau fost cauzele ceaudeterminattransformarea sa în religie de stat? Iată două întrebări ceţin,deopotrivă,demediul încare îşiaflăoriginilenouare-ligie,darşideistoriaantichităţiitârzii.Delaosimplăsectădezvoltată în mediul iudaic, creştinismul a devenit, graţieelaborărilorevanghelice,ocreaţieoriginalădezvoltatăînju-rulconceptelordecredinţăşideuniversalitate.Politeismulnuamerspeideeamărturisiriidecredinţăaşacumofacecreştinismul,aceastămărturisirefiindlegatădeunicitateaşimăreţiadumnezeuluiunicveneratdecreştini.Darmaiesteoideeceafăcutnouareligiesăfieadoptatăatâtderepedepetotteritoriulimperiuluiroman:ceaabunăvoinţeişimileinemăsurate arătate de noua divinitate tuturor oamenilor,vizate nu sunt doar stăpânirile ci şi supuşii. Fiinţa umanăcapăta în proiectul divin o importaţă primordială, fapt ceavea să ducă la adoptarea rapidă a creştinismului în defa-voarea cultelor păgâne şi a conceptelor diverselor şcolifilosofice.

ConstantincelMareşievulmediuaveausătrans-forme noua religie într-o viziune ce ţine de sentimentulreligiosdarşideo ideologiepolitică.Căci,creştinismuls-atransformat din 312, când a fost dat edictul de toleranţă,prinasocieritreptateînparteintegrantăauniversuluimedi-

eval, religiosul fiind raţiunea dominantă a acelei lumiîndepărtate, pe care uneori ne este atât de greu să oînţelegem. Înfond,cel-adeterminatpeîmpăratulroman,înanul 312, să transforme creştinismul într-o religie de statiar mai târziu înt-un simbol al biruinţei şi unităţii, făcândtrecereade la sentimentul religios la ideeade concept le-gitimator, în plan politic şi ideatic. Împăratul a intuit rolulde liant al noi religii, ce pare că a prins într-o societateangoasatăşicuprinsădespaimeşinemulţumiriîncontextulprăbuşiriiimperiuluiroman.PrinadoptareacreştinismuluişiparticipareaactivălaprimulconciliuecumenicdelaNiceea,(Iznik, Turcia de astăzi) Constantin uzitează de atribuţiilepredecesorilorsăi,încalitatedepontifex maximus. Dar, mai aduceoviziuneinedită,ceaareflecţieidivineînconstrucţiasa politică, unicităţii divine îi corespunde cea a imperiuluicreştin (un impărat, un imperiu, o religie). Nu puţini isto-rici,schiţândportretulpsihologicalluiConstantinremarcaucăunîmpăratceşi-adoritmăreţieşiunicitatenuputeasăadoptedecâtoreligiecepivotaînjurulacestorconcepte. Politicianşistrategabil,primul împăratcreştinaştiutsăprofitedenouareligieceatrăgeaatâtmediilecul-tivate şi bogate cât şi pe celemodeste. Reformele sale ceauculminatcufondareauneinoicapitaleimperiale,laCon-stantinopol,auduslacreareaaceeacePaulValerynumeaprimulstateuropean:Imperiul Bizantin.Aceastăconstrucţiestatală a îmbinat, deopotrivă, creştinismul cu moştenireaelenisticăşistructurileadministrativeromane. Secolul al IV-lea nu este martorul doar a uneiprofundemutaţii religioase, fenomence şi-a aflat comple-mentaritatea în sfera socială, eltitele imperiului vorbindde „renaşterea unei lumi realizată prin convertirea la

maiestatea aproape divină a imperiului roman, restaurat şi ocrotit de dumnezeul unic al creştinilor”(PeterBrown). Acestnoumediu restaurat şi însănătoşit prin re-formeleconstantinieneadaptează,creştineazăşiîntegreazăoseriedepracticidintrecutulpoliteist,fondareaConstanti-nopoluluifiindunexempluînacestsens.Noua Romă,cumeranumitoraşuldepemalurileBosforului,parecăarupt,laprimavedere,cutrecutulsăuprecreştin,darocercetareatentă evidenţiază supravieţuirea şi îmbrăcarea în hainecreştineaunorritualuripăgâneceritmaucotidianultuturoroamenilordarşiceremoniileoficiale.Bisericadevine,înep-ocaconstantiniană,unadevăratmecanismcereglementeazăşilegitimeazăstructurilepolitice,sociale,ideeaharuluisauapedepseijucândunrolimportantînmentaluloamenilorep-ocii. Destinul strălucitor al Imperiului Roman deRăsărit, ferit de drama migraţiilor şi de prăbuşirea înflo-ritoarelormetropoleoccidentalenuaveasăserepetepen-tru creştinătatea apuseană ce se revendicămultmaimultde la epoca migraţiilor şi învăţăturile Sfântului Augustindecâtdelamoştenireaconstantiniană.ViziunealuiAugustinceaşează,maipresusdetot,cetateadivinăaveasăîiajutepe locuitorii Europei occidentale să supravieţuiască epociiîntunecateamigraţiilorşisăaccepteolumefărăsimboluriimperialeşicuuncentrupoliticdistrusşiruinat. Dezvoltarea celor două Creştinătăţi în direcţiiopuse,de-alungulevuluimediu,aveasăproducăschismeşi conflicte politico-religiase, treptat luând naştere douătradiţii:cealatină,dominatădeprimatulpontificalşidevi-ziunimilitanteşiceaorientalăcentratăpecolaborarea,numereu posibilă, între stat şi biserică şi de o spiritualitatecontemplativă.Darcemerită remarcat,din lungacălătorieacreştinismuluiînistorie,estefaptulcăelafostinfluenţatdemediul în care a fost implantat, fiind nudoar o simplăcreaţiepatristicăciunconceptînplinămişcareceapreluatdin epocile pe care le-a tranzitat viziunimaimult saumaipuţinfericite.

MonicaNeațuestedoctorînIstorie-specializareEvulMediuşilectorlaFundațiaCaleaVictoriei.

Fiinţa umană capătă în proiectul divin o importanţă primordială...”

15

Pornografia,cu sau fara pardon

de Claudiu-Alexandru Maxim

Mulţi cred că primelereprezentări pornogra-fice încep cu primelefilmedeacestgen.Deşiexistăomasămaredematerial video pe in-ternet la ora actuală,acestaestedoarnivelul tehnic celmairidicatla

careaajunsacestfenomen.Pornografiaadevăratănuarenume.Eaesteaproapeimplicităpoveştiiumane,delaîn-ceputurileeipânăînprezent. Dacăvremsăvedemcândaapărutpornogra-fia ca termen, ne întoarcem pe la sfârşitul secolului alXVII-lea, când, din nevoia de a limita accesul la acestereprezentări explicite (picturi, sculpturi, etc), se impu-nea o denumire. Epoca victoriană nu tolera asemeneareprezentări,celpuţinnupublice.Pentruaaveaacceslaele,trebuiasăfiicenzorresponsabilcueradicareafenom-enului,dinclasaaristocrată,orisavantcedoreştesăfacăstudii. Toate, cel puţin cele care au fost găsite, au fostpusesublacăt.Astfel,dintr-odată,celemaimaricolecţiidepornografie,pentrucăacumştimşicumsă-ispunem,audevenitdepozitecuregimspecial.

Asta a fost doar un formalism, deoarece cap-turareaacestor„materiale”erademulttimpînvigoare.Pornografia era imorală şi trebuia ascunsă. De ce nudistrusă? Imaginaţi-vă doar atât: ceamaimare colecţiede material pornografic se află în cel mai mare centruspiritualeuropean: laVatican, înarhivele secrete.Nu lamuzeeledepornografie,cums-arcredeacum.Şifacpariucănu s-a aşternut praful pemulţimeadeobiecte atentinventariate.Sunăciudat?Maiurmează...

Ultimeledescoperirifăcuteîn2011aratăcăob-sesiapentruasemeneaimaginiexistaşiacum12000deani.SpanioliişifranceziiauAltamiraşiLascaux.Germaniiauopeşterăîncare„creatoriianonimi”dinacelevremuris-au inspirat din formele geodezice care imitau bustulfeminin, pictând o adevărată epopee sexuală, la fel desurprinzătoarecaceledinpeşterilemaisusmenţionate.Esteceamaivechedovadăaacestuitipdereprezentare. Antichitatea este plină de ceea ce astăzi nu-mim„pornografie”– şi aici numă refer lamultitudineadenuduriaşternutesauîncrustatepemultiplesuporturi,sculptatesauincantateînpoemecenumaisuntdemultdiscrete. Imaginile explicite atestă nu doar o dorinţăeroticăexcesivă,darşio imaginaţieaparte,carear facepemulţi din privitorii de azi să roşească. Un singur ex-empludeaici:zeulPanesteprezentatîntr-unactsexualcuo capră (apelez la clemența „protecției animalelor”).Sculptura,amputeaspune,traduceanimalitateadinom,dar, în acelaşi timp, un aspect devine important: a fostfăcută pentru a fi expusă public, pentru a fi văzută, nudeungrupexclusivist,cideunnumărmaredeoameni.Dece?Pentrua„apreciacritic”oasemenealucrare?Saupentru că era ceva din ei, care se vedeamai clar acolodecâtînaltemetafore?(apropodelegendaLedei,încareZeus se transformă într-o lebădăpentru aoputea vrăjipefrumoasaLedacândseîmbăia).Iardacătotîşiîmpo-dobeauaşezărilecu„imago”-urisexuale,sănucredeţicăoameniiseruşinaucândveneavorbadeacţiuneapropriu-zisă.

Pentru Orient, fenomenul merită o abordareseparată. Multele şi surprinzătoarele mărturii, studiilecomparativefiind,cred,într-ofazăincipientăsaucumultesemnedeîntrebare(dacăesănereferimdoarlamodeluloccidentaldeanalizăşisinteză). Revenind în Vest, fenomenul s-a păstrat şi înEvulMediu, a rămas sub forma carnavalului, dar ce sepetrecealaaceastăsărbătoarenus-aschimbatpreamultfaţăde„iluştriiînaintaşi”.„Sărbătoareanebunilor”(Fool’s day)eracevaasemănător,şisedesfăşuralasfârşitulanu-lui,înultimele5zile.Specificuleipresupuneainversarearolurilorsociale.Conducătoriideveneauconduşi,plebease ridica „peste ei” şi îşi făcea de cap. Liderii religioşiprimeaupredicadelacai.Oricedezmăţşiact„nesăbuit”erapermis.Eraunhaostotal.Seajungeapânălaorgiiin-clusivînbiserică.Dar,atenţie:osingurăzi!Dacăadouazierai surprinsde Inchiziţie,erai spânzurat sauarspe rugfărăalteproceduridejudecată.

Renaştereaaadus,pe lângă „revenirea la val-orile trecutului”,un imensvaldenoi reprezentări.Mar-cantonioRaimondiestecelebrupentruI Modiunvolumpublicat în 1524 cu16 ilustraţii depoziţii sexuale. PapaClement al VII-lea l-a întemniţat şi i-a ars toate copiile.Dacărejudecămcazulastăzi,putemajungechiarlacon-cluziacăaufostarsenupentrucăerauimorale–astaeravariantapublică–cipentrucăbisericatrebuiasădeţinăcontrolulasupraacestuifenomen.Iar„instituţiabisericii”s-adescurcatexemplar.Maibinecaoricealtipdemani-festareaautorităţii.Darfenomenul„reprezentăriisexualeexplicite”esteatâtdeputernic,încâtnuapututfisupuscutotul.

Citimtitlulşiroşim?Cândnegândimlapornografie,inevitabilnevinînmintetoatefilmeleşifotografiiledeocheatedecarene-amlovit,involuntarsaunu.Darceestecuadevăratacestfenomen?Cumaapărutelşicumaajunssăseextindă?Săaruncămoprivireînceputurilorpornografiei.

Cea mai mare colecţie de material pornografic se află la Vatican, în arhivele secrete.

Fenomenul reprezentării sexuale explicite este atât de puternic încât niciodată nu a putut fi supus cu totul.

Romaniiaveaucamcâteoorgiepelună(Satur-nalii,Neptunalii,Bachanaleşialte„-ale”).Noilespunemacum festiv „sărbători”.Desigur, aicinuputemvorbidereprezentări, de sculpturi, picturi, grafisme (de ce nujucării?)„pornografice”. Totuşiînspateleacestormanifestăripoateimo-rale,amspuneazi,seascundealtceva.Nucumva,toatăAntichitatea a speculat nevoia omului de a „se vedea”în asemenea ipostaze? Oare, participarea la o aseme-neaacţiunenuaveaşiroluleidesupapăeliberatoaredeenergie, dintr-o fugarăprivire?Ca sănumai vorbimdenumeroşii „simpatizanţi” ori „combatanţi” (să nu uitămcă, unele dintre sărbătorile astea aveau peste 100 deoameniimplicaţi).

””

16

Dovadă,chiarșiastăzi,tineriiseuităciudatlapersonajele sexyalemarilorartiștirenascentiști.NumaivorRembrandt,darniciPicasso,descifreazășinuînțelegcecautăpeboltaCapeleiSixtinepeste40debărbațigoicarenuauniciolegăturăcuBiblia. SărimdinRenaşteredirectlainvenţiaaparatuluidefotografiat,deşiarmaifimultedespus(vălasvouădeliciuldescoperirii).Aiciposibilitateademultiplicareînmasăadatnoivalenţefenomenului.Legiledeveneaudinceîncemaipermisive,ceeaceapermisoadevărată„renaştere”agenului.EraomeseriefrumoasăsăvinziînAmericavederisaucărţipoştalecufranţuzoaiceîncineştiecepoziţiimaimultsaumaipuţindecente.Şisefăceaubanibunidinasta.Camaiciemomentulîncareporno-grafiadevineunbusiness.Maitârziu,odatăcuinventareacamereidefilmatşiaproiec-torului,meserias-aamplificatşidiversificat.ApareunnenecareseplimbaprintoatăAmerica,curoleledefilm.Sefăceauîntâlnirisecrete,întrebărbaţicăsătoriţi,careplăteaugreu.Şiaicinupentrutentaţie,cipentrunoutate. Aceştiaaufost,săzicem,primiisubiecţiaieducaţieisexuale.Eiaufostprimii(maiapropiaţidenoi)careaufăcutdiferenţadintrea privi şi a face.Şicare,evident,şi-auîmbogăţit„repertoriul”cuofertegreuderefuzat. Neapropiemdestatutulinterzis,secretalpornografiei,cares-aasimilatuşor,darsigur,intimului.Poţifacecevreiînpropriacasă,nutejudecănimeni.Şiamajunsfoarteaproapedepre-zent,încareaccepţiageneralăspunecăpornografiaesteun„produscaresecumpăr㔺iînjurulcăruias-adezvoltatunadincelemaimariindustriialelumii!Săzicemcăarfiaşa.Eucredcăestedoarunaspectdesuprafaţă(revinlaideeadinînceputularticolului).Da,probabilsevinde,darnupentrucăexistăocereresauonevoie,cipentrucă…aşaafostdintotdeauna.Iaraceststatutde„in-terzis”îialocăfenomenului,defapt,maimultăimportanţădecâtarenevoie.Seîncearcăteoretizăriin extenso,omulţimedestudiiînpornografieauapărutcamînurmăcu30deani,pentruaajungeaziîntr-onestăvilităcreştere.Iardezbaterilesuntintense:dacăesaunuoboală,câtedepăcătoasăreligios,cumartrebuiînţeleasă,emancipareafemeii,înjosireaeiînasemeneaipostaze,acesteasuntdoarcâtevadintretemelecurente.Cemi-aatrasmieatenţiaafostunarticolalluiMagnusUllen,mareprofesorenglez.Elpropuneunmodeldecitirealpornografiei,dinperspectivăconsumeristă.Prinmas-turbare.Adică,spuneel,doarmasturbându-tepoţiînţelegeşiciticorectpornografia.Cumvinetrea-baasta?Oasemeneaperspectivăpeminecelpuţinmăamuzăşiîmiaducepuţina„boală”.

Internetuldeazinuarfiarătataşa,dacănuarfiexistatpornografia.Înprimulrând,primulsistemdeplatăonlineafostinventatdedistribuitoriidepornografiepeinternet.Înaldoilearând,înaintesăexisteyoutube,primelefilmedepetotinternetulăstaaufostporno.Şiacoloafostunmarescandal.Urmeazăprimullive chat.Poţiprivipersoane„live”pentruprimadatăpeinternet.AbiaapoiaapărutSkypeşiYahoo,video call.Internetulbroadbandafostintroduspen-truprimadatădePenthousecareadat2400demodem-uridevitezăînaltăcelormaifideliclienţi.Abiadeaiciîncolos-ageneralizataceastăconexiune.Optimizareatraficuluiaapă-ruttotpentruomaibunămanipulareapornografiei(îna-inteablogurilor). Recunoaştemşipărţilesalemaipuţinbune:malware, pop-up-uriinterminabile,spam-uri,toateauapărutiniţialcaometodădepromovare.Căle-aupreluatalţiişile-aufolositpentruavindemedicamente,calculatoareşimaiştiueuce,astaeparteaadoua. Defaptcareesecretulporno-grafiei?Tacit,seacceptăideeacăeste(şiea)unadinforţeledinumbră,careaîmpinsdintotdeaunaprogresulteh-nologic,pentrucăporneştedelanive-lulcelmaidebazăalomului.Este,dacăvreţi,unuldinmecanismeleinerentefiinţăriiomului.Dar,dacănu-lvezicuochiităi,nucrezicăexistă.Înrest,„Spune-micinecucine,pânăcând,cât,cum,dacăaifostdefață,sauaivreunclișeu…!”

Claudiu-AlexandruMaximestestudentlaComunicareşiRelaţiiPublicedincadrulUniversităţiidinBucureşti

17

Interviu

Dia Radu:

“Asta e un altfel de interviu. Eu spun baliverne si tu ma crezi.”AmauzitdeDiaRaduprimaoarăcândînvăţasemcănumeleoamenilorcaresemneazăunreportajbunconteazăcelpuţinlafeldemultcapovesteapecareociteşti.CitisemînrevistaEsquireopovestecutremurătoareaunuiscriitorşidisident,penumeleluiVasileGavrilescu,despreaventura,atâtînpat,câtşiîntoatăexistenţacuSecuritatea.Amcăutatşiamgăsitşialteastfeldepoveştişi,dinnou,mi-aplăcutceamcitit.DiaRadunuarepremiiînjurna-lism,nuaparepecoperţilerevistelor(încă!)şinicinuparecăi-arpăsa.Spunelucrurilepeşleau,sejoacă,glumeşte,vorbeşteliberşicalculat,lafeldebineprecumscrie.Ne-amîntâlnitlaeaacasă,servindunceaifierbintedefructe,laînceput,şisavurândofelinată,obăuturăpregătităîmpreunăcumamaei,„preabunăsăobeidintr-oînghiţitură”,mailafinal.Despreplăcereaşiemoţiadeascrie,despreşarm,devotamentşitalent,printr-oradiografieînviaţapersonală,despretoateacesteaaînregistratreportofonul.Timpdetreiore.

de Anca Vancu

Interviu cu Dia Radu

18

Carevasăzică: La o căutare sumară pe Google despre Dia Radu, primul lucru apărut este o trimitere către redacţia Formulei As. Într-un chenar informativ, cu o poză alăturată, aflăm câteva detalii personale despre tine, ca pentru un CV. Printre ele, că lucrezi în presă de la 16 ani. Un debut destul de fraged..

Dia Radu: Într-adevăr, eram mică tare când am începutsădaunas înnascupresa.Este, totuşi,preamult spuscăfăceamjurnalism.Scriampentrucâtevarevistedinvremeaaceea, „VIP”, „Cuvântul” şi „Lumea Misterelor”, dacă-miamintescbine. Erauniştearticolaşedespre tot felul de lu-cruripecare leciteamprincărţi, camce-minăscoceamiemintea pe la 16 ani. Vreo recenzie la un concert văzut învacanțăsauprostioaredegenul„personalitateaoamenilorîn funcţie de băutura lor preferată” (râdem amândouă).Niştecopilării,cesămai!

Carevasăzică: Atunci, a fost, aşadar, primul contact cu presa?

Dia Radu:Ei,defapt, lucrurilesuntmaicomplicate.Provindintr-o familiede jurnalişti şi eranormal săfiu influenţatădemodelullor.Chiarfărăsăvreau!Amfugitcâtampututdejurnalism.Cuuntatăscriitorșidirectordetrustdepresă,cuomamăprofesoarădeliteraturășijurnalistă,cumătușișiunchiprinpresalocalășinațională,amîncercatdinrăsputerisă găsesc altceva de făcut, în care să pot străluci de unasingură, fără povara unui nume greu de purtat. Dar încopilărie lucrurile se mai nasc și imitându-i pe alții. Erauatâtearevisteșicărțiprincasă, încâtpe ladoisprezeceanim-amgânditsă-mifacșieupropriarevistă:„VipJunior”.Eraredactată pe foi dictando, tipărită la „Tipografia Scrisul deMână”șisevindeacucâțiva lei..cititul.Mergeamînvizităla mătuşi, le-o vindeam, o citeau, şi apoi le-o confiscam.Nu-mi imaginam altă poziție decât cea de director, dar îngenerozitateamea(râde),amdatfuncțiituturor:sorameaerasecretară,fratelemeuredactorșefși,fiindcătrebuiasămaiavemșiunomdeteren,redactoradevenitvărulmeu.Defapt,treabaocamfăceamsingură.Dar lucrulăstami-aschimbatvacanțacutotul.Dintr-odatătotcevedeamsaumiseîntâmplacăpătavaloare.Dacăașspunecăseschimbăper-spectivaasupralumii,arsunade-adreptulpatetic.Hahaha!Daradevărulecă,brusc,măpriveamdeundevadesus.Îmiurmăreamnemilosgesturile,descoperirile,milecomentamîngând.Măpuneamîncuvintepemineșitoatărealitateadinjurulmeu,carenumaiera„for granted”.Eradepovestit,așacumbomboanelesuntdemâncat.Îmiamintesccumplecam„în documentare” cu o geantă de păpuși de-a curmezișulîncareîmipuneamuncreionbineascuțitșicâtevafoi.De-sprecescriam?Desprecampionatuldedatcusania,despreamorurilecâinilordincartier,desprerețetelebunicii.Aveamșianchetedesprecâtmaicredceidinjurulmeuînexistențaextratereștrilor,mici reportaje despre răfuielile noastre devacanțăcuveciniidepestedrumșichiarșipublicitate.Le-ampăstratșimămaiuitpesteeleuneori.Ştiucănotasem,lafinalulunuinumăr:„NeceremscuzepentrugreşelilenoastrepecareDumnezeuleiartă.Pentrucăşinoiiertămcititorilornoştri.”Maiscăpamşicâteunabună!(râde)

Carevasăzică: Şi cu tot acest bagaj plin cu mici experienţe jurnalistice, ai urmat Facultatea de Litere.

Dia Radu:Da! Fiindcănuvoiam Jurnalism. Eu tot fugeam.Deși eram olimpică la română, am ales o clasă de chimiebiologie la liceu, convinsăcăo sădescopăreu,mai târziu,medicamentuluniversal.Aimeis-auuitatlunglamine,darmi-aurespectatdecizia.Așacăamcontinuatpatruanisădautezelachimie,mi-amimaginatperândcumarfisădaulaDrept,laMedicinășilaȘtiințePolitice,pentrucaîntr-unfinalsăajunglaLitere.Ceomisesemeueravoceasângeluicare,maidevremesaumaitârziu,sefacetotușisimțită.Aveamtotfeluldeorgoliișicomplexedecareamscăpatîntimp.Pentrucămi-amdatseamacăastaîmiplaceșivreausăfacșieundarextraordinarcămis-adatsămănasc într-oasemeneafamilie.

Carevasăzică: Şi în continuare, deşi vrând să fugi de presă, la începutul studenţiei, ai început să lucrezi pentru Formula As. Ce te-a determinat?

Dia Radu: Niște calcule meschine ! (râde) Devenisemstudentă și mi-am dat seama că îmi trebuiau nişte bani.

Sigur,eumaiscriamarticolașepentrurevisteletatăluimeu,darelnumăplătea.Cădoareraînfamilie!Maiscoteameubanidelaeldeculegeri,ciocolatășimaiștieeuce...darnuputeamsă-i cer tot lui banipentru cadoulpe careaveamdegândsăi-lfacdeCrăciun.OştiampeSânzianaPop,di-rectoarea Formulei As, care mă alinta cu deșănțată gen-erozitatecăsunttalentată.Îmitotpropusesesăscriulaei,darfusesemocupatăcuexameneleşinudădusematenţie.M-amgândit apoi să-mi încerc norocul şi am făcut un in-terviu.

Carevasăzica: Primul interviu, carevasăzică. Cu cine?

Dia Radu:CuVamaVeche!Aveam18ani.Mi-amzis:„Miece-miplace?VamaVeche!”Ştiucăeramfoarteemoţionatăşi nu ştiu dacă băieţii şi-au dat seama că era primulmeuinterviu.Măîntrebaudecolegi,iareunuîicunoşteam.Fu-sesemdestuldeabilă.Doarnuerasălespuncăîmiîncerctalentul pe ei!Nu-i spusesemnicimăcar Sânzianei ce amdegândsăfac.M-amgânditsă-itrimitdirectmaterialul.Şiafosto întreagătevatură,pentrucăm-amluptatcudinţiisănu-larătnicimameişinicitatălui.Maică-meaarfizis:„Epreamare!Cinecrezicăosă-ţideaţieoîntreagăpaginăderevistă?”Taică-miuarfisimţitnevoiasăintrepeel,să-lmaieditezepeicipecolo,cădoarîivenealamână.Amreuşitsă-ltrimitînversiuneamea,scrisdemânăşibăgatpesubuşadelacasaSânzianei,fiindcăaşafuncţionaulucrurilepeatunci.Şiapoi,amurittataîntr-unaccident,fărăsăapucesăvadăprimulmeu textpublicat în altăparte.Mă întreb și acumdacăs-arfisupăratcăl-am„trădat”,mergândlaconcurență,saus-arfibucuratsăvadăcăcinevaîicalcăpeurme!

Carevasăzică: Anul acesta se împlinesc 12 ani de când lu-crezi pentru revistă. Faci, practic, parte din istoria acestei publicaţii. Ce te-a ţinut alături?

Dia Radu: În primii anim-au ţinut banii şi Sânziana. Tatanu mai era, se instalase un haos în familie, trebuia săstrângemrândurileşisăneobişnuimcualterealităţi,multmai dure. Aveam nevoie de bani şimunca pentru revistămă ajuta. Pede altă parte, Sânziana a fost omul cheie.Aavut înţelepciunea, inspiraţia şi generozitatea să mă ţinăaproape,eufiindfoartezăpăcităpeatuncicuplanurilemeledeviitor.Visamsămăfacactriţă,săcânt,săfacteleviziuneșidoardincândîncândsăscriu.Noroccăamstatcuminteșiamlăsatdoitreianisătreacășilucrurilesăseașeze.Șichiars-auașezatșim-amlimpezitșieu.Amterminatfacultateașimi-amdatseamacănumaipotfugidescris,căeînmine.Că,defăcut,osă-lfacoricum,cățipășivreaafară.Darcăarfibinesăn-ofacprost,casănumăfacderâs.Așacăm-ampuspetreabă.Pescris,pecititcefacalțiimaibine,pelucrateuînsămi.CemăţineacumlaFormulaAssunt..totSânzi-ana,careeoșefăatipicăpecareși-ardori-omulți,colegiimei,oamenitalentațicaremi-audevenitșiprieteni,progra-mulflexibilcareîmipermitesămaișigândesc,nudoarsăexecutmecanic.Șibineînțelestotceamconstruitînacești12ani.Cufiecaretextșifiecaredeplasareîmidauseamacămi-arfitotmaigreusăplecînaltăparte.

Din VIP Junior: „Ne cerem scuze pentru greşelile noastre pe care Dumnezeu le iartă. Pentru că şi noi iertăm cititorilor noştri.”

“

19

Carevasăzică: Pe lângă Formula As, ai colaborat cu Esquire, France Culture, Le monde etc făcând câteva reportaje de-spre Experimentul Piteşti, viaţa cruntă a lui Vasile Gavriles-cu, turnat la Securitate de propria soţie, întâlnirile cu John-ny Răducanu, reportaje cu greutate în presa românească. Cum reuşeşti să „scoţi” lucruri pe care mulţi le-ar păstra doar pentru ei? Este vreo tactică, ceva tipic jurnaliştilor?

Dia Radu:Nucredcăetactică.Uniionumescexperiență,eui-așspunelegăturădelaomlaom.Dacăcinevaîțideschideușacaseilui,ovafaceînprimulrândpentrufelulîncarei-aivorbit,pentrucevacei-aispuscares-aîntâmplatsă-latingăsaupentrucăpurșisimpluarechefsăsteadevorbăcutine.Pozițiatadereportern-areadeseanicioautoritate.Celemaiinteresantepersonajealemelehabarnuaveauderevistelepentrucarescriam.Apoi,sevorbeșteadeseadecepovestegrozavăa„scos” jurnalistulxde lanuștiucine.Eucredcănuscoținimic.Țisedă,dacămeriți.Înaintesă-lbombardezipecelălaltcuîntrebări,credcătrebuiemaialessăasculțișisăprivești.Untrucpecarel-amînvățatșieudelaunjurna-liststrăin:cândîntr-uninterviuseașternetăcerea,încearcăsănuumpligolulcualtă întrebare.Tăcereaare îneacevainsuportabil, greu, cao jenă care trebuie înlăturată. Lasă-lpe celălalt să se debaraseze de ea. S-ar putea să-ți spunăatuncicevaneașteptat.Dar,bine,suntomiedetrucuridinastea.Cevoiamsăspun,dincolodeele,ecăopovesteieseșipentrucăomulrespectivvreasăși-ospună.Oamenilorleplacesăvorbească,maialesdespreei.Toțiavemundevaînsufletulnostruunmicviermedeorgoliu.Neimaginămcumampovestinoidespreexperienţelenoastre, ceprofunzimiextraordinareșicelecțiideviațăamscoatelaiveală(râde)Ăstaedefaptpunctullacaretrebuielucrat.Emultăpsiholo-gie.Șimultărăbdare.Șimultăbucurie.Eodeschidereace-luilaltpecareocontrolezicubunăștiință,făcându-lsăaibă,frazăcufrază,încredereîntine.Camcaîntr-oîndrăgostirede început, cândcelălalt își vedeviațaaltfelprinochii jur-nalistului. Căpoateuneledetalii, la care tu temiri, el le-atrecutcuvederea!Darșituînsuțiîncepisătevezialtfel,dacănu cumva te cauți printre cuvintele lui.Mai târziu, când îiveiscriepovestea,veiscrie,defapt,șidespretine.Sânzianaaveaovorbă,decarenoitotrâdeamînredacție.Nespunea:„Dă-ţidrumul,deschide-ţiaripile,punemaimultdelatine!”Asta nu însensuldea inventa,cidea intra într-ovibrațieîncarespuinunumaicespunepersonajul,ci într-unfeltespuipetine.Unuldinmarileadevărurialescrisuluifacecadinființa risipităși confuzăcareeștisă teadunicuvântcucuvânt,interviucuinterviușireportajcureportaj,pentruaaflaîntr-unfinal,cineești!

Carevasăzică: Frumos..

Dia Radu:Amcreatolegătură!Sauăstae,defapt,unaltfeldeinterviu.Euspunbaliverneşitumăcrezi.(şirâde).

Carevasăzică: Au existat şi câteva repere sau modele, care au contat în experienţă profesională?

Dia Radu: Până să ajung la revelaţia aceeadespre scris, atrebuitsăscriumaimultegenuri,lamaimulterevisteșisăcunoscmaimulţioamenicarescriu.Începânddin2007co-laborez constant cu jurnaliști francezi, ca documentarist,jurnalistsaufotoreporter(căcimaiamșipasiuneaasta).M-aajutatfoartemult.ÎnaintesăamcuriozitateasăcitescTheNewYorker,VanityFair,Esquireșialtele,măîndopamcualterevisteșirevistuțedepecontinent:Dispatches,Granta,XXI,LeMonde2 etc. Așa se face că înmomentul în care l-amîntâlnit pe Cristi Lupșa la Esquire și am dat nas în nas cujurnalismulnarativ,careacumeînvogăși lanoi,felulăstanoudeaspunepoveștiavenit caoglazurăpeoprăjiturăcareaveadejamaimulteblaturișicreme.AfostmomentultreziriimeleînscrisșideabiaatunciaînceputsăsevadăastașilaFormulaAs.Culmea,deșiamînvățatogroazădelucruridinjurnalismulăstanarativ,nu-miplacedelocsămăreven-dicdelael.Eprea..american.Câteodatăseamănăalnaibiidebinecuțaraundes-anăscut.Sepretindeliberșioriginal,darsfârșeșteadeseaprinafimonotonșiuniformizant.Pedealtăparte,simtuneoricăjurnalismulnumămaireprezintă.Câteodatămăfrustreazăteribiltoatelimitărilepecaremileimpune.Șitotuși,altcevamaibunnuștiusăfac.

Carevasăzică: Te-ai gândit să scrii o carte?

Dia Radu:M-amgândit.Anultrecutm-amretrascâtevalunidinBucureştipentruastaşinumi-aieşit.Fiindcăaşase

întâmplăcândteducicusacullapomullăudat.Îţiimaginezicăgata,trebuiesăteizolezi,săcreeziatmosferă.Eibine,nueaşa.Teapucişiscrii,purşisimplu.Amscrisşiatunci,uncapi-tolşimi-amdatseamacăgreşisemceva,apoiatrebuitsă-mischimblocuința,şiacumaşteptsămăîntorclascris.Însănuedelocsimplu,nuştiudacăovoiscrievreodată.Măîntrebăoamenii:„Cummerge?”Merge,penaiba!Fiindcănuecaşicumaiscrieuninterviu.Probabilnueramdestuldepregătităsăfacchestiaastaatunci.Încămaicautşimiseparecăașputeasăscriușimaibine.Nuamajunsîntr-unpunctîncaresăzic„Gata!eumi-amgăsitvocea,așavarămâne!”.

Carevasăzică: Tatăl tău a fost scriitor. Crezi ca stilul se moșteneste şi de la el?

Dia Radu:Daşiamsămălegdeoîntâmplarerelativrecentă,odescoperire într-o cartede-a lui,pe caream recitit-odecurând.Eocartedecriticădespregeneraţia80,iarlafinalulcărţiiareunpasajfoartescurtcaresenumeşte„Melancoliatextului”cucâtevafragmentedejurnal.Scriaaşa:„Autorulacesteicărţiesteunipocrit.Elnuesteniciludic,nicispiritual,şinici ironiccumsepretinde în rânduriledin început.Fas-cinatprobabildemarii ironişti,els-a lăsatamăgitdeiluziacă aşa ceva se poate învăţa,mângâindu-lemantaua şi gu-durându-sepelângăei.ÎirespectăcuobedienţaluiPristan-da, îi adulează, e unmic diavol sentimental care ştie să-şiumezească ochii pentru a câştiga încrederea, înclinându-şicapulcuumilinţăsolemnă,ceremonioasă,făcândreverenţesimandicoaseşitrăgându-seîncetînapoi,de-aîndăratelea,cumişcărifine,aproapetârându-se.Cânds-afăcutnevăzut,foşnindprinaerulincendiatdespiritulironiei,ţopăiebucuroscaunfaun,dându-sepestecapşiînfundându-seîntufişurilemelancoliei. Eida,autorulacestecărţiesteunmelancolic,unîndărătniccaresesfieştesă-şideapefaţăfrigulinterior,preferândsă tremure lanesfârşit înfăşurat în promoroacanostalgiei, brrr, să-i clănţăne dinţii de durere.” Ce savoarea limbii!Ceplăceredeascrie!Cândamajuns labrrr!,amsimţitcumtextulm-aelectrocutat. Înbrrr-ulacelaeramșieu.Șimaieraușimultepaginidejurnalșiogroazădemici

eseuri scrise pentru Formula As și tot felul de întâmplăritrăite cândva cu intensitate maximă. Mi se părea – cecaraghios!–căelseamănăcumine,când,defapt,eraevi-dentcăîlmoștenesc.

Carevasăzică: Ce anume îţi place cel mai mult în meseria asta?

Dia Radu:Himmmm...cevanelămurit,cevacarenu-țidăpaceșinutelasăsăuiți.Să-izicembucuriapentrucaremeritășivameritaîntotdeaunasăteîntorcilascris.Pentrucăînrestoieidefiecaredatădelacapătcuspaimașimirareacănumaiștiicumseface..Înfațapaginiialbedewordtetrectoțifioriișiteapucăpanica.Puidinnoutotulsubsemnul întrebării,inclusivdeceDumnezeuți-aialesmeseriaastaatâtdegrea.Temaiîntrebiasutamiaoarădacăîntr-adevăreștifăcutpen-truasta,dacănu cumva teminți singur.Apoi, după ce tecompătimeștiovreme,se-ntâmplămiracolul-pentrucă,înfond,scrisuleunmaremiracol-șisefaceca la începuturicânda fostCuvântul. Și din cuvânt se facenuom, ci text,care prinde viață. Te bucuri cu o bucurie supraomeneascăatuncicândvezicăfrazeleseleagă,cătextulprindecarne.Tebucuricuteamasănufrângicucevabunulmers,ritmul,magiacaretocmaiseîntâmplăsubdegeteledepetastatură.Reînvețisăscriicufiecarereportaj.Șiuițicumesăfaciasta,defiecaredatăcândîltermini.Povesteaseîndepărteazădetine.Personajultăuoialapicior,revoltătordeingratlafap-tulcătueșticelcarei-adatviață.Tesimțigolitdetineșidepovesteapecareaipurtat-ocape-unbolnavpebrațecâtăvavreme.Tesimțipustiu,deparcăastaafostultimadatăcândai scris,fiindcănuți-amai rămasnimicdespus.Adicăașacummăsimteuacum,dragăAnca,dupăprimulinterviudinviațamea.

În fostul sediu CNSAS, solicitând un dosar de urmărire (2007)Foto credit: Guillaume Herbaut

La Falera, în munții Elveției (2005): reportaj despre agricultura biologică.

“ Unul din marile adevăruri ale

scrisului face ca din ființa risipită și

confuză care ești să te aduni cuvânt

cu cuvânt, interviu cu interviu și re-

portaj cu reportaj, pentru a afla într-

un final, cine ești!

20

Adaptabilitatea la români

Vintilă Mihăilescu:

Dat fiind că adaptabilitatea unui popor nu sepoatemăsuradecâtlascarăistorică- iar laaceastăscaratoate popoarele care nu au pierit se cheamă că s-auadaptat - este greu de spus dacă adaptabilitatea este otrăsăturadefinitorieapoporuluiroman!Sepoatespeculaînsă asupra formei de adaptabilitate predominantă însocietateanoastră.Astfel,fiind(casocietatețărănească)osocietatepredominantoralășicutumiară,suntemobișnuițisăneraportămmaimultlaînțelegeri,tocmeliși“îngăduiri”verbale și interpersonale (eventual comunitare) și maipuținlanormegenerale,sociale,legale,etc.Aceastaface

ca,pedeoparte,româniisăpoatăgăsi“soluțiicreative”individuale,pânălaeludarealegilor,dar,pedealtăparte,să fie mult mai puțin capabili să aplice soluții eficientecolective, ce țin de strategii și norme publice. În ultimainstanță, ne “descurcăm” mai bine fiecare pentru sinedecât împreună pentru toți. Câtă vreme societatea erapredominant o colectie de comunități sătești iar “ţaraera plină de ţări”, această formă de “adaptabilitate” erachiar firească. În prezent, aceasta oferă doar o anumităflexibilitatecare,peplansocialgeneral,poatedeveniînsăinconsecventăşiincoerentă.

VintilăMihailescuestepsihosociolog,antropologculturalșipoartă

semnăturacronicii”@hai-hui.ro”dinsăptămânalulDilemaVeche

Nu la feldepopularăeste, insă,o referirea luiHerodot,pe care o găsim in paragraful 6 al Cărţii a V-a: “La ei, latraci, trândăviaesteun lucru foarteales, iara trăidepeurmajafuluiestepentrueicelmaifrumosfeldeviaţă”.DeundespecialistiiautrasconcluziacăRomânianuarfiavutniciodatărădăcinilatine,dacăstrămoşiinoștri,dacii,nuarfitrecutDunăreanoapteasăfuretotceseputeafuradintabăraromaniloraflaţiîntrecerelasuddeteritoriulnostru,încampanialorasupraAsiei.Fragmentdinpiesa“Yeswecan’t”deDanielPopa.Pentrufragmentul dedicat istoriei “ospitalității” românilor,coautor.

MirceaTomaestepsiholog,jurnalist,fondatoralAcademieiCaţavencuși

unuldintrefondatoriimișcării”SalvațiVamaVeche”

Mircea Toma:Ospitalitatea – dimensiune bipolară a culturii proto-române

Istoriaromânilorestestrânslegatăderelaţialorcupămîntulpecarestrămoșii lors-aunăscutacumdouămileniişipecareautrăitneîntrerupt.¨Neîntreruperea¨acostatînsăscumpacestîncercatpopor,careapreferatsăseapleceînfataoricărortriburi,hoarde,neamuri,imperiisaunaţiuni care s-audecis sa treacă spreest, vest,nordsausud,folosindpământulromânescdreptușă,fereastră,camping,bordelşi,dincândîncând,spredistracţiatuturor,maidande joacăpolitică.Strategiilederezistenţăau fostfelurite. Unii specialişti au descris abilitatea romanuluide ¨a se da pe după cum bate vântul¨, folosindu-se decuvântul latin ¨ospitalitate¨. Puţini îşi amintesc, însă,origineaacestuicuvânt,împământenitlanoichiarînformasaoriginală:¨pupincurism¨...

Bogdan Teodorescu:

În principiu, adaptabilitatea este o trăsăturanecesarăpopoarelormici,obligatede-a lungul istoriei săseconfruntecupopoaresemnificativmaimari.Dinacestpunctdevedere,româniiaufostnevoițisăfieadaptabili,adaptabilitateafiindunuldintremotivelepentrucareîncămaiexistămcanație.Referindu-mălaparaboladvs,funcțiedediferite împrejurări, s-arputeacasăpatulmuntelui săfieo formădeadaptabilitatesuperioarăocoliriiacestuia.Eu nu cred că problema noastră ține de abilitatea de a

trecepestedificultăți saudeaocolidificultățile.Credcămareanoastrăproblemăvinedelatendințaindividuluideaocolisingurmuntele.Șidecideanuseimplicaniciînsăpareacolectivăaunuitunel,niciînocolireacolectivăaobstacolului. Din cauza soluțiilor individuale, reușimadeseorisăocolimunulcâteunuldificultățile,darniciodatănu reușim să săpam tunelul, fiindcă acest demers esteobligatoriuunulcolectiv.

BogdanTeodorescuestescriitor,jurnalistșiprofesorlaȘcoalaNaționalădeStudiiPoliticeși

Administrative

Plecânddelaoparabolăpecareamauzit-omaidemultcarespuneacă,puşiînsituaţiadeaajungepeparteacealaltăaunuimunte,străiniiarsăpauntunel,pecandromâniiargăsime-todeingenioasedeaocolimuntele,văpunemîntrebarea:este adaptabilitatea o trasatură definitorie a poporului român?

Ancheta

21

Interviu cu Subcarpati

de Adelina Luft

Nune-amgânditpreamultcândavenitvorbasăalegempecinesămailuămlaîntrebăripentrunumărul3Carevasăzică.Amziscăemusaisă-iaducempeSubcarpațimăcarînpaginilenoastre,să-icitimcumnezicdeÎnceputurilelor,dinmuzicășidesubCarpați.Curioșisuntem,bucuroșicăne-aurăspuns–șimaiși.

Prima întâlnire cu Subcarpați și Carevasăzicăamavut-o la StreetDelivery, cu câțivaomulețipierduțiprinspateprintreatâțiastreetdelivriști,înghesuițișifredonândcuBeanparteaadouadela”țațața,căprițăța”,șicareși-au”închis”locșorulcuziareșid`alescrisului,sămaiprindășieiceva.Amprinsșiafostfain.Pesemnecăneplac,i-amrugatsănescrieaici.

Carevasăzică: Subcarpați, am zis că o luăm de la început, așa cămergem hătdeparte,chiarînaintede`89dacăe.Vremsăștimcândațiînceputvoiprimaoarătreabacumuzica,cumsunăpescurtprimapoveste. Bean:Salutare!Eramînclasaa8-a.Fratelemeu,laliceu,îna9-a.Aveaotrupădehiphopînclasă(ProcesVerbal).PrineiamintratîncontactcuCoolEditPro(maitârziudevineAdobeAudition).Ăstaeprimulsoftwarecucareamlucrat.Ălaafostmomentul. Carevasăzică: Decândațiînceputsăvăjucațicusound-uldefolclorperitmdedubșihiphopșicareafostprimapiesăînregistrată? Bean: Din 2005-2006. Prima piesă oficială pe care am cântat un refren a fost”Fluier”,cuSpecii.Înaintedeacestepisodaumaifostîncercări,tentativedoar. Carevasăzică: Un”feeling”delaprimavoastrăcântare. Bean: Ciudat. Nu puteam să-mi dau seama dacă oamenilor le place sau nu.Aplaudaudinpolitețe?Măcunoșteaupersonalșiîmifăceauunserviciu?Mi-amadusamintecă-sînTimișicăflăcăiideacolosunttranșanțicuceascultă.Leplacea!Ciudatfeeling. Carevasăzică : Cefeldereacțiiațiobservatodatăculansareaprimuluialbumșiceașteptăriaveațidelaproiectulvostrumuzical? Bean: Excelent! A fost o explozie. Sunau telefoanele, prieteni, cunoscuți, măsimțeamdeparcăamscosunalbumbun.Desigur,neașteptamlaoreacție,darceaurmatne-adepășitașteaptările.

Carevasăzică:Pealbumul”CulesedinCartier”amascultatmaimultecompilațiicuproducătorifoartemaridinmuzicaautohtonă.Cumîncepcolaborărilecueișipecinesănemaiașteptămsăauzim? Bean: Au început fix cum arată promo-ul: la telefon. Au fost câteva zeci detelefoanebune.Niștetastesauniștecreion.“Uiteamoidee.Aha,aha.Ce?Păi,muzicatacombinatăcu folclor.Stilul tău,combinatcustilulnostru.Merge,merge.Revin.”A fostoprovocareaceastăcompilație.Anecesitatpuținăorganiareșicoordonare.PeviitorlucrămlaCulesedinCartier2,darîncănuștimartiștiicevorapăreapealbumulăsta. Carevasăzică:Dececoncerteașarar,lucrațilacevaacum? Bean:Nunegrăbim.Vremsăcântămcumaximentuziasm.Avemnevoiedepauzăîntreconcerte.Amnevoie. Înplusdeasta,situația-mimedicalănupermitemaimult.Pețeavăeîncărcatalbumul2Subcarpați. Carevasăzică :Cătotvorbimdeînceputuri,nuv-ațigândits-oluați”pedeal,pevăi”șiafară?SaulăsămSubcarpațidoarpentruplaiurilemioritice. Bean:Amfostpeafarădeja.Olanda,Belgia,Moldova(zâmbesc).Etaresăintriîncontactcuromâniidepestehotare.Suntcusufletulmaiaproapedeidentitate,enormal.Plănuimcevaconcertepeafară,suntemdeschiși,clar.

A fost o explozie. Sunau telefoanele, prieteni, cunoscuți, mă simțeam de parcă am scos un album bun.

“

,

Prima colaborare: CuAles,frate-meu

Cel mai mult ascult: hiphopșifolclor

Locul unde a început Subcarpați: înSubcarpați,lângăValeaPrahovei

Unde am copilărit:Dolhasca,Colelia,București

Un cuvânt: taică

22

PeSubcarpațiosă-ivedețimairar,așacumnezicșiei,darcândedemers,sămergeți.Punețibanilaopartedintimpșistațicuochiipesite-ullor(www.subcarpati.com).Noistămpefazăpentruurmătorulalbum,poatelanumărul4osă-ișiascultăm. Pefinal,”săiasăscântei,săiasăvăpăi”

Învatatul nu va mai omorî pe nimeni. Parol?

Acestecuvintenuseadreseazăcelorceîșicitesccursurilecândajungsearalacămin,celorcerețintotcecitesc(șiarputeasănereciteeditorialulacestuinumăr),celorcuadevăratpasionațidesferadeactivitatepecareostudiază,celorceștiuînavanscelisepredă,celorcurezultatedeosebiteînmanagementultimpului,stress-ului(șifuriei),celorcuunIQdepeste140saucelorpentrucarefacultateaesteopțională. Acestecuvintedeadreseazăcelorceaudeînvățat500depaginipânămâine,celorceîntreabă„Ceeasta?”cândcitescsubiecteleexamenuluideanultrecut,celorcerealmentenupotsătermineparagrafuldincauzaaceleinotificăripeFacebook,celorceaualnouăleaexamenmâineșinuaumaidormitdeosăptămână,celordelaMedicină,celorces-audespărțitdepartenerînmijloculsesiunii,celorceauingeratbăuturialcooliceaseară,celorceauexamenlastatisticășiauterminatfilologiasaucelor„nascutiobositi”. Nuputemschimbaprogramalafacultatesinicinucunoastemstudențisilitoridispușisădeaexameneînloculvostru,însăvaputemrecomandaMemoPlusdelaWalmark–ocombinatiespecialaformatădinGinkoBiloba,vitaminaB6,magneziu,fosfatidilcolinăsicafeină,menităsacreascăcapacitateadememoraresiputereadeconcentrare.OcurădeMemoPlusîn„momentelegrele”alestudențieiîțivasuplinicelecâtevaorelipsădesomn,îțivaredatonusulfizicdupăziledestatlabirou,itivapermitesafiilacurentcutotceenoupeFacebook,tevaferideminiatacuriledepanicădindimineațăexamenuluicândîncănuaiterminatdeînvățatșitevaajutasăîțirecapețimotivațiasăînvețișipentruacelultimexamendinsesiune.Fărăefecteadverse.

)

,

23

de Maria Rizescu

Filosofia de brandCumîncepemşicumducemmaideparteunbrand?

de Andrei Iordache

Începuturilebrandurilordetopdinziuadeastăzisuntînvăluiteînhaloulgeneratdesuccesulafaceriiînsine.Prinurmare,estefoarteuşorsătelaşiduspeopistagreşitădacăteuiţilabrandurileputernicepentrureţetedesuccesînbranding.PrieteniidelaVIPm-aurugatsacontribuicucâtevaideilegatedeînceputurilebrandurilorşispercatextulurmătorsavăinspireşisăconstituieînceputulunuibranddesucces. Întoamna lui2002,mergeampe josde laRomanăsprebiroulBrandient,undeurma sa mă întâlnesc cu Aneta Bogdan pentru a-i înmâna feedback-ul studenţilor careparticipaserălaŞcoaladeVarăRomâniaSecoluluiXXI.DupăceampovestitdespreproiectulVIP,mi-amluatinimaindinţisiamîntrebat-o:ceemaigreu-săconstruieştisausăîntreţiiunbrand.EudoreamsăîmiridicsingurmingealafileupentrucatocmailansaserămClever-unbrandumbrelăpentrumaimulteproiectealeorganizaţieinoastre.Răspunsulprimitmi-atăiatcracalăudatuluipentrucăeramaigreusapăstreziunbrand,decâtsaîlconstruieşti.Probabilcăşivoisunteţi lafeldescepticiacumprecumerameuîn2002,dar,întretimp,viaţami-adoveditcăînceputulunuibrandeste,într-adevăr,mailindecâtmenţinerealuipeliniedeplutire.

Viziunea de brand

Atunci când cineva deschide o firma noua sau lansează un produs nou, are înminte cel puţinunobiectivdebusinessbine stabilit careexplicăde ce - şi in ce fel - vafacebrandulbani.Laînceput,tuturorcelorimplicaţiînviaţabranduluileesteclarcarevafiADN-ulafacerii.DinADN-ulacesta,rezultăofilosofiedebrandşiunmoddeadresareşicomunicare al brandului. Acesta esteunpunct depornirepentrubrandul viitor. Încănuputemdesenaşinicimăcardaunnumeafacerii.Ceide laSonynuauştiutdecâtcăvorconstruicelemaibuneprodusedeuzcasnic.

Poziţionarea

La începuturileoricărei afaceri, harta competiţiei este foartebine studiată,daraceastăcertitudinedebusinessdispare întimpul jocului.La începutestefoarteclarcumaratăcompetiţia,cedorimsăoferebrandulnostruşicumlivramceeacepromitem.Pescurt,laînceput,poziţionareaestemaiclarădecâtînetapeleviitoare.Imediatdupăprimiipaşi,hartaconcurenţeisemodificăşibrandurileprezenteinteracţioneazăîntreele,darmaialescuconsumatorii.Astfel,brandingulesteadeseamaiuşordecâtre-brandingulcompaniilordejaexistente.

Totul este permis

Cândlanseziunbrandînpiaţă,îţiestepermissăofacidupăcumîţidicteazăinima.Poţialegefontul,culoareaşinumelepecareledoreşti.Poţiîncepecuunpreţdevânzaremaimicdecâtalcompetiţieidirecte.Sauunulmaimare.Unfreshstartesteîntotdeaunamaiplindeoportunităţidecâtunrestart. Brandulnuestelogo.Nicinume.Brandulestepachetulformatdenume,logo,altesimboluriataşateşiprotejatelegalşirelaţiilepecarebrandulleconstruieştecuclienţii.Or,dacăeunînceputdelazero,parteaderelaţiiesteinexistentăpentrumoment.Cerămâneînsăclar,estecăbrandulînseamnămaimultedecâtlogo.Unadincelemaibunedovezi

în acest sens este Apple, compania numită aşa din lipsă de inspiraţie. Apple a reuşit sătransformeunsubstantivcomuncarenuareniciolegăturăcuafacereacompaniei într-unbrandcareastăzisemândreştecupoziţiidetopînclasamenteledevaloaredebrand,cuprozeliţicaresuntconsideraţiadeseafanaticişicuungraddenotorietatedeinvidiat.

Porniţi o aventură, nu o afacere

Unbrandpornitcaoaventurăareoforţăimensădeainspiratoţistakeholderii.Unbrandpornitdoarcugândullabani,nuteducedemulteorilabancă.Gândiţibrandulglobal,darnuv-oluaţiîncapdelaînceput DelaGogoşicaSRLdinBârladaveţitoateşanselesăajungeţiunnouStarbucks,cumiideunităţiînîntreagalume.Cetrebuieînsăînţelesestecăoriceînceputtrebuietratatcaatare.NuaveţicumsădeţineţiunbrandaşaputernicprecumStarbuckssauMcDonald’sîncădinprimazidefuncţionare.Obişnuiţi-văcuideeaşibugetaţicugândullaacestelucruri. Unu - la - Unu

Clienţiisuntîncentrulactivităţiinoastreşitotulpentruclientsunttextepecareleveţiauzişispuneînîntreagavoastrăcarieraşiîntreagavoastrăviaţădeconsumatori.Decelemaimulteori,sunttextegoaledeconţinut,darîncazul începutuluiunuibrandsuntsinguraşansădereuşită.Primulclientcarerevineşiprimulclientcarerecomandăbrandulsuntsfinţi. Înetapaaceastadeviaţăabrandului,relaţiilechiarsuntunu- la-unu.Acumestemomentul să controlaţi toate punctele de contact între client şi voi. Începutul estemomentulîncaresunteţişivoimici,şiîncareconstruiţirelaţiilesolidepentrumomentulîncareveţifimultinaţională.

Produsul e pe primul loc

Nu există brand fără produs (serviciu). Prin urmare, preferaţi întotdeauna săinvestiţiîncelivraţiclienţilordecâtînpixurişibrichete.Înlocsăinscripţionaţişepci,maibineinscripţionaţiplicuripentrufacturi.Saumaibinelivraţiclienţilormairepedecoletulplătindmaimultlacurier.Cândtoatalumealivreazăgreu,darîmpartepungigratis,diferenţiereastăinserviciu,nuînpromovaresaulogo. Desenaţi doar dacă sunteţi designeri

Găsiţi celmaibundesignerpecare îlputeţiplătisauconvinge launpro-bono.Lucraţicuel/ea.Nicinuvăputeţi închipui lacâtedetalii seuităundesignercândpuneunlogopehârtie.Şinicinuvădaţiseamacâtdemultvăvaajutaunsetdeidentitatebinealcătuit.Câtdemult conteazămânaunuiprofesionist, sevedeexactatunci când îţiestelumeamaidragă:atuncicândaparproblemelegeneratedesucces.

Lecturi care vă pot ajuta: Aneta Bogdan, Branding pe frontul de est Jim Collins, Built to last

Bird’s Eye View

Filosofiile contrafactuale de cartier sunt, poate, celemaifrumoasedovezicăBucureştiuleste,totuşi,nostim.ImaginedinBer-ceni:odomnişoară,încărcatăcumultecumpărăturidelasupermar-ket şidestuldegrăbită, scapădinmânăopungăchiar în faţauneibănciocupatededoibătrânei,resemnaţiaşacumnumailavârstalorsepoate.Ceidoiseuitălung,analizeazăsituaţia,apoipedomnişoarăşipornescodiscuţieimplicată:„dac-arfiavutouăînpungă...”(L.U.) Odoamnăcochetă(poatepreacochetă),cusarmaleînpăr(maiexistă!)şimultroşu înobrajise împiedică,grabită,dedomnulaşzatînfaţasalacasă,lasupermarket.„Miidescuze,vărog,nuv-amvăzut,m-amgrăbit,amgreşit...”.„Nicioproblemă,doamnă,căşieusuntdelaţară”.(L.U.) Înmetrou,odomnișoarăcupuloverpegât,părul răvășit,îmbăcatăcuocanadianădeschisăpână la jumătate,cublugișibo-cancidemunte,citeșteunvolumcuacesttitlu„BărbaţiisuntdepeMarte,femeilesuntdepeVenus”.Efixlaînceputulcapitolului„Cândunbărbatseîndepărteazădeofemeie?”.Aşfivrutsămăîntâlnesccueaşidupăce-lterminădecitit.(L.U.)

Laradiotemazileiera“Cea mai aspră pedeapsă pe care am primit-o”. Dupa numeroase povestioare despre “crime şi pedepse”caremaidecaremaioriginale,vineunraspunsdelauntip:“Eu mi-am lasat nevasta insarcinata si apoi 9 luni nu am mai avut voie sa fac absolut nimic...”(A.Z.) Multăagitaţieşiînghesuialăîntr-ozibanalădinsăptămână,pelaora6seara,înmetroulcemergecătreRepublica.Înfaţamea,untânărmuncitor,judecânddupăsalopetelemurdăritedevopsea,sepregăteştesăcoboareşi,întorscuspatelelamine,îizăresccuuimireaceafadezgolită.Aveatatuat,destuldevizibil,osvastică.Munca(deoricefel)neeliberează!(A.V.) Din presă: „10 sfaturi pentru un sex senzaţional”. Printresfaturileepistemologice,unulextremdeamuzant:„Nuuitasă-iatingicapulpartenerului întimpulsexului”.Cumvineasta?Sepuneşiunbobârnac?(A.V) Într-ozonăaparentobişnuită,pestrada11Iunie,amvăzutoterasăalcăreinumeerascrismarepeoprelatălaintrare:“BODEGĂ”.Ceatâteacomplicaţii?Săseştieotreabă.(A.V.)

24

Debate-ul aduce studentii români mai aproape de OxfordAnul universitar 2011-2012 începe cu ”Closer to Oxford”, un proiect al Asociației Române deDezbateri,OratorieșiRetorică(ARDOR)careanultrecutapusînmișcareargumenteleasutedetineri,entuziasmulazecidevoluntarișiinvitațidemarcă.PremiatanulacestalaGalaSocietățiiCivileculoculIlacategoriaEducație,”ClosertoOxford”aprinsșimaimultcurajșirevineînforțăîncinciorașeînsesiuneatoamnă-iarnă:București,Cluj,Craiova,IașișiTimișoara.

Nu e întâmplător felul în care alegem englezescul ”debate” în loc să folosimromânescul„dezbatere”.DarpentruARDOR,maifirescșimaiaproapedeOxfordesteideeadedebate,adicăformaaceeastructuratădedezbatere,încaredouăechipestaufațăînfațășiargumenteazăpentrusauîmpotrivaunei„moțiuni”cuvalențediferite.EmaimultdecâtodiscuțiedinaceleacareseîntâmplălaTVîncareaceleașifigurireitereazăopiniisubiectiveșistereotipurivechiîntr-un„show”senzațional.Debate-uleunexercițiueducaționalcomplexcarepresupunedocumentareriguroasă,gândirecritică,umor,lucruînechipă,creativitate,toleranțășifair-play. Asta încearcă să promoveze ARDOR de mai bine de 12 ani de activitate. Iar”ClosertoOxford”eunpasînainteînîncercareadeacreaocomunitateîncarestudenţi,jurnaliştişiliderideopiniedinsocietateacivilăconstruiescunspaţiudedialogveritabilînmargineaunortemedemareactualitate.Pescurt,fiecaresesiuneaprogramuluipresupuneo rundă de dezbateri online pe o temă votată de stundeți și în care echipe de câte doiargumenteazăpro sau contra.ArbitriiARDORdecid celemaibinearticulatediscursuri șidau verdictul fiecărei dezbateri, pentru ca la final, ceimai buni candidați să participe laseminarul de lectură critică și argumentare pe articole din reviste internaţionale de topprecumThe Economist, ForeignPolicy şiNewsweek.Dintre ei, doi finaliști sunt selectațipentruasusținesaucontraziceaceeașimoțiuneîndezbatereafinală,într-oechipămixtă,alăturideopersonalitatedinfiecarecentru.Totulîntr-odezbaterepublicăîncarepubliculalege echipa ceamai convingătoare cu ajutorul unui aparat de vot electronic individual.Așa au fost dezbătute anul trecut trei teme importante pentru spațiul public de la noi:„posturile private de televiziune ar trebui să aibă responsabilități educaționale față depublic?”, „dreptul cetăţenilor la informareemai importantdecâtdreptuldemnitarilor laviaţaprivată?”,predareareligieiinşcolipuneînpericollaicitateastatuluiromân?”. Dintoamnaasta,”ClosertoOxford”propunenoitemepentrustudențiicarecredînputereaargumentelor:„ArtrebuicaînRomâniastudiilesuperioaresăcostemaimult?”.„nesupunerea civilă este legitimă într-odemocraţie?”. „Ar trebui caRomânia săpermităcultivareapescaralargăaorganismelormodificategenetic?”.Unadinelevafialeasăpentrudezbaterileonlinecare începdinnoiembrieși carevafisubiectul întâlnirii cu invitațiidemarcăîndecembrie,întoatecelecinciorașe.Ceicareîncăseîntreabă„lacebunsădezbațiîntr-olumeîncaretoatălumeaparesăaibăoopiniedespreorice?”le-amspunecănuoriceopinieînseamnăunargument,căaintraînjoculdialoguluinuelafeldesimplucumparelaprimavedere,căaficonvingătoron-șioff-linepresupunemaimultdecâtpuțină inspirație șiundramdefler. Înplus,ARDORareșicâtevapremiipentrustudențiicurajoși:abonamentelaBritishCouncil,vouchere laCărtureștișiseminarulgratuitde lecturăcriticășiargumentare,astape lângășansadeavorbiînpublicalăturideinvitațiprecumDanielBarbu,AndreiCorneasauLiviuAntonesei. Dacăsuntețicurioșisăvedețicumaratăundebate înscrissau live,găsiți toatediscursurile șievenimentelepublice înregistratepe site:www.closer2oxford.ro.Totacoloputețivedeacamceoamenidebinesusținproiectulcarese întâmplă întoamnaastacuajutorulunuigrantoferitdeOpenSocietyInstitute.VIPesteprintreei.Șivoi?

,

25

de Măriuca Morariu

MariucaMorariuestecoordonator“ClosertoOxford”Bucureşti

www.closer2oxford.ro

Traiasca viata!

de Laurenţiu Ungureanu

Dacă eşti alb, ai în jur de40de ani (vizibilpeste), ai, poate, şi un începutde calviţie, eştihete-rosexual şi îţi place,munceşti încontinuu, deci nu aicopii–şi,evident,nicinu-ţidoreşti–eştiunintelectualtimidşitemător,deomediocritateînduioşătoareşicuaspiraţiisfâşietordeobscure,nutedeosebeşti,practic,cunimicdeceicaremaicitescTelegraful liberal prinautobuz,eclar–destinuln-afostprea îngăduitorcutine.Eştiexpus!Tendinţeleepicuriene(declarate!)nuprea corespund valorilor (noilor valori!) ale oraşului,nucorespundnicimăcarsimţuluicomun,indiscutabilîntemeiatpeprincipiifermeşi,bineînţeles,echitabile.Eşti, adică, incorect politic, iar asta e, pur şi simplu,contrar celeimai elementare logici. Uite-l pe primar–oh,primarul!–unadevăratexempludemoralitate:căsătorit cu o negresă, a adoptat copii din Asia, estângistşi,maimult,eeducatîntr-unmediuaparte,înshowbiz! Aici e altceva, Fetiţa şi ţigara (un fel deîngerşidemonpentruaceastăviaţă,caremai întâietransmisă în direct la televiziune şi apoi trăită) suntlimiteleîntrecarecineva,unoarecare,sepoateopuneefectuluideturmă.Maiprecis,poţifaceoriceînlumeaasta(tefandoseşticulibertăţimoraleşitrăieştiîntr-unconcubinajboemcumâncarebună),darun lucru sănuuiţi:sănute-atingidecopii!!Trebuiesăpreţuieşti,să protejezi, să răsfeţi, să iubeşti copiii, deci viaţa.TRĂIASCĂVIAŢA!Aţivăzutvreodată insecteprinse închihlimbar? Sunt jucării! Spectacolul e viaţa, e viaţa,poate,prea corectă,îngăduinţaextremă,viitorul,decicopiii!Un spectacol extraordinar, nu-i aşa? Nu e demirare că fumatul e strict interzis(şidrasticpedepsit)–doarîiafecteazăpeceimici.Să ştii că nici nu e bine pentru sănătatea ta!Euninutil,unvechiclişeudevirilitate,rămasdinvremeaîncareera un obicei aproape estetic, când ţigara îl deose-beapeomdeanimal.Darsă ştii că nu e bine pentru sănătatea ta! Înplus,polueazăchiarmaimultdecâtambuteiajeledintrafic–rezultatulunuifirescdemersdeaîmprospătaaeruldinoraş. Eatâtde jalnic încâtar trebui săfieun in-stinctsăstingiluminaşisăplecidefinitiv,darproblemacuoameniiecă,îngeneral,îşiimagineazăcăaucevadepierdut.Iatăridicolul,înformasaceamaipură,înaceastălumeîncareguvernantelesuntguvernatedecopii: o judecătoare, în robă şi cu aerul său sobru-prefăcut,surprinsăadeseaîntimpce,întremărturii,

îşimaisugedegetul.(Aşaface!Nueoglumă,maialescăevorbadeunprocesdeoameni mari.) Dar ea e puişor, scumpa, i se permite. Şiironia: departe de a mă fi vindecat de dependenţă, trag din ţigară cu o bucurie secretă şi juvenilă. Ca un ştrengar neruşinat, trag din ţigară şi-mi bag picioare-le-n el de regulament.

Şi, iar, ridicolul, cânddorinţaperversădeaîncălcaregulamentul,onebunieinfantilăsăfiiprinsasupra faptului cu pantalonii în vine, chiar seîndeplineşte.CânduncopilcaAmandina–drăgălăşeniaîntruchipată–teacuzăcăaiagresat-o,ecuvântulco-piluluiîmpotrivaoricărorprobelacunare.Şinimeninupoatepunelaîndoialăcuvintelecopiilor.Chiardacătotce-aifăcutafostsăfumezioţigarănenorocită. Ceurmeazăefiresc,maialescăîmprejurărileajutălaelaborareaunuiscenariuperfectdecrimă îm-potriva copiilor– legea interzicefolosireatermenului„pedofil“, consideratprea îngăduitor cu criminalii (e,încuvântulacesta,oideede„iubirepentrucopii“,ornusepoateaşaceva!).Merg mândru pe calea gloriei, hotărât să uit necazurile banale, şi tocmai atunci îmi cade-n cap o găleată cu lături. Nicioşansăn-areuncriminal împotriva copi-ilor, nu în oraşul acesta, unde expunerea mediaticăsubstituie legea, unde vocea poporului este voceacopiilor,underegulileshowbiz-uluidaudreptullaviaţăşi la moarte, unde Martyre Academy are audienţămaximă, unde ideile preconcepute fixe ale politiciisunt legimorale,undeDesireeJohnson,unoarecarecondamnat la moarte, rhasta şi prea tăntălău ca săînţeleagăceva,reuşeşetesăsesalvezedoarpentrucăîiplacesăTRĂIASCĂVIAŢA!Eolumenebună,nebunădetot.Oameniinunumaicăşi-aupierdutcapacitateadeadistingeceeaceebinedeceeaceerău,daraupierdutşiluciditateanecesarăsă-şipoatăconştientizaincapacitatea. E incredibil, Jack, se petrece ceva incredibil!

Vă lasăreci tot feluldecrizealemodernităţii,darvăfascineazăoiţaDollyşialteminunialecercetătorilorbritanici? Ați vrea să descoperiți secretul implacabilal fericirii și al virtuții? Căutaţi, desigur, perfecţiunea?Aşteptaţi,încăaşteptaţi,ominunată lume nouă,cutoatepromisiunileeifascinante? Iată cea mai fidelă descriere a acestei lumi,unde,paradoxal,omulajungesăfiedezumanizat înnu-meleidealurilorumanităţii.

Dacă vă fascinează inginerii care, cu instru-mentele fixe din lumea lor, vă explică orice, gândiţi-văla această situaţie: ce se întâmplă cândmatematica seîntâlneştecumoartea?Câttimpsepoaterefugiacinevaîntr-ogândireanalitică,aparentliniştitoare,într-ologicăareperelormonosemantice. Se poate, e posibil, să refuzi comunicarea,atingerileşiîmbrăţisările?Oarecumputemînţelegemaibinelumeadinjurulnostru?

LuiGeorgeBowlingnu i-au rămaspreamultelucruride făcut.Edoarunbanalagentdevânzări,atâtde blazat încât nici măcar el nu-şi poate găsi o utili-tate imediată, are patruzeci şi cinci de ani, o burtăconsiderabilă,doi copii, rate labancă şioprotezănou-nouţă. Are 17 lire şi așteaptă să înceapă războiul. Iatăadevăratulteribilism– înduioşătordemodest–să ieio gură de aer,acolounde,odată,demult,erabine, lângăbaltacumultpeștedincopilărie.Darpentruce?

LaurenţiuUngureanuestemasterandalFacultăţiideFilosofieşijurnalist.

Recomandari de carti

Minunata lume nouă- Aldous Huxley

O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii

- Mark Haddon

O gură de aer - George Orwell

Principala realitate este o luptăpermanentă şi frenetică de a vinde lucruri.

Mai bine-ți stă pilula-n gură, decât murdara-njurătură!

Dar mulţi oameni sunt leneşi [...]iar informaţia din mintea lor e foarte simplă.

Mi-ar plăcea una englezească; un Benson fără filtru, care înţeapă! Cu un pic de iarbă ar fi şi mai bună.

”

“Fetiţa şi ţigara” de Benoît Duteurtre, tradusă în limba română la Editura Univers, 2008, 127 pagini

Recenzie de carte

26

Despre melancolie si alti demoni

de Ioana Mischie

Probabil că, dacă nu aş fi citit cuatenţiepre-genericulfilmului,nuaşfighic-it niciodată că ”Melancholia” este un filmregizat de Lars von Trier. Este un filmmultprea “aranjat”, mult prea curat, mult prealiric, aproape artificial de liric. La o primăvedere, pare a pune totul în joc, pentru osingură miză: încadrarea în şablonul unuifilm de artă. Datorită acelor frumosuri vi-zuale nearticulate întotdeauna din punctde vedere dramatic, filmul este deseori lagraniţadintreunfilmcultşiunposibilkitsch cinematografic. Posterul filmului reproduce, într-o manieră romantic-contemporană, Ophe-lia lui John Everett Millais, lucru care nepregăteşte pentru un viitor spectacol cin-ematograficcarevaabuzadetrimiteritarko-vski-iene,deritmuriwagner-iene,deomagiivizuale aduse picturii pre-rafaelite, esteticiinaziste,goticuluişisuprarealismului.Atmos-feradefairytalecapitalistabsurdneafundăîntr-uneclectism iremediabil, însăpovesteacapătă, treptat, o temă – urmăreşte deru-lareavieţiirutiniereadouăsurori,înaintedesfârşitul“vieţiipePământ”. Dincolo de acest pretext, Melan-cholia este un film profund autobiografic,Lars von Trier declarând într-un interviuacordat luiNilsTorsen:“Cred că Justine îmi seamănă foarte mult”.Cadrelefoartestrânse,filmate dinmână îi conferă autenticitate şimai diluează perfecţiunea compoziţionalăcucarevreasăneobişnuiascăînprimeleoptminutealefilmului(prinimaginileredateînslow motion). Dacă Godard spunea că un filmare“un inceput, un mijloc şi un sfârşit, însă nu neapărat în această ordine”, von Trieralege să înceapă cu sfârşitul: “Melancho-lia” este planeta care va lovi Pământul; nuîntâmplător însănumelene trimite cugân-dullaunadintrecomplexelestăriumane,launul dintre atributele noastre indisolubile.VonTrierpare,deaceastădată,unromanticdesăvârşit. Spredeosebire deAntichrist, Me-lancholiaesteunfilmcuminte,părândînan-

samblu o confesiune, o resemnare, unexerciţiu de sinceritate, un eseu despreoameni şi frici confirmat prin replici re-curente(“Are you happy?”,“Enjoy it while it lasts”,“Are you afraid?”)dublatedegesturianticipativeşicadre-contrapunct(unadintreaparenţele înşelătoarefiindPlanetaatâtdefrumoasă, care, însă, urmează să distrugăPământul). Povestea este redată fragmen-tat: “Partea I - Justine” ne prezintă nuntalui Justine cuMichael şi totodată alienareafetei,întimpce“ParteaII-Claire"surprindenumărătoarea inversă până la coliziuneaplanetelor. Justine (interpretată de KirstenDunst,rolpremiatlaFestivalul de la Cannes deanulacesta)esteofiredepresivă,carearepremoniţii neobişnuite cu privire la oame-nii şi lumeadin jur.Claire (CharlotteGains-bourg)pare,înschimb,multmairaţională.Înparteaadouaafilmului,atuncicândsfârşituldevine irefragabil, rolurile se inversează:Clairepareceaalienată,întimpceJustineseresemnează. Nunta din prima parte nu areun impact major în film, personajele epi-sodice contribuind nesemnificativ la contu-rarea plot-ului principal. Singurul rol poatefi atribuit caracterizării lui Justine careîncearcă din răsputeri, însă nu reuşeşte, săse integreze în pattern-urile societale carei se impun. Cea de-a doua parte a filmuluiportretizează familia lui Claire: pe soţul ei,John(celcareparecelmaiechilibratdintretoţi),şipeLeo,băiatulcelmic,caresesimtemereu foarte apropiat de "mătuşa Steel-breaker”(Justine). Dincolodemultipleledigresiunidinfilm, Lars Von Trier reuşeşte să transformeunSFcuopremisădramaticăhyperutilizată(apocalipsa), într-un poem atipic de-spre moarte, într-o alchimie emoţională,personală. ÎncadrulconferinţeidelaCannes, regăsim una dintre celemai sincere şi fru-moasedeclaraţiialeregizorului:“To me it is not a film about the end of the world, it is a film about a state of mind.”

Besides my other numerous circle of acquitances I have one more intimate confident - my melancholy.

Søren Kierkegaard”

Recenzie de film

27

Recomandari de filme

CâştigătoraltrofeuluiPalme d'OralFestivalului de la Cannes, The tree of lifeafostdescris(cumultăsauchiarincomensurabilăindulgenţă,aşadăuga)încotidianul francez Le Figaro: "unul dintre cele mai frumoase filme din lume".

AtâtThe tree of lifecâtşiMelancholiapledeazăpentruoimaginepoeticăimpecabilă,pentruopov-estehyper-fragmentată, decorată cu acţiuni nejus-tificate şi pentru insert-uri cu efecte speciale caresurprindgeneza,respectivsfârşitullumii.Celedouăfilme par a se completa unul pe altul, desemnândtotodată un nou trend cinematografic, sau o ple-doariecolectivăpentruceeaceGreenawaynumea"a truly cinematic cinema”.

Filmul surprinde povestea unei familii texanedinanii‘50.UrmărimevoluţialuiJack,unuldintreceitreifraţiaifamilieiO’Brien,încădincopilărie.AtmosferabucolicăafilmuluisealtereazăpemăsurăceJackalegesăpreiamodelulegocentricdeviaţăaltatăluisău(BradPitt)şinuatitudineamameisale(JessicaChastain)deanurenunţaniciodatălarespect,iubireşidemnitate.Devenitadult,într-olumecorporatistă,aproapebourdieu-iană,Jack(SeanPenn)încearcăsăîşiredesco-pereadevăratanatură,căutândnoiraspunsuri.Filmulareuntipapartedespiritualitatecontemporană,fiind,îndefinitiv,ointrospecţiedesprelucrurilesimple.The tree of life esteunfilmpentrucei“in the mood for love”,amintinddetitlulatâtdepersonalalluiWongKarWai.

Filmulautobiografic regizatdePaulaMarkovitchacâştigatUrsul de Argintpentrurealizăriartistice deosebite în cadrul ediţiei de anul acestaa Festivalului de la Berlin. Imaginea, semnată deWojciech Staron, este o frumoasă metanaraţiune,care transformă subtil o poveste individuală într-o semiotică a unei drame societale. Povestea sederuleazăînArgentinaanilor’70,întimpulinstaurăriidictaturiimilitare. O fetiţă în vârstă de 7 ani, Cecilia(interpretatăadmirabildePaulaGalinelli),fiicaunordizidenţipolitici,estenevoităsăsemutecumamasa, Lucia (LauraAgorecca) într-un loc sigurpână laîntoarcereatatălui.Ceciliaesteînscrisălaşcoală,cuosingurăcondiţie,pecareinvoluntarovaîncălca:nu

trebuiesădezvăluienimicdespreadevăratultrecutalfamilieiei. Secvenţadeînceputeste,cred,unadintrecelemaifrumoasesecvenţedin-tr-unfilmeuropeanrecent,anticipândîntreagatramăapeliculei:fata,îmbracatăîntr-ohainăgroasădeiarnă,încearcăsăsedeacurolelepemalulmării,doarcănureuşeştesăînaintezepentrucăroţileseafundămereuînnisip.Imagineatrimite,dinpunctdevederedenotativ,laîncercareaeşuatădeevadaredinsistemulfascistşaptezecist.

"Nu ştiu să joc şah, dar viaţa este ca un joc de şah pentru mine” - una dintre replicile lui Thierrycare îmi vine înminte cu rigurozitateaunui refren.Deşinuestenicipedeparteunfilmmainstream hol-lywoodian,Exit through the gift shop,primuldocu-mentarregizatdeBanksy,dezvoltăcumultărigoareo premisă hollywoodiană clasică: “from zero to hero”. Thierry Guetta, un francez stabilit în LA, areoobsesie cel puţin bizară - de la vârstade11 ani,filmeazăabsoluttotceiseîntâmplă,pentruafisigurcănupierdenimic.Cuajutorulvăruluisău,Invader,pătrunde treptat in lumea artiştilor urbani, docu-mentândcuajutorulcamereisalefiecarestencil,fie-careieşireilegalănocturnă.ÎntâlnireacuBanksyînsă

îivaschimbaviaţa,într-unmodtotalneaşteptat. Nuştiudacăesteunfilmdespreunerousaudespreunschizofrenic,nuştiudacăesteunstatementdespreartăsaudesprekitsch,nuştiudacăesteodeclaraţiepolitică sau o felie de viaţă, nu ştiu dacă este ometademascare a lui Banksy sau oneotacticădemarketing,nuştiudacăesteunfilmdesprecapitalism,desprepopart,saumaidegrabădesprenoiînşine.

Primul film artistic 3D (dupa cum eracatalogatdecriticiiacreditaţidelaBerlinale lafi-nalulproiecţiei)colecţioneazăcelemai frumoasemomente ale spectacolelor bauschiene: „Le Sa-cre du Printemps”(unritualîncareofemeieestesacrificată pe o arenă arhaică), „Kontakthof” ( oconfesiune despre oameni şi vârstele lor), „Cafe Muller” (o istorie a transei, a inconştientului),„Vollmond”.Launmomentdatrecunoaştemcân-teculMarieiTănase-„Lume, lume, soră lume”.Estesecvenţacare,dincolodefaptul (profundsubiec-tiv)cătefacesuficientdemândrucăeştiromânşicăasişti,înpremierămondială,însalaimensădelaBerlinale Palast,laosesiunesuccintădeMariaTănaseFunkyMix,funcţionează(obiectivizândun

pic), pentruprimadată înfilmcao „verbalizare”auneipoveşti,pânăatuncidoarintuite.Dansulevadează înspaţiulurban, în lume, îlumple -esteosimplificare,oreîntoarcerelaoformaoriginarăamişcării,întrucât,laînceputuri,dansulritualics-anascutînspaţiuldeschisalsatuluistrăvechi(nupescenă). Pentruceicarevorsăo„cunoasc㔺ialtfelpePinaBausch,coregrafaatâtdeiubităadansuluimodern,potvizionaşidocumentarul„Dancing Dream”înregiaAnneiLinselşialuiRainerHoffmann,unfilmcaredeşiesteincomparabilinferiordinpunctdevedereesteticşivizual,paremultmainatural,maiuman.FilmulesteinclusînprogramuldeanulacestaalExplore Dance Festival.

The Tree of Life

Exit through the Gift Shop

Pina

El Premio

28

IoanaMischieestemasterandăaUNATC,masteruldeScenaristicădincadrulFacultaţiideFilmşi,înprezent,dezvoltăscenariulprimuluisăulung-

metraj“Douasutetreizecişisaptedeani”

Obsesii si temeriPovestea unei întâlniri cu pictorita Mihaela Paraschivu

de Alexandra Zaharia

Artaspunepoveştiminunate,dararenevoiedenoipentrualespune. Asemeniartistuluicarepuneofărâmădinelîncreaţiasa,noipunemofărâmădinnoiînşineprincarecompletămnaraţiuneaartisticăşioumplemdeemoţie,îidămoanumesemnificaţie şi o personalizăm. Tablourile Mihaelei Paraschivu nu spun numaipovesteaei,cişipeamea,ata,anoastră.

Numaiemultşiacestsimţământsetransformăînobsesie. ÎntâiaoarăcândamvăzuttablourileMihaeleiParaschivunuaşfipututpuneîncuvinteacestesentimente.Deşinuleputeamdaoformăclară,elenuaudispărut,cis-ausedimentatundevaşiaufăcutcaimaginilecreatedetânărapictoriţăsăîmirămânăîntipăriteînminte.Deaceea,cândmis-aînfăţişatoportunitateadeaocunoaşteşideascriedesprelucrărileei,num-amgânditdedouăori.AstfelamajunssăamprilejuldeaîmpărtăşigândurisincerecuMihaelalaocafea,acasă,înatelieruleidelucru. Privindacestelucrări,amsimţitnelinişteaeicumultînaintesăocunosc,mi-a fost frică fărăsăştiudecemătem,m-autulburattrăirileeideşiniciodatănu îmivorbisedespreele.Amreţinutchipulunei fetiţecucozi,nelinişteamaladivăşipoveştilespusede laitmoti-vele picturale: copilăria, jucăriile, medicamentele, ţapul, camerelegoale şi spaţioase. Toate acestea precum şi compoziţia, deformareaperspectivei,modul de întrebuinţare al culorilor şi stilul suprarealistîmpletescpovesteapersonalăaangoaselorpictoriţei. Ştiamcăavândutcâtevadintrelucrărişi,deaceea,bucuriaa fostextremdemaresăgăsesc înatelieruleiceledouătablouri in-titulatePanic, anumeexact acelea care îmi rămăseseră atât debineîntipărite înminte.Când îi spun cu stângăcie cămi-aşfidorit săamposibilitateasălecumparîmimărturiseştecăpeacesteanule-arvindeniciodată.„Sunt prea intime. Am pus o mare parte din mine în ele”îmiexplică. Fetiţacucozistăteaneajutorată,iar,caoprobăacelorspuse,ţapulmăpriveatriumfător. Ne-amaşezatlacafeaînatelier.Înfaţamea,mânaMihaeleiplimba ţigara într-un ritm sacadat, iar, din stânga, ochii rugători aimicuţeimăfixaunecontenit.

T apul, demonul, fobia, boala, tăcerea. Le priveştişi le simţi apăsarea. Vezi poveştile tablourilorînlănţuindu-se într-un stil aproape narativ, însăpersonajele apar ca într-un filmmut. Liniştea teapasăşimai tare.Ştii că se întâmplăcevaacolo,darnuîţipoţidaseamace.Parcăteaştepţisăvezicevamişcându-se,darnurămâidecâtcuimpresiacătemeriledinafundulinconştientţâşnescapoa-se lasuprafaţăşise încheagăuşor, uşor înforma

Sub privirile copleşitoare ale celor două perechi de ochi – ai copilului şi ai femeii – am purtat o discuţie intimă

despre artă, obsesii şi angoase.“

Arte vizuale

29

Îmi recunoaşte de la începutul conversaţiei că nu este opersoanăfoartevolubilăşicănuvorbeştecuplăceredespre lucrărilesale.„Picturile mele, mai ales acestea două, povestesc despre fricile şi obsesiile care mă bântuie. Sunt sentimente foarte intime şi îmi e greu să vorbesc despre ele.”Adaugăcă,dinaceastăcauză,areoaversiunefaţădeinterviurişireportaje.Totuşicontinui,puţinîncurcată,darşiteribildecurioasă,săîipunîntrebăridesprecumaufostconceputeceledouătablouri.Iareaîncepeşiîmipovesteşteprietenos. „Tablourile pe care le vezi aici sunt lucrările mele de diplomă. Gândindu-mă ce temă să abordez, am decis să dau o formă spaimelor mele. În general lucrez puţin, îmi e greu să îmi adun gândurile şi să le dau o formă”miseconfeseazăMihaela„şi la fel de greu mi-a fost şi până m-am hotărât să pictez aceste două lucrări pe care le vezi aici”. Transpunereaîncuvinteaemoţiilorsauaconflictelorinterio-are,fiecăestevorbadeoconversaţieplăcutăcuunprietenbunsaudeoseriedeînsemnăriîntr-unjurnalpersonal,areofuncţieterapeutică.Lafelstaulucrurileşiîncazullimbajuluiartistic.Creaţiileartisticeumaneauroluldeatălmăcimisterelelumii,fiecăestevorbademistereexte-rioaresaudeuneleinterioare.Dându-leoformă,fieeaunalingvistică,cumecazulcuvintelor,saunonlingvistică,cumecazulpicturii,leputemcunoaşte,leputemoferiosemnificaţie.IartemerileaufostîntodeaunaunmisterpecareMihaelaavrutsăîldesluşească.Îmimărturiseştecăacesteasuntmotivelepentrucarepictează.„Văd arta ca o terapie, ca mersul la psiholog – te poate ajuta să îţi înţelegi o serie de probleme sau, din contră, te poate răvăşi şi mai mult”.„Unii se exprimă bine prin cuvinte. Eu fac asta cel mai bine prin pictură”adaugăea. Imaginilesuntroadeleunuiconflictnerezolvat,aletendinţeideaarticulaprintr-unlimbajplastictemerileşiemoţiilecelemaipro-funde.Îmispune:

Am vrut să mă confrunt cu mine însămi şi cu problemele mele. Să le scot din mine, să le dau o formă ca mai apoi să le privesc şi să le studiez atent pe toate părţile. Ţapul,medicamentele,jucăriile,toateacesteasuntelementerecurente. „Asociez ţapul cu diabolicul, cu frica; medicamentele spun povestea bolii care m-a urmărit atât pe mine, cât şi pe cei apropiaţi”.Îşifereşteconstantprivirea întimpcevorbeşte.Mimica,gesturile,greu-tatea cu care îşi găseşte cuvintele, toateacesteaarată că temerileeinu au dispărut. Sunt în ea, omacină, iar acum se revarsă cu o forţănegrăită,umplândspaţiuldintrenoidouă. Ascultând-o,măsimţeammică,neputincioasăînfaţaputeriifricii,captivă înatmosferaapăsătoareacelordouătablourimaricareîmiacaparaucâmpulvizualoridecâteoriîntorceamcapul.Sorbeamdincafeasubsupraveghereaţapului.Ochiicopileiparcămărugausăoajut,dareramprinsădeasemeneaînvrajă. TremurulvociiMihaeleiseauzeauneoricaunecouînfundatcareveneadinspateletabloului,suflândviaţămicuţei. Privirearugătoareafetiţeicuprindeaîntreagacamera.Iareuerammică,eramasemeneaei,îngheareleţapului.

“

30

„Multe întâmplări din copilărie sunt foarte vii în mintea mea, ies neîncetat la suprafaţă şi le asociez cu stările mele de nelinişte. Dar nu îmi pot explica de ce”îmispuneea,vizibildinceîncemaineliniştităşiocolindintrareaînamănunte.„Vezi jucăriile? Ele chiar există, sunt reale, sunt parte din copilăria mea” continuă, lăsândde înţeles că picturilereproducmultemomente-cheiedinviaţasa. Copilăria este una dintre obsesiile ei, ea revine camotiv înabsoluttotcelucrează:estepasionatădeilustraţiilepentrucopii,facepartedinClubul Ilustratorilorîncădin2006delaînfiinţareaacestuiaşiacolaboratcuReader’s DigestşiCorintpentruarealizailustraţiipentrucărţile„Poveştişibasmeromâneşti”şi„BasmedePetreIspirescu”.

Mihaelaseplângedecalitateadesenelordincărţileromâneştipentru copii. „Imaginile sunt extrem de importante mai ales pentru cei mici, căci ele îi ajută să înţeleagă lumea”.Cuogravitateaproapefreudianăîmisubliniazăcăceeaceeleînfăţişeazăşitransmitjoacăunrolesenţial îndezvoltareaunuicopil, înconturareamodului săudeaprivilumea.Nupotsănufiudeacord. ÎmivorbeştecumultăcordialitatedespreStelaLie,ceacarea înfiinţatClubul Ilustratorilorşicarea îndrumat-osăseconfruntecufobiilesaleşisălefructificeînpictură.„Imaginile povestesc – iată ideea de la care a pornit clubul. Deşi activitatea noastră are, în mare parte, legătură cu realizarea ilustraţiilor pentru texte, clubul nu este numai atât.

Mihaelaîncămăpriveacuceledouăperechideochi–depepereteledinstângacuochiicopiluluişidinspatelefumuluideţigarăcuochiifemeii. Aşfidoritsăoîntrebcumsevedepeeacaartist,darezit.Nuîmiplaceformularea.Dupăcâtevacliperupetăcereacaşicummi-arficititgândurile:„Am impresia că oamenii au tot felul de aşteptări nejus-tificate de la pictori. Ei cred că ar trebui să fim un soi de filosofi sau să avem o viaţă stranie. Eu sunt un om cât se poate de obişnuit şi mă simt mult mai bine când fac lucruri cât se poate de banale – când spăl, când calc, când pregătesc cafeaua de dimineaţă sau când sap în grădină – decât atunci când pictez. Lucrurile acestea mărunte mă reprezintă şi mă fac fericită”. TremuruldinvoceaMihaeleis-amaidomolit. Îmioferăoţigară.Oaccept. Ţapuladevenitîntretimpoumbră.

Sunt un om cât se poate de obişnuit şi mă simt mult mai bine când fac lucruri banale decât atunci când pictez.

“

MihaelaParaschivuesteotânărăpictoriţădinBucureşti,absolventăaUniversităţiideArteşimembrăaClubuluiIlustratorilor.

___________________________paraschivumihaela.blogspot.com

mihaela-ilustrations.blogspot.com

Este şi un loc în care ne putem întâlni şi discuta despre noi, despre de-spre lucrările noastre.” Îmidau seamacă legăturile ce s-au creat întreea şi ceilalţiartişti cu care lucrează, care i-au fost şi care încă îi sunt alături au omareînsemnătatepentrueaşiîinutrescplăcereapentruceeaceface.Seşidestăinuielaunmomentdat:„Mă consider foarte norocoasă că am avut mereu în preajma mea oameni care să mă susţină. Uneori mă gândesc ce aş fi făcut dacă nu erau ei.”

31

Carevasazica, redescoparDacăosăîncercimăcarsăvizitezi,săredescopericecredeaipierdutînRomânia,cinismultăuvaconstatacălatineînțarănu-ichiarRaiulpePământ,darecelpuținlafeldefainca-nloculălaaproapeexoticîncarevreisăteducipentrucăofacetoatălumea.

De Cătălin GeorgescuFoto: Cătălin Georgescuwww.catalingeorgescu.com

32

Dar vezi tu, problema-i alta. Și-anume: sorbipreamultdinprafulsenzaționalaruncat înochideceeace voi numi colocvialTipar (Presă-i prea clișeic, chiar șipentrumine).Pentrucănu-inevoiesăterefugieziîntr-untărâmalfăgăduituluiall-inclusive casă-ţiclăteștisufletuldesmog.Avemșinoibunătățuri.Dităti. Hazardulafăcutcăanulăstaamfostînpelerinajprințarămaibinededouăluni.Înnouăjudețeamcolin-datsistematictoateorașeleșiobiectiveleturistice,cândvala început de primăvara. Și-am încoronat experiența cuo săptămâna intensă de vară în Transilvania, cu echipaRedescoperăRomânia.Și-țiziccănuștiicete-așteaptă. Eu sunt din sud. București. Părinții mei suntdin sud. Dar am simțit mereu că cel mai firesc lucru e

sămergsprenord.Adaugșiexperiențaultimelorluniatun-cicândîțispunsămergiînsus.Deladealîncolopeisajulemaispectaculos.Și-smaimultelucruripe/subpământdevăzutdecâtîntinderilecâmpieinesfârșitedinșes. Avemmaimultecetățidecâtmi-așfipututima-ginavreodată.Maimult,fiecarelăcașdeculttransilvăneanaratăcaomicăcitadelă.Darniciunadintreelenupoateficomparatcadimensiune,grandoaresaucalitatecusep-tagonalul oraș-cetate Alba-Iulia. Cinci ore de la intrareaprinpoartadinpiatrășide-abiaamreușitsăvăd3/4dinea.Credcă-iceamaiapropiatăexperiențădece-aiputeanumiocălătorieînapoi întimp.Încălucreazălarestaura-reaei,darsoldații-actoriîțicapteazăatențiadeladetaliilenefinisate. Și teplimbi în interior,prin catedrale, tranșeeși grădini, apoi traversezi poduri, catacombe și iazuri cupeștișori aurii. Și te lași sedus de sentimentul locului șiexperimenteziunsentimentde imersiunespecificviselorlucidedinseriledevară. Maisuntobiceiurilelocale,ritualurialefertilitățiisau celebrarea recoltelor.Dar nicimăcar ele n-au scăpat

neatinse de recentele schimbări economice. Am fost laÎnstruțatul Boului de la CăianuMic, un fel de carnaval cumăști și costume, unde-am constatat empiric că boul caretrebuiaîncoronatcufloridevenise...vacă. Întrebând vârstnicul localnic ce se-ntâmplă,mi-aexplicatcătoțiiboiiaufosttrimișilaabator.Numaierenta-bil să-i țină,așacăpracticăpeceau la îndemână. Econo-mie. Experiența asta mi-a arătat mai multe lucruri: tineriiîncărespectătradiția(șisereîntorctemporardelaorașpen-tru serbări ); aici,băiețiimai vânjoșinuconduc scutere, cicălăresc cai; religia emultmai prezentădecât neplace săcredem;măștilepurtatede localnicipeduratafestivitățilorlerăpescinhibițiile,darșidiscernământul. Acum, dacă ai văzut deja Sighișoara, cetatea delaSaschizșiruineleromanedelaPorolissum,suntsigurcăîncă ți-e sete pentru ceva în plus, ceva diferit de clasiceleconstrucții umane (indiferent de cât de impunătoare suntarhitectura sau logistica necesară cocoțării lor în vârfuldealului). Și-am exact ce-ți trebuie: peisagistic, toată zonaastaaratăfantastic.

nul ăsta eu am redescoperit România.Te-nghesui să pleci: vânezi zboruripromoționale și-așezi leii deoparte plindesperanță, în ideeacăosăevadezi învacanță,cabăieții,departedeloculăstacaretemănâncădeviu.A

Vedere de la Cetatea Saschiz

33

Instruţatul Boului - credință-n Dumnezeu, telefon, bolid și femeie.

Cetatea Porolissum - post roman de apărare a graniței antice

34

Cândsaridinobiectivînobiectiv,treciprintoatetipuriledepeisaj. Poateai aveatimp să teplictiseștipedrum,dacăți-aiputeadezlipiprivireadinparbriz.Șiosăvreisădeschizigeamul,săteconectezilanaturăprinsu-netșimiros.Dacătehotărăștisăopreștilângăunrâu,sig-urosăurcipânălachei,undecoboarădinmunte.Șidacăavanseziînamonte,osăobservicumvadulseadânceșteșiîngusteazăîntimpcestânciledinalbieevolueazăîndi-mensiune.ÎnCheileRâmețului,pelângăAlbaIulia,atre-buitsăsardinstâncă-nstâncăpânăsăpotgăsiuncadrudesirabil. Sigur, puteam traversa prin apă, dar nu erampregătitpentruhipotermieșidegerăturilamijloculluiiu-nie. Dinapeurcamdealurișitraversammunțicasăcălătorimapoiîncavernecughețari.LaScărișoaracoboriîntr-ogaură-npământ,unacuprobabilacelașivolumcaalunuizgârie-noriinversplantat.Zecideseturidetreptemetalice,ude,poateînghețate,pânălaintrareadejos. Apoiintriîntr-ograndiosăsalăsubteranădecon-certundefiecarepicăturăcare loveșteghețarul îngropate o altă notămuzicală reverberată de pereții de piatră.Puțină lumină, penumbră apoi beznă și simți cum dis-paridincivilizațiecufiecarepasînplusfăcutsprecapătulgrotei.Lafeldetareteloveștecontrastulîntrelumiîntimpceurciînapoisprepoartadeacces.Maialescândnumeriinvoluntartrepteleinterminabileși-țispuicăcinevasiguramaiconstruitcâtevaînpluscâttimpfăceaicunoștințămaidevremecupropriulecousubpământ. LaTurda,salinaeimpresionantăpringraduldeamenajaredininterior.Nu-ideajunscăfiloanegiganticedesareaufostextirpatedinsubsol.Acumgăseștiacolooroatădecarnaval,unamfiteatrudeconcert,unpontoncubărci șiun terendeminigolf, într-oambianță fenomenalpusă-nvaloareculuminăalbădinlămpicilindriceatârnatedintavan,delaoînălțimeîncăneclară. Șitegândeștipentruunmomentcănoiamfăcutasta.Noiammutatpământulși l-amînlocuitcuproduseproprii, și-apoi circulăm în voie prin galerii de parcă amfostmereudestuldeevoluațisăfacem. Cunoști expresia ”ca afară?” Sau sentimen-tul acela, combinația între surpriză, plăcere, emoție șirecunoștință,cândvezică”sepoateșilanoi?”Dacăosăîncercimăcarsăvizitezi,săredescopericecredeaipierdutînRomânia, pot să-ți garantez căvei simțidemulteorimândriacă locuiești într-oțarăcarenu-imonotonă,nu-ifadă, nu-i rece cum crezi ci emoționantă, răvășitoare șicaldă. Și-ncelmairăucaz,cinismultăuvaconstatacălatineînțarănu-ichiarRaiulpePământ,darecelpuținlafeldefainca-nloculălaaproapeexoticîncarevreisăteducipentrucăofacetoatălumea.

Cheile Râmețului - chiar și în sezonul uscat Râmețul e o adevărată vâltoare

(dreapta sus) Gheţarul Scărişoara - cea mai apropiată

reprezentare grafică pentru legendarele porți grecești

către tărâmul lui Hades

(dreapta jos) Cheile Râmețului - chiar și în sezonul uscat

Râmețul e o adevărată vâltoare

35

Între “depinde” si “deja vu”ÎnceeacepriveșteChina,abordareasareferitorlaEuropaestedemnădeoagențiePRoccidentală.DemaibinedeunandezileautoritățilechinezespunsusșitarecăsusțineconomiileîndificultățifinanciaredinUEșicăsuntdispusesăcumpereoricecanti-tatevafinevoiedeobligațiunieuropene,fieelegrecești,italienesauchiarungurești.

de Gabriela Radu

În 1420, Johannes Guttenberg folosea tiparniţapentru a da Europei prima biblie printată (maibine de 700 de ani după ce chinezii au tipăritprimulziarşiprimelecărţi). În1440,RogerBa-con vorbea despre utilizarea prafului de puşcăîn cartea sa,OpusMajus - primamenţiune deacestfelîntr-ooperăliterarăeuropeană(500deani după ce chinezii au perfecţionat utilizareaarmelordefoc).Iarîn1492ChristophorColumbpăşeapeceeaceesteastăziceamaimareinsulă

GabrielaRaduestejurnalistlaziarulBursa.ÎnvaraacestuianafostdelegatalRomânieiînChina

laîntâlnireaorganizațiilornon-guvernamentaledetineret.

din arhipelagul Bahamas (70 de ani după ce chineziinavigaseră în jurul lumii cu ajutorul compasului inventatde către inginerii lor). Câteva exemple în care civilizaţiachinezăpareaficuunpas,saucâtevasute,înainteaceleieuropene. Dar aceasta era situația acum câteva sute deani. ÎnaintedeRenaștere,deRevoluțiaIndustrialăsaudeboom-ul tehnologic din secolul 20. Chiarmai e cazul săvorbimdespremărețiaChinei,înumbracăreiastănudoarEuropa,ciîntreagacivilațieeuropeană?Răspunsule…de-pinde.DepindedefelulîncareEuropavagestionaactualacriză financiară, de disponibilitatea Chinei de a acceptafaptulcăestenecesarăoschimbareprofundăamodeluluieconomicpecaresebazeazăși,nuînultimulrând,decumvorieșidinactualulimpaseconomicșicelelalteeconomiimari,precumSUA,Japonia,India,RusiasauBrazilia. Să începem cu Europa: cum ar putea să netreacăprinminte căunmichopfinanciareste începutulsfârşitului?Greciae în starede insolvențădarnue ca șicumUE nu o va salva. Italia își caută investitori în toatecolțurile lumii.Nuarecumsănu-igăsească. IarSpania...epreamarepentruaintraînfaliment.Argumentedebunsimț,bine-nțeles.Șiînacelașitimpnaive. Presupunemcăunstatnupoateintraînfaliment(nus-aîntâmplatniciodată,nu-iașa?)saucănupoateieșidinzonaeurosau,maimult,căbunătateaGermanieiestenesfârșitădatfiindfaptulcăpropria-ieconomiearaveadesuferitîncazulunuicolapsînlanț.Simplulfaptcănuexistăunprecedentsauconsecințeleunuiasemeneaevenimentsuntinimaginabilenuesteogaranție.UniuneaEuropeanăesteoconstrucțiepoliticădar,precumoriceguvernales,depindedevotanți.Iaraceivotanțisepottreziîntr-ozicănumaidorescsăsubvenționezeeconomiileleneșealeEu-ropeisaupoliticieniicarelecerasta. Guvernele europene fac tot posibilul pentru agăsisoluții,darnuavemniciogaranțiecănuvordagreșsaucă,launmomentdat,populațiagermanănusevatrezicănumaidoreștesăplăteascăpentrugreșelilealtora.

ÎnceeacepriveșteChina,abordareasareferitorlaEuropaestedemnădeoagențiePRoccidentală.Demaibinedeunandezileautoritățilechineze,fieînviziteofi-ciale,fieîninterviuripentrupublicațiioccidentalesauchiarîndeclarațiilocale,spunsusșitarecăsusțineconomiileîndificultățifinanciaredinUEșicăsuntdispusesăcumpereoricecantitatevafinevoiedeobligațiunieuropene,fieelegrecești,italienesauchiarungurești.Acelașidiscurs,defie-caredată,întimpulfiecăreivizite,cuprecădereînstatelecare au nevoie de încredere în sustenabilitatea datorieinaționale.Scopul?Creștereaîncrederiiînstateleeuropenefărăa-și întinapropriile rezervefinanciare cupreamultădatorieeuropeană.Draguțjocdublu,nu-iașa?ÎncondiţiileîncaredinceîncemaimultestatedinUniuneaEuropeanăselovescdeproblemefinanciareacute,BeijingulesteprivitdreptunpilondesprijinpentruUEdarşipentrueconomiamondială.Achiziţionareadeobligaţiunispanioleşigreceştipeparcursulanuluitrecut,darșianulacesta,şipromisiu-neadeacumpăraobligaţiunialealtorstateeuropeneaufostprivitedreptsemnaleputernicecătresprijinireaecon-omieiUE,cuimplicaţiiserioasepentrucapacitateaEuropeideaieșidincriză.Darcreşterearezervelorfinanci-arealeChineiafostmoderatăînultimiidoianiiardiversifi-careacătreunnivelmaimaredeeuro-bondurinumaiesteoopţiunedatoritălipseiresurselor,iarsinguramodalitateprincareChinaarputeacumpăraîncontinuareobligaţiuniitalienesaugreceștiarfiprinrenunţarealainvestiţiiînaltestateeuropene,mişcaredincarezonaeuronuaraveadecâştigat. Autorităţile de la Beijing au cântărit riscurile şipreferăsăselimitezeladeclaraţiidesusţinereazoneieuro,fărăsăinvesteascămaimultînregiune.

IarînparalelcudeclarațiilemeniteasprijinizonaeuroChinavacontinua,celmaiprobabil,politicadivide et impera,atâtînabordareastateloreuropenecâtșiînrestullumii, în încercarea de investi acolo unde interesele salesuntcelmaibinedeservite.Unsemnînacestsensafostşideclaraţiadinseptembrie,anulacesta,încareMareaBri-tanieşiChinaşi-auexprimatsprijinulpentruatransforma

Londraîntr-unimportantcentruoffshorepentrutranzacţiiîn yuani, o mişcare care ar cimenta şi mai mult poziţiaoraşuluicacentrufinanciarglobal.IarîntimpceîncadrulUE companiile chineze accesează fonduri europene șirealizeazăproiectedeinfrastructură,înChina,companiileeuropenenicimăcarnuauaccespepiață,toatecontrac-telesuntdatecompaniilornaționale. În ceea ce privește riscurile referitoare la sus-tenabilitatea ritmului de creștere a economiei Chinei, li-deriichineziparafimultmaipuțincircumspecți.Modelulde economie bazat pe export, care stă la baza creșteriieconomice anuale de peste 8% timp demai bine de undeceniu aChinei, nu este sustenabil,mai ales în situațiafinanciară globală post-criză. Iar dacă împotriva acestuifaptputemgăsicontra-argumente,celelalteproblemecucare se confruntă statul chinez (îmbătrânirea populației,dezechilibrulstatisticdintresexe,economiasubteranăsaubuleleimobiliare)nupotfitrecutecuvedereaatâtdeușor.Exporturilenutrebuieprivitedreptirelevante,dartrebuiepus mai mult acces pe consumul intern, pe dezvoltareaclaseidemijlocșinuînultimulrândpeliberalizareapiețeiinterneșiaaccesuluicompaniilorstrăineînChina.Maialesîncondițiileîncareproblemabăncilorsubteraneîncepesăaibăefectesevereasuprasistemuluifinanciarchinez.Doaranulacesteaaufostcontractateîmprumuturideaproape33 de miliarde de dolari de către companii imobiliare.Estimările asupra valorii împrumuturilor subterane suntîntre627demiliardeși800demiliardededolari,între8și16%dinîntreagapiațădecreditare.Oriceproblemelegatedebulaimobiliarăaraveaefecteseverelanivelulîntregiieconomii.Șimaigravacesteinstituțiidecreditareauîm-pachetattoateacestecrediteînprodusefinanciarepentrualevinde.Iarvaloareaacestorprodusearscădeaînmoddrastic în condiții financiare precare, lăsând investitoriidescoperiți. Începesăsunecunoscutăsituația?Văapucăundéjà vulegatdeanul2008șicrizasubprimedinSUA? De mici suntem învăţaţi despre invenţiile şireuşitelemarilorimperiialelumiidoarpentruafiînceledinurmădezamăgiţidedecăderealor.Egiptenii,grecii,ro-manii,engleziișifrancezii,rândperândaucrescutînochiinoştriidoarpentruacădealaloc.Înceeacepriveştegi-gantulasiaticînsă,nuampreaavutşansasăînvăţămde-sprevremurilesaledeglorieantică.VoraveacopiinoștrișansasăînvețedespredecădereaChineisauaEuropei?

Civilizaţia chineză pare a fi cu un pas, sau câteva sute, înaintea celei europene.”

‘

‘

Economie globala

36

Viitorul contine ceea ce punem în elDecelemaimulteori,nefacemareplăceresăstămcuunamicdevorbălaobere,povestindceamvăzutînstrăinătateşicomparândsocietateadeacolocuceadeaici.Dardupăceachitămnotadeplatăşineridicămdelamasă,rămânemşicuvreoaltăideeînafarădeceanumenuesteînregulălanoi?

de Dani Sandu

La momentul deja prăfuitei întrebari “da’ tu ce vrei să te faci cand vei fi mare?”,omulpoliticprimi,cumeradeaşteptat,osumedeniederăspunsuri.Unulpecarenu-lmaiauziseşidecares-amiratveneadinparteauneipuştoaicede11-12ani.“Politician”,îirăspunseseeacâtsepoatedenatural,bachiarcumaimultăconvingeredecâtpoatearfifostdeaşteptatdelauncopil. Evident interesat de ce, dintre toate meseriilelacareaidreptulsăvisezi laaceavârstă,copilulpăreasăvisezetocmailapolitică,parlamentarulplusă:“Cum aşa?”.“Ca să-i măresc salariul lui tata” a venit răspunsul, fărăezitări, fără pauze de gândire, ca şi când ar fi fost jude-cat,cântăritşiaprobatdemulttimp.Politicos,saupoatedoar lăsat fără cuvinte, politicianul zâmbi şi plecă. Pen-truovreme, respectiva întamplare se transformă într-unargument stângaci pentru de ce salariile unora sau al-toratrebuiaumărite.Darpoatecănuastaarfiprincipalaînvăţăturădeextrasdeaici. Trecândpestevaloareasaanecdotică,povestioa-ra de mai sus descrie o problemă mai adâncă, de caresuferă foarte mulţi români bine trecuţi de 11-12 ani.

Fericirea individuală era lege de stat, iar astfelcomunismul ne-a învăţat părinţii tăcuţi, sobri şi stoici înfaţanedreptăţilorcarelecompuneauviaţa.Acum,lamulţianidupă,învăţăturileprovindincapitalismşiaducideinoipentru copiii asupriţilorde ieri. Cere ce vrei, ia ce-ţi tre-buie,nuacceptacompromisuri.

Acumnumultăvreme,unpoli-ticiancugreutatedinRomânias-a pomenit martorul uneiîntâmplări neobişnuite. Se fă-ceacăvizitaoşcoalădintr-olo-calitateundefusesevotatma-sivîntrecut.Aflându-seacolo,omulpoliticînjghebaundialogcu copiii,majoritatea între 10şi14ani.

Însăşi ideea de voluntarism social devineşubredă.Existenţaminimăachefuluideacereşiaterăzboipentrucevaseconfruntăcunedumerireaînlegaturăcucesăfiecerut.OK,ştim,Româniaarenişteprobleme.Suntemdeacordcutoţiicăexistă,fiecăospunemsaunu, imor-alitateaoamenilorpolitici,lipsadecivism,amesteculîntrepoliticăşiadministraţie,faptulcăpoliticilepublicesuntde-cisefărăaavealabazădatesolide,lipsadetransparenţăşi responsabilitate a tribunalelor, politizarea presei şi asocietăţii civile, etc. Orice discuţie la bere despre ce amvăzutcutoţiicăexistăînVestşinuexistălanoiajungelavreunadintreproblemeleevidentealesocietăţiinoastre. A discuta despre ele este un prim pas imens,pentru ca emereumai bine să stai de vorbă cuoamenifrustraţi care se gândesc la probleme şi soluţii decât cuoamenicareauajunslaconcluziaca“aşa e la noi”şinimicnuedefăcut.Dardupăceamfacutpuţinăpoliticălamasă,analizândşicomparândceelanoicuceamvăzutprinaltelocuri,rămânemşicuvreoaltăideeînafarădeceeacenueînregulă? OameniidinVests-auobişnuitdevremecugân-dulcăvorprimiînapoimultmaipuţindecâtvorcere.Delapresalor,delaculturalor,delapoliticieniilor.Deaceea,s-au învăţat să cearămult. “Fiţi rezonabili, cereţi imposi-bilul!”. Sună cunoscut? Aparţine celor care nu s-au lăsatdescurajaţidefaptulcăpărinţiilornuaufostdeacordcueişiauschimbatsocietateafrancezăîn1968.Da,da.Vorbimdespreceicaresimtnuoroare,ciautoritatefaţădeceidedeasupralor.PoatecăşiînVestaexistatuncorespondentalpoliticiiînPoianaluiIocansaualpoliticienilorà la Cara-giale.Aproapesigur,dareinu s-augândit că toţi sunt lafel.PoatecăşiînVestauexistatmomentededezamăgire,mizerie şi dramă socială. Aproape sigur, dar ei nu s-aumulţumitsăzică“aşa e la noi”şinimicnusevaschimba.Poatecăşieişi-audoritsămeargă,săvadăalte locurişis-auminunatdeceeaceaugăsitacolo.Foartesigur,darşi-audatseamacăşieiplătesctaxeşiauştiutcucesăcom-pareceeaceprimesc.

În această combinaţie de bază pasivă şi adstrat

hiperactiv, România devine puţin debusolată.

”

Fetiţadinpovesteade la început se raporteazăla politică exact cum o facem şi noi, cum am fostînvăţaţi să o facem, într-un mod individualist utilitar.Vrea să-i crească salariul tatălui ei. Poate că mulţi din-tre actualii politicieni gândesc similar, cu referire lapropriilevenituri,prieteniisauinfluenţe. Jucămîncontinuuopiesădeteatrulight,încarene plângem de oamenii care iau deciziile pentru noi pejumătateamuzaţi,pejumătatedornicisăschimbămceva.Faraaşticeşicum.Nuştiuclarcumsevorschimbalucru-rile. Printrenoi suntoameni care au crescutmai repedeşimai frumos decât societatea din care fac parte: pot fiprietenii voştridepeFacebook, ceipe lângă care treceţipestradă,ceicarelucreazăînONG-urimari, încorporaţiiimportante sau poate chiar în funcţii de răspundere dinministere.Poateînşivăfaceţicevalacarenuaţifiîndrăznitsă visaţi acum câţiva ani. Evident că vreţimaimult,maialesdacă sunteţihotărâţi să rămâneţi înRomânia.Cevadepindemaimultdevoidecâtdeceilalţiesteceeaceveţipunepelângăaceastădorinţă.Acelcevapentrucareveţilupta. Viitorul conţine ceea ce punem în el. Dacăîncercămnumaicuvoluntarismriscămsănetrezimcupo-liticienicarenuexistădecâtpentruamărisalariiletăticilordefetecurajoase.Dacăadăugamideibune,s-arputeasănegociemunaltfeldeviitor.

DaniSanduemasterandlaUniversityofCincinnati,Ohio,profilulPoliticalSciencecuspecializareîn

PublicOpinionPollingandPoliticalCommunication

Societatea noastră tocmai a ieşit dintr-o epocă

în care oamenii nu-şi per-miteau să ceară ceea ce nu

aveau deja.

cartoonstock.com

Politica

”

37

LUCRURI mici CARE FAC DIFERENŢA Cand scapi ceva şi vezi că nu s-a spart. Să zgârii cu unghia eticheta de pe sticla de bere. Mirosul cafelei de dimineaţă şi mirosul cărţilor vechi.

Când îţi iese ceva din prima încercare.Când găseşti liber la toaletă. Să mergi desculţ pe iarbă.

Ai reuşit să desenezi un cerc perfect cu mâna liberă. Când râsul cuiva e mai amuzant decât gluma pe care o spune.

Când îţi dai jos pantof ii după o zi lungă.Când găseşti poze cu ai tăi de când erau tineri.

Când găseşti loc liber într-o parcare plină. Când prinzi metroul f ix înainte să se închidă uşile. Când automatul de cafea acceptă

într-un f inal hârtia de 1 leu. Momente teribil de copilăreşti alături de prieteni. Când nimereşti coşul de gunoi. Un duş după 3 zile cu cortul. Când chiar îţi place cartea pe care o ai de citit pentru seminarul următor. Sa revezi desenele animate ale copilăriei. Să ţi se povestească ce chestii amuzante f ăceai când erai mic. Să simţi căldura colii de hârtie proaspăt ieşită din imprimantă. Când poţi sta în pijamale toată ziua. Când auzi melodia preferată într-un magazin oarecare.

Senzaţia pe care o ai după ce strănuţi. Când vezi că nu sunt întrebări şi pe cealaltă parte a foii de examen. Când ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

Când te trezeşti f ix înainte să sune alarma. Când ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

Când te trezeşti fCând ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

Când te trezeşti fCând ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

ix înainte să sune alarma. Când ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

ix înainte să sune alarma. Când ceea ce ai cumpărat costă mai puţin decât credeai.

38

39

Acestmotto reflectăconcisingredientul-atitudineînrețetadesuccesJapan Tobacco International.Princoncursul„Leaveyourmark”,JTIestepeurmeletinerilor pasionați de marketing, inovativișicarerezoneazăcuspirituldeechipăalcompaniei. De ce „Leave your mark?” Întimpulcompetiției,participanțiivoraveaocaziasăîșifoloseascăaptitudinileînaspectepracticealemediuluideafaceri.Astfel,îșivorputeavalorificaîntermenirealitalentulșioriginalitatea,câștigândoexperiențăvaloroasă,atâtprincalitateacunoștințeloracumulate,câtșiprinextinderearețeleisocialecuparteneridediscuțievaloroşi. Vreisă”Leaveyourmark”?Intrăpewww.hipo.ro/jti șirăspundeonlinelaîntrebărilecareîțivortestacunoştinţele,aptitudinileșipersonalitatea.Înfuncțiederăspunsuriletale,poțideveniunuldincei30desemifinalişti.Însemifinalăveirezol-vaunstudiudecazindividual.ÎnfinalăsevorformaechipecevorlucraalăturidespecialiștiiJTIînmarketinglarezolvareaunuistudiudecazcevadesemnaechipaînvingătoare.Inplus,finaliştiivorvizitafabricaJTI,vorcunoaștecompania,vorparticipalaworkshopuri.Organizatoriipromitpremiisubstanțialeparticipanților,iarmembriiechipeicâștigatoarevordeveniinterniJTI.

Înscriereaînconcurssefacepânăpe11decembrie!Pentruinformaţiisuplimentare,acceseazăwww.hipo.ro/jti.

JTI dares you toLEAVE YOUR MARK

Talentulpoatecâștigaconcursuri,însămuncaînechipăpoatecâștigacampionate.”“

Partenerimedia:

ParteneriCarevasăzică: ParteneriVIP:

Unproiectmarca

Partenerilogistic:

Carevasăzică#1 Carevasăzică#2

http://www.facebook.com/carevasazica.vip