cardio-bolile congentale inima

7/23/2019 Cardio-bolile Congentale Inima

http://slidepdf.com/reader/full/cardio-bolile-congentale-inima 1/6

cardiologie

BOLILE CONGENITALE ALE INIMII

Definiţie: bolile congenitale ale inimii sau cardiopatiile congenitale sunt anomaliiale inimii ori ale marilor vase, apărute în timpul vieţii intrauterine. Survin între acincea şi a opta săptămână de viaţă embrionară, când atriile şi ventriculii suntseparate în două jumătăţi printr-un sept.

n etiologia lor intervin factori ereditari şi e!terni de mediu, dintre care cei maifrecvenţi sunt viro"ele# rubeola, varicela, gripa$, medicamentele teratogene şiiradierea mamei, în primele luni de sarcină.%ea mai simplă clasificare împarte cardiopatiile congenitale în cianogene, în care

domină ciano"a, şi necianogene.

%&'D()&* %(++*& NECIANOGENE

Coarctaţia aortei constă în strâmtarea #steno"a$ porţiunii terminale a cârjeiaortice, aproape de locul unde ia naştere artera subclavie stângă. /oala semanifestă prin 0iperpulsatilitate şi 0ipertensiune arterială la membrele toracice,circulaţie colaterală intercostală, cu erodarea marginilor inferioare ale coastelor,vi"ibilă radiologie, şi prin micşorarea sau absenţa pulsaţiilor arterelor femurale. anivelul cordului se aude un suflu sistolic, care se percepe şi pe faţa posterioară a

toracelui, între omoplaţi.*ratamentul este numai c0irugical. Stenoza aortică şi stenoza pulmonară congenitale pre"intă tablouri cliniceasemănătoare formelor dobândite,manifestările clinice fiind în funcţie de gradulsteno"ei. *ratamentul este c0irugical. ersistenţa canalului arterial este o anomalie congenitală constând în

persistenţa acestui canal,care la făt leagă artera pulmonară cu aorta. Se manifestă printr-un suflu continuu sistolic-diastolic cu întărire sistolică, cu intensitatema!imă în spaţiile al -lea --lea intercostale stângi, însoţit de freamăt, şi prinsemne periferice care sugerea"ă insuficienţă aortică: puls amplu, tensiunea arterială

divergentă. *ratamemtul este c0irurgical. !e"ectul septal #entricular constă în persistenţa după naştere a unei comunicăriinter-ventriculare,aproape totdeauna în partea superioară a septului interventricular.Se manifestă printr-un suflu sistolic intens parasternal stâng în spaţiul al -lea saual 1-lea, iradiind în toate direcţiile. ste însoţit de un freamăt sistolic, iar lae!amenul radiologie - în ca" de comunicare largă - se constată mărirea inimii şiintensificarea circulaţiei pulmonare.

2



!e"ectul septal atrial este persistenţa după naştere a comunicării interatriale./oala este de obicei bine suportată, iar diagnosticul se ba"ea"ă pe e!istenţa unuisuflu sistolic slab în cel de al -lea spaţiu intercostal stâng. *ratamentul estec0irurgical.

%&'D()&* %(++*& CIANOGENE

Simptomul principal al acestui grup de boli este ciano"a, care se datoreşte pătrunderii sângelui venos din inima dreaptă în inima stângă. )entru a se produceacest fenomen este necesar ca presiunile din inima dreaptă să fie mai mari decâtacelea din inima stângă şi să e!iste o comunicare între cavităţile drepte şi stângi. Tetralogia $allot este o cardiopatie congenitală, caracteri"ată prin:

- steno"ă pulmonară,- comunicare interventriculară,

- aorta situată în dreapta- 0ipertrofia ventriculară dreaptă. *abloul clinic este dominat de ciano"ă generală, mai evidentă la e!tremităţi,accentuată la efort. %iano"a apare de la naştere şi progresea"ă cu vârsta. /olnavii

pre"intă dispnee la cele mai mici eforturi, la plâns, la frig şi c0iar în repaus.&deseori, copiii iau spontan po"iţia pe vine care le îmbunătăţeşte circulaţiacerebrală. Se mai constată 0ipocratism digital şi suflu sistolic în spaţiul al -leaintercostal stâng. 'adiologia şi cateterismul preci"ea"ă diagnosticul. )rognosticuleste sever, durata medie de viaţă fiind scurtă. *ratamentul este c0irurgical. Trilogia $allot este o anomalie care asocia"ă : 3steno"ă a arterei pulmonare3comunicare interatrială şi

3o 0ipertrofie ventriculară dreaptă.Simptomele sunt asemănătoare tetralogiei, dar mai moderate. *ratamentul este c0irurgical

4



5(%6

Definiţie: şocul este un sindrom clinic cu etiologie variată, caracteri"at printr-o insuficienţă circulatorie acută,având ca e!presie clinică prăbuşirea tensiuniiarteriale, fiind o manifestare 0emodinamică şi metabolică, o perturbare gravă şidurabilă, spre deosebire de colaps, care este o manifestare e!clusiv 0emodinamică# scăderea tensiunii arteriale, de obicei tran"itorie$. %u alte cuvinte, colapsul esterăsunetul 0emodinamic al şocului.

tiopatogenie: numeroase cau"e pot produce şocul, reali"ând diferite tipuri.După agentul etiologic se deosebesc:

- şocul hipovolemic, consecinţă a pierderii de sânge, plasmă sau lic0ide dinorganism şi apare în pancreatite,oclu"ii, diarei grave, coma diabetică, insuficienţasuprarenală acută, arsuri mari, des0idratări, 0emoragii e!terne sau interne, proceseanafilactice7

- şocul septic, care apare în diferite infecţii cu poartă de intrare urinară,genitală, digestivă, biliară, pulmonară,meningiană, etc.

- şocul hipoxic, produs de afecţiuni pulmonare care produc 0ipo!emie7- şocul neurogen, care apare în traumatisme craniene, aneste"ii - embolia

ga"oasă, into!icaţii cu barbiturice sau neuroleptice7- şocul cardiogen, produs de: infarctul miocardic, aritmii cu ritm rapid,

tamponadă cardiacă, embolie pulmonară masivă, anevrism disecant, etc.8i"iopatologie: este cunoscut faptul că presiunea arterială depinde de debitul

cardiac şi de re"istenţa periferică.8uncţionarea acestui sistem se află sub controlul

centrilor vasomotori bulbari, care primesc informaţii asupra nivelului tensional dela receptorii periferici din "ona sinusului carotidian şi a arcului aortic.8actoriideclanşatori ai şocului acţionea"ă uneori de la început asupra mai multor sisteme şiorgane cu rol în menţinerea presiunii arteriale #inimă, vase , centri vasomotori$.&lteori, c0iar dacă agentul cau"al afectea"a iniţial un singur sistem, pe parcurs suntantrenate şi altele. &ceastă înlănţuire patologică e!plică şi faptul că unele cau"emici pot determina reacţii importante.

%aracteristică pentru începutul şocului este fie reducerea masei sanguinecirculante, fie reducerea debitului cardiac. Dar şi într-un ca", şi în altul, re"ultatuleste acelaşi - scăderea tensiunii arteriale.

(rganismul intervine prin mecanisme compensatoare:3 #asoconstricţiegenerali"ată, cu redistribuirea sângelui spre organele de importanţă vitală#coronare, creier$, şi3 ta%icar&ie, cu menţinerea tensiunii arteriale la un nivel care

permite aprovi"ionarea creierului şi a inimii cu o!igen. %ât timp tensiunea arterialăşi aprovi"ionarea cu sânge a creierului şi a coronarelor se menţin în limitelenormalului, şocul este compensat. 1asoconstricţia din această fa"ă - e!presie a

9



reacţiei simpatico adrenergice, cu eliberare de catecolamine - e!plică tegumenteleumede şi reci, 0iperpneea, ta0icardia, oliguria.

%ând starea de şoc se prelungeşte, mecanismele compensatoare devininsuficiente, debitul cardiac şi tensiunea arterială scad progresiv şi apare ano!iagenerali"ată. Se crede că factorii care generea"ă decompensarea se datorescvasoconstricţiei compensatoare prelungite, care contribuie la apariţia le"iunilormetabolice şi to!ice tisulare. ipo!ia, acido"a şi descărcarea enormă de 0istaminăşi serotonină produc vasodilatatie şi decompensarea şocului. %ontribuie şi sta"a şicreşterea visco"ităţii sângelui, cu formarea de agregate eritrocitare #sludges$, cu

posibilitatea apariţiei coagulării intravasculare diseminate. n şocul 0ipovolemic,factorul principal este scăderea masei sanguine circulante7 în cel cardiogen,scăderea detibului cardiac prin diminuarea forţei de contracţie sau a umpleriidiastolice7 în cel septic, 0ipo!ic şi neurogen intervin mecanisme comple!e. Simptome:

-în sta&iul compensat, de obicei reversibil, bolnavul este uneori agitat şian!ios, pulsul rapid, *.&. normală, c0iar crescută7 atrag atenţia paloarea,transpiraţiile, polipneea,tegumentele palide şi reci, ciano"a ung0ială,oliguria, mio"a7 adeseori evoluea"ă spre stadiul de-şoc &ecompensat, de obicei ireversibil, când bolnavul este apatic,obnubilat, dar conştient7 tegumentele sunt palide cianotice, umede şi reci7

pulsul este rapid, de obicei peste 2;<, mic, filiform, uneori imperceptibil7tensiunea arterială este scă"ută sub =< mmg, venele superificiale colabate,fiind dificilă puncţionarea lor7 respiraţia este frecventă şi superficială,

pupilele dilatate7 anuria este obişnuită7 în ultima fa"ă, ireversibilă, bolnavulintră în comă, tegumentele sunt cianotice, pământii, marmorate, pulsul rar şislab, tensiunea <, venele periferice destinse, pupilele pre"intă midria"ă fi!ă.

Diagnosticul se ba"ea"ă pe circumstanţa declanşatoare, starea bolnavului,valorile tensiunii arteriale. )rofila!ia presupune tratamentul corect al afecţiunii cau"ale. )rincipii de tratament:

- n faţa unei stări de şoc, supraveg0erea pulsului, a diure"ei orare, a *.&. şia presiunii venoase centrale este obligatorie.

- Se va trata corect afecţiunea cau"ală, iar bolnavul va fi aşe"at pe spate, cu

capul mai jos decât picioarele #numai pentru o perioadă limitată de timp şi dacăe!istă certitudinea că nu pre"intă şi un traumatism cranian$. *emperatura trebuie săfie constantă şi mediul liniştit.

- *ratamentele generale constau, după ca", în masaj cardiac e!tern, însoţit derespiraţie artificială >gură-la-gură>, ventilaţie asistată, administrare de(4,compensarea acido"ei prin bicarbonat de sodiu i"o- sau 0ipertonic sau *&?2<< - 2@< ml, injectare rapidă i.v.

;



- )entru combaterea 0ipovolemiei se foloseşte, după ca", De!tran A< însoluţie de %+a, 2 <<< - 2 @<< ml, soluţie 'inger-lactat, sânge, plasmă saualbumină. luco"a @ - 2<B şi serul fi"iologic au efect redus. - ?edicaţia vasoactivă se administrea"ă cu prudenţă: în stadiul adrenergic se

perfu"ea"ă i"opropil-noradrenalină#soproterenol, suprel$, <,; mg în 9@< mlgluco"a @B, în stadiul de vasodilatatie se administrea"ă mai puţin perfu"ii cu?etaraminol #fiole de 2< mg$ sau +orartrinal #fiole de 4 şi ; mg$, în gluco"a @B#@<< ml$ şi mai mult perfu"ie cu substanţe adrenolitice #alfablocante$ -Dibenamină, Diben"ilină, 'egitină, Cdergine. - n re"umat, în orice fel de şoc #cu e!cepţia celui anafilactic$, până la

preci"area etiologiei se face un tratamentde aşteptare: 3(4 #pentru diminuarea0ipo!iei$,3 perfu"ie cu 4@< ml. De!tran #combaterea 0ipovolemiei$,3perfu"ie lentăcu ser bicarbonat sau *&? #corectarea acido"ei$ şi 3perfu"ie foarte lentă, subcontrol % de suprel, <,;mg în 9@< ml gluco"a @B #creşterea debitului$.

*ratamentul este diferenţiat după tipul de şoc.3în şocul 0ipovolemic, important este o!igenul şi refacerea volemiei #De!tran,soluţie 'inger - lactat, sânge$7 uneori, corticoi"i în do"e mari şi niciodatăvasopresoare73în şocul anafilactic - corticoterapie masivă i.v., anti0istaminice, corectarea0ipovolemiei73în şocul septic, se administrea"ă antibiotice masive, corticoterapie, se corectea"ă0ipovolemia #De!tran$, se administrea"a 0eparină, (4, eventual se fac perfu"ii cusuprel şi, mai târ"iu, se administrea"ă Diben"ilină sau Cdergine.

3 n şocul cardiogen, alături de opiacee, o!igen, 0eparină şi po"iţia clinostatică cue!tremităţile inferioare uşor ridicate, se combate bradicardia cu &tropină 2 mg,i.v., şi 0ipovolemia cu De!tran sau ser gluco"at @B, 9<< ml.Se administrea"ă

perfu"ii cu +orartrinal =-l4 ml, <,4B, în 2 <<< ml ser gluco"at @B #4< - 9< picăturiEmin.$, Dopamină şi, dacă răspunsul este negativ, cu Diben"ilină, 'egitină,corti"on. &cido"a se combate cu*&?. 'olul asistentei medicale este important. n ceea ce priveşte primul ajutor, înafara spitalului, trebuie să calme"e bolnavul, să combată durerea cu analgetice, să-laşe"e în po"iţie declivă, să facă o 0emosta"ă provi"orie imediată în ca" de0emoragie, să acopere bolnavul, dar să nu u"e"e de mijloace de încăl"ire energică

#pentru a nu mări vasodilataţia periferică$, să controle"e tensiunea arterială şi săanunţe Salvarea sau pe cel mai apropiat medic. n spital trebuie să transporte

bolnavul la serviciul de terapie intensivă, de"brăcându-l cu grijă şi aşe"ându-l cucapul în po"iţie declivă. 6rmărirea evoluţiei bolnavului este o îndatorirefundamentală

@



F

cardio-bolile congentale inima

Documents