carac piaţa serviciilor

7/25/2019 Carac Piaa Serviciilor

1/11

PIAA SERVICIILOR

Piata serviciilor este formata din doua laturi corelative: cererea si oferta, Ea reprezinta

sfera economica n care nevoile de consum pentru servicii apar sub forma cererii, iar productiasub forma ofertei si din confruntarea acestora se finalizeaza tranzactii prin intermediul actelor

de vnzare - cumparare. Astfel, piata este locul abstract unde se ntlnesc agentii economici; eaasigura compatibilitatea actiunilor lor si le da informatiile necesare definirii proiectelor lor.

4.1 Caracteristicile pietei serviciilor

Conceptual nu exista deosebiri ntre piata bunurilor si cea a serviciilor ca si n cazulpietei bunurilor si n cazul pietei serviciil 19519v2111t or exista piata potentiala ti piata reala(efectiva), piata interna si piata internationala (mondiala), piata producatorilor (vnzatorilor) si

piata consumatorilor (cumparatorilor), piata noua, de testare, etc.

Piata serviciilor nu include n totalitate sfera serviciilor, existnd si servicii non-marfasau non - market[1].Acestea sunt reprezentate, pe de o parte, de serviciile publice sau privatecare nu se comercializeaza, iar pe de alta parte de serviciile "gratuite", pe care si le fac oamenii

lor nsisi.

n domeniul serviciilor, comensurabilitatea indicatorilor prin care se exprima dimensiunile sidinamica pietei este mai dificila dect n cazul bunurilor. Astfel, pentru exprimarea ofertei,cererii si a volumului tranzactiilor rezultate se foloseste o mare varietate de indicatori. Pentru

cuantificarea ofertei serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori la numarul

mijloacelor de transport disponibile, capacitatea si tipul acestora, numarul lucratorilor,

etc.,pentru exprimarea cererii: numar de clienti, cantitatea si felul marfurilor de transport s.a.,

iarpentru exprimarea dimensiunilor tranzactiilor rezultate prin ntlnirea cererii cu oferta,indicatori cum ar fi: numar de calatori, kilometri, numar de vehicule n circulatie, valoareacheltuielilor (sau ncasarilor), consumul de combustibil.

Pe lnga elementele cantitative, n cazul serviciilor, elementele calitative, au o deosebitasemnificatie. n cazul evaluarii comparative a serviciilor de transport oferite de mai multefirme, esentiale sunt criteriile de calitate cum ar fi: rapiditate, siguranta, regularitate,

flexibilitate, confort, posibilitatea de asigura legaturi "din poarta n poarta", etc.

O alta caracteristica a pietei serviciil 19519v2111t or se refera la modul de manifestare

a concurentei. Pe piata concurenta se manifesta n primul rnd prin preturi. n determinarea

pretului trebuie sa se tina seama, conform teoriei subiective marginaliste a valorii, mai nti defaptul ca valoarea unui produs este proprie fiecarui individ (individualism) care o estimeaza nfunctie de propria ierarhie subiectiva a nevoilor (subiectivism). n al doilea rnd, aceasta valoaredepinde de cantitatea produselor de care dispune individul pentru consumul sau, intervine deci

raritatea: pentru acelasi individ, un produs rar va avea o valoare mai mare dect un produs dincare poate dispune pna la satietate[2].

n domeniul serviciilor nsa, mai marea sau mai mica raritate a acestora nu poate fi unelement determinant al stabilirii pretului si deci al concurentei avnd n vedere ca serviciile nusunt omogene, deci nu sunt comparabile. Prin urmare, concurenta prin preturi este de o maniera

deosebita, fiind vorba n aprecierea pretului serviciului de un ansamblu de consideratii

calitative, chiar psihologice, subiective, determinate de legaturile, adesea personale, ntreprestator si client.
http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn1http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn1http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn1http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn2http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn2http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn2http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn2http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn1


2/11

n multe sectoare ale serviciilor intrarea libera n ramura si libera circulatie acapitalurilor ngradite de costurile mari de intrare sau de iesire de pe piata, ceea ce conducela frecvente situatii de monopol sau oligopol. Fiecare producator de servicii dispune de o

paleta ntreaga de mijloace pentru a se diferentia: binenteles, calitatea prestatiei sale pe careclientii sunt adesea incapabili de a aprecia la justa sa valoare, relatia personala pe care o ntretine

cu clientela sa, atmosfera din unitate si amplasarea sa geografica[3].

Consumatorii, fiind supusi la restrictiile de timp se gasesc n imposibilitatea de acompara riguros raporturile calitate - pret a tuturor prestatiilor care sunt oferite.

Transparenta n cazul pietei serviciil 19519v2111t or este limitata de caracterul imaterialal acestora, serviciile spre deosebire de bunuri neputnd fi "cercetate" de concurenti pentru adescoperii noile tehnologii de productie sau daca preturile de vnzare nu fac obiectul unei

politici de dumping.

Produsele nefiind omogene, intrarea libera pe piata si libera circulatie a capitalurilor

fiind deseori ngradite, informarea consumatorilor si concurentilor fiind limitata, fiecareproducator dispunnd de un fel de monopol, ne gasim n fata unor structuri ale pieteicaracteristice concurentei imperfecte.

Imperfectiunile concurentei n domeniul serviciilor au fost folosite pentru interventiamai mare a statului n acest sector si ngradirea prin reglementari a regulilor jocului pietei libere.

4.2 Interventia statului si tendinte de liberalizare n sectorul serviciilor. Justificareaeconomica a reglementarilor.

Reglementarile din sectorul serviciilor au fost justificate de diverse teorii economice, bazate ngeneral pe perceptia unor deficiente ale mecanismelor pietei[4].

Una dintre aceste teorii este aceea a monopolului natural si a pietelor contestabile.

Monopolul natural este considerat monopolul justificat economic.

Aparitia monopolului natural este legat de faptul ca productia unui bun sau a unui serviciu se

face cu randamente continuu crescatoare, pe masura ce cresc dimensiunile productiei. n acestcaz, cele mai mari unitati au, un avantaj care le permite sa-si elimine concurentii si sa obtina pe

termen mai lung sau mai putin lung un monopol care poate fi calificat ca natural. Aceasta

unitate, n situatie de monopol natural va produce o cantitate de bunuri sau servicii la un costmai mic dect ntreprinderile concurente. Este deci, mai eficient si justificat economic ca osingura ntreprindere sa opereze pe aceasta piata.

ntreprinderea n situatie de monopol va fi tentata sa mareasca preturile pentru a obtineun profit mai mare. n aceasta situatie se impune un control administrativ al preturilor practicate,

pentru a evita abuzurile.

Aceasta abordare traditionala a monopolului natural cu referire la firmele care realizau un

singur produs a fost extinsa la cazul oligopolurilor naturale (de exemplu: n transportul aeriansi la acela al firmelor cu mai multe activitati).
http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn3http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn3http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn4http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn4http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn4http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn4http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn3


3/11

Fiind data cantitatea de diverse bunuri sau servicii pe care o produce, o ntreprindere este nsituatie de monopol natural cnd costul sau de productie este inferior sumei costurilor maimuil6tor ntreprinderi ntre care s-ar repartiza activitatea respectiva, oricare ar fi repartitia.

Aceasta expresie la multi - productii este esentiala pentru analiza activitatii de servicii, deoarece

serviciul produs de o ntreprindere din sectorul tertiar este, cel mai adesea, compus dintr-unmare numar de servicii elementare distincte.

Astfel notiunea de monopol natural vizeaza att conceptele de "economie de scara" ct si de"economie de anvergura". Exista economii de scaradeoarece, multiplicnd cantitatile produsede o firma cu un coeficient A, costul sau de productie se multiplica cu un coeficient inferior lui

A (datorita existentei costurilor fixe). Exista economii de anvergura, sau de sinergie, deoarece

productia combinata a mai multor servicii are un cost mai mare dect producerea lor separat nfirme distincte. Economiile de scara si economiile de anvergura justifica existenta monopolului

natural. Teoria monopolului natural a fost mbogatita cu asocierea ei cu teoria pietelorcontestabile.

O piata este contestabila cnd o firma poate intra sau iesi liber de pe piata.

Intrarea libera pe o piata nseamna, n primul rnd, ca nu exista bariere care ar putea-ompiedica, n al doilea rnd, intrarea pe o piata presupune investitii. Ele pot fi relativ mici (can cazul deschiderii unui nou magazin), sau din contra foarte mari (de exemplu n transporturi,telecomunicatii, etc.). De asemenea, n cazul nchiderii unei ntreprinderi poate fi vorba deinstalatii care pot fi usor redestinate altui scop, fie de echipamente att de specifice nct valoarelor pentru alte utilizari este practic nula. n situatiile n care costurile de intrare sau de iesiresunt foarte mari, vor fi, practic putini candidati dornici de a intra pe piata respectiva, aparndastfel monopolul natural si justificarea intentiei statului pentru a mpiedica practicarea de preturiabuzive.

Teoria concurentei distructive reprezinta o alta ncercare de justificare a interventiei statului nsectorul serviciilor. Notiunea de concurenta distructiva se considera ca ar fi specifica, n

principal, pentru doua configuratii de piata. Mai nti, concurenta poate fi distructiva nsectoarele unde costurile fixe sunt ridicate si care se gasesc ntr-o faza de recesiune. Intrarea denoi firme accentueaza concurenta si poate determina ca societatile existente sa vnda la costulmarginal pe termen scurt si sa piarda. De aici pot decurge falimente cu toate consecintele

negative pe care le antreneaza n general.

Al doilea caz corespunde sectoarelor unde intrarea este foarte usoara, sau numarulntreprinderilor este ridicat si unde exista un risc de capacitate si de "razboaie" de preturipermanente. Profiturile ar putea atunci tinde catre zero, ceea ce ar antrena falimente n numarmare. Se vorbeste atunci de o contestabilitate excesiva.

Acest argument a fost des invocat pentru a justifica reglementarile de acces pe piata a anumitor

categorii de servicii (comert, asigurari, etc.).

Reglementarile n sectorul serviciilor au fost justificate si prin necesitatea unorserviciipublicepentru care tarifele sa fie mai mici dect cele care ar rezulta lund n considerare numaicalcule de eficienta economica. Asemenea servicii pot fi prestate att de ntreprinzatori publici

ct si privati.


4/11


5/11

Pe de alta parte, teoriile neo - industriale cum este aceea numita "self - service", se opun tezelor

societatilor post - industriale, pa care le considera idealiste.

Analiza si previziunea cererii pentru servicii care se afla n relatii de substitutie cu diferitebunuri pentru satisfacerea acelorasi nevoi de consum poate fi realizata si cu ajutorul unor

metode statistico - matematice.

Una din acestea este metoda curbelor de indiferenta[5]ce permite evaluarea influentelor pe care

lepot avea asupra cererii de servicii modificarile n veniturile populatiei si n nivelul tarifelorsau al preturilor marfurilor substituite.

Astfel, satisfacerea unei nevoi (u) poate fi realizata, la diferite niveluri ale veniturilor, tarifelor,

preturilor si preferintelor consumatorilor, printr-o multitudine de combinatii:

u = f (x, y), unde:

x = cererea pentru un anumit serviciu;

y = cererea pentru bunul cu care serviciul poate fi nlocuit n consum.

Aceste combinatii conduc, n fapt, la nivele diferite de utilitate, respectiv de satisfactie pentruconsumator.

Diferitele variante de combinatii posibile ale serviciilor si bunurilor ce asigura consumatorul

acelasi nivel de utilitate se regasesc situate pe asa numitele curbe de indiferenta, care pot fi

reprezentate grafic ca n figura 3.

n ceea ce priveste cererea pentru servicii (x), ea este determinata pe de o parte de nivelulveniturilor destinate pentru satisfacerea nevoii respective (v), iar pe de alta parte de tariful

serviciului respectiv (Px), precum si de pretul bunurilor ce care serviciul se afla n relatii desubstituire (Py).

Majoritatea pretului bunurilor sau diminuarea tarifului serviciului va modifica panta

liniei bugetului n favoarea serviciilor si invers.

De asemenea, o majorare a veniturilor si a cotei alocate pentru satisfacerea cerintei (u)

va influenta att cererea de bunuri, ct si de servicii, dar n proportii diferite, n functie de

raportul: Px / Py

Combinatia cea mai avantajoasa dintre cererea de servicii si bunuri substituibile va putea fi

gasita, optimiznd sistemul de ecuatii:

Introducnd n sistemul de ecuatii de mai sus, eventualele modificari previzibile alenivelului venitului (V), ale tarifului serviciilor (Px), ori ale pretului bunurilor (Py) substituibile,

se vor putea determina schimbarile probabile n panta liniei bugetului si n panta curbei deindiferenta, respectiv n raportul de nlocuire n consum dintre bunuri si servicii.

Estimarea transferurilor dintre consumul de bunuri si cel de servicii, n situatia n care

acestea sunt substituite n consum poate fi realizata prin utilizarea metodei lanturilorMARKOV.
http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn5http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn5http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn5http://www.scritub.com/economie/PIATA-SERVICIILOR12519211110.php#_ftn5


6/11

n acest caz se porneste de la o matrice a structurii consumului de servicii si bunuri carese concureaza n satisfacerea unei anumite trebuinte, de felul:

Cu ajutorul acestei metode se pot analiza modificarile n structura consumului deservicii si bunuri implicate n satisfacerea unei anumite cerinte de consum si se poate previziona

structura consumului pentru perioada viitoare.

Modelele de substitutie folosite pentru previzionarea schimbarilor tehnologice pot fi si

ele adaptate pentru estimarea modificarilor structurale ale consumului de bunuri si servicii

substituibile.

Un astfel de model este cel elaborat de J. C. Fisher si R. H. Pry (1970)[6],descris de o

functie logistica.

ntre cererea de servicii si cea de bunuri exista nu numai relatii de concurenta, desubstituire ci si de stimulare.

Astfel, cresterea gradului de nzestrare a gospodariilor populatiilor cu bunuri defolosinta ndelungata (autoturisme, aparate electrotehnice de uz casnic, aparate electrice,mobile, etc.) genereaza o cerere sporita de servicii de ntretinere a acestor bunuri[7].Desicresterea gradului de fiabilitate a produselor actioneaza ca factor limitativ al cererii de

servicii pentru repararea bunurilor respective, aceasta influenta este contracarata de aparitia

de noi produse si de cresterea gradului de dotare a gospodariilor.

ntre ciclul de viata as acestor produse si al serviciilor corespunzatoare exista o relatiecare poate fi reprezentata grafic, ca n figura 4.

Fig. 4 - Ciclul de viata al bunurilor de uz ndelungat si al serviciilor de reparare abunurilor respective.

De asemenea cererea pentru astfel de servicii este influentata de relatia dintre pretul

bunurilor si tarifele pentru servicii.

Astfel, n general repararea unui bun este considerata eficienta daca raportul dintre tarif(p) si perioada pentru care se restabileste valoarea de ntretinere a bunului n urma repararii (t)este inferior raportului dintre pretul bunului (P) si perioada de folosire pna la prima reparare(T), respectiv:

carac piaţa serviciilor

Documents