studiu cantitativ privind piaţa serviciilor de comunicaţii filethe gallup organization – sumar...

Studiu cantitativ privind

piaţa serviciilor de comunicaţii

t e l e f o n i e f i x ă • t e l e f o n i e m o b i l ă • a c c e s l a I n t e r n e t

• E ş a n t i o n c o m p a n i i ş i i n s t i t u ţ i i •

-- ssuummaarr eexxeeccuuttiivv --

C e r c e t a r e c a n t i t a t i v ă • I a n u a r i e 2 0 0 7

THE GALLUP ORGANIZATION ROMANIA

The Gallup Organization – Sumar executiv - Studiu cantitativ privind piaţa serviciilor de comunicaţii

CUPRINS OBIECTIVE ŞI METODOLOGIE.................................................................................. 3

A. TELEFONIE FIXĂ - PRINCIPALELE REZULTATE ..................................................... 6 Notorietatea furnizorilor şi serviciilor de telefonie fixă.. ................................................ 6

Serviciile de telefonie fixă utilizate în companiile şi instituţiile din Romania ................ 6

Piaţa serviciilor de telefonie fixă clasică (cu abonamnet) ............................................ 7

Cheltuieli cu servicii de telefonie fixă ........................................................................... 8

Politici de utilizare a telefonului fix ............................................................................... 8

Criterii de alegere a serviciilor de telefonie fixă ........................................................... 9

Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de telefonie fixă ............................................... 9

Substituibilitatea furnizorilor şi serviciilor de telefonie fixă ...........................................10

Comportament în cazul modificării tarifelor .................................................................11

Profilul companiilor şi instituţiilor în care se utilizează servicii de telefonie fixă ..........11

B. TELEFONIE MOBILĂ- PRINCIPALELE REZULTATE ...............................................11 Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă.. ................................................11

Servicii de telefonie mobilă utilzate în companii şi instituţii .........................................12

Furnizori de servicii de telefonie mobilă ......................................................................12

Cheltuieli cu servicii de telefonie mobilă .....................................................................13

Politici de utilizare a telefonului mobil .........................................................................13

Scopul utilizării telefonului mobil .................................................................................14

Gradul de cunoaştere a tarifelor serviciilor de telefonie mobilă ...................................14

Criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilă ......................................................15

Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de telefonie mobilă ..........................................15

Gradul şi motivele de substituibilitate a furnizorilor şi serviciilor de telefonie mobilă ...16

Comportament în cazul modificării tarifelor .................................................................17

Profilul companiilor şi instituţiilor în care se utilizează servicii de telefonie mobilă ......17

C. ACCES INTERNET- PRINCIPALELE REZULTATE ...................................................18 Gradul de penetrare a serviciilor de acces la Internet în companii şi instituţii.. ...........18

Gradul de penetrare a serviciilor de transmisiuni de date în companii şi instituţii........18

Dotarea companiilor şi instituţiilor cu PC-uri şi reţele de calculatoare ........................18

Tipuri de conexiuni de acces la Internet......................................................................19

Cheltuieli cu servicii de acces la Internet ....................................................................20

Scopurile utilizarii Internetului şi politici de utilizare ....................................................20

PIAŢA CONEXIUNILOR DE ACCES DIAL-UP LA INTERNET...................................20

PIAŢA CONEXIUNILOR DE ACCES DEDICAT LA INTERNET .................................22

Existenţa unor conexiuni anterioare în companii / instituţii ..........................................24

Intenţia de achiziţionare a unei noi conexiuni de acces la Internet..............................25

Profilul companiilor şi instituţiilor în care se utilizează servicii de acces la Internet .....25


3

OBIECTIVE • METODOLOGIE

În perioada octombrie 2006 – ianuarie 2007, The Gallup Organization România a realizat un studiu ce se subscrie scopului ANRC de monitorizare a tendinţelor în comportamentul de utilizare a serviciilor de comunicaţii în vederea analizării schimbărilor care au loc în structura şi funcţionarea pieţelor relevante specifice cu amănuntul identificate de către ANRC. Studiul a urmărit trei module legate de piaţa comunicaţiilor din România: A. Telefonia fixă B. Telefonia mobilă C. Serviciile de acces la Internet

Obiectivele studiului A. Telefonia fixă

gradul de utilizare a serviciilor de telefonie fixă la nivelul companiilor furnizori de servicii de telefonie fixă utilizaţi şi bariere/motive la schimbarea

furnizorului servicii şi pachete de servicii de telefonie fixă utilizate şi cheltuieli medii lunare cu

acestea gradul de cunoaştere a tipurilor de servicii de telefonie fixă şi a modului de tarifare

a acestora criterii de alegere a a serviciilor de telefonie fixă gradul de satisfacţie faţă de serviciile de telefonie fixă utilizate comportamentul utilizatorilor de servicii de telefonie fixă în cazul creşterii tarifelor

B. Telefonia mobilă

rata de penetrare şi gradul de utilizare a serviciilor de telefonie mobilă la nivelul companiilor

furnizori de servicii de telefonie mobilă utilizaţi şi bariere/motive la schimbarea furnizorului

servicii şi pachete de servicii de telefonie mobilă utilizate şi cheltuieli medii lunare cu acestea

gradul de cunoaştere a tipurilor de servicii de telefonie mobilă şi a modului de tarifare a acestora

criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilă; motive de nefolosire şi servicii de comunicaţii electronice substitut

gradul de satisfacţie faţă de serviciile de telefonie mobilă utilizate


4

măsura în care utilizatorii înlocuiesc serviciile de telefonie mobilă cu alte servicii de comunicaţii electronice în general şi cu alte servicii de telefonie mobilă în special, la o creştere a tarifelor.

profilul companiilor care utilizează servicii de telefonie mobilă

C. Serviciile de acces la Internet

ponderea consumatorilor şi gradul de utilizare a serviciilor de acces la Internet la nivelul companiilor

furnizori de servicii de acces la Internet utilizaţi şi bariere/motive la schimbarea furnizorului

servicii de acces la Internet utilizate şi criterii care stau la baza alegerii cheltuieli medii lunare cu aceste servicii gradul de cunoaştere a tipurilor de servicii de acces la Internet domeniile şi obiceiurile de utilizare a serviciilor de Internet gradul de satisfacţie faţă de serviciile de acces la Internet utilizate intenţia de schimbare a serviciilor utilizate – modalitate de conectare, lărgime de

bandă, motive reacţia la creştere de preţuri şi tarife

Metodologie Colectivitatea cercetată: companii active din Romania (care au depus bilanţul contabil pe anul 2005 şi care au CA>0 RON) şi instituţii publice.

Volumul total al colectivităţii: 394.581 companii şi instituţii (376.611 companii şi 17.970 instituţii publice).

Unitatea de sondaj: persoana de conducere responsabilă cu luarea deciziei în privinţa achiziţionării serviciilor de telefonie fixă/ telefonie mobilă/acces la Internet

Volumul eşantionului: 1099 companii şi instituţii care folosesc servicii de telefonie fixă; 1124 companii şi instituţii în care se folosesc servicii de telefonie mobilă; 1078 companii şi instituţii care folosesc servicii de acces la Internet.

Tipul eşantionului: eşantion probabilist, stratificat

Eşantionare: eşantion reprezentativ construit folosind două criterii de stratificare: numărul de angajaţi şi cifra de afaceri în 2005. Eşantionul a fost construit pe baza datelor statistice furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Procesul de stratificare a generat 25 de celule. Pentru fiecare celulă în parte a fost selectat aleator un număr de companii/instituţii suficient de mare pentru a se atinge volumul eşantionului de utilizatori propus. Selecţia companiilor s-a făcut în două etape: în prima etapă s-au aplicat două filtre bazei de date a Ministerului de Finanţe ce include companiile din România, filtre care corespund criteriilor de eşantionare, iar în a doua etapă s-au extras un număr de 3 ori mai mare de companii decât cota stabilită pentru fiecare celulă. În cazul instituţiilor publice selecţia a fost simplă aleatoare, fără stratificarea prealabilă a bazei. Toate companiile selectate au avut telefon fix.

Interviurile s-au desfăşurat telefonic pe baza unui chestionar standardizat aplicat de către operatori de interviu instruiţi special în acest sens.

Ancheta de teren: 8 noiembrie – 15 decembrie 2006..


5

Pentru realizarea acestui studiu a fost construit un eşantion reprezentativ la nivelul companiilor prin filtrarea căruia s-a obţinut eşantionul final de utilizatori de telefonie mobilă şi Internet. Eşantionul reprezentativ a fost folosit pentru a obţine date de penetrare a telefoniei mobile la nivelul colectivităţii totale. Eşantionul de utilizatori a fost folosit pentru a obţine date care să răspundă celorlalte obiective ale studiului. Excepţie de la eceată regulă a fost eşantionul de utilizatori de telefonie fixă pentru care nu s-a mai realizat filtarea eşantionului reprezentativ, toate companiile incluse fiind eligibile din punct de verere a utilizarii telefonului fix. Rata de răspuns pentru persoanele eligibile (care îndeplinesc condiţiile de eşantionare): Telefonie fixă

Telefonie mobilă

Acces la Internet

1.09940%

Chestionare principale valideRata raspuns chestionar principal

1021.560

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal

2.761Companii eligibile

3391.5491.325

din care: - numar inexistent/locuinta particulara- refuz chestionar selectie - companii neeligibile (cota depasita)

5.974Companii contactate

1.09940%


1021.560

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal

2.761Companii eligibile

3391.5491.325


5.974Companii contactate

1 12455%


30547331

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal- nu au mobil

2032Companii eligibile

33915492054


5974Companii contactate

1 12455%


30547331

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal- nu au mobil


33915492054



1 07853%


62250642

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal- nu au Internet


33915492054



1 07853%


62250642

- persoana responsabila nu a putut fi contactata- refuz chestionar principal- nu au Internet


33915492054




6

PRINCIPALELE REZULTATE

A. TELEFONIE FIXĂ

1. Notorietatea furnizorilor şi serviciilor de telefonie fixă Aproape 60% dintre companiile/instituţiile din Romania au auzit de RDS/RCS ca furnizor de servicii de telefonie fixă, în timp ce Astral/UPC are o notorietate spontană ce înregistrează valori la jumătate faţă de cele pentru RDS/RCS.

La o analiză pe regiuni de dezvoltare, se observă o complementaritate a gradului în care cele două companii furnizoare de servicii de telefonie fixă clasică sunt cunoscute la nivelul regiunilor. RDS/RCS are cea mai mare notorietate în zonele de Sud-Vest şi Vest (78% respectiv 72%), iar cea mai scăzută notorietate în zonele de Nord-Est, Sud-Est şi Sud, cu valori care se situează sub 50%. Astral/UPC are cele mai mari valori ale notorietăţii în regiunile Sud-Est şi Nord-Vest (37%), în timp ce valorile cele mai mici le înregistrează în Sud-Vest şi Centru.

Zapp are o notorietate de 3% ca furnizor de telefonie fixă înregistrând cam aceeaşi valoare ca şi Eufonika.

Ca servicii de telefonie fixă alternative, modalitatea de apelare prin folosirea unui cod de selectare este cunoscută de un sfert dintre companii şi instituţii (26%), iar modalitatea de apelare prin cartele preplătite este cunoscută de 40% dintre companii şi instituţii. La o analiză pe regiuni de dezvoltare se remarcă o cunoaştere mai mică a acestor servicii alternative, oricare ar fi ele, în zonele de Vest şi Centru.

37% dintre companii şi instituţii consideră că au un grad de cunoaştere bun şi foarte bun al ofertelor furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fixă, în timp de 20% dintre ei consideră că nu cunosc deloc aceste oferte.

2. Serviciile de telefonie fixă utilizate în companiile şi instituţiile din Romania

Pe lângă serviciile pe bază de abonament, pe care aproape toate companiile şi instituţiile din Romania le folosesc, 2% dintre acestea folosesc telefonia de tip VoIP. Utilizarea VoIP este mai extinsă în segmentul de companii mari, cu peste 50 de angajaţi (grad de utilizare de 6%).

Jumătate dintre companiile şi instituţiile care utilizează telefonia fixă clasică au un singur post telefonic, iar aproape un sfert dintre ele au 2 posturi telefonice. Doar 19% dintre companiile şi instituţiile care utilizează telefonia fixă clasică au 3 sau mai multe posturi telefonice. În cazul companiilor sau instituţiilor care utilizează serviciile VoIP, în general, există unul sau maxim 2 posturi telefonice, dar cifrele trebuie interpretate cu rezerve din cauza bazei foarte mici de raportare.

Dacă pentru efectuarea convorbirilor locale, companiile şi instituţiile în care se utilizează mai multe servicii de telefonie fixă preferă, în proporţie de peste 60%, să folosească


7

serviciile Romtelecom, în cazul celorlalte categorii de apeluri (interjudeţene şi internaţionale) opţiunile devin mai echilibrate în sensul că un procent mai mare de companii preferă să folosească serviciile furnizorilor alternativi în locul celor oferite de Romtelecom. Astfel pentru apelurile interjudeţene Romtelecom este folosit de 49% dintre companii şi instituţii în timp ce furnizorii alternativi sunt folosiţi în proporţie de 34%. De asemenea, pentru apelurile internaţionale Romtelecom este folosit de 32% dintre companii şi instituţii în timp ce furnizorii alternativi sunt folosiţi în procent de 27%.

3. Piaţa serviciilor de telefonie fixă clasică (cu abonamnet) 96% dintre companii şi instituţii folosesc Romtelecom ca furnizor pentru serviciile de telefonie fixă cu abonament, 15% folosesc RDS/RCS, iar 4% folosesc Astral/UPC. La o analiză pe regiuni se observă un grad mai redus de utilizare al Romtelecom-ului in zona de Sud-Vest (90%) comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. RDS/RCS are cel mai mare grad de utilizare în zona de Sud-Vest (38%) şi cea mai redusă utilizare în Sud şi Sud-Est. Astral/UPC are cel mai mare grad de utilizare în zonele de Vest şi Nord-Vest (7% respectiv 9%).

80% dintre companii şi instituţii folosesc servicii de telefonie fixă cu abonament DOAR de la Romtelecom, iar 16% folosesc Romtelecom plus unul sau doi furnizori alternativi.

O data cu creşterea numărului de angajaţi ai companiei, respectiv ai instituţiei există o tendinţă clară de folosire a serviciilor Romtelecom dublate de serviciile unui furnizor alternativ. De asemenea, companiile mici au un comportament uşor mai pronunţat de folosire DOAR a furnizorilor alternativi.

Cu cât compania, respectiv instituţia are un număr mai mare de angajaţi cu atât creşte numărul de linii instalate. Companiile cu 1-2 angajaţi au în proporţie de 68% o singură linie instalată, în timp ce doar 2% dintre companiile cu peste 50 angajaţi au o singură linie instalată, iar procentul celor care au 10 linii sau mai multe instalate este de 18%.

69% dintre abonaţii Romtelecom au o singură linie de acces de la acest furnizor. Procentul este similar cu cel al companiilor şi instituţiilor care au o linie de acces de la RCS/RDS. Procentul abonaţilor Astral/UPC care au o singură linie de acces de la acest furnizor este semnificativ mai mare, ajungând la 78%. În general, 20% dintre companii au 2 linii de acces de la furnizorul utilizat.

Astral / UPC a început să conteze pe piaţa de telefonie fixă doar din anul 2006. La un grad de utilizare de 4%, 53% dintre companiile şi instituţiile care folosesc acest furnizor au instalată linia telefonică din acest an. În 2004 şi 2005 piaţa noilor linii instalate a fost dominată de RDC/RCS peste 65% dintre liniile acestui furnizor fiind instalate în aceşti 2 ani.

La o analiză a telefoniei fixe după anul liberalizării pieţei (2003), se observă tendinţa uşoară în comportamentul segmentului de companii şi instituţii de a se orienta către furnizori alternativi în detrimentul Romtelecom. Anul de vârf al acestui comportament a fost 2006 după o stagnare în evoluţia ratei de înlocuire înregistrată între 2004 şi 2005. RDS/RCS a înregistrat între 2005 şi 2006 o creştere semnificativă în rândul preferinţelor companiilor şi instituţiilor care şi-au instalat post telefonic de la 21% în 2005 la 34% în 2006. Astral / UPC a început să atragă preferinţele consumatorilor în cazul instalării unui nou post telefonic doar în 2006 (14% faţă de 3% în 2005). În ceea ce priveşte Romtelecom, cererile pentru noi posturi telefonice au scăzut de la 75% în 2004 la 48% în 2006.


8

84% dintre companii/instituţii folosesc un abonament pentru linie individuală şi 8% folosesc un abonament cu linii în trunchi de centrală. Opţiunea pentru acest tip de abonament vine mai ales din partea companiilor cu mulţi angajaţi (peste 50 de angajaţi).

54% dintre companii şi instituţii cheltuiesc lunar, în medie, cu plata servicilor de telefonie fixă clasică nu mai mult de 200 RON. În ultima lună, suma medie cheltuită cu astfel de servicii a fost de 337,4 RON.

Pentru plata serviciilor furnizate de Romtelecom, suma medie cheltuită în ultima lună a fost de 318,9 RON, în timp ce pentru serviciile RDS/RCS s-au cheltuit în medie 200 RON, iar pentru cele oferite de Astral/UPC 179 RON.

4. Cheltuieli cu servicii de telefonie fixă Cheltuielile medii lunare aferente tuturor serviciilor de telefonie fixă utilizate (atât clasice cu abonament cât şi prin cartele şi coduri de selectare) se ridică la valoarea de 341 RON.

Ele sunt semnificativ mai mari pentru companiile cu peste 50 angajaţi (1196 RON) şi semnificativ mai mici pentru companiile cu 1-2 angajaţi (205,9 RON). La o segmentare a companiilor în funcţie de cifra de afaceri, se observă în mod evident că un venit mai mare al companiei generează cheltuieli cu serviciile de telefonie fixă mai mari - de la 201 RON pentru companiile cu CA sub 50 000 EURO până la 491 RON pentru companii cu CA între 100 000 şi 500 000 EURO şi până la 1233 RON pentru companii cu CA peste 1 milion de EURO.

Instituţiile publice cheltuiesc în medie pe lună 628 RON pentru servicii de telefonie fixă.

5. Politici de utilizare a telefonului fix Generic vorbind, 67% dintre angajaţii companiilor şi instituţiilor au acces la telefonul fix, dar doar în 60% dintre companii şi instituţii toţi angajaţii folosesc telefonul fix, iar în 24% dintre companii şi instituţii cel mult jumătate dintre angajaţi folosesc telefonul fix. Situaţia diferă la o analiză segmentată pe mărimea companiei. Astfel, procentul angajaţilor care au acces la un telefon fix scade o data cu creşterea numărului de angajaţi, de la 97% in cazul companiilor şi instituţiilor cu 1-2 angajaţi la 68% în cazul in cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi. De asemenea, procentul companiilor în care toţi angajaţii au acces la telefonul fix scade de la 70% în cazul companiilor şi instituţiilor cu 1-2 angajaţi la 33% in cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi. În 59% dintre companii şi instituţii nu există nici o restricţie sau recomandare de utilizare a telefonului fix, în timp ce doar în 16% dintre companii şi instituţii există restricţii la utilizarea telefonului fix. Procentul companiilor şi instituţiilor în care sunt impuse restricţii creşte o dată cu mărimea companiei/instituţiei de la 12% pentru companii şi instituţiilor cu 1 sau 2 angajaţi la 36% in cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi. Principalele tipuri de restricţii aplicate angajaţilor sunt cele privind apelurile internaţionale, cel fix-mobil şi cele interjudeţene. Procentul companiilor care aplică aceste restricţii diferă semnificativ în funcţie de tipul angajatului: cu funcţie de conducere


9

sau simplu angajat. 58% dintre companiile care impun restricţii, au în vedere angajaţii fără funcţii de conducere. În cazul în care restricţiile la utilizarea telefonului fix sunt aplicate angajaţilor lor de către companii şi instituţii, aceştia din urmă au ca alternativă telefonul mobil în cazul a 62% dintre companii şi instituţii. Totuşi există un procent de 30% dintre companii care nu oferă nici o alternativă angajaţilor în cazul în care impun restricţii de utilizarea a telefonului fix.

6. Criterii de alegere a serviciilor de telefonie fixă Cele mai importante elemente luate în calcul la alegerea furnizorului de servicii de telefonie fixă sunt legate de calitatea sunetului şi acoperirea în teritoriu a reţelei urmate de promptitudinea echipelor de intervenţii şi facturarea. Tarifarea este un criteriu de alegere căruia i se acordă o importanţă imediat sub cele patru criterii menţionate anterior. La o analiză pe segmente de companii/instituţii în funcţie de numărul de angajaţi, se observă o tendinţă clară spre o exigenţă mai crescută din partea companiilor mari (peste 50 de angajaţi) care acordă o importanţă mai mare decât celelalte companii/instituţii tuturor criteriilor de selecţie care au fost evaluate în acest studiu. În ceea ce priveşte tarifele, toate tipurile de tarife sunt importante pentru companii şi instituţii în selectarea furnizorului. Inclusiv tarifelor pentru convorbiri internaţionale li se acordă o importanţă semnificativă. Cu toate acestea pentru companiile cu peste 50 angajaţi preţul abonamentului şi tarifele pentru apeluri internaţionale contează mai puţin decât pentru celelalte companii. În schimb, pentru aceste segment, mai importante sunt tarifele pentru apelurile către alte reţele fixe şi către mobil.

7. Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de telefonie fixă La o evaluare a celor 3 furnizori principali de pe piaţă, satisfacţia pentru serviciile de telefonie fixă oferite de Romtelecom prezintă valorile cele mai scăzute. Aceasta nu depăşeşte o medie de 4,0 (pe o scală de la 1 la 5) nici la evaluarea globală nici la evaluarea punctuală a serviciilor şi tarifelor. Procentul utilizatorilor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile Romtelecom este de doar 66% faţă de 79% pentru RCS. Procentul celor total nemulţumiţi de serviciile Romtelecom este de 5%. Situaţia se păstrează când respondenţii sunt întrebaţi despre calitatea serviciilor pe care le primesc de la furnizorii de telefonie fixă. În schimb, distanţa dinte Romtelecom şi RCS creşte când respondenţii sunt întrebaţi punctual cât de mulţumiţi sunt de tarifele serviciilor. Procentul celor total nemulţumiţi de nivelul tarifelor creşte în cazul Romtelecom la 15% (faţă de 2% la RCS/RDS, respectiv 5% în cazul Astral/UPC), în timp ce procentul utilizatorilor foarte mulţumiţi de nivelul tarifelor RCS depăşeşte pe cel al utilizatorilor foarte mulţumiţi, în general (41% dintre utilizatorii RCS sunt foarte mulţumiţi de tarife faţă de 37% foarte mulţumiţi, în general).


10

8. Substituibilitatea furnizorilor şi serviciilor de telefonie fixă Ca principale bariere în schimbarea furnizorului/serviciului de telefonie fixă apar “dorinţa de a nu pierde numărul” şi “comoditatea”. Lipsa de informare cu privire la alternativele existente pe piaţă constituie barieră pentru doar 11% dintre companiile şi instituţiile nemulţumite de serviciile actualului furnizor. Doar utilizatorii nemulţumiţi de serviciile RCS/RDS înlocuiesc “comoditatea” în topul barierelor la schimbarea furnizorului actual cu “tarifele sunt mari la toţi operatorii”.

Se pare că cele mai mari restricţii în opţiunile lor de schimbare le au companiile cu peste 50 de angajaţi care, probabil din cauza locaţiilor, nu au alternative în zonă (56% dintre companiile mari au menţionat acest motiv).

Dintre companii si instituţiile care intenţionată să renunţe la serviciile furnizorului actual (22%), mai mult de trei sferturi au un singur furnizor şi acesta este Romtelecom. Cea mai mică intenţie de renunţare o înregistrează RDS/RCS (9%).

Cea mai mare intenţie de renunţare o au companiile mici cu 1-2 angajaţi, iar intenţiile lor se concentrează pe Romtelecom. La o analiză pe regiuni zona de Sud-Vest are cea mai mare intenţie de renunţare la Romtelecom, fiind zona unde RDS/RCS are cea mai mare notorietate şi cel mai mare grad de utilizare. Urmează apoi zonele de Sud-Est şi Vest. Cea mai mare intenţie de renunţare la serviciile furnizorilor alternativi se înregistrează în Centru şi în Nord-Est.

Motivele pentru care se renunţă la furnizorul actual de telefonie fixă sunt aproape în totalitate de natură financiară. Dintre toţi furnizorii la care se intenţionează să se renunţe, în 53% din cazuri motivaţia o constituie faptul că abonamentele sunt foarte scumpe. De asemenea, tarifele convorbirilor reprezintă motive importante ale intenţiei de renunţare. Astfel, tarifele pentru convorbirile în reţea au fost menţionate pentru 38% din furnizori, tarifele către alte reţele fixe în 34% din cazuri iar tarifele prea mari pentru convorbirile fix-mobil în 37% din cazuri.

Pentru companiile/instituţiile care vor schimba doar furnizorul de telefonie fixă, “driverii” motivaţionali sunt preţul abonamentelor, tarifele apelurilor în reţea şi suportul tehnic. Pentru companiile şi instituţiile care vor schimba telefonia fixă cu servicii de telefonie mobilă “driverii” motivaţionali sunt tarifele apelurilor fix-mobil şi tarifele apelurilor către alte reţele fixe, precum şi facturarea incorectă.

62% dintre companiile care intenţionează să renunţe la actualul furnizor de servicii de telefonie fixă îl vor înlocui cu un alt furnizor telefonie fixă clasică cu abonament. Doar 14% declară că vor înlocui în totalitate serviciile de telefonie fixă cu servicii de telefonie mobilă.

Doar 2% dintre companii şi instituţii au renunţat în ultimele 12 luni la vreun furnizor de servicii de telefonie fixă iar 36% dintre acestea au renunţat la Romtelecom, de la care foloseau servicii pe bază de abonament. Creşterea preţulului abonamentului este cel mai important motiv pentru intenţia de renunţare, dar la nivel efectiv motivaţiile companiilor sunt în mare parte diferite. Astfel motive pentru care au renunţat deja la un furnizor sunt calitatea suportului tehnic/relaţia cu clienţii, calitatea convorbirii, apariţia unor furnizori care oferă pachete de servicii. Este foarte interesant că driverii care au generat deja schimbarea s-au mutat din zona financiară, a tarifelor, în zona relaţiilor şi aspectelor tehnice.

72% dintre companiile care au renunţat la un furnizor l-au înlocuit cu un alt furnizor de servicii de telefonie fixă, 8% s-au orientat către un furnizor de servicii de telefonie prin Internet, 4% au înlocuit cu un furnizor de servicii de telefonie mobilă, iar 16% au renunţat definitiv la serviciile respectivului furnizor fără a-l înlocui cu ceva.


11

9. Comportament în cazul modificării tarifelor O creştere cu 5% a tarifelor abonamentelor, respectiv al apelurilor nu ar genera nici un fel de reacţie pentru puţin mai mult de jumătate dintre utilizatorii actuali de telefonie fixă. Doar o creştere cu 20% ar atrage după sine o diminuare consistentă (cu 20-30%) a procentului celor care nu ar lua nici o măsură.

Creşterea tarifelor atrage după sine două categorii consistente de reacţii, în ordinea intensităţii lor: schimbarea furnizorului de telefonie fixă şi apoi schimbarea tipului de serviciu (fix cu mobil).

Creşterea preţului abonamentelor şi a tarifelor la convorbirile locale şi interjudeţene ar determina cam în aceeaşi măsură schimbarea furnizorului de telefonie fixă - aproximativ 19% pentru o creştere a preţurilor şi tarifelor cu 5%, aproximativ 30% pentru o creştere cu 10% şi un maxim de 37% pentru o creştere cu 20%. De remarcat că o creştere cu 10% a tarifelor în cazul segmentului de companii şi instituţii constituie un input care generează o reacţie puternică din partea ţintei, reacţia aplatizându-se ca intensitate la o continuare a creşterii tarifelor cu 20% Creşterea tarifelor la convorbirile fix-mobil şi cele internaţionale ar determina o reacţie mai slabă din partea utilizatorilor în sensul schimbării furnizorului actual, deoarece aceştia se declară mai puţin afectaţi de aceste creşteri.

10. Profilul companiilor şi instituţiilor în care se utilizează servicii de telefonie fixă

Companiile care nu utilizează servicii de telefonie mobilă sunt mai degrabă companii mici ce 1 – 2 angajaţi şi cu o cifră de afaceri sub 50 000 EURO anual. De asemenea se pare că non-utilizatorii de telefonie mobilă se concentează mai mult în zonele de Nord-Est şi Sud-Est.

Companiile care nu utilizează servicii de telefonie mobilă pe bază de cartelă preplătită se găsesc cu o mai mare frecvenţă în zonele de Nord-Vest şi Nord-Est dar au o incidenţă mai mică în Centru şi în Bucureşti. În general sunt companii cu putere financiară mai mică având cifra de afaceri sun 50 000 EURO anual.

Companiile care utilizează servicii de telefonie mobilă pe bază de abonament nu au un profil distinct.

A. TELEFONIE MOBILĂ

1. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă In 4 din 5 companii şi instituţii din România (83,5%) se folosesc servicii de telefonie mobilă plătite de către acestea. Cu cât companiile şi instituţiile cresc în dimensiune, cu atât gradul de penetrare în utilizarea telefoniei mobile creşte, ajungând la aproape 100% pentru cele care au peste 50 angajaţi sau pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de EURO.


12

La o analiză pe regiuni de dezvoltare nu se poate spune că există variaţii semnificative ale ratei de penetrare în utilizare, totuşi companiile şi instituţiile din Sud-Vest, Vest şi Nord-Est par să utilizeze într-o uşor mai mică măsură telefonul mobil ca instrument de comunicare.

Extrapolând acest rezultat la numărul total de companii şi instituţii din România, înseamnă că în aproximativ 329.475 de companii şi instituţii se folosesc servicii de telefonie mobilă plătite de către acestea.

2. Servicii de telefonie mobilă utilzate în companii şi instituţii Aproape toate companiile şi instituţiile din România care folosesc servicii de telefonie mobilă folosesc serviciile pe bază de abonament (96%), 11% folosesc cartele preplătite, iar 1% abonamente în interfaţă de tip Premicell. Evident, abonamentele în interfaţă de tip Premicell se folosesc într-un procent semnificativ mai mare în companiile cu peste 50 angajaţi, în timp ce în companiile mici, cu 1-2 angajaţi, se folosesc într-un procent mai ridicat cartelele preplătite.

Structura pieţei telefoniei mobile este polarizată către companiile care utilizează aceste servicii doar pe bază de abonament (88%). 7% dintre companii şi instituţii folosesc atât abonament cât şi cartele preplătite, iar 3,8% dintre companii şi instituţii folosesc doar cartele preplătite.

Aproape un sfert dintre companiile şi instituţiile care folosesc servicii de telefonie mobilă atât pe bază de abonament cât şi pe bază de cartelă preplătită le folosesc din anul 2005, iar 10% le folosesc din anul 1997 sau înainte de acest an.

3. Furnizori de servicii de telefonie mobilă Ca furnizori de servicii de telefonie mobilă, Vodafone şi Orange au o rată de utilizare similară (57% respectiv 56%) pe segmentul de companii şi instituţii, Zapp are o rată de utilizare de 15%, iar Cosmote de 3%.

Orange are o rată de utilizare mai mare, în comparaţie cu Vodafone, în companiile mari, cu peste 50 angajaţi. Rata de utilizare pentru Zapp creşte o dată cu mărimea companiei, de la 8% pentru companii şi instituţii cu 1-2 angajaţi la 18% pentru cele cu 10-49 angajaţi, ajungând la 24% pentru cele cu peste 50 angajaţi.

Cu cât companiile şi instituţiile sunt mai mari, nevoile mai diversificate şi controlul mai riguros al costurilor determină utilizarea serviciilor de telefonie mobilă de la doi sau mai mulţi operatori. Astfel, cele cu 1-2 angajaţi au doi furnizori de telefonie mobilă în procent de 15%, în timp ce companiile cu peste 50 angajaţi folosesc doi operatori în procent de 32%. Situaţia este similară în cazul utilizării a 3 sau mai mulţi furnizori (2% faţă de 9%).

Ca şi cotă de piaţă calculată pe baza numărului de cartele SIM deţinute de companii şi instituţii, Orange are o cotă de piaţă cu 6 puncte procentuale mai mare decât Vodafone (46% faţă de 40%). Cota de piaţă a lui Zapp este de 12%, în timp ce Cosmote are 2%.

La o analiză pe tipuri de servicii, distanţa dintre Orange şi Vodafone creşte semnificativ pe piaţa cartelelor preplătite. Dacă pe piaţa abonamentelor cota de piaţă pentru Orange şi Vodafone este similară cu cea a pieţei globale (45% vs. 41%), pe piaţa cartelelor preplătite Orange deţine 60% din piaţă, iar Vodafone doar 30%.

63% dintre companii şi instituţii folosesc de la furnizorii de telefonie mobilă abonamente individuale şi doar 19% folosesc abonamente de grup. Aproape 40% dintre abonamentele contractate de la Zapp sunt pentru grup de utilizatori, spre deosebire de procentele mai


13

mici în care acest tip de abonament este contractat de la ceilalţi operatori (22% în cazul Vodafone, 16% în cazul Orange şi 13% în cazul Cosmote).

4. Cheltuieli cu servicii de telefonie mobilă Puţin mai mult de jumătate dintre companii şi instituţii cheltuiesc în medie pe lună cu plata abonamentelor pentru serviciile de telefonie mobilă nu mai mult de 500 RON, în timp ce în cazul cartelelor preplătite cam jumătate dintre firme şi instituţii nu cheltuiesc mai mult de 250 RON. În ultima lună, suma medie cheltuită de companii şi instituţii cu abonamentele de telefonie mobilă a fost de 791 RON, iar pentru cartelele preplătite a fost de 149 RON. Pentru abonamentele în interfaţă tip Premicell companiile cheltuiesc în medie pe lună 394 RON (valoarea trebuie privită cu rezerve datorită numărului foarte mic de utilizatori).

Pentru plata abonamentelor, companiile cheltuiesc în medie cu aproximativ 50 RON mai mult în cazul abonamentelor Vodafone decât pentru cele ale Orange. În cazul cartelelor preplătite, companiile cheltuiesc cu aproximativ 15 RON mai mult pentru cartelele Orange decât pentru cele Vodafone.

Cheltuielile medii lunare aferente serviciilor de telefonie mobilă pe bază de abonament sunt semnificativ mai mari pentru companiile cu peste 50 angajaţi (2.500 RON) şi semnificativ mai mici pentru companiile cu 1-2 angajaţi (361 RON). La segmentarea companiilor după cifra de afaceri se observă că un venit mai mare al companiei generează cheltuieli cu serviciile de telefonie mobilă pe bază de abonament mai mari, de la 524 RON pentru companiile cu CA sub 50 000 EURO până la 1.113 RON pentru companii cu CA între 100.000 şi 500.000 EURO şi până la 2.373 RON pentru companii cu CA peste 1 milion de EURO. Instituţiile publice cheltuiesc în medie pe lună 760 RON pentru servicii de telefonie mobilă pe bază de abonament.

Cheltuielile medii lunare aferente serviciilor de telefonie mobilă pe bază de cartelă preplătită sunt semnificativ mai mari pentru companiile şi instituţiile cu peste 50 angajaţi (293 RON) şi semnificativ mai mici pentru cele cu 1-2 angajaţi (110 RON).

84% dintre cheltuieli pentru apeluri sunt pentru apeluri efectuate către reţele mobile, iar 16% dintre cheltuielile pentru apeluri sunt pentru apeluri către reţele fixe. În instituţiile publice, ponderea cheltuielilor cu apelurile mobil-fix în totalul cheltuielilor pentru apeluri înregistrează un nivel mai ridicat (23%) decât în cazul companiilor

5. Politici de utilizare a telefonului mobil Generic vorbind, 37% dintre angajaţii companiilor şi instituţiilor au acces la telefonul mobil, dar doar în 60% dintre companii şi instituţii toţi angajaţii folosesc telefonul mobil, iar în 21% dintre companii şi instituţii mai puţin de jumătate dintre angajaţi folosesc telefonul mobil. Situaţia este diferită la o analiză segmentată, în funcţie de mărimea companiei. Astfel, procentul angajaţilor care au acces la un telefon mobil plătit de companie/instituţie scade o dată cu creşterea numărului de angajaţi, de la 94% în cazul companiilor şi instituţiilor cu 1 sau 2 angajaţi până la 28% în cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi. În 63% dintre companiile şi instituţiile cu peste 50 de angajaţi, mai puţin de un sfert dintre aceştia au acces la telefon mobil.

În 62% dintre companii şi instituţii nu există nici o restricţie sau recomandare la utilizarea telefonului mobil, în timp ce doar în 14% dintre companii şi instituţii există restricţii la utilizarea telefonului mobil. Procentul companiilor şi instituţiilor în care sunt impuse restricţii creşte odată cu mărimea companiei/instituţiei, de la 6% pentru companii şi


14

instituţii cu 1 sau 2 angajaţi la 44% în cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi.

Principalele tipuri de restricţii aplicate angajaţilor, indiferent dacă au sau nu funcţie de conducere, sunt în legătură cu apelurile internaţionale şi prin limitare la suma sau minutele incluse în tipul de abonament contractat. Diferenţa o face procentul companiilor care practică restricţii în funcţie de statutul angajatului. Dacă aproximativ 40% dintre companii practică aceste tipuri de restricţii pentru simplii angajaţi, doar 16% dintre companii practică aceste restricţii în cazul angajaţilor cu funcţie de conducere. Procentul companiilor care impun restricţii doar simplilor angajaţi nu şi personalului cu funcţii de conducere este de 41%.

În cazul în care restricţiile la utilizarea telefonului fix sunt aplicate de către companii şi instituţii angajaţilor lor, aceştia din urmă au ca alternativă telefonul fix în cazul a 48% dintre companii şi instituţii. Totuşi, există un procent de 41% dintre companii care nu oferă nici o alternativă angajaţilor în cazul în care impun restricţii de utilizarea a telefonului mobil.

În cazul în care angajaţii au la dispoziţie, în cadrul companiei, atât telefonul fix cât şi mobilul pentru a comunica, în 35% dintre companii telefonul mobil este utilizat în mod frecvent ca şi modalitate de comunicare chiar dacă angajaţii au acces la telefonul fix, în 22% dintre companii se utilizează rar şi doar în 18% dintre companii nu se utilizează telefonul mobil în această situaţie

6. Scopul utilizării telefonului mobil Dacă 98% dintre companii şi instituţii folosesc telefonul mobil pentru a efectua apeluri, 84% dintre companii au cel puţin un SIM folosit doar pentru primire de apeluri şi SMS-uri fără realizare de trafic.

52% dintre companii folosesc telefonul mobil pentru trimitere de SMS-uri sau MMS-uri, 21% pentru trafic de date şi doar 10% pentru navigare direct de pe telefonul mobil. 5% dintre companii şi instituţii folosesc tehnologia 3G.

În cazul companiilor şi instituţiilor care au mai mulţi furnizori de telefonie mobilă, Zapp are o utilizare distinctă pentru navigare direct de pe telefonul mobil şi pentru transfer de date. Într-o foarte mică măsură Orange este mai folosit decât Vodafone pentru trimitere de SMS-uri.

În cazul a 37% dintre companii şi instituţii telefonul mobil este folosit exclusiv sau aproape exclusiv pentru apeluri în reţeaua mobilă, iar 43% folosesc telefonul mobil într-o mai mare măsură pentru convorbiri în reţeaua mobilă.

Doar 23% dintre companii şi instituţii folosesc serviciul de roaming cel puţin o dată la 3 luni, iar 30% îl folosesc dar cu o foarte mică frecvenţă. Aproape 40% dintre companii nu îl folosesc niciodată sau au interdicţii de folosire a serviciului de roaming

7. Gradul de cunoaştere a tarifelor serviciilor de telefonie mobilă Aproximativ 60% dintre companii şi instituţii cunosc diferenţa de valoare între tarifele convorbirilor fix-fix vs fix-mobil, prima categorie de tarife fiind considerată mai ieftină. Acceaşi situaţie apare şi în cazul tarifelor pentru convorbiri mobil-mobil vs. mobil-fix. Aceste categorii de tarife sunt cel mai bine cunoscute de către companii şi instituţii, chiar dacă mai bine de 30% dintre acestea încă nu cunosc cu exactitate diferenţele dintre ele.


15

Pentru celelalte categorii de tarife, de remarcat este procentul mare al celor care declară că nu ştiu (aproximativ 30%) şi nici măcar nu încearcă să emită o opinie, fie ea greşită sau corect.

8. Criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilă Cele mai importante elemente luate în calcul la alegerea furnizorului de servicii de telefonie mobilă sunt legate de calitatea sunetului, acoperirea în teritoriu a reţelei şi tarife. A doua categorie de criterii este legată calitatea relaţiei cu clientul şi reputaţia companiei.

Companiile şi instituţiile care utilizează doar servicii pe bază de abonament sunt mult mai sensibile la tarifele furnizorilor şi la disponibilitatea lor de a negocia. Companiile care utilizează doar servicii pe bază de cartelă preplătită sunt mult mai sensibile la calitatea sunetului şi acoperirea în teritoriu a reţelei, la promoţii, la gradul de apartenenţă al celor sunaţi la aceeaşi reţea şi la preţul telefoanelor.

La o analiză pe segmente de companii/instituţii după numărul de angajaţi, se observă o tendinţă clară spre o exigenţă mai crescută din partea companiilor mari (peste 50 de angajaţi), care pentru toate criteriile de selecţie acordă o importanţă mai mare decât celelalte companii şi instituţii. Interesantă este distanţa în evaluarea criteriului legat de disponibilitatea de negociere cu furnizorul, care pentru companiile mari, cu putere de negociere mare, contează foarte mult în alegerea furnizorului (4,3 pe o scala de la 1 la 5 unde 5 înseamnă foarte important) faţă de companiile mici cu 1-2 angajaţi pentru care acest criteriu contează foarte puţin (3,1 pe o scala de la 1 la 5). De asemenea, companiile mari, pentru care reducerea costurilor este un obiectiv financiar, sunt mult mai preocupate de programele de loializare şi ofertele promoţionale decât companiile mai mici.

În ceea ce priveşte tarifele, există trei categorii de importanţă în care companii şi instituţii grupează tarifele la serviciile de telefonie mobilă. Prima categorie este cea al costului abonamentului şi tarifelor convorbirilor în interiorul reţelei, care pentru 90% dintre companii sunt importante şi foarte importante. A doua categorie este formată din tarifele pentru apelurile mobil în afara reţelei şi tarifele mobil-fix care sunt importante şi foarte importante pentru 82% respectiv 65% dintre companii şi instituţii. A treia categorie e formată din tarifele pentru convorbiri internaţionale, pentru SMS-uri şi cele pentru roaming care sunt importante şi foarte importante pentru aproximativ 40-45% dintre companii şi instituţii

9. Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de telefonie mobilă Orange şi Vodafone înregistrează scoruri apropiate de satisfacţie globală atunci când utilizatorii serviciilor pe care le furnizează au fost rugaţi să evalueze global cele 2 companii, cu un mic plus pentru Vodafone (4,23 Vodafone faţă de 4,16 Orange pe o scală de la 1 la 5, unde 5 înseamnă foarte mulţumit). Zapp are un scor de evaluare globală a satisfacţiei utilizatorilor de 3,63 (cel mai mic de pe piaţă), iar Cosmote un scor de 3,86.

La o evaluare punctuală legată de satisfacţia faţă de calitatea serviciilor şi a tarifelor, tarifele sunt cele care aduc o aplatizare a scorurilor de satisfacţie (4, pe o scală de la 1 la 5). Satisfacţia pentru tarifele Zapp şi Cosmote este mult mai mare decât cea pentru servicii sau pentru evaluarea globală a companiei (cazul cel mai evident este Zapp care se pare are tarife foarte convenabile pentru utilizatorii serviciilor lui).

Dacă ne referim la Vodafone şi Orange, se pare că utilizatorii de abonament sunt puţin mai mulţumiţi de serviciile şi tarifele acestor furnizori decât utilizatorii de cartele preplătite. Situaţia se schimbă în cazul Cosmote, furnizor pentru care cartela preplătită se


16

pare că este serviciul cel mai apreciat de utilizatori, atât din punct de vedere al calităţii serviciilor cât şi al tarifelor practicate.

În general, la companiile şi instituţiile pentru care tarifele sunt puţin sau deloc importante în alegerea furnizorului, scorurile de satisfacţie pentru tarifele furnizorilor lor sunt semnificativ mai mici faţă de cele ale segmentului de companii şi instituţii pentru care tarifele sunt importante sau foarte importante. Cu alte cuvinte, tarifele sunt într-o mică măsură driveri de renunţare la furnizorul de telefonie mobilă.

10. Gradul şi motivele de substituibilitate a furnizorilor şi serviciilor de telefonie mobilă

Ca principală barieră în schimbarea furnizorului/serviciului de telefonie mobilă apare “dorinţa de a nu pierde numărul”. Urmează apoi motivul legat de eficientizarea costurilor şi anume “majoritatea persoanelor pe care le apelăm sunt în aceeaşi reţea”, precum şi cel al “comodităţii”. Lipsa de informare cu privire la alternativele existente pe piaţă constituie barieră pentru doar 8% dintre companiile/instituţiile nemulţumite de serviciile actualului furnizor.

Motive cum ar fi “dorinţa de a nu pierde numărul” şi “tarifele sunt mari la toţi operatorii” sunt mai des întalnite la companiile şi instituţiile care folosesc cartelă şi au peste 10 angajaţi. Dorinţa de a nu pierde numărul de telefon actual este un motiv de ne-renunţare caracteristic într-o măsură ceva mai mare companiilor care folosesc abonamente.

Intenţia de renunţare la un operator de telefonie mobilă nu depăşeşte 10%, însă se manifestă mai puţin la utilizatorii de cartele preplătite. La o analiză pe furnizori se remarcă o intenţie semnificativ mai mare de renunţare, care ajunge la aproximativ 20%, la utilizatorii serviciilor Zapp, iar principalul segment de companii care generează acest scor sunt cele sub 10 angajaţi pentru care nevoia de mobilitate în cazul transmisiilor de date şi navigării de pe telefonul mobil este redusă.

In regiunea de Sud-Vest se înregistrează intenţii de renunţare semnificativ mai mari pentru Vodafone şi Orange, iar Zapp are o intenţie de renunţare semnificativ mai mare în Nord-Est, Sud, Vest şi Bucureşti.

Aproape toate companiile şi instituţiile care intenţionează să renunţe la un furnizor de servicii de telefonie mobilă utilizează în prezent serviciul pe bază de abonament. Intenţia de renunţare este direct influenţată de numărul de furnizori de ale căror servicii beneficiază în prezent. Dacă dintre companiile care au în prezent un singur furnizor doar 8% intenţionează (probabil sau foarte probabil) să renunţe, dintre companiile care au 3 sau 4 furnizori 34% intenţionează să renunţe la cel puţin unul dintre ei.

În majoritate, cei care intenţionează să renunţe se vor îndrepta către un alt furnizor dar nu neapărat unul nou, ci pot să-şi focalizeze nevoile către furnizori pe care deja îi au. Doar 2% dintre aceştia intenţionează să înlocuiască serviciul de telefonie mobilă cu telefonia prin Internet şi doar 1% intenţionează să se orienteze către telefonia fixă.

Motivele pentru care se renunţă la furnizorul actual de telefonie fixă sunt aproape în totalitate de natură financiară. 27% dintre companiile/instituţiile care intenţionează să renunţe spun că o fac pentru că au apărut furnizori cu tarife şi servicii mai avantajoase. La acestea se adaugă cele care renunţă pentru că tarifele în reţea şi în afara reţelei sunt prea mari (17%).

Doar 8% dintre companii/instituţii au renunţat în ultimele 12 luni la vreun furnizor de servicii de telefonie mobilă, în majoritatea cazurilor fiind vorba de servicii pe bază de abonament. E interesant că motivele de renunţare efective sunt legate de calitatea


17

convorbirii şi calitatea suportului tehnic. Cu alte cuvinte, motivele tehnice sunt un stimul mult mai puternic faţă de motivele financiare şi sunt cele care, în final, generează comportamente efective.

Dintre companiile şi instituţiile care au renunţat la un furnizor în ultimele 12 luni, 77% l-au înlocuit cu un alt furnizor de servicii de telefonie mobilă pe bază de abonament, dar 18% au renunţat definitiv, fără a-l înlocui cu un alt furnizor sau cu un alt serviciu.

11. Comportament în cazul modificării tarifelor O creştere cu 5% a tarifelor abonamentelor, respectiv a apelurilor, nu ar genera nici un fel de reacţie pentru 58-71% dintre utilizatorii actuali de telefonie mobilă. Doar o creştere cu 10% ar atrage după sine o reducere semnificativă a procentului celor care nu ar lua nici o măsură.

Creşterea tarifelor atrage după sine două categorii consistente de reacţii, în ordinea intensităţii lor: schimbarea furnizorului de telefonie mobilă şi apoi schimbarea abonamentului actual cu altul de la acelaşi furnizor dar cu tarife mai mici pentru apelurile specifice (tipul de apel pentru care creşte tariful).

Creşterea preţului abonamentelor şi a tarifelor la convorbirile în reţea şi în afara reţelei generează schimbarea furnizorului de telefonie mobilă pentru aproximativ 10% dintre companii şi instituţii la o creştere a preţurilor şi tarifelor cu 5%, aproximativ 20% la o creştere cu 10% şi un maxim de 28% la o creştere de 20%. Creşterea tarifelor la convorbirile internaţionale ar determina o reacţie mai slabă din partea utilizatorilor în sensul schimbării furnizorului actual.

Creşterea preţului abonamentelor, tarifelor la convorbirile în reţea şi în afara reţelei ar determina cam în aceeaşi măsură schimbarea tipului de abonament de la acelaşi furnizor – aproximativ 8% pentru o creştere a preţurilor şi tarifelor cu 5%, aproximativ 16% pentru o creştere cu 10% şi aproximativ 19% pentru o creştere de 20%. Cea mai slabă reacţie o generează creşterea tarifelor la convorbirile internaţionale, dată în primul rând de frecvenţa mai redusă de utilizare a acestui serviciu.

La o analiză pe segmente determinate de mărimea companiei/instituţiei se observă că cea mai mare inerţie o au companiile mari, cu peste 50 de angajaţi, şi instituţiile publice, pentru care creşterea tarifelor generează cel mai greu o reacţie.

12. Profilul companiilor şi instituţiilor în care se utilizează servicii de telefonie mobilă

Companiile care nu utilizează servicii de telefonie mobilă sunt mai degrabă companii mici cu 1-2 angajaţi şi cu o cifră de afaceri sub 50 000 EURO anual. Comparativ cu structura eşantionului total, profilul acestora cuprinde într-o pondere mai mare companii şi instituţii din zonele Nord-Est şi Vest.

De asemenea, comparând cu structura eşantionului total, companiile în care se utilizează servicii de telefonie mobilă pe bază de cartele preplătite se găsesc cu o frecvenţă mai mare în zonele de Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est şi Sud, dar au o incidenţă mai mică în Centru şi în Bucureşti. În general sunt companii cu putere financiară mai mică, având cifra de afaceri sub 50 000 EURO anual.

Companiile care utilizează servicii de telefonie mobilă pe bază de abonament nu au un profil distinct.


18

A. SERVICII DE ACCES LA INTERNET

1. Gradul de penetrare a serviciilor de acces la Internet în companii şi instituţii

67% dintre companiile şi instituţiile din România folosesc servicii de acces la Internet. Cu cât companiile şi instituţiile cresc în dimensiune, cu atât gradul de penetrare în utilizarea serviciilor de acces la Internet creşte, ajungând la 99% pentru companiile şi instituţiile cu peste 50 angajaţi şi la 95% pentru instituţiile publice şi companiile cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de EURO. Companiile mici (1-2 angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 000 EURO) au cel mai mic grad de penetrare în utilizare a serviciilor de acces la Internet, aproximativ 55%.

La o analiză pe regiuni de dezvoltare observăm că există variaţii semnificative ale ratei de penetrare în utilizare de la regiune la regiune. Companiile şi instituţiile din Bucureşti şi din zona de Sud au cea mai mare rată de penetrare în utilizare (75%, respectiv 72%), în timp ce regiuni ca Sud-Vest şi Vest au o rată de penetrare sub medie (60%, respectiv 62%).

Extrapolând acest rezultat la colectivitatea cercetată (companii active din Romania, care au depus bilanţul contabil pe anul 2005 şi care au CA>0 RON, şi instituţii publice), rezultă că în aproximativ 265.948 companii şi instituţii se folosesc servicii de acces la Internet.

2. Gradul de penetrare a serviciilor de acces la Internet în companii şi instituţii

Doar 12% dintre companiile şi instituţiile din România folosesc şi servicii de transmisiuni de date, în general pentru asigurarea unei legături permanente şi securizate între sucursale, respectiv sedii.

Cu cât companiile cresc în dimensiune, cu atât gradul de penetrare în utilizare a serviciilor de transmisiuni de date creşte, ajungând la aproape 43% pentru companiile şi instituţiile peste 50 angajaţi şi la 34% pentru companiile cu o cifră de afaceri peste 1 milion de EURO, respectiv la 31% pentru instituţiile publice. Companiile mici (1-2 angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 000 EURO) au cea mai mică penetrare în utilizare a serviciilor de transmisiuni de date, sub 6%

3. Dotarea companiilor şi instituţiilor cu PC-uri şi reţele de calculatoare

Companiile şi instituţiile în care există conexiune de acces la Internet au în medie 7 calculatoare. Numărul de calculatoare este în strânsă corelaţie cu numărul de angajaţi, astfel că în cazul companiilor şi instituţiilor cu 3-9 angajaţi există în medie 4 calculatoare, iar în cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi numărul mediu de calculatoare ajunge la 36.

Dintre companiile şi instituţiile în care există conexiune de acces la Internet, 69% au o reţea de calculatoare, procent care variază din nou funcţie de numărul de angajaţi. Astfel, doar 55% dintre companiile şi instituţiile cu 1-2 angajaţi şi în care există conexiune de acces la Internet au o reţea de calculatoare, în timp ce în cazul companiilor şi instituţiilor cu peste 50 angajaţi procentul celor care au calculatoarele legate în reţea creşte la 95%.


19

Numărul mediu de calculatoare conectate la o reţea este de 8, număr care creşte odată cu dimensiunea companiei, de la 3 (companii şi instituţii cu 1-2 angajaţi) la 33 (companii şi instituţii cu peste 50 angajaţi).

În general, 80% dintre calculatoarele existente în companii şi instituţii sunt legate în reţea. Tipul de reţea prin care sunt conectate aceste calculatoare este în majoritatea cazurilor Reţea Locală – LAN ( 86%), apoi Reţea Metropolitană – MAN (7%) şi Reţea între sediul central şi filiale - WAN (3%).

În medie, 5 calculatoare dintr-o companie sau instituţie au acces la Internet, acest număr ajungând până la 25 calculatoare în cazul companiilor cu peste 50 angajaţi

În medie, în companiile şi instituţiile care au acces la Internet, 75% dintre calculatoare sunt conectate la Internet, procent care variază în funcţie de numărul angajaţilor din cadrul companiei şi instituţiei, scăzând o dată cu creşterea numărului de angajaţi.

Fenomenul este valabil şi la analiza ponderii angajaţilor care au acces la Internet din totalul angajaţilor din cadrul companiilor, respectiv instituţiilor. În medie, doar 29% dintre angajaţii acestora au acces la Internet, pondere care are o foarte mare variaţie funcţie de mărimea companiei şi instituţiei, de la 97% în cazul celor cu 1-2 angajaţi, la 18% în cazul celor cu peste 50 angajaţi

4. Tipuri de conexiuni de acces la Internet 36% dintre companiile şi instituţiile care au acces la Internet folosesc o conexiune tip dial-up, cu precădere prin linie telefonică fixă (28%), iar în mai mică măsură prin acces mobil prin ZAPP (4%) şi linie ISDN (4%).

67% dintre companiile şi instituţiile care au acces la Internet folosesc o conexiune dedicată, cu precădere prin fibră optică (25%) şi cablu TV (23%). Conexiunea dedicată de tip xDSL este folosită de doar 9% dintre companii şi instituţii.

Pe măsură ce numărul angajaţilor creşte, creşte uşor şi ponderea conexiunilor dial-up prin linie telefonică clasică, dar scade ponderea utilizării conexiunii mobile de tip CDMA. În acelaşi context, la companiile şi instituţiile care au conexiune dedicată se observă, odată cu creşterea numărului de angajaţi, tendinţa de renunţare la conexiunea prin cablu TV în favoarea fibrei optice. În cazul celor cu peste 50 angajaţi tendinţa este evidentă: 10% au conexiune dedicată prin cablu TV şi 43% prin fibră optică.

Ca furnizor de conexiune dial-up, Romtelecom este prezent în 63% dintre companiile şi instituţiile care au acest tip de conexiune, urmat de Zapp cu 13% şi RCS/RDS cu 11%. Principalul furnizor pentru companiile şi instituţiile care folosesc conexiunea dial-up prin linie telefonică fixă rămâne Romtelecom cu 72%, urmat de RCS/RDS cu 13%. Principalul furnizor pentru companiile şi instituţiile care folosesc conexiunea dial-up pe linie mobilă este Zapp cu 67%, urmat de Vodafone cu 19%.

Ca furnizor de conexiune dedicată, RCS/RDS este prezent în 29% dintre companiile şi instituţiile care au acest tip de conexiune, urmat de UPC (Astral) cu 17% şi Romtelecom cu 12%. Pe piaţa conexiunilor dedicate prin cablu TV, RCS/RDS şi UPC (Astral) sunt principalii furnizori pentru companiile şi instituţiile care folosesc acest tip de conexiune (41% RCS/RDS, respectiv 35% UPC(Astral). Principalul furnizor pentru companiile şi instituţiile care folosesc conexiunea dedicată prin fibră optică este RCS/RDS cu 31% , urmat de UPC (Astral) cu 12%.


20

5. Cheltuieli cu servicii de acces la Internet Aproape jumătate (44%) dintre companii şi instituţii cheltuiesc în medie pe lună cu plata abonamentelor pentru serviciile de acces la Internet sub 100 RON.

În ultima lună suma medie cheltuită de companii şi instituţii cu serviciile de acces la Internet de tip dial-up a fost de 163 RON, iar pentru serviciile de acces la Internet de tip dedicat a fost de 256 RON. Suma medie plătită de companii şi instituţii pentru serviciile de acces la Internet într-o lună este 233 RON.

Cheltuielile medii lunare aferente serviciilor de acces la Internet sunt semnificativ mai mari pentru companiile şi instituţiile cu peste 50 angajaţi (698 RON) şi semnificativ mai mici pentru companiile cu 1-2 angajaţi (142 RON).

La segmentarea companiilor după cifra de afaceri, se observă că un venit mai mare al companiei generează cheltuieli cu serviciile de acces la Internet mai mari, de la 162 RON pentru companiile cu CA sub 50 000 EURO până la 532 RON pentru companii cu CA peste 1 milion de EURO. Instituţiile publice cheltuiesc în medie pe lună 453 RON pentru servicii de acces la Internet

6. Scopurile utilizarii Internetului şi politici de utilizare Scopul principal pentru care sunt utilizate serviciile de acces la Internet în companii şi instituţii îl reprezintă primirea şi trimiterea de e-mailuri (în 97% dintre companii şi instituţii). 76% dintre companii şi instituţii folosesc aceste servicii pentru Internet browsing, 58% pentru transfer de fişiere, iar 31-32% pentru tranzacţii on-line şi pentru a găzdui pagini de WEB. Doar în 12% din companii aceste servicii sunt folosite pentru telefonie prin Internet (VoIP).

Gradul de utilizare a serviciilor de acces la Internet pentru e-mail şi Internet browsing nu diferă foarte mult în funcţie de domeniul de activitate. În schimb, în instituţiile publice aceste servicii sunt folosite într-o măsură semnificativ mai mare decât în companii pentru găzduirea paginilor de Web şi pentru transfer de fişiere.

În 76% dintre companii şi instituţii nu există nici o restricţie sau recomandare cu privire la folosirea Internetului de către angajaţii fără funcţii de conducere, cu o uşoară scădere a acestei ponderi în cazul companiilor cu acces la Internet doar prin conexiune dial-up (71%). În 5% dintre companii şi instituţii accesul pentru această categorie de angajaţi este permis numai într-un anumit interval orar, în 3% dintre companii şi instituţii angajaţii au acces numai la anumite servicii, iar în 2% angajaţii au un prag maxim de trafic sau ore de utilizare.

Restricţiile privind utilizarea serviciilor de acces la Internet sunt aplicate într-o mai mică măsură angajaţilor cu funcţie de conducere (doar 6% din respondenţi declară că în compania sau instituţia lor se aplică vreun tip de restricţie).

7. PIAŢA CONEXIUNILOR DE ACCES DIAL-UP LA INTERNET

7.a. Descrierea conexiunilor de acces dial-up şi gradul lor de utilizare

Din totalul conexiunilor dial-up de acces la Internet, 74% dintre sunt de tip dial-up clasic, 12% prin CDMA, 9% prin ISDN, şi 4% prin GSM/GPRS/WAP şi 1% prin 3G/EDGE.

60% dintre companiile şi instituţiile care au conexiune de acces la Internet de tip dial-up au un singur cont.


21

76% dintre companiile şi instituţiile care au conexiune de acces la Internet prin dial-up au un abonament cu acces nelimitat, iar 14% cu acces limitat sau parţial limitat. Numărul mediu de ore inclus în abonament este de 41,5. Doar 1% dintre companii şi instituţii folosesc cartele, respectiv carduri valorice de acces. Cu cât compania este mai mare, cu atât ponderea celor care folosesc abonament cu acces nelimitat creşte (90% dintre companiile şi instituţiile cu peste 50 angajaţi în care există conexiune de acces dial-up).

Pentru reprezentanţii companiilor şi instituţiilor a fost destul de greu să estimeze numărul mediu lunar de ore de utilizare a serviciilor de acces dial-up la Internet, aproape 60% dintre aceştia spunând că nu ştiu care este acest număr. Dintre companiile şi instituţiile care au menţionat un număr de ore, puţin peste 50% utilizează serviciile de acces la Internet sub 50 de ore pe lună, iar 8% spun că-l utilizează peste 200 de ore. Numărul mediu de utilizare a serviciilor de acces la Internet în cazul conexiunilor dial-up este 78 ore.

Suma medie cheltuită în ultima lună pentru conexiunile de acces la Internet de tip dial-up clasic fix este de 153 RON, 203 RON pentru conexiunile ISDN, 132 RON pentru conexiunile mobile.

Cheltuielile medii lunare aferente serviciilor de acces la Internet prin conexiune dial-up sunt semnificativ mai mari pentru companiile cu peste 50 angajaţi (253 RON).

7.b. Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de servicii de acces dial-up la Internet

Cele mai importante elemente luate în calcul la alegerea furnizorului de servicii de acces de tip dial-up la Internet sunt: disponibilitatea reţelei şi timpul de logare, calitatea asistenţei tehnice şi timpul de intervenţie şi preţul abonamentului. Disponibilitatea de negociere a contractului şi ofertele promoţionale sunt elementele care contează cel mai puţin în momentul alegerii furnizorului de servicii de acces la Internet.

Generic vorbind, 63% dintre companii şi instituţii sunt mulţumite sau foarte mulţumite de serviciile de acces la Internet prin dial-up, însă gradul de satisfacţie ajunge doar până la scorul de 3,7 pe o scală de la 1 la 5. Scoruri puţin mai mari înregistrează RDS/RCS, UPC (Astral) şi Vodafone (scorurile la nivel de furnizori trebuie privite cu rezerve datorită numărului redus de utilizatori). La o analiză punctuală legată de satisfacţia faţă de calitatea serviciilor oferite, scorurile şi evaluările sunt similare

7.c. Intenţii de schimbare a furnizorilor sau a tipurilor de conexiuni de acces Dial-up la Internet

Principale bariere în schimbarea furnizorului sau tipului de conexiune de acces la Internet sunt lipsa alternativei în zonă (39%) şi inerţia generată de comoditate (22%). Doar 9% dintre menţiuni sunt legate de necunoaşterea altor oferte.

19% dintre companiile şi instituţiile care au în prezent conexiune de acces la Internet prin dial-up îşi declară intenţia de a renunţa la această conexiune în următoarele 12 luni. 69% dintre cei care intenţionează să renunţe utilizează servicii de acces la Internet de tip dial-up furnizate de către Romtelecom, 14% Zapp şi 10% RCS/RDS. Tipul de conexiune la care vor renunţa este în principal dial-up clasic (82% dintre menţiuni, cu toate că serviciile de dial-up clasic reprezintă doar 74% dintre conexiunile de tip dial-up).

Intenţia de renunţare este mai puternică pentru companiile mici (cu 1-2 angajaţi) decât la companiile mari. 13% dintre companiile cu 1-2 angajaţi si care au acces la Internet prin


22

conexiune dial-up spun că vor renunţa categoric la această conexiune în următoarele 12 luni, faţă de nici o companie mare (peste 50 angajaţi).

Principalul motiv de renunţare la conexiunea dial-up este viteza de transfer insuficientă pentru nevoile utilizatorului, urmat de tarifele mari raportate la calitatea serviciilor şi de instabilitatea conexiunii care se întrerupe des

Creşterea preţului abonamentului generează o intenţie de schimbare a furnizorului sau tipului de conexiune pentru o parte importantă din companii şi instituţii, mai exact între 20% la 41% dacă includem atât intenţia categorică de schimbare cât şi intenţia probabilă.

La o creştere cu 5% a preţului abonamentului pentru servicii de acces la Internet de tip dial-up aproape 30% dintre companii şi instituţii declară că nu sunt afectate şi nu vor face categoric nimic în sensul schimbării furnizorului, în timp ce 12% îşi manifestă intenţia categorică de a renunţa la conexiunea utilizată în prezent. La o creştere cu 10%, ponderea companiilor şi instituţiilor care afirmă categoric că ar renunţa la conexiunea de acces dial-up este de 17%, această pondere ajungând chiar la 24% în cazul unei creşteri a tarifului abonamentului cu 20%.

Într-o măsură aproximativ egală, cei care intenţionează să renunţe fie se vor îndrepta către un alt furnizor păstrând tipul de conexiune de acces la Internet, fie vor trece la o conexiune de acces dedicat la Internet.

La o creştere a preţului tarifului la apelurile de telefonie pentru accesul dial-up la Internet, 31% dintre companii şi instituţii vor trece la o conexiune dedicată, 8% vor trece la o conexiune dial-up mobil. 6% dintre companii şi instituţii vor renunţa definitiv la serviciile de acces la Internet

8. PIAŢA CONEXIUNILOR DE ACCES DEDICAT LA INTERNET

8.a. Tipuri de conexiuni de acces dedicat utilizate şi grad de utilizare

Piaţa conexiunilor dedicate de acces la Internet este dominată de conexiunile prin cablu TV şi fibră optică. 37% din numărul total de conexiuni dedicate de acces existente în companiile şi instituţiile selectate sunt conexiuni pe suport fibră optică, în timp ce 33% sunt pe suport cablu TV. Urmează conexiunile dedicate de tip xDSL (14%) şi cele prin cablu UTP/FTP (10%).

Referitor la tipurile de abonamente utilizate, majoritatea companiilor şi instituţiilor (86%) în care există conexiune dedicată de acces la Internet are abonament lunar cu trafic nelimitat, în timp ce în 7% din companii şi instituţii se utilizează abonamente lunare cu trafic limitat şi plata traficului suplimentar. Volumul mediu de trafic inclus în aceste abonamente este de 7,2 Gb.

Întrebaţi despre viteza de transfer pe care o au la conexiunea dedicată de acces la Internet pe care o utilizează (cel mai des), foarte mulţi nu au putut preciza care este aceasta, fie că vorbim despre viteza minim garantată, despre viteza efectivă sau despre cea maximă (best effort). Dacă ne referim doar la persoanele care au oferit răspunsuri valide, se observă că 81% dintre acestea declară o viteză efectivă de transfer de 128 kbps sau mai mare (27% chiar peste 1024 kbps) iar 19% spun că aceasta este sub 128 kbps. În ceea ce priveşte viteza maxim garantată, aceasta este mai mare sau egală cu 128 kbps pentru 93% din conexiuni.


23

Suma medie cheltuită de o companie, respectiv instituţie cu servicii de acces dedicat la Internet este de 256 RON. Ea este semnificativ mai mică în companiile mici (1-2 angajaţi) – 130,2 RON şi semnificativ mai mare în companiile medii (10-49 angajaţi) – 411,8 RON şi în cele mari (peste 50 angajaţi) – 825,5 RON. În funcţie de tipul conexiunii, cele mai “scumpe” sunt cele furnizate pe suport radio (în medie o companie a plătit în ultima lună 359 RON pentru acest tip de conexiune) şi fibră optică (suma medie plătită în ultima lună – 336 RON).

8.b. Gradul de satisfacţie faţă de furnizorii de acces dedicat la Internet

Cele mai importante criterii care stau la baza alegerii serviciilor de acces dedicat la Internet în cadrul companiilor şi instituţiilor sunt lărgimea de bandă sau viteza maximă conform contractului şi viteza reală de transfer (scoruri medii 4,4 pe scala cu 5 trepte a importanţei). Urmează 4 criterii care au înregistrat scoruri medii de 4,1-4,2: disponibilitatea serviciului în zonă, serviciile de asistenţă tehnică şi timpul de intervenţie în caz de urgenţe, preţul abonamentului şi garantarea prin contract a parametrilor conexiunii.

În general, companiile şi instituţiile mari (cu peste 50 de angajaţi) tind să acorde o importanţă semnificativ mai mare tuturor criteriilor evaluate decât companiile şi instituţiile mici şi mijlocii, mai ales dacă ne referim la aspecte precum protecţia împotriva viruşilor şi atacurilor, garantarea prin contract a parametrilor conexiunii, reputaţia furnizorului, ofertele promoţionale, perioada de instalare a conexiunii şi flexibilitatea preţurilor şi a termenilor contractuali.

Comparând importanţa criteriilor pe tip de conexiune, se observă că:

în companiile şi instituţiile care au optat pentru o conexiune prin cablu TV, includerea altor servicii în pachet (de ex. telefonie fixă sau CATV) a avut o importanţă mai mare decât în cazul celorlalte companii;

ofertele promoţionale au avut o importanţă mai mare în cazul companiilor şi instituţiilor care au achiziţionat o conexiune tip xDSL;

reputaţia furnizorului şi flexibilitatea preţurilor şi a termenilor contractului au avut o importanţă mai mică în cazul conexiunilor prin cablu UTP/FTP

Considerând în mod global toţi furnizorii de servicii de acces dedicat, nivelul mediu de satisfacţie faţă de aceşti furnizori este de 4,07 pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulţumit iar 5 foarte mulţumit. Diferenţele între furnizori sunt relativ mici, variind de la 3,95 (UPC/Astral) până la 4,21 (Romtelecom). Satisfacţia faţă de calitatea serviciilor înregistrează valori aproape identice cu satisfacţia generală faţă de furnizori.

Corelând satisfacţia generală faţă de furnizori cu tipul conexiunii de care beneficiază de la respectivul furnizor, conexiunile tip xDSL generează cel mai mare procent de utilizatori mulţumiţi sau foarte mulţumiţi (86%). Urmează conexiunile prin fibră optică (75%) şi cele prin cablu UTP/FTP (74%).


24

8.c. Intenţii de schimbare a furnizorilor sau a tipurilor de conexiuni de acces dedicat la Internet

Principalele bariere în calea schimbării furnizorilor de servicii de acces dedicat de care respondenţii se declară nemulţumiţi par să fie lipsa alternativei, comoditatea şi un grad mai scăzut de cunoaştere a ofertelor altor furnizori. De asemenea, 10% din respondenţii nemulţumiţi percep o calitate a serviciilor scăzută indiferent de furnizor, iar 8% consideră că tarifele tuturor furnizorilor sunt mari.

Fiind întrebaţi dacă în următoarele 12 luni intenţionează să renunţe la conexiunea dedicată sau la vreo conexiune dedicată din companie, respectiv instituţie, 9% din persoanele intervievate au afirmat că acest lucru este probabil iar 3% au spus că vor face acest lucru în mod categoric. În funcţie de mărimea companiei şi instituţiei, intenţia de a renunţa la un furnizor este mai mare în companiile şi instituţiile cu un număr redus de angajaţi, şi mai mică în companiile şi instituţiile medii şi mari (luând în calcul atât răspunsurile “categoric da” cât şi cele “probabil da”). Reprezentanţii companiilor şi instituţiilor mari par însă mai hotărâţi, răspunzând într-o măsură mai mare “categoric da”(5%).

Principalul motiv al intenţiei de renunţare la conexiunea de acces dedicat este dat de nevoia unei conexiuni cu o viteză mai mare de transfer a datelor, aspect menţionat de o treime din respondenţii care şi-au manifestat intenţia de a renunţa la o conexiune de acces dedicat. Al doilea motiv ca importanţă este caracterul instabil al conexiunii (19%), fiind urmat de suportul tehnic de slabă calitate şi tarifele mari în comparaţie cu beneficiile.

La o creştere a tarifelor pentru conexiunea de acces dedicat cu 5%, 16% dintre persoanele intervievate se gândesc să renunţe la conexiunea actuală dedicată din companie şi instituţie. Ponderea lor ajunge la 25% la o creştere a tarifelor cu 10% şi la 39% în cazul creşterii tarifelor cu 20%. Pentru fiecare nivel testat de creştere a tarifelor, aproximativ jumătate din respondenţii care îşi manifestă intenţia de a renunţa la conexiunea actuală declară că ar schimba doar furnizorul, nu şi tipul conexiunii, în timp ce aproape o cincime ar opta pentru un alt tip de conexiune de acces dedicat

9. Existenţa unor conexiuni anterioare în companii / instituţii În 32% din companii şi instituţii, persoanele intervievate afirmă că în trecut s-au folosit şi alte conexiuni de acces la Internet la care s-a renunţat între timp. 62% din conexiunile la care s-a renunţat erau conexiuni de tip dial-up (cel mai frecvent tip: dial-up prin linie telefonică fixă – 49%), în timp ce 29% erau conexiuni dedicate de acces (9% din respondenţi nu au ştiut să răspundă la această întrebare).

Companiile şi instituţiile care au renunţat la o conexiune de acces dial-up s-au orientat în cea mai mare parte către conexiuni dedicate (76%). 21% au optat însă pentru conexiuni dial-up fix sau ISDN, iar 7% pentru conexiuni de acces dial-up mobil la Internet.

Referitor la companiile şi instituţiile care au renunţat în trecut la o conexiune dedicată de acces la Internet, ponderea celor care au în prezent tot o conexiune dedicată este şi mai mare: 84%.

În companiile şi instituţiile care au renunţat la o conexiune de acces dedicat, 37% din respondenţi nu ştiu care era viteza maximă pe care o aveau la acea conexiune, în timp ce în 18% din cazuri aceasta era sub valoarea de 128 kbps. Corelând viteza maximă pe care o aveau la conexiunea de acces dedicat la care au renunţat cu viteza maximă pe care o au în prezent, se observă o tendinţă clară de trecere la conexiuni cu viteze mai mari de acces.


25

Acest rezultat este confirmat şi de motivele renunţării la ultima conexiune de acces dedicat la Internet – 44% din respondenţii din companiile şi instituţiile în care s-a renunţat anterior la o conexiune de acces dedicat menţionează ca motiv principal viteza mică de acces. Alt motiv menţionat într-o măsură importantă este reprezentat de costurile mari în comparaţie cu beneficiile obţinute de la acea conexiune

10. Intenţia de achiziţionare a unei noi conexiuni de acces la Internet

În 15% din companii şi instituţii persoanele intervievate afirmă că în următoarele 12 luni se intenţionează achiziţionarea unei alte conexiuni de acces la Internet. Intenţia de a achiziţiona o altă conexiune este mai mare în companiile mici (16-17%) şi mai mică în companiile mari, cu peste 50 de angajaţi (9%).

16% din respondenţii care intenţionează achiziţionarea unei alte conexiuni de acces în compania sau instituţia lor ar opta pentru o conexiune tip dial-up, 57% pentru o conexiune de acces dedicat (între care cea mai mare pondere o au conexiunile prin fibră optică urmate de cele prin cablu TV), iar 27% nu s-au hotărât încă.

Pentru conexiunea de acces dedicat, 10% din respondenţi îşi doresc o viteză de acces de cel puţin 28 kbps, 11% de cel puţin 256 kbps, 12% de cel puţin 512 kbps, 19% de cel puţin 1024 kbps, iar 17% o viteză de acces de cel puţin 2048 kbps (28% nu ştiu).

Principalul motiv al intenţiei de achiziţionare a unei noi conexiuni de acces dedicat la Internet este şi în acest caz viteza de acces de care ar beneficia (menţionat de 40% din respondenţii care intenţionează achiziţionarea unei alte conexiuni de acces în companie). Alte motive menţionate în procente semnificative sunt un raport calitate-preţ mai bun, accesul la o tehnologie mai avansată şi calitatea scăzută a serviciilor de care beneficiază de la actualul furnizor

11. Profil -- utilizatori de Internet vs. Non-utilizatori Companiile şi instituţii în care se utilizează servicii de acces la Internet:

sunt într-o pondere mai mare înregistrate în Bucureşti, comparativ cu cele în care nu se utilizează astfel de servicii.

în mod evident sunt într-o pondere semnificativ mai mare companii cu peste 3 angajaţi şi cu cifra de afaceri peste 50.000 de Euro.

sunt într-o pondere mai mare instituţii publice şi companii care activează în servicii şi într-o pondere mai mică companii din domeniul comerţului

studiu cantitativ privind piaţa serviciilor de comunicaţii filethe gallup organization – sumar...

Documents