capitolul iii. apa

Raport privind starea mediului în jude ţul Cluj - 2010

1

CAPITOLUL III. APA


2

3.1. RESURSELE DE APĂ, CANTITĂŢI ŞI FLUXURI Gospodărirea apelor, ca prevedere legală de interes general, implică în

mod necesar desfăşurarea unui complex de activităţi şi acţiuni specifice începând cu cunoaşterea şi monitorizarea în timp real a stării şi evoluţiei parametrilor definitorii mediului hidric şi continuând cu alocarea raţională şi echilibrată a apei ca resursă economică, protecţia împotriva oricarei forme de degradare şi poluare pentru asigurarea dezvoltării durabile şi prezervarea caracterului esenţial al resurselor de apă - durabilitatea.

Având la bază principiile solidarităţii umane, interesului comun şi realizarea unui profit social maximi. Activitatea de gospodarire unitară, raţională şi complexă a apelor este organizată şi se desfaşoară pe bazine hidrografice ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. În acest sens, resursele de apă de suprafaţă şi subteran-freatic sunt considerate ca un tot unitar atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, gestionarea lor necesitând o colaborare şi cooperare stransă la toate nivelurile administraţiei publice, utilizatorilor de apă, comunităţilor locale şi a instituţiilor legal abilitate să-şi desfaşoare activitatea în acest domeniu.

Reglarea si armonizarea intereselor concurente din sectorul apelor (ca o consecinta a complexelor activităţi social-economice) generate în special de regimurile hidrologice sezoniere extreme (deficitare sau de ape mari), reguli de exploatare a acumularilor cu folosinte complexe, suprasolicitarea capacitatii de suport calitativ a retelei hidrografice, antagonismul dintre activitatile de agrement-recreative şi cele industriale, presupune în mod obligatoriu o abordare unitară, integrată la nivelul ansamblului hidrografic a tuturor acestor aspecte.

Datele utilizate au fost puse la dispoziţie de către Administraţia Naţională Apele Române: Directia Apelor Somes Tisa, Direcţia Apelor Mureş şi Direcţia Apelor Crişuri.

Din arealul administrativ al judetului Cluj, spatiul hidrografic aferent bazinului Someş deţine o pondere de 65,6 % (4382 kmp), diferenţa regăsindu-se în bazinele învecinate Crişuri şi Mureş.

Reţeaua hidrografic ă aferentă acestui spaţiu cuprinde un număr de 115 cursuri de apă codificate şi se caracterizează printr-un regim permanent al scurgerii pe cursurile principale şi afluenţii montani şi printr-un regim semipermanent la afluenţii cu suprafaţa bazinelor sub 100 kmp din zonele deluroase şi de câmpie. Din zonele cu altitudini mai mari de 500 m provine cca. 85 % din scurgerea totală.

Cele mai importante cursuri de apă sunt: - râul Someşul Mic: l = 178 km, S = 3773 kmp, Q med. multianual = 21,2 mc/s; - râul Fizeş: l = 46 km, S = 562 kmp, Q med. multianual = 1,14 mc/s; - râul Nadăş: l = 44km, S = 373 kmp, Q med. multianual = 1,3 mc/s.

Principalele elemente de caracterizare hidrologică sunt următoarele:


3

Scurgerea maximă prezintă particularităţi în sensul că la formarea ei o importanţă majoră o are şi influenţa antropică. Geneza viiturilor este în egală măsură pluvială şi mixtă (pluvio-nivală), anotimpul cu cele mai mari viituri se înregistrează primăvara (30-50%) urmat de sezonul de vară (25-40%) ;

Scurgerea medie: cele mai mari debite medii lunare multianuale sunt caracteristice lunilor martie şi aprilie, iar scurgerea lunară multianuală cea mai mică caracterizează sezonul de toamnă (septembrie şi octombrie);

Scurgerea şi debitele minime se înregistrează iarna în zonele muntoase şi de podiş cu exceptia regiunilor muntoase mai inalte. Scurgerea minimă zilnica (95%) variază în marea majoritate a râurilor de podiş în jurul valorii de 0,05-0,10 l/s/kmp, crescând apoi la gradienţi mai mari pe versanţii vestici ai munţilor până la valori de 1-2 l/s/kmp. Scurgerea solidă: valorile eroziunii specifice evoluează între 0,5 t/ha/an în zona superioară a bazinului, crescând la peste1,0 t/ha/an la râurile din Câmpia Transilvaniei şi corespunde în linii mari cu cea a scurgerii lichide, adică marea majoritate a aluviunilor în suspensie sunt transportate primăvara şi vara. Resursele de ap ă de suprafa ţă cantonate în acest areal hidrografic pot fi considerate ca fiind modeste (dar totuşi suficiente) şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu (variabilitate în structura-dispunere neuniformă şi variabilitate foarte pronuntată în timp).

La Salatiu, staţia hidrometrica de închidere pentru b.h. Someşul Mic, resursa multianuala de calcul are o valoare de 667,8 mil. mc/an (Qmed. multianual=21,2 mc/sec).

În secţiunea de intrare în judetul Cluj (am. cfl.Somesul Mic) râul Someşul Mare are o valoare a resursei multianuale de calcul de 1738,8 mil. mc/an (Q med.multianual=55,2 mc/sec.)

La nivelul componentei hidrografice Someş, corespunzator arealului administrativ din judeţul Cluj, resursa de apă evaluată ca având sursa de provenienta din acest areal administrativ se cifreaza la 774 mil. mc/an.

- Apa de suprafaţă: resursele teoretice (de calcul)/stocul mediu multianual sunt evaluate la cca. 774 mil. mc/an;

- Apa de suprafaţă-capacităţi stocare prin acumulari: 342,1 mil.mc/an;

Resursele de ap ă subteran ă din luncile şi terasele dezvoltate de-a lungul principalelor cursuri de apă sunt cantonate în strate acvifere freatice, fiind în general destul de bogate şi corespunzătoare calitativ. Hidrostructura corespunzătoare bazinului Someşul Mic şi afluenţi înmagazinează acvifere cu un potenţial ce poate furniza debite de exploatare cuprinse între 1-5 l/s/foraj.

Resursa totală de apă freatică este evaluată la 17,64 mil. mc/an din care resursa de bilanţ (exploatabilă) este de 1,89 mil.mc/an.

Resursa totală de apă de adâncime este evaluată la 4,69 mil.mc/an din care resursa de bilanţ (exploatabilă) este de 4,32 mil. mc/an.

La nivelul Bazinului Hidrografic Crişuri resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile, în anul 2010 au fost: Resursa de suprafaţă: - teoretică -2937.4 mil mc - utilizabilă - 394.734 mil mc


4

Resursa din subteran: - teoretică - 788.4 mil mc - utilizabilă - 350 mil mc 3.2. APELE DE SUPRAFA ŢĂ

La nivelul anului 2010, situaţia cantităţilor de apă brută pe categorii de surse de apă şi destinaţii, prelevate pe ansamblul utilizatorilor, a avut următoarea configuraţie, conform Tabelului 3.2.1: Tabelul nr. 3.2.1. Apa de suprafa ţă din râuri interioare cu destina ţia: Alte activit ăţi 64 mii m3

Gospod ărie comunal ă pentru popula ţie 29366,753 mii m3

Iriga ţii 0,3 mii m3

Păstr ăvării 10153,202 mii m3

Piscicultur ă 1497,67 mii m3

Servicii 0 mii m3

Unităţi de construc ţii montaj 1,985 mii m3

Unităţi de gospod ărie comunal ă pentru industrie 25719,846 mii m3

Unităţi industriale 810,483 mii m3

La nivelul bazinului hidrografic Crişuri, în anul 2010 alimentările cu apă

au fost: - din subteran:

- alimentare cu apă de gospodărie comunală: 395,915 mii mc - alimentare cu apă în scop industrial: 158,146 mii mc

- din suprafa ţă: - alimentare cu apă în scop industrial: 43,17 mii mc

- alim. cu apă de gospodarie comunala: 24,0 mii mc - restitu ţii de ap ă:

- gospodării comunale: 350,824 mii mc - industrie si servicii: 238,152 mii mc

Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi

calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuşţi, plăţi, bonificaţii şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române, în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodarire a Apelor.


5

Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calitaţii apei, precum şi prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă platesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale Apele Române.

Sistemul de contribuţii, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă: “utilizatorul plateşte” şi “poluatorul plateşte”.

Contribuţiile specifice de gestionare a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţele poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă. Contribuţiile prevăzute se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

Dreptul de a utiliza resursele naturale de apă gestionate de A.N. Apele Romane se obţine în baza abonamentului de utilizare/exploatare încheiat cu operatorul unic şi în baza plăţii contribuţiilor în cf. cu cadrul normativ precizat în O.U. 73/2005.

Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodarire a resurselor de apă, a tarifelor şi penalităţilor se reactualizează periodic prin hotarâre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale în domeniul apelor.

Directiva Cadru Apa defineşte în art.2 starea apelor de suprafaţă prin:

• starea ecologic ă • starea chimic ă

În conformitate cu art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă.

Corpul de apă de suprafaţă se caracterizează prin elementele de calitate indicate în Anexa V a Directivei Cadru Apa.

Elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului–ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanţa.

Pentru determinarea stării ecologice a corpurilor de apă curgătoare (râuri) se are în vedere o abordare, integratoare a următoarelor elemente:


6

• Elemente biologice: fitoplancton, macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă

• Elemente hidromorfologice • Elemente fizico-chimice: elemente fizico-chimice generale, respectiv

poluanţi specifici Caracterizarea stării ecologice se bazează pe un sistem de clasificare în

5 clase, respectiv : • foarte bună • bună • moderată • slabă • proastă Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind starea corpurilor

de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică.

În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic, respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun, potenţial ecologic moderat, potenţial ecologic slab, potenţial ecologic prost.

Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior, valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim, reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă, ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial.

Starea ecologică/potenţialul ecologic a cursurilor de apă curgătoare RĂURI

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a apelor de suprafaţă se face pe corp de apă conform noilor metodologii elaborate pe baza cerinţelor Directivei Cadru Apa.

Noua evaluare are o abordare integratoare, diferită de Ordinul 161/2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

În cadrul Districtul Bazinal Someş - Tisa s-au monitorizat aferent judeţului Cluj un număr total de 20 corpuri de apă de suprafaţă, dintre care:

12 corpuri apă curgatoare de suprafaţă - râuri din care: - 11 corpuri ape curg ătoare – râuri - 1 lac natural 8 corpuri puternic modificate din care - 2 corpuri ape curg ătoare - 6 corpuri de apă - lacuri de

acumulare Starea ecologica a celor 11 corpurilor de apa(rauri) inregistrata in anul

2010, este reprezentata mai jos: • 0 corpuri de apa ( 0%) sunt in stare ecologica foarte buna


7

• 0 corpuri de apa (0 %) sunt in stare ecologica buna • 5 corpuri de apa ( 45.45 %) sunt in stare ecologica moderata • 3 corpuri de apa (27.27 %) sunt in stare ecologica slaba • 3 corpuri de apa ( 27.28 %) sunt stare ecologica proasta

In anul 2010 la nivelul judetului Cluj, evaluarea potentialului ecologic

al celor 2 corpuri de apa curgatoare puternic modificate , se prezinta astfel: • 0 corpuri de apa (0 %) ating potential ecologic maxim si bun • 2 corpuri de apa (100 %) ating potential ecologic moderat • 0 corpuri de apa (0%) ating potential ecologic slab • 0 copruri de apa (0%) ating potential ecologic prost

Starea ecologic ă/poten ţialul ecologic al cursurilor de ap ă curg ătoare - RÂURI dupa elementele biologice

Starea ecologic ă a corpurilor de ap ă puternic modificate dup ă elementele biologice

CORPUL DE APĂ „SOMEŞ – DEJ - CF. APĂ SĂRATĂ” (RORW2.1_B4)

Acest corp de apă este constituit din cursuri de apă cu tipologia RO 05a

si cuprinde secţiunile de monitorizare „râul Someş amonte Dej (staţia hidrometrică Dej)” şi „raul Someş la Fodora”.

Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a realizat pe baza analizelor de zoobentos şi fitoplancton.

Starea zoobentosului

Amonte de localitatea Dej, biocenoza bentonică se caracterizează prin prezenţa oligochetelor, crustaceelor, hirudineelor, hidracarienilor, izopodelor, efemeropterelor şi dipterelor, cu predominarea elementelor limnofile beta-alfa si alfa-saprobe. Consecinţa încărcăturii organice moderate a apei este slabă reprezentare/lipsa efemeropterelor din structura zoobentosului, acestea fiind în general indicatori de apă curată, bine oxigenată.

Conform metodologiei în vigoare, parametrii care determină starea zoobentosului în această secţiune prezintă următoarele valori şi incadrări:

- modulul de degradare generală: 0,52– stare moderată; - modulul de poluare organică: 0,49– stare slabă. In sectiunea „Somes amonte Dej” starea zoobentosului este slaba. La Fodora, zoobentosul este caracterizat de prezenţa oligochetelor,

dipterelor, trihopterelor, efemeropterelor, plecopterelor, amphipodelor, gasteropodelor şi nematodelor.

Din punct de vedere al încărcăturii organice, se observă un număr mare de specii beta-alfa-saprobe. Predomină elementele limnofile iar efemeropterele, trichopterele şi plecopterele sunt mai bine reprezentate decât în secţiunea situată amonte de municipiul Dej.

Parametrii care determină starea zoobentosului în această secţiune prezintă următoarele valori şi incadrări:


8

- modulul de degradare generală: 0,64– stare bună; - modulul de poluare organică: 0,59 – stare moderată. Conform metodologiei, starea secţiunii „Someş la Fodora” este moderată Conform metodologiei în vigoare, parametrii care determină starea

zoobentosului în corpul de apă „Someş-Dej - Cf. Apă Sărată”, prezintă urmatoarele valori si incadrari:

- modulul de degradare generală: 0,58– stare bună; - modulul de poluare organică: 0,538– stare slabă. Conform metodologiei, starea zoobentosului din corpul de apă „Someş –

Dej - Cf.Apă Sărată” este slabă.

Starea fitoplanctonului

La nivelul corpului de apă, fitoplanctonul este diversificat, fiind compus din specii ale încrengăturilor Cyanophyta, Bacillariophyta, Chlorophyta şi Cryptophyta.

Modulul multimetric anual se încadrează în starea foarte bună (IM=0,66). Conform noului program de evaluare, starea fitoplanctonului este foarte

bună. Starea biologică a corpului de apă este slabă (zoobentos).

CORPUL DE APĂ „SOMEŞUL CALD – IZ. - AM. AC. FÂNTÂNELE ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31_B1) Acest corp de apă include secţiunea de monitorizare „Someş Cald la

Smida” si este constituit din cursuri de apă cu tipologia RO 01a. Evaluarea calităţii biologice s-a realizat numai pe baza analizelor de

zoobentos si fitobentos.


Zoobentosul este diversificat, caracterizat de prezenţa organismelor specifice apelor bine oxigenate, cu influenţă antropică scazută: plecoptere, efemeroptere, trichoptere, hidracarieni; oligochetele şi dipterele sunt slab reprezentate, acestea fiind cunoscute ca indicatori pentru apele poluate (1,3%; 1,72%) Din punct de vedere saprob, zoobentosul se incadreaza in zona oligo-beta, indicele anual avand valoarea de 1,4.

Grupul taxonomic efemeroptere/plecoptere/trichoptere atinge dezvoltarea maxima in a doua campanie de recoltare (I_EPT=69,61%).

La nivelul corpului de apă, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă următoarele valori şi încadrări:

- modulul de degradare generală: 0,71 – stare foarte buna; - modulul de poluare organică: 0,64 – stare moderată.** Conform noului program de evaluare, starea zoobentosului este

moderată.

Starea fitobentosului

Conform noului program, starea fitobentosului este bună


9

Starea biologică a corpului de apă este moderată (zoobentos)

CORPUL DE APĂ „SOMEŞUL CALD- AV. AC. FÂNTÂNELE - AM. AC.TARNIŢA ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31_B2)

Acest corp de apă corespunde tipologiei RO 01a şi este constituit din

secţiunea de monitorizare „Someş Cald la Ruseşti”. Evaluarea calităţii biologice s-a realizat pe baza analizelor de ihtiofaună,

zoobentos şi fitobentos.

Starea ihtiofaunei

În anul 2010 au fost inventariate următoarele specii, caracteristice zonei salmonicole: Thymallus thymallus, Salmo trutta fario, Cottus gobio, Phoxinus phoxinus, Barbatula barbatula, Squalius cephalus si Eudontomyzon danfordi.

Conform metodologiei EFI+, starea ihtiofaunei este bună.


Structura zoobentosului constă în specii aparţinând următoarelor grupuri taxonomice: Oligocheta, Hydrachnidia, Trichoptera, Plecoptera, Ephemeroptera şi Diptera. Media anuală a indicelui saprob atinge valoarea de 1,8 si indică prezenţa în număr mare a organismelor oligo-beta-saprobe. Valorile optime ale parametrilor biologici (indice saprob, indice EPT, indice de diversitate Shannon Wiener, număr de familii) sunt atinse în a doua campanie de recoltare. În ceea ce priveşte preferinţa pentru regimul de curgere al apei, elementele reofile sunt majoritare.

La nivelul corpului de apă, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă următoarele valori şi incadrări:

- modulul de degradare generală: 0,77 – stare foarte bună; - modulul de poluare organică: 0,66 – stare moderată. Conform metodologiei de evaluare, starea zoobentosului este moderată . Starea fitobentosului

Conform noului program de evaluare, starea fitobentosului este bună. Starea biologică a corpului de apă este moderată (zoobentos).

CORPUL DE APĂ „SOMEŞUL MIC-AV.AC.GIL ĂU-CF.NADĂŞ” (RORW2.1.31_B3) Acest corp de apă corespunde tipologiei RO 05a si este constituit din

secţiunea „râul Someşul Mic la staţia hidrometrică Cluj”. Evaluarea calitatii biologice s-a realizat pe baza elementelor de

zoobentos şi fitoplancton.


Zoocenoza bentonică este reprezentată de: turbelariate, efemeroptere, trihoptere, plecoptere, crustacee, diptere, hidracarieni, oligochete şi nematode.


10

Efemeropterele, plecoterele şi trichopterele sunt foarte slab reprezentate (19,38%) fiind observate numai în campania a doua, cand concentraţia de materii organice este mai scăzută şi permite instalarea speciilor reofile, mai sensibile la poluare (IS=1,85). Indicele de diversitate Shannon Wiener atinge valoarea maximă (6,11) în prima campanie de recoltare cand saprobitatea depăşeşte limitele stării slabe (IS=3,31 –stare proasta). În toamnă concentraţia de materie organică atinge maximul, fapt reflectat în indexul saprob foarte ridicat (IS=3,47-stare proasta). În campaniile cu index saprob foarte mare se observă dezvoltare în masă a oligochetelor. Se remarcă predominarea speciilor limnofile, alfa saprobe.


- modulul de degradare generală: 0,37– stare moderată; - modulul de poluare organică: 0,53 – stare slabă. Conform metodologiei în vigoare, starea zoobentosului este slabă.


Conform metodologiei, starea fitoplanctonului este foarte bună. Starea biologică a corpului de apă este slabă (zoobentos).

CORPUL DE APĂ „BELIS ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31.5_B1) Acest corp de apă este aferent tipologiei RO 01a şi include secţiunea de

monitorizare „Beliş la Poiana Horia”. Evaluarea calităţii biologice s-a realizat strict pe baza analizelor de

zoobentos şi fitobentos.


În cadrul analizelor de zoobentos au fost identificate organisme aparţinând următoarelor grupuri taxonomice: Ephemeroptera, Trihoptera, Coleoptera, Plecoptera, Diptera, Oligochaeta şi Hydrachnidia. Grupul dominant este cel al efemeropterelor/plecopterelor/trichopterelor, organisme reofile care preferă apele bine oxigenate (I_EPT=68,51%; I_EPT=83,31%; 91,7% si 77,4% organisme reofile). În ceea ce priveţte saprobitatea se remarcă un număr majoritar de indicatori oligo-beta-saprobi. Parametrii biologici care indică diveristate (I_SW=2,33, faţa de referinţă I_SW=2,3 si I_FAM=24, faţa de referinta I_FAM=20) ating valorile optime în a doua campanie de recoltare.

La nivelul corpului de apă, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă urmatoarele valori şi încadrări:

- modulul de degradare generală: 0,845 - stare foarte bună; - modulul de poluare organică: 0,66 – stare moderată. Conform metodologie de evaluare, starea zoobentosului este moderată.


11


Conform noului program de evaluare, starea fitobentosului este moderată.

Starea biologică a corpului de apă este moderată

CORPUL DE APĂ „SOMEŞUL RECE –I ZVOARE - DERIVAŢIE SOMEŞ RECE I ŞI AFLUENŢII”( RORW2.1.31.9_B1) Acest corp de apă corespunde tipologiei RO 01a şi este caracterizat de

secţiunea de monitorizare „râul Someşul Rece la Uzina Someşul Rece”. Evaluarea calităţii biologice s-a realizat pe baza datelor de ihtiofaună şi

zoobentos si fitobentos.

Starea ihtiofaunei

La pescuitul stiintific desfăşurat în anul 2010 au fost inventariate următoarele specii: Squalius cephalus, Barbus petenyi, Phoxinus phoxinus si Barbatula barbatula.

Starea ihtiofaunei este foarte bună.


Zoobentosul este diversificat, caracterizat de prezenţa oligochetelor, hidracarienilor şi larvelor de insecte: efemeroptere, plecoptere, trichoptere, coleoptere, diptere. In campania a doua, elementele dominante ale biocenozei sunt efemeropterele, plecopterele si trichopterele, organisme reobionte din zona oligo-beta-saproba.

În lunile aprilie şi octombrie bentosul este dominat de reprezentanţi ai oligochetelor şi dipterelor, majoritatea fiind indicatori alfa-saprobi.


- modulul de degradare generală: 0,66 – stare bună; - modulul de poluare organică: 0,61 – stare moderată. Conform metodologiei, starea zoobentosului este moderată.



Starea biologică a corpului de apă este moderată (zoobentos şi fitobentos).

CORPUL DE APĂ „CĂPUŞ ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31.10_B1)

Acest corp de apă este aferent tipologiei RO 01b şi cuprinde secţiunea de monitorizare „Capus amonte de confluenta cu Someşul Mic”.

Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a realizat pe baza elementelor de zoobentos şi fitobentos.


12


Zoobentosul este compus din specii aparţinând următoarelor grupări taxonomice: Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Diptera, Oligochaeta, Coleoptera, Hydracnidia. Se remarca dominarea organismelor limnofile, beta-alfa-saprobe din grupul oligochetelor. Diversitatea maximă (indicele Shannon Wiener) este atinsă în a doua campanie de recoltare când numărul oligochetelor scade. Efemeropterele/plecoterele/trichopterele - organisme reofile, sunt slab reprezentate (maxim 12,09% în luna octombrie).


- modulul de degradare generală: 0,6– stare bună; - modulul de poluare organică: 0,446– stare moderată. Conform metodologiei, starea zoobentosului este moderată.



Starea biologică a corpului de apă este moderată.

CORPUL DE APĂ „NAD ĂŞ ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31.14_B1) Acest corp de apă cuprinde secţiuni cu tipologia RO 04b: „râul Nadăş la

Rădaia” „râul Nadăş amonte de confluenţă cu Someşul Mic” şi „râul Popeşti amonte de confluenţa cu Nadăş”.

Evaluarea calităţii biologice s-a efectuat pe baza informaţiilor de ihtiofaună, zoobentos şi fitoplancton.

Starea ihtiofaunei

În anul 2010 monitorizarea ihtiofaunei s-a realizat pe tronsonul „Nadăş la Rădaia”.

Speciile inventariate aparţin zonei ciprinicole: Squalius cephalus, Barbus petenyi, Gobio gobio, Alburnoides bipunctatus, Phoxinus phoxinus si Barbatula barbatula.

La nivelul corpului de apă, starea ihtiofaunei este bună.


La Rădaia, biocenoza zoobentonică este reprezentată de specii de efemeroptere, trichoptere, diptere, amfipode, oligochete, coleoptere, nematode şi acarieni. Media indexului saprob este de 2,25 indică prezenţa majoritară a organismelor beta-alfa-saprobe. Efemeropterele şi trichopterele sunt slab reprezentate (I_EPT=9,31%; I_EPT=2,1%). În ceea ce priveşte diversitatea (ISW=8,11) valorile maxime sunt înregistrate în campania din toamnă odată cu dezvoltarea oligochetelor şi creşterea saprobităţii.

În această secţiune, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă următoarele valori şi încadrări:

- modulul de degradare generală: 0,61– stare bună;


13

- modulul de poluare organică: 0,57 – stare moderată. Conform metodologiei, în această secţiune starea zoobentosului este

moderată. Râul Popeşti, amonte de confluenţă cu râul Nadăş, prezintă o

comunitate bentonică slab diversificată, reprezentată de specii de efemeroptere, nematode, diptere, oligochete, cu predominarea ultimelor două. Indexul saprob aferent anului 2010 are valoarea de 3,16 şi indică dominarea elementelor alfa-poli-saprobe. Efemeropterele sunt identificate doar în campania de recoltare din luna august. Diversitatea maximă (indicele Shannon Wiener) este înregistrată în prima campanie (ISW=1,57 faţă de valoarea ghid ISH= 2,1).

În acest tronson, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă următoarele valori şi încadrări:

- modulul de degradare generală: 0,33 – stare slabă; - modulul de poluare organică: 0,43 – stare slabă. Conform metodologiei, în această secţiune starea zoobentosului este

slabă. În sectiunea „Nadăş, amonte de confluenţă cu râul Someşul Mic”,

nevertebratele bentonice sunt reprezentate de specii din cadrul grupelor: Ephemeroptera, Trichoptera, Amphypoda, Nematoda, Diptera si Oligochaeta, cu dominarea celor din urmă. Media indexului saprob este de 2,92 şi indică prezenţa unui număr însemnat de specii beta-alfa-şi alfa-saprobe, caracteristice unei ape cu încărcătură organică ridicată. Din cauza saprobitatii ridicate, efemeropterele sunt foarte slab reprezentate (lipsesc în prima campanie, când indicele saprob atinge valoarea maximă IS=3,26). Indicele Shannon Wiener înregistrează un maxim de 1,96 (fata de valoarea de referinta ISH=2,1) în campania din toamnă.

În această secţiune de monitorizare, parametrii care determină starea zoobentosului prezintă următoarele valori şi incadrări:

- modulul de degradare generală: 0,42 – stare moderată; - modulul de poluare organică: 0,46 – stare slabă. Conform metodologiei, in aceasta sectiune starea zoobentosului este

slaba. La nivelul corpului de apa, parametrii care determina starea

zoobentosului prezinta urmatoarele valori si incadrari: -modulul de degradare generala: 0,42– stare moderata; -modulul de poluare organica: 0,49– stare slaba. Conform metodologiei, la nivelul corpului de apa starea zoobentosului

este slaba. Starea fitoplanctonului La nivelul corpului de apa, parametrii care determina starea

fitoplanctonului prezinta urmatoarele valori si incadrari: -modulul de degradare generala: 0,64– stare buna; -modulul de poluare organica: 0,42 – stare proasta** Conform metodologiei, starea fitoplanctonului este proasta.


14


Conform noului program de evaluare, starea fitobentosului este buna. Starea biologică a corpului de apă este proasta (fitoplancton).

CORPUL DE APĂ „ZĂPODIE” (RORW2.1.31.17_B1) Acest corp de apă este caracterizat de secţiunea de monitorizare

„Zăpodie amonte de confluenţa cu Someşul Mic”, cu tipologia RO 19a. Evaluarea calitătii corpului de apă s-a efectuat pe baza comunitătii de

nevertebrate bentonice si ihtiofauna. In cursul anului 2010 a fost inregistrat fenomenul de pustiire biologica in

cazul ihtiofaunei .

Starea ihtiofaunei

Monitorizarea realizata in anul 2010 indica lipsa faunei piscicole. Starea ihtiofaunei este proasta.


Comunitatea zoobentonică este reprezentată de nematode, oligochete efemeroptere, plecoptere, trichoptere, coleoptere şi diptere, densitatea oligochetelor fiind semnificativ mai mare decat a celorlalte categorii taxonomice. Datorita cresterii diversitatii si a gradului de reprezentare a speciilor reofile din grupul efemeroptere/plecoptere/trichoptere, se remarca o imbunatarire a starii zoobentosului (comparativ cu anul 2009), in special in campania din luna august. De asemenea, prezenta in numar mare a grupelor functionale (37,04% - 85,31%) indica potentialul de refacere a biocenozei.

La nivelul corpului de apa, parametrii care determina starea zoobentosului prezinta urmatoarele valori si incadrari:

-modulul de degradare generala: 0,53– stare moderata; -modulul de poluare organica: 0,52 – stare slaba. Conform metodologiei in vigoare, macrozoobentosul se încadrează în

starea slaba. Starea biologică a corpului de apă este proastă (ihtiofauna).

CORPUL DE APĂ „BOR ŞA ŞI AFLUENŢII” (RORW2.1.31.22_B1) Acest corp de apă corespunde tipologiei RO 04a şi include secţiunea de

monitorizare „râul Borşa amonte de confluenţa cu Someşul Mic”. Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a efectuat pe baza

analizelor de zoobentos, fitoplancton şi fitobentos.


Compozita zoobentosului consta din gastropode, amphipode, hidracarieni, efemeroptere, trichoptere, nematode, oligochete şi diptere. Speciile reofile din grupul efemeroptere/plecoptere/trichoptere sunt foarte slab


15

reprezentate in campania din luna aprilie (I_EPT=0,87%) când predomină oligochetele, elemente cu preferinţă limnofila.

Valoarea medie a indexului saprob este de 2,17 şi indică preponderenţa speciilor beta-saprobe. Din punct de vedere al diversităţii (număr de familii, indice Shannon Wiener), valorile maxime sunt înregistrate în campania din toamnă, când oligochetele sunt mai slab reprezentate.


- modulul de degradare generală: 0,55– stare bună; - modulul de poluare organică: 0,62 – stare bună. Aplicarea metodologiei de evaluare determină încadrarea zoobentosului

în starea bună.



Starea fitoplanctonului Modulul multimetric anual corespunde stării bune (IM=0,64). La nivelul corpului de apă, parametrii care determină starea

fitoplanctonului prezintă următoarele valori şi încadrări: - modulul de degradare generală: 0,64– stare bună; - modulul de poluare organică: 0,45 – stare proastă.** Conform noului program de evaluare a calităţii, starea fitoplanctonului

este proastă. Starea biologică a corpului de apă este proastă (fitoplancton). CORPUL DE APĂ „FIZEŞ - AV. AC. ŢAGA MARE - CF.SOMEŞ MIC ŞI AFLUEŢII” (RORW2.1.31.28_B3) Acest corp de apă corespunde tipologiei RO 04a şi este caracterizat de

secţiunea „râul Fizeş amonte de confluenţa cu Someşul Mic”. Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a realizat pe baza

analizelor de fitoplancton şi nevertebrate bentonice.


În cadrul zoobentosului s-au identificat organisme aparţinând următoarelor grupuri taxonomice: Mollusca-Gastropoda, Ephemeroptera, Trichoptera, Coleoptera, Oligochaeta, Hirudinea şi Diptera. Media indicelui saprob (IS=2,496) pentru macrozoobentos se încadrează în limitele zonei beta-alfa-saprobe. Comparativ cu reprezentarea foarte bună a oligochetelor, speciile de efemeroptere, plecoptere şi trichoptere au o abundenţă mult diminuată (maxim 36,26%). Din punct de vedere al preferinţei pentru regimul de curgere, se remarcă dominarea speciilor limnofile.



16

- modulul de degradare generală: 0,63 – stare bună; - modulul de poluare organică: 0,54 – stare moderată. Conform metodologiei, starea zoobentosului este moderată.


La nivelul corpului de apă, parametrii care determină starea fitoplanctonului prezintă următoarele valori şi încadrări:

- modulul de degradare generală: 0,39 – stare slabă; - modulul de poluare organica: 0,47 – stare slabă.** Conform metodologiei în vigoare, starea fitoplanctonului este slabă. Starea biologică a corpului de apă este slabă (fitoplancton).

3.3. CALITATEA APEI DULCI

3.3.1. NITRAŢII ŞI FOSFAŢII ÎN RÂURI ŞI LACURI

Corpul de ap ă “Căpuş şi afluen ţi”

În anul 2010 corpul de apă, prezintă o stare ecologic ă moderat ă din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport. Această încadrare fiind determinată de valorile înregistrate de indicatorii specifici grupei „elemente fizico-chimice generale” şi anume de valorile medii anuale ale indicatorilor: NO3 (1.428 mgN/l) care determină încadrarea grupei din care fac parte şi inclusiv dau starea corpului prin aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii”.

Corpul de ap ă “Nada ş şi afluen ţi”

În anul 2010, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport s-a evidenţiat o stare ecologic ă moderat ă. Încadrarea este determintă de valorile medii înregistrate pentru indicatorii specifici grupei „elemente fizico-chimice generale” şi anume: NO3 (2.6210 mgN/l), Ptotal (1.1810 mgP/l).

Corpul de ap ă “ Zapodie”

Corpul de apă “Zăpodie”, în anul 2010, are o stare ecologic ă moderat ă ilustrată de elementelor fizico-chimice suport . Această încadrare este dată de valorile depăşite ce se înregistrează pentru indicatorii grupelor „elemente fizico-chimice generale” şi „poluanţi specifici”, faţă de valorile prevazute in Studiul ICIM în funcţie de care se face evaluarea calităţii corpurilor de apă.

Valori depăşite se înregistrează la următorii indicatori specifici grupei „elemente fizico-chimice generale”: NO3 (2.4640 mgN/l), PO4 (0.1435 mgP/l).

Corpul de ap ă “ Bor şa şi afluen ţi”

Valori medii anuale depăşite se înregistrează la următorii indicatori aparţinând grupei „elemente fizico-chimice generale”: NO3 (2.847 mgN/l), acesta determinând încadrarea în starea moderată a intregului corp de apă.


17

Corpul de ap ă “Some şul Mic - cf. Nad ăş - cf. Some ş Mare”

În anul 2010, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport s-a evidenţiat pentru corpul de apă o stare ecologic ă moderata (PEMo). Această încadrare se datorează valorilor obţinute pentru indicatorul PO4

(valoarea medie înregistrată fiind 0.1856 mg/lP). În cazul corpurilor de apă “Z ăpodie” şi “Nad ăş şi afluen ţi”, elementele

fizico-chimice monitorizate au evidenţiat o neconformare a valorilor obţinute pentru toţi indicatorii din grupa nutrienţti: NO3 şi PO4. Obiectivele economice principale a căror influenţă asupra corpurilor de apă se resimte, sunt Petrom Someşeni (depozitul pentru produse de petrol), Electromontaj Cluj, Farmec (sectia Dezmir de parfum), Van Wijk (ape tehnologice), Transbeton (staţia de sortare Gilău), Rondocarton (Sanicoara), Direcţia Vămilor Cluj, Halda deşeuri menajere Pata Rât, respectiv Bega Minerale (industria Miniera Aghires), depoul CFR Cluj, CAS SA (staţia de epurare Aghires), St. PECO - Calea Baciului (POPEŢTI), Armătura Cluj, Mucart (prelucrare Hârtie), Metalurgia Cluj (acoperiri galvanice), Transbeton SRL - Baza prod. Baciu, Oncos (ferma de păsări Sălişte).


18

Tabelul 3.3.1.1 Starea fizico-chimic ă a corpurilor de ap ă din jude ţul Cluj şi încadrarea dup ă nitra ţi şi fosfa ţi, 2010

Bazin Curs Apa Cod Corp Apa Corp Apa Sectiuni

monitorizate/ Curs de apa

Tipo-logie

Fizico-chimici

Generali

Poluanti

specifici

Stare finala

Fiz-Chm.

P-PO4 (mg P/l)

N-NO3 (mgN/l)

Stare Valoare Stare Valoare

Somes Belis RORW2.1.31.5_B1 1.Poiana

Horea/Belis RO01 Buna Buna Buna FB 0,013 FB 0,5742

Somes Borsa RORW2.1.31.22_B1 1.am. cfl. Somes

Mic/Borsa RO04 Moderata Buna Moderata B 0,1218 M 2,847

Somes Capus RORW2.1.31.10_B1 1.am. cfl. Somes Mic/Capus

RO01 Moderata Buna Moderata FB 0,013 M 1,428

Somes Fizes RORW2.1.31.28_B3 1.am. cfl. Somes Mic/Fizes RO04 Moderata Buna Moderata B 0,09 B 1,0529

Somes Nadas RORW2.1.31.14_B1

1.Radaia/Nadas 2.am. cfl. Somes

Mic/Nadas 3.am. cfl.

Nadas/Popesti

RO04 Moderata Buna Moderata M 0,649 M 2,621

Somes Somes RORW2.1_B4 1.am. Dej/Somes 2.Fodora/Somes RO05 Moderata Buna Moderata B 0,0928 B 1,237

Somes Somes RORW2.1_B3 Belis si afluenti RO05 Moderata Buna Moderata FB 0,013 FB 0,8571

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B4

Somesul Mic-cf.Nadas-cf.Somes

Mare

Borsa si afluenti RO05 Moderata Buna Moderata M 0,1856 B 2,051


19

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B3

Somesul Mic-av.ac.Gilau-

cf.Nadas Capus si afluenti RO05 Buna Buna Buna FB 0,013 FB 0,8326

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B2

Somesul Cald-

av.ac.Fintinele-

am.ac.Tarnita si afluentii

Fizes-av.ac.Taga Mare-cf.Somes Mic si afluenti

RO01 Buna Buna Buna FB 0,013 B 1,365

Somes Somesul Mic

RORW2.1.31_B1

Somesul Cald-izvoare-am.ac.Fintinel

e si afluenti

Nadas si afluenti RO01 Foarte buna

Buna Buna FB 0,013 FB 0,4775

Somes Somesul

Rece RORW2.1.31.9_B1

Somesul Rece-izvoare-deriv. Somes Rece I si afl.

Somes -Dej-cf.Apa Sarata

RO01 Moderata Buna Moderata FB 0,013 B 0,845

Somes Zapodie RORW2.1.31.17_B1 Zapodie Somesul Mare-

cf.Sieu-Dej RO19 Moderata Modera

ta Moderata M 0,1435 M 2,464

Tabelul 3.3.1.2.. Starea ecologic ă şi starea dup ă nitra ţi şi fosfa ţi a lacurilor din jude ţul Cluj, 2010

ABA Bazin Lac Tipo-logie

Elemente biologice

Fizico-chimice generale

Poluanti specifici

Stare finala Ecologica/Potential

Stare Fizico-chimica

Stare Poluanti specifici

Stare finala

N-NO3 (mgN/l)

*

P-PO4 (mg P/l)*

Valoare Valoare

Stare finala

SOMES-TISA

SOMES Lacul Stiucilor ROLN16 Moderata Moderata Buna Moderata Moderata Buna Moderata 0,055 0,008 Moderata

SOMES-TISA

SOMES Acumularea

Somesul Cald ROLA10 Moderata Buna Buna Moderata Buna Buna Buna 0,508 0,004 Buna

SOMES-TISA SOMES

Acumularea Tarnita ROLA08 Moderata Buna Buna Moderata Buna Buna Buna 0,59 0,004

Foarte buna

SOMES-TISA

SOMES Acumularea Taga Mare

ROLA09 Moderata Moderata Buna Moderata Moderata Buna Moderata 0,56 0,029 Moderata


20

SOMES-TISA SOMES

Acumularea Fintinele ROLA12 Moderata Buna Buna Moderata Buna Buna Buna 0,278 0,007 Buna

SOMES-TISA

SOMES Acumularea Cimpenesti

ROLA10 Moderata Buna Buna Moderata Buna Buna Buna 0,075 0,0125 Foarte buna

SOMES-TISA SOMES Acumularea

Gilau ROLA10 Moderata Buna Buna Moderata Buna Buna Buna 0,428 0,004 Foarte buna

Notă: Începând cu anul 2010 evaluarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane se face pe corp de apa (nu pe

sectiunea monitorizata) în conformitate cu Metodologia de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă şi a Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a apelor subterane.


21

În bazinul hidrografic Crişuri încadrarea corpurilor de apă după grupa

nutrienţi este redată în Tabelul nr. 3.3.1.1: Tabelul 3.3.1.3: Încadrarea corpurilor de ap ă, din Bazinul hidrografic

Crişuri, dup ă grupa nitra ţi şi fosfa ţi, 2010

Corp ap ă Tipologie

P-PO4

(mg

P/l)

P total

(mg

P/l)

N-NO2

(mg

P/l)

N-NO3

(mg

P/l)

N-NH4

(mg

P/l)

Stare

final ă

Crişul Repede -->

izvor - cnf. S ăcuieu RO01 M B M M M M

Aluni ş --> izvor -

vărs. în Călata RO18 FB FB FB B FB B

3.3.2. OXIGENUL DIZOLVAT, MATERIILE ORGANICE ŞI AMONIU ÎN

APELE RÂURILOR

Corpul de ap ă “Căpuş şi afluen ţi”

În anul 2010 corpul de apă, prezintă o stare ecologic ă moderat ă din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport. Această încadrare fiind determinată de valorile înregistrate de indicatorii specifici grupei „elemente fizico-chimice generale” şi anume de valorile medii anuale ale indicatorilor: oxigen dizolvat (7.480 mgO/l), care determină încadrarea grupei din care fac parte şi inclusiv dau starea corpului prin aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii”.

Corpul de ap ă “Nada ş şi afluen ţi”

În anul 2010, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport s-a evidenţiat o stare ecologic ă moderat ă. Încadrarea este determintă de valorile medii înregistrate pentru indicatorii specifici grupei „elemente fizico-chimice generale” şi anume oxigen dizolvat (5.543 mgO/l), NH4 (1.8410 mgN/l).

Corpul de ap ă “ Zapodie”

Corpul de apă “Zăpodie”, în anul 2010, are o stare ecologic ă moderat ă ilustrată de elementelor fizico-chimice suport . Această încadrare este dată de valorile depăşite ce se înregistrează pentru indicatorii grupelor „elemente fizico-chimice generale” şi „poluanţi specifici”, faţă de valorile prevazute in Studiul ICIM în funcţie de care se face evaluarea calităţii corpurilor de apă.

Valori depăşite se înregistrează la următorii indicatori specifici grupei „elemente fizico-chimice generale”: oxigen dizolvat (3.425 mgO/l), NH4 (47.53 mgN/l).


22

Corpul de ap ă “ Bor şa şi afluen ţi”

Valori medii anuale depăşite se înregistrează la următorii indicatori aparţinând grupei „elemente fizico-chimice generale”: oxigen dizolvat (6.614 mgO/l) acesta determinând încadrarea în starea moderată a intregului corp de apă.

Starea corpului de apă “Borşa şi afluenţi” este una defavorabilă ca urmare a valorilor înregistrate în acest an, pentru indicatorul oxigen dizolvat, ca urmare a influenţei activităţii agricole specifice zonei.

Corpul de ap ă “ Fizes - av. ac. Ţaga Mare - cf. Some ş Mic şi afluen ţi”

Corpul de apa prezintă o stare ecologică moderată în anul 2010, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport monitorizate. Din elementele luate în evaluare, cele care prezintă depăşiri ale valorilor prevazute în normative sunt indicatorii specifici grupei „elemente fizico-chimice generale”. Valorile înregistrate pentru indicatorii oxigen dizolvat (valoarea medie 5.753 mgO/l), determină încadrarea întregului corp de apă prin aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii”.

Corpul de ap ă “ Some şul Mare - cf. Şieu - Dej”

În anul 2010 corpul de apă înregistrează un poten ţial ecologic moderat (PEMo) , din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport. Încadrarea este determinantă de valorile înregistrate pentru indicatorul „oxigen dizolvat” (valoarea medie obţinută fiind 6.619 mg/lO), prin aplicarea principiului „cea mai defavorabila situatţe”.

Corpul de ap ă “Some şul Mic - cf. Nad ăş - cf. Some ş Mare”

În anul 2010, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport s-a evidenţiat pentru corpul de apă o stare ecologic ă moderata (PEMo). Această încadrare se datorează valorilor obţinute pentru indicatorii „oxigen dizolvat” (valoarea medie obţinută fiind 6.707 mg/lO), NH4 (valoarea medie înregistrată fiind 0.578 mg/lN).

În cazul corpurilor de apă “Zăpodie” şi “Nadăş şi afluenţi”, elementele fizico-chimice monitorizate au evidenţiat o neconformare a valorilor obţinute pentru toţi indicatorii din grupa nutrienţti: NO3 şi PO4. Obiectivele economice principale a căror influenţă asupra corpurilor de apă se resimte, sunt Petrom Someşeni (depozitul pentru produse de petrol), Electromontaj Cluj, Farmec (sectia Dezmir de parfum), Van Wijk (ape tehnologice), Transbeton (staţia de sortare Gilău), Rondocarton (Sanicoara), Direcţia Vămilor Cluj, Halda deşeuri menajere Pata Rât, respectiv Bega Minerale (industria Miniera Aghires), depoul CFR Cluj, CAS SA (staţia de epurare Aghires), St. PECO - Calea Baciului (POPEŢTI), Armătura Cluj, Mucart (prelucrare Hârtie), Metalurgia Cluj (acoperiri galvanice), Transbeton SRL - Baza prod. Baciu, Oncos (ferma de păsări Sălişte).


23

Tabelul 3.3.2.1. Încadrarea corpurilor de ap ă din jude ţul Cluj dup ă oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu, 2010

Bazin Curs Apa Cod Corp Apa Corp Apa

Sectiuni monitorizate/Curs

de apa Tipologie Oxigen diz.

(mgO/l) CCO-Cr* (mgO/l)

CCO-Mn*

(mgO/l)

Starea dupa

Ind.fiz-chim.Gen

N-NH4 (mgN/l)

Stare Valoare Valoare Valoare Stare Stare Valoare

Somes Belis RORW2.1.31.5_B1 Belis si afluenti 1.Poiana

Horea/Belis RO01 B 10,22 7,5 - Buna FB 0,0194

Somes Borsa RORW2.1.31.22_B1 Borsa si afluenti

1.am. cfl. Somes Mic/Borsa

RO04 M 8,45 35,96 - Moderata FB 0,1575

Somes Capus RORW2.1.31.10_B1 Capus si afluenti

1.am. cfl. Somes Mic/Capus RO01 M 9 15,6 - Moderata FB 0,0469

Somes Fizes RORW2.1.31.28_B3

Fizes-av.ac.Taga

Mare-cf.Somes Mic si afluenti

1.am. cfl. Somes Mic/Fizes RO04 M 8,02 29,07 - Moderata FB 0,2992

Somes Nadas RORW2.1.31.14_B1 Nadas si afluenti

1.Radaia/Nadas 2.am. cfl. Somes

Mic/Nadas 3.am. cfl.

Nadas/Popesti

RO04 M 8,43 31,59 - Moderata M 1,841

Somes Somes RORW2.1_B4 Somes -Dej-cf.Apa Sarata

1.am. Dej/Somes 2.Fodora/Somes RO05 M 8,58 15,84 - Moderata B 0,4305

Somes Somes RORW2.1_B3 Somesul Mare-

cf.Sieu-Dej 1.am. cfl. Somes Mic/Somes Mare

RO05 M 8,9 17,8 4,2 Moderata FB 0,2607

Somes Somesul Mic

RORW2.1.31_B4 Somesul Mic-

cf.Nadas-cf.Somes Mare

1.Apahida/Somes Mic

2.Salatiu/Somes Mic RO05 M 8,65 22,12 7,23 Moderata M 0,5781

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B3 Somesul Mic-av.ac.Gilau-

cf.Nadas

1.am. Cluj/Somes Mic RO05 B 9,01 9,14 2,85 Buna FB 0,0194

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B2

Somesul Cald-av.ac.Fintinele-am.ac.Tarnita

si afluentii

1.Rusesti/Somes Cald RO01 B 9,94 10,6 - Buna FB 0,0194


24

Somes Somesul

Mic RORW2.1.31_B1

Somesul Cald-izvoare-

am.ac.Fintinele si afluenti

1.am. Smida/Somes Cald

RO01 FB 11 7,5 - Foarte buna

FB 0,0194

Somes Somesul

Rece RORW2.1.31.9_B1

Somesul Rece-izvoare-deriv. Somes Rece I si afl.

1.Uzina Somesul Rece/Somes Rece RO01 M 9,19 8,87 - Moderata FB 0,0874

Somes Zapodie RORW2.1.31.17_B1 Zapodie 1.am.cfl.Somes

Mic/Zapodie RO19 M 6,85 115,72 - Moderata M 47,53

Tabelul 3.3.2.2. Starea ecologic ă şi starea dup ă oxigenul dizolvat şi amoniu a lacurilor din jude ţul Cluj, 2010

ABA Bazin Lac Tipologie Oxigen dizolvat (mgO2/l)

N-NH4 (mgN/l)*

Valoare

SOMES-TISA SOMES Lacul Stiucilor ROLN16 Buna -

SOMES-TISA SOMES Acumularea Somesul Cald ROLA10 Foarte buna 0,095

SOMES-TISA SOMES Acumularea Tarnita ROLA08 Foarte buna 0,024

SOMES-TISA SOMES Acumularea Taga Mare ROLA09 Buna 0,06

SOMES-TISA SOMES Acumularea Fintinele ROLA12 Buna 0,019

SOMES-TISA SOMES Acumularea Cimpenesti ROLA10 Buna 0,064

SOMES-TISA SOMES Acumularea Gilau ROLA10 Foarte buna 0,0267


25

Tabelul nr. 3.3.2.3.Starea calit ăţii lacurilor din bazinul hidrografic Crişuri, din anul 2010 :

Elemente biologice Conditii fizico-chimice generale

Poluanti

specifici

Evaluare

Potential

ecologic

Stare chimica

Den

umire

cor

p de

apa

Cod

ul c

orpu

lui d

e ap

a

Den

umire

Lac

de

acum

ular

e

Cur

sul d

e ap

a

Cod

tipo

logi

e

Pes

ti

Nev

erte

brat

e be

ntic

e

Fito

bent

os s

i Mac

rofit

e

Fito

plan

cton

Eva

luar

e el

emen

te b

iolo

gice

Con

ditii

term

ice

(tem

pera

tura

)

Con

ditii

de

oxig

enar

e (o

xige

n di

zolv

at)

Sal

inita

te (

cond

uctiv

itate

)

Sta

rea

acid

ifier

ii (p

H)

Nut

rient

i (N

-NO

3, N

-NO

2, N

-NH

4, P

-PO

4, P

tota

l)

Eva

luar

e el

emen

te fi

zico

-chi

mic

e ge

nera

le

Pol

uant

i spe

cific

i (

pent

ru s

tare

a/po

tent

ial

ecol

ogic

)

Pot

entia

l eco

logi

c

Eva

luar

e S

tare

chi

mic

a (s

ubst

ante

prio

ritar

e)

Dragan--Ac.Dragan --> cnf. Craciun -

out Ac.Dragan + Afluenti

ROLW3.1.44.5_B

2

ac. Dragan

v. Dragan

ROLA12 - - M B M - B - B FB B B PEMo B


26

Corpul de apă Drăgan--Ac. Drăgan --> cnf. Craciun - out Ac.Dragan + Afluenti are o suprafata de 2.92 kmp, altitudinea medie de 850 m, adancimea de 49 m, lungimea barajului de 424 m si timpul de retentie de 144 de zile. Pe corpul de apa se afla acumularea Dragan avand ca folosinta producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor si asigurarea cerintelor de apa. A fost monitorizata prin doua sectiuni Dragan – mijloc si Dragan – baraj care se incadreaza in tipologia ROLA12a, dupa programele S, IH. Din punct de vedere biologic se incadreaza in potential moderat datorita fitobentosului, iar dupa elementele fizico – chimice si poluanti specifici se incadreaza in potential bun. Potentialul ecologic este moderat datorita elementelor biologice. Dupa starea chimica se incadreaza in stare buna.

În bazinul hidrografic Crişuri încadrarea corpurilor de apă după oxigenul dizolvat este redată în tabelul 3.3.2.4.:

Tabelul nr. 3.3.2.4. Încadrarea corpurilor de ap ă din Bazinul hidrografic Cri şuri, dup ă oxigenul dizolvat

Corp ap ă Tipologie OD

concentratie (mgO2/l)

Stare final ă

Crişul Repede --> izvor - cnf.

Săcuieu RO01 B B

Aluni ş --> izvor - v ărs. în

Călata RO18 B B

3.4. APELE SUBTERANE Prin Subsistemul Ape Subterane (foraje freatice de reţea şi captări), se realizează monitorizarea resursei prin intermediul a 11 foraje de reţea.

În spaţiul hidrografic aferent judeţului Cluj au fost identificate şi delimitate două corpuri de apa subterană: ROSO10-Somes Mic, lunca şi terase şi ROSO11 - Someş Superior, lunca şi terase (în zona Dejului), corp care se extinde în cea mai mare parte pe teritoriul judeţul Sălaj.

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană din arealul ABA Someş - Tisa s-a făcut conform “Metodologiei Preliminare de Evaluare a Stării chimice a corpurilor de ape Subterane” primite de la specialistii ANAR şi INHGA.

S-au parcurs următoarele etape: - s-au calculat valorile medii la fiecare punct de monitorizare (foraj,

fântână, izvor, etc) şi pentru fiecare element chimic analizat; - aceste valori medii s-au comparat, pentru fiecare punct monitorizat, cu

standardele de calitate a apelor subterane (HG 53/2009) şi cu valorile de prag stabilite conform Ordinului MM Nr. 137/2009, privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România;

- dacă s-au constatat depăşiri ale valorilor de prag (TV) la cel puţin un element, s-a considerat că respectivul punct de monitorizare este poluat;


27

- daca numarul punctelor de monitorizate poluate nu a depasit 20% din totalul punctelor de monitorizare de pe un corp de apa subterana, s-a considerat ca acesta se afla in stare chimica buna, iar punctele de monitorizare poluate s-au considerat ca depasiri locale ale valorilor prag la elementul (elementele) respectiv;

- daca cel putin 20% din punctele de monitorizare aferente unui corp de apa subterana au fost poluate, s-a considerat ca acesta se afla in stare chimica slaba pentru parametrul sau parametrii chimici la care s-au inregistrat depasiri;

- s-a trecut apoi la distributia punctelor de monitorizare (poluate si nepoluate), pe suprafata corpurilor de apa subterana, utilizand mediul GIS;

- s-a analizat apoi, consultand harta, distributia (uniforma sau neuniforma) a punctelor poluate, in cadrul fiecarui corp de apa subterana, pentru a se putea trage concluziile finale privind starea corpurilor de apa monitorizate; Volumul de apa din subteranul freatic provenit din diverse activităţi este redat în tabelul următor:

Tabelul nr. 3.4.1. Volumul de apa din subteranul freatic, mii mc

Alte activitati 35,361 mii m3

Gospodarie comunala pentru populatie 1192,491 mii m3

Servicii 72,231 mii m3

Unitati agro- zootehnice de tip industrial 35,6 mii m3

Unitati de constructii montaj 3,043 mii m3

Unitati industriale 87,953 mii m3

Transporturi 0,1 mii mc.

Volumul total de apa brută (suprafaţă +subteran) prelevată de utilizatori în

anul 2010 a fost de 69441,018 mii m3.

Evaluarea st ării chimice a corpului de ap ă ROSO10 - Someş Mic,

lunca şi terase

a. Foraje monitorizate calitativ

În cadrul acestui corp de apa subterana, conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, au fost monitorizate un numar de 9 puncte: - 5 foraje de retea de ordinul I: Sanicoara F2, Jucu F2, Iclod F1, Gherla F1, Borsa F1; - un dren de exploatare din frontul de captare al municipiului Cluj Napoca;

- 3 fantani (terti) propuse pentru proiectul “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”, care nu intra in evaluarea corpului de apa subterana: Bontida FN, Apahida FN si Campenesti FN.


28

b. Indicatorii care au determinat starea corpului d e apă

In anul 2010, indicatorii care au determinat starea corpului de apa subterana ROSO10 au fost urmatorii: azotati (NO3), amoniu (NH4), cloruri(Cl), sulfati, Cd dizolvat, Pb dizolvat, azotiti (NO2), fosfati (PO4) si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44’, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).

c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă

In cadrul corpului ROSO10/Somes Mic, lunca si terase, din totalul de 6 puncte monitorizate care intra la evaluarea calitatii corpului de apa subterana, 2 foraje si anume Sanicoara F2 si Jucu F2 au inregistrat depasiri ale valorilor de prag dupa cum urmeaza:

- Sanicoara F2 la cloruri (1772,5 mg/l) si la sulfati (387 mg/l); - Jucu F2 la sulfati: 407,1 mg/l. Avand in vedere ca aceste foraje sunt situate intr-o zona de diapire, nu le

consideram ca fiind puncte de monitorizare poluate. In concluzie, conform metodologiei preliminare de avaluare a calitatii

corpurilor de ape subterane, in anul 2010, corpul ROSO10 se afla in stare chimica buna .

d. Precizarea şi a altor indicatori care se monitorizeaz ă

Conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, la forajele apartinatoare corpului de apa subterana ROSO10, au mai fost monitorizati o serie de alti parametri fizico-chimici (stocati intr-o baza de date), care nu intra in evaluarea starii chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, dupa cum urmeaza:

- indicatori generali : temperatura, oxigen diz., pH, conductivitate, indice permanganat, Fe, Mn, Na, K, rez. fix, duritate totala, Ca, Mg, alcalinitate, bicarbonati;

- metale : As, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

- micropoluanti organici: clorbenzeni, pesticide triazinice, pesticide anilinice, pesticide organofosforice, pesticide tioureice, solventi clorurati, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;

- alti poluanti specifici neprioritari : fenoli, cianuri, detergenti.

Evaluarea st ării chimice a corpului de ap ă ROSO11 – Someş Superior, lunca şi terase a. Foraje monitorizate calitativ

In cadrul acestui corp de apa subterana, conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, au fost monitorizate un numar de 2 foraje de retea din arealul judetului Cluj: Dej F3 si Coplean F2 si 5 foraje de retea din arealul judetului Salaj: Ileanda F1, Somes Odorhei F2, Sanmihaiul Almasului F1A, Tihau F1 si Jac F1.


29

b. Indicatorii care au determinat starea corpului d e apă

In anul 2010, indicatorii care au determinat starea corpului de apa subterana ROSO11 au fost urmatorii: azotati (NO3), amoniu (NH4), cloruri(Cl), sulfati, Pb dizolvat, azotiti (NO2), fosfati (PO4) si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44’, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).

c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă

In cadrul corpului ROSO11/Somes Superior, lunca si terase, din totalul de 7 puncte monitorizate, un singur foraj si anume Dej F3 a inregistrat depasiri ale valorilor de prag la indicatorii cloruri (3388,92 mg/l) si sulfati (317,8 mg/l).

Avand in vedere ca acest foraj este situat intr-o zona de diapire, nu il consideram ca fiind un punct de monitorizare poluat.

In concluzie, conform metodologiei preliminare de avaluare a calitatii corpurilor de ape subterane, in anul 2010, corpul ROSO11 se afla in stare chimica buna .

d. Al ţi indicatori monitoriza ţi

Conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, la forajele apartinatoare corpului de apa subterana ROSO11, au mai fost monitorizati o serie de alti parametri fizico-chimici (stocati intr-o baza de date ), care nu intra in evaluarea starii chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, dupa cum urmeaza:

- indicatori generali : temperatura, oxigen diz., pH, conductivitate, indice permanganat, Fe, Mn, Na, K, rez. fix, duritate totala, Ca, Mg, alcalinitate, bicarbonati;

- metale : As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

- micropoluanti organici: clorbenzeni, pesticide triazinice, pesticide anilinice, pesticide organofosforice, pesticide tioureice, solventi clorurati, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;

- alti poluanti specifici neprioritari : fenoli, cianuri, detergenti. În judeţul Cluj aferent bh Crişuri nu s-au monitorizat foraje în anul 2010.

3.5. APA POTABIL Ă ŞI APA DE ÎMBĂIERE

Sursele de apa bruta destinate potabilizarii sunt : • Sursele de suprafata: acumularea Tarniţa (sursa principala), Gilău

(sursa de rezervă), Someşul Cald (de rezervă - când turbiditatea este depaşită sau când apar poluari accidentale în acumularea Gilău);

• Sursa subterană Sursa Floreşti (800l/s ) Analiza apei din lacurile de acumulare se efectuează lunar. Limitele de

calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare se regăsesc in Hotărârea nr.100 din 7 februarie 2002, anexa 1 – NTPA 013. Transportul apei brute în staţia de tratare Gilău, din sursele de suprafa ţă:


30

- din acumularea Tarniţa se realizeaza prin pompare sau gravitational la priza din corpul barajului Someşul Cald de unde apa brută ajunge în staţia de tratare printr-o conductă din polister armat şi fibră de sticlă. - din acumularea Gilău apa brută ajunge gravitaţional prin doua conducte la staţia de tratare . Staţia de tratare Gilău are o cpacitate de 3000 l/s. Procesul de tratare a apei este integral automatizat si monitorizat printr-un sistem SCADA . Analizele la apa bruta se fac: orar (din 2 in 2 ore), zilnic si saptamanal, dupa cum urmeaza:

1. Din 2 in 2 ore: NTU(4380) si pH(2190); 2. Zilnic: T0C (365), Indice permanganat (365), amoniu (365), azotiti(365); 3. Saptamanal: alcalinitate(54), conductivitate(54), CBO5(54), duritate

totala(54), duritate temporara(54), HCO3(54), O2dizolvat (54), UFC(54), Coliformi totali (54), Escherichia coli (54), Enterococi intestinali (54). Total analize fizico-chimice: 8408 Total analize microbiologice: 270. Sursa Floresti este formată din 5 captări şi anume:

• captare Uzina Floresti • captare Şapca Verde • captatia 1 • captatia 2 • captare staţia E

Sursa Floresti a fost proiectată pentru Q=800 l/s. Captarea apei potabile cantonată in acviferul freatic se face prin 98 puţuri, 5 puturi colectoare si 2,6 km dren. Din analizele fizico-chimice ale probelor de apa subterana prelevate din drenuri si puţuri s-a constatat ca apa este de buna caliatate conform rapoartelor de incercare. Sursa subterana Floresti este monitorizata zilnic prin analize fizico-chimice si microbiologice. La nivelul anului 2010, unitatile de gospodarie comunala au prelevat urmatoarele cantitati de apa bruta ce a fost tratata si a avut ca destinatie populatia: - apa de suprafata din rauri interioare: 29366,753 mii.mc; - apa din subteran freatic: 1192,491mii. mc.

Activitatea de producere, asigurarea calitatii si cantitatile distribuite catre beneficiari a apei potabile se gaseste in responsabilitatea unitatilor de gospodarie comunala, respectiv CA Somes SA Cluj si a sectiilor apartinatoare.

Dupa tratarea apei brute in statia de tratare Gilau ,apa potabila este distribuita consumatorilor din Cluj – Napoca, Gherla si zona rurala (22 comune si 63 sate) printr-o retea de cca 930 Km, executata din conducte cu diametru cuprins intre 50 -1400 mm din polietilena, fonta ductila, otel, azbociment si PREMO. Reteaua de distributie este realizata pe sase zone de presiune: inferioara, medie, intermediara, superioara, inalta si suprainalta. Pe traseul retelei de distributie in mun. Cluj –Napoca sunt amplasate 14 rezervoare de inmagazinare a apei potabile cu o capacitate de 58.350 mc si 32 rezervoare cu capacitatea totala de 13.668 mc in zona rurala.


31

Planul anual de prelevare si analize fizico-chimice si microbiologice se intocmeste conform Hotararii nr. 974/15 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile.

Rezultatele analizelor de apă potabilă în reţea obţinute în octombrie şi decembrie 2010 sunt evidenţiate în tabelele 6 şi 7: Tabelul 3.5.1. Rezultate analize ap ă potabil ă în re ţea, octombrie 2010

Locul recolt ării Turbid

NTU

Cl R

mg/l

Ind.p.

mg/l

Amoniu

0.5 mg/l

Azotiti

mg/l

Coli T

nr/100

ml

E. coli

nr/100

ml

E.I.

nr/100

ml

SAPCA VERDE 1000 0,65 0,91 2,32 0,01 0 0 0 0

SAPCA VERDE 1400 0,68 0,78 2,32 0,01 0 0 0 0

F-CA DE BERE 0,74 0,31 1,76 0,01 0 0 0 0

GHEORG. MERCUR 0,71 0,22 2,08 0,01 0 0 0 0

BRANCUSI 0,73 0,16 2,24 0,02 0 0 0 0

VLAHA 0,56 0,23 2,4 0,01 0 0 0 0

Tabelul 3.5.2. Rezultate analize ap ă potabil ă în re ţea, decembrie 2010

Locul recolt ării Turbid

NTU

Cl R

mg/l

Ind.p.

mg/l

Amoniu

mg/l

Azotiti

mg/l

Coli T

nr/100m

l

E.coli

nr/100

ml

E.I.

nr/100

ml

SAPCA VERDE 1000 2,06 0,75 2,37 0,01 0,01 0 0 0

SAPCA VERDE 1400 2,67 0,83 2,45 0,01 0,01 0 0 0

UZ. GRIGORESCU 1,42 0,21 1,9 0,01 0 0 0 0

ABATOR 1,81 0,41 2,29 0,01 0 0 0 0

ZORILOR 1,54 0,33 2,37 0,01 0 0 0 0

GRUIA 1,33 0,37 2,13 0,01 0 0 0 0

REPUBLICII 1,1 0,37 2,13 0,02 0 0 0 0

În anul 2010 S.C. Compania de Apă Someş S.A. – Sucursala Dej a cumpărat o cantitatea de 2.332.524 mc (6.390 mc/zi, 266,3 mc/h)apa potabilă de la S.C. Someş S.A., proprietarul staţiilor de captare şi tratare. În momentul de faţă distribuţia de apă potabilă în municipiul Dej se face prin intermediul unei reţele de tip ramificat şi inelar în lungime de 118 km, la care


32

este racordată aprox. 90% din populaţie, 423 de agenţi economici şi 77 instituţii bugetare. Calitatea apei potabile pe care o distribuim se monitorizează zilnic prin analize fizico-chimice şi chimice în laboratorul propriu şi săptămânal prin analize microbiologice în cadrul laboratorul Staţiei de tratare de la Gilău.

Calitatea apei de îmbăiere din judeţul Cluj s-a determinat prin prelevarea a 48 de probe de apă de îmbăiere. În urma determinărilor din punct de vedere chimic, la 14 probe s-a stabilit încadrarea în condiţii necorespunătoare.

Necomformitatile au vizat parametrul clor rezidual liber (ape hiper respectiv hipo chlorinate).

Nu s-au putut stabili corelatii cu patologia inregistrata in 2010 care poate fi teoretic atribuita utilizarii apei de imbaiere.

3.6. APELE UZATE ŞI REŢELELE DE CANALIZARE. TRATAREA APELOR UZATE

Operatorul regional Compania de Apa Someş SA gestioneaza apa uzată şi staţiile de epurare în oraşele Cluj – Napoca, Dej, Gherla şi Huedin din judeţul Cluj. Apele uzate industriale se preiau în reţelele de canalizare, după o preepurare prealabilă, astfel încât să se încadreze în limitele legale admise din punct de vedere al calităţii. Actul care reglementează evacuarile de ape uzate în canalizarea publică este Normativul NTPA 002/2002. Agentii economici dispun în general de instalaţii de preepurare a apelor uzate industriale care însă în unele cazuri nu au randament. Astfel în unele situaţii deşi există instalaţii corespunzatoare, datorită întreţinerii şi exploatării necorespunzatoare a acestora apele uzate sunt evacuate în reţeaua de canalizare insuficient epurate. Alteori agenţii economici nu au construit instalaţiile de preepurare necesare şi evacuează, în canalizarea publică, ape uzate fără preepurare. Un alt aspect des întâlnit în localităţile deservite de CA Somes SA Cluj este prezenţa infiltraţiilor şi exfiltraţiilor de apă în reţeaua publică de canalizare, fapt ce conduce la modificarea calităţii apelor uzate de pe canal. S-a creat o bază de date privind agenţii economici monitorizaţi de CA Somes SA (nume, locatie, activitate, dotare cu instalaţii de preepurare şi existenţa instrucţiunilor de exploatare a acestora, calitatea apelor uzate deversate, existenţa planurilor de prevenire a poluărilor accidentale, conformarea cu legislaţia de mediu, investiţii etc.), care se actualizează permanent. Compania de Apă Someş SA a elaborat „Strategia privind managementul apelor industriale„ ce cuprinde informaţii referitoare la nivelul actual al preepurarii şi reciclarii apelor uzate industriale şi „Strategia privind managementul nămolurilor şi reziduurilor”. Ca urmare şi ţinând seama de recomandarea CE, Compania a dezvoltat două Planuri de Acţiune în acest sens.


33

Planurile de acţiune din cadrul proiectului «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţul Cluj şi Sălaj» finanţat prin Fondul de Coeziune - POS Mediu ia în considerare aspectele deversărilor industriale, analizând efectul acestora asupra funcţionării statţei de epurare, precum şi colectarea nămolului din statţile de epurare şi stabileşte o serie de măsuri ce urmează a fi realizate atât de către Compania de Apă Someş SA cât şi de agenţii economici. În municipiul Cluj Napoca şi comuna Gilău, Floreşti, Săvădisla şi Baciu (458 377 l.e.) apele uzate menajere şi cele industriale sunt colectate în reţeaua de canalizare cu o lungime de 516.5 km, şi evacuate în râul Someşul Mic dupa tratarea lor in staţiei de epurare Someseni. Staţia de epurare a apelor uzate a municipiului Cluj-Napoca este de tip mecano-biologic şi are o capacitate de 2170 l/s. Ea este amplasată în aval de municipiul Cluj-Napoca, pe malul stâng al râului Someşul Mic, în dreptul cartierului Someşeni şi ocupă o suprafaţă de 11,62 ha. Staţia de epurare cuprinde două linii de epurare cu capacitate de 1200 l/s, respectiv 970 l/s: - linia I (treapta mecanica) este alcatuită din: gratare, deznisipator, debitmetru Parschall, staţia de pompare ape uzate, decantoare primare, treapta de denitrificare, bazine de aerare şi decantoare secundare; - linia II (treapta biologica) este alcatuită din: sistem de degrosisare, desnisipator cu separator de grăsimi, statie de pompare ape uzate, decantoare primare, denitrificare, bazine de aerare şi decantoare secundare. Pentru prelucrarea nămolului staţia dispune de metantancuri, gazometru, paturi de uscare, echipamente pentru deshidratarea mecanica a nămolului, staţie de conversie a biogazului. Debitul mediu evacuat prin staţie este de cca. 1400 l/s. Procesul de epurare este condus prin analize fizico- chimice pe trepte de epurare si sunt monitorizate descarcarile de ape uzate În punctul de evacuare se efectuează analize in conformitate cu prevederile HG 352/2005 şi HG 351/2005 cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de SPP, conform autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi mediu În general apele uzate evacuate în râul Someşul Mic se încadreaza în limitele maxime admise prin actele de reglementare cu excepţia indicatorului azotaţi. În localitatea Gherla (19 440 l.e) apele uzate menajere şi apele uzate industriale provenite de la agenţii economici sunt colectate în reţeaua de canalizare cu o lungime de 39.41 km şi evacuate dupa o prealabila epurare in raul Somesul Mic. Apele uzate menajere din municipiul Gherla se colectează în sistemul de canalizare împreună cu apele industriale, acestea reprezentând cca 12% din totalul de ape uzate. Apele industriale provin din industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, confecţii metalice, ferme zootehnice.


34

Staţia de epurare Gherla are o capacitate de 300 l/s pentru treapta mecanică şi o capacitate de 150 l/s pentru treapta biologică, compusa din: statie de pompare, camera gratarelor, deznisipator, separator de grasimi, decantor primar, bazin de aerare si decantor secundar. S-au înregistrat depăşiri la indicatorul amoniu In localitatea Dej (31 850 l.e) apele uzate menajere şi cea mai mare parte din apele industriale de la agenţii economici sunt colectate în reţeaua de canalizare cu o lungime de 78,75 km şi evacuate în raul Someş dupa o prealabilă epurare. Epurarea se realizează în staţia aparţinând Companiei de Apă Someş SA-secţia Dej cu treaptă mecanică cu capacitate de 240 l/s şi treaptă biologică prin staţia de epurare aparţinând SC Someş SA Dej, avand Qmed zi = 217 l/s. Apele uzate din loc. Huedin ajung în staţia de epurare în mod gravitaţional, prin reţelele de canalizare stradale şi apoi prin colectorul principal, care este amplasat pe malul stâng al râului Crişul Repede. În final apa epurată mecanic si biologic ajunge în râul Crişul Repede, care constitue emisarul canalizării. Staţia de epurare din oraşul Huedin este amplasată pe malul stâng al râului Crişul Repede, in aval de orasul Huedin, la o distanta de cca. 500 m de intravilanul orasului, pe strada Horea, nr.131 si se compune din: treapta mecanică, treapta biologică, linia de namol, instalaţii auxiliare şi pavilon administrativ. Capacitatea totala a staţiei de epurare este de 47 l/s. Analizele din laboratorul staţiei se efectuează după un program stabilit de laborator în colaborare cu Direcţia Apelor Crişuri Oradea şi cu laboratorul central al Companiei Cluj. În urma procesului de epurare mecanico-biologic se urmăreşte eficienţa procesului de evacuare a apelor uzate. Se determină, zilnic, probe de ape uzate de la intrarea şi evacuarea staţiei, acestea fiind: pH, temperatura, suspensii decantabile, suspensii totale, reziduu fix, oxigen dizolvat si substanţe organice–CCOMn. Sistemul de supraveghere a calităţii apei uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Cluj-Napoca este funcţional în 5 puncte de control. Se urmaresc indicatorii: pH, MTS, RF, CCOMn, detergenti, amoniu si prin rotatie metale. Monitorizarea retelei de canalizare este redată în tabelele 3.6.1 şi 3.6.2. Tabelul 3.6.1. Monitorizarea re ţelei de canalizare, 2010

Indicator/Limit ă Nr. Crt.

Analiza\ Locul prelevarii Anul pH

(6,5-8,5)

MTS (350 mg/l)

RF CCO-Mn Detergen ţi (25 mg/l)

NH4+

(30 g/l)

1 Someseni - Statia de

pompare 2010 7,39 78,31 1442,5 43,72 0,225 11,67

2 Mal stang - Zona 2010 7,42 22,43 1458 17,94 0,218 13,81


35

industriala

3 Hotel Napoca -

Grigorescu

2010 7,31 65,13 353,5 48,58 0,758 11,1

4 Str. Cosbuc 2010 7,79 133,38 328 120,75 2,310 26,74

5 Nod N - amonte Cluj 2010 7,27 376,5 574 337,06 1,180 64,22

Tabelul 3.6.2. Monitorizarea re ţelei de canalizare, 2010

Indicator / Limita Nr. crt. Analiza / Locul prelevarii Anul Cd

(0,3 g/l) Cr

(1,5 g/l) Cu

(0,2 g/l) Mn

( 2 mg/l) Ni

(1 mg/l) Zn

(1 g/l)

1 Someseni Statia de

Pompare

2010 sld sld sld sld sld sld

2 Mal stang-Porcarie 2010 sld 0,2345 sld 0,1313 sld sld

3 Str. Cosbuc 2010 sld 0,1926 sld sld sld sld

4 Hotel Napoca-Grigorescu 2010 - - - - - -

5 Nod N-amonte Cluj 2010 - - - - - -

Rezultatele monitorizării indică depaşirea limitei max. admise la indicatorul amoniu, rezultat în urma descompunerii subtanţelor organice. .Depaşirea pentru indicatorul amoniului apare la Nod –ul N-amonte Cluj, punct de supraveghere în care se întâlnesc apele uzate provenite de la localităţile din amonte de municipiul Cluj-Napoca. La celelalte puncte de monitorizare, unde apele menajere se amestecă cu cele industriale, se observă o scădere a valorilor pentru indicatorul amoniul. .Ultimul punct de monitorizare şi cel mai aproapiat de staţia de epurare este Someşeni Staţia de pompare. Toţi ceilalţi indicatori de calitate se încadrează în limitele impuse prin NTPA 002/2002. Calitatea apelor la intrarea în staţiile de epurare sunt prezentate în tabelele 3.6.3 şi 3.6.4.:

Tabelul 3.6.3 Medii intrare în sta ţia de epurare Cluj- Napoca, 2010

Luna CCO-Mn

mg/l

CCO-

Cr

mg/l

CBO5

mg/l

Susp.

tot.

mg/l

Rez.

fix

mg/l

Amoniu

mg/l

Azota ţi

mg/l

Azoti ţi

mg/l

N

total

mg/l

P

total

mg/l

Sulfa ţi

mg/l

Subst.

extr.

mg/l

Deterg.

mg/l

Ian 71,60 202,02 59,05 83 443 21,04 7,81 0,807 26,15 2,56 54,50 7,33 0,320

Feb 67,96 211,92 62,66 113 421 22,35 5,67 0,486 29,60 2,92 50,84 5,00 0,831


36

Mar 75,29 239,51 80,44 107 391 23,56 6,56 1,261 26,60 3,10 47,30 0,66 0,503

Apr 72,64 226,38 62,46 116 374 21,53 5,74 0,944 24,85 3,03 50,75 5,00 0,355

Mai 64,66 199,55 41,27 114 378 20,05 8,96 1,098 24,17 2,44 59,39 6,67 0,369

Iun 51,35 235,66 42,44 114 425 16,06 13,07 0,864 18,00 2,16 92,85 11,00 0,006

Iul 47,83 153,03 31,81 83 439 15,71 8,73 0,746 17,83 2,07 58,95 0,00 0,117

Aug 54,16 173,20 56,81 92 451 15,22 7,41 0,708 21,90 2,75 64,41 8,50 0,926

Sep 60,03 191,63 45,51 118 392 19,50 5,49 0,847 23,95 2,71 58,11 8,00 0,572

Oct 57,01 186,67 61,28 88 389 22,26 2,74 0,430 25,90 2,71 51,09 9,00 0,300

Noi 62,47 214,97 73,64 101 386 22,95 6,82 0,503 26,63 3,03 53,82 12,50 0,309

Dec 61,28 190,54 53,96 98 448 20,87 7,59 0,474 24,50 2,58 55,90 6,67 0,359

Medie 62,19 202,09 55,94 102 412 20,09 7,22 0,764 24,17 2,67 58,16 6,69 0,414

Tabelul 3.6.4: Medii intrare în sta ţia de epurare Gherla, 2010:

Luna CCO-Mn

mg/l

CCO-Cr

mg/l

CBO5

mg/l

Susp.

tot.

mg/l

Rez. fix

mg/l

Amoniu

mg/l

N total

mg/l

P total

mg/l

Ian 69.21 95.94 521.29 23.46

Feb 82.11 107.86 567.46 23.6

Mar 86.54 60.75 103.58 547.19 33.17

Apr 85.52 392.4 99.57 523.07 26.19

Mai 79.35 102.55 539.42 23.98

Iun 69.72 100.17 540.63 18.19 31.4 3..2

Iul 77.13 108.39 548.03 20.38

Aug 94.52 107.34 535.87 26.38

Sep 81.4 65.25 104.31 537.45 26.29

Oct 98 111.41 542.03 29.74

Noi 98.14 112..2 567.33 30.73

Dec 89.72 106.58 539.61 27.34 38 0.96

Medie 84.28 392.4 63 104.99 542.44 25.78 34.7 2.08

În anul 2010 au fost evacuate ape uzate cu următoarele caracteristici, prezentate în tabelul 3.6.5.


37

Tabelul 3.6.5. Medii evacuare ape uzate in emisar din statia de e purare Cluj - Napoca, 2010

Luna

CCO-

Mn

mg/l

CCO-

Cr

mg/l

CBO5

mg/l

Susp.

tot.

mg/l

Rez.

fix

mg/l

Amoniu

mg/l

Azota-

ţi

mg/l

Azo-

ti ţi

mg/l

N

total

mg/l

P

total

mg/l

Sulfa-

ţi

mg/l

Subst.

extr.

mg/l

Deterg.

mg/l

Debit

l/s

Admis -

125

mg/l

25

mg/l

60

mg/l

2000

mg/l

10

mg/l

37m

g/l

2

mg/l

15

mg/l 4 mg/l -

20

mg/l

0,5

mg/l

Ian 22,65 50,09 8,29 30 447 0,62 46,47 0,52 16,15 1,99 44,10 0,00 0,014 1364

Feb 24,57 57,33 11,59 37 422 1,54 41,80 0,74 15,20 2,07 38,36 0,00 0,019 1490

Mar 25,14 63,36 11,02 35 379 1,09 35,21 0,41 14,17 1,92 53,30 0,00 0,009 1448

Apr 14,13 30,20 3,43 9 375 1,29 38,06 0,51 11,35 1,37 43,44 0,00 0,001 1452

Mai 12,62 27,96 3,42 11 388 0,89 40,48 0,41 12,67 1,48 49,61 0,00 0,005 1489

Iun 9,61 23,49 1,86 7 440 1,31 43,51 0,38 15,90 1,35 81,84 0,00 0,009 1494

Iul 10,76 24,29 2,39 9,01 447,58 1,19 37,78 0,39 11,84 1,48 49,26 0,00 0,00 1392,59

Aug 11,13 26,15 3,26 9,97 453,26 2,80 36,98 0,50 13,00 1,81 62,27 0,00 0,00 1436,39

Sep 14,29 35,13 6,77 15,11 415,21 1,68 38,79 0,76 13,75 1,72 50,98 0,00 0,01 1445,64

Oct 16,54 40,68 9,28 18,35 390,65 2,10 48,66 0,66 16,87 2,46 45,57 0,00 0,01 1358,53

Noi 26,13 66,99 15,15 35,97 410,20 0,87 57,11 0,58 16,88 2,70 46,85 0,00 0,00 1395,42

Dec 12,88 31,13 3,43 10,13 473,94 0,30 60,04 0,09 16,43 2,15 64,81 0,00 0,01 1404,53

Medie 16,70 39,73 6,66 19 420 1,31 43,74 0,50 14,52 1,88 52,53 0,00 0,007 1431

În general apele uzate evacuate în râul Someşul Mic se încadrează în limitele maxime admise prin actele de reglementare cu excepţia indicatorul azotaţi. Depăşirile înregistrate se datorează unor deficienţe existente în structurile staţiei şi a compartimentelor de corectie a acestora. Pentru îmbunătaţirea performanţelor în epurarea apelor uzate sunt în derulare investiţii care conduc la creşterea capacităţilor de epurare a actualelor staţii, la modernizarea lor şi a fost elaborată „Strategia privind managementul apelor industriale„ si „Strategia privind managementul nămolului„ care cuprind planuri de aţtiune pentru implementarea strategiilor. O altă zonă ce poate fi considerată critică sub aspectul poluării apei de suprafaţă este descărcarea apelor uzate epurate din staţia de epurare a municipiului Gherla în râul Someşul Mic. (Tabelul 3.6.6.). In general staţia de epurare functionează corespunzator apele uzate fiind aduse prin epurare la parametrii admişi a fi evacuaţi în Someşul Mic.


38

Tabelul 3.6.6. Medii evacuare ape uzate în emisar, din statia de epurare Gherla, 2010

Luna

CCO-

Mn

mg/l

CCO-Cr

mg/l

CBO5

mg/l

Susp. tot.

mg/l

Rez. fix

mg/l

Amoniu

mg/l

Subst.

extr.

mg/l

Ian 54.42 118.51 46.3 56 468 17.69 4.46

Feb 63.6 120.3 47.97 62 506 18.39 4.71

Mar 65.85 151.06 50.95 60 484 21.67 5..96

Apr 65.82 275.52 44.1 57 464 21.85 3.77

Mai 63.71 213.12 49.58 61 472 19.67 5.14

Iun 56.16 162.52 45.97 59 483 14.57 3.67

Iul 61.11 176.21 48.97 67 482 16.09 3..99

Aug 76.87 202.35 51.03 68 478 22.29 7.44

Sep 67.34 223.35 49.29 62 482 22.78 4.66

Oct 78.85 237.79 49.65 68 502 25.1 4.44

Noi 85.15 258.04 50.73 68 511 24.76 5.93

Dec 75.21 223.68 53.8 66 487 22.42 3.69

Medie 67.84 196.87 49.02 63 485 20.60 4.82

Apa uzată deversată de Staţia de epurare Gherla, în emisar, în general se încadrează în limitele prescrise de Autorizaţia de Gospodărire a Apelor. Există totuşi unele depăşiri la indicatorul amoniu. Aceste depăşiri se datorează tehnologiei depăşite cu care este dotată staţia de epurare.

Tabelul 3.6.7.. Media evacuare ape uzate, în Some ş, din sta ţia de epurare Dej, 2010

pH suspensii CCO-

Mn

CCO-

Cr CBO5 rez.fix NH 4

Subst.

extrac-

tibile

Deter-

gen ţi

P

total

sulf+

H2S sulfati Cr Ni Pb

7,73 197,82 119,37 231,12 101,56 833,81 30,49 sld 1,56 3,71 0,35 100,09 0,11 sld 0,08

În municipiul Huedin situatia calitatii apelor uzate deversate in raul Crisul Repede , in cursul anului 2010 este prezentata in tabelul 14:


39

Tabelul 3.6.8..Media evacuare ape uzate, în emisar, din sta ţia de epurare Huedin 2010

Luna Suspen-

sii

reziduu

fix CCOMn CBO5 CCO-Cr NH4

Azot

total

Fosfor

total Cloruri Sulfa ţi

Deter

genti SE

Admis 45

mg/l

1500

mg/l mg[o]/l

40

mg[o]/l

150

mg[o]/l mg/l

25

mg/l

5

mg/l

500

mg/l

600

mg/l

0,5

mg/l

20

mg/l

Ianuarie 11.4 513.3 9.49 4.41 SLD 4.91 20.03 0.86 63.81 63 SLD SLD

Februarie 10.65 543 11.69 7.46 32.6 7.21 16.5 1.03 191.44 25.2 SLD SLD

Martie 17.39 512.34 12.73 5.11 44 6.31 14.99 1.05 79.76 62.4 SLD SLD

Aprilie 11.71 484.52 12.43 8.09 37.8 7.55 18.4 1.24 65.58 59.22 SLD SLD

Mai 10 496.65 10.87 4.01 28.75 7.92 18.84 1.43 62.04 - SLD SLD

Iunie 9.94 503.52 11.09 3.47 27.75 - 14.95 1.55 38.99 - - -

Iulie 9.47 460.57 11.12 4.46 30.75 6.89 14.35 1.34 - - SLD SLD

August 9.77 453 10.75 SLD 30.5 2.29 12.62 1.21 - - - -

Septembrie 5.72 437.27 15.28 3.95 34.4 1.68 16.11 1.28 53.17 - SLD SLD

Octombrie 8.04 466 17.72 SLD 33.25 1.71 16.72 1.66 53.17 - SLD SLD

Noiembrie 9.04 418.95 18.91 6.43 35 3.09 18.76 1.28 - - SLD SLD

Decembrie 10.09 515 14.25 4.83 37 2.52 14.5 1.13 63.81 69.05 SLD SLD

Medie 10.26 483.67 13.02 4.35 30.98 4.34 16.39 1.25 55.98 23.23 SLD SLD

Faţă de limitele admise ale indicatorilor din autorizaţia de gospodărire a apelor în anul 2010 nu s-a înregistrat nicio depăşire a indicatorilor monitorizaţi. Surse majore de poluare în sistemul de colectare, transport, prelucrare şi epurare ape menajere şi pluviale în oraşul Huedin nu au existat în cursul anului 2010.

Compania de Apa Arieş monitorizează apele uzate evacuate în reţeaua de canalizare care le transportă la staţia de epurare din Câmpia -Turzii dar şi apele uzate evacuate în emisar în cazul municipiului Turda (in municipiul Campia Turzii nu este cazul).

Tabelul 3.6.9. Lista surselor de poluare cu evacuare direct ă in emisari

Nr crt. Sursa Curs de apa receptor Tipul apelor uzate

1 Str. Eminescu Valea Racilor Ape uzate menajere 2 Str. Ion Corvin Valea Racilor Ape uzate menajere 3 Str. Andrei Muresan Valea Racilor Ape uzate menajere 4 Str. Republicii Valea Racilor Ape uzate menajere 5 Str. Constructorilor Raul Aries Ape uzate menajere


40

Lista surselor de poluare cu evacuare în canalele colectoare cu transport

în staţia de epurare Câmpia -Turzii. În anul 2010 nu s-au produs depăşiri ale NTPA-002 cu privire la condiţiile

de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor. În vederea rezolvării tuturor aspectelor privitoare la colectarea şi epurarea corespunzatoare a apelor uzate CA Someş SA a promovat o serie de investiţii cuprinse în diferite programe (ISPA, MUDP II, SAMTID). În prezent se derulează programul POS Mediu «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţul Cluj /Salaj- Îmbunatăţirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi epurare în zona Cluj-Salaj„- ocazie cu care se vor realiza măsurile prezentate în Planul de Acţiuni. Reţele de canalizare S.C. Compania de Apa Someş S.A. Cluj colecteaza apele uzate din municipiul Cluj-Napoca şi din comunele GilĂu (Gilău, Someşul Rece), Floreşti (Floreşti, Luna de Sus), Săvădisla (Săvădisla, Vlaha) şi Baciu. Ele sunt dirijate în staţia de epurare amplasată în Someşeni, unde sunt epurate şi apoi evacuate în râul Someşul Mic. În reţeaua de canalizare a municipiului Cluj-Napoca s-au colectat în cursul anului 2010 ape uzate menajere, ape uzate industriale şi ape meteorice din municipiul Cluj-Napoca, precum şi din comunele limitrofe Gilău, Floreşti, Săvădisla şi Baciu. Sistemul de canalizare în municipiul Cluj-Napoca este un sistem de tip unitar în proportie de 90% şi de tip divizor în proportie de 10% în cartierele dens populate şi zonele industriale. Reţeaua de canalizare are o lungime de 516.5 km, realizată din PVC, poliester armat cu fibra de sticla, beton armat precomprimat, beton simplu şi structură minolit din elemente de beton armat. Întreaga reţea de canalizare este prevazută cu cămine de intersecţii, de schimbări de direcţi şi de rupere de pantă, pentru optimizarea sistemului de colectare a apelor uzate. Principalele canale colectoare de ape uzate din municipiul Cluj- Napoca sunt:

1. Colectorul principal pe malul drept al râului Someşul Mic care preia apele din cartierele Mănăştur, Gheorgheni, Mărăşti, Zorilor, Andrei Mureşanu, zona centrală, Someşeni-Aeroport si localităţile Gilău, Floreşti, Săvădisla.

2. Colectorul principal aferent zonei industriale nord, Cluj-Napoca care preia şi apele uzate din zona industrială Baciu ş dini comuna Baciu.

3. Colectorul principal aferent zonei P-ţa Gării- cartierul Gruia care preia apele uzate din cartierele Grigorescu şi zona Gării.

4. Colectorul principal Gheorgheni care preia apele uzate din cartierele Gheorgheni şi Mărăşti.

Pentru zonele în care colectarea apelor uzate nu se poate face în regim gravitaţional exista 5 staţii de pompare apă uzată, astfel:

• 1 staţie de pompare de pe malul drept al râului Someşul Mic care deserveşte zona Someşeni-Aeroport;


41

• 1 staţie de pompare pe strada Cap. Grigore Ignat care deserveşte cartierul Someşeni;

• 3 staţii de pompare amplasate pe strada C-tin. Nottara. Macieşului şi Mihai Românul care deservesc cartierul Bună Ziua;

De-a lungul râului Someşul Mic, pe ambele maluri există 16 deversoare cu rol de descărcare a apelor meteorice. Reţeaua de canalizare preia următoarele tipuri de ape:

- Ape uzate menajere, produse de gospodării individuale şi unităţi economice

- Ape uzate industriale, preepurate, rezultate din activităţi industriale - Ape meteorice, rezultate din precipitaţii

În reţeaua de canalizare sunt preluaţi un nr. de aproximativ 170 agenţi economici, pentru care se realizează o monitorizare lunara, prin rotaţie. A fost elaborat programul de preluare dirijată a apelor uzate cu conţinut de materie organică biodegradabilă care a fost pus la dispoziţia industriilor interesate şi este funcţional pentru doi agenţi economici (SC Ursus SA si SC Prodvinalco SA) care dispune de posibilităţi de stocare a apelor uzate Colectarea apelor uzate orăşeneşti, în municipiul Dej, se face printr-o reţea de canalizare de tip unitar (în proporţie de 80%) şi divizor (20%), pe o lungime totală de 78.76 km. La sistemul de canalizare sunt racordaţi agenţi economici şi aproximativ 77% din populaţia municipiului Dej, aproximativ 31.700 locuitori. Pentru preluarea apelor uzate şi a celor meteorice din zona industrială Sud, există o staţie de repompare ape uzate, în str. 1 Mai. Tot aici ajung şi apele reziduale colectate din Ocna-Dej, prin intermediul a trei staţii de pompare automate, amplasate de-a lungul str. Văii şi cele din parcul industrial, colectate cu ajutorul unei alte staţii de pompare automată. Cele două colectoare principale deversează apele uzate în staţia de pompare, amplasată pe malul stâng al râului Someş, iar de aici sunt transportate la staţia de epurare mecanică, amplasată pe malul drept al Someşului (în dreptul localităţii Urişor). În municipiului Gherla există 39,41 km reţea de canalizare confecţionată din diferite materiale. Reţeaua orăşenească este in sistem divizor, apele uzate fiind preluate de aceasta şi transportate la staţia de epurare a municipiului. Reţeaua de canalizare functionează gravitational.Apele pluviale sunt colectate prin intermediul recipienţilor montaţi în carosabil. Reţelele de canalizare din oraşul Huedin preiau apa uzată şi o parte din cea meteorică, de la consumatorii de apă potabilă din localitate şi o transportă printr-un collector principal, la staţia de epurare a oraşului Huedin, amplasată în aval de localitate, pe malul stâng al râului Crişul Repede. În prezent, reţeaua de canalizare pentru preluarea apelor uzate şi meteorice totalizează 15,9 km, iar colectorul principal, în lungime de 2,4 km, urmăreşte malul stâng al râului Crişul Repede.

Lungimea reţelelor de canalizare în judeţul Cluj‚ în anul 2010, este redată în tabelul 3.6.10.


42

Tabelul 3.6.10.. Reţele de canalizare, jude ţul Cluj

Localitate 2010

Cluj-Napoca 516,5

Turda 79

Dej 79

Gherla 39,41

Câmpia-Turzii 45

Huedin 16

Lungimea retelelor de canalizarejude ţul Cluj

0

100

200

300

400

500

600

Cluj-Napoca

Turda Dej CâmpiaTurzii

Gherla Huedin

2010

km

Figura 3.6.1. Lungimea re ţelei de canalizare, 2010

Planul de acţiune privind mediul, la nivelul judeţului Cluj este redat în

tabelul de mai jos:

Tabelul 3.6.11. Planul de ac ţiune privind mediul, jude ţul Cluj

Nr. crt

DENUMIRE OBIECTIV

TERMEN FINALIZARE

VALOAREA ESTIMATIVA

EURO

SURSA DE FINANTARE

EFECTUL REALIZAT

0 1 2 3 4 5 1 Extinderi si reabilitari de retele in sistemul de alimentare cu apa si canalizare

1.2 - Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare Cluj- Napoca : - Reabilitare conducta de otel cu DN 1400 mm - Realizarea a trei

2012

23.943.500

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3% - Buget local : 1,9%

Asigurarea apei potabile de calitate şi în cantitate suficientă. Reducerea pierderilor în sistemul de distribuţie a


43

staţii de pompare - Reabilitarea rezervoarelor şi realizarea unor noi instalaţii de stocare a apei - Reabilitare şi extinderea reţelei de alimentare cu apă - Înlocuirea şi extinderea reţelei de canalizare

- Program Operaţional Regional : 12,8%

apei potabile datorită uzurii vechilor conducte, reducerea numarului de intervenţii. Asigurarea colectării apelor uzate menajere din zone fără canalizare publică.

1.3

Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare Dej: - Aductiune Livada- Dej - Înlocuiri si extinderi reţele de apă - Înlocuiri şi extinderi reţele de canalizare - Reabilitare rezervoare

2012 11.410.000

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3% - Buget local : 1,9% - Program Operaţional Regional : 12,8%

Asigurarea apei potabile de calitate şi în cantitate suficientă, care să se încadreze în standardele de calitate naţionale şi UE. Reducerea pierderilor în sistemul de distribuţie a apei potabile datorita uzurii vechilor conducte şi reducerea numărului de interventii. Asigurarea colectării apelor uzate menajere din zone fără canalizare publică.

1.4

Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare Gherla: - Înlocuiri şi extinderi reţele de apă

2012 3.683.000

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3% - Buget local : 1,9%

Asigurarea apei potabile de calitate şi în cantitate suficientă. Reducerea pierderilor în sistemul de


44

- Înlocuiri şi extinderi reţele de canalizare

- Programul Operaţional Regional : 12,8%

distribuţie a apei potabile datorită uzurii vechilor conducte, Reducerea numărului de intervenţii. Asigurarea colectării apelor uzate menajere din zone fără canalizare publică.

1.5

Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare Huedin: - Reabilitare sursei de alimentare cu apă - Înlocuiri şi extinderi reţele de apă - Înlocuiri şi extinderi reţele de canalizare

2012 3.148.418

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3% - Buget local : 1,9% - Programul Operaţional Regional : 12,8%

Asigurarea apei potabile de calitate şi în cantitate suficientă care să se încadreze în standardele de calitate naţionale şi UE. Reducerea pierderilor în sistemul de distribuţie a apei potabile datorită uzurii vechilor conducte, Reducerea numărului de intervenţii. Asigurarea colectării apelor uzate menajere din zone fără canalizare publică.

2 EPURAREA APELOR UZATE

2.1

Modernizarea staţiei de epurare pentru aducerea la parametri

2011

39.200.000

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3%

Respectarea condiţiilor de evacuare, Încadrarea în


45

impuşi de NTPA 001/2002 Cluj - Napoca

- Buget local : 1,9% - Programul Operaţinal Regional :12,8%

standardele de calitate naţionale şi UE.

2.2

Reabilitare si extindere statie de epurare Dej

2012 10.970.000

- Fonduri coeziune :74,0% - Buget de stat : 11,3% - Buget local : 1,9% - Programul Operaţinal Regional : 12,8%

Respectarea condiţiilor de evacuare, Încadrarea în standardele de calitate naţionale şi UE.

2.3

Reabilitare şi extindere staţie de epurare Gherla

2013 5.468.000


Respectarea condiţiilor de evacuare, Încadrarea în standardele de calitate naţionale şi UE.

2.4

Reabilitare şi extindere staţie de epurare Huedin

2013 3.365.000


Respectarea condiţiilor de evacuare, Încadrarea în standardele de calitate naţionale şi UE..

TRATAREA APELOR UZATE Instalaţiile de tratare a apei din cadrul S.C.SOMEŞ S.A Dej sunt

amplasate la nord de acesta, pe partea stângă a şoselei Dej - Bistriţa la cca. 3 km de oraşul Dej. Procesul de tratare a apei cuprinde următoarele etape:

1. pentru apa potabil ă:

• apa brută de pe firul 3 trece în bazinul de amestec pentru apa potabilă şi de aici în decantorul nr.1, după ce se administrează o doză de ozon de 0,1 – 0,3 mg/l în bazinul de preozonizare;


46

• bazin de ozonizare; • 3 filtre rapide; apele de spălare a filtrelor se evacuează în canalul

Cuzdrioara

2. pentru apa industrial ă

• bazin de amestec cu sulfat de aluminiu, din beton armat, prevăzut cu trei agitatoare mecanice cu palete;

• 4 decantoare radiale cu D = 45 m, prevăzute cu cameră de reacţie; • staţie de tratare cu reactivi, compusă din 3 rezervoare de stocare a

soluţiei concentrate de sulfat de Al, cu capacitatea de 500 mc; • 15 filtre rapide cu nivel liber, din care 9 filtre în funcţiune, 6 filtre

fiind dezafectate; apa rezultată de la spălarea filtrelor este evacuată în canalul deschis Cuzdrioara.

3.7. POLUAREA APELOR DE SUPRAFA ŢĂ ŞI SUBTERANE, ZONE CRITICE

În arealul judetului Cluj se găsesc 3 corpuri de apă în zone considerate

critice: • Corpul de apă “ Nadăş şi afluenţi” • Corpul de apă “ Zapodie” • Corpul de apă “ Borşa şi afluenţi”

Toate cele 3 corpuri de apă au prezentat în anul 2010 o stare ecologica proasta, evaluare realizată pe baza rezultatelor obţinute pentru elementele biologice. Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi au încadrat aceste corpuri de apă în cea mai defavorabilă stare posibila „ starea moderata”. Pentru corpurile de apă “Nadăş şi afluenţi” şi “Borşa şi afluenţi” încadrarea finală este determinată de depăşirile înregistrate la parametrul modul de poluare organica, calculat pe baza valorilor saprobe ale algelor planctonice. Starea corpului de apă “Zapodie” este proastă ca urmare a pustiirii piscicole observată pe tot parcursul anului 2010.

În cazul corpurilor de apă “Zapodie” şi “Nadăş şi afluenţi”, elementele fizico-chimice monitorizate au evidenţiat o neconformare a valorilor obţinute pentru toţi indicatorii din grupa nutrieţi: fosfaţi, Ptotal, NH4, NO3 şi NO2. Obiectivele economice principale a căror influenţă asupra corpurilor de apă se resimte, sunt Petrom Someşeni (depozitul pentru produse de petrol), Electromontaj Cluj, Farmec (sectia Dezmir de parfum), Van Wijk (ape tehnologice), Transbeton (staţia de sortare Gilau), Rondocarton (Sânicoară), Direcţia Vămilor Cluj, Halda deşeuri menajere Pata Rât, respectiv Bega Minerale (industria Minieră Aghireş), depoul CFR Cluj, CAS SA (staţia de epurare Aghireş), Staţia PECO - Calea Baciului (POPEŞTI), Armătura Cluj, Mucart (prelucrare hârtie), Metalurgia Cluj (acoperiri galvanice),Transbeton SRL - Baza de Producţie Baciu, Oncos (ferma de păsări Sălişte).


47

Starea corpului de apă “Borşa şi afluenţi” este una defavorabilă ca urmare a valorilor înregistrate în acest an, pentru indicatorii: oxigen dizolvat şi NO2, ca urmare a influenţei activităţii agricole specifice zonei.

Zone critice sub aspectul polu ării apelor subterane Ani de zile, platforma unităţii SC Terapia Cluj a fost nominalizată ca zonă

critică sub aspectul calităţii apelor subterane, datorită domeniului de activitate (condiţionarea şi comercializarea de medicamente). Măsurile din Programul de Etapizare au fost realizate, respectiv:

- depoluarea apelor freatice decontaminate - refacerea mediului pe amplasamnetul depoluat - întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare a apelor uzate

menajere, tehnologice şi pluviale - monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare - eliminarea finală a deşeurilor periculoase de pe amplasamentul

dezafectat - ecologizarea vechiului depozit de periculoase - monitorizarea post – închidere a depozitului dezafectat.

Noul depozit de deşeuri funcţionează conform legislaţiei în vigoare. Programul de etapizare, care se derulează conform termenelor stabilite şi care include măsuri de decontaminare a micropoluanţilor organici din apele freatice de pe platforma industrială, precum şi gospodărirea controlată a deşeurilor. Cu toate acestea, unitatea rămâne în continuare, în atenţia specialiştilor, datorită poluării istorice generate de activităţile productive intense desfăşurate anterior precum şi datorită faptului că efectul diluţiei apelor subterane este foarte lent în timp. În anul 2010 s-au efectuat analize chimice la 5 foraje proprii de urmărire a poluării existente pe vechea platformă a societăţii SC Terapia SA. S-au înregistrat uşoare depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii amoniu şi azotiţi (Terapia F3) şi încărcare organică peste limita admisibilă la F2, F3 şi F6. Poluarea are efect strict local, fără să fie afectată calitatea întregului corp de apă subterană. Comparativ cu anii anteriori, se observă o îmbunătăţire a calităţii freaticului. 3.8. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

In anul 2010 pe teritoriul judetului Cluj nu au avut loc poluari accidentale sau accidente majore de mediu si nici poluari accidentale cu impact major asupra mediului.

Incidentele de mediu care au avut loc pe raza judeţului Cluj, în anul 2010 au fost următoarele:


48

� În data de 12.05.2010, a avut loc un incident de mediu la SC Mechel SA, prin deversări de ape cu irizaţii de produs petrolier din bazinul de retenţie al societăţii, respectiv bazinul utilizat pentru colectarea apelor de răcire a liniei de laminare nr. 3. Au fost prelevate probe de apă şi sol de catre APM Cluj şi Direcţia Apelor Mures. Unitatea a fost sancţionată contravenţional.

� În data de 22 iunie 2010, o zona amplasată la intrarea în comuna Jucu a fost inundată, ca urmare a ploilor torenţiale. S-a constatat prezenţa unor pete de produse petroliere pe o suprafaţă de cca 500 mp. Potential generator al poluării, ca urmare a inundării rezervoarelor cu combustibil deţinute a fost identificată firma SC Sandi SRL, care a fost sancţionată contravenţional pentru lipsa autrorizaţiei de mediu valabile..

� În data de 14 septembrie 2010, s-a produs un accident auto, soldat cu răsturnarea unei cisterne care transporta tricloretilena, pe drmul E60, la limita dintre judeţele Cluj şi Bihor, în zona Piatra Craiului. La faţa locului s-a deplasat imediat echipa de intervenţie a APM Cluj. A fost afectată o suprafaţă de maximum 100 mp, cea mai mare parte reprezentand carosabil, rigola şi doar o mică suprafaţă de sol şi vegetaţie de pe marginea drumului. Nu a fost poluat râul Crişul Repede, reuşindu-se în timp util izolarea poluantului. Cisterna a fost ridicată şi pusa în siguranţă pe un teren cu nisip, până când încărcătura a fost transvazată. Efectivele ISU Cluj au asigurat curăţarea întregii suprafeţe afectate, după neutralizarea cu nisip.

� În 16 decembrie 2010 s-a produs o poluare pe pârâul Nadăş, în municipiul Cluj Napoca zona Tetarom - Minesa, ca urmare a deversării de ape uzate cu coloratie brun spre negru, provenite din reţeaua pluviala. Nu a existat mortalitate piscicolă.

3.9. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A APELOR DIN JUDEŢUL CLUJ

Cele mai importante probleme legate de calitatea apelor din judeţul Cluj

sunt reprezentate de presiunile punctiforme, difuze si hidromorfologice. Sursele de poluare difuze sunt reprezentate în special de: îngraşămintele

chimice utilizate în agricultură, pesticidele utilizate pentru combaterea dăunatorilor dar şi animalele domestice din bazinele/spaţiile hidrografice analizate .

În mediul rural cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrul localităţilor din zonele vulnerabile şi aglomerările umane din mediul urban.

Presiunile hidromorfologice afectează o mare parte din cursurile de apă din bazinele/spaţiile hidrografice analizate, însă cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de: lacurile de acumulare, de indiguiri şi regularizări, de deviatiile de apă, inclusiv canale şi prizele de apa care preiau debite importante de apă.

O caracteristică importantă a bazinelor/spaţiilor hidrografice o reprezintă realizarea din cele mai vechi timpuri a numeroase iazuri piscicole.


49

O alta caracteristică este reprezentată de poluarea de fond a apelor cu metale grele specifică zonelor unde se afla importante perimetre miniere cu roci care ies la suprafaţă şi care sunt spalate de precipitatiile atmosferice.

3.10. TENDINŢE

În scopul îmbunatăţirii calităţii apelor, se au în vedere o serie de măsuri care vizează:

1. Reducerea presiunilor chimice prin: � Stabilirea măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate

de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi;

� Stabilirea măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile industriale - Managementul substantelor toxice (D. 76/464/EC; IPPC, etc.)

� Stabilirea măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură (efluenţii fermelor zootehnice, gunoiul de grajd, fertilizatori, ierbicide şi pesticide);

2. Reducerea presiunilor hidromorfologice prin:

� Stabilirea măsurilor de restaurare a conectivităţii longitudinale a corpurilor de apă preliminar identificate ca fiind puternic modificate;

� Stabilirea măsurilor de restaurare a conectivitatii laterale a corpurilor de apă preliminar identificate ca fiind puternic modificate;

3. Aplicarea modelor de prognoz ă a calit ăţii apelor prin:

� InstrucŢiuni de aplicare a modelului WaQ de prognoză a azotului şi fosforului total

� Instrucţiuni de aplicare a modelului QUAL2K utilizat pentru a prognoza substanţele organice

Obiectivul principal al Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene pentru apă îl reprezintă atingerea “stării bune” a apelor pentru Statele Membre până în anul 2015.

Pentru a realiza o prognoza a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic în 2015, se utilizeaza doua modele de calitate a apei (modelul WaQ si QUAL 2K).

Modelul WaQ prognozează calitatea apei din punct de vedere al azotului şi fosforului. Modelul aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale, difuze cât şi fondul natural. Dintre datele de ieşire din model amintim graficele reprezentând “Variaţia emisiilor cu azot/fosfor din diferite surse de poluare”. Aceste grafice sunt foarte utile la stabilirea priorităţilor în luarea măsurilor de reducere a poluării. Modelul WaQ a fost aplicat în toate direcţiile de ape ale Aministratiei Nationale Apele Romane


50

Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulati ng River and Stream Water Quality) este un model american conceput de Steve Chapra,Greg Pelletier şi Hua Tao. Acest model se aplica pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cu substanţe organice. Modelul ruleaza în Fortran şi este mai greoi deoarece utilizează o serie de ecuaţii. Are ca rezultate foarte multe grafice şi tabele. Modelul poate prognoza şi variaţia altor indicatori de calitate nu numai CBO5. Aplicarea modelului QUAL 2K s-a derulat la nivelul directiilor ANAR.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei, se considera două scenarii de prognoză şi anume:

� Scenariul de baz ă ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile fiecărei Directive;

� Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de măsurile din scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potentialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă.

capitolul iii. apa

Documents