Cuprins

1. Introducere

1.1 Motivarea alegerii

temei................................................................................................2

2. Prezentare teoretică a temei alese conform bibliografiei

alese...................................3

3. Studiu de caz la firma

3.1 Prezentare generală a firme (istoric, misiune,

obiective)........................................5

Analiza mediului înconjurător general şi a mediului concurenţial,

analiza mediului intern

3.2 Analiza STEEP………………………………………………………………………...8

3.3 Analiza SWOT……………………………………………………………………........9

3.4 Analiza BCG…………………………………………………………………………...11

3.5 Analiza celor 5 forte ale lui Porter…………………………………………………...11

3.6 Analiza VRIO…………………………………………………………………………...12

3.7Arborele Deacizional…………………………………………………………………....13

3.8 Inovarea cu accent pus pe modelele Dacia Logan şi Dacia

Sandero……………….14

4. Concluzie

.................................................................................................................................1

6

1

Motivarea Temei

Alegerea acestei teme, a fost influenţată, de faptul că managementul

inovării presupune de cele mai mult ori interacţiunea cu consumatorul,

identificarea nevoilor prezente dar şi previziunea viitoarelor nevoi ale acestuia,

un mod de a „ghici sigur „ ce isi doreşte consumatorul în viitor, un lucru

imprevizibil, de cele mai multe ori greu de identificat.

Dacia, primul constructor de automobile român, a luat fiinţă în anul 1966

iar de atunci şi până în prezent Dacia a reuşit mai mult decât supravieţuirea

pe piaţa, ci impunerea nu doar pe piata românescă şi din afara ţării (Franţa,

Germania, Ucraina, Alegria, Turcia, Italia, Spania, Olanda, Bulgaria, Belgia,

Maroc(centru de producţie Logan)), ajungând în prezent să fie cunoscută ca

marcă de autovechicule numărul 1 in România. Evoluţia spectaculoasă se

datorează în ceea mai mare măsură datorită achizţionări Daciei de grupul

Renault care prin investiţiile realizate a urmărit, refacerea instalaţiilor

industriale, reconstrucţia reţelei comerciale şi reorganizarea reţelei de

furnizori, până la obţinerea a trei standarde de management al calităţi, dintre

care unul în domeniul protecţiei mediului, şi nu doar atâta ci şi invotaţii în

domeniul autovehiculelor toate având ca rezultat “viaţa” lungă a acesteie.

Inovaţile e făcute în domeniu, dorinţa de a înocui

„ vechiul” cu „noul” ( Dacia 1310, Dacia 1300, Dacia Nova, Dacia Solenza,

Dacia Logan, Dacia Sandero), prin identificarea permanentă a dorinţelor şi

necesităţilor consumatoriilor (Dacia fiind la „momentul potrivit pentru clientul

potrivit”) au participat major la viaţa lungă a acesteia şi profiturile obţinute.

Prin acest proiect am urmărit să identificăm factorii care au participat la

menţinerea pe piaţă a firmei Dacia, o perioadă atât de îndelungată (înainte de

Ceauşescu până în prezent), iar un alt punct important atins, este

întorsătura favorabilă a firmei Dacia într-o perioadă dificilă pentru economia

mondială, datorată crizei economice, o întorsatura ce a determinat realizarea

de profituri într-o astfel de perioadă în care pentru unii reprezintă „sfârşitul”.

2

Prezentarea teoretică a

Managementului inovaţiei

Oferta de produse şi servicii orientate sper satisfacerea cerinţelor clienţilor

nu se limitează numai la asigurarea ofertei actuale, ci se urmăreşte

satisfacerea şi nevoiilor viitoare.

A inova înseamnă a fi cu adevărat întreprinzaăor. Insă conducătorii de

întreprinderi nu reuşesc să facă totul singuri, de aceea trebuie să

răspândească "virusul" inovator în înteprindere. Nici nu işi concentrează

forţele în a găsi şi folosi mijloace financiare pentru a stimula inovaţiile, ci işi

urmează propriile ambiţii şi viziuni. Numai un fler întreprinzător nu ajunge.

Instrumentele de conducere trebuie să fie întrebuinţate consecvent atât

pentru activităţile de rutină, cât şi pentru procesele de inovaţie. Mărimea unei

companii nu este decisivă pentru întrebuinţarea anumitor instrumente,

singurul lucru ce este important este existenţa unor stimuli ce determina

dorinţa de a inova.

Se poate observa în cadrul firmei Dacia că anumite resurse ale

întrepinderii, cum ar fi de exemplu structurile întrepinderii, sistemele

informaţionale şi cultura întrepinderii, sunt prea puţin orientate spre crearea

unui climat favorabil inovării, de aceea în acest sens în situaţia în care se

urmăreşte inovarea se obervă o implicare majoră a grupului Renault.

In ceea pe priveşte procesul de inovarea se urmăreşte ca numărul

potenţialilor consumatori interesaţi de inovare să fie destul de mare, inovările

să fie realizate la nivelul produsului, în conformitate de cerinţele actuale, şi nu

doar la nivelul firmei, inovarea produsului să nu prezinte deficienţe tehnice şi

preţul stabilit noului produs sa nu fie prea mare.

Planificare şi aplicarea inovaţiilor în cadrul firmei se realizează în cinci faze:

punctul de plecare reprezentat de stabilirea strategiei inovării, obţinerea şi

selectarea informaţilor, verificare ideiilor şi a fezabilităţii,

3

transpunderea/aplicarea inovaţiilor, iar faza finala o reprezintă adaptarea

firmei ca bază pentru succesul inovaţiilor viitoare.

Strategia de inovarea folosită de către Dacia este ipoteza market-pull.

Potrivit acestei stategii, deciziile de inovarea în cadrul firmei Dacia au plecat

de la piaţă, respective de la nevoile clienţilor(în special cele actuale), iar

pentru a putea identifica rapid si precis nevoile(latente) ale acestora, se

bazează pe conceptual “Lead user” (colaborare cu clienţii puternic implicaţii în

problematica produsului).

Aceasta strategie adduce totuşi pericolul apariţiei rapide pe piaţa a

“urmăritorilor timpurii”, întrucât şi concurenţii analizeaza dorinţele latente ale

consumatorilor şi dezvoltă la rândul lor inovaţii.

4

Prezentare generală a firme

Istoric

Dacia, primul constructor de automobile român, a luat fiinţă în anul 1966,

odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. Obiectul de activitate al

societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de

schimb, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile.

După semnarea unui contract de licenţă între Renault şi statul român în

1968, începe fabricaţia modelului Dacia 1100. Anul 1995 este marcat de

lansarea primului autoturism de concepţie 100% românească, Dacia Nova şi de

restructurarea întreprinderii într-o societate de producţie şi strategie şi 7 filiale

comerciale.

In anul 1999, Renault achizitioneaza 51% din capitalul societăţii în urma

procesului de privatizare, iar în prezent deţine 99,43% din capitalul Dacia.

Totalul investiţiilor realizate la Dacia dupa preluarea, de către Grupul Renault,

până la sfârşitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro.

Atragerea unui investitor de talia lui Renault a reprezentat, totodată, un

important suport pentru menţinerea României în rîndul statelor constructoare

de automobile.

Planurile Renault pentru Dacia includeau, în primul rînd, investiţii în

pregătirea personalului şi retehnologizare, construirea unui model Dacia Logan

şi Dacia Sandero. Prin realizare acestor două modele noi de automobile

Renault, doreşte să realizeze în România o marcă de automobile, care să fie

adaptată pieţei locale prin calitate şi preţ, dar concepută după standardele

practicate la uzinele din Franţa.

După totalul acelor investiţii realizate şi lansarea celor două modele după

anul 2000, au asigurat firmei profitul până la începutul anului 2008, când

producţia modelului Logan scade cu 15.000 de unităţi faţă de grafic, având ca

rezultat scăderi mari ale profitului. Insă în primăvara anului 2009, programul

"Rabla" de pe piaţa auto germană a salvat afacerile automobile Dacia, astfel că

exporturile României, au contribuit decisiv la ieşirea economiei din recesiune în

trimestrul al doilea, dupa un prim trimestru dezastruos. Iar în Germania

înmatriculările de autovehicule noi sub mărcile Renault şi Dacia au crescut cu

5

74,6% în luna octombrie, în termeni anuali, la 22.658 unităţi, în timp ce piaţa

auto germană a avansat cu 24,1%, la 321.120 unităţi.

Scurtă istorioara Dacia-Ceauşescu

Dictatorul Ceauşescu a ales Renault, fiindcă era o companie de stat, iar

licenţa pentru maşina Renault 12, care era un automobil gata să fie scos din

producţie la vremea aceea, era cea mai ieftina. Astfel a luat naştere Dacia.

Când Ceauţescu a văzut prima maşina Dacia, el a decretat însă că este "Prea

luxoasă pentru idioţi". Din acest motiv, "Radioul, oglinzile laterale şi încălzirea

pentru locurile din spate au dispărut, la fel ca şi alte "luxuri inutile", care au

fost eliminate de "birocraţii" de la uzină".

Dupa ce au fost facute toata aceste modificari, Ceausescu a spus in sfarsit ca

"masina este perfecta pentru idioti", iar "romanii, care nu mai avusesera

niciodata o maina, au ajuns într-adevar să aprecieze Dacia", chiar dacă în

Occident ea era considerată "un coşmar"

6

Misiunea

Scopul fundamental al fimei Dacia este de a furniza produse şi servicii de o

asemenea calitate, încât consumatorii să primescă autovehicule de o valoare

superioară, scopul fiind de a satisface şi cele mai exigent aşteptări, dar nu

doar aşteptările prezente ci si cele latente, nearticulate încă, angajaţii şi

partenerii de afaceri să fie părtaşi la success iar investitorii să înregistreze

venituri sporite de pe urma, investiţiilor făcute (1.2 miliarde euro), astfel încât

investiţiile acetora să se continuie şi în viitor. Deasemenea Dacia doreşte

cucerirea pieţei într-o proporţie cât mai mare, în acele ţări în care exportă.

Obiectivele

Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste,

fiabile şi accesibile pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate

Renault. Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod

semnificativ la îmbunătăţirea imaginii României în lume. Creşterea

performanţelor în ceea ce priveşte calitatea, costurile, termenele de livrare a

produselor cumpărate şi creşterea integrării locale şi regionale competitive

prin utilizarea potenţialului oferit de către reţeaua de furnizori din ţările LCC

(Leading Competitive Countries) sunt alte două obiective pe care le are Dacia

în vizor.

Ca orice companie responsabila, Dacia nu este preocupata doar de

rentabilitatea şi creşterea sa economică. Este o intreprindere deschisă către

exterior, prezentă prin acţiunile sale în viaţa comunităţii locale din care fac

parte salariaţii săi, pentru a fi aproape de aceştia chiar şi dincolo de porţile

uzinei. Astfel, Dacia s-a implicat de-a lungul timpului în diverse acţiuni sociale,

culturale, educaţionale sau umanitare.

7

Analiza mediului înconjurător general şi a mediului concurenţial,

analiza mediului intern

Analiza STEEP

Factorii socio-culturali rezidă din atitudinea pozitivă a populaţiei faţa de

automobilele Dacia, marca de automobile dacia este autohtonă în jurul

acesteia dezvoltând-se industria auto în România. Marea majoritate a

populaţiei preferă această marcă de automobile datorită faptului că se

produce o gamă largă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile pentru clienţii

români şi străini, la standarde de calitate Renault. Dacia, se poate achiziţiona

la un preţ accesibil, acest lucru fiind de o importanţă majoră ţinând cont de

venitul mediu pe cap de locuitor din România, lucru reflectat de volumul

vânzărilor din ultimii anii (fig.1).

2005 2006 2007 2008 20090

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Volumul vânzărilor în Româniaperioadta 2005-2009

Volumul vanzarilor

Fig. 1

In ceea ce priveşte procesul tehonogic, datorită invetiţiilor de peste 1,2

miliarde de euro, putem afirmă că Dacia porneşte la drum pregatită.

Tehnologiile pe care le pune în practică au fost de-a lungul timpului testate şi

validate în uzinele Renault. De concepţie simplă dar nu simplistă, rezistente în

timp, aceste tehnologii sunt perfect adaptate condiţiilor dificile cu care e

8

oricând posibil să te confrunţi pe şosele. Şi toate acestea la costuri de

întreţinere şi reparaţie moderate.

Un accent deosebit se pune şi pe instruirea personalului (angajaţiilor). Cu

un efectiv ce depăşeste 10 000 de angajaţi, România este cel de-al treilea

angajator ca mărime din grupul Renault, după Franţa şi Spania.

În cadrul grupului de origine franceză, Dacia şi-a format o veritabilă cultură

binaţională, chiar internaţională. De exemplu, în vederea lansării modelului

Logan, 450 de salariaţi Dacia au participat la formări de lungă durată,

organizate la Centrul de Realizare al Prototipurilor de la Guyancourt, lângă

Paris.

Schimburile dintre Dacia şi celelalte unităţi din grupul Renault sunt

permanente, iar oportunităţile nu vor întârzia să apară.

Politica de mediu Dacia respectă principiile strategiei de dezvoltare durabilă

Renault. Aceasta urmareşte menţinerea echilibrului ecologic, reducerea

impactului activităţilor companiei asupra mediului înconjurător şi respectarea

imperativelor de mediu pe toată durata de viaţă a vehiculului, din faza de

concepţie şi până la finalul etapei de utilizare.

In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un

standard care valideaza acţiunile de progres ale unei platforme industriale în

domeniul protecţiei mediului.

In ceea ce priveşte factorii politico-legali, am putea spune că Dacia este

susţinută de stat prin multe dintre politicile guvernamentale (de ex:

impunerea taxei pentru autovechiculele cumpărate din afara ţării, astfel se

încuraja, achiziţionare acestora din ţara, susţinându-se totodată mărcile

autohtone, precum Dacia). Pentru a încuraja achiztionarea autovehicule, Dacia

ofera posibilitate de achziţionare prin creditare şi printr-un leasing, şi se oferă

deasemenea garanţii (3 ani sau 100 000 kilometri pentru vehiculele

comercializate persoanelor fizice precum şi persoanelor juridice; garanţia

anticoroziune este de 6 ani, începând de la data livrării vehiculului către

primul proprietar; garanţie vopsea este de 3 ani fară limită de kilometric).

Analiza SWOT

9

Pentru ca firma Dacia să se dezvolte ea a trebuit să găsească echilibru

între oportunităţile pieţei şi propriile sale abilităţi şi resurse. Armonizându-şi

resursele, capacităţile şi obiectivele cu condiţiile mediului existent, ea a avut o

evoluţie spectaculoasa ajungând astăzi să fie cunoscută ca marca de

autovechicule numărul 1 în România. Această evoluţie se datorează, în special

investiţiilor realizate de Grupul Renault şi colaborării dintre cele două. Ţinând

cont că Dacia dispune de o reţea naţională densă , numărând în prezent 69 de

agenţi autorizati care au operaţiuni de vânzare de vehicule noi şi servicii post-

vânzare, la care se adaugă 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict

pe vânzarea de vehicule noi şi 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-

vânzare, iar începând cu 2005, Dacia a devenit marcă internaţională, cucerind

noi clienţi pe patru continente, existând în prezent în 118 ţări. Această reţea

internaţională de distribuţie constituie unul din punctele tari, ale societăţii.

Deasemenea poziţionarea firmei in judeţul Arges, (La Pitesti se afla cel mai

mare depozit de Piese de Schimb din estul Europei, CPS (Centru de Piese de

Schimb, in comuna Bradu), Departamentul Calitate si Vocea Clientului, un Pol

Tehnic si Documentatia Tehnica) şi tehonogia nouă reprezintă unele dintre

oprtunităţile acestei firme. O alta oprtunitate ce s-a ivit în anul 2009 este

implicarea fimei în programul Rabla din Germania.

Ameninţările fimei rezidă din autovehiculele din import şi cele la “second-

hand” care se aproprie de calitatea celor produse de Dacia însă se găsesc la

preţuri mai mici. Această situaţie se manifestă pe piaţa românescă începând cu

anii ’90 , când totu s-a liberalizat. În ultima vreme, Dacia se confruntă din ce în

ce mai des cu fenomenul contrafacerii. Acest pericol se întâlneşte cu precădere

în domeniul post vânzare, piesele de origine Dacia fiind ţinta acestui flagel,

poate fi considerate deasemenea o altă ameninţare.

O altă ameninţare decurge din faptul că guvernul nu oferă facilităţi prea

mari pentru societăţi, în plus legislatia este incompletă şi contradictorie, iar

cadrul insitituţional incomplet şi insuficient de funcţional.

Punctele tari ale firmei sunt constituite de faptul că Dacia este cunoscută ca

fiind marca numarul 1 de autovechicule din România, de raportul calitate-preţ

ridicat al automobilelor, iar un alt lucru important este că aceste automobile

poduse la Piteşti respectă aceleaşi standarde ca orice alt vehicul produs în

10

orice uzină din cadrul grupului Renault. Grupul Renault numară în prezent 39

de situri industriale. Toate siturile industriale Renault au primit peste 129.000

decolaboratori certificarea ISO14001 pentru protecţia mediului înconjurător.

Cele mai multe puncte tari sunt rezultatul, creat în urma achiziţionării firmei

Dacia de grupul Renault.

Punctele slabe, mult mai puţine decât punctele tari, lucru dovedit de viaţa

lunga a fimei Dacia, sunt determinate de facilitatile/designul ce le ofera

automobilele produse de Dacia.

Analiza BCG

Vedetele: sunt automobilele Dacia Sandero, care deşi fabricate în 2008, s-

au remarcat printr-o creştere rapidă a vânzărilor acestora, începând încetu cu

încetu să cucerească piaţa, astfel încât la finalul anului 2008, Dacia deţinea

cea mai tânără gamă de vehicule de persoane din Europa

Dilemele: două modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up.

Vacile de muls: reprezentate de maşinile tip Logan. Proiectul Logan a fost

o reala provocare naţională, prin care Dacia a dovedit că are potenţialul de a

deveni o marcă internaţională. Grupul Renault a luat decizia demarării

proiectului Logan pentru a dispune de o oferta de produs complementara celei

din actuala gama Renault. Logan a contribuit la dezvoltarea volumelor de

vânzări în cele 50 de ţări de comercializare până la sfârşitul anului 2008.

Pietrele de moara: le reprezintă modelele Dacia Solenza.

Evoluţia vânzărilor Dacia Sandero şi Logan în perioada 2005-

2009

2005 2006 2007 2008 20090

50000100000150000200000250000

Dacia SanderoLogan

11

Analiza celor 5 forte ale lui Porter

Pentru noii intraţi pe piaţa acestei industri este necesar un capital destul de

mare , o identitate de marcă dar şi o retea de distribuţie bine formată, datorită

acestora nivelul de intrare pe piaţa auto este scăzut(puţini intraţi).

Furnizori sunt diverşi şi într-un număr foarte mare ,în cazul firmei Dacia 134

furnizori externi 54 furnizori în România, din care 6 furnizori îşi desfăşoară

activitatea în ZIF Mioveni (Zona Industrială Furnizori): ACI (punti), VALEO

(cablaje), JCI (scaune), EURO APS (piese plastice şi termoformate), CORTUBI

(eşapamente) şi VALEO CLIMATE (climatizare/ încălzire).

Produsele de substituţie se găsesc într-o gamă foarte variată, atâta sub

forma de autovehicule achiziţionate direct de la producător, cât şi autovehicule

achiziţionate de la aţi consumatori (“second-hand”), cât şi sub forma altor

mijloace de transfort, de aceea putem afirma, că consumatorii sunt orientaţi

spre alte produse de sustituţie.

In ceea ce priveşte nivelul rivalităţi, atâta în ţară cât şi în afara ţării acesta

este ridicat, datorită competitorilor puternici însă cu toate acestea, Dacia

ocupă atata în afara ţării cît şi în ţară o pondere ridicată, pe aceste pieţe.

 Top 10 destinatii export in 2009  

  Tara Unitati

1 Franta 43.682

2 Germania 25.506

3 Ucraina 13.755

4 Algeria 12.200

5 Turcia 9.578

6 Italia 8.623

7 Spania 6.974

8 Olanda 4.549

9 Bulgaria 3.977

10 Belgia 3.600

Analiza VRIO

Resursele pe care le foloseşte Dacia sunt valoroase, lucru dovedit de

profitul anul pe care îl realizeaza. Deasemenea se poate observa că

automobilele produse de Dacia deşi

12

se pot achiziţiona la un preţ accesibil şi pentru aceia cu venituri medii,

calitatea acestora este apropriata de cea al automobilelor produse de grupul

Renault.

Resursele folosite sunt valoroase însă nu rare, dacă privim situaţia din

punctul de vedere al faptului că automobilele Dacia sunt autohtone, am putea

spune că resursele sunt rare, însă situatia privită în ansamblul ei, ţinând cont

de multitudinea de mărci de automobile, ce există pe piaţa româneasca,

resursele nu sunt rare.

Toatea automobilele realizate de Dacia au fost realizate prin sprijinul

grupului Renault, cele mai multe fiind concepute dupa modelele Renault dar la

un preţ inferior acestora, resursele sunt prin urmare imitabile.

În ceea ce priveşte utilizarea resursei (automobilelor), acestea sunt utilizate

printr-o strategie corespunzătoare în cadrul organizaţiei Dacia, lucru dovedit de

fiecare dată de succesul atins.

Analizând toate aceste caracteristici ale resurselor folosite, putem observa

că Dacia avantajul competitiv pe piaţa românească cât şi pe piaţa

internaţională, este redus.

Arborele Deacizional

Lansarea pe piaţă a unui nou produs s-a realizat de fiecare dată prin

testarea pieţei printr-un studiu correct de marketing, de aceea de fiecare dată

lansarea unui nou produs s-a bucurat de succes de fiecare dată.

Asigurarea unor component pentru produsele realizate se face din productia

proprie

(uzina mecanica, vehicule, logistica) dar şi prin producţia prin cooperare. De

cele mai multe ori asigurarea producţia prin cooperare se realizează pe cale

rutieră.

Selectarea personalului se realizează cu foarte mare atentie, de preferat

sunt personalele cu experienţă în domeniu, iar un accent deosebit se pune pe

fidelizarea acestuia, acestul lucru nu se realizează doar prin recompense sub

forme băneşti, ci printr-o recunoaştere a performanţelor obţinute în cadrul

colectivităţii, prin relaţiile cu superiori etc.

13

Pentru a putea transporta transporta produsele în avalul producţiei

conducerea firmei a optat pentru transortul rutier în marea majoritate de

cazurilor, însă în situaţia în care crerea este mare se apelează suplimentar şi la

transport ferovial pentru a micşora durata de livrare a automobilelor.

Odată cu lansarea noului model Dacia Logan, s-a luat decizia de înfiinţare în

Maroc a unui centru de constructiei pentru aceste modele de automobile, care

s-a dovedit ulterior de a fi un adevărat succes.

Fabrica de asamblare din regiunea marocană Somaca a vândut în anul 2006

aproximativ 9.000 de Logan-uri, ceea ce a dus vânzările modelului românesc la

un total de 11.500, Logan-ul devenind astfel cea mai bine vândută maşină de pe

această piaţă marocană

Preţul este argumentul central al Logan-ului, acest model ieftin fiind vândut

cu 88.400 de drahme marocane (9.766 de dolari) în varianta diesel. În luna iulie,

succesul versiunii pe diesel a condus la o epuizare rapida a stocurilor.

Intentia prin înfiintarea centrului de producţie din Maroc este să ajungă mai

uşor pe pieţele arabe şi africane. Pentru conducerea de la Somaca, succesul

modelului Logan echivaleaza cu supravieţuirea fabricii, întrucât se consideră că

o fabrică care nu exportă este o fabrică moartă.

Inovarea cu accent pus pe modelele Dacia Logansi Dacia Sandero

Apariţia celor două modele Dacia Logan şi Dacia Sandero sunt rezultatul

planurilor Renault pentru Dacia ce includeau, în primul rînd, investiţii în

pregătirea personalului şi retehnologizare, dar şi construirea unui model Dacia

Logan şi Dacia Sandero. Prin realizare acestor două modele noi de automobile

Renault, doreşte să realizeze în România o marcă de automobile, care să fie

adaptată pieţei locale prin calitate şi preţ, dar concepută după standardele

practicate la uzinele din Franţa. Fabricarea acestor douăa modele a avut

rezultate neasteptat de bune. Dacia Logan cucerind piaţa, până în momentul

apariţiei pe piaţă a modelului Dacia Sandero care l-a devansat în vânzări.

Dacia Logan este un automobile produs de uzinele Dacia din România, şi a

fost lansat pe 2 iunie 2004 la Paris, iar în România a este disponibil începând

cu 1 septembrie 2004. Dacia Logan este unul dintre cele mai populare

14

automobile din Europa Centrala şi de Est, ajungând să concureze în topuri cu

mărci de renume, ca Skoda, Opel şi chiar Renault.

Modelul Dacia Sandero este derivat din automobilul Renault Sandero,

comercializat de grupul francez în Brazilia şi Argentina. Noul model este al

cincilea autoturism dezvoltat de Renault şi Dacia pe platforma Logan (B0).

Cea mai mare oportunitate pentru acest model , a fost când s-a implicat în

programul Rabla din Germania. Astfel încât de la 80 de modele comercializate

săptămânal, Dacia a ajuns acum să aibă peste 1000 de comenzi, fiind practic

sufocată de cererea imensă din Germania. Reprezentanţii oficiali ai

constructorului român au declarat că nu se aşteptau la o asemenea creştere,

chiar dacă se asteptau să fie printre principalii profitori ai programului rabla

din Germania.

Din cauza unor creşteri atât de bruşte a vânzărilor există deja probleme de

stoc. Insă atunci când s-a decis suspendarea activităţii fabricii de la

Piteşti(datorită nivelului scăzut de vânzări) nu se cunoştea încă "efectul din

Germania". În consecinţă, pentru a asigura stocul pentru Germania, Renault a

decis să aducă modele din România şi din Rusia, unde maşinile nu se mai vând

din cauza crizei. Prin acest program, finanţat din banii contribuabililor germani,

se creează locuri de muncă la Dacia în România.

Toate aceste inovaţii realizate delungul timpului au fost susţiunute integral

de grupul Renualt atât prin investiţiile realizate cât şi prin susţinere din punct

de vedere al tehnologiei utilizate, al instruiri personalului şi al “ideilor” de

inovare.

Se poate însă observa faptul că în momentele de supracerere Dacia nu

poate satisface cererea datorită numărului limitat de automobile fabricat.

Propunderea principilului Just-intime, nu ar fi tocmai protivită acestei firme,

datorită sezonalităţi cereri pe piaţa. Analizând fenomenul progrmului rabla,

am putea afirma că fără acest program şi neimplicarea în acesta, Dacia ar fi

suferit o decădere, la fel precum multe alte întrepinderi din România în

aceasta perioadă.

Inovarea este unul dintre cel mai important factor în idea de al putea

“acapara” pe consumator şi de ai simţi nevoile viitoare, acest lucru aisgurând

15

realizarea de profituri pe termen lung şi totodată evoluţia(menţinerea pe

piaţă).

In cazul Daciei, dealungul timpului au fost realizate constant inovaţii, în ceea

ce privesc automobilele, însa de fiecare dacă s-a urmărit satisfacerea unor

tipologii bine identificate de consumatori, lucru care a contribuit decisive la

succesul automobilelor create, de fiecare data, precum în cazul Daciei Logan,

Dacia Sandero etc.

16

Concluzie

Dacia a ajuns să fie cunoscută ca marca numărul 1 în România, în primul

rând datorită susţinerii din partea grupului Renault, astfel extindându-se şi în

afara ţării. Atragerea unui investitor de talia lui Renault a reprezentat, totodată,

un important suport pentru menţinerea României în rîndul statelor

constructoare de automobile.

Această menţinere, încă din 1966 se datorează în primul rând inovaţiilor

realizate dealungul timpului, identificarea corectă a nevoilor consumatoriilor şi

datorită marketingului corect practicat. Consider că tinând cont de faptul că

Dacia este o întrepindere românească şi de seria de evenimente din 1966

încoace, putem afrima că Dacia avut şi continuă sa aibe o evoluţie

spectaculoasă.

17

Bibliografie

Ovidiu Nicolescu Sisteme metode şi tehnici manageriale ale

organizaţiei

Editura Economică Bucureşti 2000

Eugen Burduş Fundamentele managementului organizaţiei

Editura Economică Bucureşti 2007

Manfred Bruhn Orientarea spre clienţi

Editura Economică Bucureşti 2001

Link-uri www.dacia.ro/www.daciagroup.ro

18