apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/43354_memoriuprezentare_sistem... · web view......

CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL DOLJ

MEMORIU DE PREZENTAREAugust 2011

1

CUPRINS

I. Denumirea proiectului ...................................................................................... 4

II. Titular ................................................................................................................ 4

III. Descrierea proiectului.................................................................................... 4

Justificarea necesităţii proiectului............................................................. 5

Elementele specifice caracteristice proiectului propus

Descrierea proceselor................................................................................... 7

Profiluri şi capacităţile de producţie........................................................... 12

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate...........................................128

Planul de execuţie ......................................................................................... 128

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare.................. 129

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

Protectia calitatii apelor.............................................................................. 135

Protectia calitatii aerului.............................................................................. 139

Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor.......................................... 141

Protecţia împotriva radiaţiilor..................................................................... 144

Protectia solului si a subsolului .................................................................... 144

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ................................................... 149

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public ................. 150

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ...................................... 151

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .................. 161

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ........ 164

2

VI. Justificarea încadrării proiectului în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară ........................................................................... 166

VII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei ................... 167

VIII. Anexe

IX. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentelor proiectului ...................................................................................... 169

3

I. Denumirea proiectului:

Sistem de management Integrat al Deşeurilor în judeţul Dolj

II. Titular

- CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ;

- adresa poştală: Str. Unirii, nr. 19, 200585, Craiova, judeţul Dolj

- numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

Tel.: +40251/408200 , Fax:+ 40251/408225

www.cjdolj.ro

- numele persoanelor de contact:

- director Ileana Măjină

- consilier Emilia Nicu

Tel. 0251.480252, Fax: 0251.408.245

III. Descrierea proiectului:

Prezenta investitie este o componenta a Proiectului de Asistenţa Tehnica pentru Pregătire de Proiecte (Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation) PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01), revizuit in perioada octombrie 2010 – august 2011 de SC Resoursing Environment Consulting SRL.

“Sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale la nivelului judetului Dolj”. Sistemul este compus din mai multe componente, astfel:

Extinderea sistemului de colectare si transport al deseurilor reziduale, reciclabile si biodegradabile in tot judetul;

Implementarea sistemului de compostare individuala in mediul rural; Construirea a 4 statii de transfer deseuri la Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti; Construirea unei statii de sortare la Mofleni – Craiova si a trei statii de compostare

la Mofleni – Craiova, Calafat si Dobresti ce vor fi arondate, pentru satisfacerea necesitatilor la nivelul intregului judet;

Inchiderea a 8 depozite neconforme din mediul urban (Filiasi – 1 depozit; Calafat – 1 depozit; Bailesti – 2 depozite; Segarcea – 2 depozite; Bechet – 1 depozit si dabuleni – 1 depozit)

Constructia a 1156 platforme de pre-colectare la nivelul intregului judet.

Investitiile se vor realiza in judetul Dolj, dupa cum urmeaza:

Constructia a 4 statii de transfer pe raza localitatilor Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti

Constructia statiei de sortare si a statiei de compostare de la Mofleni – Craiova pe o suprafata de cca. 5 ha in cadrul arealului de 49 ha destinat initial depozitului ecologic de la Mofleni.

4

Constructia statiilor de compostare de la Calafat si Dobresti pe amplasamente adiacente statiilor de transfer.

Inchiderea celor 8 depozite neconforme din mediul urban (Filiasi – 1 depozit; Calafat – 1 depozit; Bailesti – 2 depozite; Segarcea – 2 depozite; Bechet – 1 depozit si dabuleni – 1 depozit) pe amplasamentele pe care acestea se afla

Constructia a 1156 platforme de pre-colectare pentru pozarea recipientilor de colectare a deseurilor reziduale si reciclabile la nivelul intregului judet (131 buc. in mediul urban si 1025 buc. in mediul rural).

Investitia totala estimata ca necesara a se aloca pentru perioda 2012 - 2013 in vederea implementarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor in judetul Dolj este de 50,071 milioane euro din care 47,665,5 milioane euro (valoare exprimata in preturi curente). Toate aceste investitii sunt destinate protectiei mediului.

Prezentul proiect face obiectul investitiilor ce urmeaza a primi finantare in cadrul Axei prioritare 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric” din cadrul „Programului Operational Sectorial - Mediu, 2007 – 2013”.

Justificarea necesităţii proiectului

Obiectivul general al proiectului este sa imbunatateasca infrastructura de mediu în conformitate cu standardele europene în domeniul gestionarii deseurilor pentru a spori în mod semnificativ calitatea mediului şi a conditiilor de viata.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale la nivelului intregului Judet care sa promoveze prevenirea generarii deseurilor şi valorificarea deşeurilor şi sa asigure atingerea tuturor tintelor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE şi a celor prevazute în POS Mediu.

Prin realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor menajere se va asigura implementarea unor directive ale Uniunii Europene din domeniul managementului deşeurilor transpuse în legislaţia naţională. Dintre acestea, cele mai importante se consideră a fi:

Directiva 2006/12/CEE privind deşeurile – transpusă în OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurile şi Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000;

Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor – transpusă în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

Directiva 94/278/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje – transpusă în HG nr. 621/2005 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (cu modificarile si completarile ulterioare).

De asemenea, prin realizarea investitiei propuse se va asigura indeplinirea obiectivelor stabilite in Programul Operational Sectorial pentru Mediu, in particular obiectivele axei prioritare 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric”.

5

La proiectarea sistemului de gestionare a deseurilor pentru judetul Dolj s-a tinut cont de elementele de planificare si prevederile urmatoarelor documente stategice:

- Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor;

- Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul deseurilor;

- Programul Operational Sectorial de Mediu;

- Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;

- Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia;

- Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj;

- Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea deseurilor: Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.

Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor Municipale pentru Regiunea 4 Sud Vest Oltenia a fost elaborat pentru perioada 2006-2013 si aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006. Planul Regional a fost supus procedurii SEA obtinand aviz de mediu nr. 5 din 4 decembrie 2006.

In conformitate cu prevederile articolului 8 alin (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat de Consiliul Judetean Dolj in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Dolj fiind finalizat la sfârşitul anului 2007.

Astfel, sistemul de gestionare integrata a deseurilor propus pentru judetul Dolj este in concordanta cu prevederile documentelor sus mentionate.

Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem de gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din sistem astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele mai bune tehnici pentru:

- Colectarea deseurilor;

- Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;

- Sortarea/reciclarea deseurilor;

- Tratarea deseurilor biodegradabile;

- Eliminarea deseurilor muncipale;

- Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural.

6

În judeţul Dolj, există doar un singur depozit conform – Depozitul pentru deşeuri urbane solide şi industriale similare, funcţional din iunie 2006 (data finalizarii primei celule - 31.03.2006).

Acest depozit a fost construit de SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL, ca urmare a contractului de asociere nr. 17/05.06.2002 incheiat cu Consiliul Local Craiova (care a pus la dispoziţie spaţiul necesar). Apoi, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a cedat acţiunile către SC ECOSUD SRL, care administrează în prezent depozitul.

Suprafaţa totală initiala destinată depozitului a fost de 49,38 ha cu o capacitate de cca. 6.000.000 m³ din care au fost cedate 5 ha pentru constructia viitoarelor statii de sortare si compostare din Craiova. Durata estimată de funcţionare este de cca. 30 de ani. În prezent, celula funcţionala este nr. 3 cu o suprafaţă de 1,2 ha, cu o capacitate de depozitare de approx. 200.000 m³ per celulă.

Conform datelor furnizate de operator, cantitatea de deşeuri depozitata pana în 2010 a fost de 513.635 tone..

Planşele reprezentând limitele amplasamentului proiectului sunt anexate prezentei documentaţii.

Elementele specifice caracteristice proiectului propus

Descrierea proceselor

Colectarea deseurilor

Pentru judeţul Dolj sunt propuse urmatoarele sisteme de colectare a deşeurilor:

Zona urbana

Blocuri

Se recomanda colectarea deşeurilor reziduale în puncte de colectare amplasate în zona blocurilor– bring sistem, la punct fix de colectare). În cazul acestor puncte de colectare, deşeurile vor fi colectate în containere de 1.1 m³.

Case individuale

Fiecare gospodarie individuala din orase şi municipiul Craiova va fi dotata cu o pubela de 120 l pentru colectarea deşeurilor reziduale.

Frecventa de colectare a deşeurilor

Pentru zona de blocuri, propunem colectate de trei ori pe saptamana în timpul verii ( aprilie – septembrie) şi de doua ori pe saptamana în timpul iernii ( Octombrie – Martie).

Avand în vedere ca în orasele mici si în zonele cu case individuale cantitatea de deşeuri reziduale generata dupa implementarea sistemului de colectare separata va scadea semnificativ, se propune ca frecventa de colectare a deşeurilor reziduale sa fie de odata pe saptamana.

7

Zona rurala

Case individuale

Pentru ca starea drumurilor şi dispunerea caselor din zona rurala a judeţului difera, este imposibila implementarea unui singur sistem. Astfel propune implementarea a doua sisteme, astfel:

In cazul în care conditiile existente permit amplasarea punctelor fixe de colectare se recomanda amplasarea utilizarea containerelor de 1.1 m³ la strada principala/drumul principal la platforme de colectare special amenajate.

In cazul în care conditiile existente nu permit construirea punctelor de colectare iar drumurile permit accesul autogunoierelor, în zone in care in prezent se implementeaza deja sistemul din poarta în poarta/la rigola, fiecare casa va fi dotata cu o pubela de 120 l pentru colectarea deşeurilor.

Frecventa de colectare a deşeurilor

Avand în vedere costurile ridicate de colectare în zonele rurale (densitate/cantitate redusa de deşeuri, distante mari), faptul ca deşeurile reziduale din zona rurala vor avea un continut redus de materie biodegradabila, se propune ca frecventa de colectare în aceasta zona sa fie de o data pe saptamana.

Atat in cazul zonelor urbane cat si a celor rurale frecventa de colectare propusa se va realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei, actualizat, si aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului – cadru al serviciului de salubritate a localitatilor.

Modalităţilor de identificare a containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale se va realiza conform ORDIN nr. 1.281 din 16 decembrie 2005.

Astfel se propune marcarea în culoarea negru/gri pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

Colectarea separata a deseurilor reciclabile

Pentru colectarea separata a deseurilor de ambalaje, a fost recomandat un sistem similar celui pentru colectarea fractiei reziduale, mixt, astfel:

Zona urbană

Zona de blocuri

Sistemul propus de colectare separată este cel prin aport voluntar la punct fix. Sistemul va fi implementat în aceleasi puncte de colectare care vor fi utilizate pentru deşeurile reziduale, platformele de precolectare, ce se vor amplasa în zona blocurilor.

La punctul de colectare vor fi adaugate, pe lângă containerele destinate colectarii deşeurilor reziduale, urmatoarele containere pentru colectare separata:

8

- container de 1.1 m3 pentru hartie si cartoane

- container de 1.1 m3 pentru plastic si metal

Distanta maxima dintre spatiul de amplasare a containerelor şi generator nu trebuie sa depaseasca 50 - 100 m.

Zone de gospodarii individuale

Fiecare gospodarie individuala va fi dotata cu o pubela de 240 l pentru colectarea separata a deşeurilor hartie/carton si o pubela de 240 l pentru colectarea separata a deseurilor de plastic şi metal.

Colectarea sticlei se realizeaza, de asemenea, prin aport voluntar în puncte de colectare stradale (in containere de 1,1 mc) atat în cazul gospodariilor individuale, cat si în cazul zonelor de blocuri.

Frecvenţa de colectare

Având în vedere costurile ridicate de colectare, în ipoteza ca în recipientii de colectare a deşeurilor reciclabile nu va patrunde materie organica, se propune ca frecventa de colectare sa fie:

Pentru zona urbana de blocuri:

o odata pe saptamana, pentru fractia hartie si carton;

o de doua ori pe saptamana pentru fractia de plastic si metale;

o odata la doua saptamani pentru sticla.

Pentru zona gospodariilor individuale:

o odata la doua saptamani, pentru fractia hartie si carton;

o odata la doua saptamani pentru fractia de plastic si metale;

o odata la doua saptamani pentru sticla.

Zona rurala

Zone cu gospodarii individuale

Pentru zonele rurale se recomanda colectarea la platformele de precolectare, sistemul de colectare prin aport voluntar. Punctele de colectare stradale vor fi prevazute cu 3 containere de 1,1 mc pentru colectarea separata a deşeurilor de hârtie şi carton, a deşeurilor de plastic si metale si a deşeurilor de sticla. In zonele in care sunt prevazute puncte de colectare pentru deseurile reziduale, containerele pentru deseurilor reciclabile vor fi pozitionate in cadrul aceleeasi platforme. In zonele in care colectarea rezidualului se face din poarta in poarta, containerele pentru colectarea deseurilor reciclabile vor fi amplasate pe trotuar astfel incat distanta maxima dintre spatiul de amplasare a containerelor şi generator nu trebuie sa depaseasca 100 m.

Frecventa de colectare

9

Avand în vedere costurile ridicate de colectare, a cantităţilor relativ scazute din mediul rural, precum şi ipoteza ca în containere pentru colectarea reciclabilelor nu se vor regasi cantităţi seminificative de deşeuri organice, se propune ca frecventa de colectare sa fie urmatoarea:

- odata pe lună pentru hatrie si carton;

- odata pe saptamana pentru plastic si metale;

- odata la doua saptamani pentru sticla.


Astfel se propune marcarea în culoarea:

- albastru pentru fractia hartie si carton;

- galben pentru fractia plastic si metal;

- verde pentru fractia sticla

pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

Colectarea separata a deseurilor biodegradabile municipale

Pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile, a fost propus urmatorul sistem:

Zona urbană

Centrul oraşului şi zonele de blocuri

Recomandare:

Sa nu se introduca de la inceput sistemul de colectare la sursa a deşeurilor biodegradabile alimentare în zonele de blocuri şi din centrul localitatilor pe termen scurt;

Sa se monitorizeze imbunatatirea functionarii sistemului de colectare a materialelor reciclabile;

Sa se monitorizeze cererea de compost, ceea ce se va testa prin introducerea pe termen scurt a compostarii deşeurilor verzi;

Sa se revizuiasca situatia peste o perioada de 5 ani. Daca situatia pare sa se fi imbunatatit, sa se inceapa realizarea de zone pilot privind colectarea deşeurilor biodegradabile generate în zonele de blocuri şi centrale ale localitatilor.

Zone de case individuale:

Se recomanda ca în cazul în care va fi prevazuta compostarea deşeurilor biodegradabile sa se introduca sistemul de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele de case individuale in pubele de 120 l .

10

Introducerea sistemului de colectare a deşeurilor biodegradabile ar trebui realizata prin intermediul unor zone pilot pentru a testa reactia şi gradul de participare al generatorilor de deşeuri şi pentru a face anumite ajustari inainte de introducerea acestuia pentru toate zonele de case individuale din judet.

Colectarea deşeurilor biodegradabile la gospodariile individuale se va realiza în pubele de 120 l.

Frecventa de colectare

Frecventa de colectare a pubelei pentru deşeuri biodegradabile este propusa a fi odata pe saptamana.

In cazul zonelor urbane frecventa de colectare propusa a fractiei biodegradabile se va realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei, actualizat, si aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului – cadru al serviciului de salubritate a localitatilor.


Astfel se propune marcarea în culoarea maro pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

Zona rurala

In zonele rurale sau în zonele unde se mai cresc animale (gaini, iepuri, porci, etc.) marea majoritate a deşeurilor biodegradabile sunt sau compostate individual sau utilizate ca hrana pentru animale.

In prezent, introducerea sistemului de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele rurale nu ar avea rezultate importante. în plus, costurile de colectare vor fi foarte ridicate. Astfel, nu se recomanda introducerea sistemului de colectare separata a deşeurilor biodegradabile în zonele rurale ci compostarea individuala tinand cont şi de experienta existenta deja în acest sens în zonele rurale.

In acest sens gospodariile individuale vor fi dotate cu compostoare individuale.

Transportul deseurilor

Transportul deseurilor reziduale

Zona Craiova – deseurile reziduale vor fi transportate direct la depozitul conform Mofleni - Craiova

Zona Filiasi – deseurile reziduale vor fi transportate la statia de transfer ce se va construi la Filiasi urmand a fi apoi transportate la depozitul conform Mofleni - Craiova

Zona Calafat – deseurile reziduale vor fi transportate la statia de transfer ce se va construi la Calafat urmand a fi apoi transferate la depozitul conform Mofleni - Craiova

11

Zona Bailesti – deseurile reziduale vor fi transportate la statia de transfer ce se va construi la Bailesti urmand a fi apoi transferate la depozitul conform Mofleni - Craiova

Zona Goicea – deseurile reziduale vor fi transportate la statia de transfer ce se va construi la Goicea (proiect PHARE) urmand a fi apoi transferate la depozitul conform Mofleni – Craiova

Zona Dobresti – deseurile reziduale vor fi transportate la statia de transfer ce se va construi la Dobresti urmand a fi apoi transferate la depozitul conform Mofleni – Craiova

Transportul deseurilor reciclabile

In perioada 2010 – 2012 deseurile reciclabile din zonele Craiova, Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti vor fi transportate la statia de sortare de la Mofleni – Craiova, urmand apoi din anul 2012 ca in fiecare din aceasta zona sa se construiasca o statie de sortare conexa statiei de transfer.

Pentru zona Goicea incepand din cursul anului 2010 va fi data in exploatare statia de sortare ce se construieste pe proiect PHARE.

Transportul deseurilor biodegradabile municipale

Deseurile biodegradabile ce vor fi colectate separat vor fi din zona urbana, deseuri verzi din parcuri, deseuri biodegradabile din piete si gospodarii.

Din anul 2013 sunt preconizate a fi construite si a intra in functiune statiile de compostare de la Mofleni – Craiova, Calafat si Dobresti care vor prelua din zonele urbane deseurile biodegradabile colectate separat.

Profiluri şi capacităţile de producţie

Statia de compostare de la Mofleni - Craiova

Caracteristicile amplasamentului

LOCALIZARE

Amplasamentul ales se afla langa depozitul ecologic de la Mofleni, la aprox. 50 m S, de pe al carei amplasament initial a fost si scos si repartizat in vederea constructie prezentei investitii.

Vecinătătile amplasamentului studiat sunt:

• la nord – Drum de exploatare 684 (4 m)

• la sud - actualul depozit de deseuri ecologice

• la est – teren Consiliul Local

• la vest – drum asfaltat acces depozit, dig de protectie raul Jiu

DISTANTA FATA DE LOCUINTE

Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 1 km S.

12

DISTANTA FATA DE APELE DE SUPRAFATA

In vecinatatea amplasamentului la aprox. 400 m E se afla raul Jiu..

DISTANTA FATA DE PADURI SAU ALTE OBIECTIVE

La aprox. 50 m S se afla Depozitul ecologic de la Mofleni – Craiova iar in Est se va invecina cu viitoarea statie de sortare de la Mofleni – Craiova.

DRUMUL DE ACCES

Accesul catre amplasament se face din drumul judetean la iesirea din orasul Craiova spre localitatea Bucovăţ pe un drum de balast pe linga digul riului Jiu. Inainte de podul peste riul Jiu se face dreapta si se merge pe linga digul riului Jiu 1,4 Km pe un drum de balast iar acesta se intersectează cu un drum asfaltat in lungime de aprox 1 Km ce face accesul la depozitul ecologic. Din drumul asfaltat se continua un drum de pamint (DE 684) de 4 m laţime în lungime de 250 m si se ajunge in partea de N la amplasamentul studiat.

TOPOGRAFIA AMPLASAMENTULUI

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul municipiului Craiova si implicit amplasamentul Mofleni, se situeaza in zona centrala, din vestul Campiei getice, fiind caracterizata de formele de eroziune – acumulare ale raului Jiu.

Amplasamentul Mofleni este situat pe lunca malului stang a Jiului, cu altitudine cuprinsa intre 0.5 si 5.00 m.

Reteaua hidrografica este caracterizata de prezenta raului Jiu. Acest curs al raului prezinta un pronuntat caracter asimetric, avand malul drept abrupt, iar cel stang in trepte care prezinta diferite nivele de terasa si datorita tendintei de a se deplasa spre dreapta poate sapa puternic malul respectiv.

Afluentii principali ai Jiului sunt Amaradia si Motrul. Cei doi afluenti au un curs meandrat cu versanti domoli.

Din punct de vedere morfologic terenul amplasamentului este relativ plan cu numeroase denivelari in partea de est a digului.

Amplasamentul studiat precum si zona municipiului Craiova se situeaza din punct de vedere seismic in zona „D” avand coeficientul seismic ks = 0.16.

Din punct de vedere geologic, amplasamentul este situat pe mai multe nivele de pamanturi avand caracteristice mineralogice si petrografice asemanatoare (cu exceptia formatiunii de la baza).

Alcatuirea litologica contine predominant nisipuri si pietrisuri ce favorizeaza acumularea unor strate acvifere.

Geotehnica amplasamentului este formata din roci acoerente, reprezentate prin nisipuri fine, foarte slab argiloase, nisipuri medii la grosiere, cu rare elemente de pietris marunt, pietrisuri marunte si mari in masa de nisip grosier.

Optiuni tehnice si tehnologia aleasa

13

Statia de compostare este prevazuta cu urmatoarele elemente tehnice functionale:

Cladirea administrativa

Cladire receptie si cantar

Garaj si atelier mecanic

Platforma de spalare

Descompunere aeroba intensa

Maturare

Sitare si stocare compost;

Hala stocare compost

Drumuri

Imprejmuirea si spatii verzi

Iluminatul exterior

Parcari si alei pietonale

Elemente de proiectare si operare

Parametri de proiectare

Parametrii principali care au fost folositi la proiectarea statiei sunt:

- capacitatea medie anuala a statiei de compostare: 19.000 t/an

- nivelul mediu de incarcare statie: 90%;

- capacitatea medie zilnica 52,00 t/zi;

- timpul de compostare intensa: 4 saptamani;

- timpul de maturare a compostului: 12 saptamani;

- numar personal de deservire: 13 oameni;

- schimburi de lucru: 1 schimb/zi.

Solutie constructiva

Intregul amplasament pentru compostare va fi prevazut cu suprafata betonata, care va asigura o panta de scurgere de 1,5 % si care va fi prevazuta cu rigole pentru a directiona lichidul in exces catre decantorul de colectare a apelor uzate si a apelor tehnologice.


14

Constructia propusa este de tip parter si are dimensiunile maxime in plan de 21.30 x 10.30 m si cota finala a pardoselii interioare la 0.35 m fata de cota terenului natural nivelat. Inaltimea libera a parterului este de 3.00 m.Structura de rezistenta a constructiei este din cadre de beton armat, capabila sa preia sarcinile gravitationale si cele orizontale care actioneaza asupra ei. Schema statica consta din cadre de beton armat pe cele 2 directii principale cu incastrari in nodurile planseelor si in fundatii.

Alcatuirea de amsamblu a constructiei este compacta evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, maselor si rigiditatilor, in vederea limitarii efectelor nefavorabile de torsiune generata sub actiunea seismica.

Prin modul de dispunere a elementelor structurale s-a asigurat transmiterea directa a incarcarilor gravitationale la teren.

S-a asigurat conlucrarea spatiala intre componenetele sistemului structural vertical prin realizarea la nivelul planseului de acoperis a unei saibe orizontale suficient de rigide si rezistente.

Incalzirea cladirii se va asigura printr-o centrala termica trifazica cu circulatie fortata si o putere de 28 Kw. Sistemul de incalzire va mai fi alcatuit din conducte de transport de tip PEXAL si calorifere electrice.


Zona de receptie a deseurilor este formata dintr-o alveola a drumului de acces pe amplasament in imediata vecinatate a portii de acces, pentru a permite verificarea si inregistrarea fiecarui vehicul de transport a deseurilor care intra sau ies din amplasament.

Cladirea receptie este alcatuita dintr-un eurocontainer avand o structura metalica realizata din tevi rectangulare, peretii si podeaua fiind realizate din panouri sandwich cu spuma rigida din poliuretan, plafonul este realizat din doua starturi de tabla profilata si un miez de vata minerala. Usile exterioare sunt metalice sau din PVC cu geam in dubluvitraj, iar ferestrele sunt din profile PVC tricamerale cu geam in dubluvitraj.

Dimensiunile eurocontainerului sunt 6.16 lungime, 2.44 latime si 2.67 inaltime.

Acesta este echipat electric, are un grup sanitar compus din WC si lavoar si va fi conectat la reteaua de apa menajera, canalizare cat si instalatie electrica.

Cantarul s-a ales a fi cu structura supraterana mixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 60 de tone


Garajul se afla pe o platforma betonata de 20 cm avand 3 pereti inchisi cu tabla ondulata si un perete deschis pentru accesul utilajelor. Invelitoarea este realizata din tabla ondulata .

Dimensiunile in plan ale garajului sunt 11.35 m x 9.55 m si are o inaltime de 4.50 m la streasina.

15

Structura de rezistenta este realizata din stalpi metalici 25 x 25 si grinzi cu zabrele. Invelitoarea are o panta de 2%. Modul de executie al platformei este la fel ca cel al platformei din hala de sortare. Interiorul garajului este delimitat cu panouri termoizolante deservind ca spatiu pentru atelier mecanic.


Platforma de spalare va fi utilizata pentru spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din statia de compostare.

Zona de receptie, stocare si tocare

Deseurile organice care urmeaza a fi compostate sunt receptionate in „zona de tocare deseuri„ unde ele sunt tocate si pregatite pentru a fi asezate in gramada aferenta compostarii intense.

Zona de receptie, stocare si tocare a deseurilor organice are o suprafata de aprox. 617.00 m2. Statia va fi prevazuta cu un gard din beton de aproximativ 1,5 m inaltime, amplasat in zona de stocare a materialelor compostabile si in zona de stocare a compostului final sortat pentru a preveni imprastierea materialelor in afara amplasamentului. Zona de depozitare a compostului sortat are o suprafata ed aprox. 760.00 m2 si va fi inconjurata de un perete de 2.00 m inaltime si acoperita.

Descompunere aeroba intensa

Conceptul de compostare aeroba poate fi folosit pentru a composta o varietate larga de deseuri organice, inclusiv cele provenind din gradini sau deseurile solide menajere sortate. Procedeul consta intr-un sistem de aerare peste care este asezata fractia organica in gramezi. Inainte de asezarea in gramezi, materialul este maruntit iar umiditatea este reglata la 50-60%. Gramezile vor avea o forma trapezoidala cu o inaltime de 3.0 m, la baza avand o latime de 6.50 m, varful gramezii va avea o latime de 2,0 m, iar lungimea va fi de 60.0 m, rezultand un volum pentru fiecare gramada de 765,00 m3. Sistemul de aerare este prevazut cu un compresor de aer racordat la o retea de conducte perforate din PEID amplasate direct pe suprafata betonata sub fiecare gramada, pentru aerarea gramezilor. Conducta perforata va avea lungimea egala cu lungimea unei gramezi. Conducta principala care pleaca din compresor si alimenteaza conductele de sub gramezi va avea lungimea de 68 m. Acestea asigura conversia biologica si totodata controleaza temperatura in interiorul gramezii. Gramada aferenta compostarii intensive va fi acoperita cu o membrana care asigura temperatura necesara in interiorul gramezii. Membrana va fi actionata atat mecanic cat si electric fiind dotata cu un motor electric pentru retragerea ei in momentul cand gramada este remaniata, stropita sau la sfarsitul perioadei de 4 saptamani. Platforma de compostare intensa este inconjurata de un sant pentru colectarea scurgerilor. Lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii. Suprafata destinata descompunerii aerobe este de 2700.00 m2 pentru capacitatea de 19.000,00 de tone pe an. Exista o suprafata de circa 4458.00 m2 conform planului de situatie in vederea extinderii pentru capacitatea de 34000.00 de tone pe an.

Aceasta faza de compostare intensiva dureaza 4 saptamani.

Maturare

16

Pentru un management activ al procesului, gramezile de la maturare sunt remaniate cu ajutorul unei masini speciale ceea ce evita compactarea gramezii, imbunatateste schimbul de aer, aduce la suprafata gramezii materialul din interior si introduce in gramada materialul de la suprafata. In acest mod pot fi distruse prin compostare semintele de buruieni, agentii patogeni si larvele de muste, ele ajungand in mijlocul gramezii unde temperatura este mai mare. Intorcand si amestecand din nou cu ocazia remanierilor materialele supuse compostarii acestea se fragmenteaza in particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact. Excesul de remanieri poate conduce la reducerea porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine prea mica. Gramezile de maturare au 3.00 m inaltime, o latime de 6.50 m la baza, la partea superioara latimea fiind de un metru, iar lungimea unei gramezi de maturare este de 60.00 m, rezultand astfel un volum de 765.00 m3 pentru fiecare gramada de maturare. Suprafata destinata maturarii este de 8268.00 m2 pentru capacitatea de 19000.00 de tone pe an. Exista o suprafata de circa 5478.00 m2 conform planului de situatie in vederea extinderii pentru capacitatea de 34.000,00 de tone pe an.

Platforma de maturare este prevazuta cu un acoperis pentru scurgerea apelor pluviale.

Aceasta perioada de maturare dureaza 12 saptamani, timp in care gramezile se vor intoarce cu dispozitive speciale.

Toate apele pluviale provenite de la compostarea intensiva si maturare vor fi preluate de rigole perimetrale si conduse in decantor.

Sistare si stocare compost

Compostul ajuns la sfarsitul perioadei de maturare este separat in functie de granulozitate si este stocat conform planului de situatie in „zona separare compost”, urmand a fi valorificat.

Hala stocare compost

Constructia proiectata este de tip hala parter si este destinata stocarii compostului in vederea valorificarii ulterioare; dimensiunile de baza ale constructiei, dictate de considerente tehnologice si impuse prin tema de proiectare sunt:

- lungime (intre axe) 36.60 m;

- deschidere (intre axe) 20.00 m;

- numar de travee: 5 travee de 7.50 m;

- inaltimea la streasina: 7,00 m;

- pana acoperisului: 10 grade.

Structura de rezistenta este alcatuita din stalpi si grinzi metalice TIP HEA cu sectiune variabila, cu inaltime de 7,50 m .

Fundatia structurii va fi realizata din fundatii izolate cu bloc din beton simplu C 8/10 si cuzinet din beton armat C 12/15. Perimetral intre cuzineti se realizeaza grinzi soclu din beton armat C 12/15 cu sectiunea de 0,60 x 0,40 m. Placile de baza ale stalpilor vor fi montate pe un strat de mortar de poza M100 care are rolul de a prelua eventualele

17

denivelari sau neplaneitati ale suprafetei din beton si sunt fixate prin intermediul buloanelor de ancoraj.

Platforma betonată se va realiza prin săpătură până la cota stratului bun de fundare. Se va realiza o pernă de balast de 30 cm cu un grad de compactare de 95-98%. După aducerea la cotă se va turna o şapă de egalizare C 4/5 de 10 cm pentru un contact cât mai uniform între platformă şi pernă de balast. Placa va avea o grosime de 20 cm si se va realiza din beton armat C16/20. Armarea se va realiza cu plase sudate tip STNB 8x100/8x100 dispuse la 5 cm de partea inferioară si superioara a plăcii.

Perimetral se realizeaza un soclu din beton armat C 12/15 cu sectiunea de 0.20 x 0.60 m.

Peretii vor fi fixati de stalpii structurii prin elemente orizontale – Profile Z120 din tabla zincata. Peretii se vor exectua din panouri de tabla cutata, pentru a proteja de intemperii.

Acoperisul va fi realizat tot din panouri de tabla care au alcatuirea identica cu cei folositi la pereti si sunt fixati pe grinzile de cadru transversale prin pane metalice – profile Z150 din tabla zincata.

Apa pluviala de pe acoperis va fi preluata printr-un sistem de jgheaburi si burlane din P.V.C. Hala este conectata la instalatia electrica a depozitului.

Se va utiliza un incarcator frontal pentru organizarea initiala a gramezii, pentru incarcarea compostului in masinile de transportat sau de imprastiat, etc.

Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 3813.00 m2.

La proiectarea traseului drumurilor interioare s-a avut in vedere asigurarea unei raze exterioare de racordare de minimum 12,50 m pentru a permite accesul si manevra autovehiculelor de transport a containerelor de 30 m3 care au un cerc de viraj cu raza de minim 10 m.

Incadrarea sistemului rutier de tip rigid se va face cu borduri prefabricate 20x25 cm, asezate pe fundatie de beton de ciment C6/7.5 cu dimensiuni de 15x30 cm.


In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul statiilor, este necesara imprejmuirea/protejarea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru.

Imprejmuirea incintei celor doua statii tehnologice, se va realiza cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 1,5 m x 2,5 m, dispuse pe stalpi din teava rectangulara zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton .Lungimea totala a gardului este de 845.00 m, spatiile verzi ocupa o arie de 1520,00 mp.

Iluminatul exterior

Instalatiile electrice de iluminat exterior sunt alimentate din tabloul electric general, prin cablu electric subteran. Aceste instalatii se realizeaza conform planului de situatie cu

18

retelele. Corpurile de iluminat de tip PVA – 2a sunt echipate cu lampi cu vapori de mercur de 250 W si drosel corespunzator lampii.

Corpurile de iluminat se instaleaza pe stalpi din beton armat tip SE 4. Fiecare stalp electric este dotat cu o cutie de sigurante electrice.

Aprinderea si stingerea lampilor pentru iluminatul electric exterior, se poate face manual de la tabloul electric general TG, sau automat prin instalarea unui luxomat sau a unui ceas programator, care poate comanda aprinderea si stingerea lampilor in functie de lumina existenta sau a programarii anticipate. Fiecare stalp electric va avea placuta de avertizare cu inscriptia pericol de electrocutare.


Amplasarea constructiilor noi din zona administrativa: receptie, cladire administratie, prevede realizarea unor spatii de parcare. Astfel conform «Normativului pentru amenajarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane, Indicativ P132» , s-au proiectat un numar de 16 locuri de parcare pentru statia de sortare, si 8 locuri pentru cea de compost cu dimensiunile 2,50 x 5,50 m dispuse sub un unghi de 90 fata de axul aleilor de acces auto.

Accesul pietonal ce se dezvolta in incinta se va face printr-o retea de alei pietonale cu latimea de 1.50 m (conform plan de situatie). Aleile pietonale insumeaza o suprafata de 1056 m2 si sunt realizate sub forma unui pavaj din beton de 5,0 cm grosime, asezat pe un strat de nisip pilonat de 10,0 cm grosime.

Utilitati

Caile de acces

Accesul la statie de sortare si compostare se va realiza prin intermediul drumului de exploatare 684 existent din pamant, cu latimea de aproximativ 4 metri avand lungimea de aproximativ 525 de metri si care face legatura cu drumul de acces la depozitul de deseuri, asfaltat.

Drumul de exploatare se va reabilita pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservi statiea de sortare, statia de compostare si nu numai. Drumul va avea o latime de 3,50 metri, iar pe traseul acestuia se vor amplasa 3 alveole pentru a permite deplasarea autovehiculelor pe ambele sensuri. Lungimea drumului de exploatare va fi de aproximativ 607 metri. Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime. Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20x25x50 cm asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15x30cm

Alimentare apa potabila

Apa potabila va fi asigurata din surse autorizate.

Alimentare apa tehnologica

19

In perioada de operare, alimentarea cu apa a facilitatilor de tratare a deseurilor se va asigura prin executarea unui put forat de 12.00 m.

Alimentarea cu apa se va realiza dintr-un rezervor de 150 mc situat in apropierea putului forat. Rezervorul va alimenta statia si cladirea administrativa

Sistemul de alimentare cu apa potabila aflat in interiorul amplsamentului pentru compostare va avea in compunere:

- conducta PEHD Dn 63 mm, L = 95.00 m;- camin de vana;- conducta PEHD Dn 63 mm, L = 88.00 m;- camin de vana;- conducta PEHD Dn 63 mm, L = 51.00 m.

Principalele utilizari ale apei pe amplasament vor fi:

- umectarea gramezilor de compost;- igienizare platforme tehnologice;- activitati igienico – sanitare ale angajatilor;- stropirea spatiilor verzi;- stingerea incendiilor.

Cerinta de apa s-a determinat conform STAS 1478-90 si SR 1343/1-2006.

Elementele avute in vedere la calculul necesarului de apa sunt urmatoarele:

- apa va fi asigurata prin forarea unui put la 12 m. Apa este potabila si poate fi asigurat un debit suficient.

- numarul de angajati pe amplasament - numarul mediu de vehicule de transport

Sistemul de canalizare

Tipurile de apa uzata care vor fi generate pe amplasament sunt:

- apa uzata tehnologica rezultata din activitatile de igienizare a platformelor, vehiculelor si a containerelor de transfer;

- apa in exces rezultata din gramezile de compost;- apa uzata de tip fecaloid menajer – provenita din cladirile administrative si de la

cabina cantarului.Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor si de la igienizarea platformelor tehnologice la compostare este colectata printr-un sistem de conducte PVC Dn 200 mm fiind condusa la bazinul vidanjabil amplasat in zona estica a amplsamentului (zona mai joasa).

Apa in exces care rezultata din gramezile de compost aflate in faza de compostare intensiva (proces desfasurat in gramezi acoperit) are o geneza asemanatoare levigatului.

20

Sistemul de rigole amplasat sub gramezi dreneaza aceste ape care sunt conduse catre bazinul etans vidanjabil. Cantitatile generate sunt considerate reduse.

Apa uzata rezultata din activitatile administrative va fi colectata cu ajutorul aceluiasi sistem care colecteaza apa uzata tehnologica, fiind in final colectata in bazinul vidanjabil.

Colectarea apei pluviale potential impurificate se va realize prin intermediul aceluiasi sistem de canalizare care colecteaza apa uzata tehnologica si apa uzata de tip menajer. Suprafetele de pe care se va colecta apa pluviala potential impurificata sunt:

zona de receptie si tocare la statia de compostare, inclusiv zona de maturare a gramezilor de compost;

Apele pluviale neimpurificate vor fi colectate de pe suprafata carosabila, si acoperisul contructiilor prin rigole de scurgere si vor fi inmagazinate intr-un rezervor de unde sunt pompate peste dig in raul Jiu.

Alimentarea cu energie electrica

Instalatiile de alimentare cu energie electrica, cuprind urmatoarele obiecte:

- racord electric aerian LEA 20 kV la linia electrica existenta in zona;

- post trafo 20/0,4 kV de incinta, prefabricat in cabina, de 630 kVA;

- retele electrice de forta de incinta (proiectate in lucrare);

- retele electrice de iluminat (proiectate in lucrare);

- instalatie paratrasnet (proiectata in lucrare);.

Retelele de alimentare cu energie electrica a receptorilor de forta din incinta se asigura printr-o retea de cabluri subterane racordate la tabloul general alimentat din postul trafo de 630 kVA.

Caracteristicile electroenergetice ale obiectivului sunt:

- putere instalata (totala) Pi (kW) = 544,5 kW;- putere absorbita (totala) Ps (kw) = 381,2 kW;- putere ceruta (totala) Sc (kVA) = 414,3 kVA;- tensiunea retelei Un = 3x230/400Vca;- frecventa retelei Fn = 50 ± 0,5 Hz;- factor de putere cos φ = 0,92;- durata maxima de întrerupere în alimentarea cu energie electrica, din sistemul

energetic, va fi conform avizului de racordare solicitat de beneficiar.Pentru asigurarea energiei electrice necesara actionarii receptoarelor electrice ale instalatiilor functionale sau tehnologice, se prevad circuite electrice racordate la tablouri/firide de distributie electrice.

21

Circuitele electrice de forta se vor realiza cu cabluri de cupru cu intarziere la propagarea flacarii, de tip CYY-F in motaj aparent. Fixarea cablurilor de elementele de constructie se va realiza cu dispozitive adecvate. Pe portiunile unde cablurile sunt supuse loviturilor mecanice se vor lua masuri de protectie a acestora.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor vitali se asigura dintr-un tablou electric racordat din tabloul de j.t. a postului trafo.

Consumatorii vitali sunt: pompa de incendiu. Continuitatea in alimentarea cu energie electrica, a consumatorilor vitali, in cazul disparitiei alimentarii de baza, este asigurata printr-un grup electrogen automat de 31 kVA.

Compensarea puterii reactive datorate aportului motoarelor electrice se face centralizat, cu o baterie de condensatoare de 120 kVAr reglabila in trepte, cu comutare automata.

Pentru asigurarea iluminatului de securitate pe timp de noapte se va realiza o retea electrica de iluminat exterior de 0,4 kV cu cablu de iluminat CYAbY montat subteran si corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu montate pe stalpi de beton dispusi pe perimetrul incintei la distanta de cca. 35-50 m. Corpurile de iluminat sunt prevazute a avea condensatoare inglobate pentru a functiona cu un factor de putere mediu de 0,92. Comanda iluminatului se va realiza centralizat de la cladirea receptie. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a obiectivelor din incinta se realizeaza prin retele electrice subterane cu cabluri de cupru armate tip CYAbY. Cablurile de alimentare se vor monta ingropat in pamant sub adancimea de inghet si vor fi protejate la subtraversarea carosabilului.

Paza contra incendiilor , protectia muncii

Pentru realizarea unei protectii a personalului de deservire care este implicat in activitatile tehnologice care se desfasoara in cadrul statiei de transfer, s-au luat urmatoarele masuri:

- toate zonele de lucru unde se vor executa manevre cu autovehiculele de deservire sunt marcate/ delimitate cu vopsea reflectorizanta;

- ariile pentru stocarea deseurilor menajere in vrac sau in containerele metalice sunt delimitate vizibil, tot prin zonare cu vopsea reflectorizanta, rezistenta la intemperii;

- rampa de acces pe platforma de descarcare a deseurilor cat si rampa tehnologica de incarcat containere sunt prevazute cu proeminente metalice antiderapante confectionate din bara de otel PC 52 cu sectiunea de ø16 – S 235 SR EN 10025/1991;

- accesul personalului de deservire in punctele de lucru, se face numai dupa ce a fost verificata dotarea corespunzatoare cu echipamentul obligatoriu de lucru al fiecarui membru;

22

- efectuarea instructajului periodic cu personalul de deservire despre principalele masuri specifice de tehnica securitatii muncii in statiile de transfer.

Echipamentul de lucru al personalului de deservire al statiei va fi compus din costum salopeta cu pieptar si/sau combinezon de uz general, casca de protectie, ochelari de protectie cu aerisire indirecta si ocular tratat impotriva aburii conform EN 166, cizme apa-noroi conform EN-ISO 20343:2004, manusi de protectie textile. Pentru incarcatorul manual s-a prevazut si o semimasca de protectie conform EN 149-2001, din materiale netesute in straturi multiple, care asigura protectie la pulberi de substante solide, netoxice.

Platformele operationale sunt realizate din materiale neinflamabile (beton armat) care nu pot intra in combustie chiar in cazul aprinderii deseurilor reciclabile.

Pentru protectie contra incendiilor s-a prevazut un numar de 8 stingatoare portabile cu pulbere tip P6 amplasate in cabina receptie, in cabina vestiare si in garajul mecanic.

Necesarul de apa

Principalele utilitati ale apei vor fi:

- Spalare vehicule si containere;

- Umectarea gramezilor de compost;

- Spalare platforme tehnologice;

- Nevoi igienico-sanitare;

- Stropirea spatiilor verzi;

- Stingerea incendiilor.

Cerinta de apa s-a determinat conform STAS 1478-90 si SR 1343/1-2006


- Apa va fi asigurata prin forarea unui put la 12 m. Apa este potabila si poate fi asigurat un debit suficient;

- Numarul de angajati pe amplasament este de 13;

- Numarul mediu de vehicule de transport spalate zilnic este de 1 vehicul si 5 containere;

- Suprafata platformelor spalate zilnic este de 6800 mp.

Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice

Tabel - Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice

Nr.crt. Necesarul de apa tehnologica

Debit Suprafata Necesar de apa

Necesar de apa

Observatii

23

specific maxim zilnic

maxim orar

(dm3/m2, zi)

(m2) (m3/zi) (m3/h)

Statie Compostare

1 Spalare zona maturare 1 12200 12.2 9.15

2 Spalare zona compostare intensa

1 4500 4.5 3.38

2 Spalare zona depozitare compost

1 600 0.6 0.45

2 Spalare containere 1 500 0.5 0.38 Suprafata laterala container 50 mp/ 10 buc.

3 Spalare autovehicule 0.5 0.375 1 camioan

TOTAL 18.3 13.73

TOTAL Statie Sortare + Compost 25.3 18.98

Necesarul de apa pentru stingerea efectiva a incendiilor

S-a stabilit conform SR 1343-1:2006 si STAS 1478-90. Astfel majoritatea constructiilor din cadrul statiilor de sortare – transfer si compostare se incadreaza la gradul III de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu. Din acest motiv rezulta ca:

Debitul necesar pentru stingerea incendiului din interiorul cladirii – 10 dm3/s.

Debitul necesar pentru stingerea unui incendiu din exterior este de 15 dm3/s sau 54 m3/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantului este de 3 ore.

Determinarea necesarului de apa pentru nevoi igienico-sanitare

S-a realizat conform stasului SR 1343-1:2006. S-a determinat functie de tipul de consumator si se calculeaza analitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare fiecarui utilizator. Necesarul de apa pentru fiecare consumator s-a estimat ca fiind 50 dm3/om, zi. Coeficientul de variatie zilnica s-a adoptat: Kzi = 1.30. Coeficientul de variatie orara Kor

s-a adoptat 2.5.

Tabel - Necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare - Statia de CompostarePersonal Defalca Nr.or Debit Qn zi Qn zi Kz Qn zi Ko Qn

24

re angajati Statie Sortare - Transfer

e pe schimb

specific med med i max r or max

Sortare (ore) (dm3/om zi)

(dm3/zi)

(m3/zi)

(m3/zi)

(m3/h)

Administratie 4 8 50 200 0.21.3 0.26 2.5 0.08

Personal calificat 2 8 50 100 0.1

1.3 0.13 2.5 0.04

Munictori 1 8 50 50 0.05 0.00 2.5 0.00

Soferi 4 8 50 200 0.21.3 0.26 2.5 0.08

Personal necalificat 2 8 50 100 0.1

1.3 0.13 2.5 0.04

TOTAL 13 650 0.65 0.78 0.24

Necesarul de apa pentru stropit spatii verzi

Periodic spatiul verde din incinta celor doua statii va trebui udat, astfel incat sa se realizeze o bariera verde care sa protejeze zonele limitrofe. Debitul specific utilizat pentru udatul spatiului verde este: 1,5 dm3/m2.

Sspatiu verde = 1535.00 m2.

Volumul zilnic pentru spălat-stropit:

[m3]. Timpul in care se realizeaza spalatul si stropitul spatiului

verde este de 2 ore.

Debitul orar pentru spălat-stropit:

25

[m3/h].

Debite de ape uzate

Debitele de apa uzata menajera vor fi date de debitele rezultate in urma proceselor tehnologice, a debitelor de apa obtinute ca urmare a nevoilor igienico-sanitare ale angajatilor, precum si a debitelor de ape meteorice colectate de sistemul de rigole sau zona de receptie si tocare deseuri.

Debitul de apa meteorica:

[dm3/s],

in care:

m – coeficient de inmagazinare – 0,8;

s – suprafata bazinului de, in ha;

i – intensitatea ploii de calcul (normate), in dm3/s, ha;

- coeficient de scurgere, 0,7 pentru suprafetele considerate.

Durata ploii de calcul t - 15 min. Intenstiatea ploii calcul s-a determinat cu ajutorul curbelor IDF – 170 dm3/s, ha.

Debitul de ape meteorice va fi preluat de sistemul de colectare ape uzate:

(m3/s). – doar pe timp de ploaie (15 min).

Determinarea debitelor de ape meteorice conventional curate potential nepurificata

Debitele de ape meteorice s-au determinat ca si mai sus, cu diferenta ca s-au considerat doar suprafetele unde acestea nu intra in contact cu potentialii poluanti rezultati in manevrarea deseurilor sau a compostului.

Tabel - Debitul de ape meteorice - Statia de CompostareStatie compostare

Suprafata ф m Intensitate ploaie

Debit apa meteorica

(m2) (dm3/s, ha) (m3/s)

Suprafata betonata 31956 0.7 0.8 170 0.30

Acoperisuri 12967 0.7 0.8 170 0.12

Spatii verzi 1535 0.1 0.8 170 0.00

26

TOTAL 0.43

Apele meteorice vor fi colectate de catre rigole cu gratar metalic si stocate intr-un bazin de 500 mc. Din bazin ele vor fi pompate peste dig si deversate in raul Jiu.

Apele tehnologice rezultate de la spalarea suprafetelor tehnologice, spalarea rotilor autovehiculelor, a containerelor vor fi colectate printr-un sistem de conducte PVC Dn 200 mm si trimise in bazinul etans vidanjabil.

Operare

Intregul amplasament pentru compostare va fi prevazut cu suprafata betonata, care va asigura o panta de scurgere de 1,5 % si care va fi prevazuta cu rigole pentru a directiona lichidul in exces catre bazinul de colectare a apelor uzate.

Avandu-se in vedere ca pe platforma de compostare vor fi intotdeauna minim 4 gramezi de 6.50 m latime, spatii libere intre gramezi de minim 5.00 m latime si o distanta de minim 12.50 m intre gramada de compostare intensa si gramezile de maturare, lungimea unei gramezi va fi de 60.00 m, ceea ce inseamna ca zona aferenta procesului de compostare va avea o suprafata de minim 2700 m2. Pe platforma de maturare vor fi intotdeauna minim 12 gramezi de 6.50 m latime, spatii libere intre gramezi de minim 8.00 m,; lungimea unei gramezi va fi de 60.00 m, lungimea utila a platformei, tinand cont de distanta de minim 6.00 m intre gramezi si lungimea gramezii, va fi de 128.00 m ceea ce inseamna ca zona aferenta procesului de maturare va avea o suprafata de 8268.00 m2.

Zona de receptie, stocare si tocare a deseurilor organice are o suprafata de aprox. 617 m 2. Statia va fi prevazuta cu un gard din beton de aproximativ 1,5 m inaltime, amplasat in zona de stocare a materialelor compostabile si in zona de stocare a compostului final sortat pentru a preveni imprastierea materialelor in afara amplasamentului. Zona de depozitare a compostului sortat are o suprafata ed aprox. 760 m2 si va fi inconjurata de un perete de 2 m inaltime si acoperita.

Platformele betonate in suprafata de 13213 m2 se vor realiza prin sapatura pana la cota stratului bun de fundare. Se va realiza o perna de balast de 30 cm cu un grad de compactare de 95-98%. Dupa aducerea la cota se va turna o sapa de egalizare C 4/5 de 10 cm pentru un contact cat mai uniform intre platforma si perna de balast. Placa va avea o grosime de 20 cm si se va realiza din C16/20. Armarea se va realiza cu plase sudate tip STNB 8x100/8x100 dispuse la 5 cm de partea inferioara a placii.

27

Personalul de deservire al statiei de compostare este dimensionat la un numar de 13 lucratori:

– 1 manager– 4 personal administrativ (secretariat, contabilitate, gestiune)– 4 operatori (soferi), care asigura manevrarea containerelor pline in interiorul statiei de

transfer– 4 muncitori necalificati Echipamente de exploatare:

– Masina de curatare 1 unitate;– Incarcatoare 5 buc;– Camion 2 buc.;– Containere 5 buc.– Pick-up 1 buc.;– Unitate de tocare 1 buc.;– Rafinare 1 unitate;– Protectie contra incendiilor 1 unitate;– Facilitati de comunicare 1 unitate;– Laborator 1 unitate.

Statia de sortare de la Mofleni - Craiova


LOCALIZARE: Amplasamentul ales se afla langa depozitul ecologic de la Mofleni, la aprox. 50 m S, de pe al carei amplasament initial a fost si scos si repartizat in vederea constructie prezentei investitii.

Vecinătătile amplasamentului studiat sunt:

• la nord – Drum de exploatare 684 (4 m)

• la sud - actualul depozit de deseuri ecologice

• la est – teren Consiliul Local

• la vest – drum asfaltat acces depozit, dig de protectie raul Jiu


Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 1 km S.


In vecinatatea amplasamentului la aprox. 400 m E se afla raul Jiu..


28

La aprox. 50 m S se afla Depozitul ecologic de la Mofleni – Craiova iar in Vest se va invecina cu viitoarea statie de compostare de la Mofleni – Craiova.

DRUMUL DE ACCES

Accesul catre amplasament se face din drumul judetean la iesirea din orasul Craiova spre localitatea Bucovăţ pe un drum de balast pe linga digul riului Jiu. Inainte de podul peste riul Jiu se face dreapta si se merge pe linga digul riului Jiu 1,4 Km pe un drum de balast iar acesta se intersectează cu un drum asfaltat in lungime de aprox 1 Km ce face accesul la depozitul ecologic. Din drumul asfaltat se continua un drum de pamint (DE 684) de 4 m laţime în lungime de 250 m si se ajunge in partea de N la amplasamentul studiat.


Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul municipiului Craiova si implicit amplasamentul Mofleni, se situeaza in zona centrala, din vestul Campiei getice, fiind caracterizata de formele de eroziune – acumulare ale raului Jiu.

Amplasamentul Mofleni este situat pe lunca malului stang a Jiului, cu altitudine cuprinsa intre 0.5 si 5.00 m.

Reteaua hidrografica este caracterizata de prezenta raului Jiu. Acest curs al raului prezinta un pronuntat caracter asimetric, avand malul drept abrupt, iar cel stang in trepte care prezinta diferite nivele de terasa si datorita tendintei de a se deplasa spre dreapta poate sapa puternic malul respectiv.

Afluentii principali ai Jiului sunt Amaradia si Motrul. Cei doi afluenti au un curs meandrat cu versanti domoli.

Din punct de vedere morfologic terenul amplasamentului este relativ plan cu numeroase denivelari in partea de est a digului.

Amplasamentul studiat precum si zona municipiului Craiova se situeaza din punct de vedere seismic in zona „D” avand coeficientul seismic ks = 0.16.

Din punct de vedere geologic, amplasamentul este situat pe mai multe nivele de pamanturi avand caracteristice mineralogice si petrografice asemanatoare (cu exceptia formatiunii de la baza).

Alcatuirea litologica contine predominant nisipuri si pietrisuri ce favorizeaza acumularea unor strate acvifere.

Geotehnica amplasamentului este formata din roci acoerente, reprezentate prin nisipuri fine, foarte slab argiloase, nisipuri medii la grosiere, cu rare elemente de pietris marunt, pietrisuri marunte si mari in masa de nisip grosier.


Statia de sortare este prevazuta cu urmatoarele elemente tehnice functionale:


29




Hala de sortare

Drumuri


Iluminatul exterior


Elemente de proiectare si constructive


Parametrii principali care au fost folositi la proiectarea statiei sunt:

- numarul total de zile de functionare pe an: 312 zile/an;

- nivel mediu de incarcare statie: 80%;

- capacitatea medie anuala a statiei de sortare: 67.000 t/an;

- capacitatea medie zilnica a statiei de sortare: 215.00 t/zi;

- numar personal de deservire: 147 muncitori;

- schimburi de lucru: 2 schimburi/zi.



Constructia propusa este de tip P+1 si are dimensiunile maxime in plan de 21.30 x 10.30 m si cota finala a pardoselii interioare la 0.35 m fata de cota terenului natural nivelat. Inaltimea libera a parterului este de 3.00 m.

Structura de rezistenta a constructiei este din cadre de beton armat, capabila sa preia sarcinile gravitationale si cele orizontale care actioneaza asupra ei. Schema statica consta din cadre de beton armat pe cele 2 directii principale cu incastrari in nodurile planseelor si in fundatii.

Alcatuirea de amsamblu a constructiei este compacta evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, maselor si rigiditatilor, in vederea limitarii efectelor nefavorabile de torsiune generata sub actiunea seismica.

30

Prin modul de dispunere a elementelor structurale s-a asigurat transmiterea directa a incarcarilor gravitationale la teren.

S-a asigurat conlucrarea spatiala intre componenetele sistemului structural vertical prin realizarea la nivelul planseului de acoperis a unei saibe orizontale suficient de rigide si rezistente.

Incalzirea cladirii se va asigura printr-o centrala termica trifazica cu circulatie fortata si o putere de 28 Kw. Sistemul de incalzire va mai fi alcatuit din conducte de transport de tip PEXAL si calorifere electrice.


Zona de receptie a deseurilor este formata dintr-o alveola a drumului de acces pe amplasament in imediata vecinatate a portii de acces, pentru a permite verificarea si inregistrarea fiecarui vehicul de transport a deseurilor care intra sau ies din amplasament.

Cladirea receptie este alcatuita dintr-un eurocontainer avand o structura metalica realizata din tevi rectangulare, peretii si podeaua fiind realizate din panouri sandwich cu spuma rigida din poliuretan, plafonul este realizat din doua starturi de tabla profilata si un miez de vata minerala. Usile exterioare sunt metalice sau din PVC cu geam in dubluvitraj, iar ferestrele sunt din profile PVC tricamerale cu geam in dubluvitraj.

Dimensiunile eurocontainerului sunt 6,16 lungime, 2,44 latime si 2,67 inaltime.

Acesta este echipat electric, are un grup sanitar compus din WC si lavoar si va fi conectat la reteaua de apa menajera, canalizare cat si instalatie electrica.

Cantarul s-a ales a fi cu structura supraterana mixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 60 de tone .


Garajul se afla pe o platforma betonata de 20 cm avand 3 pereti inchisi cu tabla ondulata si un perete deschis pentru accesul utilajelor. Invelitoarea este realizata din tabla ondulata .

Dimensiunile in plan ale garajului sunt 11,35 m x 9,55 m si are o inaltime de 4.50 m la streasina.

Structura de rezistenta este realizata din stalpi metalici 25 x 25 si grinzi cu zabrele. Invelitoarea are o panta de 2%. Modul de executie al platformei este la fel ca cel al platformei din hala de sortare. Interiorul garajului este delimitat cu panouri termoizolante deservind ca spatiu pentru atelier mecanic.


Platforma de spalare va fi utilizata pentru spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din statia de sortare.

Hala de sortare

31

Constructia proiectata este de tip hala parter si este destinata sortarii, prelucrarii si depozitarii deseurilor sortate in vederea valorificarii ulterioare; dimensiunile de baza ale constructiei, dictate de considerente tehnologice si impuse prin tema de proiectare sunt:

- lungime (intre axe) 69,20 m;

- deschidere (intre axe) 31,17 m;

- numar de travee: 11 travee de 7,50 m;

- inaltimea la streasina: 7,40 m;

- pana acoperisului: 10 grade.

Structura de rezistenta este alcatuita din stalpi si grinzi metalice TIP HEA cu sectiune variabila, cu inaltime de 6,50 m .

Fundatia structurii va fi realizata din fundatii izolate cu bloc din beton simplu C 8/10 si cuzinet din beton armat C 12/15. Perimetral intre cuzineti se realizeaza grinzi soclu din beton armat C 12/15 cu sectiunea de 0,60 x 0,40 m. Placile de baza ale stalpilor vor fi montate pe un strat de mortar de poza M100 care are rolul de a prelua eventualele denivelari sau neplaneitati ale suprafetei din beton si sunt fixate prin intermediul buloanelor de ancoraj.

Platforma betonată se va realiza prin săpătură până la cota stratului bun de fundare. Se va realiza o pernă de balast de 30 cm cu un grad de compactare de 95-98%. După aducerea la cotă se va turna o şapă de egalizare C 4/5 de 10 cm pentru un contact cât mai uniform între platformă şi pernă de balast. Placa va avea o grosime de 20 cm si se va realiza din beton armat C16/20. Armarea se va realiza cu plase sudate tip STNB 8x100/8x100 dispuse la 5 cm de partea inferioară si superioara a plăcii.

Perimetral se realizeaza un soclu din beton armat C 12/15 cu sectiunea de 0.20 x 0.60 m.

Peretii vor fi fixati de stalpii structurii prin elemente orizontale – Profile Z120 din tabla zincata. Peretii se vor exectua din panouri termoizolante tip sandwisch.

Acoperisul va fi realizat tot din panouri de tabla care au alcatuirea identica cu cei folositi la pereti si sunt fixati pe grinzile de cadru transversale prin pane metalice – profile Z150 din tabla zincata.

Tamplaria pentru ferestre va fi realizata din profile unicamerale din P.V.C. cu panouri transparente din policarbonat, iar usile de acces pentru auto sunt de tip industrial oscilo-batante metalice fara termoizolatie.

Apa pluviala de pe acoperis va fi preluata printr-un sistem de jgheaburi si burlane din P.V.C. Hala este conectata la instalatia electrica a depozitului.

Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 2286.00 m2.

32


Incadrarea sistemului rutier de tip rigid se va face cu borduri prefabricate 20x25 cm, asezate pe fundatie de beton de ciment C6/7.5 cu dimensiuni de 15x30 cm.



Imprejmuirea incintei celor doua statii tehnologice, se va realiza cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 1,5 m x 2,5 m, dispuse pe stalpi din teava rectangulara zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton .Lungimea totala a gardului pentru statia de sortare este de 450.20 m, iar spatiile verzi ocupa o arie de 4243 mp.

Iluminatul exterior

Instalatiile electrice de iluminat exterior sunt alimentate din tabloul electric general, prin cablu electric subteran. Aceste instalatii se realizeaza conform planului de situatie cu retelele. Corpurile de iluminat de tip PVA – 2a sunt echipate cu lampi cu vapori de mercur de 250 W si drosel corespunzator lampii.




Amplasarea constructiilor noi din zona administrativa: receptie, cladire administratie, prevede realizarea unor spatii de parcare. Astfel conform «Normativului pentru amenajarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane, Indicativ P132» , s-au proiectat un numar de 16 locuri de parcare pentru statia de sortare, cu dimensiunile 2,50 x 5,50 m dispuse sub un unghi de 90 fata de axul aleilor de acces auto.


Utilitati

Caile de acces

33

Accesul la statie de sortare si compostare se va realiza prin intermediul drumului de exploatare 684 existent din pamant, cu latimea de aproximativ 4 metri avand lungimea de aproximativ 525 de metri si care face legatura cu drumul de acces asfaltat.

Drumul de exploatare se va reabilita pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservi statiea de sortare, statia de compostare si nu numai. Drumul va avea o latime de 3,50 metri, iar pe traseul acestuia se vor amplasa 3 alveole pentru a permite deplasarea autovehiculelor pe ambele sensuri. Lungimea drumului de exploatare va fi de aproximativ 607 metri. Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime. Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20x25x50 cm asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15x30cm




In perioada de operare, alimentarea cu apa a facilitatilor de tratare a deseurilor se va asigura prin executarea unui put forat de 12.00 m.

Alimentarea cu apa se va realiza dintr-un rezervor de 200 mc situat in apropierea putului forat. Rezervorul va alimenta statia si cladirea administrativa

Sistemul de alimentare cu apa potabila aflat in interiorul amplsamentului va avea in compunere:

- conducta PEHD Dn 63 mm, L = 23,00 m;


- 1 camin de vana;


- 1 hidranti exteriori pentru incendiu;



- apa va fi asigurata prin forarea unui put la 12 m. Apa este potabila si poate fi asigurat un debit suficient.

- numarul de angajati pe amplasament

- numarul mediu de vehicule de transport



34

- apa uzata tehnologica rezultata din activitatile de igienizare a platformelor, vehiculelor si a containerelor;

- apa in exces rezultata din zona de stocare temporara;

- apa uzata de tip fecaloid menajer – provenita din cladirile administrative si de la cabina cantarului.

Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor de la sortare si de la igienizarea platformelor tehnologice de la sortare este colectata printr-un sistem de conducte PVC Dn 200 mm fiind condusa la bazinul vidanjabil.


Apele pluviale neimpurificate vor fi colectate de pe suprafata carosabila, si acoperisul contructiilor prin rigole de scurgere, intr-un bazin de unde vor fi pompate peste dig in raul Jiu.




- post trafo 20/0,4 kV de incinta, prefabricat in cabina, de 630 kVA;






- putere instalata (totala) Pi (kW) = 544,5 kW;

- putere absorbita (totala) Ps (kw) = 381,2 kW;

- putere ceruta (totala) Sc (kVA) = 414,3 kVA;

- tensiunea retelei Un = 3x230/400Vca;

- frecventa retelei Fn = 50 ± 0,5 Hz;

- factor de putere cos φ = 0,92;

- durata maxima de întrerupere în alimentarea cu energie electrica, din sistemul energetic, va fi conform avizului de racordare solicitat de beneficiar.

35

Pentru asigurarea energiei electrice necesara actionarii receptoarelor electrice ale instalatiilor functionale sau tehnologice, se prevad circuite electrice racordate la tablouri/firide de distributie electrice.



Consumatorii vitali sunt: pompa de incendiu. Continuitatea in alimentarea cu energie electrica, a consumatorilor vitali, in cazul disparitiei alimentarii de baza, este asigurata printr-un grup electrogen automat de 31 kVA.

Compensarea puterii reactive datorate aportului motoarelor electrice se face centralizat, cu o baterie de condensatoare de 120 kVAr reglabila in trepte, cu comutare automata.

Pentru asigurarea iluminatului de securitate pe timp de noapte se va realiza o retea electrica de iluminat exterior de 0,4 kV cu cablu de iluminat CYAbY montat subteran si corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu montate pe stalpi de beton dispusi pe perimetrul incintei la distanta de cca. 35-50 m. Corpurile de iluminat sunt prevazute a avea condensatoare inglobate pentru a functiona cu un factor de putere mediu de 0,92. Comanda iluminatului se va realiza centralizat de la cladirea receptie. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a obiectivelor din incinta se realizeaza prin retele electrice subterane cu cabluri de cupru armate tip CYAbY. Cablurile de alimentare se vor monta ingropat in pamant sub adancimea de inghet si vor fi protejate la subtraversarea carosabilului.

Paza contra incendiilor , protectia muncii

Pentru realizarea unei protectii a personalului de deservire care este implicat in activitatile tehnolgice care se desfasoara in cadrul statiei de transfer, s-au luat urmatoarele masuri:





36


Echipamentul de lucru al personalului de deservire al statiei va fi compus din costum salopeta cu pieptar si/sau combinezon de uz general, casca de protectie, ochelari de protectie cu aerisire indirecta si ocular tratat impotriva aburii conform EN 166, cizme apa-noroi conform EN-ISO 20343:2004, manusi de protectie textile. Pentru incarcatorul manual s-a prevazut si o semimasca de protectie conform EN 149-2001, din materiale netesute in straturi multiple, care asigura protectie la pulberi de substante solide, netoxice.



Necesarul de apa

Principalele utilitati ale apei vor fi:

- Spalare vehicule si containere;

- Spalare platforme tehnologice;

- Nevoi igienico-sanitare;

- Stropirea spatiilor verzi;

- Stingerea incendiilor.

Cerinta de apa s-a determinat conform STAS 1478-90 si SR 1343/1-2006


Apa va fi asigurata prin forarea unui put la 12 m. Apa este potabila si poate fi asigurat un debit suficient;

Numarul de angajati pe amplasament este de 147;

Numarul mediu de vehicule de transport spalate zilnic este de 2 vehicul si 33 containere

Suprafata platformelor spalate zilnic este de 3600 mp.

Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice

Tabel - Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice

37

Nr.crt. Necesarul de apa tehnologica

Debit specific

Suprafata Necesar de apa maxim zilnic

Necesar de apa maxim orar

Observatii

(dm3/m2, zi)

(m2) (m3/zi) (m3/h)

Statie Sortare

1 Spalare statie sortare 1 2150 2.15 1.61

2 Spalare containere 1 3350 3.35 2.51 Suprafata laterala container 50 mp/ 67 buc.

3 Spalare autovehicule 1.5 1.125 3 camioane

TOTAL 5500 7 5.25

Necesarul de apa pentru stingerea efectiva a incendiilor

S-a stabilit conform SR 1343-1:2006 si STAS 1478-90.

S-a stabilit ca majoritatea constructiilor din cadrul statiilor de sortare – transfer si compostare se incadreaza la gradul III de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu. Din acest motiv rezulta ca:

Debitul necesar pentru stingerea incendiului din interiorul cladirii – 10 dm3/s.

Debitul necesar pentru stingerea unui incendiu din exterior este de 15 dm3/s sau 54 m3/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantului este de 3 ore.

Determinarea necesarului de apa pentru nevoi igienico-sanitare

S-a realizat conform stasului SR 1343-1:2006. S-a determinat functie de tipul de consumator si se calculeaza analitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare fiecarui utilizator. Necesarul de apa pentru fiecare consumator s-a estimat ca fiind 50 dm3/om, zi. Coeficientul de variatie zilnica s-a adoptat: Kzi = 1.30. Coeficientul de variatie orara Kor

s-a adoptat 2.5.

Tabel - Necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare - Statia de Sortare

Personal Defalcare angajati Statie Sortare - Transfer

Nr.ore pe schimb

Debit specific

Qn zi med

Qn zi med

Kzi Qn zi max

Kor Qn or max

Sortare (ore) (dm3/om (dm3/zi) (m3/zi) (m3/zi) (m3/h)

38

zi)

Administratie 7 8 50 350 0.35 1.3 0.46 2.5 0.14

Personal calificat 5 8 50 250 0.25 1.3 0.33 2.5 0.10

Munictori 5 8 50 250 0.25 0.00 2.5 0.00

Soferi 7 8 50 350 0.35 1.3 0.46 2.5 0.14

Personal necalificat 123 16 50 6150 6.15 1.3 8.00 2.5 1.25

TOTAL 147 7350 7.35 9.23 1.64

Necesarul de apa pentru stropit spatii verzi

Periodic spatiul verde din incinta celor doua statii va trebui udat, astfel incat sa se realizeze o bariera verde care sa protejeze zonele limitrofe. Debitul specific utilizat pentru udatul spatiului verde este: 1,5 dm3/m2.

Sspatiu verde = 4243.00 m2.

Volumul zilnic pentru spălat-stropit:

[m3]. Timpul in care se realizeaza spalatul si stropitul spatiului verde este de 2 ore.

Debitul orar pentru spălat-stropit:

[m3/h].

Debite de ape uzate

Debitele de apa uzata menajera vor fi date de debitele rezultate in urma proceselor tehnologice, a debitelor de apa obtinute ca urmare a nevoilor igienico-sanitare ale angajatilor, precum si a debitelor de ape meteorice colectate de sistemul de rigole sau zona de receptie si tocare deseuri.

Debitul de apa meteorica:

[dm3/s],

in care:

m – coeficient de inmagazinare – 0,8;

39

s – suprafata bazinului de colectare, in ha;

i – intensitatea ploii de calcul (normate), in dm3/s, ha;

- coeficient de scurgere, 0,7 pentru suprafetele considerate.

Durata ploii de calcul t - 15 min. Intenstiatea ploii calcul s-a determinat cu ajutorul curbelor IDF – 170 dm3/s, ha.

Debitul de ape meteorice care va fi preluat de sistemul de colectare ape uzate:

(m3/s). – doar pe timp de ploaie (15 min).

Determinarea debitelor de ape meteorice conventional curate potential nepurificata

Debitele de ape meteorice s-au determinat ca si mai sus, cu diferenta ca s-au considerat doar suprafetele unde acestea nu intra in contact cu potentialii poluanti rezultati in manevrarea deseurilor sau a compostului.

Statie sortare Suprafata ф m Intensitate ploaie

Debit apa meteorica

(m2) (dm3/s, ha) (m3/s)

Suprafata betonata 3600 0.7 0.8 170 0.03

Acoperisuri 2158 0.7 0.8 170 0.02

Spatii verzi 4243 0.1 0.8 170 0.01

TOTAL 0.06

Apele meteorice vor fi colectate de catre rigole cu gratar metalic si stocate intr-un bazin de 500 mc. Din bazin ele vor fi pompate peste dig si deversate in raul Jiu.

Apele tehnologice rezultate de la spalarea suprafetelor tehnologice, spalarea rotilor autovehiculelor, a containerelor vor fi colectate printr-un sistem de conducte PVC Dn 200 mm si trimise in bazinul etans vidanjabil.

Operare

Statia de sortare este conceputa cu doua linii tehnologice pentru hartie, carton, plastic si metal.

Sortarea va fi „pozitiva", adica materialul care va fi reciclat din fluxul de deseuri este extras si colectat in containerul corespunzator.

Din autocompactoarele de transport deseuri sau din compartimentul pentru stocare temporara cu ajutorul incarcatorului, deseurile sunt preluate de o banda inclinata cu

40

racleti si trimise catre un separator magnetic pentru separarea metalelor. Urmatorul proces se desfasoara in cabina de sortare unde se va sorta hartia, cartonul, plasticul si materialele neferoase. Metalul va fi extras cu ajutorul unui separator magnetic.

Sortarea propriu-zisa a materialelor sa va face manual intr-o cabina inchisa la o inaltime de +4.00 m fata de cota ±0,00 m a halei de sortare. In cabina sunt organizate 5 posturi de sortare dispuse simetric de o parte si alta a benzii rulante. Cabina va fi prevazuta cu o instalatie de climatizare a aerului.

Manevrarea materialelor sortate

Dupa operatiunea de sortare, containerele metalice pline cu materialul sortat sunt transportate cu ajutorul unui motostivuitor la presa de balotare. Este prevazuta o presa de balotare pentru toate materialele ce sunt sortate, presa fiind dotata cu un perforator de PET-uri. Materialele reciclate balotate vor fi stocate temporar intr-o zona special amenajata dupa care in functie de natura lor vor fi valorificate catre diversi beneficiari.

Reziduurile de la sortare

Reziduurile la sortare sunt considerate fractii „negative" si vor fi colectate la capatul benzii transportoare in recipienti adecvati, care dupa umplere vor fi transportati la statia de transfer.

Personalul de deservire al statiei de sortare este dimensionat la un numar de 147 lucratori:

– 1 manager;

– 6 personal administrativ (secretariat, contabilitate, gestiune)

– 4 supervizori, care supravegheaza desfasurarea procesului tehnologic;

– 2 soferi;

– 9 muncitori calificati;

– 4 muncitori necalificati

– 120 de muncitori instruiti la benzile de sortare;

– 1 mecanic ce va deservi incarcatorul care executa operatii de incarcare si transport a deseurilor.

Echipamente de exploatare:

– separator magnetic 4 unitati;

– masina pick-up 2 unitati;

– banda transportoare+accesorii 4 bucati;

– unitati de aerisire 4;

– posturi sortare 4 unitati;

41

– facilitati de comunicare 1 unitate;

– protectie impotriva incendiilor 1 unitate;

– containere 12 buc.;

– incarcator 2 buc.;

– camion 12 mc 1 buc.;

– unitati de impachetare 4 buc.

Zona Filiasi – Statia de transfer deseuri de la Filiasi


LOCALIZARE

Amplasamentul se afla pe teritoriul administrativ Orasului Filiasi, in

partea de sud-vest a localitatii, intr-o zona cu putine denivelari, in apropierea fostului complex zootehnic dezafectat.

Statia de transfer ocupa o suprafata de 7.700mp.

Vecinătătile rampei de transfer sunt:

la Nord: Terenuri cu destinatie agricola;

la Sud: Islaz (pasune);;

la Est: Complex zootehnic (dezafectat);;

la Vest: Terenuri cu destinatie agricola;


Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 600 m N si fata de centrul orasului de aprox 1.5km.


In vecinatatea amplasamentului nu se afla cursuri de apa.


42

La aproximativ 800 m N fata de amplasament se afla calea ferata Bucuresti - Timisoara.

DRUMUL DE ACCES

Accesul catre amplasament se face pe un drum aflat in partea de nord a amplasamentului,care in prezent este de pamant si deriva din drumul de acces la fostul complex zootehnic. Aceasta portiune de cca. 100 m va fi amenajat in vederea preluarii traficului autovehiculelor specializate.


Amplasamentul se afla intr-o zona cu teren fara denivelari majore,fara zone impadurite si cursuri de apa in imediata vecinatate.


Statia de transfer este proiectata sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor reziduale din zona de colectare pana la depozitul ecologic zonal. Transportul deseurilor, se realizeaza, in containere cu o capacitate de 40 m3 si o greutate utila cuprinsa intre 7 si 8 tone.

Folosind statiile de transfer in cadrul actiunii de gestionare a deseurilor menajere, se realizeaza o economie de combustibil, forta de munca, echipamente tehnologice si se reduce uzura echipamentelor de circa 6 ori fata de transportul conventional al acestor deseuri spre depozitul conform existent la nivelul judetului Dolj.

Pentru derularea operatiilor tehnologice, care implica in principal, descarcarea autogunoierelor in containerele de 40 m3, urmate de transportul lor spre depozitul de deseuri municipale, sunt necesare doua suprafete operationale distincte. Pe una, se desfasoara manevrele autogunoierelor, care aduc deseurile menajere colectate de operatorul autorizat, pentru a fi descarcate, iar pe cealalta se asigura accesul si manevra autovehicului de transport la containere. Cu ajutorul bratului hidraulic aflat pe autovehicolul de transport, se efectueaza ridicarea containerului plin in vederea fixarii lui pe platforma mijlocului de transport. Deoarece pe aceste suprafete se deplaseaza autovehicule intr-un flux permanent, se alege varianta unei platforme din beton armat. Prima suprafata trebuie sa asigure o diferenta de nivel intre suprafata propriu-zisa de lucru si baza containerului metalic de 3 m. In aceste fel, se permite descarcarea usoara si rapida, numai prin basculare a deseurilor din autogunoiera in container. Cele doua suprafete de lucru sunt racordate la drumul de acces in statie.

Elemente de proiectare si constructive


Parametrii principali care au fost folositi la proiectarea statiei de transfer sunt:

43

– numarul total de zile de functionare statie pe an 312 zile

– nivelul mediu de incarcare al statiei 80%

– capacitatea medie de functionare a statiei 6.000 t/an

– capacitatea maxima de functionare a statiei 7.500t/an

– capacitatea maxima pe zi de lucru 24 t/zi

– capacitatea medie pe zi de lucru 19 t/zi

– numar personalului de deservire 5 muncitori

– capacitate container 40m3

– densitate deseuri incarcate in container 250kg/m3

– capacitate teoretica container 9 t

– grad de incarcare container 90%

Datele de intrare care au fost utilizate pentru proiectarea utilitatilor din cadrul statiei de transfer au fost urmatoarele:

– suprafata totala statie de transfer 7.650 m2

– suprafata pentru descarcarea autogunoierelor 650 m2

– suprafata pentru manevrarea autovehiculului de transport 1020m2

– numarul de autovehicule de transport containere de 40m3 2

– numarul necesar de containere de 40m3 6

– numar containere pentru varful de productie zilnic 3

– numarul de containere pentru transport 2

– numarul de containere de rezerva, disponibile 1

– perioada pentru capacitatea maxima 9.00 – 11.00 15.00 – 17.00

Cerintele pentru suprafetele de lucru din statie sunt, dupa cum urmeaza:

Pentru platforma de descarcare autogunoiere se impune:

– realizarea platformei din beton armat, care sa asigure stabilitate si rezistenta in timp a suprafetei de lucru ;

– executia unor praguri din beton armat de 0.30m pentru limitarea deplasarii autogunoierelor in fazele de descarcare a deseurilor in containere;

– o structura metalica deschisa doar cu rol de protectie impotriva intemperiilor

Pentru platforma de manevra a autovehiculului de transport containere de 40 m3 se impune:

44

– realizarea unei platformei din beton armat care sa asigure stabilitate si rezistenta in timp a suprafetei de lucru ;

– sa dispuna de spatiu pentru manevra/folosirea sistemului hidraulic de agatare si tractare pe platforma autovehiculului a containerului incarcat;

– asigurarea de suprafete pentru stocarea containerelor metalice pline si pentru depozitarea containerelor care vor fi umplute;


Statia de transfer a fost proiectata in asa fel incat sa prezinte intre platformele betonate de lucru, suprafete de circulatie cat mai reduse. In acest fel se micsoreaza substantial costul total al intregii statii de transfer, coroborat cu realizarea de consumuri mai reduse de carburant pentru autovehiculele de transport inter-operatii. Dispunerea suprafetelor tehnologice de lucru in ceea ce priveste intrarile, iesirile si zonele de manevra pentru autospecialele folosite, a fost proiectata in asa fel incat sa se realizeze minimul de traseu carosabil.

Suprafata totala este de 7650 m2.


– suprafata pentru manevrarea autovehiculului de transport 1020 m2

– suprafata spatii verzi 3100 m2

– suprafata sistemului rutier +alei pietonale 1275 m2

– suprafata taluzurilor 800 m2

– suprafata parcari+garaj 455 m2

– suprafata alte anexe (vestiar,cabina put forat,etc) 350 m2

Din studiul mai multor posibilitati tehnologice, s-a ales urmatoarea solutie alcatuita din:

Zona pentru descarcarea si manevrarea autogunoierelor

Platforma betonata pentru descarcare va fi situata la cota de +3.00m fata de CTN. Accesul pe aceasta suprafata se realizeaza cu ajutorul unei rampe avand o panta de 10 % cu o latime de 7.00m si lungime 30 m;

Suprafata betonata pentru manevrarea autovehiculelor de transport a containerelor de 40 m3 este realizata la nivelul solului si prezinta o arie distincta pentru stocarea containerelor umplute, in cazul in care masinile de transport nu sunt disponibile. Tot pe aceasta suprafata se vor depozita si containerele goale care urmeaza sa fie umplute, si o zona de acces la container unde autovehiculul de transport poate manevra, agata si ridica pe platforma proprie, containerul umplut cu deseuri;

Protectia ariei de descarcare a deseurilor in containere va fi realizata dintr-o structura metalica cu deschiderea totala de 18.11 m si doua travee in lungime de 14.0m. Structura

45

este compusa din profile metalice: 7 stalpi tip HEA220, 3 grinzi IPE160, pane tip Z120. Invelitoarea este realizata din tabla ondulata, iar inchiderile pe cele 2 laturi vor fi realizate din material similar invelitorii. Suprafata toala a structurii este de aprox 253 m2;

Alveolele pentru incarcarea containerelor au fost proiectate pentru containere cu dimensiunea maxima de 7 x 2,5 x 2,5m;

Din punct de vedere constructiv, platformele (descarcare, manevra si acces) sunt realizate dintr-un strat beton armat, cu o grosime de 20 cm, realizat pe un strat de balast compactat de 10 cm.

Platformele de manevra si descarcare vor prezenta o inclinatie de 0.5%, pentru colectarea apelor pluviale in sistemul de rigole cu gratar.

Platforma de descarcare va fi prevazuta cu un prag din beton armat cu inaltimea de 0,30m; si grosimea de 0,20m, pentru limitarea/stoparea deplasarii autogunoierii in etapa de basculare a deseurilor in containare.

Taluzul care se formeaza pe perimetrul platformei de descarcare are o panta de 1:2 si va fi inierbat pentru a evita posibila erodare a acestuia.

In cadrul amplasametului au fost delimitate urmatoarele suprafete tehnologice:

Zona Administrativa

Dată fiind simplitatea procesului tehnologic şi faptului că pentru deservirea staţiei de transfer sunt necesari doar sase lucrători permanenţi, nu sunt necesare construcţii pentru zonă administrativă.

Incalzirea corpului de receptie si al celui de grup sanitar si vestiare se va face cu radiatoare electrice, conectate la prizele din interior.

La Grupul sanitar, prepararea apei calde se va face cu ajutorul unui boiler electric de 150 l, apa calda la 800C.

Receptia si cantarul

Zona de receptie a deseurilor este formata dintr-o alveola a drumului de acces pe amplasament in imediata vecinatate a portii pentru a permite verificarea si inregistrarea fiecarui vehicol de transport a deseurilor ce intra sau iese din amplasament.

Recepţia este alcătuită dintr-o cabină de recepţie şi o cabină cu vestiar cu grup sanitar. La cabina de recepţie se contabilizeaza cantitatea de deşeuri care trec prin staţie.

Pentru cabina de recepţie, respectiv pentru cabina de vestiar+grup sanitar s-a ales soluţia utilizării unor eurocontainere, având o structură sudată realizată din ţevi rectangulare, pereţii şi podeaua sunt realizate din panouri sandwich cu spumă rigidă de poliuretan, plafonul este realizat din două straturi de tablă profilată şi un miez de vată minerală. Uşile exterioare sunt metalice sau din PVC cu geam în dubluvitraj, iar ferestrele sunt din profile PVC tricamerale, cu geam în dubluvitraj.

Dimensiuni cabină de recepţie: 3,16 x 2,44 x 2,67 m (lungime, lăţime, înălţime); dimensiuni cabină vestiare+grup sanitar: 6,0 x 2,44 x 2,67m(lungime, lăţime, înălţime).

46

Acestea vor fi echipate electric cu 3 prize si iluminat 2x36W, si vor fi conectate la reteaua electrica a amplasamentului.

Cantarul s-a ales a fi cu structura supraterana mixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 60 tone.

Lungimea efectiva a platformei de cantarire este de 20 m iar latimea de 3,60 m, avand 2 rampe de acces de 3,5 m la fiecare capat al platformei. Drenare se face natural, din panta fundatiei.

Garajul si atelierul mecanic

Garajul se afla pe o platforma betonata de 20 cm avand 3 pereti inchisi cu tabla ondulata si unul deschis pentru accesul utilajelor. Invelitoarea este realizata in tabla ondulata. Dimensiunile in plan ale garajului sunt 11,345 m x 9,55 m si are o inaltime de 4,50 m la streasina.

Structura de rezistenta este realizata stalpi metalici (25x25) si grinzi cu zabrele. Invelitoarea are o panta de 2%. In interiorul garajului este delimitat cu panouri termoizolante un spatiu pentru atelier mecanic.

Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 1275,00 m2.

Acesta are urmatoarea alcatuire:

- dala de beton de ciment BcR4.5 de 20 cm

- strat de piatra sparta de 20,0 cm;

- strat de balast de 30,0 cm;

- geogrila de separatie.



Amplasarea constructiilor noi din zona administrativa: receptie, vestiare, prevede realizarea unor spatii de parcare. Astfel conform «Normativului pentru amenajarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane, Indicativ P132» , s-au proiectat un numar de 4 locuri de parcare cu dimensiunile 2,50 x 5,50 m dispuse sub un unghi de 90 fata de axul aleilor de acces auto.


47

Iluminatul exterior




Imprejmuirea si spatiile verzi


Imprejmuirea incintei se va realiza cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 1,5 m x 2,5 m, dispuse pe stalpi din teava rectangulara zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton. Lungimea totala a gardului este de 364 m.

Spatiile verzi vor ocupa o suprafata de cca 0.31 ha din totalul suprafetei de 0.765 ha dedicate investitiei. Acesta va fi inierbat, iar in zona ce delimiteaza suprafata pe care este situata statia de transfer vor fi plantati pomi.

Utilitati

Caile de acces

Accesul la statia de transfer se va realiza prin intermediul unui drum de exploatare existent ce deserveste complexul zootehnic.

Drumul de exploatare se va reabilita pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservii in cadrul statiei de transfer si nu numai.Drumul va avea o latime de 3,00 metri si o lungime aproximativa de 50m. Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime.Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20x25x50 cm asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15x30cm.



48


Alimentarea cu apa tehnologica a statiei de transfer se realizeaza prin gospodarie de apa proprie, asigurand cerinta de apa necesara statei de transfer.

Apa tehnologica se va folosi excusiv pentru spalarea suprafetelor betonate, pentru udatul spatiilor verzi, pentru grupul sanitar, atelier mecanic, cat si pentru asigurarea rezervei de incendiu.

Alimentarea cu apa a statie de transfer este necesara pentru:

- spalarea suprafetelor de lucru,

- consumul grupului sanitar si a garajului.

Pentru spalarea si udarea suprafetelor s-au prevazut doi hidrant de gradina echipati cu cate o cutie cu furtune.

Sistemul de alimentare cu apa tehnologica aflat in interiorul statiei de transfer se compune din:

- put forat, pentru captarea apei necesare;

- rezervor de inmagazinare apa incendiu 80 mc;

- statie de pompare a apei;

- trei camine de vane;

- conducta PEID De 110 mm, L = 37 m;

- conducta PEID De 65 mm, L = 150 m;

- doi hidranti exteriori de gradina, un hidrant exterior pentru incendiu;


Canalizarea apelor ce trebuie evacuate de pe amplasament a fost proiectat in sistem separativ, astfel ca apele infestate cu hidrocarburi, cat si apele menajere sa aibe un regim separat de colectare, transport si evacuare fata de apele pluviale neinfestate.

Apele uzate ce trebuiesc colectate din incinta statiei de transfer sunt alcatuite din:

- apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar;

- apele tehnologice rezultate din spalarea zonelor de lucru a statiei, precum si a containerelor de transfer;

- apele pluviale ce cad pe suprafete ce ar putea fi contaminate cu hidrocarburi (platformele Statiei de transfer si parcarea).

Apele menajere, tehnologice si cele pluviale infestate, dupa ce vor fi colectate, se vor decanta intr-un decantor, apoi vor trece printr-un separator de hidrocarburi. Din separatorul de hidrocarburi, aceste ape se vor stoca intr-un bazin vidanjabil de unde vor fi preluate periodic de o vidanja.

49

Colectarea apelor se va face prin intermediul rigolelor cu gratar, a gurilor de scurgere si a sifoanelor de pardoseala. Transportul apelor uzate cat si a celor pluviale se asigura printr-o retea de conducte din PVC cu diametrii cuprinsi intre DN110mm si DN160mm, camine PVC cu capac necarosabil si carosabil.

Reteaua de canalizare ape uzate si pluviale, se compune din:

- rigole cu gratar in lungime de 122 m;

- 8 guri de scurgere tip B1;

- rigola deschisa betonata in lungime de 110 m;

- conducta PVC Dn = 200 mm in lungime de 201 m;

- camine PVC cu diametrul de 1000 mm, buc = 9;




- post trafo 20/0,4 kV aerian de incinta, 100 kVA;






- putere instalata (totala) Pi (kW) = 88,3 kW;

- putere absorbita (totala) Ps (kw) = 61,8 kW;

- putere ceruta (totala) Sc (kVA) = 67,2 kVA;

- tensiunea retelei Un = 3 x 380 Vca / 1 x 220 V ca;

- frecventa retelei Fn = 50 ± 0,5 Hz;

- factor de putere cos φ = 0,92;

- durata maxima de întrerupere în alimentarea cu energie electrica, din sistemul energetic, va fi conform avizului de racordare solicitat de beneficiar.


50



Consumatorii vitali sunt: pompa de incendiu. Continuitatea in alimentarea cu energie electrica, a consumatorilor vitali, in cazul disparitiei alimentarii de baza, este asigurata printr-un grup electrogen automat de 31 kVA .

Pentru asigurarea iluminatului de securitate pe timp de noapte se va realiza o retea electrica aeriena de iluminat exterior de 0,4 kV. de distributie pe stalpi de beton dispusi, pe perimetrul incintei la distanta de cca. 35-50 m cu coductoare torsadate tip TYIR, cabluri CYAbY si corpuri de iluminat cu vapori de sodiu. Corpurile de iluminat sunt prevazute a avea condensatoare inglobate pentru a functiona cu un factor de putere mediu de 0,92. Comanda iluminatului se va realiza centralizat de la cladirea receptie. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a obiectivelor din incinta se realizeaza prin retele electrice subterane cu cabluri de cupru armate tip CYAbY. Cablurile de alimentare se vor monta ingropat in pamant sub adancimea de inghet, si vor fi protejate.

Paza contra incendiilor







Echipamentul de lucru al personalului de deservire al statiei de transfer este compus din costum salopeta cu pieptar si/sau combinezon de uz general, casca de protectie, ochelari de protectie cu aerisire indirecta si ocular tratat impotriva aburii conform EN 166, cizme apa-noroi conform EN-ISO 20343:2004, manusi de protectie textile. Pentru incarcatorul

51

manual s-a prevazut si o semimasca de protectie conform EN 149-2001, din materiale netesute in straturi multiple, care asigura protectie la pulberi de substante solide, netoxice.



Necesarul de apa

Cerinta de apa s-a determinat conform STAS 1478-90 şi SR 1343/1-2006.

Alimentarea cu apa potabila se face de la surse autorizate.

Necesar de apa de spalare suprafete

Se considera consumurile :

1.1 Q necesar platforma descarcare (l/mp/zi) 1

Suprafata zonei de descarcare este de: (mp) 650

Coeficient de multiplicare suprafata 1

Q maxim sortare (mc/zi) 0,65

1.2 Q necesar platforma manevra autovehicule 1

Suprafata platforma manevra (mp) 1021


Q maxim transfer (mc/zi) 1,021

1.3 Q necesar spalare containere (l/mp/zi) 1

Suprafata desfasurata (mp) 50

Coeficient de multiplicare suprafata (nr. containere) 2

Q maxim containere (mc/zi) 0,1

Q maxim total apa de spalare (mc/zi) 1,78

Nr. ore 1,0

Q maxim total apa de spalare (mc/ora) 1,78

Reteaua de apa tehnologica este comuna cu reteaua de apa pentru grupuri sanitare si alimenteaza doi hidranti de gradina pentu spalare platforme.

Necesar de apa pentru stingerea incendiilor

52

Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118/99, instalatiile de incendiu se dimensioneaza in functie de categoria de pericol de incendiu si gradul de rezistenta la foc cel mai defavorabil al constructiilor de pe platforma.

S-a considerat ca cladirea cu exigente maxime este hala de descarcare, care se va realiza pe structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante ceea ce o incadreaza la gradul I de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu Din NP 086-2005 rezulta ca debitul de apa pentru stingerea unui incendiu q ie = 5 l/s sau 18 mc/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantilor este de t=3 ore,

Volumul rezervei de incendiu necesar este:

Vri=Vi+Vconsum= 3,6Σ Qie x Te + 0 = 3,6 x 5 x 3 = 54 mc;

Rezerva de apa alimenteaza o pompa de incendiu.Reteaua de incinta pentru incendiu cuprinde un hidrant de incendiu exterior.

Necesar de apa menajera. Cerinta de debit la put forat.

Alimentarea cu apa a statiei de transfer se asigura printr-un put forat de explorare-exploatare cu adancimea estimata de 100 m. Cabina putului este dotata cu o statie de hidrofor pentru reteaua de apa menajera, pentru apa de spalat si pentru reteaua incendiu iar in jurul putului este instituita o zona de protectie calitativa (imprejmuire). Apa din put nu poate fi considerata potabila si prin urmare apa de baut va fi distribuita prin alte mijloace.

Corespunzator unui numar de locuitori echivalenti de 6 persoane, necesarul de apa potabila pentru personal este:

Qs.zi.max.pers=kzi*Σni*qi unde:

kzi = coeficientul de neuniformitate a debitelor zilnice;

qi = debit specific pentru o anumita categorie de personal;

Consumul menajer pentru personal este:

Locul de munca Numar Debit specific Debit pe categorii

[-] [l/persoana/zi] [l/zi]

Personal calificat 6 25 150

Cantitatea de apa de consum : 150 l/zi = 0,15 mc/zi;

Debitul maxim zilnic pentru personal (kzi=1,3) = 0,19 mc/zi;

Nr. ore = 8,0

Debit maxim orar pentru personal = 0,024 mc/h;

Tabel centralizator

[mc/zi] [mc/h]

53

Apa de spalare 1,78 1,78

Apa de incendiu 54 18

Apa menajera 0,19 0,024

Dupa consumarea apei in urma combaterii incendiilor normate, refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul Qri in timpul Tri.

Qri = (Vri x 24) / Tri;

Considerand ca in incinta exista constructii cu categoria de incendiu A si B timpul de refacere a rezervei se adopta Tri=24 ore;

Qri = Vri = 54 mc/zi;

Daca putul nu poate asigura debitul Qri, iar debitul specific pentru hidranti exteriori Qie<10 l/s durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu se poate mari pana la cel mult 72 h.

Qri = (Vri x 24) / Tri = 18 mc/zi ;

Necesarul de apa la put este:

Qn=Kp x Ks x (Qri+Qnzi max+Qspalare)=1,15 x 1,0 x (54 + 0,19 + 1,78) = 64,37 mc/zi;

Qn = 1,15 x 1,0 x (18 + 0,024 + 1,78) mc/h = 22.77 mc/h = 6.32 l/s;

Debitul de dimensionare pentru conducta de apa tehnologica si apa de spalat este:

Qn=Kp x Ks x (Nspalare+Nmenajer)=1,15x1,0 x(1,78+0,024)=2.074 mc/h;

Debite de ape uzate

Debitul de apa uzata se calculeaza conform STAS 1481-86:

Debitul de apa uzata se considera format din debitul de apa uzata menajera, de spalare suprafete:

Qu = 0,8 x Qs=0,8 x (0,024 + 1,78) = 1,44 mc/h=0,40 l/s

Debitul apelor de suprafata

Debitele pluviale s-au calculat in functie de:

clasa de importanta a obiectivului stabilita conform STAS 4273/83 respectiv clasa IV;

frecventa ploii de calcul ”f”, respectiv f=2/1 pentru statii de sortare si transfer;

ploaia de calcul stabilita pentru jud. Dolj in conformitate cu STAS 1846/.90,

Qp = m x S x Ф x I;

54

Qp = debitul determinat de ploaia de calcul;

m = coeficient adimensional m = 0.8 pentru t≤40min;

S = suprafata bazinului de colectare a apelor pluviale

Ф = coeficient de scurgere - pentru suprafete agricole, parcuri, paduri Ф = 0,05-0.1

- pentru asfalt, beton Ф = 0,8-0.9

- pentru terenuri de sport, gradini Ф = 0,05-0,15

I = intensitatea ploii de calcul

Intensitatea ploii de calcul se determina din diagrame in functie de durata ,,t” in care se realizeaza o cantitate maxima de apa cazuta.

t = tcs + L/v

tcs = timp de concentrare; tcs = 0,5-3,5 min. (pentru zone pavate);

tcs = 3-5 min. (pentru zone cu densitate medie a constructiilor);

tcs = 5-10 min. (pentru zone rurale);

tcs = 10-15 min. (pentru zone rezidentiale);

L = lungimea canalului;

V = viteza apei in canal v = 60-120 m/min, functie de material

Calculul se efectueaza pentru platforma de manevra, platforma descarcare

tcs = 2 min. (pentru zone cu panta > 0.5%);

L=122m;

V=45 m/min;

S=650 + 1021 = 1671 mp = 0,167 ha;

t = 3 + 122/45 < 10 min Rezulta: I = 125 l /sxha

Qpi = 0,8 x 0,167 x 0,9 x 125 = 15,03 l/s (apa pluviala infestata)

Calculul pentru apa pluviala neinfestata:


L=110m de canal deschis;

V=30 m/min;

S=800 mp = 0,08 ha zona verde;

t = 2 + 110/30 < 10,0 min Rezulta: I = 125 l /sxha

55

Qpn = 0,8 x ( 0,08 x 0,1) x 125= 0.8 l/s (apa pluviala neinfestata)

Debitul total care ajunge la canalizare este format din apele de spalare suprafete , apele menajere si apele pluviale infestate .

Qt = Qu +Qpi = (0,40+15.03)= 15.43 l/s

Operare

Principalul parametru functional care trebuie atins, asigurat si mentinut la punerea in functiune a statiei de transfer este descarcarea si deplasarea spre depozitul zonal a unei cantitatii medii zilnice de 19 tone de deseuri menajere, intr-un interval de 8 ore de functionare. Aceasta cerinta este majora si singura care certifica buna functionare a statiei de transfer.

Livrarea si descarcarea deseurilor

Operatiunile de livrare a deseurilor menajere in statia de transfer si apoi dirijate spre depozitul conform judetean, se executa de catre un operator autorizat.

Autogunoiera incarcata cu deseuri, urca rampa de acces pe platforma de descarcare si se deplaseaza pana aproape de marginea platformei. De aici, autovehiculul incepe sa se deplaseze in ‘’marche-arriere’’ si sa vireze pana in momentul cand atinge cu pneurile puntii din spate, pragul inalt de 0.30m pentru limitarea deplasarii. Numai in acest moment este permisa comanda de descarcare/basculare a autogunoierei in containerul metalic. Descarcarea deseurilor in container se va realiza prin intermediul unui dispozitiv de ghidare a deseurilor .

56

Incarcarea si transportul containerelor

Dupa ce a fost umplut, containerul metalic este asezat pe platforma autovehiculul de transfer, cu ajutorul dispozitivului hidraulic prevazut cu carlig de ridicare din dotarea vehicolului. Statia de transfer va fi dotata cu 2 autovehicule de transport, fiecare autovehicul va transporta 1 container de 40m3. Numarul de transporturi la depozit: 2-3 transporturi/zi. In perioadele de varf de activitate, un autovehicul de transport va ramane in statia de transfer pentru manevrarea containerelor incarcate, din zona de incarcare pe platforma de manevra, unde ele vor fi depozitate pana la disponibilizarea vehiculelor de transport.

Personalul de deservire a statiei de transfer este dimensionat la un numar de 5 lucratori:

- 1 dispecer poarta;

- 2 soferi pentru manevrarea autovehiculelor de transport;

- 1 operator (sofer), care asigura manevrarea containerelor pline in interiorul statiei de transfer;

- 1 muncitori necalificati pentru mentinerea curateniei in incinta;

Zona Calafat – Statia de transfer de la Calafat


LOCALIZARE: Amplasamentul se afla pe teriroriul administrative al localitatii Calafat in partea de vest, in apropierea drumului judetean DJ 553 care face legatura intre Calafat si Ciupercenii Vechi.

Statia de transfer ocupa o suprafata de 8.976 mp. Terenul este inconjurat de paduri apartinand ocolului silvic, la aproximativ 870 m de zona industriala dezafectata in partea de nord a amplasamentului.

Vecinătătile rampei sunt:

la Nord: este groapa de gunoi a localitatii si drumul judetean 553 intre Calafat si

Ciupercenii Vechi;

la Sud: este teren pasune proprietate a consiliului local Calafat si teren impadurit

proprietate a ocolului silvic;

la Est: este zona impadurita proprietate a ocolului silvic;

la Vest: este drumul de pamant de acces spre amplasament, zona impadurita

proprietate a ocolului silvic si drumul judetean 553 intre Calafat si Ciupercenii Vechi;


57

Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 1000 m NE si fata de centrul orasului de aprox 2.6 km.




La aproximativ 80 m S fata de zona impadurita proprietate a ocolului silvic.

DRUMUL DE ACCES

Accesul/ieşirea autovehiculelor în şi din staţia de transfer se va realiza prin intermediul unui drum de acces de circa 550m, in S, ce va face legatura cu Drumul Judeteean DJ553.


Statia de transfer este proiectata sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor reziduale din zona de colectare Calarasi pana la depozitul ecologic zonal de la Mofleni – Craiova.

Elemente de proiectare si constructii

o Parametri de proiectare





– capacitatea maima de functionare a statiei 10.500 t/an








58




– suprafata pentru manevrarea autovehiculului de transport 1.021 m2
















o Solutie constructiva

Statia de transfer a fost proiectata in asa fel incat sa prezinte intre platformele betonate de lucru, suprafete de circulatie cat mai reduse. In acest fel se micsoreaza substantial costul total al intregii statii de transfer, coroborat cu realizarea de consumuri mai reduse de carburant pentru autovehiculele de transport inter-operatii. Dispunerea suprafetelor tehnologice de lucru in ceea ce priveste intrarile, iesirile si zonele de manevra pentru

59

autospecialele folosite, a fost proiectata in asa fel incat sa se realizeze minimul de traseu carosabil.


Suprafata totala este de 8.976 m2.




– suprafata sistemului rutier 1348 m2




Zona pentru descarcare si manevrare

– Platforma betonata pentru descarcarea autogunoierelor situata la cota de +3.00m fata de CTN. Accesul pe aceasta suprafata se realizeaza cu ajutorul unei rampe avand o panta de 10 % cu o latime de 7.00m si lungime 30 m;

– Suprafata betonata pentru manevrarea autovehiculelor de transport a containerelor de 40 m3 este realizata la nivelul solului si prezinta o arie distincta pentru stocarea containerelor umplute, in cazul in care masinile de transport nu sunt disponibile. Tot pe aceasta suprafata se vor depozita si containerele goale care urmeaza sa fie umplute, si o zona de acces la container unde autovehiculul de transport poate manevra, agata si ridica pe platforma proprie, containerul umplut cu deseuri;

– Protectia ariei de descarcare a deseurilor in containere este realizata dintr-o structura metalica cu deschiderea totala de 18.11 m si doua travee in lungime de 14.0m. Structura este compusa din profile metalice: 7 stalpi tip HEA220, 3 grinzi IPE160, pane tip Z120. Invelitoarea este realizata din tabla ondulata, iar inchiderile pe cele 2 laturi vor fi realizate din material similar invelitorii. Suprafata toala a structurii este de aprox 253 m2;

– Alveolele pentru incarcarea containerelor au fost proiectate pentru containere cu dimensiunea maxima de 7 x 2,5 x 2,5m;




60


Zona Administrativa








Dimensiuni cabină de recepţie: 3,16 x 2,44 x 2,67 m (lungime, lăţime, înălţime); dimensiuni cabină vestiare+grup sanitar: 6,0 x 2,44 x 2,67m(lungime, lăţime, înălţime). Acestea vor fi echipate electric cu 3 prize si iluminat 2x36W, si vor fi conectate la reteaua electrica a amplasamentului.






61

Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 1348,00 m2. Acesta are urmatoarea alcatuire:

– dala de beton de ciment BcR4.5 de 20 cm

– strat de piatra sparta de 2,0 cm;

– strat de balast de 30,0 cm;

– geogrila de separatie.





Iluminatul exterior




Imprejmuirea si Spatiile verzi


62


Spatiile verzi vor ocupa o suprafata de cca 0,37 ha din totalul suprafetei de 1.07 ha dedicate investitiei. Acesta va fi inierbat, iar in zona ce delimiteaza suprafata pe care este situata statia de transfer vor fi plantati pomi.

Utilitati

Cai de acces

Accesul la statia de transfer se va realiza prin intermediul unui drum de exploatare existent in lungime de aproximativ 550 de metri, care face legatura cu drumul Judetan DJ553, intre localitatile Ciupercenii Vechi si Calafat.

Drumul de exploatare se va reabilita pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservii in cadrul statiei de transfer si nu numai.Drumul va avea o latime de 3,50 metri, iar pe traseul acestuia se va amplasa o alveola pentru a permite deplasarea autovehiculelor pe ambele sensuri. Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime. Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20x25x50 cm asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15x30cm.







– spalarea suprafetelor de lucru,

– consumul grupului sanitar si a garajului.


.Sistemul de alimentare cu apa tehnologica aflat in interiorul statiei de transfer se compune din:

– put forat, pentru captarea apei necesare;

63

– rezervor de inmagazinare apa incendiu 80 mc;

– statie de pompare a apei;

– trei camine de vane;

– conducta PEID De 110 mm, L = 40 m;


doi hidranti exteriori de gradina, un hidrant exterior pentru incendiu;




– apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar;

– apele tehnologice rezultate din spalarea zonelor de lucru a statiei, precum si a containerelor de transfer;

– apele pluviale ce cad pe suprafete ce ar putea fi contaminate cu hidrocarburi (platformele Statiei de transfer si parcarea).




– rigole cu gratar in lungime de 122 m;

– 8 guri de scurgere tip B1;

– rigola deschisa betonata in lungime de 109 m;

– conducta PVC Dn = 110 mm in lungime de 155 m;


– camine PVC cu diametrul de 1000 mm, buc = 9;

64



– racord electric aerian LEA 20 kV la linia electrica existenta in zona;

– post trafo 20/0,4 kV aerian de incinta, 100 kVA;

– retele electrice de forta de incinta (proiectate in lucrare);

– retele electrice de iluminat (proiectate in lucrare);

– instalatie paratrasnet (proiectata in lucrare);.



– putere instalata (totala) Pi (kW) = 88,3 kW;

– putere absorbita (totala) Ps (kw) = 61,8 kW;

– putere ceruta (totala) Sc (kVA) = 67,2 kVA;

– tensiunea retelei Un = 3 x 380 Vca / 1 x 220 V ca;

– frecventa retelei Fn = 50 ± 0,5 Hz;

– factor de putere cos φ = 0,92;

– durata maxima de întrerupere în alimentarea cu energie electrica, din sistemul energetic, va fi conform avizului de racordare solicitat de beneficiar.





Pentru asigurarea iluminatului de securitate pe timp de noapte se va realiza o retea electrica aeriena de iluminat exterior de 0,4 kV. de distributie pe stalpi de beton dispusi, pe perimetrul incintei la distanta de cca. 35-50 m cu coductoare torsadate tip TYIR, cabluri CYAbY si corpuri de iluminat cu vapori de sodiu. Corpurile de iluminat sunt

65

prevazute a avea condensatoare inglobate pentru a functiona cu un factor de putere mediu de 0,92. Comanda iluminatului se va realiza centralizat de la cladirea receptie. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a obiectivelor din incinta se realizeaza prin retele electrice subterane cu cabluri de cupru armate tip CYAbY. Cablurile de alimentare se vor monta ingropat in pamant sub adancimea de inghet, si vor fi protejate.








Echipamentul de lucru al personalului de deservire al statiei de transfer este compus din costum salopeta cu pieptar si/sau combinezon de uz general, casca de protectie, ochelari de protectie cu aerisire indirecta si ocular tratat impotriva aburii conform EN 166, cizme apa-noroi conform EN-ISO 20343:2004, manusi de protectie textile. Pentru incarcatorul manual s-a prevazut si o semimasca de protectie conform EN 149-2001, din materiale netesute in straturi multiple, care asigura protectie la pulberi de substante solide, netoxice.

Platformele operationale, rampa tehnologica, platformele pentru parcari sunt realizate din materiale neinflamabile (beton armat) care nu pot intra in combustie chiar in cazul aprinderii deseurilor menajere.

Pentru protectie contra incendiilor s-a prevazut un hidrant de incendiu exterior si un numar de 4 stingatoare portabile cu pulbere tip P6 amplasate in cabina receptie, in cabina vestiare si in garajul mecanic.

o Necesarul de apa

66


Alimentarea cu apa potabila se face de la surse autorizate.


Se considera consumurile:




Q maxim sortare (mc/zi) 0,65

1.2 Q necesar platforma manevra autovehicule 1

Suprafata platforma manevra (mp) 1021








Nr. ore 1,0





S-a considerat ca cladirea cu exigente maxime este hala de descarcare, care se va realiza pe structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante ceea ce o incadreaza la gradul I de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu. Din NP 086-2005 rezulta ca debitul de apa pentru stingerea unui incendiu q ie = 5 l/s sau 18 mc/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantilor este de t=3 ore,



67

Rezerva de apa alimenteaza o pompa de incendiu. Reteaua de incinta pentru incendiu cuprinde un hidrant de incendiu exterior.


Alimentarea cu apa a statiei de transfer se asigura printr-un put forat de explorare-exploatare cu adancimea estimata de 100 m. Cabina putului este dotata cu o statie de hidrofor pentru reteaua de apa menajera, pentru apa de spalare si pentru reteaua de incendiu iar in jurul putului este instituita o zona de protectie calitativa (imprejmuire). Datorita apropierii de depozitul organizat de deseuri menajere apa din put nu poate fi considerata potabila si prin urmare apa de baut va fi distribuita prin alte mijloace. Corespunzator unui numar de locuitori echivalenti de 9 persoane, necesarul de apa potabila pentru personal este:










Nr. ore = 8,0


Tabel centralizator

[mc/zi] [mc/h]








68





Qn = 1,15 x 1,0 x (18 + 0,036 + 1,78) mc/h = 22,79 mc/h = 6,33 l/s;


Qn=Kp x Ks x (Nspalare+Nmenajer)=1,15x1,0 x(1,78+0,036)=2.09 mc/h;

Debite de apa uzata


Debitul de apa uzata se considera format din debitul de apa uzata menajera si de spalare suprafete:

Qu = 0,8 x Qs=0,8 x (1,78+0,036) = 1,46 mc/h=0,40 l/s















t = tcs + L/v

69









L=122m;

V=45 m/min;

S=649 + 1021 = 1.670 mp = 0,167 ha;

t = 3 + 122/45 < 10 min Rezulta: I = 125 l /s x ha





V=30 m/min;



Qpn = 0,8 x (0,08 x 0,1) x 125= 0,8 l/s (apa pluviala neinfestata)

Debitul total care ajunge la canalizare este format din apele de spalare suprafete, apele menajere si apele pluviale infestate.

Qt = Qu+Qpi = 0,4+15,03 = 15,43 l/s

Operare



70






71

- 1 dispecer poarta;

- 3 soferi pentru manevrarea autovehiculelor de transport;

- 1 operator (sofer), care asigura manevrarea containerelor pline in interiorul statiei de transfer;

- 2 muncitori necalificati pentru mentinerea curateniei in incinta.

Zona Bailesti – Statia de transfer de la Bailesti


LOCALIZARE: Amplasamentul se afla pe teritoriul administrativ Orasului Bailesri, in

partea de sud a localitatii, pe drumul judetean DJ 561, Bailesti – Rast.


la Nord: este groapa de gunoi a localitatii, canalul de irigatii si localitatea Bailesti;

la Est: este drumul judetean 561 D, Bailesti-Rast si teren pasune proprietate a consiliului local Bailesti;

la Sud: este teren pasune proprietate a consiliului local Bailesti cu niste ruine si canal de irigatii;

la Vest: este drumul de pamant pe langa canalul de irigatii si teren arabil

proprietati particulare;


Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 900 m N si fata de centrul orasului de aprox 2 km.




Nu este cazul.

DRUMUL DE ACCES

Accesul catre amplasament se face direct pe drumul judetean DJ 561, Bailesti – Rast.


Amplasamentul se afla intr-o zona cu teren fara denivelari majore,fara zone impadurite si cursuri de apa in imediata vecinatate.

72


Statia de transfer este proiectata sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor reziduale din zona de colectare Bailesti pana la depozitul ecologic zonal de la Mofleni - Craiova.







– capacitatea maxima de functionare a statiei 11.250 t/an




– capacitate container 40 m3

– densitate deseuri incarcate in container 250 kg/m3







– numarul de autovehicule de transport containere de 40 m3 3

– numarul necesar de containere de 40 m3 8


73






– realizarea platformei din beton armat, care sa asigure stabilitate si rezistenta in timp a suprafetei de lucru;

– executia unor praguri din beton armat de 0,30 m pentru limitarea deplasarii autogunoierelor in fazele de descarcare a deseurilor in containere;








Suprafata totala alocata statei de transfer si utilitatilor aferente este de 9.320 m2.


– platformele pentru descarcarea autogunoierelor: 850,0 m2;

– platformele pentru manevra autovehiculelor de transport: 917,0 m2;

– suprafata carosabila(drumuri): 1.020,5 m2;

– parcari: (300+70) 253,0 m2;

74

– aleile pietonale: 195,0 m2;

– receptie+vestiar si grup sanitar: 40,0 m2;

– garaj / atelier mecanic 110,0 m2;

– taluz 795,0 m2;

– spatii verzi 4.885,0 m2;

– alte constructii 254,5 m2











Zona Administrativa

75

Data fiind simplitatea procesului tehnologic si faptului ca pentru deservirea statiei de transfer sunt necesari doar sase lucratori permanenti, nu sunt necesare constructii pentru zona administrativa.



Receptia este alcatuita dintr-o cabina de receptie si o cabina cu vestiar cu grup sanitar. La cabina de receptie se contabilizeaza cantitatea de deseuri care trec prin statie.

Pentru cabina de receptie, respectiv pentru cabina de vestiar+grup sanitar s-a ales solutia utilizarii unor eurocontainere, avand o structura sudata realizata din tevi rectangulare, peretii si podeaua sunt realizate din panouri sandwich cu spuma rigida de poliuretan, plafonul este realizat din doua straturi de tabla profilata si un miez de vata minerala. Usile exterioare sunt metalice sau din PVC cu geam in dubluvitraj, iar ferestrele sunt din profile PVC tricamerale, cu geam in dubluvitraj.

Dimensiuni cabina de receptie: 3,16 x 2,44 x 2,67 m (lungime, latime, inaltime); dimensiuni cabina vestiare+grup sanitar: 6,0 x 2,44 x 2,67 m (lungime, latime, inaltime). Acestea vor fi echipate electric cu 3 prize si iluminat 2x36 W, si vor fi conectate la reteaua electrica a amplasamentului.


La grupul sanitar, prepararea apei calde se va face cu ajutorul unui boiler electric de 150 l, apa calda la 800C.


Lungimea efectiva a platformei de cantarire este de 20 m, iar latimea de 3,60 m, avand 2 rampe de acces de 3,5 m la fiecare capat al platformei. Drenare se face natural, din panta fundatiei.


Garajul se afla pe o platforma betonata de 20 cm, avand 3 pereti inchisi cu tabla ondulata si unul deschis pentru accesul utilajelor. Invelitoarea este realizata in tabla ondulata. Dimensiunile in plan ale garajului sunt 11,345 m x 9,55 m si are o inaltime de 4,50 m la streasina.


Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 1.020,50 m2. Acesta are urmatoarea alcatuire:

76







Amplasarea constructiilor noi din zona administrativa: receptie, vestiare, prevede realizarea unor spatii de parcare. Astfel conform «Normativului pentru amenajarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane, Indicativ P132», s-au proiectat un numar de 4 locuri de parcare cu dimensiunile 2,50 x 5,50 m dispuse sub un unghi de 90 fata de axul aleilor de acces auto.

Accesul pietonal ce se dezvolta in incinta se va face printr-o retea de alei pietonale cu latimea de 1,50 m (conform plan de situatie). Aleile pietonale insumeaza o suprafata de 195 m2 si sunt realizate sub forma unui pavaj din beton de 5,0 cm grosime, asezat pe un strat de nisip pilonat de 10,0 cm grosime.

Iluminatul exterior




Imprejmuirea si spatiile verzi



77

Spatiile verzi vor ocupa o suprafata de cca 0,44 ha din totalul suprafetei de 0,93 ha dedicate investitiei. Acesta va fi inierbat, iar in zona ce delimiteaza suprafata pe care este situata statia de transfer vor fi plantati pomi.

o Utilitati

Cai de acces

Accesul la statia de transfer se va realiza prin intermediul unui drum de exploatare in lungime de 3 metri, care face legatura cu drumul judetean Bailesti-Rast.

Drumul de exploatare se va executa pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservii in cadrul statiei de transfer si nu numai. Drumul va avea o latime cuprinsa intre 7 si 15 metri. Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime.Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20 x 25 x 50 cm, asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15 x 30 cm.






Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza prin 2 racorduri alimentate de foraj: printr-o conducta din PEID De110 mm cu lungime de L=92,0 m, pentru alimentarea hidrantului de incendiu, respectiv printr-o conducta de PEID De 65 mm cu lungimea de L=106,50 m, pentru alimentarea grupului sanitar si a hidrantului de gradina.

Pentru spalarea si udarea suprafetelor s-a prevazut un hidrant de gradina echipat cu o cutie cu furtun, iar pentru stingerea eventualelor incendii, un hidrant de incendiu.


– put forat, pentru captarea apei tehnologice necesare;



– 2 camine de vane;

– conducta PEID De 65 mm, L = 106,50 m;

78

– conducta PEID De 110 mm, L = 92,00 m;

– teava de protectie, PAFSIN Ø 85 mm, L = 10 m;

– 1 hidrant exterior de gradina, 1 hidrant exterior pentru incendiu;








Colectarea apelor se va face prin intermediul rigolelor cu gratar, a gurilor de scurgere si a sifoanelor de pardoseala. Transportul apelor uzate cat si a celor pluviale se asigura printr-o retea de conducte din PVC cu diametul de DN200 mm, camine PVC cu capac necarosabil si carosabil.

Reteaua de canalizare ape uzate si pluviale a statiei de transfer se compune din:

– rigole cu gratar in lungime de 118,0 m;




– decantor;

– separator hidrocarburi;

– bazin vidanjabil;


– teava de protectie, PAFSIN Ø 300 mm, L = 2x10 m, ce va fi montata in zonele unde sistemul de canalizare intern traverseaza zone cu circulatie intensa;


79









– putere instalata (totala) Pi (kW) = 87,3 kW;

– putere absorbita (totala) Ps (kw) = 61,1 kW;

– putere ceruta (totala) Sc (kVA) = 66,4 kVA;

– tensiunea retelei Un = 3 x 380 Vca / 1 x 220 V ca;

– frecventa retelei Fn = 50 ± 0,5 Hz;

– factor de putere cos φ = 0,92;

– durata maxima de întrerupere în alimentarea cu energie electrica, din sistemul energetic, va fi conform avizului de racordare solicitat de beneficiar.





Pentru asigurarea iluminatului de securitate pe timp de noapte se va realiza o retea electrica aeriena de iluminat exterior de 0,4 kV de distributie pe stalpi de beton dispusi, pe perimetrul incintei la distanta de cca. 35-50 m cu coductoare torsadate tip TYIR, cabluri CYAbY si corpuri de iluminat cu vapori de sodiu. Corpurile de iluminat sunt prevazute a avea condensatoare inglobate pentru a functiona cu un factor de putere mediu

80

de 0,92. Comanda iluminatului se va realiza centralizat de la cladirea receptie. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a obiectivelor din incinta se realizeaza prin retele electrice subterane cu cabluri de cupru armate tip CYAbY. Cablurile de alimentare se vor monta ingropat in pamant sub adancimea de inghet, si vor fi protejate.



– toate zonele de lucru unde se vor executa manevre cu autovehiculele de deservire sunt marcate/ delimitate cu vopsea reflectorizanta;

– ariile pentru stocarea deseurilor menajere in vrac sau in containerele metalice sunt delimitate vizibil, tot prin zonare cu vopsea reflectorizanta, rezistenta la intemperii;

– rampa de acces pe platforma de descarcare a deseurilor cat si rampa tehnologica de incarcat containere sunt prevazute cu proeminente metalice antiderapante confectionate din bara de otel PC 52 cu sectiunea de ø16 – S 235 SR EN 10025/1991;

– accesul personalului de deservire in punctele de lucru, se face numai dupa ce a fost verificata dotarea corespunzatoare cu echipamentul obligatoriu de lucru al fiecarui membru;

– efectuarea instructajului periodic cu personalul de deservire despre principalele masuri specifice de tehnica securitatii muncii in statiile de transfer.




o Necesarul de apa



81


1.1. Q necesar platforma descarcare (l/mp/zi) 1



Q maxim descarcare (mc/zi) 0,85

1.2. Q necesar platforma manevra autovehicule (l/mp/zi) 1

Suprafata zonei de manevra (mp) 917



1.3. Q necesar spalare containere (l/mp/zi) 1





Nr. ore /zi 1,0





S-a considerat ca zona cu exigente maxime este platforma de descarcare, care se incadreaza la gradul III de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu. Din NP 086-2005 rezulta ca debitul de apa pentru stingerea unui incendiu q ie = 5 l/s sau 18 mc/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantilor este de t=3 ore.



Reteaua de incinta pentru incendiu cuprinde un hidrant de incendiu exterior.


82

Alimentarea cu apa a statiei de transfer se asigura printr-un put forat de explorare-exploatare cu adancimea estimata de 100 m. Cabina putului este dotata cu o statie de hidrofor pentru reteaua de apa menajera si apa de spalare, si reteua de incendiu, iar in jurul putului este instituita o zona de protectie calitativa (imprejmuire). Datorita apropierii de depozitul organizat de deseuri menajere apa din put nu poate fi considerata potabila si prin urmare apa de baut va fi distribuita prin alte mijloace.

Corespunzator unui numar de locuitori echivalenti de 6 persoane, necesarul de apa potabila pentru personal este:








Cantitatea de apa de consum: 150 l/zi = 0,15 mc/zi;


Nr. ore = 8,0


Tabel centralizator

[mc/zi] [mc/h]








83





Qn = 1,15 x 1,0 x (18 + 0,024 + 1,87) mc/h = 22,88 mc/h = 6,35 l/s;


Qn=Kp x Ks x (Nsplare+Nmenajer)=1,15x1,0 x(1,87+0,024)=2,17 mc/h;

Debite de apa uzata



Qu = 0,8 x Qs = 0,8 x (0,024 + 1,87) = 1,52 mc/h=0,42 l/s





ploaia de calcul stabilita pentru jud. Dolj in conformitate cu STAS 1846/90.









Intensitatea ploii de calcul se determina din diagrame in functie de durata “t” in care se realizeaza o cantitate maxima de apa cazuta.

t = tcs + L/v


84







tcs = 2 min. (pentru zone cu panta > 0,5%);

L=118m;

V=45 m/min;

S=850 + 917 = 1767 mp = 0,176 ha;

t = 3 + 118/45 = 5,6 < 10 min. Rezulta: I = 125 l /sxha




L=110 m de canal deschis;

V=30 m/min;



Qpn = 0,8 x (0,08 x 0,1) x 125 = 0,8 l/s (apa pluviala neinfestata)

Debitul total care ajunge la canalizare este format din apa uzata menajera si de spalare suprafete si apele pluviale infestate:

Qt = Qu + Qpi = 0,42 + 15,84 = 16,26 l/s

Operare




85





– 1 dispecer poarta;

86

– 3 soferi pentru manevrarea autovehiculelor de transport;

– 1 operator (sofer), care asigura manevrarea containerelor pline in interiorul statiei de transfer;

– 1 muncitori necalificati pentru mentinerea curateniei in incinta.

Zona Dobresti – Statia de transfer de la Dobresti


LOCALIZARE: Amplasamentul se afla pe teritoriul administrativ al satului Caciulatesti, comuna Dobresti, jud DOLJ, in partea de est a localitatii, la aproximativ 1310 m de centru.Amplasamentul are o suprafata de 118.983 mp.

– Statia de transfer ocupa o suprafata de 11.950 m2


la Nord: Terenuri cu destinatie agricola;

la Sud: Islaz (pasune);;

la Est: Complex zootehnic (dezafectat);;

la Vest: Terenuri cu destinatie agricola;


Distanta de la amplasament pana la primele locuinte este de aprox. 1000 m E si fata de centrul satului Caciulatesti, comuna Dobresti de aprox 1.3 km.




Nu este cazul.

DRUMUL DE ACCES

Accesul/ieşirea autovehiculelor în şi din staţia de transfer se realizează prin intermediul unui drum de acces. Această dimensiune permite trecerea, în condiţii de siguranţă, a două autovehicule speciale care desevesc staţia având gabaritele maxime. Drumul va prezenta, în secţiunea transversală, o îmbrăcăminte asfaltică groasă de 25 cm, care se sprijină pe sol prin intermediul unui strat de balast de 15 cm.

Distanta pana la Drumul Comunal este de circa 1200 m.


Terenul este aproximativ plan cu o panta lina (de la nord la sud), cu vegetatie putina (iarba) datorita substratului nisipos.

87


Statia de transfer este proiectata sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor reziduale din zona de colectare Dobresti pana la depozitul ecologic zonal de la Mofleni - Craiova.







– capacitatea maxima de functionare a statiei 10.000 t/an
















88


















– suprafata sistemului rutier+alei pietonale 1815 m2



– suprafata alte anexe ( rezervor, vestiar, cabina put forat..) 900 m2

89











Zona Administrativa




90





Dimensiuni cabină de recepţie: 6,16 x 2,44 x 2,67 m (lungime, lăţime, înălţime); dimensiuni cabină vestiare+grup sanitar: 6,0 x 2,44 x 2,67m(lungime, lăţime, înălţime). Acestea vor fi echipate electric cu 3 prize si iluminat 2x36W, si vor fi conectate la reteaua electrica a amplasamentului.






Drumuri

Sistemului rutier de tip rigid este proiectat conform NP 081/2002 pentru un trafic de tip greu si insumeaza o suprafata de 1400,00 m2. Acesta are urmatoarea alcatuire:





91


Parcari si Alei pietonale



Iluminatul exterior




Imprejmuire si spatiile verzi



Spatiile verzi vor ocupa o suprafata de cca 0,62 ha din totalul suprafetei de 1.19 ha dedicate investitiei. Acesta va fi inierbat, iar in zona ce delimiteaza suprafata pe care este situata statia de transfer vor fi plantati pomi.

o Utilitati

92

Caile de acces

Accesul la statia de transfer se va realiza prin intermediul unui drum de exploatare existent in lungime de aproximativ 1200 de metri, care face legatura cu drumul comunal al localitatii Caciulatesti.

Drumul de exploatare se va reabilita pentru a putea asigura circulatia in bune conditii a vehiculelor de mare tonaj care vor deservii in cadrul statiei de transfer si nu numai.Drumul va avea o latime de 3,50 metri, iar pe traseul acestuia se vor amplasa un numar de patru alveole pentru a permite deplasarea autovehiculelor pe ambele sensuri.Ca si structura, drumul va fi compus dintr-un strat de balast de 30 cm, apoi un strat de piatra sparta de 20 cm si la final se vor aseza dale de beton de ciment BcR 4.5 de 20 cm grosime.Pe marginea drumului se vor amplasa borduri prefabricate din beton 20x25x50 cm asezate pe o fundatie din beton C6/7.5, 15x30cm.







– spalarea suprafetelor de lucru,

– consumul grupului sanitar si a garajului.



– put forat, pentru captarea apei necesare;



– doua camine de vane;



– doi hidranti exteriori de gradina, un hidrant exterior pentru incendiu;


93









– rigole cu gratar in lungime de 140 m;














94



– toate zonele de lucru unde se vor executa manevre cu autovehiculele de deservire sunt marcate/ delimitate cu vopsea reflectorizanta;

– ariile pentru stocarea deseurilor menajere in vrac sau in containerele metalice sunt delimitate vizibil, tot prin zonare cu vopsea reflectorizanta, rezistenta la intemperii;

– rampa de acces pe platforma de descarcare a deseurilor cat si rampa tehnologica de incarcat containere sunt prevazute cu proeminente metalice antiderapante confectionate din bara de otel PC 52 cu sectiunea de ø16 – S 235 SR EN 10025/1991;

– accesul personalului de deservire in punctele de lucru, se face numai dupa ce a fost verificata dotarea corespunzatoare cu echipamentul obligatoriu de lucru al fiecarui membru;

– efectuarea instructajului periodic cu personalul de deservire despre principalele masuri specifice de tehnica securitatii muncii in statiile de transfer.




o Necesarul de apa







Q maxim descarcare (mc/zi) 0,65

95

1.2 Q necesar platforma manevra autovehicule (l/mp/zi) 1

Suprafata zonei de manevra (mp) 1080







Q total (mc/zi)= 1,83


Nr. ore 1,0





S-a considerat ca cladirea cu exigente maxime este hala de descarcare, care se va realiza pe structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante ceea ce o incadreaza la gradul I de rezistenta la foc si categoria D de pericol de incendiu.Din NP 086-2005 rezulta ca debitul de apa pentru stingerea unui incendiu q ie = 5 l/s sau 18 mc/h. Timpul teoretic de functionare a hidrantilor este de t=3 ore,



Rezerva de apa alimenteaza o pompa de incendiu.Reteaua de incinta pentru incendiu cuprinde un hidrant de incendiu exterior.


Alimentarea cu apa a statiei de transfer se asigura printr-un put forat de explorare-exploatare cu adancimea estimata de 100 m. Cabina putului este dotata cu o statie de hidrofor pentru reteaua de apa menajera, pentru apa de spalare si pentru reteaua de incendiu, iar in jurul putului este instituita o zona de protectie calitativa (imprejmuire).

96

Apa din put nu poate fi considerata potabila si prin urmare apa de baut va fi distribuita prin alte mijloace.

Corespunzator unui numar de locuitori echivalenti de 6 persoane, necesarul de apa menajera pentru personal este:










Nr. ore = 8,0


Tabel centralizator

[mc/zi] [mc/h]










97



Qn = 1,15 x 1,0 x (18 + 0,024 + 1,83) mc/h = 22,83 mc/h = 6,34 l/s;


Qn=Kp x Ks x (Nspalare+Nmenajer)=1,15x1,0 x(1,83+0,024)=2,13 mc/h;

Debite de apa uzata



Qu = 0,8 x Qs = 0,8 x (1,83+0,024) = 1,48 mc/h = 0,41 l/s















t = tcs + L/v





98





L=140m;

V=45 m/min;

S=650 + 1080 = 1730 mp = 0,173 ha;

t = 3 + 140/45 < 10 min Rezulta: I = 125 l /sxha





V=30 m/min;



Qpn = 0,8 x 0,071 x 0,1 x 125= 0,71 l/s

Debitul total care ajunge la canalizare este format din apele de spalare suprafete, apele menajere si apele pluviale infestate.

Qt = Qu + Qpi = 0,41 + 15,57 = 15,98 l/s

Operare




99





– 1 dispecer poarta;

– 2 soferi pentru manevrarea autovehiculelor de transport;

100

– 1 operator (sofer), care asigura manevrarea containerelor pline in interiorul statiei de transfer;

– 1 muncitori necalificati pentru mentinerea curateniei in incinta.

Inchiderea spatiilor de depozitare neautorizate din mediul urban si a depozitelor neconforme

In judetul Dolj exista la acest moment in municipii si orase 10 depozite neconforme si spatii de depozitare neautorizate, care au sistat activitatea de depozitare sau urmeaza sa sisteze activitatea de depozitate si care vor fi inchise pana in anul 2011.

Chiar daca in HG 349/2005 sunt prevazute alte termene de inchidere pentru depozitele neconforme respective, acestea vor fi inchise in cadrul proiectului integrat, in cadrul lucrarilor de constructii ce se vor efectua in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013, in urma hotararilor luate de factorii de decizie privind implementarea proiectului.

In acest context enumeram situatia stabilita pentru cele 10 locatii privind depozitele neconforme si spatiile de depozitare neautorizate:

1. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Filiaşi (an de închidere 2017, cf HG 349/2005) – an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj - in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013;

2. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Segarcea - Transilvania (an de închidere 2015, cf HG 349/2005 – an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj - in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013

3. Spatii de depozitare neautorizate Segarcea – Unirea, Florica si Viilor. Transportul deseurilor si reamenajarea zonei din locatiile Florica si Viilor in locatia Unirii pana la 16 iulie 2009, sistarea depozitarii si inchiderea locatiei Uniria in anul 2011 in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013;

4. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Calafat (an de sistare a depozitarii 2010, cf HG 349/2005 si inchidere 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj - in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013

5. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Bailesti - 1 (an de închidere 2008, cf HG 349/2005 – an de sistare a depozitarii 2008 si inchiderii 2011, cf deciziei autoritatilor locale si APM Dolj - in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013

6. Spatiul de depozitare neautorizat aflate pe raza Municipiului Bailesti, locatia Bailesti – 2, urmand sa fie sistata depozitarea la 16 iulie 2009 si inchiderea in anul 2011 in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013;

101

7. Spatii de depozitare neautorizate aflate pe raza oraselor Bechet si Dabuleni, urmand sa fie sistata depozitarea la 16 iulie 2009 si inchiderea in anul 2011 in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013;

Inchiderea spatiilor de depozitare neautorizate din mediul urban

Dupa cum reiese din prezentarea de mai sus spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban ce se vor inchide in anul 2011 in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013 sunt:

1. Spatii de depozitare neautorizate Segarcea – Unirea;

2. Spatiul de depozitare neautorizate aflate pe raza Municipiului Bailesti, locatia Bailesti – 2;

3. Spatiile de depozitare neautorizate de pa raza oraselor Bechet si Dabuleni.

Spatiu de depozitare neautorizata Segarcea – Unirea

Spatiul de depozitare neautorizata Segarcea - Unirii se afla pe teritoriul administrativ al localitatii Segarcea, in partea de sud, la aproximativ 250 m de aceasta, intrt-o zona cu putine denivelari.

La baza depozitului nu exista impermeabilzare si de asemenea, lipsesc si santurile de garda.

Zona acoperita cu deseuri este de aproximativ 7.808 mp, la care se mai adauga si o suprafata de aproximativ 23.900 mp, necesara inchiderii conforme.

Aplasamentul are o suprafata de 7.808 mp groapa veche si 23.897 mp terenul care se ataseaza gropii.

Cea mai apropiata locuinta este la paroximativ 70 m de amplasament in parte de nord si 40 m fata de statia de pompare si canalul de irigatii in partea de sud-est.

Vecinatatile depozitului neconform Segarcea - Unirii sunt urmatoarele:

la nord – localiatea Segarcea cu terenuri arabile;

la sud - canal de irigatie si teren arabil;

la est – drum de pamint spre statia de pompare si teren arabil;

la vest – drum de pamint spre canalul de irigatie si terenuri arabile proprietati particulare ;

In zona nu sunt ape de suprafata.

102

Amplasamentul este la circa 450 m fata de drumul pietruit din Segarcea situat in partea de sud a localitatii si accesul se face pe doua drumuri de pamint in partea de nord-este si nord-vest a amplasamentului.

Sistematizarea depozitului

Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista un volum de circa 9.450 m3 deseuri, la care se va adauga si volumul provenit din alte doua locatii; Segarcea – Cartier 10.830 m3 , Segarcea – Floresti 9.445 m3

, la care se adauga si circa 48.000 m3 de deseuri aflate in diferite parti ale orasului Segarcea. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic.

Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu pantele de 1:3. Suprafata totala pe care se va realiza sistematizarea este de aproximativ 22.580 mp. In Plansa 3 din anexa se prezinta modul de sistematizare a depozitului.

Pe suprafata nivelata a corpului de deseuri se va aplica un strat de sustinere cu o grosime de 50 cm, strat care are rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea straturilor de inchidere.

Drept material pentru stratul de sustinere se va utiliza deseuri din constructii si demolari (moloz) sau pamant de excavatii. Volumul necesar de material utilizat pentru stratul de sustinere este de 10.115 m3.

Stratul de sustinere va fi omogen si rezistent la eforturi in mod uniform, iar suprafata va fi plana si nivelata.

Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului

Dupa sistematizarea depozitului si aplicarea stratului de sustinere se realizeaza impermeabilizarea suprafetei depozitului.

Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Segarcea - Unirii este prezentat in figura de mai jos:

103

Colectarea gazului de depozit

Pe stratul de sustinere se aplica stratul de drenare a gazului cu grosime de 30 cm. Materialul de drenaj va fi pietris cu granulatie 16-31 mm.

Stratul de impermeabilizare

Peste stratul de pietris se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Grosimea stratului bentonitic va fi de 0,01 m.

Geocompozitul bentonic trebuie sa asigure impermeabilizarea echivalenta cu cea a unui strat mineral de grosime minima de 0,50 m si cu coeficient de permeabilitate < 5 x 10 -9

m/s.

A fost aleasa aceasta solutie de impermeabilizare cu geocompozit bentonic datorita avantajelor acestuia, principalul fiind comportarea buna la tasari diferentiate. Intrucat depozitul este unul neconform, este posibil ca si dupa inchidere sa apara tasari.

Alte avantaje ale utilizarii geocompozitului bentonic sunt:

pretul competitiv;

rezistenta buna la inghet/dezghet si umezire/uscare;

instalare usoara.

Strat de drenaj pentru apa din precipitatii

Drenarea apelor de suprafata provenite din precipitatii se va face prin intermediul unei saltele drenante cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic.

Stratul de recultivare

Peste salteaua drenanta se va continua inchiderea cu un strat de pamant in grosime de 0,85 m, iar peste acesta se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0,15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene.

Volumul total de pamant necesar acoperirii finale a depozitului va fi de aproximativ 3.035 m3 pamant vegetal, 17.196 m3 pamant.

Sistemul de colectare a gazului

Principalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Biogazul din depozit este produs de obicei prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri.

104

In cazul depozitului neconform de la Segarcea - Unirii se va prevedea un sistem de degazare ce se va realiza in 2 etape.

Prima etapa se va realiza in timpul profilarii depozitului cand se vor executa puturile de gaz si straturile de impermeabilizare a depozitului pana la stratul de pamant. Prin executarea puturilor de gaz se intelege forarea puturilor si echiparea lor pentru o instalatie activa de extractie a gazului, conform „Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor”. Puturile pentru extractia gazului in numar de 6 vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, se vor amplasa pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie, in functie de topografia terenului, conform Normativului. Dupa ce au fost executate puturile de extragere gaz si sistemul de impermeabilizare se monteaza echipamentele pentru captarea gazului, urmand extragerea fortata a gazului. Cantitatea de gaz care poate fi captata pentru o perioada de la 4 la 6 saptamani, precum si continutul de metan al acestuia se determina conform cu prognoza de generare a gazului si cu rezultatele experimentale. In baza rezultatelor se va decide tipul tratarii gazului.

Conform Normativului la un continut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, se poate trece la etapa a doua adica degazarea pasiva a depozitelor, iar echipamentele utilizate in perioada de testare vor fi amplasate pe alt depozit pentru a i se testa capacitatea de generare de gaz. Puturile de gaz existente (utilizate in etapa de testare) se vor utiliza la degazarea pasiva.

Daca continutul de metan este mai mare de 20% sau cantitatea de gaz captata in perioada de proba este mai mare de 100m3/h se va monta o instalatie activa de extractie a gazului. Aceasta instalatie va fi compusa din conducte individuale pentru fiecare put de colectare a gazului, statia de colectare gaz, separator de condensat, conducta principala de eliminare a gazului, exhaustor si un echipament de ardere a gazului. Toate componentele instalatiei se vor executa si monta in conformitate cu normele in vigoare.

Sistemul de colectare a apelor pluviale

Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru si conduse in canalul perimetral de la baza depozitului (plansa 3 si plansa 4 ). Canalul perimetral in lungime de 560 m este executat in sapatura deschisa si captusit cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

Pentru facilitarea transportului apei pe talvegul canalului perimetral se va poza o conducta perforata din PEID cu diametrul exterior 200 mm.

In canalul perimetral sunt incluse si apele pluviale colectare de canalul aferent drumului de pe depozit, consolidat prin inierbare, cu o lungime de 155 m.

Protecţia conductei şi a geosinteticului si geocompozitului cu care este captuşit canalul se va face prin asternerea unui strat depiatra sparta.

105

Apele pluviale colectate de cele doua canale sunt evacuate intr-un canal de irgatie, aflat in apropiere, prin intermediul unui canal de evacuare, consolidat cu dale din beton, cu o lungime de aproximativ 57 m.

Accesul utilajelor peste canalul perimetral se va face peste cele doua podete din tub PREMO cu diametrul de 400mm.

Instalatii de monitorizare

Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Cele 3 puturi sunt amplasate astfel: 1 in amonte de depozitul proiectat si doua in aval de acesta, in partea mai joasa.

Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului

Drumurile de acces in depozit vor fi amplasate, dupa cum urmeaza:

drum perimetral din pietris cu grosime de 30 cm in lungime de 580 m si latime de 3.00 m aflat la baza depozitului;

drum din pietris cu grosime de 30 cm in lungime de 162 m si latime de 3.00 m ce va asigura accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp.

Prin intermediul drumului la terasa se va facilita accesul la puturile de gaz.

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere, in situatia in care se va utiliza degazarea activa, depozitul de deseuri existent va fi imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, in lungime de 588 m si inaltimea de 2.00 m, pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate.

Spatiu de depozitare neautorizata Bailesti 2

Depozitul neconform Bailesti 2 se afla la o distanta de aproximativ 2 km de albia paraului Balasan si langa drumul judetean DJ 561 D Giubega - Rast

La baza depozitului nu exista impermeabilzare si nici sistem de colectare a levigatului, de asemenea, lipsesc si santurile de garda.

Zona acoperita cu deseuri este de aproximativ 9.500 mp.

Vecinatatile depozitului neconform Bailesti 2 sunt urmatoarele:

la nord – teren apartinand consiliului local;

la sud - teren apartinand consiliului local.;

la est – drumul judetean DJ 561 D Giubega - Rast;

la vest – teren arabil, proprietate particulara.

106

Datorita faptului ca paraul Balasan se afla la 2 km de amplasament nu exista pericolul de inundatii, alunecari ale terenului si eroziunii solului.

Depozitul de deseuri este amplasat in camp deschis, avand ca obiective mai apropiate o fosta ferma zootehnica cu utilitatile din dotare si stalpii unei foste linii electrice care a fost dezafectata.


Cu ajutorul ridicarilor topografice şi al calculelor analitice s-a determinat faptul ca în depozit există o cantitate de circa 11.630 m3 deşeuri. Pana la inchiderea depozitului se va mai aduce o cantitate estimata de 4.000 mc de deseuri. Pentru finalizarea operatiilor de sistematizare a depozitului, deşeurile vor fi depuse în straturi succesive, compactate mecanic pana la realizarea figurii geometrice alese pentru inchiderea conforma.

Astfel, depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu cota bazei mici la +51.50 m, si care va prezenta suprafete laterale inclinate, formand un taluz de 1:3 cu baza mare. Suprafata totala (baza mare) pe care se va realiza sistematizarea este de 5714.00 mp, iar inaltimea depozitului dupa sistematizare cu straturile de protectie va varia intre 4.23 m si 4.50 m de la baza acestuia conform terenului.

Sub aceasta forma de trunchi de piramida vor fi sistematizate aproximativ 15.848 mc de deseuri.


Dupa sistematizarea depozitului (formarea trunchiului de piramida), masa de deseuri va fi acoperita cu un strat de 0.30 m din pamant argilos, compactat.

Peste stratul de pamant argilos se va aplica un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene. Prezenta vegetatiei perene consolideaza, prin reteaua reticulara care se formeaza, ultimul strat de inchidere a depozitului. Suprafata bazei mici, adica capacul depozitului sistematizat, va fi nivelata in asa fel incat sa prezinte 2 suprafete de scurgere cu panta de 5%, pentru evacuarea rapida a apei provenite din precipitatii.

Volumul total de pamant necesar acoperirii finale a depozitului va fi de aproximativ 877.00 m3 pamant vegetal, 1754.00 m3 pamant argilos.


Apele care se formeaza in urma precipitatiilor, pe suprafata laterala a depozitului sistematizat/reprofilat vor fi preluate de stratul de pamant inerbat si de un canal perimetral colector ape pluviale. Canalul perimetral in lungime de 304 m este executat in sapatura deschisa. Sectiunea transversala a canalului perimetral este de forma trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50 m, b = 0.50 m, B = variabil, functie de cota la care se gaseste canalul. Canalul perimetral trebuie sa asigure o panta de scurgere de 3%.

Apa pluviala colectata de pe depozitul sistematizat va fi deversata intr-un canal consolidat mecanic cu dale de beton in lungime de 63 metri. Din canalul consolidat mecanic, apa va fi evacuata in santul de langa DJ 561D.

107

Imprejmuire depozit.

Dupa finalizarea lucrarilor terasiere desfasurate in vederea sistematizarii depozitului acesta, va fi imprejmuit si/sau completat cu un gard perimetral, realizat din stalpi metalici cu inaltimea de 2.00 m, intre care se gaseste intinsa plasa de sarma galvanizata cu marimea ochiurilor < de 40mm. Intre stalpi, plasa de sarma va fi fixata pe doua cabluri multifilare din otel cu diametru ø6. Gardul perimetral va avea o lungime la final, de 314 m. Prin aceasta ingradire se impiedica accesul persoanelor straine in incinta depozitului care, prin deplasari neautorizate, pot deteriora deasemenea stratul de acoperire a depozitului.

Spatiile de depozitare neautorizata de la Bechet si Dabuleni

Spatiile de depozitare neautorizata de pe raza oraselor Beche si Dabuleni prezinta un volum de depozitare de cca. 8.000 m3 (Bechet) si respectiv 9.000 m3 (Dabuleni) si suprafete sub 1 ha.

Ambele spatii vor fi inchise dupa urmatoarea procedura:


Pentru finalizarea operatiilor de sistematizare a depozitelor, deşeurile vor fi depuse în straturi succesive, compactate mecanic pana la realizarea figurii geometrice alese pentru inchiderea conforma.

Astfel, depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida si care va prezenta suprafete laterale inclinate, formand un taluz de 1:3 cu baza mare.


Dupa sistematizarea depozitului (formarea trunchiului de piramida), masa de deseuri va fi acoperita cu un strat de 0.30 m din pamant argilos, compactat.

Peste stratul de pamant argilos se va aplica un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene. Prezenta vegetatiei perene consolideaza, prin reteaua reticulara care se formeaza, ultimul strat de inchidere a depozitului. Suprafata bazei mici, adica capacul depozitului sistematizat, va fi nivelata in asa fel incat sa prezinte 2 suprafete de scurgere cu panta de 5%, pentru evacuarea rapida a apei provenite din precipitatii.


Apele care se formeaza in urma precipitatiilor, pe suprafata laterala a depozitului sistematizat/reprofilat vor fi preluate de stratul de pamant inerbat si de un canal perimetral colector ape pluviale. Canalul perimetral va fi executat in sapatura deschisa. Sectiunea transversala a canalului perimetral este de forma trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50 m, b = 0.50 m, B = variabil, functie de cota la care se gaseste canalul. Canalul perimetral trebuie sa asigure o panta de scurgere de 3%.

108

Imprejmuire depozit

Dupa finalizarea lucrarilor terasiere desfasurate in vederea sistematizarii depozitului acesta, va fi imprejmuit si/sau completat cu un gard perimetral, realizat din stalpi metalici cu inaltimea de 2.00 m, intre care se gaseste intinsa plasa de sarma galvanizata cu marimea ochiurilor < de 40mm. Intre stalpi, plasa de sarma va fi fixata pe doua cabluri multifilare din otel cu diametru ø6. Prin aceasta ingradire se impiedica accesul persoanelor straine in incinta depozitului care, prin deplasari neautorizate, pot deteriora deasemenea stratul de acoperire a depozitului.

Inchiderea depozitelor neautorizate din mediul urban

Dupa cum reiese din prezentarea de mai sus spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban ce se vor inchide in anul 2011 in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS – Mediu 2007 – 2013 sunt:

1. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Filiaşi;

2. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Segarcea – Transilvania;

3. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Calafat;

4. Depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Bailesti – 1.

Inchiderea depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase Filiaşi

Depozitul neconform de la Filiasi, jud. Dolj este situat la in partea de nord a judetului, la est de localitatea Filiasi, la aproximativ 450 m de aceasta, intr-o zona cu dealuri impadurite si teren extravilan. Cea mai apropiata padure este la marginea amplasamentului in partea de nord-vest la aproximativ 250 m fata de amplasament.



Vecinatatile depozitului neconform Filiasi sunt urmatoarele:

la nord –drumul judetean 605A din asfalt, Filiasi-Melinesti si deal impadurit proprietate a consiliului local Filiasi;

la sud – deal cu teren viran a consiliului local Filiasi.;

la est – teren viran a consiliului local Filiasi si teren arabil;

la vest – teren viran a consiliului local Filiasi si aproximativ la 450 m localitatea Filiasi;

Datorita faptului ca nu exista nici un curs de apa in zona, amplasamentul este in afara pericolului de inundatii, alunecari ale terenului si eroziunii solului.

109

In partea de est a ampasamentului, la aprox. 50 m se afla o zona cu apa statatoare. In zona nu sunt ape mari de suprafata.

Distanta de la aplasament pana la primele locuinte este de aproximativ 450 m.

Accesul catre amplasament se face pe drumul judetean 605A (Filiasi - Melinesti) aflat in partea de nord-vest a ampasamentului, dupa care pe calea de acces din balast in lungine de aproximativ 180 m .


Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista un volum de circa 9.500 m3 deseuri, la care se va adauga si volumul depozitat pina la inchidere in 2011, de circa 9.000 m3. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic.

Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu pantele de 1:3. Suprafata totala pe care se va realiza sistematizarea este de aproximativ 7.900 mp.






Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Filiasi este:

110




Peste stratul de pietris se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Grosimea stratului bentonitic va fi de 1 cm.


m/s.



pretul competitiv;


instalare usoara.




Peste salteaua drenanta se va continua inchiderea cu un strat de pamant argilos in grosime de 0.85 m, iar peste acesta se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene.




In cazul depozitului neconform de la Filiasi – jud. Dolj se va prevedea un sistem de degazare pasiva.

111

Puturile pentru degazarea pasiva a gazului in numar de 2 vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, se vor amplasa pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie.


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral de la baza depozitului (plansa 3 si plansa 4 ) Canalul perimetral in lungime de aproximativ 292 m este executat in sapatura deschisa si captusit cu saltea drenanta si geocompoozit care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

Pentru facilitarea transportului apei pe talvegul canalului perimetral se va poza o conducta perforata cu diametrul exterior 200 mm.

Apele pluviale se vor deversa prin intermediul unui canal consolidat cu dale din beton, cu lungimea de aproximativ 30 m, in apa statoare din apropiere.



Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Cele 3 puturi sunt amplasate astfel: 1 in amonte de canalul marginal existent si doua in aval de acesta, in partea mai joasa.


De jur imprejurul depozitului exista un drum de exploatare din pamint, ce va asisgura accesul la depozit pentru monitorizarea comportarii in timp.

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere, depozitul de deseuri existent va fi imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, in lungime de 394 m si inaltimea de 2.00m, pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate.

Inchiderea depozitul neconform pentru deşeuri municipale nepericuloase

Segarcea – Transilvania

Depozitul neconform Segarcea - Transilvania se afla pe teritoriul administrativ al localitatii Segarcea in partea de sud, la paroximativ 270 m de aceasta, intr-o zona cu putine denivelari.


Cea mai paroipiata locuinta este la proximativ 20 m de amplasament in partea de vest si 40 m fata de proprietate privata curti constructii.

112

Amplasamentul are o suprafata de 8.947 mp.

Vecinatatile depozitului neconform Segarcea - Transilvania sunt urmatoarele:

la nord – localiatatea Segarcea cu terenuri arabile;

la sud - drum de pamant si teren arabil proprietate privata;

la est – drum de pamant si teren arabil proprietate privata;

la vest – drum de pamant si curti constructii precum si teren arabil;


Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista un volum de circa 14.000 m3 deseuri, la care se va adauga si volumul depozitat pina la inchidere in 2011, de circa 5.900 m3. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic.

Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu pantele de 1:3. Suprafata totala pe care se va realiza sistematizarea, incluzand si drumul care este inclus in sistematizare este de aproximativ 10.000 mp. In Plansa 3 din anexa se prezinta modul de sistematizare a depozitului.






Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Segarcea - Transilvania este:

113






m/s.



pretul competitiv;


instalare usoara.




114

Peste salteaua drenanta se va continua inchiderea cu un strat de pamant in grosime de 0,85 m, iar peste acesta se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0,15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene.




In cazul depozitului neconform de la Segarcea, locatia Transilvania – jud. Dolj se va prevedea un sistem de degazare pasiva.

Puturile pentru degazarea pasiva a gazului in numar de 3 vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, se vor amplasa pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie.


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru si conduse in canalul perimetral de la baza depozitului. Canalul perimetral in lungime de 438 m este executat in sapatura deschisa si captusit cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.



In lipsa unor cursuri de apa, conform „Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor”, cu referire la colectare apelor de pe suprafetele acoperite, sa prevazut evacuare apelor pluviale in freatic prin intermediul a doua puturi de infiltratie.

Cele doua puturi de infiltratie sunt amplasate in zona mai joasa a depozitului, fiecare fiind prevazut cu cate un decator.

Accesul utilajelor peste canalul perimetral se va face peste un podet din tub PREMO cu diametrul de 400mm.


Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Cele 3 puturi sunt amplasate astfel: 1 in amonte de depozitul proiectat si doua in aval de acesta, in partea mai joasa.

115


De jur imprejurul depozitului exista un drum de pamint, care va fi inclus in interiorul perimetrului depozitului sistematizat.

Acesta va fi baza drumului care asigura accesul la depozit, cu latimea de 3m, din pietris.

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere, in situatia in care se va utiliza degazarea activa, depozitul de deseuri existent va fi imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, in lungime de 472 m si inaltimea de 2.00m, pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate .

Inchiderea depozitul neconform

pentru deşeuri municipale nepericuloase Calafat

Depozitul neconform care trebuie inchis, a fost format si se gaseste localizat in sudul localitatii Calafat. Se intinde pe o suprafata de teren care prezinta o altitudine ce variaza de la aproximativ 38,60m pana la cota maxima de 40,43m raportata la nivelului Marii Negre.

Vecinătăţile depozitului neconform din Calafat sunt urmatoarele:

la nord – est areal impadurit; zona industriala;

la sud – est areal impadurit; canton silvic;

la vest areal impadurit;

la est teren arabil si pasune Consiliu Local.

In imediata vecinatate a amplasamentului depozitului neconform nu se afla si nu trec cursuri de apa deci in viitor, nu poate apare nici un pericol de contaminare a apelor de suprafata. Fluviul Dunarea se gaseste la o distanta de 5.0km fata de depozit.

Distanta de la amplasamentul depozitului pana la primele locuinte din orasul Calafat este, in linie dreapta, de aproximativ 0.5km.

Accesul catre actualul amplasament al depozitului neconform se face pe drumul de exploatare din partea de nord a acestuia, drum care are o lungime de aproximativ 0.6 km, pana la marginea de sud a localitatii Calafat.

Din punct de vedere topografic, amplasamentul depozitului de deseuri se afla intr-o zona cu teren usor inclinat, care are o panta coboratoare de max. 1,0% pe directia sud-nord, fara sa prezinte denivelari majore in interiorul perimetrului.


Cu ajutorul ridicarilor topografice şi a calculelor analitice, a fost posibila determinarea volumului, aproximativ, de deseuri din depozit, care in prezent se cifreaza la o cantitate de peste 38.000 m3. Deşeurile au fost depuse în straturi succesive, care nu au fost niciodata compactate si au suferit, in mod continuu, influenta factorilor climatici pe o

116

perioada de timp indelungata (peste 25 de ani). Straturile de deseuri prezinta grosimi diferite si sunt imprastiate neuniform pe suprafata arondata depozitului de deseuri menajere.

In momentul actual, depozitul nu are un sistem perimetral de colectare a apelor pluviale si a levigatului, nu este imprejmuit si nu este iluminat pe timpul noptii. Nu are un sistem de colectare si evacuare a biogazului, care se formeaza in mod spontan, ca urmare a descompunerii aerobe si anaerobe a materialelor biodegradabile din deseuri.

Datorita acestei situatii in care se gaseste in momentul actual, depozitul este catalogat in clasa depozitelor neconforme, care trebuie sistematizat si inchis cat mai curand, pentru a proteja mediul inconjurator de factorii nocivi (gaze si fractii lichide) care se degaja din deseurile aflate in descompunere.

Depozitul existent din vecinatatea orasului Calafat va fi sistematizat si reprofilat sub forma de trunchi de piramida cu baza un poligon neregulat. Aceasta solutie tehnica care s-a adoptat, va asigura o stabilitate foarte buna a masei de deseuri din depozitul nou profilat. Trunchiul de piramida care se va forma, va prezenta un taluz (rambleu) de 1:3, profilare care va asigura evacuarea rapida a apei din precipitatii. Apa pluviala rezultata de pe capacul si de pe suprafetele laterale a depozitului este colectata, intr-un sistem perimetral de receptie, prevazut cu conducta PEID, cu diametrul de 300mm si prevazuta cu perforatii la partea superioara. Conducta de colectare este pozata intr-un canal, care prezinta in sectiune transversala un trapez cu baza mare in sus si este delimitat pe trei laturi de dale de beton, groase de 8 cm asezate pe un strat de nisip gros de 5 cm.

Baza mare a trunchiului de piramida va fi trasata si formata la cota +39.00m (CTN) iar baza mica va atinge in final, dupa executia straturilor de protectie, cota +47.86(7m_ inaltime trunchi de piramida din deseuri compactate+1.86m_proiectie pe ordonata a cotei de 5.56m de la rambleul 1:3). Prin formarea/profilarea acestui trunchi de piramida, se realizeaza materializarea a doua deziderate majore impuse la inchiderea depozitelor menajere neconforme: realizarea stabila a unui volum suplimentar de receptie a deseurilor in noua structura, precum si formarea/asigurarea unui pat de deseuri compactate, izotrope, pe care se va construi in siguranta, noua reprofilare. Operatiile de sistematizare a depozitului vor demara prin impingerea, cu utilaje terasiere a unei cantitati de 39.000 mc de deseuri imprastiate neuniform pe o suprafata de 2,79ha din vechiul depozit, urmate de compactarea si profilarea din deseuri a straturilor de la baza trunchiului de piramida. Depozitul sistematizat va fi reprofilat in vederea inchiderii pe o suprafata de numai 1.72ha, restul de suprafata va fi redata circuitului agricol. La volumul de deseuri vechi se vor mai adauga inca 26.550 mc, care sunt previzionate sa fie aduse in perioada 2009 -2011. Noile deseuri care vor fi primite in depozit, vor fi compactare uniform, cu mijloace mecanizate, pentru profilarea/realizarea trunchiului de piramida a depozitului sistematizat. In final, cand depozitul va fi inchis, deseurile stocate, vor prezenta o densitate medie de 0.8 t/mc.

Pe suprafaţa nivelată si compactata a deşeurilor se aplică un strat de susţinere cu o grosime minimă de 0.50 m, care se nivelează. Stratul de susţinere trebuie să permită pătrunderea biogazului prin el, iar valoarea coeficientului de permeabilitate a materialului din care este realizat stratul, trebuie să fie > 1 x 10-4 m/s. Stratul trebuie să asigure, in principal, preluarea sarcinilor statice şi dinamice, care apar o dată cu realizarea sistemului de impermeabilizare a depozitului. Modulul de elasticitate la suprafaţa stratului trebuie să

117

fie de minim 40 MN/m2. Ca material pentru realizarea stratului de susţinere se pot utiliza deşeurile din construcţii şi demolări, pământul excavat de pe suprafata depozitului, cenuşa, deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10 % (masa).

Stratul de susţinere nu are voie să conţină componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu conţinut de gudron, fier/oţel şi/sau alte metale. Stratul de susţinere trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi în mod uniform, suprafaţa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se poate utiliza material coeziv.

Volumul necesar de material utilizat pentru stratul de sustinere este de 4.500mc.


Dupa sistematizarea/reprofilarea depozitului si aplicarea stratului de sustinere se incep operatiile de impermeabilizare a suprafetei depozitului.

Succesiunea straturilor care trebuie realizate pentru asigurarea impermeabilizarii depozitului neconform de la Calafat este prezentata in Figura alăturată.



Din masa de deseuri, datorita fermentatiei anaerobe, se degaje/produce in mod continuu biogaz, volume care trebuie sa fie captate si eliminate spre dispozitivul de ardere controlata sau, daca debitele de gaz sunt suficient de mari, poate fi folosit in diverse

118

aplicatii energetice. Indepartarea biogazului din masa de deseuri este obligatorie pentru a nu permite formarea de pungi de gaz care produc tensiuni apreciabile in stratele de impermeabilizare. Peste stratul de sustinere se aplica stratul de drenare a biogazului cu grosimea de 0.30 m. Suprafata trebuie sa fie nivelata. Materia prima folosita pentru realizarea stratului de drenaj, va fi pietris cu granulatie 7-16 mm, material care asigura un coeficient de permeabilitate pentru biogaz de minim 1x10-4 m/s.


Peste stratul de drenare a biogazului se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Grosimea stratului bentonitic va fi de 0.01 m.

S-a ales folosirea materialului geocompozit bentonitic in locul straturilor succesive de argila compactata, straturi care au fost utilizate pana in prezent la inchiderea depozitelor neconforme, asa cum se gaseste indicat in „ORDINUL nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor”, deoarece geocompozitul prezinta mai multe avantaje, printre care mentionam:

materialul geocompozit cu bentonita reprezinta o bariera de autosigilare sau inchidere ermetica, cu o structura complexa de straturi care asigura, in final dupa prima umectare, o grosime uniforma de bentonita dilatata.

geocompozitul bentonitic este un strat tehnologic cu functii multiple, fiind o bariera foarte buna atat pentru lichide cat si pentru vapori si gaze.

este un material folosit pentru acoperirea depozitelor de deseuri in faza de inchidere sau pentru izolarea pamanturilor contaminate, fie ca strat suport utilizat la baza depozitelor de deseuri, fie ca material de etanseizare pentru vapori si gaze.

materialul dezvolta un proces unic de legare a fibrelor din tesut, care fixeaza reteaua, realizand o rezistenta mare la fortele de forfecare ce pot apar in timpul tasarilor inegale din masa de deseuri.

Din cele prezentate mai sus, se observa usor ca geocompozitul bentonitic prezinta avantaje, atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului, in comparatie cu utilizarea straturile de argila compactata. Din moment ce, geocompozitul cu bentonita asigura impermeabilizarea la fel de buna cu a unui strat argila compactata de minim 0.50m, folosirea acestui material nou asigura o marire a capacitatii depozitului care-l utilizeaza. Astfel, pentru doua depozite identice ca forma exterioara si inaltime, in cel care se utilizeaza geocompozitul se pot stoca mai multe cantitati de deseuri decat in cel care foloseste stratul de argila compactata gros de 0.50m. In acest fel, se pot obtine venituri suplimentare, pentru administratorului de depozit, care va stoca un volum mai mare de deseuri si va percepe un supliment de taxe pentru depozitare.

Acest material se livreaza sub forma de rola, fiind usor si rapid de instalat. Avantajele geocompozitului cu bentonita sunt usor de depistat si din punct de vedere al logisticii: un camion cu geocompozit bentonitic acopera aproximativ 4.000 mp, in comparatie cu doar 40 mp acoperiti cu argila (pentru un strat gros de 0.50 m).

119

In concluzie, geocompozitul cu bentonita este un produs flexibil, dar robust, usor de aplicat, care raspunde cerintelor impuse de normativele de siguranta a inchiderilor de depozite, prezentand un pret scazut in comparatie costurile operatiilor necesare pentru realizarea straturilor succesive de argila compactata, echivalente. Utilizarea lui va reduce si durata constructiei depozitului sistematizat, asigurand conservarea mediul inconjurator.


Receptionarea si conducerea spre sistemul de evacuare a apelor de suprafata rezultate din precipitatii, se va face prin intermediul unei saltele drenante, cu o grosime de 0.20 m, pozitionata peste geocompozitul bentonitic.

Conditia principala care trebuie respectata dupa finalizarea lucrarilor de inchidere a depozitelor menajere in conformitate cu prescriptiile din normativele aflate in vigoare este impermeabilizarea depozitului fata de mediul inconjurator, adica sa nu fie permisa nici un fel de emisie de biogaz in exterior din masa depozitului, si in acelasi timp, sa nu fie acceptata patrunderea apelor de suprafata in masa de deseuri, care ar avea ca efect producerea de levigat.

Pentru respectarea acestei cerinte majore, geocompozitul bentonitic si salteaua drenanta se vor prelungi peste talvegul canalului perimetral si se vor continua pana in apropierea drumului perimetral, unde se vor ancora. Modul de intindere si fixare a acestor doua straturi de materiale impermeabile este detaliat in Plansa nr.4 „Sectiuni prin depozitul sistematizat”


Peste salteaua drenanta inchiderea depozitului se va continua cu formarea unui strat de pamant argilos necompactat in grosime de 0.85 m, iar peste acesta se va aseza un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene. Prezenta vegetatiei rezistente la eroziune va asigura o retea reticulara care va conferi o rezistenta sporita a ultimului strat de acoperire a depozitului.

Volumul total de pamant argilos necompactat necesar acoperirii finale a depozitului va fi de aproximativ 7.500 m3, iar volumul de pamant vegetal necesar inchiderii depozitului va fi 1.500 m3 .


Biogazul produs prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri, va fi colectat cu ajutorul unei instalatii de captare.

Sistemul de captare al gazului va fi compus din:

puturile de extragere a biogazului;

sistemul de colectare si transport al biogazului care va include conducte, sistem de deshidratare si o substatie gaz;

sistem de ardere al gazului.

Puturile pentru extragerea gazului vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz. Puturile de gaz se vor amaplasa pe cat posibil simetric si la distanta

120

egala intre ele (de cca. 50 m). Puturile se amplaseaza cat mai aproape de caile de circulatie pentru a fi permisa inspectia lor usoara, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului va fi de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului.

Puturile de gaz vor fi etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior. Puturile trebuie sa fie rezistente pentru a suporta tasarea corpului depozitului, si de asemenea sa poata fi usor reparate si controlate.

Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical cu diametrul > 800 mm, pozitionat in interiorul corpului depozitului, realizat din pietris sau criblura, si in care este introdusa prin rotire si avans vertical, conducta de filtraj cu diametrul interior de minimum 200 mm. Aceasta dispunere a elementelor asigura o extractie uniforma a gazului generat in corpul depozitului cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa (400 mm col H2O). Peretele conductei de filtrare trebuie sa fie perforat, diametrul perforatiilor depinde de dimensiunile granulelor din filtrul cu pietris sau criblura. Deoarece permeabilitatea materialului filtrant trebuie sa fie de cel putin 1x10-3 m/s, se foloseste un material cu d=16-32 mm. Diametrul perforatiilor trebuie sa fie mai mic de 0,5xd, adica 8-12 mm. Se utilizeaza conducte cu perforatii rotunde, deoarece au rezistenta mai mare la deformare, sunt mai stabile fata de fortele rezultate din procesele de tasare din corpul depozitului si rezista mai bine la fortele de forfecare.

Dupa finalizarea operaratiilor de inchidere a putului de extractie a biogazului, trebuie sa se evite atat patrunderea aerului cat si a apei din precipitatii in corpul depozitului, prin zona din jurul puturilor de extractie. Pentru a asigura aceasta conditie, la extremitatea superioara a putului de gaz se monteaza o conducta etansa, peste conducta filtranta. Conducta etansa trebuie sa prezinte la partea superioara un capac fixat cu suruburi. In acest fel se asigura accesul si controlul conductei filtrante, care va fi scurtata periodic, corespunzator tasarilor din corpul depozitului. Capacul este prevazut cu un stut care permite prelevarea probelor de gaz si/sau masurarea temperaturii.

Pentru captarea biogazului din masa de deseuri de la depozitul neconform din apropierea orasului Calafat au rezultat un numar de 5 puturi de colectare a gazului, iar lungimea totala a acestora este de aproximativ 50 m.

Fiecare put de extractie a gazului va fi conectat la substatia de colectare a gazului prin intermediul unui furtun elastic din otel inoxidabil realizat prin impletire care se continua cu conducta de captare.

Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din PEID DN 90 PN6, si se instaleaza cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Lungimea totala a conductelor ce se regasesc la colectarea gazului de pe depozitul existent este de 275 m.

Se vor evita acumularile de apa in conductele de captare a gazului. Aceste conducte vor fi prevazute cu sisteme flexibile de conectare la puturile de extractie, la capatul superior definitiv al puturilor si la substatiile de colectare a gazului, pentru a se minimiza deteriorarile care pot apare datorita tasarilor neuniforme care genereaza forte de presiune, forte de torsiune suplimentare care nu pot fi cuantificate in faza de calcul.

121

Conductele de colectare a gazului vor fi inchise ermetic cu ajutorul unor sisteme de inchidere prin culisare, pentru a se putea efectua reparatii la conducte fara riscul emanatiilor necontrolate de gaz. In cazul defectarii unei conducte de captare a gazului, ea se inlocuieste cu o noua conducta, pentru a se asigura o extractie continua si a se evita efectele negative ale gazului de depozit asupra sanatatii personalului de operare a depozitului.

Substatia de colectare a gazului este conectata la sistemul de ardere printr-o conducta principala de eliminare a gazului. Panta acestei conducte principale este de cel putin 0,5% pentru a putea evacua particulele minerale din condensat. Conducta principala este din PEID DN 200 PN6, iar lungimea ei este de 100 m. Conducta se instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu la mai putin de 80 cm fata de nivelul terenului.

Substatia de colectare a gazului va fi de tip sopron deschis(fara pereti), care va fi compus din dintr-o structura de otel galvanizat si plasa de sarma. Substatia este alcatuita din: colector principal otel DN 200 PN10, conducte otel DN 65 PN6, dispozitive de masurare, robineti retinere, unitate de deshidratare. Sopronul va fi acoperit cu o invelitoare din tabla ondulata, echipata cu accesoriile de scurgere a apelor pluviale.

Unitatea de deshidratare . Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de conducte. De aceea in conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine subterane cu acces, la separatorul de condensat. Separatorul de condenstat va fi plasat langa substatie si va fi format din: conducta verticala plina PEID DN 400, 2,00 m cu capac insurubat; conducta PEID DN 50, de la distribuitor la trapa, inclusiv toate imbinarile; conducta PEID DN 50 (prea plin), dand posibilitatea scurgerii apei condensate in corpul celulei si de acolo in stratul de drenare al levigatului.

Sistemul de ardere al gazului . Statia de ardere a biogazului se va instalata ca o unitate compacta intr-un container standard ISO, avand un cos de facla localizat la o distanta de 10 m fata de container.


Apele pluviale, care strabat stratul de recultivare si stratul de pamant argilos de 0.85m de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral si colector ape pluviale. Canalul perimetral in lungime de 480 m este executat in sapatura deschisa si este captusit cu dale de beton groase de 0,08m care se sprijina pe un strat de nisip gros de 0.05m. Pe tot perimetrul canalul colector se continua intinderea geocompozitului bentonitic si a saltelei drenante care se vor ancora aproape de drumul perimetral. Sectiunea transversala a canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil functie de cota la care se gaseste canalul. Canalul perimetral trebuie sa asigure o panta de scurgere de 3%.

Apa pluviala colectata de pe depozitul sistematizat va fi deversata intr-un canal consolidat mecanic cu dale de beton in lungime de 50 metri. Din canalul consolidat mecanic, apa va fi evacuata spre emisarul din apropiere.

122


Protecţia conductei perforate, a saltelei drenante si a geocompozitului bentonitic cu care este captuşit canalul, se va face prin asternerea unui strat de pietris (16-31mm), pe taluze si 2/3 din adancimea canalului.

Accesul utilajelor peste canalul perimetral in locul unde se face deversarea in canalele de evacuare spre emisar se face peste podete sub care se gasesc tuburi din beton armat tip PREMO, cu diametrul de 400 mm.


Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane din care se vor putea preleva periodic probe de apa.

Puturile se vor executa astfel: se sapa mai intai pana la adancimea finala, dupa care se cimenteaza la suprafata pe o distanta de 1-2 m. Urmeaza introducerea conductei din PEID DN 110, si formarea filtrului de pietris. Se vor recolta probe de apa, urmand ca la final puturile sa fie inchise cu un capac de siguranta.

Drumuri de acces

Drumurile de acces in depozit vor fi amplasate, dupa cum urmeaza:

drum perimetral realizat din pietris compactat cu grosime de 30 cm in lungime de 510 m si latime de 3.00 m, aflat la baza depozitului;

drum din pietris cu grosime de 30 cm in lungime de 190 m si latime de 2.50 m, ce va asigura accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp a puturilor de extractie a biogazului.

Accesul utilajelor se face prin intermediul unei porti, iar trecerea peste canalul perimetral se face prin intermediul unor podete sub care se gasesc tuburi din beton armat tip PREMO, cu diametrul de 400 mm.

Inchiderea depozitul neconform

pentru deşeuri municipale nepericuloase Bailesti - 1

Depozitul neconform Bailesti 1 se afla la o distanta de aproximativ 2 km de albia paraului Balasan si la 8 km fata de drumul judetean DJ 561 D Giubega – Rast.

La baza depozitului nu exista impermeabilzare si nici sistem de colectare a levigatului, de asemenea, lipsesc si santurile de garda.


Vecinatatile depozitului neconform Bailesti 1 sunt urmatoarele:

123

la nord – drum de exploatare din pamant si zona defrisata proprietate a Consiliului local Bailesti;

la sud - drum de pamant, canalul de irigatii si teren pasune proprietate a consiliului local Bailesti;

la est – canalul de irigatii si zona pentru pasunat proprietate a Consiliului Local Bailesti;

la vest – drumul de pamant pe langa canalul de irigatii si teren viran proprietate a Consiliului local Bailesti.

Datorita faptului ca paraul Balasan se afla la 2 km de amplasament nu exista pericolul de inundatii, alunecari ale terenului si eroziunii solului.

Depozitul de deseuri este amplasat in camp deschis, avand ca obiective mai apropiate statia de pompare a apei pentru irgatii si canalul de irigatii cu utilitatile din dotare, precum si stalpii unei linii electrice aeriene de medie tensiune.


Cu ajutorul ridicarilor topografice şi al calculelor analitice s-a determinat faptul ca în depozit există o cantitate de circa 30.000 m3 deşeuri. Pentru finalizarea operatiilor de sistematizare a depozitului, deşeurile vor fi depuse în straturi succesive, compactate mecanic pana la realizarea figurii geometrice alese pentru inchiderea conforma.

Astfel, depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu cota bazei mici variaza de la +46.87 m la +47.75 m, si care va prezenta suprafete laterale inclinate, formand un taluz de 1:3 cu baza mare. Suprafata totala (baza mare) pe care se va realiza sistematizarea este de 10886.00 mp, iar inaltimea depozitului dupa sistematizare cu straturile de protectie va varia intre 4.10 m si 4.90 m de la baza acestuia conform terenului.

Sub aceasta forma de trunchi de piramida vor fi sistematizate aproximativ 27.000 mc de deseuri.



Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Bailesti 1 este:

124






m/s.



pretul competitiv;


instalare usoara.



Sratul de recultivare

Peste salteaua drenanta se va continua inchiderea cu un strat de pamant argilos in grosime de 0.85 m, iar peste acesta se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene.

125

Volumul total de pamant necesar acoperirii finale a depozitului va fi de aproximativ 1676.00 m3 pamant vegetal, 9493.00 m3 pamant argilos.



In cazul depozitului neconform de la Bailesti 1 se va prevedea un sistem de degazare ce se va realiza in 2 etape.

Prima etapa se va realiza in timpul profilarii depozitului cand se vor executa puturile de gaz si straturile de impermeabilizare a depozitului pana la stratul de pamant. Prin executarea puturilor de gaz se intelege forarea puturilor si echiparea lor pentru o instalatie activa de extractie a gazului, conform „Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor”. Puturile pentru extractia gazului in numar de 3 vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, se vor amplasa pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie, in functie de topografia terenului, conform Normativului. Dupa ce au fost executate puturile de extragere gaz si sistemul de impermeabilizare se monteaza echipamentele pentru captarea gazului, urmand extragerea fortata a gazului.. Cantitatea de gaz care poate fi captata pentru o perioada de la 4 la 6 saptamani, precum si continutul de metan al acestuia se determina conform cu prognoza de generare a gazului si cu rezultatele experimentale. In baza rezultatelor se va decide tipul tratarii gazului.

Conform Normativului la un continut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, se poate trece la etapa a doua adica degazarea pasiva a depozitelor, iar echipamentele utilizate in perioada de testare vor fi amplasate pe alt depozit pentru a i se testa capacitatea de generare de gaz. Puturile de gaz existente (utilizate in etapa de testare) se vor utiliza la degazarea pasiva.

Daca continutul de metan este mai mare de 20% sau cantitatea de gaz captata in perioada de proba este mai mare de 100m3/h, se va monta o instalatie activa de extractie a gazului. Aceasta instalatie va fi compusa din conducte individuale pentru fiecare put de colectare a gazului, statia de colectare gaz, separator de condensat, conducta principala de eliminare a gazului, exhaustor si un echipament de ardere a gazului. Toate componentele instalatiei se vor executa si monta in conformitate cu normele in vigoare.


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral de la baza depozitului. Canalul perimetral in lungime de 461.00 m este executat in sapatura deschisa si captusit cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil. Acest canal perimetral va prelua si debitul izvorului din amonte.

126


Protecţia conductei si a geosinteticului si geocompozitului cu care este captusit canalul se va face prin asternerea unui strat depiatra sparta.

Apa colectata de canalul perimetral va fi deversata in canalul de irigatii prin intermediul unui canal de legatura care va fi consolidat mecanic cu dale de beton, in lungime de 17.00 m.


Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 2 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Cele 2 puturi sunt amplasate astfel: unul in aval si unul in amonte.


De jur imprejurul depozitului se va construi un drum de inspectie din pietris cu grosime de 30 cm in lungime de 478.00 m si latime de 3.00m ce va asigura accesul la depozit pentru monitorizarea comportarii in timp. Accesul utilajelor peste canalul perimetral in locul unde se face deversarea in rau se va face peste un podet din tub PREMO cu diametrul de 400mm (Plansa 3).

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere, in situatia in care in se va utiliza degazarea activa, depozitul va fi imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, in lungime de 500.00 m si inaltimea de 2.00 m, pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate .

Platforme de precolectare

Platformele de precolectare vor fi utilizate atat in mediul rural cat si in mediul urban pentru amplasarea containerelor de colectare de 1,1 m3 atat pentru fractia reziduala cat si pentru fractiile reciclabile (hartie si carton, plastic si metal)

In proiect sunt prevazute constructia si reabilitarea unui numar de 1626 platforme de precolectare, situate atat in mediul urban (600 buc.) cat si in mediul rural (1026 buc.).

Amplasarea acestora se va realiza dea lungul drumurilor, sau in zone special alese la nivelul fiecarei comunitati, astfel incat accesul cetatenilor sa fie cat mai facil.

Platforma va avea o forma dreptunghiulara si va fi dimensionata astfel incat sa pe aceasta sa se poata posta 4 containere de depozitare temporara a fractiilor reziduale si reciclabile din deseuri.

Costructiv platforma va avea ca baza o placa betonata. Aceasta va fi imprejmuita pe trei laturi cu un gard din plasa metalica de inaltime cca. 1,5 m.

Aceste platforme vor fi construite in toate localitatile judetului Dolj.

Repartizarea platformelor pe fiecare localitate este prezentata in anexa;

127

Planul de execuţie

Perioda de executie pentru lucrarile de constructii in cadrul prezentului proiect este in cursul anului 2012.

In tabelul urmator sunt prezentate investitiile planificate pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor pentru perioada 2010-2011 respectiv:

Tabel - Perioada de executie a investitiilor planificate

Instalatie deseuri Data estimativa a inceperii lucrarilor

Finalizarea lucrarilor si/sau punerea in functiune

Statii transfer Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti

Martie 2012 Iunie 2012

Statii compostare si sortare Mofleni -Craiova

Martie 2012 Decembrie 2012

Statiile de compostare de la Calafat si Dobresti

Martie 2012 Decembrie 2012

Inchiderea depozitului de la Filiasi Martie 2012 Iunie 2012

Inchiderea depozitului de la Calafat Martie 2012 Iunie 2012

Inchiderea depozitelor (Transilvania si Unirea) de la Segarcea


Inchiderea depozitelor 1 si 2 de la Bailesti


Inchiderea depozitului de la Bechet Martie 2012 Iunie 2012

Inchiderea depozitelor de la Dabuleni Martie 2012 Iunie 2012

Platforme de pre-colectare Martie 2012 Iunie 2012

Echipamentele pentru colectarea separata a deseurilor menajere se vor achizitiona in anul 2012.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

In prezent in judetul Dolj s-au implementat 5 proiecte de gestionare a deseurilor, finantate din fonduri PHARE CES, finalizate in cursul anului 2009 - 2010.

Prin aceste proiecte s-au achizitionat dotari care au fost luate in calculul viitorului sistem integrat de gestionare a deseurilor din judetul Dolj.

Proiectele mentionate sunt:

128

„Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in comuna Goicea” (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare);

„ECO-SISTEM Cetate – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale” - comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport specializate);

„Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de pre-colectare);

„Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta” (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)

„Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la nivelul Municipiului Bailesti” (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare; achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Luând în considerare recomandările din discuţiile purtate cu reprezentantii Consiliul Judeţean Dolj si ai Ministerului Mediului si Padurilor, Master Planul si Planul Judetean privind Gestionarea Deseurilor in Judetul Dolj, la nivelul Studiului de fezabilitate s-au ales 2 Alternative pentru sistemul managementului integrat al deşeurilor în acest judeţ.

Alternativele alese îndeplinesc cerinţele referitoare la managementul deşeurilor ale UE şi cele din România şi îndeplinesc sarcinile prevăzute pentru reciclare cât şi pentru reducerea deşeurilor biodegradabile

Cele 2 alternative sunt compuse din două părţi:

1) O parte generala ce contine, pentru toate alternativele o tratare identica a urmatoarelor aspecte:

colectarea deseurilor reziduale si valorificabile prin reciclare (plastic, metal, hartie si carton, sticla)cat si transportul acestora catre statia de transfer/depozit, respectiv statia unei statii de sortare la Mofleni – Craiova se va efectua identic in cele doua alternative.

constructia si reabilitarea unui numar de 1156 platforme de precolectare, situate atat in mediul urban (131 buc.) cat si in mediul rural (1025 buc.) pe care vor fi pozitionate containerele de colectare pentru fractia reziduala si respectiv pentru fractia reciclabila (plastic si metal, hartie si carton). Repartizarea platformelor pe fiecare localitate este prezentata in anexa 5.3;

depozitare fractiei reziduale se va face la depozitul ecologic zonal de la Mofleni Craiova;

129

in toate cele trei alternative se prevede inchiderea prin proiect a tuturor depozitelor neconforme existente (Filiasi, Calafat, Bailesti - 1) si spatiilor de depozitare neautorizate atat din mediul urban (Bailesti – 2, Bechet si Dabuleni).

Utilizarea compostoarelor individuale pentru gospodariile rurale in vederea diminuarii cantitatilor fractiei biodegradabiile ce trebuie redusa in vederea depozitarii.

2) O parte specifică, legată de tratarea deşeurilor biodegradabile, care este diferită în fiecare alternativă, astfel:

Alternativa 1: Compostarea deşeurilor bioldegradabile verzi din parcuri si gradini, piete cat si de la populatie din mediul urban in trei statii de compostare plasata la Mofleni - Craiova, Calafat di Dobresti

Alternativa 2: Compostarea deşeurilor vegetale verzi din parcuri si gradini într-o statie unica de compostare plasata la Mofleni - Craiova si tratarea deşeurilor reziduale de pe raza judetului într-o staţie de Tratare Mecanico-Bilologică situata de asemenea situata langa Craiova;

Suprafata judetului a fost impartita in 6 zone in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si cu proiectele aflate in curs de implementare (vezi zona Goicea).

130

Zonarea judeţului Dolj

131

Privire generală asupra alternativelor

Alternative Componente ale scenariilor

Staţii de sortare Compostare MBT Staţii de transfer Depozitare

Alternativa 1Reciclare de materiale

Compostare

Depozitare conformă

-1 staţie de sortare existenta în Goicea (1.100 t/a) in 2010

Necesar:

-1 staţie de sortare de 54.200 t/a, în Craiova în 2012;

Capacitatea acestei statii va fi apgradata treptat din 2016 pentru a atinge un maxim de 61.200 to/an in anul 2040.

- 3 staţii de compostare în 2012 în Craiova, Calafat si Dobresti:

Mofleni - Craiova (37,000 to/an) in 2012

Din 2027 va fi apgradata treptat pana la o capacitate de 39.,500 to/an in 2040

Calafat (5,150 to/an) in 2012

Dobresti (2,600 to/an) in 2012

Nu este necesară staţie MBT

-1 staţie de transfer existenta în Goicea (1.600 t/a) in 2010

Necesar:

-4 staţii de transfer în 2012 în Băileşti (7.800 t/a); în Calafat (7.000 t/a); în Filiaşi (7.600 t/a); şi Dobreşti (5.100 t/a).

Existente: 1 depozit conform în Mofleni (capacitate 44 ha)

Necesar:

Nu este necesar niciun depozit suplimentar

Alternativa 2

Reciclare de materiale

Compostare şi MBT

Depozitare conformă

1 staţie de sortare planificată în Goicea (1.100 t/a) in 2009

Necesar:

1 staţie de sortare de 54.200 t/a, în Craiova în 2012;

Capacitatea acestei statii va fi apgradata treptat din 2016 pentru a atinge un maxim de 61.200 to/an in anul 2040.

Nu este planificată nicio staţie

Necesar:

1 staţie de compostare în 2012 în Craiova pentru deşeuri bilodegradabile din deşeuri verzi din parcuri din toate oraşele (9.300 t/a).

Necesar:

1 staţie MBT de 100.000t/a este necesară în Craiova.

-1 staţie de transfer planificată în Goicea (1.600 t/a) in 2010

Necesar:

-4 staţii de transfer în 2012 în Băileşti (9.300 t/a); în Calafat (7.600 t/a); în Filiaşi (6.800 t/a); şi Dobreşti (8.800 t/a).

Existente: 1 depozit conform în Mofleni (capacitate 44 ha)

Necesar:

Nu este necesar niciun depozit suplimentar

132

Evaluarea Alternativelor a fost realizată în două etape pe baza a patru grupe de criterii după cum este specificat mai jos:

Etapa I În această etapă, cele 2 Alternative vor fi evaluate utilizând primul grup de criterii:

- Criterii Economice (costuri de investiţie, funcţionare şi întreţinere, etc.).

În a II-a etapă, evaluarea se va realiza pentru

- Criterii tehnice

- Criterii de mediu,

- Criterii de acceptanţă socială/publică şi Criterii instituţionale.

Comparaţia dintre Alternativele 1,2 şi 3

Alternativa 1, cu o 3 staţii de compostare

Alternativa 2, cu o statie de compostare si MBT

Total punctaj primit

În termeni de punctaj total al evaluării alternativelor,

- Criteriile economice (costurile de investiţii şi funcţionare);

- Criteriile tehnice,- Criteriile de mediu;- Criteriile de acceptanţă

socială/publică şi instituţională.

Această alternativă a primit al doilea punctaj de 2.25.

În termeni de punctaj total al evaluării alternativelor,

- Criteriile economice (costurile de investiţii şi funcţionare);

- Criteriile tehnice,- Criteriile de mediu;- Criteriile de acceptanţă

socială/publică şi instituţională.

Această alternativă a primit ultimul punctaj de 1.74.

EconomieTotal Investiţii în millioane Euro

40.7 millioane Euro 46.6 millioane Euro

Costuri O&M (millioane Euro /an)

10.1 millioane Euro /an 10.6 millioane Euro /an

Îndeplinirea sarcinilor legate de deşeurile municipale biodegradabile

Această alternativă va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. pentru 2016. Din 2027 va fi apgradata treptat pana la o capacitate de 39.,500 to/an in 2040

Această alternativă nu va îndeplini sarcinile legate de deşeurile biodegradabile care trebuie a fi reduse prin reciclarea hârtiei/cartonului, lemnului, etc. Cât şi a compostării masei verzi/din parcuri, etc. în 2013, 2016, care de asemenea vor îndeplini prin MBT tratarea deşeurilor biodegradabile care

133

trebuie să fie funcţionale în 2013, care de asemenea vor îndeplini sarcinile pentru 2016 şi în continuare.

Colectarea separată, sortarea şi reciclarea materialelor de împachetare

În termenii Colectării Separate, sortarea şi reciclarea Materialelor ambalate, toate cele trei alternative sunt egale şi vor îndeplini sarcinile.

În termenii Colectării Separate, sortarea şi reciclarea Materialelor ambalate, toate cele trei alternative sunt egale şi vor îndeplini sarcinile.

Ierarhia în managementul deşeurilor

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativele 1 sunt mult mai bine clasate faţă de Alternativa 2.

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativa 1.

Reciclarea deşeurilor biologice

În termeni de reciclare a deşeurilor biologice, Alternativa 1 se clasează mult mai bine decât Alternativa 2 (cca. 44.750 t/a în 2013 - 2016)

În termeni de reciclare şi recuperare a deşeurilor, Alternativa 2 este clasata mai jos faţă de Alternativa 1 (cca. 9.300 t/a în 2013 - 2016)

Sistemul de tarifare În termeni de sistem de tarifare aşteptat, această Alternativă va avea un sistem de tarifare mai redusă decât Alternativa 2 .

În termeni de sistem de tarifare aşteptat, această Alternativă va avea cel mai ridicat sistem de tarifare.

Deşeuri reziduale pentru depozitare

Cantitatea de deşeuri reziduale pentru depozitare se ridică la aprox. 147.000 t/a în 2013 şi130.539 t/a în 2016.

Cantitatea de deşeuri reziduale pentru depozitare se ridică la aprox. 118.857 t/a în 2013 şi 180.700 t/a în 2016

Recomandare:

În termeni de punctaj total al evaluării Alternativelor,

Criterii Economice (costuri de investiţii şi de funcţionare);

Criterii tehnice

Criterii de mediu,

Criterii de acceptanţă socială/publică şi Criterii instituţionale.

Clasează Alternativa 3 ca cea mai bună opţiune, urmată de Alternativa 1.

În termeni de costuri de investiţii, Alternativa 1 se clasează ca cea mai bună opţiune cu

5,9 milioane Euro mai puţin decât Alternativa 2 şi

În termeni de costuri de funcţionare, Alternativele 1 este de asemenea cea performanta

134

0,5 milioane Euro per an costuri de funcţionare mai reduse ca Alt. 2.

care trebuie acoperite prin sistemul de tarifare.

În acelaşi timp, În termeni de îndeplinire a sarcinilor legate de deşeurile împachetate cât şi sarcinile legate de reducerea deşeurilor biodegradabile în 2013 şi 2016, toate cele trei Alternative sunt egale şi vor fi capabile să îndeplinească sarcinile cerute şi pentru perioada de după 2016.

În termeni de sistem de tarifare viitor legat de Alternativa aleasă,

Alternativa 1 va determina cel mai redus sistem de tarifare

Astfel, Asistenţa Tehnică recomandă Alternativa 1 ca fiind cea mai bună Alternativă pentru judeţul Dolj.

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

Protectia calitatii apelor

In aceasta sectiune sunt prezentate pentru fiecare obiect de investitii in parte sursele de poluare a apelor, concentratii si debite masice de poluanti rezultati (pe faze tehnologice si de activitate), instalatii proiectate de (pre)epurare a apelor uzate, concentratii si debite masice de poluanti evacuati in mediu (inclusiv locul de evacuare si emisarul).

In faza de constructie a obiectelor de investitii problematica poluarii apelor este similara pentru toate amplasamentele, fiind prezentata unitar.

In operare, datorita particularitatilor amplasamentelor si a modalitatilor diferite de gestionare a apelor uzate rezultate, s-a considerat oportuna descrierea problematicilor mentionate pentru fiecare obiect de investitii in parte.

Un caz particular este reprezentat de inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban in contextul problematicii gestionarii apelor pluviale colectate. Solutia este similara in 6 cazuri – prin solutia constructiva aleasa se va asigura drenarea apelor din precipitatii cazute pe suprafata depozitelor inchise, colectarea lor prin canale perimetrale impermeabilizate si deversarea in cel mai apropiat curs de apa de suprafata/ canalizare astfel:

depozit neconform Bailesti 1 – canal perimetral in lungime de 461 m, canal de legatura consolidat mecanic cu dale de beton, deversare in canalul de irigatii;

135

depozit neconform Bailesti 2 – canal perimetral in lungime de 304 m, canal de legatura consolidat mecanic cu dale de beton, deversare in in santul de langa DJ 561D;

depozit neconform Filiasi – canal perimetral in lungime de 292 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton. Apa colectată de canalul perimetral va fi deversat in apa statoare din apropiere.

depozit neconform Segarcea-Transilvania – canal perimetral in lungime de 438 m. Apa colectata de canalul perimetral va fi evacuata in freatic prin intermediul a doua puturi de infiltratie.

depozit neconform Segarcea-Unirii – canal perimetral in lungime de 560 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton, deversare intr-un canal de irigatii.

depozit neconform Calafat - canal perimetral in lungime de 480 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton, deversare in emisarul din apropiere.

In cazul depozitelor neconforme Bailesti 2, Bechet si Dabuleni si al spatiilor de depozitare din mediul rural, inchiderea se realizeaza in procedura simplificata, fara a fi asigurata drenarea si colectarea apelor pluviale.

ETAPA DE CONSTRUCTIE

Sursele de poluare a apelor specifice etapei de constructie sunt:

lucrari de executie a constructiilor;

activitati igienico-sanitare a personalului.

Ape uzate rezultate din lucrarile de executie a constructiilor

Apa va avea o utilizare limitata in perioada de constructie, deoarece cea mai mare parte a materialelor de constructie vor fi preparate in afara amplasamentelor. Apa utilizata in cadrul amplasamentelor pentru prepararea unor materiale de constructie va fi inglobata in acestea. Din aceasta activitate nu vor rezulta ape uzate.

Ape uzate rezultate din activitatile igienico – sanitare ale personalului

Apele uzate rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului sunt ape uzate de tip fecaloid-menajer. In acest sens, pentru organizarile de santier, acolo unde racordarea la reteaua municipala de canalizare nu este posibila, se propune utilizarea toaletelor ecologice.

136

ETAPA DE OPERARE

Statiile de compostare Mofleni – Craiova, Calafat si Dobresti


apa uzata tehnologica rezultata din activitatile de igienizare a platformelor, vehiculelor si a containerelor de transfer;

apa in exces rezultata din gramezile de compost;

apa uzata de tip fecaloid menajer – provenita din cladirile administrative si de la cabina cantarului.

Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor si de la igienizarea platformelor tehnologice de compostare este colectata printr-un sistem de conducte PVC, fiind condusa la bazinul vidanjabil.

Apa in exces care rezultata din gramezile de compost aflate in faza de compostare intensiva (proces desfasurat in gramezi acoperit) are o geneza asemanatoare levigatului. Sistemul de rigole amplasat sub gramezi dreneaza aceste ape care sunt conduse catre bazinul etans vidanjabil. Cantitatile generate sunt considerate reduse.


Apele pluviale neimpurificate vor fi colectate de pe suprafata carosabila, si acoperisul contructiilor prin rigole de scurgere catre un alt bazin, separat de cel prevazul pentru colectarea apelor tehnologice, din care vor fi pompate printr-o conducta in emisar, raul Jiu aflat la cca 500m.

Statia de sortare Mofleni - Craiova


apa uzata tehnologica rezultata din activitatile de igienizare a platformelor, vehiculelor si a containerelor de transfer;

apa uzata de tip fecaloid menajer – provenita din cladirile administrative si de la cabina cantarului.

Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor si de la igienizarea platformelor tehnologice de sortare este colectata printr-un sistem de conducte, fiind condusa la bazinul vidanjabil.


137

Bazinul vidanjabil va fi prevazul cu separator si decantor de hidricarburi

Apele pluviale neimpurificate vor fi colectate de pe suprafata carosabila, si acoperisul contructiilor prin rigole de scurgere catre un alt bazin, separat de cel prevazul pentru colectarea apelor tehnologice, din care vor fi pompate printr-o conducta in emisar, raul Jiu aflat la cca 400m.

Statiile de transfer deseuri Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti


apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar;

apele tehnologice rezultate din spalarea zonelor de lucru a statiei, precum si a containerelor de transfer;

apele pluviale ce cad pe suprafete ce ar putea fi contaminate cu hidrocarburi (platformele Statiei de transfer si parcarea).



Inchiderea depozitelor neconforme si spatiilor de depozitare neautorizate din mediul urban

Un caz particular este reprezentat de inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban in contextul problematicii gestionarii apelor pluviale colectate.

Solutia este similara. Astfel se va asigura drenarea apelor din precipitatii cazute pe suprafata depozitelor inchise, colectarea lor prin canale perimetrale impermeabilizate si deversarea in cel mai apropiat curs de apa de suprafata/ canalizare astfel:

depozit neconform Bailesti 1 – canal perimetral in lungime de 461 m, canal de legatura consolidat mecanic cu dale de beton, deversare in canalul de irigatii;

depozit neconform Bailesti 2 – canal perimetral in lungime de 304 m, canal de legatura consolidat mecanic cu dale de beton, deversare in in santul de langa DJ 561D;

138

depozit neconform Filiasi – canal perimetral in lungime de 292 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton. Apa colectată de canalul perimetral va fi deversat in apa statoare din apropiere.

depozit neconform Segarcea-Transilvania – canal perimetral in lungime de 438 m. Apa colectata de canalul perimetral va fi evacuata in freatic prin intermediul a doua puturi de infiltratie.

depozit neconform Segarcea-Unirii – canal perimetral in lungime de 560 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton, deversare intr-un canal de irigatii.

depozit neconform Calafat - canal perimetral in lungime de 480 m, canal de legatura consolidat cu dale de beton, deversare in emisarul din apropiere.

In cazul depozitelor neconforme Bailesti 2, Bechet si Dabuleni si al spatiilor de depozitare din mediul rural, inchiderea se realizeaza in procedura simplificata, fara a fi asigurata drenarea si colectarea apelor pluviale.

Protectia calitatii aerului

Sursele de poluare a aerului aferente investitiilor prevazute a se realiza prin proiect sunt specifice fiecarei etape de implementare a activitatilor si se vor analiza separat pentru fiecare amplasament in parte.

FAZA DE CONSTRUCTIE

In faza de executie a lucrarilor, sursele de poluare a aerului sunt generate de urmatoarele activitati:

Amplasamentele statiilor de transfer, statiei de sortare si statiilor de compostare

Inlaturarea vegetatiei

Sapaturi

- Decopertarea stratului de sol vegetal

- Excavarea solului

- Strangerea in gramezi a pamantului

Umpluturi

- Imprastierea pamantului pentru realizarea bazei platformei

- Compactarea pamantului

139

Amplasamentele depozitelor neconforme din mediul urban

excavare pamant pentru acoperire

imprastiere deseuri pentru profilare

imprastiere pamant pentru acoperire

imprastiere nisip (strat drenant biogaz)

Inchiderea spatiilor de depozitare din mediul rural

- se reabiliteaza pe amplasament:

excavare pamant pentru acoperire

sapatura pamand pentru acoperire

imprastiere deseuri pentru profilare

imprastiere pamant

Ca urmare a realizarii lucrarilor sus mentionate, poluarea aerului este data de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putand afecta sanatatea populatiei).

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele ( Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici.

Pentru aceasta etapa, masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera sunt:

stropirea cu apa a platformelor de lucru in perioadele lipsite de precipitatii astfel incat sa se evite/diminueze dispersia particulelor in suspensie in atmosfera;

evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf in perioadele de vant;

utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare si intretinerea corespunzatoare a acestora.

FAZA DE OPERARE

Statiile de transfer, statia de sortare si statiile de compostare

140

Activitatile din cadrul acestor instalatii de gestionare a deseurilor care genereaza surse de poluanti atmosferici sunt:

transportul si descarcarea deseurilor pe platformele statiilor de transfer si sortare ceea ce genereaza emisii reduse de particule,

emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile.

Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice surselor din amplasamentele studiate. In ceea ce priveste sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.

Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

In aceasta sectiune sunt prezentate sursele de zgomot si vibratii pe categorii de investitii (inchidere depozite neconforme si spatii de depozitare din mediul rural, construire statie de compostare, statie de sortare si statii de transfer), precizandu-se amenajarile si dotarile necesare impotriva zgomotului si vibratiilor pentru fiecare caz, respectiv amplasament in parte, atat in faza de constructie cat si in faza de operare a facilitatilor (acolo unde este cazul).

Trebuie avuta in vedere atat in faza de construire cat si in faza de exploatare a facilitatilor de gestionare a deseurilor respectarea nivelului de zgomot admis la limita teritoriilor protejate (zone locuite) conform OM 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, conform art. 17, nivelul de zgomot in cazul louintelor individuale masurat in conditiile stabilite1 nu trebuie sa depaseasca 50 dB iar in cazul apartamentelor nu trebuie sa depaseasca 35 dB2. In timpul noptii nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB.

De asemenea, toate echipamentele utilizate in aer liber atat in faza de constructie cat si in cea de operare trebuie sa respecte prevederile HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor se zgomot in mediu, produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.

STAS 10009-88 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot – prevede limitele maxim admisibile in baza carora se apreciaza starea mediului din punct devedere acustic in zona unui obiectiv. Astfel, la limita unei incinte industriale valoarea maxima este de 65 dB. De asemenea, normativul specifica valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi in functie de categoria tehnica a strazilor, respectiv de

1 masurat la 3 m de peretele exterior al locuinte si la 1,5 m inaltime de la sol2 masurat in inetriorul camerei cu ferestrele inchise

141

intensitatea traficului. Trebuie precizat ca aceste valori sunt orientative, standardele fiind documente utilizate ca referinta in procesul de autorizare.

Statii de transfer, statie de sortare si statiile de compostare

In cadrul proiectului este propusa construirea a 4 statii de transfer si anume: Statie de transfer deseuri Bailesti, Statie de transfer deseuri Calafat, Statie de transfer deseuri Filiasi si Statie de transfer deseuri Dobresti. La Arad se vor construi o statie de sortare a deseurilor reciclabile colectate separat si o statie de compostare a deseurilor biodegradabile.

Etapa de constructie

Caracteristicile tehnice ale celor 4 statii de transfer, ale statiei de compostare si ale statiei de sortare sunt prezentate in detaliu in sectiunile anterioare. Tehnologia aleasa in cazul celor 4 stati de transfer este similara, operatiile de constructii montaj fiind aceleasi.

Sursele de zgomot din perioada de constructie a statiilor de transfer, a statiei de sortare si a statiei de compostare vor fi datorate desfasurarii urmatoarelor activitati:

lucrari propriu-zise de constructii si montaj a echipamentelor (ex. decopertari, excavatii, turnare beton, montare echipamente necesare pentru transferul si sortarea deseurilor);

transportul si pregatirea materialelor de constructii.

Echipamentele de lucru care vor produce zgomot in aceasta faza sunt urmatoarele: buldozere, excavatoare, compactoare, incarcatoare, betoniere, autocamioane transport, avand o putere acustica cuprinsa intre 50 si 110 dB.

Avand in vedere durata limitata in timp a lucrarilor de constructii si situarea amplasamentelor la o distanta mare de zonele locuite, se considera ca impactul zgomotului in aceasta faza va fi nesemnificativ.

Etapa de operare

Principalele activitati care se constituie in surse de zgomot aparute ca urmare a operarii statiilor de transfer, a statiei de sortare si a statiei de compostare sunt:

circulatia vehiculelor care aduc deseurile in statii si a celor care transporta deseurile spre depozit;

operarea echipamentelor componente ale statiilor de transfer (presa – acolo unde este cazul, rularea containerelor);

operarea echipamentelor statiei de sortare (incarcator frontal, motostivuitor, separator magnetic, benzi sortare, prese balotat, maruntitor, ventilatoare aerisire).

142

Intensificarea zgomotului in zona amplasamentelor statiilor de transfer, al statiei de compostare si de sortare, datorita traficului rutier si operarii echipamentelor poate fi redusa printr-o proiectare si operare adecvata a acestora.

Deoarece distanta dintre statiile de transfer, respectiv sortare si compostare si locuintele din vecinatate este de cel putin 300 m in cazul tuturor amplasamentelor, nu se considera necesara aplicarea unor masuri speciale de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor.

Pentru minimizarea impactului zgomotului produs de activitatile zilnice sau a oricarei alte surse de disconfort provocata de traficul masinilor grele asociat cu operarea statiilor de transfer, sortare, respectiv compostare sunt avute in vedere urmatoarele masuri:

reducerea limitei de viteza si controlarea accesului in zona;

realizarea unei perdele de vegetatie perimetrala;

dimensionarea incintelor astfel incat sa fie posibila asigurarea accesului pentru a reduce zgomotul produs de motoare (vehiculele de transport nu vor stationa in asteptare in exteriorul amplasamentului);

utilizarea unor materiale de constructie a platformelor si drumurilor care sa reduca producerea zgomotului.

Depozite neconforme

In judetul Dolj se vor inchide prin prezentul proiect 8 depozite neconforme existente pe urmatoarele amplasamente: Bailesti 1, Bailesti 2, Filiasi, Segarcea, Segarcea-Unirii, Calafat, Bechet si Dabuleni. Solutiile de inchidere sunt prezentate in detaliu in sectiunile anterioare.


Urmatoarele activitati se constituie in surse de zgomot pe perioada executarii lucrarilor de constructii in vederea inchiderii depozitelor neconforme:

sistematizarea maselor de deseuri existente (sapare si impingere cu utilaje terasiere);

acoperirea corpurilor de deseuri rezultate in urma sistematizarii conform solutiei adoptate;

transportul materialelor de constructii necesare.

Echipamentele de lucru care vor produce zgomot sunt urmatoarele: buldozere, excavatoare, compactoare, autocamioane transport, avand o putere acustica cuprinsa intre 50 si 110 dB.

143

Avand in vedere durata limitata in timp a lucrarilor de constructii si situarea amplasamentelor la o distanta mare de zonele locuite, se considera ca impactul zgomotului in aceasta faza va fi nesemnificativ.

Etapa de operare

In cazul inchiderii depozitelor urbane neconforme nu se poate vorbi despre existenta unei faze de operare. Practic, dupa terminarea operatiilor de inchidere va urma o faza de monitorizare a carei durata va fi de cel putin 30 de ani. In perioada de monitorizare nu se vor desfasura activitati generatoare de zgomot cu impact asupra teritoriilor protejate.

Spatii depozitare mediul rural

Solutia aleasa pentru inchiderea spatiilor de depozitare din mediul rural si refacerea terenului afectat este prezentata intr-o sectiune anterioara. In conformitate cu situatia existenta, toate spatiile de depozitare din mediul rural vor fi inchise si reabilitate in situ.


Sursele de zgomot si masurile luate in vederea protejarii comunitatilor umane cele mai apropiate sunt similare cu cele aferente activitatilor de inchidere a depozitelor neconforme.

Etapa de operare

In cazul spatiilor de depozitare din mediul rural inchise nu este necesara monitorizarea dupa inchidere. Practic, dupa inchidere, pe aceste amplasamente nu se mai desfasoara niciun fel de activitate, neexistand astfel surse generatoare de zgomot.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.

Protectia solului si a subsolului

In aceasta sectiune sunt prezentate sursele de poluanti ai solului si subsolului si lucrarile si dotarile pentru protectia acestora atat in faza de constructie cat si in faza de operare a facilitatilor (acolo unde este cazul).

Deoarece problematica poluarii acestui factor de mediu este similara in cazul tuturor facilitatilor ce se vor construi respectiv inchide si reabilita, prezentarea se va realiza in mod unitar atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului vor fi prezentate pentru fiecare tip de facilitate ce va fi construita respectiv inchisa/reabilitata.

144

OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii solului cu completarile si modificarile ulterioare stabileste pragurile de alerta si pragurile de interventie pentru poluantii din sol in functie de folosintele terenului. De asemenea sunt aplicabile HG 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si HG 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.

Surse de poluare a solului si subsolului


In continuare sunt prezentate activitatile a caror desfasurare poate genera un impact negativ asupra solului si subsolului.

Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete de teren

Statia de compostare si statia de sortare Craiova vor fi construite pe un teren cu o suprafata de circa 50.000 m2 aflat in zona depozitului regional conform de deseuri din municipiul Craiova.

Statia de transfer Bailesti - va fi construita pe un teren cu o suprafata de 9.320 m2 care era destinat initial depozitarii deseurilor menajere (Depozitul Bailesti 2).

Amplasarea Statiei de transfer Calafat se va realiza pe un teren in suprafata de 8.976 m2

care este utilizat in prezent ca pasune.

Statia de transfer Filiasi se va construi pe un teren de 7.700 m2 care este utilizat in prezent ca pasune.

Statia de transfer Dobresti se va construi pe un teren de 11.950 m2 care initial avea destinatia de teren agricol si care a fost scos din circuitul agricol.

In cazul inchiderii depozitelor neconforme nu este necesara scoaterea ternului din circuitul agricol.

In concluzie, in vederea implementarii sistemului integrat va fi scoasa din circuitul agricol o suprafata totala la nivelul judetului de circa 11.950 m2 la Dobresti.

Activitatile de constructii si amenajari se vor desfasura atat pe amplasamentele facilitatilor ce vor fi construite cat si pe cele ale depozitelor si spatiilor de depozitare ce vor fi inchise. Sunt cuprinse atat activitatile propriu-zise de constructie (excavari, compactari, turnare beton, montare echipamente) cat si gestiunea necorespunzatoare a utilajelor si echipamentelor utilizate.

Detalii privind volumele de soluri si pamanturi ce vor fi gestionate in cadrul implementarii proiectului in etapa de constructie sunt prezentate intr-o sectiune anterioara.

145

Activitatile de transport a materialelor necesare construirii facilitatilor de gestionare a deseurilor (ex. beton, nisip, pietris, ciment, fier).

Activitatile aferente organizarilor de santier – reprezinta constructiile si facilitatile temporare realizate pentru activitatile personalului angajat al constructorului.

Practic, sursele potentiale de poluare a solului si subsolului specifice etapei de constructie a facilitatilor care alcatuiesc sistemul integrat de gestionare a deseurilor in judetul Dolj pot fi reprezentate de:

scoaterea din circuitul agricol a suprafetelor de teren necesare;

modificarea structurii profilurilor de sol in urma lucrarilor de constructii si izolarea unor suprafete de sol de circuitele naturale (prin betonare in cazul platformelor tehnologice si a drumurilor de acces);

scurgerile accidentale de carburanti si/sau de ulei de la utilajele si de la vehiculele utilizate in activitatile de constructii, scurgeri ce pot avea loc mai ales in zonele de lucru si la nivelul cailor de acces;

emisiile de metale grele din gazele de esapament rezultate atat in timpul functionarii utilajelor necesare activitatilor de constructie cat si pe parcursul transportului materialelor si echipamentelor necesare ;

stocarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatile de constructii;

stocarea necorespunzatoare a deseurilor de tip menajer rezultate de la operatorii lucrarilor de constructie;

generarea apelor uzate de tip fecaloid – menajer la organizarile de santier.

Etapa de operare

In aceasta sectiune sunt prezentate activitatile care se pot constitui in surse de poluare in etapa de operare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor.

Activitatea de colectare a deseurilor si de transport la statia de transfer, respectiv sortare si la depozit. Pe parcursul acestor activitati are loc emisia de gaze si metale grele (odata cu gazele de esapament) si pot avea loc scurgeri accidentale de carburanti sau uleiuri.

Activitatea de sortare a deseurilor reciclabile colectate separat. Stocarea necorespunzatoare a deseurilor reciclabile ce urmeaza a fi sortate poate duce la imprastierea acestora si pe amplasamentele invecinate.

Activitatea de transfer a deseurilor reziduale colectate – sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de gestionarea defectuoasa a levigatului care rezulta in urma compactarii

146

deseurilor, a apelor uzate de tip fecaloid-menajer de la zonele administrative si a apelor pluviale potential impurificate colectate pe amplsament.

Gestionarea neconforma a apelor uzate de tip fecaloid-menajer rezultate de la zona administrativa si a apelor pluviale potential impurificate colectate pe amplasament se pot constitui in surse de poluare a solului si subsolului.

Lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului

In aceasta sectiune sunt prezentate lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului atat in faza de constructiei cat si in faza de operare, urmand ca masurile de diminuare a potentialului impact generat de sursele de poluare sa fie prezentate in Raportul la studiul de impact.


In tabelul de mai jos sunt prezentate lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului in timpul etapei de constructie aferente fiecarei surse potentiale de poluare in parte. La fel ca in cazul surselor de poluare, acestea sunt comune in cazul construirii tuturor facilitatilor.

Nr. crt.

Surse potentiale de poluare a solului si a subsolului

Lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului

1 Scoaterea din circuitul agricol a unei suprafete de 11.950 m2 la Dobresti

Compensarea efectului prin reabilitarea suprafetei de 6.1 ha (componenta de inchidere a depozitelor neconforme)

2 Modificarea stucturii profilurilor de sol

-

3 Scurgeri accidentale de compusi petrolieri – in timpul activitatilor de constructii si de transport materiale

Masuri de prevenire si interventie stabilite prin planurile de management operational si cerinte specifice pentru Constructor

4 Emisii de metale grele din gazele de esapament

Vehicule corepunzatoare din punct de vedere tehnic si cu un nivel al emisiilor redus.

5 Stocarea necorespunzatoare a deseurilor de constructii

Containere pentru stocarea deseurilor din constructii.

6 Stocarea necorespunzatoare a deseurilor menajere

Pubele pentru stocarea deseurilor menajere in cadrul organizarilor de santier.

7 Gestionarea necorespunzatoare a apelor de tip fecaloid-menajer

Toalete “ecologice” in cadrul organizarilor de santier.

147

Etapa de operare

In cazul operarii sistemului integrat, lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului sunt prezentate distinct pentru fiecare facilitate in parte. Desi in cazul in care exista mai multe facilitati de acelasi tip (ex. statii de transfer) operarea acestora este similara, se considera necesara prezentarea separata a fiecarui caz in parte datorita particularitatilor amplasamentelor si a modalitatilor diferite de gestionare a apelor uzate rezultate (ca potentiali poluatori ai solului si subsolului).

Statie de compostare deseuri biodegradabile Craiova, Calafat si Dobresti

- Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor si de la igienizarea platformelor tehnologice de compostare este colectata printr-un sistem de conducte PVC, fiind condusa la bazinul vidanjabil.

- Apa in exces care rezultata din gramezile de compost aflate in faza de compostare intensiva (proces desfasurat in gramezi acoperit) are o geneza asemanatoare levigatului. Sistemul de rigole amplasat sub gramezi dreneaza aceste ape care sunt conduse catre bazinul etans vidanjabil. Cantitatile generate sunt considerate reduse.

- Apa uzata rezultata din activitatile administrative va fi colectata cu ajutorul aceluiasi sistem care colecteaza apa uzata tehnologica, fiind in final colectata in bazinul vidanjabil.

Statie de sortare Craiova

- Apa uzata tehnologica rezultata de la spalarea vehiculelor de transport, a containerelor si de la igienizarea platformelor tehnologice de sortare este colectata printr-un sistem de conducte PVC Dn 200 mm fiind condusa la bazinul vidanjabil.

- Apa uzata rezultata din activitatile administrative va fi colectata cu ajutorul aceluiasi sistem care colecteaza apa uzata tehnologica, fiind in final colectata in bazinul vidanjabil.

Statiile de transfer deseuri de la Filiasi, Calafat, Bailesti si Dobresti

sistem colectare apa uzata rezultata in urma spalarii platformei de descarcare si a platformei de transfer/manevra a autovehiculelor transport containere a statiei de

148

transfer si a spalarii containerelor (rigole betonate, statie pompare, colector catre statie de epurare);

sistem colectare ape pluviale (sistem burlane PVC, rigola captare apa pluviala rampa tehnologica, statie pompare);

impermeabilizarea prin betonare a drumurilor interioare si a platformelor tehnologice;

pubele colectare deseuri asimilabile generate in zona administrativa.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Toate cele cinci amplasamente (Craiova, Calafat, Bailesti, Dobresti si Filiasi) pe care se vor realiza noile investitii au fost evaluate si in urma verificarilor a rezultat faptul ca acestea nu se afla in aproprierea zonelor protejate sau in reteaua Natura 2000.

De asemnea, in zona arealelor analizate nu sunt habitate ale speciilor de plante si animale inlcuse in Cartea Rosie (specii rare si protejate), rute de migrare si adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna si iernat.

Lucrarile realizate in faza de executie a obiectivelor de investitii vor avea un impact direct asupra biodiversitatii, respectiv:

Inlaturarea vegetatie din perimetrul corespunzator amplasamentelor (statii de transfer, statia de compostare si statia de sortare). Pierderea de biomasa va avea un caracter temporar deoarece la sfarsitul perioadei de operare vor fi realizate lucrari de refacere a terenurilor.

Inlaturarea efectivelor de nevertebrate din arealul analizat si fragmentarea habitatelor naturale.

Izolarea suprafetei de sol si pierderea calitatii de suprafata de contact la nivelul careia se realizeaza multe schimburi in cadrul circuitelor biogeochimice.

In timpul perioadei de operare nu se vor produce direct poluanti atmosferici care sa influenteze componentele biologice din zona.

O problema generala este legata de posibilitatea aparitiei mirosurilor neplacute, insectelor si a pasarilor in zonele destinate transferului si depozitarii deseurilor.

Masuri de protectie

In vederea reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre si acvatice pentru fiecare din cele 5 amplasamente unde se vor realiza obiectivele propuse va fi plantata o perdea vegetala de izolare a arealului analizat de zonele inconjuratoare. De asemenea pentru a evita patrunderea animalelor pe amplasament, acestea vor fi imprejmuite cu gard.

149

Dupa finalizarea lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme pe intreaga suprafata se va semana iarba care va fi fasonata timp de 2 ani si reintrodusa in circuitul natural ecologic.

Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura in arealul analizat in prezenta lucrare asupra ecosistemelor terestre si acvatice, nu vor fi necesare alte masuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Selectarea celor cinci amplasamente de la Craiova, Calafat, Bailesti, Dobresti si Filiasi pe care urmeaza sa se realizeze noile investitii s-a facut cu respectarea prevederilor legale privind asezarile umane sau asezarile de interes ecologic, social si economic.

Un element deosebit de important in selectarea amplasamentelor il reprezinta distanta acestora fata de asezarile umane si fata de obiectivele de interes public.

Astfel, distanta amplasamentelor propuse fata de asezarile umane, este:

1. Amplasamentul de la Craiova pe care se vor realiza statia de compostare si statia de sortare se afla la o distanta de aproximativ 50 m nord de depozitul regional conform de deşeuri existent, la aprox 150 m S de de primele locuinte.

2. Amplasamentul de la Bailesti pe care se va realiza statia de transfer este situat in sudul municipiului Bailesti, la o distanta de aproximativ 1.700 m de acesta.

3. Amplasamentul de la Calafat pe care se va realiza statia de transfer si compostare este situat in vestul municipiului Calafat, la o distanta de aproximativ 2.600 m de acesta.

4. Amplasamentul de la Filiasi pe care se va realiza statia de transfer este situat in partea de sud-vest a orasului Filiasi si la o distanta de aproximativ 600 m de primele locuinte.

5. Amplasamentul de la Dobresti pe care se va realiza statia de transfer si compostare este situat in partea de est a localitatii Dobresti, la o distanta de circa 1310 m fata de centrul acesteia.

Tinand cont de distanta dintre limita amplasamentelor si primele asezari umane, pe durata lucrarilor de constructie nu se previzioneaza efecte adverse asupra asezarilor umane sau a altor obiective de interes public.

150

Efectele negative preconizate a surveni prin operarea celor 4 statii transfer, a statiei de compostare si a statiei de sortare sunt urmatoarele:

Ca urmare a cresterii gradului de colectare a deseurilor se va produce o intensificare a traficului rutier in vecinatatea amplasamentelor destinate transferului si depozitarii deseurilor.

Intensificarea zgomotului datorita operarii instalatiilor.

Analiza efectelor socio – economice determinate de realizarea proiectului a identificat un impact pozitiv prin crearea unui numar suplimentar de locuri de munca, atat in perioada de constructie cat si in perioada de operare.

Implementarea proiectului va conduce la imbunatatirea conditiilor de viata si a gradului de sanatate a populatiei prin respectarea cerintelor privind colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurulor (colectarea corespunzatoare a deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii neamenajate).

Masuri pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public:

Amplasamentele pe care se vor realiza noile investitii vor fi imprejmuite cu gard pentru a nu permite accesul accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru.

In jurul amplasamentelor va fi plantata o perdea vegetala de izolare fata de zonele inconjuratoare.

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In aceasta sectiune sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri produse si modul de gestionare a acestora avand in vedere asigurarea conditiilor de protectie a mediului separat pentru etapa de constructie a obiectelor de invstitii care fac parte din proiect si pentru etapa de operare a acestora.

Atat in faza de construire cat si in cea de operare se vor respecta prevederile OUG 78/2000 aprobata prin Legea 426/2001 cu modificarile si completarile ulterioare privind regimul deseurilor si sunt aplicabile si vor fi respectate cerintele HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.


Principalele tipuri de deseuri care vor fi generate in urma desfasurarii activitatilor de constructie a obiectelor de investitii sunt:

151

construire statii de transfer, statie de compostare si statie de sortare

- deseuri tehnologice: deseuri din constructii, uleiuri, acumulatori si anvelope uzate, materiale impregnate cu produsi petrolieri (ex. lavete, filtre auto de ulei)

- deseuri asimilabile deseurilor menajere rezultate din activitatile personalului pe amplasament

inchidere depozite neconforme si spatii de depozitare din mediul rural

- deseuri tehnologice: pamant excavat (ex. construire canal perimetral), uleiuri, acumulatori si anvelope uzate, materiale impregnate cu produsi petrolieri (ex. lavete, filtre auto de ulei)

- deseuri asimilabile deseurilor menajere rezultate din activitatile personalului pe amplasament.

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri generate si modul de gestionare a acestora.

Gestionarea deseurilor produse in etapa de constructie

Activitate generatoare

Deseu generat Cod deseu3

Mod gestionare

Activitati de constructie

Amestecuri de resturi de materiale de constructii

17 01 07 Vor fi stocate temporar in incinta organizarii de santier in containere metalice de capacitati mari, in zone special desemnate, urmand a fi preluate (pe baza de contract) de catre operatorii economici autorizati pentru activitatile de valorificare sau eliminare.

Deseuri din polietilena (HDPE) si PVC – folie si tubulatura

17 02 03 Vor fi stocate temporar in incinta organizarii de santier in zone special desemnate, urmand a fi preluate (pe baza de contract) de catre operatorii economici autorizati pentru activitatile de valorificare sau eliminare.

Activitati intretinere vehicule si utilaje

Uleiuri uzate 13 02 06*

Vor fi colectate separat, pe tipuri, si stocate temporar in recipienti metalici in incinta organizarii de santier intr-o zona special desemnata, urmand a fi preluate (pe baza de contract) de catre operatorii economici autorizati pentru activitatile de valorificare sau eliminare. Vor fi respectate prevederile

3 Conform Listei europene a deseurilor aprobata prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deeurile, inclusiv deseurile periculoase

152


Deseu generat Cod deseu

Mod gestionare

HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Acumulatori uzati

16 06 01*

Vor fi colectati si stocati in recipienti metalici in incinta organizarii de santier intr-o zona special desemnata, urmand a fi preluati pe baza de contract de catre operatori autorizati pentru activitatile de valorificare sau eliminare. Vor fi respectate prevederile HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si a acumulatorilor si a deseurilor de baterii si acumulatori.

Anvelope uzate

16 01 03 Vor fi colectate si stocate temporar pe platforme betonate din incinta organizarii de santier, urmand a fi preluate pe baza de contract de catre operatori autorizati pentru activitatile de valorificare sau eliminare. Vor fi respectate prevederile HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Materiale impregnate cu produsi petrolieri (lavete, filtre auto ulei)

15 02 02*

Vor fi colectate in containere metalice si stocate in incinta organizarii de santier, urmand a fi preluate pe baza de contract de catre operatori autorizati pentru activitatile de eliminare (cel mai probabil prin incinerare).

Activitatile personalului angajat

Deseuri asimilabile

20 03 01 Vor fi colectate in pubele, urmand a fi transportate si eliminate la facilitatile autorizate. Serviciul va fi contractat unui operator autorizat.

Constructorul va fi obligat prin documentele de achizitie a serviciului (respectiv caietele de sarcini) sa elaboreze si sa prezinte un Plan de gestionare a deseurilor pentru intreaga durata a santierului. Planul va trebui sa asigure, ca cerinta minimala, conformitatea deplina cu cerintele legale in vigoare la data atribuirii contractului.

Deseurile cele mai importante din punct de vedere cantitativ si singurele care a caror generare poate fi estimata in aceasta etapa sunt reprezentate de pamanturile (inclusiv sol fertil) rezultate in urma operatiilor de decopertare si excavatii.

153

In tabelul de mai jos sunt prezentate, pentru fiecare obiect de investie in parte, cantitatile de pamanturi si pietrisuri rezultate din activitatile de constructie si modul de gestionare a acestora.

Gestionarea pamanturilor si a solurilor rezultate

Obiect de investitie Cantitati generate Mod gestionare

Statie de compostare Craiova

- sol fertil: ...... m3

- pamant: ...... m3

Solul fertil va fi utilizat pentru amenajarea spatiilor verzi de pe amplasament. Pamantul va fi folosit ca material de umplutura pentru realizarea platformei.

Statie de sortare Craiova


- pamant: ...... m3

Statie de transfer Bailesti


- pamant: ...... m3

Statie de transfer Calafat


- pamant: ...... m3

Statie de transfer Filiasi - sol fertil: ...... m3

- pamant: ...... m3

Statie de transfer Dobresti


- pamant: ...... m3

Inchidere depozit neconform Bailesti 1

- Volumul de pamant necesar pentru inchidere este de 11.170 m3.

Inchidere depozit neconform Bailesti 2


Inchidere depozit neconform Filiasi


Inchidere depozit neconform Segarcea-Transilvania


Inchidere depozit neconform Segarcea-Unirii


154

Obiect de investitie Cantitati generate Mod gestionare

Inchidere depozit neconform Calafat


Inchidere depozit neconform Bechet


Inchidere depozit neconform Dabuleni


In vederea inchiderii depozitelor neconforme din mediul urban, pentru acoperirea cu sol fertil, este necesar un volum total de circa 67.890 m3. O parte din acest material va fi asigurat din solul fertil rezultat din amenajarea statiilor de transfer si de compostare. Diferenta va fi asigurata local.

Pentru inchiderile depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural se vor utiliza pamanturile rezultate din activitatile de pe santierele din zona. In cazul in care in zona nu exista niciun santier in lucru, se va recurge la varianta gropilor de imprumut. Identificarea surselor de materiale necesare pentru realizarea lucrarilor va fi responsabilitatea constructorului.

Etapa de operare

Principalele tipuri de deseuri care vor fi generate in urma activitatilor de operare sunt:

deseuri tehnologice

- deseuri rezultate din activitatile de intretinere a vehiculelor si utilajelor: uleiuri, acumulatori si anvelope uzate, materiale impregnate cu produsi petrolieri (ex. lavete, filtre auto de ulei), deseuri metalice (resturi metalice rezultate si piese de schimb neutilizabile)

- deseuri rezultate din activitatile de (pre)epurare a apelor uzate – namol vidanjat din instalatiile de (pre)epurare

deseuri asimilabile rezultate din activitatile personalului angajat.

Datorita problematicilor diferite aferente etapei de operare a obiectelor de investitii construite, tipurile, cantitatile si modul de gestionare a deseurilor generate vor fi prezentate pentru fiecare caz in parte.

In ceea ce priveste modalitatile de gestionare, acestea sunt similare celor prezentate in sectiunea 3.8.1 pentru fiecare categorie de deseu in parte.

Statie de sortare si compostare Craiova

155

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri generate in urma desfasurarii activitatilor de pe amplasamentul statiei de sortare si statiei de compostare Craiova si modul de gestionare a acestora.

Gestionarea deseurilor in timpul etapei de operare – SS, SC Craiova


Deseu generat

Cod deseu4

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare

Activitati de protectie a muncii

Echipamente individuale de protectia muncii uzate (materiale – textile si cauciuc)

15 02 03 0,14 Colectate separat si trimise spre valorificare.


Deseuri asimilabile – 35 angajati

20 03 01 3,3 Vor fi colectate in pubele de dimensiuni mici, urmand a fi descarcate in containerele de transfer.

Activitatea de sortare a deseurilor

Resturi de deseuri de la sortare

19 12 12 5.200 Colectate de pe banda de sortare in containere, transportate si descarcate in containerul de transfer.

Statie transfer deseuri Bailesti

Deoarece pe amplasament nu exista instalatii de preepurare a apelor uzate, nu vor fi generate deseuri de tipul namoluri de la statie de epurare ci doar reziduuri de la decantarea apelor uzate si compusi petrolieri din separatoarele de grasimi care vor fi eliminate pe depozitul confrorm de la Craiova.

Gestionarea deseurilor in timpul etapei de operare – ST Bailesti


156


Deseu generat

Cod deseu5

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare


Uleiuri uzate 13 02 06* -1) -

Acumulatori uzati

16 06 01* 0,02 prezentat intr-o sectiune anterioara

Anvelope uzate

16 01 03 0,03 prezentat intr-o sectiune anterioara



Deseuri metalice provenite de la reparatii si intretinere curenta

16 01 17 0,1 Vor fi colectate separat si trimise spre valorificare.







1) Operatia de schimbare a uleiului uzat a vehiculelor transfer deseri se va realiza in service-uri auto. Pe amplasamentul statie de transfer nu vor fi generate uleiuri uzate.

Statie transfer deseuri Calafat


157


Gestionarea deseurilor in timpul etapei de operare – ST Calafat


Deseu generat

Cod deseu6

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare



Acumulatori uzati


Anvelope uzate












158


Statie transfer deseuri Filiasi


Gestionarea deseurilor in timpul etapei de operare – ST Filiasi


Deseu generat

Cod deseu7

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare



Acumulatori uzati


Anvelope uzate







Echipamente individuale de protectia muncii uzate (materiale – textile si


159


Deseu generat

Cod deseu

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare

cauciuc)





Statie transfer deseuri Dobresti


Tabel 3.8- 7: Gestionarea deseurilor in timpul etapei de operare – ST Dobresti


Deseu generat

Cod deseu8

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare



Acumulatori uzati


Anvelope uzate




Deseuri metalice provenite de


8 conform Listei europene a deseurilor aprobata prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deeurile, inclusiv deseurile periculoase

160


Deseu generat

Cod deseu

Cantitate (tone/an)

Mod gestionare

la reparatii si intretinere curenta








Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Aceasta sectiune trateaza modul in care vor fi gestionate, in toate fazele proiectului, substantele toxice si periculoase.

Trebuie tinut seama de profilul activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate pe amplasamentele care fac obiectul cererii de avizare, respectiv tratare si eliminare finala a deseurilor nepericuloase. Practic, in fluxurile de materiale aferente desfasurarii activitatilor curente, substantele toxice nu-si au locul. Nu sunt utilizate, pe nici un amplasament substante chimice in procesele de baza.

Totusi, procesele de tratare a levigatului, in concordanta cu propunerea proiectului, utilizeaza o serie de substante chimice, care necesita un anumit mod de organizare a spatiilor de stocare si manevrare.

In ceea ce priveste categoria de risc Periculos pentru mediu, aici pot fi incadrati toti carburantii si combustibilii lichizi (care vor fi stocati sau manevrati pe amplsamente) si unsorile minerale. Mai sunt de interes pentru acesta categorie acumulatorii uzati dar si toate acele cantitati de deseuri care in urma inspectiilor vor fi considerate deseuri periculoase si implicit nu vor fi acceptate la depozitare.

161

Referitor la pericolele de accident major si intrarea sub incidenta prevederilor Directivei SEVESO II, facem precizarea ca nici unul dintre amplasamentele care fac obiectul avizarii nu se vor incadra in nivelele de incadrare.

Principalele cerinte legale aplicabile sunt HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor chimice periculoase cu completarile si modificarile ulterioare, OUG 145/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Statie de compostare

In vederea tratarii si eliminarii deseurilor biodegradabile colectate pe teritoriul judetului Dolj, va fi construita statia de compostare pe amplasamentul aflat in municipiul Craiova. Aceasta va deservi judetul incepand cu anul 2010.


In etapa de constructie singurele substante toxice si periculoase (indeosebi inflamabile si iritante – lacuri, vopsele, adezivi) ce vor fi utilizate pe amplasament vor fi incorporate in sau pe materialele de constructii. Acestea vor fi utilizate/aplicate in cadrul constructiilor propuse in proiect.

Se vor utiliza, de asemenea, carburanti si uleiuri necesare functionarii utilajelor de constructie.

Pe amplasament se vor stoca carburanti si uleiuri in cantitati reduse, care sa asigure functionarea zilnica a utilajelor. Se va urmari cu precadere alimentarea cu carburant a tuturor vehiculelor de transport la statii de distributie autorizate. Astfel, stocul de carburant ar urma sa fie utilizat exclusiv pentru utilajele grele, garate in amplsamentul santierului.

Intrucat organizarea de santier, schema de masini, organizarea spatiului si dotarile aferente vor fi stabilite de Constructor, in aceasta faza de avizare nu pot fi realizate detalieri ale modului de operare.

In vederea controlarii si reducerii la minim a eventualului impact asupra mediului in timpul lucrarilor de executie, Constructorul trebuie sa pregateasca un Plan de Management privind Mediul si Securitatea Muncii (EHS Management Plan) adaptat amplasamentului si lucrarilor pe care le are de indeplinit, care sa cuprinda toate actiunile de control si remediere necesar a fi implementate pe parcursul executiei.

Planul de Management va fi solicitat inca din faza de atribuire a contractului de lucrari si va trebui sa detalieze inclusiv modul de gestiune a substantelor periculoase.

162

Cerintele generale privind asigurarea protectiei solului si a apelor subterane care vor fi impuse Constructorului presupun:

depozitarea lichidelor si carburantilor in arii special amenajate, prevazute cu canale de scurgere si base de colectare;

echipamentul adus in interiorul santierului va fi in conditii tehnice corespunzatoare – nu se admite prezenta utilajelor si echipamentelor la care scurgerile de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic sunt evidente;

schimbarea uleiurilor si incarcarea bateriei vor fi executate in locuri special amenajate;

pentru toate substantele toxice si periculoase se vor amenaja locuri speciale de depozitare si incarcare, prevazute cu platforma betonata si „basa” pentru colectarea eventualelor scurgeri;

realimentarea echipamentelor si masinilor vor fi realizate in locuri special amenajate (ex. o platforma de beton unde este aproape imposibila contaminarea solului sau apei subterane).

In aceasta etapa stocarea materialelor se va face in ambalajele originale, in spatii acoperite, pe suprafete impermeabile. Se va evita stocarea in exces a acestor materiale prin asigurarea unui flux continuu de aprovizionare in functie de necesar.

Etapa de operare

Operarea statiei de compostare nu implica stocarea sau manipularea de substante chimice sau periculoase pe amplasament. Mai mult, carburantii nu vor fi stocati pe amplasament.

Statii de transfer si statie de sortare


Caracteristicile tehnice ale celor 4 statii de transfer si a statiei de sortare sunt prezentate in detaliu in sectiunile anterioare. Tehnologia aleasa in cazul celor 4 stati de transfer este similara, operatiile de constructii montaj fiind acelasi.

Prevederile si cerintele mentionate la sectiunea privind construirea statiilor de compostare sunt aplicabile in totalitate acestor patru amplasamente.

Etapa de operare

Operarea statiilor de transfer nu implica stocarea sau manipularea de substante chimice sau periculoase pe amplasament. Mai mult, carburantii nu vor fi stocati pe amplasament.

Depozite neconforme

163

Prevederile si cerintele mentionate la sectiunea privind construirea statiei de compostare sunt aplicabile in totalitate acestor opt amplasamente.

In cazul inchiderii depozitelor urbane neconforme nu se poate vorbi despre existenta unei faze de operare. Practic, dupa terminarea operatiilor de inchidere va urma o faza de monitorizare a carei durata va fi de cel putin 30 de ani.

Nu vor fi utilizate sau stocate substante toxice sau periculoase pe aceste amplasamente.

Spatii de depozitare din mediul rural

Solutia aleasa pentru inchiderea spatiilor de depozitare din mediul rural si refacerea terenului afectat este prezentata intr-o sectiune anterioara. In conformitate cu situatia existenta, toate spatiile de depozitare din mediul rural vor fi inchise si reabilitate in situ. Nu vor fi utilizate sau stocate substante toxice sau periculoase pe aceste amplasamente. Prevederile privind lucrul in perioada de santier sunt aplicabile.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

In cazul operarii celor 4 statii de transfer, statiei de compostare si a statiei de sortare deseuri nu vor exista situatii de risc potential. Pe amplasamentul acestora nu se vor afla bazine de stocare a carburantilor, magazii pentru substante chimice periculoase etc. Apele uzate colectate vor fi vidanjate si duse la cea mai apropiata statie de epurare.

In aceasta sectiune sunt prezentate prevederile privind monitorizarea activitatii si a factorilor de mediu pentru fiecare categorie de investitii in parte, si anume: statia de compostare, statiile de transfer, statia de sortare, depozitele neconforme din mediul urban si spatiile de depozitare din mediul rural.

Statii de sortare si compostare , transfer deseuri

Un program de monitorizare pentru o investitie de acest tip cuprinde:

cantitatile de deseuri transferate (prin inregistrarea zilnica a tuturor vehiculelor care aduc deseuri si a bonurilor de receptie aferente fiecarui transport);

caracterizarea periodica (lunara) a calitatii apei uzate descarcate in retelele de canalizare ex. de parametrii analizati: pH, suspensii solide, CCO-Cr, CBO5, NH4

+, alti compuşi cu azot, P total, substante extractibile;

urmarirea periodica (anuala) a nivelului de zgomot generat de instalatiile tehnologice la limita incintei.

Nu se considera necesara realizarea unei retele de urmarire a calitatii apei subterane.

164

Depozitele neconforme din mediul urban

Conform prevederilor legale operatorul depozitului are obligativitatea monitorizarii postinchidere pe o perioada de cel putin 30 de ani. Programul de postmonitorizare (parametrii si frecventa masurare) este stabilit de catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului. Rezultatele monitorizarii sunt pastrate in Registrul depozitului.

Indicatori si frecvente de monitorizare in faza postinchidere

Indicator monitorizat Frecventa

Date meteorologice

Cantitatea de precipitaii Zilnic, dar si ca valori lunare medii

Temperatura la ora 15 Medie lunara

Evapotranspiratia Zilnic, dar si ca valori lunare medii

Umiditatea atmosferica la ora 15 Medie lunara

Controlul apei de suprafata, a levigatului si a biogazului

Volum levigat Semestrial

Compozitie levigat la intrarea si la iesirea din statia de epurare – ex. de parametrii analizati: pH, suspensii solide, CCO-Cr, CBO5, NH4

+, alti compuşi cu azot, P total, substante extractibile

Semestrial

Calitatea apei de suprafata – puncte situate in amonte si in aval pe paraul Horaita fata de punctul de deversare a permeatului din statia de epurare – ex. de parametrii analizati: pH, CCO-Cr, CBO5, nutrienti

Semestrial

Probe emisii de gaz la puturi de extractie a gazului (CH4, CO2, H2S etc.)

Semestrial

Controlul apei subterane

Nivelul apei subterane Semestrial

Calitatea apei subterane – 1 punct situat in amonte si 2 in aval fata de celula aflata in exploatare – ex. de parametrii analizati: pH, CCO-Cr, CBO5, nutrienti

In functie de viteza de curgere

165

Indicator monitorizat Frecventa

Controlul topografiei depozitului

Comportarea la tasare si urmarirea nivelului (prin montarea de borne de urmarire a tasarii)

Anual

Pentru cinci dintre cele opt depozite urbane ce se vor inchide se vor amplasa intre 2 si 3 puturi de monitorizare dupa cum urmeaza:

Depozit neconfrom ce se inchide Numar de puturi de monitorizare ape subterane

Bailesti 1 2 puturi

Bailesti 2 -

Filiasi 3 puturi

Segarcea-Transilvania 3 puturi

Segarcea-Unirii 3 puturi

Calafat 3 puturi

Bechet -

Dabuleni -

VI. Justificarea încadrării proiectului, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară

Odata cu aderarea la Uniunea Europena, Romania, ca Stat Membru si-a asumat o serie de angajamente ferme pentru atingerea standardelor europene si, implicit pentru realizarea investitiilor de mediu necesare.

La nivel national toate directivele europene in sectorul de mediu au fost transpunse in legislatia romaneasca, insa pentru a asigura complianta cu aceasta si pentru a respecta termenele stabilite un efort financiar semnificativ trebuie suportat de tara noastra. In acest sens Romania beneficiaza de sprijin financiar din partea UE.

Implementarea acquis-ului a impus elaborarea unei strategii de gestionare a deseurilor la nivel national, precum si identificarea de masuri si actiuni de implementare a acestei strategii prin Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planurile Regionale si Judetene.

Prin realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor menajere se va asigura implementarea unor directive ale Uniunii Europene din domeniul managementului

166

deşeurilor transpuse în legislaţia naţională. Dintre acestea, cele mai importante se consideră a fi:

Directiva 2006/12/CEE privind deşeurile – transpusă în OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurile şi Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000;

Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor – transpusă în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

Directiva 94/278/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje – transpusă în HG nr. 621/2005 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (cu modificarile si completarile ulterioare).

De asemenea, prin realizarea investitiei propuse se va asigura indeplinirea obiectivelor stabilite in Programul Operational Sectorial pentru Mediu, in particular obiectivele axei prioritare 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric”.

Judetul Dolj, este al şaptelea judeţ ca mărime al ţării si face parte din Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia. Judetul Dolj ocupa o pozitie sudica in ansamblu national cu o suprafata de 7.414 km² ce reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării.

O caracteristică importantă, cu un impact semnificativ pentru planificarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor este reprezentată de faptul că populaţia judeţului Dolj are o pondere relativ egala pe mediul urban si rural, circa 53,7% din populaţia totală a judeţului locuind in mediul urban iar 46,3% in mediul rural. La 1 iulie 2007 populatia totala a judetului este inregistrata la 712.187 locuitori.

Din punct de vedere administrativ, Judetul Dolj este alcatuit din 3 municipii, 4 orase si 104 comune

La proiectarea sistemului de gestionare a deseurilor pentru judetul Dolj s-a tinut cont de elementele de planificare si prevederile urmatoarelor documente stategice:

- Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor;

- Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul deseurilor;

- Programul Operational Sectorial de Mediu;

- Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;

- Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia;

- Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj;

167

- Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea deseurilor: Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.

Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor Municipale pentru Regiunea 4 Sud Vest Oltenia a fost elaborat pentru perioada 2006-2013 si aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006. Planul Regional a fost supus procedurii SEA obtinand aviz de mediu nr. 5 din 4 decembrie 2006.

In conformitate cu prevederile articolului 8 alin (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat de Consiliul Judetean Dolj in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Dolj fiind finalizat la sfârşitul anului 2007.

Astfel, sistemul de gestionare integrata a deseurilor propus pentru judetul Dolj este in concordanta cu prevederile documentelor sus mentionate.

Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem de gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din sistem astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele mai bune tehnici pentru:

- Colectarea deseurilor;

- Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;

- Sortarea/reciclarea deseurilor;

- Tratarea deseurilor biodegradabile;

- Eliminarea deseurilor muncipale;

- Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din mediul rural.

VII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei

In cazul operarii celor 4 statii de transfer, statiei de compostare si a statiei de sortare deseuri nu vor exista situatii de risc potential. Pe amplasamentul acestora nu se vor afla bazine de stocare a carburantilor, magazii pentru substante chimice periculoase etc. Apele uzate colectate vor fi vidanjate si duse la cea mai apropiata statie de epurare.

VIII. Anexe - piese desenate

168

1. Anexa - Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de precolectare

2. Piese desenate – planuri generale ale tutror obicetivelor vizate prin proiect

3. Harta cu obiectivele propuse prin proiect fata de siturile Natura 2000.

IX. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentelor proiectului.

Unele dintre subcomponentele proiectului se află situate în interiorul sau în vecinătatea următoarelor situri aparŃinând ReŃelei Natura 2000. Numele şi codul ariilor naturale protejate de interes comunitar sunt:

- ROSCI0039 Ciuperceni-Desa, ROSCI0045 Coridorul Jiului;

- ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre,

- ROSPA0023 Confluenţa-Jiu Dunăre.

- ROSCI0039 Ciuperceni-Desa.

Caracteristici ale sitului:

Îndiguirile, drenările, irigaţiile si desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din această zonă au fost defrisate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cresterea pestilor, influenţând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neîndiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa, Ciuperceni, unde condiţiile de mediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menţionate mai sus. Aici se găseste Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni-Desa, care se întinde pe o suprafaţă de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea Zăvoi Arcerul.

Conditiile pedoclimatice din zona cuprinsă în curbura largă, delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în acelasi spaŃiu. Aici se află si Balta Lată cu o suprafaţă de 28 ha si Balta Neagră cu o suprafaţă de 1,20 ha. VegetaŃia acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea si stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se află Pădurea Ciurumela situată pe locul unei foste pepiniere si vestită prin exemplarele uriase de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm si înălŃimi de 30-35m, întrecând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în Ńara de origine – America de Nord.

169

Salcâmii au rolul de a fixa nisipul miscător, care altădată, în sudul Olteniei, constituia o adevărată calamitate. La adăpostul pădurilor de salcâm se instalează o vegetaţie interesantă, care adăposteste o plantă rară – Molugo cerviana.

Calitate si importanţă:

Situl propus ca SCI se remarcă prin habitate de Salix alba si Populus alba.

ROSCI0045 Coridorul Jiului


Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu si inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare si mai reprezentative esantioane relictare de luncă europeană putin alterată în disparitie vertiginoasă. Cu lungimea pe direcŃia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podisul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenŃă de nivel de 355 m, dispusă între 50 si 405 m alt. Din suprafaţa totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha (23 %) si concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale.


Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia. Astfel, desi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării si 0,6 % din suprafaţa naţională, totusi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislaţia română si comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33%, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale Ńării (etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – si sleauri de deal; etajul deluros de cvercete cu stejar – si cu cer, gârniţă, gorun , amestecuri ale acestora; câmpie forestieră, silvostepă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 formaŃii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în ţară.

Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar), urmat de un număr impresionat de păsări. Împreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române si comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată prin:

170

- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene;

- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ), ori insularizate antropic (stejarul brumăriu din Pădurea Branistea Bistreţului etc.);

- adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale si vegetale a căror conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică si o protecţie strictă etc.

Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică si impune:

- utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică apropiată de natură

- conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale relictare si a unui rezervor local de gene valoroase;

- gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general si a celui forestier, în special;

- menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare si insolite, cu mare forţă de seducţie ;

- oficializarea unui parc natural care, prin funcŃiile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forŃei de muncă locale si locuri de muncă într-un domeniu de mare interes naţional si internaţional;

- asigurarea unui spaţiu natural de educaţie si instruire ecologică - promovarea ecoturismului

- optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii si sănătăţii si cresterea calităţii vieţii.

ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre


Îndiguirile, drenările, irigaţiile si desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din această zonă au fost defrisate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cresterea pestilor, influenŃând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neîndiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa – Ciuperceni, unde condiŃiile de mediu au rămas

171

asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menţionate mai sus. Aici se găseste RezervaŃia Ornitologică Ciuperceni-Desa care se întinde pe o suprafaţă de 200 ha, mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor, iar la sud de Pădurea Zăvoi Arcerul. Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de cuibărit pentru multe specii de păsări. În afara păsărilor clocitoare mai poposesc aici în tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin si chiar iernează în zonă.

Condiţiile pedoclimatice din zona cuprinsă în curbura largă delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în acelasi spaţiu. Aici se află si Balta Lată cu o suprafaţă de 28 ha si Balta Neagră cu o suprafaţă de 1,20 ha. VegetaŃia acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea si stabilirea speciilor de animale acvatice.


Acest sit găzduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, AyŃya nyroca, Botaurus stellaris, Burhinus oedicnemus, Caprimulgus europaeus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Egretta alba, Egretta garzetta.

Situl este important pentru iernat pentru speciile de raţe si gâste. În perioada de migraţie situl găzduieste mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

ROSPA0023 Confluenţa-Jiu Dunăre

Caracteristici ale sitului

Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce priveste habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă si zăvoaie, livezi, pajisti, teren agricol, zone umede - bălţi si canale si numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaţă, astfel că se întrepătrund, iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Se remarcă prezenŃa speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiţii de viaţă si reproducere.


Acest sit găzduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Situl este important pentru populaŃiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia, Burhinus oedicnemus

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Tringa glareola, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia, Plecadis falcinellus şi pentru iernat pentru Phalacrocorax pygmaeus.

172

Categorii de impacturi asociate proiectului, identificarea,

semnificaţia si perioada de manifestare

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera că a avut loc o deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, radiaŃii, etc.). Intensitatea, durata si frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi în calcul.

Unele dintre subcomponentele proiectului SMID Dolj se află situat în interiorul/în imediata apropiere a unor situri aparŃinând reŃelei Natura 2000 (SCI-uri respectiv SPA-uri). În Directiva Păsări la Art. 1 se stipulează că “Prezenta Directivă se aplică păsărilor cât si ouălor, cuiburilor si habitatelor lor“. În acest sens, regulile privind degradarea habitatelor, respectiv disturbarea speciilor pentru care au fost declarate SPA-urile inclusiv din judeţul Dolj sunt aplicabile pentru proiectul de faţă.

Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de obiectivele de conservare ale ariei, cât si în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menţinută coerenţa structurii ecologice si a funcŃiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului de habitate si/sau a populaŃiilor de specii pentru care aria naturală protejată a fost constituită.

O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de integritate atunci când respectarea obiectivelor de conservare este realizată si capacitatea de autoregenerare în contextul unor condiţii dinamice este menţinută, fiind necesare doar un minimum de intervenţii din exterior care vizează managementul conservării.

Structura si funcţiile ariilor naturale protejate si obiectivele acestora de conservare sunt cele de care trebuie să se ţină cont când se evaluează efectele semnificative ale unui plan, program, proiect.

În cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directă la speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul de faţăspecii de păsări prioritare alături de habitatele folosite de acestea.

173

Având în vedere specificul proiectului (lucrări de închidere si ecologizare a unor depozite de deseuri neconforme, precum si construcţia si operarea unor staţii de transfer, sortare, compostare a deseurilor, si ţinând cont de definiţiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunţate anterior, posibilele impacturi pe care proiectul le poate avea asupra integrităţii siturilor Natura 2000 din judeţul Dolj sunt următoarele:

· degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;

· disturbarea speciilor de interes conservativ.

Amploarea, precum si durata de manifestare a acestor categorii de impacturi va fi tratată în capitolele ulterioare.

Identificarea si evaluarea impactului

În conformitate cu „Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată”, în cadrul studiului de evaluare adecvată a ariei naturale protejate de interes comunitar, se face identificarea si evaluarea tuturor posibilelor impacturi negative ale proiectului, susceptibile să afecteze aria naturală protejată de interes comunitar.

În cadrul prezentului studiului va fi identificat impactul:

- direct si indirect;

- pe termen scurt sau lung;

- din faza de construcţie, de operare si de dezafectare;

- cu efecte izolate:

- rezidual;

- cumulat.

Pentru o evaluare corespunzătoare a impactului cumulat vor fi luate în considerare limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate si scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative.

Se vor identifica căile posibile prin care se realizează cumularea impacturilor potenţiale (de exemplu: pe calea apei, aerului; acumularea efectelor în timp si spaţiu).

Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact se va face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice si vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice, etc), precum si faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.

Etapele evaluării semnificaţiei impactului:

174

Evaluarea impactului proiectului propus a) evaluarea impactului cauzat de implementarea proiectului, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului,

b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere.

Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte sau activităţi în desfăsurare

a) evaluarea impactului cumulativ al proiectului cu alte proiecte, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului,

b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru proiectul propus si pentru alte proiecte si activităţi în desfăsurare.

Indicatori cheie cuantificabili folosiţi pentru interpretarea corectă a semnificaţiei impactului:

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdută;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeŃele de hrănire, de reproducere ale speciilor;

3. fragmentarea habitatelor,

4. durata sau persistenţa fragmentării,

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar,

6. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului;

7. modificări legate de resursele de apă si calitatea acesteia, indicatorii chimici cheie sau la alte resurse naturale care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

175

Estimările prezentate mai jos se raportează conform legislaţiei românesti doar la receptorul uman si reprezintă valorile limită admise ale diferitelor categorii de poluanţi.

Întrucât până la acest moment nu au fost legiferate valori limită pentru diferite categorii de poluanţi raportate la receptori precum specii de plante si animale, pentru evaluarea impactului s-au folosit studii stiinţifice de specialitate care tratează impactul implementării diferitelor proiecte (construcţie drumuri, căi ferate, energie regenerabilă) asupra florei si faunei.

A. Impactul generat de zgomotul personalului si utilajelor destinate închiderii depozitului respectiv construcţiei si operării staţiei de transfer/sortare/compostare, asupra speciilor de animale/plante de interes comunitar

Calculul emisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de transport conform legislaţiei românesti

Pentru calculul emisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de construcţie si mijloacele de transport folosite la ecologizarea depozitelor de deseuri neconforme, precum si la construcŃia staţiilor de transfer/sortare/compostare, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hărţilor strategice de zgomot, se poate utiliza următoarea relaţie:

Lp=Lw-10*log(r2)-8

în care:

Lp – nivelul de zgomot

176

Lw – puterea acustică

r – distanţa faţă de sursa de zgomot (se utilizează în cazul propagării zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat).

Nivelul de zgomot produs de diverse utilaje de construcţie, respectiv transport este influenţat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între surse (utilajele de construcţie) si punctele de măsurare. În cazul obiectivelor proiectului de faţă, nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între câŃiva metri si câteva zeci de metri faţă de sursă, este important deoarece receptorii finali sunt speciile de animale/plante pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 din judeţul Dolj.

În cazul în care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru utilajele situate la câteva sute de metri distanţă faţă de surse, trebuie sa fie luate în considerare influenţele externe, si anume: viteza si direcţia vântului, absorbţia aerului în funcţie de presiune, temperatura, umiditatea relativă, frecvenţa zgomotului, topografie, tip de vegetaţie.

Pe baza datelor din tabelul anterior si pe baza ecuaţiei mai sus amintită, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele de construcţie si mijloacele de transport, la diferite distanţe faţă de sursa de zgomot:

Tabel - Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelor de transport folosite la activităţile de ecologizare a depozitului, respectiv construcţie staţie

de transfer/sortare/compostare

177

Tabel - Emisii de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de transport folosite la activităţiile de ecologizare a depozitului respectiv, construcţie staţie

de transfer/sortare/compostare, în cazul în care suprafaţa analizată este plană, fără bstacole naturale sau artificiale

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport menţionate mai sus, se estimează că în condiţii normale de funcţionare nivelele de zgomot în zona fronturilor de lucru variază între 72-102dB.

Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limită de expunere la zgomot este de 87dB (raportare la receptorul uman).

178

Tabelul 5. - Emisii de zgomot rezultate de la utilajele din cadrul staţiei de transfer, în cazul în care suprafaţa analizată este plană, fără obstacole naturale sau artificiale

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor menţionate mai sus, se estimează că în condiţii normale de funcŃionare nivelele de zgomot pe platforma staţiei de transfer variază între 72-102dB. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limită de expunere la zgomot este de 87dB (raportare la receptorul uman).

Trebuie de asemenea menţionat că staţia de transfer va funcţiona în medie 8 ore pe zi si va fi închisă la sfîrsitul săptămânii.

Efectele zgomotului de fond generat de implementarea obiectivelor proiectului asupra faunei, inclusiv specii de păsări, din vecinătatea amplasamentelor propuse

În urma consultării literaturii de specialitate, nu au fost identificate studii stiinţifice care să descrie efectul negativ al zgomotului produs de implementărea unor proiecte precum închiderile de depozite de deseuri sau construcţia si operarea staţiilor de transfer, asupra speciilor animale de interes comunitar. Cu toate acestea, au fost identificate si consultate mai multe studii care descriu efectele zgomotului produs de construcţia si operarea unor obiective precum autostrăzi si căi ferate asupra unor specii de animale, de cele mai multe ori păsări, din vecinătatea acestora.

Referitor la impactul pe care implementarea proiectului îl va avea asupra speciilor, habitatelor pentru care au fost declarate SCI-urile din judeţul Dolj, în urma analizei fiselor siturilor ROSCI0039 Ciuperceni-Desa, ROSCI0045 Coridorul Jiului, am ajuns la concluzia că acestea au fost declarate preponderent pentru protecŃia si conservarea unor habitate de interes comunitar. Speciile de animale, importante la nivel comunitar, sunt reprezentate în principal de specii de pesti. Întrucât nici una dintre subcomponentele proiectului nu se află localizată în imediata apropiere a unui curs de apă, impactul asupra pestilor nu va fi tratat în detaliu.

Impactul generat de vibraţiile produse de utilajele destinate închiderii depozitului respectiv construcţiei si operării staţiei de transfer/sortare/compostare, asupra

speciilor de animale/plante de interes comunitar

Utilajele de construcţie care au sarcini de câteva tone sunt generatoare de vibraţii. Amplasamentele propuse se suprapun din punct de vedere morfologic peste sedimentele cuaternare prezente pe terasetele Jiului, respectiv sedimente si aluviuni aduse de Dunăre. Prezenţa acestor roci moi conduce la atenuarea propagării vibraţiilor generate de utilajele de construcţie, astfel încât sunt respectate prevederile SR 12025/1994. (raportare la receptorul uman).

179

Nu au fost identificate studii stiinţifice referitoare la efectul vibraţiilor generate de utilajele de construcţie asupra florei si faunei limitrofe. Cu toate acestea, impactul vibraţiilor asupra unor animale puţin vagile precum amfibienii si reptilele nu poate fi exclus de la evaluare.

Analiza impactului proiectului asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000.

„Închidere depozit municipal neconform Calafat, construcţie si operare staţie de transfer deseuri”, asupra speciilor de păsări din fisa standard a sitului Natura 2000 „ROSCI0039 Ciuperceni-Desa” respectiv „ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre”.

Identificarea speciilor posibil a fi afectate

Întrucât această subcomponentă a proiectului se află localizată în interiorul SCI Ciuperceni-Desa (aproximativ 300 m de limita sitului.), respectiv în vecinătatea SPA Calafat - Ciuperceni – Dunăre (aproximativ 700 m de limita sitului conform Fig. 1.), impactul asupra acestor două situri va fi analizat pentru fiecare dintre speciile/habitatele pentru care au fost declarate siturile.

180

Tabel - Specii de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl ROSCI0039 Ciuperceni-Desa

Analiza impactului proiectului asupra speciilor de păsări interes comunitar din situl ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre în faza de închidere a depozitului de deseuri respectiv construire si operare staţe de transfer

Terenul pe care se va implementa această subcomponentă a proiectului nu reprezintă habitate caracteristice pentru specii precum: Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis ,Burhinus oedicnemus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Cygnus cygnus, Egretta alba, Gavia arctica, Gavia stellata, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus,Mergus albellus, Nycticorax nycticorax, Milvus migrans, Pandion haliaetus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Tringa glareola, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Sterna hirundo,

181

Phalacrocorax pygmeus. Prezenţa acestor specii este limitată exclusiv la suprafeţe întinse de apă precum, si vecinătăţile acestora. Dunărea, împreună cu sitemul accesoriu de bălţi, reprezintă habitate preferate pentru aceste specii. Aceste habitate sunt prezente la mai mult de 700 m de amplasamentul studiat. Impactul proiectului asupra acestor specii este inexistent.

Zgomotul produs de lucrările de închidere a depozitului, respectiv construcţie, nu va afecta aceste specii.

În urma consultării literaturii de specialitate si a fisei standard a sitului, precum si în urma vizitei în teren, se pot trage următoarele concluzii referitoare la prezenţa/absenţa anumitor specii pe si în vecinătatea suprafeţei analizate:

A098 Falco columbarius (soim de iarnă) - Având în vedere dimensiunile SPA-ului precum suprafeŃele relativ mari ale habitatelor caracteristice acestei specii si ţinând cont de faptul că proiectul se va implementa la mai mult de 600 m de limita sitului, se poate concluziona că specia nu va fi afectată de lucrările de închidere a depozitului de deseuri si nici de operarea staţiei de transfer.

A082 Circus cyaneus (erete vânăt) cuibăreste în regiuni deschise mlăstinoase, plantaţii tinere de arbori. În migraţie si iarna poate fi găsit pe pajisti, terenuri arabile si mlastini. Având în vedere dimensiunile SPA-ului si suprafeţele relativ mari ale habitatelor caracteristice acestei specii, se poate concluziona că specia nu va fi afectată de lucrările de închidere a depozitului de deseuri si nici de operarea staţiei de transfer.

A030 Ciconia nigra si A031 Ciconia ciconia specii dependente din punct de vedere al cuibăritului în foarte mare măsură de construcţiile antropogene, nu a fost identificată în urma deplasărilor în teren în acest trup al localităţii Calafat. Habitatele aflate de-a lungul Dunării abundă în specii de amfibieni si reptile, hrana preferată a acestor specii, motiv pentru care în această perioadă aceste teritorii sunt folosite ca habitate de hrănire. Având în vedere perioada scurtă în care se vor desfăsura lucrările de închidere a depozitului si construcţie a staţiei de transfer, precum si faptul că amplasamentul studiat se află la mai mult de 600 m de potenţialele habitate de hrănire, considerăm specia nu va fi disturbată.

Lullula arborea (ciocârlia de pădure). Conform fisei speciei, aceasta poate fi întâlnită pe pajisti cu tufisuri si copaci, la marginea pădurilor, în plantaţiile de păduri foarte tinere, în zone cu defrisări, în vii si livezi abandonate sau în alte zone deschise cu arbori si tufisuri. Nu cuibăreste în interiorul pădurilor închise.

Având în vedere că habitatele din zona amplasamentului proiectului constituie habitate favorabile pentru această specie, putem considera că, desi protejată doar la nivelul SPA, această specie este prezentă si în zona proiectului. Însă intensitatea zgomotului produs de lucrările de închidere depozit, ce variază între 72-102dB nu va afecta acestă specie.

182

Intensitatea zgomotului produs de utilaje se află sub pragul limită de răspuns fiziologic sau comportamental al speciilor de păsări. (Waterman 2002)

Având în vedere faptul că lucrările de închidere a depozitului, respectiv construcţie staţei de transfer nu necesită un interval de timp îndelungat si având în vedere rata de propagare a zgomotului de pe incinta depozitului, precum si faptul că distanţa până la limita sitului este de mai mult de 600 m, se poate concluziona că zgomotul generat de acestea nu va afecta indivizii acestei specii prezenţi în ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni – Dunăre, prezenŃi în imediata vecinătate a amplasamentului proiectului.

Analiza impactului proiectului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar identificate în zona amplasamentului proiectului în faza de închidere a depozitului

de deseuri

În general, în perioada de execuţie de lucrări de închidere depozite de deseuri în cadrul habitatelor naturale si seminaturale (în cazul de faţă suprafeţe din SCI), este posibilă apariţia unor factori perturbatori asupra florei si faunei. În cazul animalelor vagile aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere în zone limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de către construcţii sau zgomotul generat de lucrările efective de construcţie.

Suprafaţa studiată este utilizată momentan pentru depozitarea deseurilor iar vecinătăţile sunt folosite în scop agricol, respectiv forestier. Asociaţiile vegetale prezente pe amplasamentul proiectului sunt inexistente datorită depozitării permanente a deseurilor. Suprafaţa analizată nu poate fi considerată habitat pentru nici una dintre speciile pentru care a fost declarat situl.

Prin urmare, putem concluziona că prin implementarea proiectului nu se vor pierde suprafaţe din habitatele caracteristice speciilor de importanţă comunitară. De asemenea, lucrările de construcţie nu presupun deschiderea unui nou drum de acces către amplasament, în imediata apropiere a amplasamentului există deja un drum de acces.

În imediata apropiere a depozitului neconform se găsesc câteva ochiuri de apă. Acestea pot constitui habitate preferate de Bombina variegata– buhaiul de baltă cu burta galbenă.

Cunoscând preferinţele ecologice ale acestei specii, se constată că aceste mici ochiuri de apă pot reprezenta un habitat propice pentru aceasta. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrisări, construcŃii de drumuri, etc.) unde se formează bălţi temporare. Cu toate acestea, impactul asupra acestei specii va fi minim, si având în vedere că această specie este întâlnită aproape pretutindeni unde găseste un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2.000 m altitudine, considerăm că atât la nivel local, cât si naţional specia nu va avea de suferit. Mai mult de atât, prin închiderea depozitului neconform, solul si pânza freatică nu vor mai fi poluate cu scurgerile provenite de la deseuri.

183

Suprafeţele analizate sunt total nepropice pentru popândău (Spermophilus citellus) care are un habitat foarte specific, anume cel de stepă, cu vegetaţie ierboasă joasă si foarte joasă (păsuni si suprafeŃe cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.

Specia este ameninţată pe tot arealul din cauza desţelenirii păsunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, populaţiile de popândău sunt afectate de scăderea numărului turmelor de oi si invadarea păsunilor de către vegetaţia ierboasă înaltă, improprie pentru această specie.

Un alt factor ce este susceptibil de disturbarea faunei, este zgomotul produs de lucrările de închidere a depozitului. Intensitatea zgomotului produs de lucrările de închidere depozit, ce variază între 72-102dB a fost tratată în cadrul capitolului „Categorii de impacturi asociate proiectului, identificarea, semnificaţia impactului si perioada de manifestare”. De asemenea a fost calculată si disiparea sunetului la distanŃe cuprinse intre 0-300 m.

Astfel, se poate constata că la distanţa de 150 m si în condiţii ideale (teren plan fără forme pozitive sau negative de relief), intensitatea zgomotului produs de utilaje se află sub pragul limită de răspuns fiziologic sau comportamental al speciilor de animale ca de exemplu păsările. (Waterman 2002). Se poate constata că amplasamentul studiat se află localizat într-o depresiune (reprezintată de cursul vechi al unui braţ al Dunării), motiv pentru care propagarea zgomotului va fi mult atenuată si nu va aduce perturbări speciilor de interes comunitar.

Conform studiilor de specialitate (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999), dacă în apropierea zonei în care se construieste se găsesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea si disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv. Cu toate acestea, pentru a elimina complet probabilitatea apariţiei unor efecte negative asupra indivizilor de buhai, respectiv popândău, posibil prezenţi în zonă, se vor implementa măsuri de reducere efectului zgomotului lucrărilor de construcţie. Detalierea acestor măsuri de reducere a impactului este prezentată în capitolul - Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de închidere a depozitelor, construcţie, respectiv operare staţii de transfer/sortare/compostare).

Analiza impactului proiectului asupra speciilor/habitatelor de interes comunitar identificate în zona amplasamentului proiectului în faza de construcţie si operare a

staţiei de transfer deseuri

Impactul disturbator asupra speciilor interes comunitar, în perioada de construcţie si utilizare a obiectivului de investiţie, se consideră a fi minim. 30

Conform celor specificate în capitolul referitor la evaluarea zgomotului generat de lucrările de construcţie, respectiv operare a staţiei de transfer, si ţinând cont de faptul că amplasamentul studiat se află localizat într-o depresiune (reprezintată de cursul vechi al

184

unui braţ al Dunării), propagarea zgomotului va fi mult atenuată si nu va aduce perturbări speciilor de interes comunitar. (Waterman 2002, Brumm si Slabbekoorn 2003).

Întreaga zonă a fost supusă unor schimbări drastice în trecut. S-au efectuat lucrări de stabilizare a solului prin plantări succesive de salcâm si alte specii cu valenţe ecologice largi, pretabile vegetaţiei pe terenuri cu conţinut redus de nutrienţi, astfel că la momentul de faţă habitatele caracteristice zonei au dispărut aproape total.

Referitor la impactul asupra habitatelor pentru care a fost declarat situl, se poate constata că impactul va fi minim. Staţia de transfer va ocupa o suprafaţă de 8.976 mp. Terenul fiind folosit la acest moment ca păsune comunală, caracterizată printr-o valoare conservativă redusă. Cu toate acestea, suprafaţa destinată staţiei de transfer este localizată în interiorul sitului. În urma construcţiei acesteia, pierderea estimată procentual din suprafaţa totală a sitului este de 0,001%.

Analiza impactului cumulat al lucrărilor de închidere a depozitului de deseuri, construcţie si operare a staţiei de transfer cu alte activităţi umane desfăsurate in

perimetrul analizat

Desi amplasamentul propus pentru lucrările de construcţie, respectiv operare staţie de transfer se află localizat în interiorul SCI, impactul generat de activităţi va fi minim. Amplasamentul ales nu reprezintă un habitat propice pentru nici una dintre speciile de de interes comunitar, ci reprezintă o suprafaţă pe care se depoziteză zilnic deseuri. Din acest motiv indicatori precum pierderea procentuală din suprafaţa totală a sitului nu pot fi evaluaŃi, acestă suprafaţă nu ar fi trebuit inclusă în sit. Mai mult decât atât, amplasamentul studiat se află într-o zonă puternic disturbată de către activităţiile antropice. În imediata vecinatate se găsesc un drum naţional, unul judeţean, incinte industriale, se desfăsoară activităţi de crestere a animalelor.

Momentan, în zona amplasamentului studiat, valorile de trafic (implicit valorile zgomotului ambiental) sunt crescute, inclusiv datorită depozitării zilnice a deseurilor pe rampa neconformă de deseuri. Datorită lipsei unui sistem adecvat de gestionare a deseurilor, cantităţi destul de mari de deseuri sunt transportate zilnic si manipulate pe acest depozit. Implementarea sitemului integrat de gestionare a deseurilor va atrage după sine diminuarea cantităŃii de deseuri ce va fi depozitată si implicit va duce la îmbunătăŃirea calitativă a sitului de importanţă comunitară.

Scopul unei staţii de transfer este de a reduce numărul de transporturi de deseuri către un depozit ecologic prin micsorarea volumului de deseuri provenite de la sursă. Se poate astfel concluziona că valorile traficului în zonă vor scădea în zona depozitului neconform, dar vor creste în zona staţiei de transfer.

185

Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de închidere a depozitelor, construcţie, respectiv operare staţii de

transfer/sortare/compostare

Subcomponenta „Închidere depozit municipal neconform Calafat, construcţie si operare staţie de transfer deseuri”

1. antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale;

2. se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfăsurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;

3. suprafeţele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la strictul necesar;

4. organizarea generală de santier va fi localizată numai pe suprafaţa analizată în prezentul studiu, iar accesul utilajelor de construcţie pe amplasment se va face exclusiv pe drumul de acces existent;

5. după finalizarea lucrărilor învelisul vegetal afectat va fi renaturat, iar pentru a evita introducerea de specii invazive pe păsunea din imediata apropiere, se va folosi stratul ierbos de provenienţă autohtonă;

6. înierbarea stratului de copertă al depozitului de deseuri va fi realizată sub coordonarea unui specialist biolog în scopul evitării însămânţării de plante de provenienţă alohtonă;

7. pe o perioada de minim 3 ani se va verifica la începutul si sfârsitul perioadei de vegetaţie stadiul stratului vegetal de copertă, cu obligaţia beneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare;

8. se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor în afara perimetrului destinat proiectului;

9. se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea temporară a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate au fost impermeabilizate;

10. constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita disturbarea speciilor de animale prezente în zonă;

11. în cazul în care în timpul lucrărilor pe si în apropierea amplasamentului se vor găsi indivizi de buhai de baltă, acestia vor fi relocaţi în balta permanentă de lângă amplasamentul staţiei de transfer;

186

12. pentru a exclude orice posibilitate de disturbare a speciilor de păsări din vecinătate, este recomandat ca lucrările să se desfăsoare în afara perioadei de cuibărire a speciilor de păsări, respectiv începând din luna iunie;

13. indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor de reabilitare,

se vor respecta măsurile din prezentul studiu;

14. în cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor

Subcomponenta „Construcţie si operare staţie de transfer deseuri şi staţie de compost Calafat”

1. antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale;

2. se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfăsurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;

3. suprafeŃele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la strictul necesar;

4. organizarea generală de santier va fi localizată numai pe suprafaţa analizată în prezentul studiu, iar accesul utilajelor de construcţie pe amplasment se va face exclusiv pe drumul de acces existent;

5. pentru a evita posibilele poluări accidentale ale apei, organizarea generală de santier nu va fi localizată în apropierea acestora;

6. constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita disturbarea speciilor de păsări prezente în zonă;

7. pentru a exclude orice posibilitate de disturbare a speciilor de păsări din vecinătate, este recomandat ca lucrările să se desfăsoare în afara perioadei de cuibărire a speciilor de păsări identificate în vecinătatea proiectului, respectiv începând din luna iunie;

8. pentru a exclude orice posibilitate de disturbare a speciilor de păsări din vecinătate, este recomandat ca staţia de transfer să funcţioneze doar 8 ore/zi;

9. pentru a exclude orice posibilitate de disturbare a speciilor de păsări din vecinătate, este recomandat ca pe toate laturile perimetrului staţiei de transfer să fie plantaţi arbori si arbusti de proveninţă autohtonă;

10. deasupra suprafeŃei destinate descărcării de deseuri se va instala o plasă din material plastic, cu ochiuri de dimensiuni mici, pentru a evita pătrunderea în incintă a speciilor de

187

păsări ce se hrănesc cu resturi menajere (vectori pentru boli ce pot ameninŃa speciile de păsări de interes comunitar);

11. pentru a evita apariŃia rozătoarelor (vectori pentru boli ce pot ameninţa speciile de păsări de interes comunitar), deseurile nu vor staţiona perioade lungi pe rampa de descărcare;

12. indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor de reabilitare, se vor respecta măsurile din prezentul studiu;

13. în cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor

Concluzii:

Ţinând cont de dimensiunea lucrărilor de închidere a depozitelor de deseuri neconforme municipale, precum si de durata temporală a activităţilor, putem concluziona că zgomotul generat nu va reprezenta un factor perturbator major asupra populaţiilor speciilor de animale/plante de interes comunitar/naţional si habitate ale acestora, în nici una dintre ariile naturale protejate din judeţul Dolj;

În general, asociaţiile vegetale prezente pe amplasamentele propuse ale proiectului sunt parŃial sau total degradate prin depozitarea neconformă a deseurilor, motiv pentru care aceste suprafeţe nu pot fi considerate ca fiind habitate caracteristice pentru speciile de plante si animale de interes comunitar;

Obiectivele de investiţie modifică într-o măsură foarte redusă suprafaţa ariilor naturale protejate analizate. Suprafeţele ocupate de amplasamentele propuse ale proiectului sunt în general localizate în afara siturilor Natura 2000, excepţie face subcomponenta Calafat. Cu toate acestea, în urma evaluării posibilelor impacturi ale acestei subcomponente, asupra capitalului natural, se constată că integritatea sitului Natura 2000 nu va fi afectată;

În cazul construcţiei staţiei de transfer de la Calafat, pierderea estimată procentual din suprafaţa totală a sitului este de 0,001%, suprafaţa nefiind reprezentativă din punct de vedere al valorii conservative;

Referitor la subcomponenta „Închidere depozite de deseuri neconforme din mediul rural” se poate concluziona că prin închiderea si copertarea depozitelor neconforme, siturile reţelei Natura 2000 din judeţul Dolj se vor îmbunătăţi calitativ;

188

Impacturile asociate obiectivelor de investiţie analizate, nu au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor de plante/animale de interes comunitar;

Impacturile asociate obiectivelor de investiţie analizate sunt mică amploare si nu vor influenţa în nici un mod integritatea siturilor Natura 2000 din judeţul Dolj;

Pentru eliminarea oricăror impacturi accidentale, ce pot să apară în perioada de execuţie, respectiv operare a obiectivelor proiectului, se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul raport.

Manager Proiect

Unitatea de Implementare a Proiectului SMID,

Cristian Bălă

Emilia Nicu – consilier, Unitatea de

Implementare a Proiectului SMID

189

Anexa - Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de precolectare

LocalitateNumar de platforme

BAILESTI

Băileşti Municipality (18 pcs. existing PHARE project) 13

Afumaţi 10

Caraula 8

Galicea Mare 14

Galiciuica 5

Ghidici 8

Giubega 7

Izvoare 6

Moţăţei 24

Negoi 7

Perişor 6

Pleniţa 16

Rast 11

Siliştea Crucii 5

Unirea 13

Cioroiaşi 5

Orodel 10

Urzicuţa 9

Verbiţa 5

190

Vârtop 5

Total 187

CALAFAT

Calafat Municipality 30

Cetate 18

Ciupercenii Noi 18

Desa 15

Maglavit 17

Seaca de Câmp 6

Piscu Vechi 9

Poiana Mare (13 pcs. existing - PHARE Project) 24

Total 137

DOBRESTI

Dobreşti 8

Amarastii de Jos 18

Amărăştii de Sus 6

Apele Vii 7

Călăraşi 20

Celaru 15

Daneţi 21

Dobroteşti 6

Mârşani 15

Bechet 10

Dăbuleni 25

Ostroveni 17

191

Valea Stanciului 18

Rojişte 8

Drănic 9

Gângiova 8

Sadova 26

Total 237

FILIASI

Filiaşi 30

Brădeşti 14

Fărcaş 6

Melineşti 13

Tălpaş 6

Total 69

GOICEA - PHARE CES

Goicea 9

Bârca 13

Bistreţ 13

Cârna - Dunareni 5

Catane 6

Gighera 10

Giurgiţa 10

Măceşu de Jos 5

Măceşu de Sus 5

Total 76

CRAIOVA

192

Craiova Municipality 0

Cerăt 13

Almăj 6

Argetoaia 15

Botoşeşti Paia 5

Brabova 5

Braloştiţa 12

Breasta 12

Bucovăţ 12

Bulzeşti 5

Bratovoeşti 11

Castranova 11

Calopar 12

Cârcea 5

Carpen 8

Cernăteşti 6

Coşoveni 10

Coţofenii din Dos 8

Coţofenii din Faţă 6

Dioşti 10

Drăgoteşti 7

Gherceşti 5

Ghindeni 6

Gogoşu 5

193

Goieşti 10

Greceşti 6

Işalniţa 12

Întorsura 6

Leu 16

Lipovu 10

Malu Mare 10

Mischii 6

Murgaşi 8

Teasc 10

Segarce town - 2017 23

Pieleşti 11

Pleşoi 5

Podari 21

Predeşti 6

Radovan 5

Robăneşti 8

Sălcuţa 7

Scaeşti 7

Seaca de Pădure 5

Secu 5

Sopot 6

Şimnicu de Sus 13

Terpeziţa 6

Teslui 8

Ţuglui 9

194

Vârvoru de Jos 9

Vela 7

Total 450

Total judet 1.156

URBAN 131

RURAL 1.025

TOTAL 1.156

195

apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/43354_memoriuprezentare_sistem... · web view......

Documents