Cind vinovatul e nevinovat

Andrei Plesu,

Dupa intinirea de la Cotroceni a premierului (insotit de ministrul sau de finante) cu presedintele tarii, nu mai pot fi suparat pe Victor Ponta. Nu te poti supara pe o insuficienta.

Te poti supara pe cineva care nu-si valorifica in mod inteligent calitatile, sau care nu-si cunoaste limitele, ori nu-si domina slabiciunile. Dar nu te poti supara pe un ins inca nealcatuit, nearticulat, fluid, imprevizibil nu prin subtilitate dinamica, ci prin carenta structurala. Nu te poti supara - sa zicem - pe o amoeba. Or, in cazul de fata, avem de a face cu un personaj fara portret recognoscibil: nu evolueaza prin optiuni rationale, ci prin tropisme de conjunctura.

Cind inapt si tifnos ca un repetent obraznic, cind pompos ca un pionier distribuit, la sfirsit de an, in rolul lui Mihai Viteazul, cind dragalas ca o cadina, cind burzuluit ca un militian proaspat crescut in grad, cind glumet ca un baietel din grupa mare, cind solemn ca un lider planetar, Victor Ponta reuseste o stranie performanta de minus-existenta, un apogeu al lui ,,fara": fara experienta, fara prestigiu, fara competente specifice, fara prea multa minte, fara prea mult caracter, fara haz, fara simtul raspunderii, fara constiinta nenumaratilor ,,fara", care il caracterizeaza.

Dar cum sa te superi pe infirmitatea cuiva, pe ghinionul lui constitutiv, pe un reprezentant al pseudopodelor, aflat in curs de evolutie lenta, mizind, adica, pe viitor pe baza unui trecut minimalN Nu, nu sunt ipocrit, nu fac smechere jocuri de cuvinte. Chiar nu mai pot fi suparat pe Victor Ponta. Comportamentul lui comic de la

Cotroceni ar fi putut fi relativizat printr-o abila, sau macar cuviincioasa, manevra de repozitionare. Dar in loc sa se eschiveze prin umor, sau printr-o explicatie decenta, sau printr-o curajoasa recunoastere a greselii, a preferat (cuvintul nu e chiar potrivit, pentru ca ,,a prefera" implica reflectie si discernamint) a preferat, deci, retorsiunea infantila: a invocat ,,familia de infractori" a presedintelui, prostul sau accent englezesc, ,,inscenarea" nedreapta la care a fost supus (desi nu l-a silit nimeni sa joace in acest film si mai ales sa joace atit de prost).

O alta tentativa de eschiva a fost ,,mindria" personala: ,,nu m-am dus sa dau socoteala!" In fine - ce s-o mai lungescl - omul e mereu pe picior gresit, dar cu un fel de ,,spontaneitate" aproape candida. De aceea, repet, nu ma (mai) pot supara pe el. Mi-ar parea chiar rau sa-l intristez cu vorbele mele, in cazul ca i-ar ajunge la ureche. Sa ne gindim: citi dintre noi ar face fata mai bine, daca, peste noapte, ar fi trecuti, din cursul primar, in ultimul an de facultatei Daca din debutanti in materie de jurisprudenta, ar deveni, dintrodata, presedinti de mari firme sau banci internationalet Nu. Victor Ponta nu e vinovat! Face si el ce poate, ce-i ingaduie virsta, educatia, vanitatea si soarta...Problema este ca, pur si simplu, nu e la locul lui.

Pe scurt: nu Basescu, nu Crin Antonescu, nu televiziunile si gazetele ,,basiste" ii fac cel mai mare rau lui Victor Ponta. Cel mai mare rau i l-au facut deja camarazii lui de partid. 

Cineva e vinovat, totusi. Grav vinovat! Mai intii Partidul Social Democrat. E de neinteles cum cel mai mare partid post-revolutionar, populat de suficiente figuri pregnante politic, experimentat in tehnicile guvernarii si in intrigaraia de partid, nu a reusit sa-si gaseasca un conducator mai copt, mai consistent, mai indeminatec. Au crezut, poate, ca fac celui ,,promovat" un serviciu, un hatir stimulator. In realitate, l-au adus in pragul smintelii. I-au luat dreptul la dezvoltare organica, la crestere fireasca, la consolidare umana si profesionala. L-au asezat, prematur, (de fapt cinic), intr-o pozitie a carei anvergura cerea o cu totul alta inzestrare decit aceea a unui invatacel ambitios, a unui ,,cirlan" nauc, a unui trapezist cu rau de inaltime. (Ion Iliescu, autor al citorva memorabile portrete de politicieni din tabara proprie ar trebui sa ne explice, poate, de ce partidul Domniei Sale e atit de sensibil la ,,cirlani" si ,,prostanaci"). Pe scurt: nu Basescu, nu Crin Antonescu, nu televiziunile si gazetele ,,basiste" ii fac cel mai mare rau lui Victor Ponta. Cel mai mare rau i l-au facut deja camarazii lui de partid. Daca i-ar preocupa, cu adevarat, viitorul lui, l-ar scoate o vreme din joc, l-ar retrimite la antrenament. Iar admitind ca, pentru dinsii, Victor Ponta e un lider politic de neinlocuit, macar sa nu-l impinga spre demnitati care angajeaza destinul tarii.

Un al doilea potential vinovat pentru aceasta drama a inadecvarii la care asistam zi de zi risca sa devina electoratul majoritar. Cu toate nefacutele de care se face raspunzator, cu toate esecurile unei guvernari care a promis nerusinat de mult, stiind (sau nua) ca nu va putea implini ce-a promis, sondajele curente il dau pe Victor Ponta drept favorit al cursei pentru presedintie. Traim, asadar, intr-o tara in care Ceausescu e socotit cel mai bun presedinte al Romaniei din ultimii cincizeci de ani (unii - potrivit unui sondaj din mediul rural - il vor chiar sanctificat), traim intr-o tara in care 60% din populatie regreta comunismul si, iata, intr-o tara care inclina sa-l instaleze la virf pe Victor Ponta. E o situatie pe care nu indraznesc s-o comentez. Nimeni nu se poate substitui vointei natiunii si nimeni nu poate transforma optiunea unei majoritati in culpa. Pe de alta parte, daca avem (sau vom avea) ceea ce vor cei mai multi dintre noi, atunci nu ne ramine decit sa invinovatim stelele, conspiratia mondiala, pe turci si pe fanarioti, pe tigani, pe unguri si pe evrei. Suntem victimele de serviciu ale Europei. Dar macar ne alegem conducatorii care ne plac!