CAPITOLT]L 1

RUSTY, 19 MARIIE 2007,

CU OPTSPREZECE LI.JNI MAI DEVREME

Din banca inilpti din lemn de nuc aflati la peste treimerri deasupra podiumului avocalilor, am lovit cu cioci,nagulgi am pornit disculiile in ultimul caz al dimine;ii.

- Statul versusJohn Harnason, am zis, cAte cincisprezeceminute pentru fiecare parte.

Impunitoarea curte de apel, cu coloanele ei s4ngerii

inilpndu-se doui etaje pani h tawnul decorat cu poleialiro€oco, este aproape goal5, singurii spectatori prezenli fiindMo\ Singh, rcporterul de tribunal al zian. ui fribur, $ c6$*zprocurori adjunc;i, an'qi de un caz dificil qi de faptul ci pftrl lor,procuronrl-gef Tommy Molto, iqi va face una din rarele apariliipentru a pleda ir numele statului. Un cal de rizboi cilit inbet ii, Molto sti alituri de doi dintre adjunclii sii la una dintremesele lustruite din lemn de nuc din fala bincii. De cealaltiparte, inculpatul,John Harnason, condamlatpentru ucidercaprin otrivirc a colegului siu de cameri 6i iubit, totodate),aSteapti si i se stabileasci soa*a, in vrtme ce avocanrl siu, MelTooley, se apropie de podium. De-a lungul peretelui opus sunt

Eezali mai mulli aprozi, inclusiv Anna Vostic, aprodul-pf, care

!i va pirisi postul vineri. La indicalia mea discreti, Anna raaprinde lumini;ele de deasupra podiumului avoca;ilor, verdggalben gi rogu, intocmai ca un semafor.

- Daci binevoiepe Curtea, incepu Mel, rostind strivecheaformuli de adresare a avoca;ilor ciue judecitori.

L4 SCOTT TUROW

Avind cel pufn treizeci de kilograme peste greutateanormali, Mel incd insisti si poarte co$tume vergate,strAngindu-i corpul ca pe un cirnat - a;a, cit se te ia cuameleali - gi aceeaqi peruci ponositi, care-l face si. pard ciar fi jupuit un pudel. Incepe cu un rAnjet unsuros, de parcinoi doi, cit gi ceilal;i doi judecS.tori care mi flancheazi $care mi vor asista in acordarea verdictu.lui, Marvina Hamlingi George Mason, suntem cei mai buni prieteni. Nu mi-aplicut niciodati de Mel, un garpe mai periculos chiar 9i incuibul de reptile al avocajilor apiri.rii.

- Mai intai, zice Mel, nu pot inc€pe IE r5. si. ii urezdomnului judecitor-qef Sabich ,,La mulli ani" la aceastipiatri de hotar din viala Domniei Sale.

Am implinit ;aizeci de ani axtrzi. eveniment pe carel-am alteptat cu mare mAhnire. Firi indoiali, Mel a culesacest amenunt picant de la seciunea de b6,rfe de pe a douapagind din Tribunr de azi, un cotidian plin de insinuiri gi dedezviluiri. Acesta are o sectiune dedicati zilelor de nattereale vedetelor gi persoanelor de vazi din ora;, incluzAndu-migi pe mine in aceasti dimineafi: ,,Rusty Sabich,judecitor-pfal Cur;ii de Apel din cel de-al Treilea District al Statului gi

candidat pentru curtea suprcmi a Statului,60". Vedereaanunlului consemnat cu litere ingrogate era similari cuprimirea unui glon; in plin.

- Speram ci nu o si observe nimeni, domnule Tooley,spun eu.

Toati lumea din sala de judecati ride. -Aqa cum amdescoperit cu mult timp in urmi, simplu.l fapt ci egtijudecitorface ca orice glumi de-a ta, chiar ti cele mai proaste, siprovoace maximi hilaritate, Ii fac semn lui Tooley si continue.

Mai pe scurt, sarcina cu4ii de apel este si se asigure cipersoana care ini;iazi apelu.l are parte de un proces corect,Evidenp sentinlelor reflecti justi;ia in stilul american,impir;iti uniform intre bogagi, care contesti. de obiceicazuri civile costisitoare, 9i siraci, care constituie grosulapelurilor penale gi care au de ispigit condamniri serioase.

NEVINOVAT 15

Deoarece curtea supremi a statului se ocupi doar de cazurileexceplionale, in noui din zece caz;ti, curtea de apel areultimul cuv6nt.

Chestiunea de astizi este bine definiti: A oferit oareStatul suficiente probe pentru a justifica verdictul de crimidat de juriu impotiva lui Harnason? Se intAmpli foarte rarca o curte de apel sd revoce un verdict din aceasti" cauzi,lregula este ca decizia juriului si fie pistatd, asta daci nucumva se dovedegte a fi de-a dreptul iralionali. insi acestcaz fusese foarte strans. Ricardo Millan, colegul de cameriqi partenerul lui Harnason intr-o afacere cu oferte turistice, amurit la vArsta de 39 de ani din cauza unei boli misterioasecare inaintase treptat gi pe care medicul legist o luase drept oinfeclie intestinala sau o infestare cu un parazit ce rimisesenediagnosticati. Acolo s-ar fi oprit lucrurile daci nu arfi fost perseverenla mamei lui Ricardo, care venise aici deciteva ori din Puerto Rico. Ea igi folosise toate economiileca si angajeze un detectiv particular gi un toxicolog de launiversitate care convinseseri poli;ia si il dezgroape peRicardo. Probele obqinute din analizarea pirului au indicatun nivel letal de arsenic.

Otrivirea este metoda preferati de a ucide a necinsti$lor.Nu cuqitul, nici arma. Firi momentul nietzschean in careif confrunli victima gi simgi senzaia rivipitoare a impuneriipropriei voinle. Implicd mai degrabi fraudi decit violen$.$i1i vine greu si crezi ci factorul decisiv care a inclinatbalanp in ochiijuriului nu a fost faptul ci Harnason pare s5.

se incadreze perfect in acest tipar. Mi se pare pufin cunoscut,dar asta se datoreazi probabil fotograFilor din ziar, fiindcdaltminteri mi-as aminti o asemenea aparife bizari, Poarti uncostum arimiu qi ;ipitor. La mAna cu care igi ia furios notipcunghiile sunt atat de lungi incAt au inceput s5. se curbezespre interior ca unghiile unui impirat chinez din vechime,iar geasta ii este acoperiti d€ nenumirate bucle portocaliigi nirivaqe. De fapt, are prea mult pir rotcat pe tot capul.Sprincenele sale crescute peste misuri il fac si. semene cu un

16 SCoITTUROW

casto4 iar o mustati rolcovani ii incadreazi gura. Asemeneaoameni m-au pus mereu in incurcituri. Oare wea atenliesau pur gi simplu crede ci toli ceilalf sunt plictisitori?

In afari de inll$qarea sa, probele propriu-zise care indicifaptul ci Harnason l-a ucis pe Ricardo sunt foarte firave.Vecinii au descris o scen5. recenti in care Harnason, beatfiind, a fluturat un cuft de bucitirie pe stradi, zbierindIa Ricardo gi reprogAndu-i vizitele Iicute unui alt tAnir.Acuzarea subliniase de asemenea ci Harnason a mers ininstante pentru a prev€ni dezgroparea cadawului lui Ricardo,unde a susginut ci mama lui Ricky era o licniti care avea si.Jpuni si achite taxa pentru o noui inmorm6.ntare. Probabilsingura dovadi mai insemnati consta in descoperirea decitre poli;igti a unor urme microscopice de otravi pentrufurnici pe bazi de oxid de arsenic in lopronul din spatelecasei pe carc Harnason o mogtenise de la mama lui. Produsulnu mai fusese fabricat de cel pu;in un deceniu, ceea cedeterminase apirarea si sustinS. ci granulele minuscule suntsimple rimigile degradate de pe vremea mamei, in wemece adeviratul ffptag giar fi putut procura o formd mult maisiguri gi letali de oxid de arsenic de pe internet. in ciudafaptului ci arsenicul este o otravi deja clasicd., astfel de decesesunt d€stul de rare in zilele noastre, aqa ci. arsenicul nu este

verificat in expertizele toxicologice realizate la autopsii,motiv pentru care medicu.l legist nu nimerise adeviratacauzi a mo4ii la inceput.

Una peste alta, dovezile de ambele perti sunt atat deechilibrate, incit eu, ca judecitor-gef, am hot6.rAt si ordoneliberarea pe caugiune a lui Harnason pini. la judecareaapelului. Acest lucru nu se intAmpli prea des dupi ce uninculpat este condamnat, dar mi s-a perut nedrept caHarnason si inceapi sd i9i ispigeasci sentinfa in acest caz pemuchie de culit inainte ca lucrurile si se limpezeasci.

AceastA decizie a mea sti la baza apariiei de astizi a luiTommy Molto, procurorul-qef Molto este un avocat de apeliscusit, ins5. in calitatea sa de gef de birou, are rareori timp si

NEVINOVAT 17

mai participe la procese. Se ocupd de acest caz deoarcce este

evident c6 procurorii au interpretat acordarea cauiunii ca peun indiciu ci verdictul in cazul lui Harnason ar putea fi anulat.Prezenp lui Molto este meniti sd sublinieze tiria cu care

biroul siu iqi ap6ri dovezile. Ii fac pe plac lui Tommy, cums-ar zice, gi il interoghez pe indelete dupi ce urci pe podium.

- Domnule Molto, ii spun, corectafimi daci gregesc, darcitind dosarul, nu am dat peste nicio dovadi cum ci domnulHarnason putea gti cd arsenicul nu avea si fie detectat laexpertiza toxicologici, gi ci ar fi putut astfel si. maschezemoartea domnului Millan drept una naturali.. Detaliileexpertizelor toxicologice nu sunt cunoscute publicului larg,nu-i aga?

- Nu sunt un secret de stat, domnule judecitor, dar nicinu sunt frcute publice, intr-adevir.

- Secrete sau nu, nu existd dovezi care si indice ciHarnason putea gti a;a ceva, nu?

- A$a este, domnule judecitor-;ed zice Molto.Unul dittre punctele forte ale lui Tommy ert politetea

$ franchepa lui, insi nu if poate ascunde o umbri de

nemullumire care-i intuneci fata drcpt rispuns la intrebirilemele. Noi doi avem un trecut complicat. Molto a fostprocurorul adjunct in evenimentul petrecut cu douizeci ti doide ani in urmi gi care incd imi mai imparte viaga ca bandacontinui de pe o gosea, momentul in care am fostjudecat gi

exonerat pentru uciderea unui alt procuror adjunct.De fapt, domnule Molto, nu au existat nici micar

dovezi clare care si explice cum ar fi putut domnulHarnason si il otrS.veasci pe domnul Millan, nu-i asa?

Parcd prietenii lor au depus mirturie ci domnul Millan eracel care gitea tot timpul?

- Da, insi domnul Harnason era cel car€ turna de obiceibiuturile.

- insi chimistul apiririi a spus ci oxidul de arsenic esteprea amar ca si. fie ascuns chiar gi de martini sau de vin, nu-ia.qa? Acuzarea nu i-a respins mirturia, nu-i aga?

scorr TURow

- Nu a existat o respingere la acel mom€nt, intr-adevir,domnule judeciror. insi acegti oameni serveau aproapetoate mesele impreuni, Iar aceasta i-a oferit cu siguranli luiHarnason nenumirate ocazii si comiti crima pentru care l-acondamnatjuriul.

Pe la tribunal umbH vorba in ultima weme ci Tommypare foarte diferit, acum ci s-a cisetorit pentru prima oard(destul de tArziu) gi ci a ajuns cu gansi. intr-o pozi;ie pe care

li-a dorit-o dintotdeauna. Norocul recent al lui Tommy nul-a ajutat insi si iasi din rAndurile celor neinzestragi dinpunct de vedere al inlifgerii. Fata lui este b5.tuti. de rreme,aproape bitrini. Pulinul pir care i-a mai ri.mas pe cap a albitcomplet, gi cearcinele ii atArni la ochi ca nitte pliculege deceai folosite, insi existe ti o ameliorare suttiU, Ara inaoia;.Tommy a mai sld.bir qi a inceput si-gi cumpere cosrume carenu mai arati de parci ar fi dormit in ele, gi adeseori are oexpresie de pace gi chiar de voiogie pe chip. tnsi nu acum.Nu cu mine. Cind vine vorba de mine, in ciuda tuturoracestor ani, Tommy inci mi consideri un dugman de durati,gi judecAnd dupd expresia de pe chipul si.u cind se intoarcela locul lui, imi ia indoielile de azi drept dovadi suplimentariin aceasti direcfe.

Dupi ce s€ termini expunerea argumentelor, eu gi

ceilal$ doi judecitori ne retragem IXri grefieri intr-o sali deconferinle de lingi sala dejudecati, unde vom discuta cazuriledin aceasti dimineap si vom decide asupra lo6 inclusiv asupracelui care va trebui si scrie fiecare opinie a cu4ii. Aceasta esteo incipere eleganti ce seamini cu sala de mese de la un clubexclusivist, pAni $ la candelabrul de cristal. O masi imensistil Chippenda.le este inconjurati de suficiente scaune de piele,cu spitar inalt, pentru toF cei optsprezece judecitori ai curgii,ln rarele ocazii in care completul de judecati delibereaziimpreuni asupra vreunui caz.

- Men;in verdictul, zice Marvina Hamlin, de parci nicinu ar mai fi avut rost si discutim, atunci cand ajungem laHarnason.

NEVINOVAT

Marvina este o doamni de culoare, durd gi cu toate

motivele s6 fie astfel. A crescut in ghetou, a avut un fiu lagaisprezece ani, gi totufi a reugit se munceasci liri si renunlela gcoali, incepAnd ca asistentjuridic gi ajungind avocati - gi

inci una foarte bun6, pe deasupra. A dezbitut doui cazuri infala mea cu cigiva ani in urm6, cAnd eram incijudecitor de

la prirna instanli. Pe de alti parte, dup5. zece ani de judecat

cot la cot cu Marvina, gtiu ci nu o si se rizgAndeascd. Nua mai auzit nici un om care si-i spuni ceva demn de luat inconsiderare de cind mama ei i-a zis, de la o virsti. foartefragedi, si iqi poarte singuri de griji.

- Cine altcineva ar fi putut si o faci? intreabi Marvina,

- Asistentql tiu ii aduce caGaua, Mawina? o intreb.

- M-o aduc singur5, mul;umesc, imi rdspunde ea.

- $tii la ce md refer. Ce dovezi existi ci nu a fost vorbade altcineva?

- Procurorii nu tebuie si explice chiar toate detaliile,rispunde ea, $i nici noi nu trebuie si o facem,

Are dreptate in aceasti privinpn, dar incur4iat de ac€st

schimb de replici, le spun colegilor mei ci voi vota pentruanularea verdictului. Aqa ci ne intoarcem ami.ndoi spre

George Mason, cel care va inclina balanp in acest caz. Unvirginian manierat, George inci pistreazi urme din accentullocului siu de baqtini ;i este binecuvintat cu frizura albeceruti la distribuirea rolurilor de judecitor. George estc celmai bun prieten al meu de la Curte gi va fi succesorul meu cajudecitor-gef dac6, aqa cum se anticipeazi, voi ciltiga atitalegerile primare, cit gi cele generale de anul urmitor gi voiavansa la curtea supremi a statului.

- Cred ci se incadreazi in limite, spune el.

- G€orge! protestez eu.

Eu gi George Mason ne-am duelat ca avocagi inci de cinda ajuns aici, in urmi cu treizeci de ani, drept noul avocat aIapiririi repartizat la tribunalul la carc eu eram procurcrlefExperienga de la inceput te formeazi in domeniul juridic ca in

20 scoTTTuRow

orice alt domeniu, iar George le ia partea inculpa$lor mai desdecXt o fac eu. Insi nu gi astizi.

- Recunosc ci verdictul meu ar fi fost ,,nevinovat" daciprocesul ar fi fostjudecat in fala mea, zice el, dar suntem laapel gi nu cred ci se cade si mi pun in loculjuriului.

Aceasti mici inlepituri imi este adresatS.. Nu ag

recunoalte-o niciodati deschis, dar simt ci aparilia luiMolto, $ imponanF pe care procuratura a dat-o acestui caz,a inclinat balanla in cazul ambilor mei colegi. Oricum, ideeaeste ci am pierdut. $i asta face parte din slujbi., acceptareaambiguitiflor legii. O rog pe Mawina si. redacteze opiniacurlii. IncA infrerbantati puin, ea iese, lisindu-ne singuri.

Greu caz, spune el.Este o axiomi a acestei vie;i ci, la fel ca doi sogi care nu se

duc la cu.lcare supirali, judecitorii unei cu4i de apel i$ lasineingelegerile in urmi, odati incheiat schimbul de impresii.Ridic din umeri drept rispuns, insi el i$ di seama ci suntinci tulburat.

- De ce nu redactezi o opinie separati? imi sugereazi,adici opinia mea personali, prin care explic de ce cred eucd ei doi au greqit. Ili promit ce voi privi cu al;i ochi situa;iaodat6 ce o vid trecuti pe hinie.

Sunt rareori in dezacord cu ei, de r.reme c€ este una dintreprincipalele mele responsabilitii cajudeci.tor-gef si promovezarmonia la cunc, insd mE hotirisc si-i accept propunerea, gi

mi indrept spre biroul meu ca si ini;iez pmcedura impreunicu grefierii mei. in calitatea mea de judecitor-gef,, ocupun apartament de mirimea unei mici case. intr- pa.te aanticamerei mari, ocupate de asistentul gi de penonalultribunalului, se afli doui birouri compacte pentru grefieriimei, iar in cealalti part€, propriul meu spa;iu de lucru, imensla cei doisprezece pe doisprezece metri ai sii gi la indl$meade un etaj gijumitate, cu lambriuri din lemn vechi gi lEcuit destejar care conferi interiomlui aerul intunecat al unui castel.

Cind deschid up de la incipere, m5. tiezesc in faF uneimul;imi de vreo patruzeci de persoane care strigi deodati:

NEVINOVAT 21

,,surprizi!" $i, intr-adevir, sunt surprins, insi mai degrabi

din cauza caracterului morbid pe care mil provoaci amintirea

zilei mele de nattere. Cu toate acestea, mi prefac incAntat intimp ce trec prin cameri, salutind persoane a ciror prezenlistatornici in viala mea le face, in starea in care mi aflu, si parila fel de sinistre ca nilte mesaje de Pe pietrele de mormint.

Atit fiul meu, Nat, acum in vA'rsti de 28 de ani, cam

slab, dar nemaipomenit de aritos sub guvilele sale de pirnegru, cat gi Barbara, solia mea weme de treizeci 9i lasede ani, sunt prezenfi, aEturi de inci cincisprezece dintrejudecitorii CurEii. George Mason a sosit acum 9i incropelte

o imbriligare, un gest din vremuri cu care niciunul dintre

noi nu se simte pe deplin confortabil, oferindu-mi o cutie innumele tuturdr colegilor.

De asemenea sunt prezenli qi cafiva administratori d€

bazi ai personalului cur;ii, cAt qi ci;iva prieteni care au

rimas se practice avocatura Fostul meu avocat, Sandy

Stern, rotofei ;i robust, dar necijit de o tuse viratici, a venit

impreuni cu fiica ;i, totodati, partenera sa de afaceri, Mana,qi de fa$ este ;i omul care in urmi cu mai bine de douizeci

;i cinci de ani m-a licut adjunctul siu principal, fostul

procuror Ralmond Horgan, Ray s-a transformat din prieten

in dugman $ apoi h hc ia mai pugin de un an, cAnd a depus

mirturie impotriva mea la proces gi apoi, dupi c€ am fost

achitat, a pus in milcare procesul care m-a licut Procuror-Ffinci o dati, Ra1'rnond joacd un rol imPortant in viala mea

ca pre;edinte al campaniei mele Pentru curtea supremi. El

se ocupi de strategie $ face rost de bani de la marile firme,

lisind detaliile operafionale celor doui lupoaice, de treizeci

$ unu, respectiv treizeci gi hei de ani, a clror diruire penfualegerea mea pare la fel de fermi ca a unui asasin Plitit.

Majoritatea oaspe;ilor sunt sau au fost avoca;i de procese,

un grup binevoitor prin natura sa, aga ci atmorfera este una

de bonomie qi de voiolie. Nat va absoM facu.ltatea de drcptin iunie gi, dupi examenul de barou, va incepe o perioadi de

rezidenli la curtea suPremi a statului, acolo unde;i eu am

22 SCOTT TIJROW

fost cindva grefier. Nat nu s-a schimbat, find la fel de stAnjenitin conversatii, iar eu gi Barbara ne-am obignuit si ii sirim inajutor din crA.nd in cind. Grefierii mei, care fac cam acelca4isarcini care ii vor rweni gi lui Nat in cur.ind, ajut6ndu-misi redactez opiniile pentru aceasti curte, indeplinesc astizisarcina mai pu;in distinsi de chelneri. Deoarece Barbara nus-a sim;it niciodati. in apele ei cind vine rorba de lumea dinafara casei noastre, gi mai ales in prezenfa unui numir marede oameni, Anna Vostic, grefienrl-gef, face mai mult sau maipufin pe gazda, turnind gampanie in paharele de plastic cevor fi ridicate in curAnd pentru un languros,,La mulli ani.,.Toati lumea ovalioneaz i cind le demonsFez cA inci mai amti.ria necesard sd sting pddurea de luminiri de pe pldcinta demorcovi cu patru straturi pe care a pregitit-o Anna.

Pe invitalie era menlionat ci nu sunt necesare cadourilqinsi tot am parte de mici glumi;e - George a gisit o felicitarepe care scrie; ,,Felicitiri, omule, ai implinit 60 de ani gi qtiice inseamni asta". Iar iniuntrut ,,Gata cu kakiul!" Dedesubt,George a mizgilit de mAni: ,,PS. Acum gtii de ce judecitoriipoarti r,obe". in cutia pe care mi-a dat-o se afli o mantieneagri cu epoleli aunt de tanbur-n4jn priryi pe umeri. Gitealaridicoli ce-mi marcheazi statutul de gef stirnegte hohotezgomotoase de ris atunci cind le-o arit celorlal$ invitali.

Dupd inci zece minute de socializare, mul;imea incepesi se imprigtie.

- Veqti, rostegte Ray Horgan cu un glas suav de spiridug,in drumul spre iegire.

Un rinjet ii brizdeazi fala lati gi rozalie, insd. orice discu;iepartizani despre candidatura mea este interzisi in spa;iulpublic, iar in calitatea mea de judecitor-gef am mereu grijisi fiu un exemplu. ii spun ci voi trece pe la biroul lui pestejumitate de ori.

Dupi ce pleaci toati lumea, Nat, Barbara, eu gi membriipersonalului meu stringem farfuriile gi paharele de plastic.I,e mullumesc tuturor.

NEVINOVAT 23

- Anna a fost minunati, zice Barbar4 apoi adaugd,int-una dintre acele iegiri de candoare pe care trisnita mea deso;ie nu inlelege cu niciun chip cA trebuie si qi le reprime:Toati. petrecerea asta a fost ideea ei.

Barbara gine foarte mult la grefierul-qef gi gia exprimatin nenum5.rate rinduri dezamigirea ci Anna est€ pulincam in varsti penru Nat, care s-a despirlit de curind deprietena lui. O complimentez gi eu pe Anna pentru bucatelepregitite de ea, care sunt deja faimoase in curtea de apel,Incurajat6 de prezenp familiei mele, care face ca gestul siusi pari nevinovat, Anna mi imbriligeazi in timp ce eu o batpe spate cat se poate de colegial.

- La mul$ ani, domnule judecitor, imi spune ea. Suntelicel mai tare!'Dupi care pleaci, in weme ce eu fac totposibilul si alung senzalia infiorS.toare a trupului Annei lipitde al meu, micar din expresie, daci nu gi din gAnd.

Stabilesc planuri de cini cu so;ia f cu fiul meu. Ca deobicei, Barbara preferi si mincim acasi, nu la restaurant.Ei pleac6, iar mirosul de tort ti de lampanie plutefte trist incarnera acum goali. Chiar gi dupi gaizeci de ani de via1i,rimen bt singur cu mine insumi.

Nu am fost niciodati genul vesel. imi dau seama ci. ama!'ut foarte mult noroc in via1i. imi iubesc fiul. imi placeslujba mea. Am ajuns pe culmile respectabiliti$ dupi cemi pribugisem intr-o pripastie de rugine qi de scandal. Amo cisitorie ajunsi la virsta sa mijlocie, care a supravieluitunei crize dincolo de orice inchipuire qi care este de celernai multe ori liniqtiti, daci nu gi pe deplin conectatS.. lnsiam fost crescut intr-un cimin cu probleme de ci.tre o mamisfioasi qi distrati gi de un tati care nu s-a sfiit niciodati sise poarte ca un nemernic. Nu am fost fericit in copilirie,astfel incat mi s-a pirut cat se poate de firesc si nu ajung lamaturitate mullumit.

Insi chiar gi dupi standardele unei persoane a cireitemperaturi emotionald se apropie de cea a unui ghepr, amasteptat cu mare neribdare ziua de azi. Margul citre punctul