ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

IRINA-DOINA PĂŞCAN

CALITATEA RAPORTĂRILOR

FINANCIARE ÎN CONTEXTUL

ADOPTĂRII IFRS: CAZUL

ENTITĂŢILOR ROMÂNEŞTI COTATE

Colecţia

Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice

ISBN 978-606-505-995-5

Editura ASE

Bucureşti 2015

Copyright © 2015, Irina-Doina Păşcan Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului.

Editura ASE

Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România

cod 010374

www.ase.ro

www.editura.ase.ro

editura@ase.ro

Referenţi:

Prof. univ. dr. Rodica PAMFILIE

Prof. univ. dr. Constantin MITRUŢ

ISBN 978-606-505-995-5

Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului şi pentru

sursele bibliografice menţionate.

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea

doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”.

3

Cuprins

Summary ................................................................................................................................... 4

Introducere ............................................................................................................................... 7

1. Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor Internaţionale

de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel european şi naţional ................... 12

1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale .......................... 12

1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România ........................................... 17

2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare ........ 21

2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării IFRS

asupra calităţii raportărilor financiare în Europa ............................................................ 21

2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare

ca urmare a adoptării IFRS ............................................................................................. 39

3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile

româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării IFRS ............... 46

3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului

de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate .......................................... 46

3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile ... 55

3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB

în contextul adoptării IFRS ............................................................................................ 65

4. Concluzii ............................................................................................................................. 72

Surse bibliografice .................................................................................................................. 77

Anexe ....................................................................................................................................... 89

4

Summary

Along with the economic globalization, the idea of preparing and publishing the accounting

information in a common language, aimed to ensure comparability, transparency and

communication between transnational stakeholders became reality by the issuance and

widespread of the International Financial Reporting Standards (IFRS).

At European level, the wide use of IFRS was favoured in the context of the adoption of the

Regulation no. 1606 from 2002 on the application the international accounting standards,

according to which entities listed on the European Union regulated markets must prepare

consolidated financial statements in accordance with IFRS starting with January 1st, 2005.

This Regulation summarizes the benefits emerging from the adoption and use of IFRS, related

to a high degree of transparency and comparability of financial statements and, as

consequence, an efficient functioning capital market. However, the achievement of these

expected benefits is based on the assumption that the application of these standards

contributes to the increase in the quality of accounting data reported in the financial

statements.

In Romania, the first attempts to introduce the financial reporting based on the IFRS are

dated in 1999, but without much success, and a national strategy for the implementation of

IFRS was issued in 2006. Accordingly, in Romania, the international standards are used for

the preparation of consolidated financial statements of credit institutions since 2006 and of

listed entities, since 2007 and for the preparation of individual financial statements of these

entities, since 2012.

Researchers show that „regulation of accounting affects the quality and quantity of financial

reporting, which in turn have welfare and policy implications” (Fields et al., 2001, cited in

Gornik-Tomaszewski, 2005:73).

Based on the assumption that “high quality, reliable financial information is the lifeblood of

capital markets”, the IASB Foundation’s primary mission is „to develop, in the public

interest, a single set of high quality, understandable, enforceable and globally accepted

financial reporting standards based upon clearly articulated principles” (IFRS Foundation,

2015).

5

Accounting literature shows that “the quality of accounting is determined by the quality of the

accounting standards chosen” (Soderstrom & Sun, 2007). Moreover, since the IASB aims to

issue high quality accounting standards and it continues to improve the quality of the IFRSs,

financial reporting in accordance with IFRS should become “increasingly value relevant and

reliable” (Soderstrom & Sun, 2007: 688).

Considering the debates in the research literature on the effects of IFRS adoption on

accounting quality and the recent adoption of IFRS in Romania for preparing the individual

financial statements of listed entities, the general objective of our postdoctoral research

(cofinanced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme

Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/142115

„Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics

science domain”) and of this book is to empirically test whether the mandatory IFRS adoption

in 2012 in Romania enhanced the quality of financial reporting published by Romanian

entities listed on Bucharest Stock Exchange. Our scientific approach was built on the

following specific objectives:

OB 1: To analyze the impact of IFRS adoption of financial reporting quality at European

level;

OB 2: To identify the effects of IFRS adoption on the value relevance of accounting

information presented by Romanian listed entities;

OB 3: To analyze the effects of IFRS adoption on the quality of net income published in the

individual financial statements prepared by Romanian listed entities.

The structure of the book

In the first chapter we present the general context of the issuance and widespread of IFRS, in

order to introduce the necessity for the implementation of IFRS at the European Union level.

The final part of this chapter describes the stages of gradual IFRS adoption in Romania.

The second chapter describes the framework for defining and measuring accounting quality

and presents a qualitative study based on the research literature that analyzes the effects of

IFRS adoption on financial reporting quality at European level. The premises of improved

accounting quality after the adoption of IFRS and the economic consequences of IFRS

adoption are explained at the end of this chapter.

6

In the third chapter we present a review of the main studies regarding IFRS adoption in

Romania, focusing on the evidences regarding the quality of financial reporting in case of

Romanian listed entities. Next, a quantitative research is conducted in order to test the value

relevance of accounting data reported by Romanian listed entities. Then, in order to analyze

whether IFRS adoption in Romania in 2012 has contributed to the improvement of the quality

of earnings, we present our research conducted based on the notes accompanying the

individual financial statements, aiming to identify indices of improvement of net income due

to the application of IFRS.

Based on the results presented in this book, we find that IFRS adoption in Romania in 2012

for the purpose of preparing the individual financial statements does not generate significant

changes in the quality of accounting information published by listed entities. Possible

explanations could be related to the stages of Romanian accounting reform, which

contributed to a certain degree of conformity with IFRS provisions or to the fact that,

anticipating the transition towards IFRS, Romanian entities may have chosen to apply those

accounting policies provided by Romanian accounting regulation that are also allowed by

IFRS. However, the economic consequences of IFRS adoption in Romania must be

investigated in future research, since this is the best way to appreciate the real benefits of this

process.

7

Introducere

Odată cu extinderea fenomenului de globalizare economică, ideea întocmirii şi prezentării

informaţiilor contabile într-un limbaj comun, care să asigure comparabilitatea, transparenţa şi

posibilitatea comunicării între utilizatori transnaţionali, a devenit realitate prin elaborarea şi

răspândirea la nivel mondial a standardelor internaţionale de raportare financiară (engl.

„International Financial Reporting Standards” – IFRS).

La nivel european, larga utilizare a IFRS a fost impulsionată în contextul adoptării de către

Consiliul European a Regulamentului nr. 1606 din 2002 privind aplicarea standardelor

internaţionale de contabilitate, conform căruia entităţile listate pe pieţele reglementate ale

Uniunii Europene au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate în conformitate cu

IFRS începând cu anul 2005.

În România, deşi primele încercări de introducere a raportării financiare pe baza IFRS datează

din 1999, totuşi reforma contabilă îndreptată înspre asimilarea referenţialului internaţional a

intrat pe linie dreaptă în anul 2006, când a fost elaborată o strategie graduală de implementare

a IFRS. Astfel, în România, IFRS se aplică pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate

ale instituţiilor de credit şi ale entităţilor cotate începând cu 2006, respectiv 2007, şi pentru

întocmirea situaţiilor financiare individuale ale acestor entităţi începând cu anul 2012.

Entităţile autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)

trebuie să întocmească în scop informativ un al doilea set de situaţii financiare în conformitate

cu IFRS până în 2016, iar începând cu acest an evidenţa contabilă a acestor entităţi se va ţine

doar pe baza IFRS. De asemenea, prevederi recente (Ministerul Finanţelor Publice, 2015)

introduc obligativitatea ca anumite entităţi cu capital de stat să întocmească, pentru exerciţiile

financiare ale anilor 2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale

individuale în baza IFRS şi să îşi ţină evidenţa contabilă potrivit prevederilor IFRS începând

cu exerciţiul financiar al anului 2018.

Cercetătorii au arătat că „reglementarea contabilităţii afectează calitatea şi cantitatea

raportărilor financiare, care în schimb au implicaţii sociale şi politice” (Fields et al., 2001,

citaţi în Gornik-Tomaszewski, 2005:73). Pornind de la premisa potrivit căreia „informaţiile

financiare de înaltă calitate, credibile reprezintă esenţa, forţa motrice a pieţelor de capital”,

misiunea principală a Fundaţiei IFRS este de a „dezvolta, în interesul public, un set unic de

8

standarde de raportare financiară de calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel global,

bazate pe principii clar articulate” (Fundaţia IFRS).

„Calitatea informaţiilor contabile este determinată de calitatea standardelor contabile alese”,

afirmă Soderstrom & Sun (2007). În plus, având în vedere preocupările organismului

internaţional de reglementare contabilă IASB de a elabora standarde contabile de înaltă

calitate, precum şi îmbunătăţirea continuă a calităţii standardelor IFRS existente, raportarea

financiară în conformitate cu IFRS ar trebui să devină „mai relevantă şi mai credibilă”

(Soderstrom & Sun, 2007: 688).

Descrierea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării noastre în corelaţie cu

obiectivele proiectului individual de cercetare postdoctorală

În contextul preocupărilor existente în literatura contabilă la nivel internaţional privind

testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi având în vedere

recenta adoptare a IFRS în România ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare

individuale ale entităţilor cotate, cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul

Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-

2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi

postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” şi-a propus drept obiectiv

general să testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul

2012 a contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile

româneşti cotate la BVB. În scopul realizării acestui obiectiv general, demersul nostru

ştiinţific a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective specifice, asumate în cadrul

Proiectului individual de cercetare postdoctorală:

OB 1. Analiza impactului adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel

european;

OB 2. Identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile

prezentate de entităţile româneşti cotate prin prisma utilităţii (relevanţei) acestora pe piaţa de

capital;

OB 3. Analiza efectelor adoptării IFRS asupra calităţii rezultatelor publicate în raportările

financiare întocmite de entităţile româneşti cotate.

Activităţile de cercetare derulate pe parcursul programului de cercetare postdoctorală ne-au

permis să îndeplinim aceste obiective stabilite, iar rezultatele cercetării postdoctorale sunt

prezentate în această carte. Cartea noastră este structurată astfel încât să asigure prezentarea

9

cercetărilor realizate şi a rezultatelor obţinute pentru a răspunde obiectivului general şi

obiectivelor specifice ale cercetării postdoctorale.

În primul capitol al cărţii am prezentat abordări conceptuale privind evoluţia contabilităţii în

contextul globalizării economiilor naţionale şi am descris etapele introducerii graduale a IFRS

în România.

Al doilea capitol al cărţii cuprinde aspecte conceptuale privind definirea şi măsurarea calităţii

informaţiilor contabile, precum şi un studiu realizat asupra literaturii de specialitate pentru a

cunoaşte efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel european.

Rezultatele acestui studiu, prezentat în subcapitolul 2.1 al cărţii, furnizează răspuns la primul

obiectiv specific al cercetării postdoctorale (OB 1). În continuare am descris câteva trăsături

specifice standardelor internaţionale de raportare financiară care ar putea determina, doar prin

aplicarea acestora şi făcând abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei

ţări, îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS şi am prezentat

consecinţe economice favorabile care pot decurge din adoptarea IFRS.

Capitolul al treilea al cărţii este dedicat cercetărilor privind calitatea informaţiilor contabile

raportate de entităţile româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS. Am prezentat o

sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în România, care au abordat aspecte

referitoare la reforma contabilităţii din România şi etapele trecerii la IFRS, beneficiile şi

dificultăţile acestui proces şi au evaluat efectele adoptării IFRS în România, prin analiza

modificărilor cifrelor contabile, a calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor economice

care decurg din raportarea unor informaţii contabile calitative. Cercetarea empirică realizată

cu scopul de a măsura efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile,

prezentată în subcapitolul 3.2 al cărţii, permite îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv specific

al cercetării postdoctorale (OB 2). Apoi, pentru a analiza dacă adoptarea IFRS în România în

anul 2012 a contribuit la creşterea calităţii rezultatului publicat în situaţiile financiare

individuale ale entităţilor cotate, am realizat o cercetare pe baza examinării amănunţite a

Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale îmbunătăţirii

calităţii rezultatului net; această cercetare contribuie la atingerea celui de-al treilea obiectiv

specific al cercetării postdoctorale (OB 3).

Originalitatea, relevanţa şi actualitatea conţinutului ştiinţific

Originalitatea demersului nostru ştiinţific este dată de faptul că, după cunoştinţele noastre,

reprezintă prima cercetare care analizează impactul adoptării obligatorii a IFRS în România în

10

2012 asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate în situaţiile

financiare individuale, prin explorarea relevanţei pe piaţa de capital a informaţiilor contabile

prezentate în conformitate cu IFRS. Calitatea rezultatului contabil publicat de entităţile

româneşti a mai fost măsurată prin analiza relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile de

Filip & Raffournier (2010), pe un eşantion format din 48 de entităţi cotate la BVB, dar pentru

perioada 1998-2004, şi de Takacs (2012), pentru perioada 2005-2010. Însă, nu am identificat

în literatura de specialitate astfel de cercetări care să abordeze impactul adoptării obligatorii a

IFRS în România în 2012 asupra calităţii informaţiilor contabile. Prin cercetarea pe care am

realizat-o şi o vom prezenta în această carte, ne propunem să umplem acest vid existent în

literatură. Pe de altă parte, considerăm că cercetarea privind calitatea rezultatelor entităţilor

româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS este originală pentru arealul investigat

deoarece, faţă de cercetările existente care se bazează pe modele matematice şi prezintă

limitări legate de numărul observaţiilor sau dificultatea validării statistice, demersul nostru a

propus identificarea în raportările anuale a elementelor care să dovedească dacă, într-adevăr,

tranziţia la IFRS a contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat.

În plus, apreciem relevanţa cercetării realizate prin faptul că oferă atât cercetătorilor, cât şi

utilizatorilor de informaţii contabile (în special investitorilor) perspective asupra efectelor

adoptării IFRS într-o economie emergentă, cu o bursă de valori relativ „nouă” şi mică.

Actualitatea cercetării noastre rezidă în faptul că datele necesare realizării studiilor au fost

culese pentru primii ani (2012, 2013 şi 2014) de raportare obligatorie în conformitate cu IFRS

a situaţiilor financiare individuale. În plus, în contextul noutăţilor legislative referitoare la

obligativitatea aplicării IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare ale entităţilor cu capital

de stat începând cu exerciţiul financiar al anului 2016, considerăm că cercetarea noastră

contribuie la completarea evidenţelor empirice existente în literatura de specialitate privind

efectele procesului de adoptare a IFRS în România şi oferă perspective pentru o mai bună

înţelegere a consecinţelor acestui proces.

Metodologia de cercetare utilizată a fost în concordanţă cu natura obiectivelor specifice

stabilite. Am apelat la o cercetare de tip fundamental şi am aplicat în principal metode de

cercetare calitative, pentru a prezenta conceptul de calitate a raportărilor financiare, pentru a

descrie principalele metode de cuantificare a calităţii raportărilor financiare, dezvoltate şi

testate de cercetători şi pentru a sintetiza experienţele statelor europene privind efectele

adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi consecinţele economice favorabile

asociate acestui proces (OB 1 – Capitolul 2). Am realizat în continuare cercetări de tip

11

aplicativ, metodologia de cercetare fiind preponderent cantitativă, pentru a măsura empiric

efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile

privind capitalurile proprii şi rezultatul net (OB 2 – Subcapitolul 3.2) şi pentru a analiza

calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS (OB 3 –

Subcapitolul 3.3).

Considerăm că cercetarea noastră oferă următoarele contribuţii ştiinţifice:

prezintă o descriere a principalelor metode de operaţionalizare a calităţii informaţiilor

contabile;

prezintă o sinteză a realizărilor diferiţilor cercetători care au analizat efectele adoptării

IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, prin studiul literaturii de specialitate

centrat pe cunoaşterea obiectivelor, metodelor de cercetare, datelor analizate,

rezultatelor obţinute şi interpretării acestor rezultate în raport cu particularităţile

arealului investigat;

permite cunoaşterea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

publicate de entităţile cotate pe pieţele financiare europene;

furnizează o trecere în revistă a cercetărilor care au analizat adoptarea IFRS în

România şi prezintă mărturii ale evaluării calităţii raportărilor financiare elaborate în

conformitate cu IFRS de către entităţile româneşti cotate la BVB;

permite aprecierea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform

IFRS de entităţile româneşti cotate, prin măsurarea empirică a asocierii acestora cu

preţul acţiunilor;

permite cunoaşterea măsurii în care adoptarea IFRS a contribuit la îmbunătăţirea

calităţii rezultatelor publicate în raportările financiare întocmite de entităţile româneşti

cotate.

12

1. Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor

Internaţionale de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel

european şi naţional

După aproximativ 40 de ani de la elaborarea primelor standarde internaţionale de raportare

financiară, date statistice vin să susţină succesul procesului de adoptare a unor standarde

contabile acceptate la nivel global. Michel Prada, preşedinte al adunării administratorilor din

cadrul Fundaţiei IFRS, arăta în iunie 2015 că standardele internaţionale se aplică în 140 de

jurisdicţii, care împreună reprezintă mai mult de 98% din produsul intern brut total la nivel

mondial şi că aproape fiecare ţară din lume, inclusiv Statele Unite, permite aplicarea IFRS

pentru listări transfrontaliere (Fundaţia IFRS, 2015).

În cadrul acestui capitol vom prezenta cadrul general privind apariţia şi răspândirea la nivel

mondial a acestor standarde internaţionale, vom sublinia necesitatea implementării IFRS în

cadrul Uniunii Europene, urmând ca ultima parte să fie dedicată analizei reformei contabile

din România, cu accent pe procesul de adoptare a IFRS.

1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale

Evoluţia şi dezvoltarea contabilităţii a urmat drumul dinspre practică spre teorie; experienţa

practică, precum şi particularităţile cererii de informaţii contabile, sunt cele care au conturat

teoria şi metodele contabilităţii. Contabilitatea nu poate fi analizată decât ca făcând parte

dintr-un sistem complex, în care factori de natură economică, financiară, politică, juridică,

socială, de mediu, culturală, fiscală îşi pun amprenta asupra parcursului său.

În contextul intensificării procesului de globalizare a economiilor, al creşterii numărului şi

puterii companiilor transnaţionale, se nasc preocupări privind producerea şi furnizarea unor

informaţii contabile relevante, prezentate într-un limbaj contabil comun, capabil să faciliteze

comunicarea între toate categoriile de utilizatori.

Fenomene precum normalizare, armonizare şi convergenţă contabilă şi-au făcut apariţia

pentru a răspunde acestor exigenţe.

Normalizarea contabilă presupune „aplicarea de norme contabile identice în acelaşi spaţiu

geopolitic şi urmăreşte crearea de practici contabile uniforme” (Ionaşcu, 2003:99). Cu înţeles

13

sinonim se poate utiliza şi termenul „standardizare contabilă”, care se referă la impunerea

unor standarde sau reglementări contabile, care determină utilizarea unei terminologii unitare

şi realizarea de situaţii financiare unitare în ceea ce priveşte formatul, structura, definirea şi

evaluarea elementelor prezentate prin intermediul acestora.

Beneficiarii procesului de normalizare (standardizare) contabilă sunt, deopotrivă, entităţile

care raportează informaţiile contabile, utilizatorii acestor informaţii, precum şi economiile

naţionale. Practicile contabile sunt reglementate şi îmbunătăţite, informaţiile contabile

comparabile permit utilizatorilor să ia decizii raţionale, transparenţa informaţiilor generează

un mediu de încredere între proprietari şi manageri, credibilitatea socială a contabilităţii este

asigurată prin crearea unui cadru care poate constitui baza de referinţă pentru diferiţi

participanţi la activitatea economică, respectiv între producătorii informaţiilor contabile şi

auditorii chemaţi să certifice calitatea acestor informaţii, raportările financiare la nivelul

grupurilor de entităţi devin mai uşor de pregătit, prin facilitarea operaţiunilor de consolidare.

Armonizarea contabilă internaţională reprezintă „procesul prin care regulile sau normele

naţionale, diferite de la o ţară la alta, uneori divergente, sunt perfecţionate pentru a fi făcute

comparabile” (Feleagă şi Feleagă, 2005: 178), iar finalitatea acestui proces o reprezintă

„reducerea diferenţelor între practicile contabile, la nivel mondial, în vederea asigurării

compatibilităţii şi comparabilităţii lor” (Feleagă, 1997: 228).

La nivel european, procesul de armonizare contabilă a condus la elaborarea directivelor

contabile. Concret, în anii ’70 în cadrul Uniunii Europene a început procesul de armonizare

contabilă pentru ţările membre, iar cele mai importante directive contabile emise în perioada

respectivă au fost: Directiva a IV-a privind situaţiile financiare anuale ale societăţilor de

capitaluri, emisă în 1978, Directiva a VII-a privind situaţiile financiare consolidate (ale

grupurilor de societăţi), emisă în 1983 şi Directiva a VIII-a privind auditul legal al situaţiilor

financiare, emisă în 1984.

Directivele contabile europene sunt texte normative cu caracter obligatoriu pentru statele

membre ale Uniunii Europene, dar aplicarea lor se realizează într-un termen prevăzut de

fiecare directivă, prin încorporarea prevederilor acestora în dreptul contabil al fiecărei ţări

(Ionaşcu, 2003: 100).

La nivel mondial, două organisme contabile internaţionale sunt importante în procesul de

armonizare contabilă internaţională: Comitetul pentru Standarde Contabile Internaţionale

14

(„International Accounting Standards Board” – IASB) şi Comitetul pentru Standarde de

Contabilitate Financiară („Financial Accounting Standards Board” – FASB).

IASB (şi predecesorul său, IASC – „International Accounting Standards Committee”) a luat

fiinţă la Londra, în 1973, printr-un acord între organismele profesionale din principalele ţări

dezvoltate (Australia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie şi

Irlanda, SUA). Principala sa motivaţie a fost „de a promova armonizarea internaţională a

standardelor contabile, de a reduce diferenţele între ţări referitoare la practicile contabile”

(Zeff, 2012). În perioada 1973-1979, IASB a emis primele treisprezece standarde

internaţionale de contabilitate (IAS – „International Accounting Standards”). În 1987 a fost

iniţiat un proces de revizuire a standardelor, cu scopul de a reduce numărul de opţiuni

permise. Acest proces s-a finalizat în 1993, prin adoptarea a zece standarde revizuite. În 1995,

IASB şi IOSCO (Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare - „International

Organization of Securities Commissions”) au arătat necesitatea de a elabora un set de

patruzeci de standarde de bază (Diaconu, 2007), care să fie aplicat de entităţile care doresc să

fie cotate pe pieţele financiare internaţionale; acest proces a fost finalizat în 1999. Începând cu

anul 2001, odată cu restructurarea IASC în IASB, noile standarde emise sunt denumite IFRS

(Standarde Internaţionale de Raportare Financiară – „International Financial Reporting

Standards”). „Vechile” standarde continuă să fie denumite IAS-uri, astfel încât acronimul

IFRS este folosit cu referire la standardele internaţionale de raportare financiară (emise după

2001), standardele internaţionale de contabilitate (emise în perioada 1973-2000), precum şi

interpretările standardelor internaţionale de raportare financiară.

FASB, organismul american de normalizare contabilă, este responsabil pentru elaborarea

referenţialului contabil american, cunoscut sub denumirea „Principii contabile general

acceptate” („General Accepted Accounting Principles” – GAAP) şi a Enunţurilor privind

standarde de contabilitate financiară („Statements of Financial Accounting Standards” –

SFAS). Aceste standarde sunt aplicate de entităţile americane, dar şi de companiile străine

care doresc să acceadă la finanţare pe pieţele americane şi care îşi retratează situaţiile

financiare pentru a fi conforme cu US GAAP.

Demersurile celor două organisme de reglementare contabilă IASB şi FASB în direcţia unei

convergenţe a referenţialelor lor s-au materializat în septembrie 2002 prin încheierea

Acordului de la Norwalk. Acest acord de colaborare şi-a propus drept obiectiv dezvoltarea

unor standarde compatibile şi de calitate, care să poată fi utilizate atât pentru raportarea

financiară internă, la nivel naţional, cât şi pentru cea de la nivel internaţional. Cele două

15

organisme de reglementare desfăşoară proiecte comune care vizează, în principal, eliminarea

diferenţelor dintre US GAAP şi IFRS (Pitulice, 2007), dar şi coordonarea programelor pentru

a se asigura că, odată obţinută, convergenţa va putea fi menţinută. Referindu-se la acordul de

la Norwalk, Ian Mackintosh, vicepreşedinte al IASB, afirma în noiembrie 2014, că “[d]upă

mai bine de 12 ani de efort, ne apropiem de finalul acestui program. Programul de

convergenţă a avut multe succese, dar şi câteva provocări. Am obţinut rezultate ale

convergenţei în multe domenii, precum raportarea pe segmente, combinări de întreprinderi,

evaluarea la valoarea justă şi, recent, recunoaşterea veniturilor… este cert faptul că

programul de convergenţă a contribuit semnificativ la calitatea raportării financiare la

nivel global…” (Mackintosh, 2014a).

Ca rezultat al procesului de convergenţă contabilă internaţională şi ca o recunoaştere a calităţii

standardelor emise de IASB, o decizie din 2007 a organismului american de reglementare a

pieţei de capital (“Securities and Exchange Commission” – SEC) permite emitenţilor străini

să-şi întocmească situaţiile financiare în conformitate cu IFRS, fără a mai fi necesară

reconcilierea cu US GAAP. Deşi utilizarea IFRS de către companiile americane nu va

reprezenta o cerinţă în viitorul apropiat, referenţialul IFRS rămâne foarte important pentru

multe entităţi americane, prin răspândirea geografică a acestora, activităţi de fuziuni şi

achiziţii, precum şi importanţa modificărilor rezultate din eforturile comune ale IASB şi

FASB pe linia convergenţei contabile internaţionale.

La nivel european, directivele contabile păreau a fi suficiente până în anii ’90, deşi numărul

mare de opţiuni contabile prevăzute în directive şi care pot fi legiferate prin reglementările

contabile ale fiecărei ţări membre a UE au determinat menţinerea unor importante diferenţieri

între prevederile contabile aplicate în statele membre, fapt care a împiedicat realizarea

comparabilităţii informaţiilor contabile publicate în situaţiile financiare. În anii 1990 a

devenit necesară o nouă abordare în cadrul Uniunii Europene, în contextul financiarizării şi

globalizării economiilor, când mari companii europene se îndreaptă spre finanţări pe pieţele

de capital din UE şi din SUA.

Soluţia găsită a fost introducerea IFRS ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare ale

entităţilor europene cotate. Concret, Regulamentul (CE) nr. 1606 din 2002 privind aplicarea

standardelor internaţionale de contabilitate prevede că pentru fiecare exerciţiu financiar care

începe la sau după 1 ianuarie 2005, societăţile reglementate de legislaţia unui stat membru îşi

elaborează situaţiile financiare consolidate în conformitate cu standardele internaţionale de

contabilitate adoptate de Comisia Europeană dacă, la data încheierii bilanţului, titlurile lor

16

sunt admise pentru negociere pe piaţa reglementată a unui stat membru (Comisia Europeană,

2002: art. 4).

Regulamentul nr. 1606 din 2002 nu elimină rolul directivelor contabile, acestea fiind utilizate

în continuare de entităţile nelistate din UE. În plus, directivele a IV-a privind situaţiile

financiare anuale şi a VII-a privind situaţiiile financiare consolidate au fost rescrise, iar

prevederile acestora au fost preluate într-o nouă directivă, modernizată şi îmbunătăţită pentru

a răspunde recentelor preocupări şi dezbateri la nivel european, legate, în principal, de

necesitatea reducerii sarcinilor administrative ale micilor afaceri. Directiva 2013/34/UE a

Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile

financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi a fost publicată

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29 iunie 2013.

Noua Directivă contabilă europeană se bazează pe principiul “a gândi mai întâi la scară

mică” şi, în acest context, îşi propune drept obiective principale: “să garanteze că sarcinile

administrative sunt proporţionale cu beneficiile pe care le aduc”, prin simplificarea

obligaţiilor de raportare financiară şi reducerea sarcinilor administrative, în special pentru

IMM-uri, care pot contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi “promovarea

internaţionalizării IMM-urilor”; să asigure comparabilitatea informaţiilor financiare pe întreg

teritoriul Uniunii Europene (Comisia Europeană, 2013).

“Contabilitatea este pe cale să devină prima profesie globală din lume, în principal datorită

IFRS” (Mackintosh, 2014a). Pare o afirmaţie îndrăzneaţă, însă date concrete vin să o susţină.

Recenta criză financiară a constituit un exemplu real privind interconectarea globală a pieţelor

de capital naţionale; în acest context, standardele contabile naţionale nu reprezintă altceva

decât “o moştenire a unei epoci apuse”, care generează costuri, complexitate şi riscuri legate

de interpretare pentru entităţile şi investitorii care operează pe piaţa globală (Mackintosh,

2014b). O altă mărturie o reprezintă faptul că peste 100 de ţări solicită aplicarea obligatorie a

IFRS (din cele 140 de ţări incluse într-un studiu, în 116 ţări IFRS sunt obligatorii pentru

toate/majoritatea entităţilor de interes public, în timp ce în restul de 24 de ţări aplicarea IFRS

este permisă pentru anumite categorii de entităţi) (IFRS Foundation, 2015).

Având în vedere faptul că procesul de globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este

de aşteptat ca argumentele în favoarea adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea

IFRS să fie extinsă şi în cazul altor ţări, iar IFRS să devină limbajul global al afacerilor.

17

1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România

În prezent, în România, aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară

reprezintă o cerinţă impusă băncilor şi instituţiilor de credit (pentru întocmirea situaţiilor

financiare consolidate şi individuale), precum şi entităţilor ale căror valori mobiliare sunt

tranzacţionate pe piaţa reglementată - Bursa de Valori Bucureşti (atât pentru situaţiile

financiare anuale consolidate, cât şi pentru cele individuale).

Însă, adoptarea standardelor internaţionale în România a presupus parcurgerea unui proces

gradual, începând cu anul 1999. Astfel, ca răspuns la preocupările privind armonizarea

contabilităţii naţionale cu directivele europene şi cu standardele internaţionale, reglementările

contabile publicate în 1999 prevedeau, printre altele, apariţia standardelor internaţionale de

contabilitate şi a standardelor naţionale de contabilitate (Ministerul Finanţelor Publice, 1999).

Totuşi, „[p]unerea în practică a acestor reglementări a fost efectuată, într-o primă fază în

2000, cu titlu experimental, pentru un număr de 13 societăţi comerciale şi naţionale” (Ristea

& Jianu, 2009:6). De asemenea, trebuie subliniat faptul că în această perioadă, standardele

internaţionale s-au aplicat doar parţial.

O nouă reglementare emisă în 2001 solicita entităţilor mari (clasificate în funcţie de anumite

criterii de mărime) să aplice standardele internaţionale, inclusiv pentru întocmirea situaţiilor

financiare individuale (Ministerul Finanţelor Publice, 2001). Cercetătorii au arătat însă că, în

cazul celor mai multe dintre entităţile care au avut obligaţia să aplice aceste standarde, nu s-a

înregistrat o îmbunătăţire a calităţii raportărilor financiare (Bunea, 2006).

O nouă etapă a reformei contabile din România a vizat elaborarea unei strategii naţionale de

implementare a IFRS, strategie pusă în operă începând cu anul 2005, odată cu apariţia unei

reglementări care stabilea categoriile de persoane juridice care aplică IFRS (Ministerul

Finanţelor Publice, 2005). Astfel, începând cu exerciţiul financiar al anului 2006, instituţiile

de credit întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS.

Sfera de aplicare a IFRS în România se lărgeşte începând cu exerciţiul financiar al anului

2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi ca o consecinţă a obligaţiei ţării

noastre de a aplica Regulamentul IAS al Comisiei Europene din 2002, societăţile „ale căror

valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată

şi care întocmesc situaţii financiare consolidate” având obligaţia de a aplica IFRS (Ministerul

Finanţelor Publice, 2006).

18

Reglementări emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)/Autoritatea de

Supraveghere Financiară (ASF)1 obligă entităţile autorizate, reglementate şi

supravegheate de CNVM/ASF2, să întocmească în scop informativ, pentru exerciţiile

financiare ale anilor 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014, „un al doilea set de situaţii financiare

anuale în conformitate cu IFRS, obţinute prin retratarea informaţiilor prezentate în situaţiile

financiare anuale întocmite în baza evidenţei contabile organizate potrivit Reglementărilor

contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene” aplicabile

acestor entităţi (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a şi 2011b; Autoritatea de

Supraveghere Financiară, 2014). Pentru exerciţiul financiar al anului 2015, aceste entităţi îşi

organizează evidenţa contabilă în baza reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a

a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi

supravegheate de CNVM. Situaţiile financiare anuale individuale aferente exerciţiului

financiar al anului 2015 se întocmesc în baza IFRS prin retratarea informaţiilor din

contabilitatea organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului CNVM. Începând cu

data de 1 ianuarie 2016, entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF (SIIF) vor

ţine evidenţa contabilă în conformitate cu IFRS şi vor întocmi şi publica situaţii financiare

anuale individuale şi consolidate în conformitate cu IFRS (Autoritatea de Supraveghere

Financiară, 2015).

Începând cu data de 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit ţin evidenţa contabilă în

conformitate cu IFRS şi întocmesc situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu

IFRS (Banca Naţională a României, 2010a). Reglementările contabile conforme cu IFRS se

aplică tuturor instituţiilor de credit care îşi desfăşoară activitatea în România, indiferent dacă

sunt sau nu listate pe piaţa de capital (Banca Naţională a României, 2010b). Guvernatorul

Băncii Naţionale a României susţine necesitatea utilizării IFRS ca bază a contabilităţii şi

pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale, având în vedere „importanţa armonizării

informaţiei financiare furnizate de societăţi, cu deosebire în privinţa modului de evaluare şi de

prezentare a performanţelor şi a riscurilor aferente activităţii acestora” (Isărescu, 2011).

De asemenea, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile româneşti ale căror

valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia de a

aplica IFRS la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale (Ministerul Finanţelor

Publice, 2012a: art. 1). Pentru a ţine contabilitatea pe baza prevederilor IFRS şi în scopul

1 În 2013, prin reorganizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a

Asigurărilor şi a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, a luat fiinţă Autoritatea de

Supraveghere Financiară (ASF).

19

întocmirii de situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, au fost aprobate

Reglementări contabile conforme cu IFRS aplicabile acestor entităţi (Ministerul Finanţelor

Publice, 2012b).

Pe lista entităţilor româneşti care îşi publică datele contabile în conformitate cu IFRS se vor

afla, începând cu anul 2016, anumite entităţi cu capital de stat. Prevederi recente obligă un

număr de 17 entităţi cu capital de stat3 să întocmească, pentru exerciţiile financiare ale anilor

2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale în baza

Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare

sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Aceste situaţii financiare anuale

individuale întocmite în baza IFRS se obţin prin retratarea informaţiilor din contabilitatea

organizată în baza reglementărilor contabile româneşti aplicabile acestor entităţi. De

asemenea, situaţiile financiare anuale ale anilor 2016 şi 2017 se întocmesc şi se publică, în

condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii, conform reglementărilor contabile româneşti.

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2018, aceste 17 entităţi cu capital de stat îşi vor

organiza şi conduce contabilitatea potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS,

aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă

reglementată (Ministerul Finanţelor Publice, 2015).

Această prezentare succintă a etapelor adoptării IFRS în cadrul entităţilor româneşti ne-a

permis să surprindem modificări semnificative ale reglementărilor contabile, derulate într-o

perioadă relativ scurtă, realizate în scopul asigurării conformităţii informaţiilor contabile

raportate de entităţile de interes public cu standardele internaţionale. În 1999 s-a vorbit pentru

prima dată despre standarde internaţionale în reglementările contabile din România, iar în

perioada 2001-2005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile

armonizate cu standardele internaţionale de contabilitate (doar 10% dintre aceste entităţi fiind

listate la BVB) (Albu et al., 2014); conformitatea cu spiritul standardelor internaţionale a fost

însă pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei conştientizări a importanţei şi

2 Acestea cuprind societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor,

organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, case de compensare şi operatori de piaţă/sistem. 3 Aceste entităţi, menţionate în Anexa la Ordinul MFP nr. 666 din 2015, sunt: Compania Naţională Poşta

Română S.A.; Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A.; Complexul Energetic Oltenia S.A.; Societatea

Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" S.A.; Societatea Naţională de Transport

Feroviar de Marfă "C.F.R. - Marfă" S.A.; Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din

România S.A.; Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica"

S.A.; Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" S.A.; Societatea Comercială

Electrocentrale Bucureşti S.A.; Compania Naţională Loteria Română S.A.; Societatea Comercială "Compania

Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" S.A.; Societatea Comercială Complexul Energetic

Hunedoara S.A.; Societatea Naţională a Sării - "SALROM" S.A.; Regia Autonomă "Administraţia Română a

Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA"; Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" S.A.; Regia

Autonomă "Registrul Auto Român"; Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A.

20

efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al utilizatorilor de informaţii

contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în domeniul adoptării IFRS

are şi va avea mai mult succes, datorită faptului că entităţile care au obligaţia de a aplica IFRS

înţeleg utilitatea şi beneficiile raportării informaţiilor contabile în conformitate cu IFRS, dar

au şi pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare pentru realizarea acestui demers.

Organismul de reglementare contabilă din România prezintă importanţa raportării pe baza

IFRS, făcând referire (în prima parte a reglementărilor contabile conforme cu IFRS) la

„necesitatea alinierii la practica internaţională pentru promovarea transparenţei şi

comparabilităţii situaţiilor financiare”, la faptul că anumite entităţi româneşti cotate aparţin

unor grupuri multinaţionale care aplică IFRS, ceea ce impune asigurarea concordanţei între

informaţiile publicate de acestea, „urmărind interesul statului de a se proteja de eventuale

ieşiri de capital străin prin exploatarea neconcordanţelor de tratament contabil între societăţi

care aparţin unor grupuri multinaţionale”.

21

2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor

financiare

Larga răspândire a IFRS la nivel mondial, impulsionată în contextul Regulamentului IAS din

2002, a deschis câmpul pentru realizarea a numeroase studii empirice care analizează diferite

perspective ale adoptării voluntare sau obligatorii a IFRS. Rezultatele obţinute de cercetători

oferă mărturii privind avantajele adoptării IFRS, indică şi limite ale acestui proces, subliniază

efectele tranziţiei la IFRS asupra rezultatului, capitalurilor proprii sau a altor elemente

publicate în situaţiile financiare. Hung & Subramanyan (2004) consideră că „studiul

implicaţiilor asupra situaţiilor financiare este important deoarece, în timp ce adoptarea

standardelor internaţionale ar putea conduce la consecinţe economice indirecte precum

creşterea lichidităţii sau diminuarea costului capitalului, singurele efecte directe ale adoptării

acestor standarde sunt situaţiile financiare modificate…” Regulamentul IAS din 2002

sintetizează beneficiile adoptării şi utilizării standardelor IFRS în cadrul UE, referitoare la

asigurarea unui nivel ridicat de transparenţă şi de comparabilitate a situaţiilor financiare şi,

drept consecinţă, funcţionarea eficientă a pieţei de capital comunitare şi a pieţei interne

(Comisia Europeană, 2002: art. 1). Însă, beneficiile aşteptate ca urmare a adoptării IFRS,

referitoare la creşterea comparabilităţii şi a transparenţei raportărilor financiare, pot fi atinse

doar dacă aplicarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile.

2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării

IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa4

În sens general, calitatea unui obiect, serviciu sau a unor date este apreciată în funcţie de

utilitatea acestuia/acestora pentru persoana care le utilizează. În mod similar, considerăm că

informaţiile contabile sunt calitative dacă sunt utile entităţii sau diferitelor categorii de

utilizatori externi în procesul de luare a deciziilor.

Dar cum poate fi definită calitatea informaţiilor contabile? Cum poate fi evaluată (măsurată)

calitatea informaţiilor contabile prezentate în situaţiile financiare? Având în vedere că IFRS

sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate, simpla aplicare a acestor standarde

4 O sinteză a rezultatelor parţiale ale acestui studiu au fost prezentate la conferinţa internaţională „Emerging

Market Queries in Finance and Business”, Bucureşti, 24-25 octombrie 2014(b), în lucrarea cu titlul „Measuring the

effects on IFRS adoption on accounting quality: a review” („Măsurarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii

datelor contabile: studiu al literaturii de specialitate”), autor Păşcan, I.-D.

22

poate asigura îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare? Care sunt efectele tranziţiei de la

standarde contabile naţionale la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa? În

acest paragraf (subcapitol) al cărţii noastre vom răspunde la întrebările formulate, prin

intermediul unei cercetări calitative realizate pe baza literaturii contabile.

Cercetarea pe care am realizat-o a avut în vedere lucrările publicate în jurnale incluse în baza

de date ProQuest Central. Pentru a analiza efectul tranziţiei de la standarde contabile naţionale

la IFRS asupra calităţii datelor contabile în Europa, am selectat lucrările ştiinţifice pe care

le-am inclus în studiul nostru conform următoarei metodologii: în baza de date ProQuest am

căutat lucrări care conţin termenii „IFRS” în abstract şi „accounting quality” (trad. „calitatea

informaţiilor contabile”) în textul intergal; am urmărit doar lucrări cu text disponibil integral,

scrise în engleză sau franceză, publicate în jurnale sau proceedings; interogarea bazei de date

a generat o listă de 1.590 articole, publicate între 2002-2014; am realizat o recenzie a

articolelor din lista rezultată şi am eliminat articolele care au analizat relaţia dintre anumite

modificări ale IFRS şi calitatea informaţiilor contabile, precum şi articolele care nu au fost

centrate pe state europene; în urma acestui demers, am reţinut 30 de articole care au făcut

obiectul analizei pentru a răspunde la întrebările de cercetare formulate. În plus, pentru a nu

omite lucrări valoroase publicate în acest domeniu, am urmărit referinţele bibliografice ale

anumitor lucrări şi am căutat lucrările pe care le-am considerat fundamentale pentru

cercetarea realizată.

Definirea calităţii informaţiilor contabile

Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile vom utiliza în primul rând prevederile

Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară emis de IASB în 2010 (odată cu

modificarea şi redenumirea vechiului Cadru general pentru întocmirea şi prezentarea

situaţiilor financiare). Considerăm că aceasta este calea firească de urmat având în vedere că,

odată cu adoptarea IFRS, entităţile trebuie să aplice şi prevederile Cadrului Conceptual al

IASB, ca fundament teoretic al tuturor standardelor contabile. Cadrul Conceptual stabileşte

obiectivul raportării financiare cu scop general prin referire la principalii utilizatori, de unde

decurg caracteristicile calitative ale informaţiilor contabile utile.

Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile ajută la identificarea

tipurilor de informaţii care pot fi utile pentru investitorii existenţi şi potenţiali,

împrumutători şi alţi creditori în deciziile pe care aceştia le iau cu privire la

entitatea raportoare pe baza rapoartelor financiare ale acesteia. Caracteristicile

calitative ale informaţiilor financiare utile se aplică informaţiilor financiare

23

oferite în situaţiile financiare, precum şi informaţiilor financiare oferite prin alte

modalităţi (Cadrul general conceptual, 2010: QC1 şi QC3).

Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să

reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor

financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune

şi inteligibile (Cadrul general conceptual, 2010: QC4).

Aşadar, din perspectiva Cadrului Conceptual, informaţiile prezentate în situaţiile financiare

sunt calitative dacă sunt utile în procesul de luare a deciziilor privind oferirea de resurse

entităţii şi dacă satisfac caracteristicile calitative fundamentale (relevanţa şi reprezentarea

exactă) şi caracteristicile calitative amplificatoare (comparabilitatea, verificabilitatea,

oportunitatea şi inteligibilitatea).

Interesaţi de studiul efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, diferiţi

cercetători au prezentat definiţii ale conceptului de calitate asociată raportărilor financiare.

Astfel, Martinez-Ferrero (2014) defineşte calitatea raportărilor financiare drept „fidelitatea

informaţiilor transmise prin procesul de raportare financiară… Calitatea raportărilor

financiare solicită entităţilor să extindă în mod voluntar volumul şi calitatea informaţiilor pe

care le raportează, pentru a se asigura că participanţii sunt pe deplin informaţi pentru a lua

decizii de investiţii, creditare etc. bine fundamentate”.

Chen et al. (2010) propun definirea calităţii informaţiilor contabile cu referire la „măsura în

care informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică”.

În opinia cercetătorilor Platikanova & Perramon (2012), „calitatea informaţiilor este mare

dacă utilizatorii sunt capabili să identifice similarităţi şi diferenţe între două seturi de

fenomene economice”, în contextul în care IFRS „ar trebui să elimine externalităţile rezultate

din lipsa comparabilităţii”.

Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii fac referire la elemente precum

reprezentarea fidelă a informaţiilor comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea

informaţiilor contabile în luarea deciziilor de investiţii, creditare etc., măsura în care

informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică, comparabilitate. Constatăm

astfel definirea calităţii informaţiilor contabile prin utilizarea caracteristicilor calitative

prevăzute în Cadrul conceptual al IASB (2010) şi în raport cu utilitatea acestora pentru diferiţi

utilizatori de informaţii.

24

În opinia noastră, informaţiile contabile calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea

politicilor contabile adecvate şi adaptate specificului entităţii, redau realitatea economică a

tranzacţiilor derulate, în mod transparent, coerent şi inteligibil.

Modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile

Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să realizăm o delimitare a modalităţilor de

măsurare a calităţii informaţiilor contabile şi o încadrare a acestora în şase categorii:

a) calitatea prezentării de informaţii (engl. „disclosure quality”);

b) relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital (engl. „value relevance”);

c) relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”);

d) utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului (engl. „earnings

management practices”);

e) oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) şi

f) conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”).

În continuare vom detalia fiecare dintre aceste metode de operaţionalizare a calităţii

informaţiilor contabile şi vom explica, făcând apel la cercetările analizate, modul în care

metodele enumerate sunt utilizate pentru a aprecia calitatea informaţiilor contabile ca urmare

a adoptării IFRS.

a) Calitatea prezentării de informaţii

Calitatea raportărilor financiare poate fi apreciată analizând calitatea prezentării (divulgării)

informaţiilor în situaţiile financiare (engl. „disclosure quality”). Calitatea prezentării este

definită de cercetători cu referire la următoarele atribute: „cantitatea informaţiilor relevante

comunicate, oportunitatea, precizia, credibilitatea acestora şi cât de pe larg sunt prezentate”

(Brown & Hillegeist, 2007: 26).

Calitatea prezentării afectează riscul informaţional prin difuzarea informaţiilor publice şi

private în rândul investitorilor. Djatej et al. (2009) au comparat calitatea informaţiilor

publice şi a celor private pentru entităţile din 29 ţări europene (17 caracterizate ca fiind vest-

europene şi 12 est-europene). Pentru a delimita informaţiile publice de cele private,

cercetătorii au considerat analiştii financiari drept surogat pentru investitori şi au definit

informaţiile publice ca fiind informaţii disponibile tuturor analiştilor, iar cele private ca fiind

25

informaţii individuale ale analiştilor. Rezultatele cercetării au indicat că implementarea

IFRS într-o anumită ţară contribuie la creşterea calităţii informaţiilor publice şi descreşterea

calităţii informaţiilor private, atât pentru entităţile din ţări est europene, cât şi pentru cele din

ţări vest-europene.

Cantitatea informaţiilor comunicate este măsurată în literatura de specialitate cu ajutorul

indicelui de informare (engl. „disclosure index”), care compară numărul efectiv de elemente

prezentate cu numărul total de elemente care ar putea fi prezentate conform cerinţelor unui

anumit standard. Fekete et al. (2008) au utilizat indicele de informare pentru a testa gradul de

conformitate cu cerinţele de prezentare prevăzute în patru standarde privind procesul de

consolidare, în cazul entităţilor listate la Bursa de Valori din Budapesta, categoria A; utilizând

date culese din primele situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS

pentru anul 2006 (ca urmare a aplicării Regulamentului IAS din 2002), autorii au obţinut un

indice de informare de 0,62, ceea ce indică o nerespectare a cerinţelor de prezentare din

standardele analizate. Gîrbină & Bunea (2009) au utilizat o metodologie de cercetare similară

pe un eşantion format din 10 entităţi româneşti cotate, pentru a analiza dacă acestea

îndeplinesc cerinţele de prezentare din standardele internaţionale referitoare la riscul generat

de instrumentele financiare.

b) Relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Numeroase cercetări în domeniul contabilităţii utilizează modele matematice care testează

asocierea dintre anumite date contabile (de exemplu, capitaluri proprii, rezultat net, fond

comercial etc.) şi indicatori ai pieţelor de capital (preţul acţiunilor sau randamentul

acţiunilor). Astfel de metode sunt denumite utilizând termenul „value relevance”, care indică

“abilitatea situaţiilor financiare de a capta sau de a sintetiza informaţii, indiferent de sursă,

care afectează valoarea acţiunilor” (Francis & Shipper, 1999: 327).

În legătură cu adoptarea IFRS şi efectele sale asupra calităţii informaţiilor contabile, aceste

modele se utilizează pentru a testa dacă trecerea la IFRS contribuie la îmbunătăţirea value

relevance, adică la îmbunătăţirea asocierii dintre datele contabile şi indicatorii pieţelor de

capital, fapt care sugerează creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în conformitate

cu IFRS. O astfel de metodologie oferă oportunitatea de a analiza în ce măsură informaţiile

prezentate în conformitate cu IFRS „sunt mai reprezentative pentru evenimentele încorporate

în valorile de piaţă (preţul sau randamentul acţiunilor)” şi, prin urmare, mai utilizate şi

valorizate de către investitori (Lenormand & Touchais, 2009).

26

Un număr mare de cercetări empirice au analizat relevanţa valorilor contabile pe piaţa de

capital pentru a măsura efectele adoptării IFRS asupra calităţii datelor contabile. Considerăm

că o astfel de preferinţă poate fi explicată în contextul accentului pus pe investitori (în special

prin noul Cadru conceptual emis de IASB în 2010), ca utilizatori privilegiaţi ai informaţiilor

cuprinse în raportările financiare întocmite de entităţi.

Studiul lucrărilor ştiinţifice care au analizat relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital ne-a

oferit posibilitatea de a identifica o tipologie a modelelor empirice utilizate de cercetători; pot

fi estimate modele bazate pe preţul acţiunilor, modele bazate pe randamentul acţiunilor sau

modele mixte.

Modelul bazat pe preţul acţiunilor (engl. „price model”) testează asocierea dintre preţul

acţiunilor şi valoarea lor contabilă, însă poate fi utilizat pentru a testa relevanţa oricărei date

contabile (de exemplu, componentele altor elemente ale rezultatului global, în Dhaliwal et al.,

1999). Barth et al. (2008) au aplicat modelul preţului (considerând preţul acţiunilor drept

variabilă dependentă, iar rezultatul net şi capitalurile proprii – variabile independente) pe un

eşantion constituit din entităţi care aplică IFRS din 21 ţări, pe perioada 1994-2003; rezultatele

indică faptul că datele contabile sunt mai puternic asociate cu preţul acţiunilor pentru entităţile

care adoptă IFRS, deci datele contabile raportate pe baza IFRS sunt mai calitative. Pentru a

cuantifica efectele adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, modelul preţului a

fost de asemenea estimat de Muller (2014) pe un eşantion format din entităţi cotate pe bursele

din Londra, Frankfurt şi Paris; Dimitropoulos et al. (2013) pe cazul entităţilor cotate din

Grecia; Paananen & Lin (2009) pe date publicate de entităţi din Germania, precum şi

numeroşi alţi cercetători.

Modelul bazat pe randamentul acţiunilor (engl. „return model”) a fost estimat de Filip &

Raffournier (2010), care au măsurat relevanţa rezultatelor nete publicate de 48 de entităţi

româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004; studiul arată că rezultatul net publicat

de entităţile româneşti prezintă o asociere mai puternică cu randamentul acţiunilor în perioada

2002-2004.

c) Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare

Având în vedere faptul că există „o varietate de solicitări de raportări financiare din partea

altor părţi interesate decât investitorii pieţelor financiare” (Soderstrom & Sun, 2007),

cercetătorii au dezvoltat şi alte modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, cu

scopul de a răspunde necesităţilor specifice de informaţii contabile utile exprimate de alţi

27

utilizatori. În acest context, pentru a măsura calitatea raportărilor financiare din perspectiva

împrumutătorilor şi a altor creditori, cercetătorii au propus conceptul de relevanţă a datelor

contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”) şi l-au utilizat pentru a

aprecia dacă adoptarea IFRS contribuie la obţinerea de situaţii financiare mai utile.

Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare este definită drept „abilitatea

informaţiilor contabile de a sintetiza informaţii încorporate în rating-urile de credit” (Kosi et

al., 2010: 2). Alţi cercetători definesc acest concept ca fiind „asocierea dintre informaţiile

contabile şi aşteptările creditorilor privind fluxurile de numerar viitoare ce sunt exprimate prin

rating-urile de credit” (Hann et al., 2007, citaţi în Kosi et al., 2010: 14) şi măsoară relevanţa

datelor contabile pentru deciziile de creditare pe baza senzitivităţii rating-urilor de credit la

diferite variabile contabile (Wu & Zhang, 2009, citaşi în Kosi et al., 2010: 14). Testele

aplicate de Kosi et al. (2010) pe un eşantion format din 1.711 entităţi din 17 ţări care au avut

obligaţia de a-şi prezenta informaţiile contabile în conformitate cu IFRS în 2005 au indicat că

informaţiile contabile raportate pe baza IFRS sunt mai relevante pentru deciziile de creditare

decât cele raportate pe baza reglementărilor contabile locale. În concluzie, cercetătorii au

demonstrat că, din perspectiva creditorilor, adoptarea obligatorie a IFRS contribuie la

creşterea calităţii informaţiilor contabile.

Tot din perspectiva măsurii în care informaţiile contabile sunt considerate utile, deci

calitative, de către creditori, Moscariello et al. (2014) au analizat efectul adoptării obligatorii

a IFRS în UE asupra costului datoriei entităţilor. Autorii au explicat legătura dintre adoptarea

IFRS şi costul datoriei prin faptul că cel din urmă este influenţat de riscul asociat informaţiilor

inadecvate privind compania respectivă, informaţiile contabile fiind apreciate de creditori prin

prisma calităţii şi relevanţei. „Această situaţie apare deoarece obţinerea informaţiilor este

costisitoare şi/sau prezentările de informaţii ale unei companii pot fi lipsite de credibilitate.

Creditorul compensează acest risc prin alegerea unei rate a dobânzii (sau a unui alt aspect al

contractului de credit) care reflectă riscul informaţional precum şi riscul economic asociat

debitorului” (Moscariello et al., 2014: 65). Prezentarea de informaţii credibile poate reduce

acest risc, iar costurile cu dobânda pot fi diminuate ca rezultat al unor prezentări de informaţii

suplimentare solicitate în diferite circumstanţe (cum ar fi, spre exemplu, o ofertă publică

iniţială). În consecinţă, ca rezultat al trecerii obligatorii la IFRS, este posibil ca informaţii

contabile noi, credibile şi relevante, să devină disponibile şi să fie valorificate de creditori

pentru a determina componenta privind costul cu dobânda aferentă unui contract de credit.

Rata dobânzii astfel rezultată ar putea fi mai mare sau mai mică, în funcţie de diferenţa dintre

28

prezentările credibile de informaţii conform IFRS şi informaţiile prealabile, cu un grad de risc

mai mare, estimate de creditor. Utilizând date culese de la entităţi din Regatul Unit şi Italia

pentru perioada 2002-2008, Moscariello et al. (2014) au arătat că datele contabile sunt mai

puternic asociate cu costul datoriei după adoptarea obligatorie a IFRS în Italia, sugerând

efecte favorabile ale adoptării obligatorii a IFRS, prin prezentarea de informaţii mai credibile

în conformitate cu IFRS.

d) Utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului

A patra categorie de abordări consideră că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii

informaţiilor contabile dacă sunt limitate practicile de manipulare a rezultatului (engl.

„earnings management practices”). Legătura dintre adoptarea IFRS şi practicile de

manipulare a rezultatului este explicată de Barth et al. (2008) prin referire la faptul că IFRS

elimină anumite alternative contabile, reducând astfel posibilităţile de manifestare a

comportamentului oportunistic al managerilor privind determinarea şi raportarea rezultatului,

ceea ce determină îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile.

Conceptul de gestiune (manipulare) a rezultatului contabil (engl. „earnings management”)

este utilizat cu referire la strategia utilizată de managementul unei entităţi cu scopul de a

manipula în mod deliberat profiturile entităţii, astfel încât cifrele obţinute să corespundă unei

ţinte prestabilite.

Manipularea rezultatului (incluzând netezirea rezultatului şi procedeul „big bath”5) reprezintă

o componentă a conceptului mai larg de manipulare contabilă (sau manipulare a situaţiilor

financiare), care include şi contabilitatea creativă. Contabilitatea creativă este definită drept

„abilitatea profesioniştilor contabili de a acţiona în sensul dorit de ei în ceea ce priveşte

reflectarea poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii, acest proces realizându-se cu

respectarea literei legii însă nu şi a spiritului acesteia” (Balaciu, 2012: 17).

Manipularea contabilă este bazată în principal pe dorinţa de a influenţa percepţia

participanţilor pe piaţă privind riscul asociat unei entităţi (Breton & Stolowy, 2000: 2). Breton

& Stolowy (2000) clasifică riscul în două categorii, respectiv riscul legat de variaţia

rezultatului, măsurat prin rezultatul pe acţiune (engl. „earnings per share” – EPS) şi riscul

asociat cu structura financiară a entităţii, măsurat prin gradul de îndatorare generală (engl.

„debt/equity ratio”) şi consideră că activităţile de manipulare contabilă sunt structurate în

5 Procedeul numit „big bath” (trad. marea îmbăiere) înseamnă că, în anul în care o entitate înregistrează pierdere,

managerii majorează pierderea respectivă prin includerea tuturor pierderilor probabile viitoare, ceea ce va

permite prezentarea unor câştiguri ridicate, în anii care urmează (Feleagă (Malciu) & Feleagă, 2005: 393).

29

raport cu cele două laturi ale riscului. Astfel, autorii oferă manipulării contabile o semnificaţie

mai largă, considerând că practicile de manipulare a informaţiilor contabile nu se referă doar

la rezultatul prezentat în contul de profit şi pierdere, ci afectează şi poziţia financiară

reflectată prin bilanţ. În plus, cercetări recente au identificat practici de manipulare contabilă a

informaţiilor privind fluxurile de numerar (Matiş et al., 2009; Negrea et al., 2011).

Practicile de manipulare a rezultatului sunt definite drept „alterarea performanţei economice

raportate de o entitate de către persoane din interior, fie pentru a induce în eroare anumiţi

utilizatori externi de informaţii, fie pentru a influenţa rezultatele contractuale” (Leuz et al.,

2003: 506). În acest mod, managerii îşi utilizează controlul asupra entităţii pentru a obţine

beneficii pentru ei înşişi în defavoarea altor părţi interesate; aceştia au posibilitatea, de

exemplu, de a supraevalua rezultatele şi de a ascunde realizările nefavorabile (precum

pierderile) sau de a crea rezerve pentru perioade viitoare prin subestimarea rezultatelor în anii

cu performanţă bună.

Pentru a detecta dacă practicile de manipulare a rezultatului sunt utilizate la nivelul entităţilor,

Leuz et al. (2003) au dezvoltat patru modele matematice care surprind finalitatea activităţilor

managerilor de manipulare a rezultatelor:

Netezirea rezultatului din exploatare utilizând angajamentele (engl. „smoothing

reported operating earnings using accruals”). Managerii pot ascunde modificări ale

performanţei economice a entităţii atât prin decizii de exploatare reale, cât şi prin

opţiuni contabile. Având în vedere posibilitatea managerilor de a alege opţiunile

contabile, autorii au propus utilizarea angajamentelor pentru a aprecia măsura în care

managerii netezesc, adică reduc variabilitatea rezultatelor raportate prin alterarea

componentei contabile a rezultatului.

Netezirea rezultatului şi corelaţia dintre modificarea angajamentelor şi a fluxurilor de

numerar din exploatare (engl. „smoothing and the correlation between changes in

accounting accruals and operating cash flows”). Managerii au posibilitatea de a

ascunde şocurile economice asupra fluxurilor de numerar din exploatare, de exemplu,

prin accelerarea raportării veniturilor viitoare sau amânarea raportării cheltuielilor

curente pentru a ascunde slaba performanţă curentă ori prin subaprecierea

performanţei curente pentru a crea rezerve pentru perioade viitoare. În fiecare dintre

aceste situaţii, angajamentele amortizează şocurile fluxurilor de numerar, rezultând o

corelaţie negativă între modificarea angajamentelor şi cea a fluxurilor de numerar din

30

exploatare. Această corelaţia negativă este un rezultat firesc al contabilităţii de

angajamente (Dechow, 1994 citat de Leuz et al. 2003: 510), însă dimensiuni mai mari

ale acestei corelaţii indică netezirea rezultatului raportat care, în aceste condiţii, nu

reflectă performanţa economică reală a entităţii.

Mărimea angajamentelor (engl. „the magnitude of accruals”). A treia modalitate de

măsurare a manipulării rezultatului propusă de Leuz et al. (2003) ia în calcul analiza

mărimii (dimensiunii) angajamentelor, ca indiciu că managerii supraevaluează

rezultatele raportate pentru a atinge o anumită ţintă sau pentru a raporta o performanţă

extraordinară în anumite situaţii (de exemplu, emisiunea de noi acţiuni).

Evitarea raportării de pierderi mici (engl. „small loss avoidance”). Deşi managerii

şi-ar dori să evite raportarea oricăror pierderi, indiferent de mărimea acestora,

posibilităţile lor de manipulare a rezultatului nu le permit să raporteze profit în

schimbul unor pierderi mari; pierderile mici însă pot face obiectul practicilor de

manipulare utilizate de manageri, iar detectarea unor astfel de practici poate fi

realizată utilizând rata profituri mici per pierderi mici.

În contextul adoptării IFRS, modelele matematice care permit detectarea practicilor de

manipulare a rezultatelor sunt utilizate de cercetători pentru a aprecia calitatea rezultatelor

contabile raportate în conformitate cu IFRS; se consideră că diminuarea practicilor de

manipulare a rezultatelor ca urmare a trecerii la IFRS demonstrează creşterea calităţii

informaţiilor contabile raportate, având în vedere că rezultatele care nu sunt manipulate

reflectă mai bine realitatea economică a tranzacţiilor derulate şi astfel sunt mai utile pentru

diferiţi utilizatori externi ai raportărilor financiare.

Cercetătorii au testat mai multe modalităţi pentru a aprecia utilizarea practicilor de manipulare

a rezultatului după adoptarea IFRS, printre care:

netezirea rezultatului – procedeu de manipulare a informaţiilor contabile care are drept

efect prezentarea unei creşteri continue a profitului şi reducerea variaţiilor mari ale

profitului, prin crearea unor „rezerve” în anii cu profit suficient de mare (Zeghal et al.,

2012; Ahmed et al., 2013; Paanamen & Lin, 2009; Christensen et al., 2008; Chen et

al., 2010; Hellman, 2011; Uyar, 2013);

manipularea rezultatului pentru a atinge sau depăşi o valoare-ţintă (Ahmed et al.,

2013; Chen et al., 2010);

31

raportarea de rezultate pozitive mici (Zeghal et al., 2012; Christensen et al., 2008;

Uyar, 2013);

calitatea angajamentelor (Zeghal et al., 2012; Martinez-Ferrero, 2014; Chen et al.,

2010);

angajamentele discreţionare6 (Zeghal et al., 2012; Bouchareb et al., 2014;

Boumediene et al., 2014; Chen et al., 2010; Uyar, 2013).

Rezultatele studiilor menţionate mai sus sunt sintetizate în Tabelul nr. 1.

e) Oportunitatea recunoaşterii pierderii

Oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) este definită

drept „abilitatea rezultatului de a reflecta veştile bune şi veştile proaste încorporate în

venituri” (Zeghal et al., 2012: 10). Acest concept este utilizat pentru a testa calitatea

raportărilor financiare după adoptarea IFRS, axându-se în principal pe calitatea rezultatului

contabil determinat şi prezentat în conformitate cu IFRS. Astfel, se consideră că una dintre

trăsăturile rezultatelor contabile de înaltă calitate este aceea de a diagnostica şi de a declara

pierderile atunci cand acestea au loc (Chen et al., 2010).

f) Conservatismul contabil

Conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”) este unul dintre cele mai vechi

concepte contabile (Maşca & Neag, 2014), utilizat încă din secolul al XV-lea în Italia în

parteneriatele comerciale (Basu, 1997) şi frecvent analizat în studiile empirice recente în

legătură cu manifestarea prudenţei în contabilitate. Conservatismul contabil poate fi explicat

prin faptul că, în general, pierderile nerealizate sunt recunoscute mai devreme decât

câştigurile nerealizate.

Maşca (2015b) arată că prudenţa se regăseşte în multe standarde contabile emise şi revizuite

de IASB, precum nerecunoaşterea activelor contingente, recunoaşterea datoriilor probabile

(prin intermediul provizioanelor), evaluarea stocurilor la valoarea cea mai mică dintre cost şi

valoare realizabilă netă, deprecierea imobilizărilor corporale.

Conservatismul contabil este utilizat în literatura de specialitate ca o modalitate de măsurare a

calităţii raportărilor financiare, deoarece acesta implică „a încorporare mai rapidă, mai

6 Angajamentele discreţionare sunt acea parte a angajamentelor care poate fi influenţată, manipulată de

managementul entităţii, prin selectarea anumitor opţiuni contabile, nivelul angajamentelor discreţionare

indicând gradul de manipulare a rezultatelor prezentate în raportările financiare.

32

oportună a pierderilor economice în rezultatul contabil decât a câştigurilor economice”

(Martínez-Ferrero, 2014: 53).

Oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil sunt adesea estimate împreună

în studiile empirice, deoarece oportunitatea recunoaşterii pierderii este considerată una dintre

formele de manifestare a conservatismului, denumită conservatismul condiţionat.

Oportunitatea şi conservatismul sunt considerate a fi „atribute dezirabile ale rezultatului şi

împreună surprind o mare parte a conceptului des utilizat de transparenţă a situaţiilor

financiare” (Zeghal et al., 2012: 10).

Maşca & Neag (2014) au realizat o sinteză a lucrărilor de specialitate care analizează impactul

adoptării IFRS asupra conservatismului contabil şi au arătat că, în general, după adoptarea

obligatorie a IFRS în Europa, nivelul conservatismului a scăzut în ţările care au avut cele mai

mari diferenţe între standardele contabile locale şi IFRS (Franţa, Germania, Grecia, Olanda,

Portugalia, Spania şi Elveţia). Autorii consideră că diminuarea conservatismului contabil are

un efect negativ asupra calităţii raportărilor financiare, deoarece determină reducerea

credibilităţii şi implicit a interesului utilizatorilor de informaţii contabile conforme cu IFRS.

Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa

Pe baza studiului calitativ realizat asupra lucrărilor de specialitate care au măsurat empiric

efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa, am sintetizat în

tabelul următor metodele utilizate pentru a cuantifica efectele trecerii la IFRS asupra calităţii

informaţiilor contabile, precum şi rezultatele obţinute prin aplicarea acestor modele în diferite

ţări europene sau grupuri de ţări europene.

Tabel 1. Cercetări privind calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS

Studiu

State europene

incluse în

eşantion

Metode utilizate Rezultate obţinute

Lenormand &

Touchais

(2009)

Franţa relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Impact pozitiv asupra

rezultatului şi capitalurilor

proprii

Nafti et al.

(2013)

Franţa relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Aplicarea IFRS a majorat

conţinutul informaţional al

datelor contabile

33

Studiu

State europene

incluse în

eşantion

Metode utilizate Rezultate obţinute

Boumediene

et al. (2014)

Franţa utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului

(angajamente

discreţionare)

Gradul de utilizare a

practicilor de manipulare a

rezultatului s-a diminuat

Bouchareb et

al. (2014)

Franţa utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului

(angajamente

discreţionare)

Nivelul angajamentelor

discreţionare s-a redus

semnificativ după aplicarea

IFRS

Christensen

et al. (2008)

Germania utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului;

raportarea de

rezultate pozitive

mici);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii

Nicio dovadă a îmbunătăţirii

calităţii raportărilor financiare

pentru entităţile obligate să

adopte IFRS

Adoptarea voluntară a IFRS

este asociată cu diminuarea

practicilor de manipulare a

rezultatului şi cu recunoaşterea

mai oportună a pierderii

Paanamen &

Lin (2009)

Germania utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii; relevanţa

datelor contabile pe

piaţa de capital

Diminuarea calităţii

raportărilor financiare

Calitatea raportărilor contabile

îmbunătăţită pentru entităţile

care au adoptat voluntar IFRS

Karampinis

& Hevas

(2009)

Grecia relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Adoptarea IFRS a influenţat în

mod pozitiv relevanţa pe piaţa

de capital a datelor contabile

privind rezultatul net

consolidat şi capitaluri proprii

consolidate, deşi nu a avut

niciun efect asupra rezultatului

net şi capitalurilor proprii din

situaţiile financiare individuale

Kousenidis et

al. (2010)

Grecia relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Adoptarea IFRS a redus

conţinutul informaţional al

capitalurilor proprii analizat în

corelaţie cu preţul acţiunilor şi

a îmbunătăţit conţinutul

informaţional al rezultatului

Maggina &

Tsaklanganos

(2011)

Grecia relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Nici un efect al adoptării IFRS

asupra preţului sau

randamentului acţiunilor

34

Studiu

State europene

incluse în

eşantion

Metode utilizate Rezultate obţinute

Klimczak

(2011)

Polonia relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Impactul mediu al adoptării

IFRS este relativ mic

Takacs

(2012)

România relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Adoptarea IFRS a avut un

efect negativ adupra

informaţiilor contabile din

perspectiva pieţei financiare

Hellman

(2011)

Suedia utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului)

Adoptarea voluntară a IFRS a

oferit entităţilor posibilitatea

să utilizeze practicile de

manipulare a rezultatului

Karğın

(2013)

Turcia relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Relevanţa pe piaţa de capital a

datelor contabile privind

capitalurile proprii s-a

îmbunătăţit după adoptarea

IFRS, dar nu au fost observate

îmbunătăţiri ale relevanţei

rezultatului

Uyar (2013) Turcia utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului

(angajamante

discreţionare;

raportarea de

rezultate pozitive

mici; netezirea

rezultatului);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii; relevanţa

datelor contabile pe

piaţa de capital

Calitatea raportărilor

financiare s-a îmbunătăţit şi

piaţa a devenit mai activă

Chen et al.

(2010)

Austria, Belgia,

Danemarca,

Finlanda, Franţa,

Germania,

Grecia, Irlanda,

Italia,

Luxemburg,

Olanda,

Portugalia,

Spania, Suedia,

Regatul Unit

utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului;

manipularea

rezultatului spre o

valoare-ţintă;

angajamente

discreţionare;

calitatea

angajamentelor);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii

După adoptarea IFRS:

diminuarea practicilor de

manipulare a rezultatului spre

o valoare-ţintă, diminuarea

valorii angajamentelor

discreţionare şi creşterea

calităţii angajamentelor, dar

creşterea practicilor de

netezire a rezultatului şi

pierderi mari care nu sunt

raportate oportun

35

Studiu

State europene

incluse în

eşantion

Metode utilizate Rezultate obţinute

Kosi et al.

(2010)

Austria, Finlanda,

Franţa, Germania,

Grecia, Irlanda,

Italia, Olanda,

Norvegia,

Portugalia,

Spania, Suedia,

Elveţia, Regatul

Unit

relevanţa datelor

contabile pentru

deciziile de creditare

Creşterea relevanţei datelor

contabile necesare calculării

ratei de acoperire a dobânzilor

din profit (EBIT);

Creşterea relevanţei datelor

contabile referitoare la

profitabilitate, în cazul

entităţilor care au avut

obligaţia de a adopta IFRS, din

ţări cu sistem puternic de

protecţie a creditorilor

Lopes et al.

(2010)

Austria, Belgia,

Danemarca,

Finlanda, Franţa,

Germania,

Grecia, Irlanda,

Italia,

Luxemburg,

Olanda,

Portugalia,

Spania, Suedia,

Regatul Unit,

Norvegia, Elveţia

utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (valoarea

absolută a

angajamentelor

neobişnuite)

Pentru entităţile din UE,

adoptarea IFRS a generat un

efect negativ asupra calităţii

raportărilor financiare;

Pentru entităţile europene care

nu sunt situate în state membre

ale UE, adoptarea IFRS a

îmbunătăţit calitatea

raportărilor financiare;

Calitatea raportărilor

financiare nu creşte doar

pentru că adoptarea IFRS este

obligatorie.

Narktabtee &

Patpanichchot

(2011a)

Austria, Belgia,

Danemarca,

Finlanda, Franţa,

Germania,

Grecia, Irlanda,

Italia,

Luxemburg,

Olanda,

Norvegia,

Polonia,

Portugalia,

Spania, Suedia,

Regatul Unit

relevanţa datelor

contabile pe piaţa de

capital

Adoptarea IFRS conduce la

îmbunătăţirea relevanţei

datelor contabile pe piaţa de

capital; ţările care beneficiază

de adoptarea IFRS sunt cele cu

cea mai mare deviaţie a

standardelor contabile locale

faţă de IFRS şi cu nivel ridicat

de protecţie a investitorilor

36

Studiu

State europene

incluse în

eşantion

Metode utilizate Rezultate obţinute

Zeghal et al.

(2012)

Austria, Belgia,

Danemarca,

Finlanda, Franţa,

Germania,

Grecia, Irlanda,

Italia,

Luxemburg,

Olanda,

Portugalia,

Spania, Suedia,

Regatul Unit

utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului;

raportarea de

rezultate pozitive

mici; calitatea

angajamentelor;

angajamentele

discreţionare);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii; relevanţa

datelor contabile pe

piaţa de capital

Unele îmbunătăţiri ale calităţii

raportărilor financiare;

Entităţile europene manifestă

diminuarea relevanţei datelor

contabile pe piaţa de capital şi

diminuarea oportunităţii

recunoaşterii pierderii după

aplicarea IFRS;

Rezultate mai pronunţate

pentru entităţile din ţările în

care distanţa dintre

reglementările contabile locale

şi IFRS este însemnată;

Nu s-a identificat nicio

schimbare a calităţii

rezultatului pentru entităţile

din ţările care au realizat

convergenţa reglementărilor

locale cu IFRS înainte de

tranziţia obligatorie la IFRS.

Ahmed et al.

(2013)

Grecia, Italia,

Portugalia,

Spania, Austria,

Belgia,

Danemarca,

Finlanda, Franţa,

Germania,

Irlanda, Olanda,

Norvegia, Suedia,

Elveţia, Regatul

Unit

utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (netezirea

rezultatului;

manipularea

rezultatului spre o

valoare-ţintă);

oportunitatea

recunoaşterii

pierderii

Creşterea practicilor de

netezire a rezultatului;

Reducere semnificativă a

oportunităţii recunoaşterii

pierderii;

Diminuarea calităţii

raportărilor financiare;

Aceste efecte au loc în

principal în ţări cu mecanisme

puternice de aplicare a

legislaţiei

Martinez-

Ferrero

(2014)

Regatul Unit,

Irlanda,

Germania,

Olanda,

Luxemburg,

Austria,

Danemarca,

Norvegia,

Finlanda, Suedia,

Elveţia, Franţa,

Italia, Spania,

Belgia,

Portugalia, Grecia

utilizarea practicilor

de manipulare a

rezultatului (calitatea

angajamentelor);

conservatismul

contabil

Calitatea raportărilor

financiare a crescut la

entităţile care au adoptat IFRS;

Pentru entităţile situate în zone

cu corupţie scăzută, în ţări care

au adoptat IFRS şi aflate în

expansiune, calitatea

informaţiilor contabile are o

influenţă pozitivă asupra

performanţei financiare

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza lucrărilor ştiinţifice analizate

37

Datele prezentate în acest tabel indică faptul că cercetătorii au utilizat o varietate de modalităţi

pentru a testa empiric efectele adoptării IFRS în Europa asupra calităţii raportărilor financiare.

Rezultatele obţinute de cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care

adoptarea standardelor internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor

contabile publicate; concluziile anumitor studii arată că informaţiile contabile raportate în

conformitate cu IFRS sunt mai calitative decât cele raportate pe baza standardelor contabile

locale utilizate anterior, însă există şi studii care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS

asupra calităţii raportărilor financiare sau au obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative

din punct de vedere statistic privind calitatea informaţiilor contabile raportate în conformitate

cu IFRS. Remarcăm de asemenea faptul că, utilizând aceleaşi metode pentru măsurarea

calităţii raportărilor financiare, cercetătorii au obţinut rezultate diferite (chiar contrare) cu

privire la abilitatea standardelor internaţionale de a contribui la creşterea calităţii informaţiilor

contabile. Una dintre explicaţii ar putea fi legată de circumstanţele în care entităţile au adoptat

IFRS, respectiv adoptare voluntară sau adoptare obligatorie. Christensen et al. (2008)

sugerează că îmbunătăţiri ale calităţii raportărilor financiare se înregistrează doar în cazul

entităţilor care au motivaţii, interese pentru a adopta standardele internaţionale, iar aceste

motivaţii domină standardele contabile în determinarea calităţii informaţiilor contabile.

De asemenea, cercetătorii prezintă diferiţi factori determinanţi ai calităţii care, alături de

adoptarea IFRS, accentuează calitatea raportărilor financiare. Considerăm că o prezentare

exhaustivă a unor astfel de factori determinanţi aparţine cercetătorilor Soderstrom & Sun

(2007), care susţin că după adoptarea IFRS, calitatea raportărilor financiare depinde de trei

factori:

calitatea standardelor;

sistemul juridic şi politic al unei ţări; şi

motivaţiile privind raportarea financiară, referitoare la dezvoltarea pieţelor financiare,

structura capitalului, structura acţionariatului şi sistemul fiscal.

Efectele adoptării obligatorii a IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile depind de calitatea

standardelor IFRS comparativ cu calitatea standardelor naţionale şi de eficacitatea

mecanismelor de adoptare. Calitatea standardelor contabile utilizate în procesul de raportare

financiară este adesea estimată în literatura contabilă prin „distanţa” dintre reglementările

contabile naţionale utilizate anterior şi IFRS. Ahmed et al. (2013) susţin că dacă IFRS sunt

superioare calitativ comparativ cu standardele locale şi dacă sunt aplicate în mod

corespunzător, atunci este de aşteptat ca adoptarea obligatorie a IFRS să contribuie la

38

îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare”. Aceiaşi autori consideră că un standard

contabil de înaltă calitate este „un standard care fie limitează comportamentul oportunistic al

managerilor prin opţiuni contabile, fie în mod inerent respinge netezirea sau supraevaluarea

rezultatului”.

Alţi cercetători explică modul în care îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile depinde

atât de caracteristicile ţării, cât şi ale entităţii, care influenţează motivaţiile privind raportarea

financiară; „entităţile care îşi desfăşoară activitatea într-un mediu cu protecţie slabă a

investitorilor, iar caracteristicile entităţii induc sau permit managerilor să exercite un

comportament oportunistic (precum dimensiune redusă, volatilitate ridicată a fluxurilor de

numerar, volatilitate ridicată a vânzărilor, pierderi frecvente) nu beneficiază de îmbunătăţire

semnificativă a relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital ca urmare a adoptării IFRS”

(Narktabtee & Patpanichchot, 2011b).

Pe baza studiului prezentat, putem constata că literatura de specialitate furnizează evidenţe

mixte cu privire la efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare. Rezultatele

obţinute de cercetători sunt interpretate în funcţie de: “distanţa” dintre reglementările

contabile naţionale aplicate anterior şi IFRS; gradul de conformitate cu IFRS a raportărilor

financiare; factori instituţionali specifici unei ţări; aşteptările participanţilor la bursă faţă de

aplicarea unui nou referenţial contabil. În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra

calităţii raportărilor financiare trebuie interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii

raportoare şi ale ţării în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a

măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm că niciunul

dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de modele diferite generând rezultate

divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi perioadă şi pe baza aceloraşi date.

Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea

consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare

asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel

macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate.

39

2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor

financiare ca urmare a adoptării IFRS7

Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate a fi standarde contabile de

înaltă calitate, iar din adoptarea acestora se aşteaptă să rezulte beneficii legate de

comparabilitatea şi transparenţa informaţiilor contabile publicate, precum şi funcţionarea

eficientă a pieţelor de capital. Însă, obţinerea acestor beneficii aşteptate este condiţionată de

îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS. Din această

perspectivă, în cadrul acestui paragraf ne propunem să răspundem la următoarele întrebări:

De ce este de aşteptat ca adoptarea IFRS să conducă la creşterea calităţii raportărilor

financiare? sau, cu alte cuvinte, care sunt atributele specifice IFRS care garantează că

adoptarea acestor standarde îşi va atinge finalitatea propusă?

Dacă adoptarea IFRS contribuie la creşterea calităţii raportărilor financiare, care sunt

consecinţele economice care decurg din publicarea şi utilizarea unor informaţii

contabile mai calitative?

Concret, în continuare vom sintetiza premisele îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca

urmare a trecerii la IFRS şi vom prezenta opiniile cercetătorilor cu privire la principalele

consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării

IFRS.

Premise ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a trecerii la IFRS

Anumite trăsături specifice standardelor internaţionale de raportare financiară ar putea

determina îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile, doar prin aplicarea acestora şi făcând

abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei ţări.

Vom prezenta în continuare câteva elemente care explică de ce trecerea la IFRS ar putea să

conducă la producerea unor informaţii contabile calitative.

7 Rezultatele acestui studiu sunt sintetizate în Păşcan & Neag (2015) „Economic consequences of the adoption of

the International Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the 8 th

International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy under the title Market or

Government?, vol. Economics and Finance, 18-19 iunie, Torun, Polonia şi Păşcan (2014d) „Premise şi

consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a adoptării IFRS”, working paper, prezentată în

cadrul primului seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi

excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”

POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti

40

a) IFRS sunt standarde contabile bazate pe principii

Obiectivul principal al IASC şi al succesorului său, IASB, este de a elabora un singur set de

standarde de raportare financiară de înaltă calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel

global, bazate pe principii clar articulate.

Cu un număr mai mic de pagini şi mai puţin detaliate comparativ cu standardele contabile

bazate de reguli, IFRS abordează principalele aspecte de natură contabilă, de la prezentarea

situaţiilor financiare până la combinările de întreprinderi.

IFRS sunt considerate standarde “bazate pe principii” (engl. „principle-based standards”)

deoarece oferă îndrumări generale cu privire la recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea

elementelor în situaţiile financiare. Profesioniştii contabili se bazează pe principiile generale

prevăzute în IFRS pentru a-şi ghida raţionamentul profesional.

Scandaluri binecunoscute (precum Enron, WorldCom) pot reprezenta un exemplu privind

modul în care regulile rigide pot fi manipulate pentru a produce informaţii contabile

denaturate, care ascund performanţa reală. Fiind standarde contabile bazate pe principii, IFRS

ar putea contribui la creşterea calităţii informaţiilor contabile, prin faptul că sunt mai dificil de

eludat (spre exemplu, este mai dificil de evitat recunoaşterea unei datorii atunci când sunt

prevăzute şi explicate clar criteriile de recunoaştere).

b) IFRS permit metode de evaluare care reflectă mai bine poziţia financiară şi

performanţa

De exemplu, utilizarea valorii juste ar putea contribui la o mai bună reflectare a realităţii

economice, comparativ cu reglementările contabile naţionale. Valorile contabile care reflectă

mai bine realitatea economică pot contribui la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile

prin faptul că oferă investitorilor informaţii mai utile în luarea deciziilor de investiţii.

c) Limitarea opţiunilor contabile permise

Pentru a reflecta mai fidel poziţia financiară şi performanţa unei entităţi, începând cu 2001,

IASB şi-a propus să elimine alternative contabile permise. Un astfel de demers, având drept

finalitate reducerea numărului de opţiuni contabile permise, constituie o premisă pentru

creşterea calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS, având în vedere faptul că

se îngrădeşte comportamentul oportunistic al managerilor în determinarea valorilor contabile,

de exemplu, prin limitarea posibilităţilor de manipulare a rezultatului.

41

Ewert & Wagenhofer (2005) citaţi de Barth et al. (2008) au arătat că standardele contabile

care limitează comportamentul oportunistic al managerilor permit determinarea unor rezultate

contabile care reflectă mai bine realitatea economică şi, prin urmare, sunt mai calitative.

De asemenea, calitatea informaţiilor contabile ar putea fi îmbunătăţită în situaţia în care,

concomitent cu adoptarea IFRS, ar exista şi modificări ale sistemului de raportare financiară,

spre exemplu, printr-un mecanism de aplicare mai riguros (Barth et al., 2008: 468).

Însă, pe baza studiului prezentat în cadrul paragrafului precedent am constatat că literatura de

specialitate indică efecte mixte asupra calităţii informaţiilor contabile ca urmare a trecerii la

IFRS. Anumiţi cercetători au demonstrat empiric faptul că adoptarea IFRS a contribuit la

creşterea calităţii informaţiilor contabile (spre exemplu, Lenormand & Touchais, 2009, pe

cazul entităţilor din Franţa; Narktabtee & Patpanichchot, 2011, pe un eşantion de entităţi din

17 state UE). Alte studii publicate au arătat că adoptarea IFRS a produs efecte negative asupra

calităţii raportărilor financiare (pentru exemplificare, menţionăm studiile realizate de

Paanamen & Lin, 2009, pentru Germania; Lopes et al., 2010, pentru un eşantion care a inclus

entităţi din 16 state UE; Hellman, 2011, pe cazul Suediei). Astfel, rezultatele studiilor

realizate în acest domeniu nu susţin, în unanimitate, prezumţia că adoptarea IFRS determină

publicarea unor raportări financiare mai transperente, mai comparabile şi, prin urmare, mai

calitative.

Cercetătorii explică aceste rezultate mixte prin referire la faptul că, după adoptarea IFRS,

creşterea calităţii informaţiilor contabile depinde şi de alţi factori. Cu alte cuvinte, doar

aplicarea unor standarde globale de înaltă calitate nu garantează producerea şi publicarea unor

raportări financiare calitative. Diferiţi determinanţi ai calităţii datelor contabile sunt propuşi şi

testaţi în cercetările contabile (Soderstrom & Sun, 2007; Ahmed et al., 2013; etc.).

Şi, chiar dacă practicile de raportare financiară ale entităţilor ar deveni mai transparente şi mai

comparabile ca urmare a aplicării IFRS, consecinţele economice ale acestei îmbunătăţiri a

calităţii informaţiilor contabile nu pot fi cunoscute dinainte, nici nu există vreo garanţie că

astfel de consecinţe economice favorabile vor fi înregistrate.

Considerăm că doar cunoaşterea consecinţelor economice care decurg din adoptarea IFRS,

analizate în raport cu diferite categorii de utilizatori ai raportărilor financiare, ar putea

contribui la înţelegerea pe deplin a efectelor procesului de convergenţă contabilă

internaţională.

42

Consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a

adoptării IFRS

Consecinţe economice sunt definite în literatura de specialitate drept „impactul rapoartelor

contabile asupra comportamentului firmei şi a utilizatorilor săi de informaţii în procesul de

luare a deciziilor” (Zeff, 1978 citat de Brüggemann et al., 2013: 8). De asemenea,

consecinţele economice reprezintă „orice efecte ale raportărilor financiare asupre valorii

firmei şi asupra bunăstării celor care iau decizii pe baza informaţiilor contabile sau sunt

afectaţi de asemenea decizii” (Brüggemann et al., 2013).

Pe baza literaturii de specialitate, vom prezenta în continuare consecinţele economice ale

îmbunătăţirii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS.

Brüggemann et al. (2013) au clasificat consecinţele economice care rezultă din adoptarea

obligatorie a IFRS în funcţie de obiectivele propuse de UE în Regulamentul IAS din 2002,

astfel:

Efecte asupra raportărilor financiare, referitoare la:

• conformitatea cu cerinţele şi opţiunile contabile prevăzute de IFRS. În opinia

noastră, este important ca astfel de consecinţe să fie testate, deoarece oferă

informaţii privind măsura în care adoptarea IFRS facilitează comparabilitatea

între ţări a situaţiilor financiare;

• proprietăţi ale datelor contabile, legate, în principal de calitatea rezultatului

(apreciată cu ajutorul unor dimensiuni precum netezirea rezultatului,

conservatism condiţionat, angajamente discreţionare). Studiul proprietăţilor

datelor contabile indică, în principal, dacă obiectivul privind transparenţa

situaţiilor financiare a fost îndeplinit ca urmare a adoptării obligatorii a IFRS;

• relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, respectiv abilitatea informaţiilor

publicate în situaţiile financiare conforme cu IFRS de a reda valoarea unei

entităţi;

43

Efecte asupra pieţelor de capital, care ar putea presupune:

• creşterea lichidităţii pieţelor de capital;

• diminuarea spread-ului bid-ask;

• diminuarea costului capitalului;

• creşterea investiţiilor de capital ale investitorilor instituţionali;

• diminuarea costului datoriei publice;

• creşterea eficienţei investiţiilor de capital la nivelul firmei;

• creşterea conţinutului informaţional al raportărilor privind rezultatul;

• îmbunătăţirea calităţii mediului informaţional al analiştilor;

Efecte macroeconomice, precum creşterea investiţiilor străine.

Ahmed et al. (2013: 1346) sintetizează consecinţele economice favorabile asociate cu

adoptarea obligatorie a IFRS astfel:

• îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor şi reducerea dispersiei;

• îmbunătăţirea lichidităţii şi reducerea costului capitalului;

• reacţii pozitive ale preţului acţiunilor la evenimente asociate cu creşterea

probabilităţii de adoptare obligatorie a IFRS.

De asemenea, creşterea calităţii informaţiilor contabile facilitează transparenţa, care reduce

asimetria informaţională şi satisface necesităţile informaţionale ale investitorilor şi ale altor

utilizatori. Companiile cu o mai bună calitate a informaţiilor contabile vor obţine performanţe

viitoare superioare, datorită faptul că piaţa evaluează în mod pozitiv acele companii

determinate să elaboreze informaţii de calitate pentru acţionari şi alţi utilizatori, dorind să

reducă sau să evite asimetriile informaţionale dintre participanţi (Martinez-Ferrero, 2014).

Amiram (2012) a arătat că investiţiile străine de portofoliu cresc în ţările care adoptă IFRS, iar

Moscariello et al. (2014) au remarcat consecinţe pozitive ale adoptării obligatorii a IFRS

asupra costului capitalului împrumutat.

O direcţie de cercetare interesantă a fost urmată de Daske et al. (2013), care au studiat

consecinţele economice asociate adoptării IFRS, analizând eterogenitatea la nivelul entităţilor

în ceea ce priveşte modul de implementare a noilor standarde. Entităţile au fost clasificate în

„label” (cele care au implementat IFRS de formă) şi „serious” (entităţi care au adoptat IFRS

ca parte a unei strategii de creştere a transparenţei). Consecinţe economice favorabile, privind

creşterea lichidităţii şi diminuarea costului capitalului, au fost sesizate doar în cazul entităţilor

44

denumite „serious”, care au înţeles beneficiile acestui proces şi au raportat informaţiile

contabile în spiritul standardelor internaţionale.

O altă cercetare care a propus testarea consecinţelor economice ale adoptării IFRS în funcţie

de eterogenitatea entităţilor analizate a fost publicată de Christensen et al. (2007). Autorii au

studiat consecinţele economice ale adoptării obligatorii a IFRS în cadrul entităţilor din

Regatul Unit, pornind de la premisa că aceste consecinţe depind de faptul că entităţile percep

(sau nu) beneficii ale adoptării IFRS. Concret, adoptarea obligatorie a IFRS nu produce

avantaje pentru toate entităţile în mod uniform, ci generează câştigători şi perdanţi; obligaţia

de a aplica IFRS determină beneficii nete pentru entităţile care ar fi decis în mod voluntar să

treacă la IFRS dacă ar fi avut oportunitatea, pe când alte entităţi sunt forţate să se conformeze

cu prevederile acestor standarde, în ciuda voinţei lor. Cercetarea a avut în vedere două tipuri

de consecinţe economice. În primul rând, a fost analizată reacţia pieţei financiare (măsurată

prin preţul acţiunilor) la noutăţile legate de decizia UE privind adoptarea obligatorie a IFRS.

În al doilea rând, autorii au avut în vedere modificarea relativă a costului capitalului între

momentul în care UE a început să ia în considerare adoptarea IFRS şi momentul în care

decizia de a adopta IFRS a fost efectiv definitivă şi obligatorie pentru toate statele membre.

Ipoteza formulată de cercetători a fost validată prin rezultatele obţinute; astfel, reacţia preţului

acţiunilor entităţilor din Regatul Unit la noutăţile în favoarea (în defavoarea) adoptării

obligatorii a IFRS este asociată pozitiv (negativ) cu dorinţa acestor entităţi de a adopta IFRS;

de asemenea, modificarea costului capitalului este asociată negativ cu variabilele care

exprimă dorinţa entităţilor din Regatul Unit de a adopta IFRS.

Concluzia generală a acestui studiu este că adoptarea obligatorie a IFRS generează diferenţe

semnificative între entităţi, un aspect important atunci când se analizează costurile şi

beneficiile acestui proces asupra unei societăţi (comunităţi). Autorii afirmă că „implementarea

obligatorie a IFRS are potenţialul de a redistribui bogăţia în rândul agenţilor în comunitate,

prin modificări ale costului capitalului”.

Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să identificăm numeroase consecinţe economice

ale creşterii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS şi să conturăm o

tipologie a acestora; consecinţele economice pot fi analizate în contextul adoptării voluntare

sau obligatorii a IFRS, în funcţie de măsura în care obiectivele procesului de convergenţă

contabilă la nivel european şi internaţional au fost atinse, precum şi în concordanţă cu

beneficiile percepute de fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor publicate în raportările

financiare întocmite în spiritul standardelor IFRS.

45

Standardele contabile globale constituie una din cele mai importante modificări ale procesului

de reglementare a contabilităţii. Decizia CE de a impune adoptarea IFRS pentru entităţile

listate pe pieţele reglementate ale UE, eforturile diferitelor jursidicţii de a realiza convergenţa

reglementărilor contabile naţionale cu IFRS, precum şi dezbaterile recente privind utilizarea

IFRS de către entităţile cotate din Statele Unite, sugerează că IFRS reprezintă un set de

standarde contabile de înaltă calitate. Şi totuşi, consecinţele economice ale acestei schimbări

sunt încă discutabile.

Studierea consecinţelor economice ale adoptării IFRS trebuie să urmărească, pe de o parte,

beneficiile directe asupra entităţilor care raportează aceste informaţii şi, pe de altă parte,

beneficiile resimţite de principalii utilizatori ai informaţiilor contabile.

46

3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile

româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării

IFRS

Analiza procesului de implementare a IFRS în România şi a impactului acestui proces asupra

cifrelor contabile raportate de entităţile româneşti sau asupra percepţiei diferitelor categorii de

utilizatori de informaţii contabile privind „noile” situaţii financiare prezintă din ce în ce mai

mult interes pentru cercetători.

Studiul adoptării IFRS în România a fost centrat iniţial pe aspecte teoretice, iar în ultimii ani

se remarcă tot mai multe studii empirice care testează impactul adoptării IFRS în România

asupra cifrelor contabile şi asupra calităţii informaţiilor contabile.

Prezentarea literaturii de specialitate referitoare la adoptarea IFRS în România ne-a oferit

posibilitatea de a cunoaşte principalele direcţii de cercetare şi rezultatele obţinute, dar şi de a

identifica viduri în cercetarea contabilă din ţara noastră, care vor fi completate prin cele două

studii pe care le-am realizat asupra entităţilor cotate la BVB, în contextul adoptării obligatorii

a IFRS în 2012.

3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului

de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate

În cadrul acestui paragraf vom prezenta o sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în

România, care ne permite să cunoaştem principalele abordări şi rezultatele empirice obţinute,

astfel încât să apreciem reuşita acestui proces prin prisma îmbunătăţirii calităţii raportărilor

financiare publicate şi a consecinţelor economice favorabile asociate unor informaţii contabile

mai calitative. În acest scop, lucrările analizate au fost grupate în trei categorii; am inclus în

prima categorie acele lucrări care au investigat impactul adoptării IFRS în România asupra

cifrelor contabile, respectiv au arătat în ce măsură modificarea referenţialului contabil a

contribuit la modificarea datelor contabile referitoare la poziţia financiară sau performanţa

unei entităţi; în a doua categorie de lucrări ne-am propus să prezentăm cercetările care au

abordat efectele adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare, utilizând

diferite modalităţi de măsurare a calităţii regăsite în literatura contabilă; ultima categorie de

lucrări analizate grupează mărturiile existente în literatură privind consecinţele economice

47

care au decurs din adoptarea în România a standardelor internaţionale. În consecinţă, o sinteză

a acestor lucrări este prezentată în continuare, pe următoarele direcţii de cercetare:

Impactul adoptării IFRS asupra cifrelor contabile

Ionaşcu et al. (2007) au realizat o estimare a costurilor aferente implementării IFRS în

România. Autorii au identificat patru categorii de costuri ale armonizării cu standardele

internaţionale: costuri pentru instruirea personalului, onorariile consultanţilor, costuri pentru

ajustarea sistemului informaţional existent şi costuri pentru dubla raportare (în conformitate

cu reglementările din România şi, respectiv, în conformitate cu IFRS). Costul mediu de

implementare a fost evaluat la 30.000 euro, fiind considerat nesemnificativ în comparaţie cu

valoarea cheltuielilor de exploatare anuale raportate de companiile listate incluse în studiu

(costurile de implementare au reprezentat doar 0,035% din cheltuielile de exploatare medii)

(Păşcan, 2012: 283).

Păşcan & Ţurcaş (2012) au analizat impactul adoptării pentru prima dată a IFRS asupra

performanţei entităţilor româneşti cotate, exprimată prin rezultatul net raportat în primele

situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al

anului 2007. Au fost incluse în studiu toate entităţile româneşti cotate pe BVB, categoriile I şi

II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi, prin urmare, au obligaţia de a aplica IFRS

începând cu 1 ianuarie 2007, eşantionul final fiind format din 14 entităţi. Rezultatele arată că

doar un număr mic de entităţi a explicat modul în care „trecerea de la principiile contabile

general acceptate (GAAP) anterioare la IFRS-uri le-a afectat poziţia financiară raportată,

performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie” (IFRS 1 „Aplicarea pentru prima dată a

standardelor internaţionale de raportare financiară”, paragraful 38). Impactul adoptării pentru

prima dată a IFRS asupra performanţei grupurilor româneşti cotate diferă de la o entitate la

alta, IFRS generând o creştere sau diminuare uşoară a rezultatului net raportat în situaţiile

financiare consolidate ale anumitor entităţi, respectiv o creştere spectaculoasă a rezultatului

net în cazul uneia dintre entităţile analizate. Aceste efecte diferite ale aplicării IFRS se pot

datora mărimii entităţilor, domeniului de activitate al acestora sau circumstanţei care a

determinat trecerea la IFRS (unele entităţi au trecut voluntar la aplicarea IFRS în situaţiile lor

consolidate, pe când altele s-au supus unei obligaţii prevăzute de lege).

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2009, standardele internaţionale de raportare

financiară (IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”) solicită prezentarea unui nou indicator

48

care exprimă performanţa financiară a entităţilor, numit rezultatul global. Astfel, din 2009,

entităţile româneşti cotate care întocmesc situaţii financiare consolidate au obligaţia de a

raporta rezultatul global. În acest context, Păşcan & Neag (2012) au testat dacă rezultatul

global introdus de IFRS este o măsură mai bună a performanţei financiare comparativ cu

rezultatul net. Eşantionul a fost format din entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori din

Bucureşti, secţiunea BVB, categoriile I şi II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi

care, prin urmare, sunt obligate să aplice IFRS aşa cum sunt adoptate de UE, raportând astfel

rezultatul global. Rezultatele studiului au arătat că pentru entităţile româneşti cotate analizate,

atât rezultatul net, cât şi rezultatul global, sunt asociate cu preţul acţiunilor, dar informaţiile

contabile referitoare la rezultatul net sunt mai relevante pe piaţa de capital (deci mai utile

pentru investitori) comparativ cu cele referitoare la rezultatul global. Pe de altă parte,

rezultatele studiului au arătat că nu există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic

între cele două modalităţi de măsurare şi raportare a performanţei financiare (rezultatul net şi

rezultatul global) publicate de întreprinderile româneşti cotate.

Rezultate similare au fost obţinute pe baza datelor privind rezultatul global şi rezultatul net

raportate în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti cotate întocmite în

conformitate cu IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 (Păşcan, 2014a).

În consecinţă, în cazul entităţilor româneşti cotate, rezultatul global nu este o modalitate mai

bună de măsurare a performanţei financiare comparativ cu rezultatul net.

Neag (2014) a analizat indicii de proporţionalitate pentru a estima importanţa reconcilierilor

capitalurilor proprii şi rezultatului net la data trecerii la IFRS, pe un eşantion format din

65 entităţi cotate la BVB. Au fost utilizate date aferente anului 2011, raportate atât în

conformitate cu reglementările contabile din România, cât şi în conformitate cu IFRS, culese

din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate. Rezultatele studiului indică

faptul că impactul adoptării IFRS asupra rezultatului net este relativ redus, având în vedere că

19 din cele 65 entităţi studiate nu au prezentat diferenţe între rezultatul net conform RAR şi

cel conform IFRS şi pentru alte 19 entităţi diferenţele sunt cuprinse între -0,05 şi +0,05.

Referitor la impactul total al adoptării IFRS asupra capitalurilor proprii şi rezultatului net,

rezultatele studiului indică faptul că valoarea capitalurilor proprii raportate conform

reglementărilor contabile din România este în medie cu 1,78% mai mare decât valoarea

capitalurilor proprii conform IFRS, iar rezultatul net prezentat pe baza reglementărilor

contabile din România este în medie cu 7,8% mai mare decât rezultatul net obţinut pe baza

IFRS.

49

Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

Pentru a prezenta rezultatele cercetărilor privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii

raportărilor financiare în România, vom utiliza delimitarea modalităţilor de măsurare a

calităţii, descrisă în subcapitolul 2.1 al acestei cărţi.

a) Calitatea prezentării de informaţii

Gîrbină & Bunea (2009) au analizat calitatea prezentării de informaţii privind riscurile printr-

o metodologie bazată pe indicele de informare. Pentru eşantionul format din 10 entităţi

româneşti cotate şi utilizând date aferente exerciţiului financiar 2007, cercetătorii au obţinut o

valoare medie relativ redusă a indicelui de informare de 0,38.

O metodologie similară a fost utilizată de Morariu & Dăucianu (2015) pentru a analiza

prezentarea informaţiilor privind riscurile conform cerinţelor cuprinse în IFRS 7 „Instrumente

financiare: informaţii de furnizat”. Au fost studiate situaţiile financiare raportate pentru anul

2012 de cele 64 de entităţi cotate la BVB incluse în eşantion. Rezultatele indică o

conformitate scăzută sau medie cu cerinţele de publicare prevăzute de IFRS 7 în cazul a 52%

din entităţile analizate, autorii concluzionând că entităţile „au tendinţa de a nu divulga

informaţiile care le pot afecta poziţia pe piaţă”.

Tiron-Tudor & Raţiu (2010) au utilizat indicele de informare pentru a studia nivelul

prezentării de informaţii în situaţiile financiare consolidate publicate de entităţile româneşti

cotate, în perioada 2006-2009. Rezultatele au indicat creşterea transparenţei informaţiilor

publicate în situaţiile financiare consolidate, sugerând îmbunătăţirea calităţii informaţiilor

contabile raportate în conformitate cu IFRS având în vedere că grupurile de entităţi româneşti

cotate au obligaţia de a aplica IFRS începând cu anul 2007.

Identificarea gradului de conformitate a situaţiilor financiare cu cerinţele IFRS a reprezentat o

temă de cercetare şi pentru Fădur & Rusu (2012), care au calculat gradul mediu de diseminare

a informaţiilor privind imobilizările necorporale pe baza unui punctaj obţinut de fiecare

entitate studiată în urma unui set de întrebări, formulate în spiritul IAS 38 „Imobilizări

necorporale”. Au fost analizate situaţiile financiare anuale consolidate aferente exerciţiului

financiar 2010, întocmite conform prevederilor IFRS, pentru 19 entităţi cotate la Bursa de

Valori din Bucureşti şi 36 entităţi franceze cotate la Bursa de Valori din Paris. Concluziile

studiului au arătat că, în comparaţie cu entităţile româneşti, entităţile franceze respectă într-o

măsură mai mare prevederile IFRS privind raportarea imobilizărilor necorporale. În plus,

testele efectuate arată că există o corelaţie directă şi semnificativă între ponderea

50

imobilizărilor necorporale în total active imobilizate şi gradul mediu de diseminare a

informaţiilor privind activele imateriale (Păşcan, 2012: 282).

Albu et al. (2014) au analizat transparenţa şi calitatea prezentărilor de informaţii în raportările

financiare publicate pentru anul 2012 de entităţile non-financiare listate la categoria I a Bursei

de Valori Bucureşti. Dimensiunea redusă a eşantionului (15 entităţi), cauzată de numărul

relativ mic de entităţi listate pe BVB, indicată adesea drept limită a cercetărilor derulate în

cazul economiilor emergente, este compensată de autori printr-o analiză în profunzime,

realizată pe baza a 50 de elemente referitoare la prezentarea de informaţii, grupate în doi

indici, unul pentru transparenţă şi altul pentru calitatea informaţiilor prezentate. Astfel, pentru

a aprecia transparenţa raportărilor financiare, au fost calculate anumite sub-scoruri precum:

nivelul de conformitate; aspecte privind raportări voluntare de informaţii financiare şi non-

financiare; aspecte referitoare la transparenţa informaţională generală; transparenţa

informaţiilor privind guvernanţa corporativă; prezentarea generală a informaţiilor. Pentru a

estima calitatea informaţiilor prezentate au fost analizate 21 de elemente care surprind

caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile. Pe baza rezultatelor obţinute,

autorii arată că entităţile româneşti cotate au un nivel mediu de transparenţă şi calitate a

informaţiilor contabile (cu o valoare medie de 1,289 pentru transparenţă şi 1,155 pentru

calitate, pe o scală Likert de 3 puncte, unde 0 înseamnă nicio prezentare de informaţii, 1 –

prezentare limitată, iar 2 – prezentare detaliată). Concluzia generală a acestui studiu este că

reformele contabile derulate au contribuit la atingerea unui nivel semnificativ al prezentărilor

voluntare de informaţii şi un nivel mediu al transparenţei informaţiilor prezentate.

b) Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate de entităţile româneşti

Filip & Raffournier (2010) au studiat calitatea rezultatului publicat în situaţiile financiare

anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004. Autorii

au utilizat un model matematic bazat pe randamentul acţiunilor pentru a testa empiric

asocierea rezultatului şi modificării rezultatului cu randamentul acţiunilor. Constatările

autorilor arată că rezultatele contabile par să fie mai value relevant, adică mai puternic

asociate cu randamentul acţiunilor decât cele raportate pentru entităţi din alte state ale Europei

Centrale şi de Est. Pentru a estima impactul reglementărilor contabile8 asupra relevanţei

datelor contabile, autorii au analizat distinct perioadele 1998-2000 şi 2002-2004. Rezultatul

obţinut pentru R2 mediu (element care arată puterea explicativă a modelului şi evoluţia sa este

8 Autorii se referă la Ordinul MFP nr. 94 din 2001 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu

Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

51

utilizată pentru a analiza calitatea datelor contabile) este cu puţin mai mare în perioada 2002-

2004 (23,3%) comparativ cu cel obţinut pentru perioada 1998-2000 (21,2%), ceea ce indică

faptul că „înlocuirea vechiului sistem contabil cu unul orientat spre piaţă şi o reglementare

bazată pe IFRS-uri a avut doar un impact limitat asupra relevanţei datelor contabile”. În

opinia autorilor, aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, având în vedere „mixtura de filozofii

contabile” ce au caracterizat reforma contabilă din România. În plus, „în ciuda susţinerii

orientării spre IFRS, noua reglementare (n.a. Ordinul MFP nr. 94 din 2001) nu a abandonat

caracteristicile tradiţionale ale sistemului contabil continental european: Ministerul Finanţelor

a controlat implementarea IFRS prin instrucţiuni anuale; doar standardele care nu erau în

contradicţie cu regulile naţionale trebuiau să fie aplicate; şi legătura dintre contabilitate şi

fiscalitate a fost la fel de puternică… În aceste condiţii, este posibil ca mulţi dintre

participanţii pe piaţa de capital să fi considerat că reforma a avut doar un impact limitat

asupra calităţii informaţiilor contabile, ceea ce ar putea explica slaba creştere a relevanţei

datelor contabile pe piaţa de capital după 2001” (Filip & Raffournier, 2010 citaţi în Păşcan,

2012: 281).

Takacs (2012) a analizat relevanţa pe piaţa de capital a informaţiilor contabile raportate de

entităţile cotate pe BVB în perioada 2005-2010, utilizând atât modelul bazat pe preţul

acţiunilor, cât şi modelul bazat pe randamentul acţiunilor. Rezultatele indică un efect negativ

al adoptării IFRS asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital.

c) Utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului

Brad et al. (2014a) au realizat o comparaţie între reglementările contabile româneşti şi IFRS,

prin prisma modelelor matematice privind manipularea rezultatelor, în cazul entităţilor

româneşti cotate la BVB. Autorii au utilizat date raportate în conformitate cu reglementările

contabile româneşti pentru perioada 2010 şi 2011 şi în conformitate cu IFRS, pentru perioada

2011 şi 2012, pe un eşantion format din 56 de entităţi cotate la BVB. Autorii au utilizat trei

modele matematice pentru detectarea netezirii rezultatului şi un model pentru detectarea

preferinţei managerilor de a raporta profituri mici în schimbul unor pierderi importante.

Rezultatele studiului au arătat îmbunătăţiri semnificative în anul adoptării IFRS.

Nechita (2014) a analizat fenomenul de manipulare a rezultatelor în contextul implementării

IFRS pentru situaţiile financiare individuale întocmite de entităţile cotate la BVB. Au fost

utilizate aceleaşi trei modele matematice referitoare la netezirea rezultatului, testate şi de Brad

et al. (2014a) pe date culese manual din situaţiile financiare individuale întocmite de 62 de

entităţi, pentru perioada 2010-2012. Concluziile acestei cercetări au arătat că practicile de

52

netezire a rezultatului nu sunt utilizate după implementarea IFRS de către entităţile cotate,

fapt care sugerează îmbunătăţirea calităţii datelor contabile după adoptarea IFRS.

Brad et al. (2014b) au analizat angajamentele discreţionare în contextul adoptării IFRS în

România în anul 2012. Autorii au comparat media, mediana şi varianţa angajamentelor

discreţionare calculate pe baza datelor raportate conform reglementărilor contabile româneşti

şi conform IFRS, dar nu au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic

între angajamentele discreţionare conform reglementărilor contabile din România şi IFRS şi

nici nu au putut observa factori specifici care să fi influenţat valoarea angajamentelor

discreţionare.

Gajevszky (2014) a studiat relaţia dintre opinia de audit modificată şi angajamentele

discreţionare pe un eşantion format din 60 de entităţi româneşti cotate, pe baza datelor

raportate pentru anul 2012. Autoarea a utilizat un model de regresie multiplă, având drept

variabilă dependentă angajamentele discreţionare. Concluziile acestui studiu au indicat că

diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor se regăseşte în cazul entităţilor auditate de

companii de audit din categoria Big 4.

Carp (2015) a analizat impactul adoptării obligatorii a IFRS asupra procesului de manipulare

a rezultatelor, prin aplicarea modelelor econometrice bazate pe angajamente non-discreţionare

şi angajamente discreţionare, pe date culese de la 62 de entităţi româneşti cotate pentru

exerciţiile financiare ale anilor 2009-2013. Concluziile studiului susţin reducerea intensităţii

practicilor de manipulare a rezultatelor în contextul aplicării IFRS şi, astfel, un efect pozitiv al

standardelor internaţionale asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile

româneşti cotate.

d) Conservatismul contabil

Maşca (2015a) tratează implicaţiile conservatismului contabil în sustenabilitatea afacerilor, pe

baza unui studiu efectuat asupra a 21 de entităţi listate la BVB, utilizând datele din raportările

financiare publicate pentru anul 2013. Pentru a determina dacă entităţile cotate la BVB

considerate sustenabile (prin prisma indicatorului rezultat pe acţiune) au întocmit raportările

financiare în contextul conservatismului contabil condiţionat, autoarea a utilizat definiţia

conservatismului care presupune că „cele mai mari valori ale datoriilor şi ale cheltuielilor

trebuie să fie raportate”. Astfel, analiza a fost centrată pe recunoaşterea provizioanelor în

raportările financiare ale entităţilor sustenabile, deoarece înregistrarea constituirii unui

provizion presupune atât creşterea datoriilor, cât şi creşterea cheltuielilor. Pe de altă parte,

53

utilizând definirea conservatismului drept „subevaluarea activelor nete, care presupune că cele

mai mici valori ale activelor şi cele mai mari valori ale cheltuielilor trebuie să fie raportate”,

autoarea a analizat ajustările pentru deprecierea activelor raportate de entităţile studiate.

Rezultatele cercetării relevă că 20 din cele 21 de entităţi analizate constituie provizioane, iar

19 entităţi înregistrează ajustări pentru deprecierea activelor. Concluzia generală este că

entităţile cotate şi sustenabile au utilizat intens practicile de conservatism contabil condiţionat,

şi astfel au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate.

Consecinţe economice ale adoptării IFRS în România

Ionaşcu et al. (2010) au studiat posibilele beneficii economice ale adoptării IFRS în România,

prin evaluarea costului capitalului înainte şi după adoptarea IFRS. Derulată pe un eşantion

format din 37 companii cotate la Bursa de Valori din Bucureşti, cercetarea indică diminuarea

semnificativă a costului capitalului de la 0,8 înainte de adoptarea IFRS (anul 1999) la 0,07

după implementarea acestora (anul 2003). În opinia autorilor, aceste rezultate constituie „un

argument statistic pentru a susţine că IFRS au indus o comunicare financiară mai bună care a

generat avantajul economic al unui cost mai redus al capitalului pentru companiile româneşti

cotate” (Păşcan, 2012: 283).

Ionaşcu & Ionaşcu (2012) au studiat utilizarea informaţiilor contabile de către analiştii

financiari din România, în special în legătură cu modelele utilizate şi factorii care afectează

acurateţea previziunilor. Datele necesare cercetării au fost culese pe baza chestionarelor

trimise departamentelor de cercetare ale companiilor de brokeraj autorizate de BVB (analiza a

fost efectuată pe baza celor 20 de chestionare returnate din cele 61 trimise). Lucrarea şi-a

propus de asemenea să surprindă percepţia analiştilor financiari români cu privire la rolul

adoptării IFRS în reducerea erorilor de previziune. Majoritatea analiştilor chestionaţi

consideră că adoptarea IFRS va îmbunătăţi semnificativ acurateţea previziunilor. Dintre

caracteristicile IFRS care ar putea contribui la diminuarea erorilor de previziune, analiştii au

indicat în special faptul că adoptarea IFRS contribuie la sporirea comparabilităţii la nivel

internaţional, IFRS-urile conţin cerinţe de publicare extensive şi raportarea financiară

conformă cu IFRS utilizează într-o mai mare măsură valoarea justă (Păşcan, 2012: 285).

Pe baza acestei prezentări detaliate a lucrărilor de specialitate, ne-am propus să analizăm

rezultatele studiilor referitoare la adoptarea IFRS în România, cu accent pe cercetările care au

măsurat efectele trecerii la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor

54

economice care decurg din acest proces. Am urmărit, în principal, obiectivele stabilite de

cercetători, eşantionul analizat, tipul datelor utilizate, perioada inclusă în studiu, metodele de

cercetare şi modelele matematice utilizate de cercetători pentru a măsura calitatea raportărilor

financiare în contextul aplicării IFRS în cazul entităţilor româneşti cotate la BVB, precum şi

rezultatele obţinute în funcţie de metodologia utilizată şi interpretarea rezultatelor.

Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că cercetările dedicate efectelor

adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare sunt într-un stadiu incipient.

Această situaţie poate fi explicată prin faptul că IFRS au fost introduse relativ recent ca bază

pentru raportarea situaţiilor financiare anuale consolidate şi individuale ale entităţilor

româneşti cotate. Pe de altă parte, numărul mic de observaţii disponibile, cauzat de numărul

redus al entităţilor cotate pe segmentul BVB (în iulie 2015, exceptând instituţiile financiare,

un număr total de 79 de entităţi româneşti erau listate pe piaţa reglementată) poate genera

dificultăţi în aplicarea, interpretarea şi validarea modelelor matematice consacrate pe cazul

pieţelor de capital dezvoltate. Remarcăm percepţiile optimiste ale profesioniştilor contabili,

utilizatorilor de informaţii contabile şi managerilor entităţilor cu privire la obţinerea de

beneficii economice ca urmare a adoptării IFRS în România.

Cercetările aplicative care au măsurat calitatea informaţiilor contabile ca urmare a adoptării

IFRS au utilizat, cu preponderenţă, trei metode de operaţionalizare a calităţii: calitatea

prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile şi utilizarea

practicilor de manipulare a rezultatului. Am identificat şi o lucrare care analizează

conservatismul contabil pe cazul entităţilor cotate la BVB, iar concluziile arată că entităţile

sustenabile au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate în

conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al anului 2013, prin faptul au utilizat intens

practicile de conservatism contabil condiţionat (Maşca, 2015a).

Ipoteza că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este

întotdeauna confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti.

Anumite cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a

îmbunătăţit, prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare

consolidate (Tiron-Tudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare

privind riscurile relativ mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe

piaţa de capital a datelor contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă

îndreptată spre asimilarea referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra

relevanţei informaţiilor contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010)

55

şi adoptarea IFRS a avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei

de capital, în perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să

fie asociată cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea

calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita,

2014; Gajevszky, 2014), deşi analiza angajamentelor discreţionare conform reglementărilor

contabile din România şi IFRS nu a condus la identificarea unor diferenţe semnificative (Brad

et al., 2014b). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii

informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate

indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010),

precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012) .

Rezultatele obţinute pe cazul României se suprapun tendinţei pe care am constatat-o la nivel

european, prin analiza realizată asupra literaturii de specialitate care abordează calitatea

raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS la subcapitolul 2.2 al acestei cărţi, în sensul

că nu există un consens privind efectele implementării IFRS asupra îmbunătăţirii

transparenţei, comparabilităţii şi utilităţii informaţiilor contabile. În plus, cercetările viitoare

ar trebui să fie concentrate pe documentarea consecinţelor economice care rezultă din

raportarea financiară în conformitate cu IFRS în cazul entităţilor româneşti.

3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor

contabile9

Adoptarea obligatorie a IFRS în România pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale

ale entităţilor cotate, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, constituie prilej pentru

măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară

(IFRS) sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate; prin urmare, adoptarea IFRS ar

trebui să conducă la îmbunătăţirea calităţii datelor raportate, care ar trebui să devină mai utile

pentru diferitele categorii de utilizatori de informaţii şi, în special, pentru investitori.

Literatura de specialitate prezentată la subcapitolul precedent a evidenţiat faptul că există un

număr limitat de studii care investighează calitatea raportărilor financiare în contextul

adoptării IFRS în România, iar cercetările care au utilizat drept metodologie testarea

relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital se opresc la analiza datelor raportate până în

9 Rezultatele acestui studiu au fost publicate în lucrarea “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on

the value relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 16(2),

2014c, pp. 263-273, autor Păşcan, I.-D.

56

2010, astfel încât nu surprind efectele adoptării obligatorii a IFRS pentru întocmirea situaţiilor

financiare anuale individuale începând cu anul 2012.

În acest context, cercetarea pe care o vom prezenta în cadrul acestui paragraf are drept

obiectiv să testeze dacă adoptarea obligatorie a IFRS în România în 2012 contribuie la

îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare. Pentru a măsura calitatea raportărilor financiare,

am analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile referitoare la capitaluri proprii şi

rezultat raportate pentru perioada 2010-2013 de entităţile româneşti cotate la BVB.

Eşantionul este format din toate entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti,

secţiunea BVB, care trebuie să întocmească situaţii financiare individuale în conformitate cu

IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012. Lista entităţilor obligate să aplice IFRS

la întocmirea situaţiilor financiare individuale începând cu 2012 este cuprinsă în Ordinul MFP

nr. 881 din 2012 (Ministerul Finanţelor Publice, 2012a). Numărul total al acestor entităţi

(după eliminarea instituţiilor financiare) este de 68; însă, am exclus din studiu 4 entităţi

deoarece acestea au fost recent delistate şi, în consecinţă, asocierea dintre preţul acţiunilor şi

datele contabile nu mai este nici relevantă, nici posibil de estimat. Tabelul următor cuprinde

lista entităţilor analizate.

Tabel 2. Prezentarea entităţilor incluse în eşantion

Nr.

crt. Simbol Denumirea entităţii Cod fiscal Judeţ

1. ARS Aerostar S.A. 950531 BC

2. ALR Alro S.A. 1515374 OT

3. ALT Altur S.A. 1520249 OT

4. ALU Alumil Rom Industry S.A. 10042631 B

5. AMO Amonil S.A. 2071105 IL

6. ATB Antibiotice S.A. 1973096 IS

7. ARM Armatura S.A. 199001 CJ

8. ARTE Artego S.A. 2157428 GJ

9. BRM Bermas S.A. 723636 MS

10. BIO Biofarm S.A. 341563 B

11. SPCU Boromir Prod S.A. 1145077 BZ

12. TEL CNTEE Transelectrica 13328043 B

13. CAOR Calipso S.A. 56150 BH

14. CBC Carbochim S.A. 201535 CJ

15. BCM Casa de Bucovina S.A. 10376500 SV

16. CEON Cemacon S.A. 677858 SJ

17. CMCM Comcm S.A. 1868287 CT

18. CMF Comelf S.A. 568656 BN

19. CMP Compa S.A. 788767 SB

57

Nr.

crt. Simbol Denumirea entităţii Cod fiscal Judeţ

20. ENP Compania Energopetrol S.A. 1323700 PH

21. COFI Concefa S.A. 787460 SB

22. COMI Condmag S.A. 1100008 BV

23. CGC Contor Group S.A. 6308493 AR

24. DAFR Dafora S.A. 7203436 SB

25. ELJ Electroaparataj S.A. 51 DB

26. ELGS Electroarges S.A. 156027 AG

27. ELMA Electromagnetica S.A. 414118 B

28. EPT Electroputere S.A. 6312800 DJ

29. RMAH Farmaceutica Remedia S.A. 2115198 HD

30. ECT Grup Industrial Electrocontact S.A. 607321 BT

31. IMP Impact Developer & Contractor S.A. 1553483 IF

32. MECF Mecanica Ceahlau S.A. 2045262 NT

33. MEF Mefin S.A. 1332032 PH

34. MJM MJ Maillis Romania S.A. 6770017 IF

35. OIL Oil Terminal S.A. 2410163 CT

36. OLT Oltchim S.A. 1475261 VL

37. SNP OMV Petrom S.A. 1590082 B

38. PEI Petrolexportimport S.A. 1578364 B

39. PREH Prefab S.A. 1916198 B

40. PPL Prodplast S.A. 108 B

41. RTRA Retrasib S.A. 3906360 SB

42. ROCE Romcarbon S.A. 1158050 BZ

43. RRC Rompetrol Rafinare S.A. 1860712 CT

44. PTR Rompetrol Well Services S.A. 1346607 PH

45. RPH Ropharma S.A. 1962437 BV

46. TGN SNTGN Transgaz S.A. 13068733 SB

47. SNO Sartierul Naval Orsova S.A. 1614734 MH

48. COTR Transilvania Constructii S.A. 199044 CJ

49. STZ Sinteza S.A. 67329 BH

50. SRT Siretul Pascani S.A. 1997826 IS

51. SOCP Socep S.A. 1870767 CT

52. STIB Stirom S.A. 335588 B

53. TRP Teraplast S.A. 3094980 BN

54. ART TMK – Artrom S.A. 1510210 OT

55. TBM Turbomecanica S.A. 3156315 B

56. TUFE Turism Felix S.A. 108526 BH

57. EFO THR Marea Neagra S.A. 2980547 CT

58. UAM UAMT S.A. 54620 BH

59. UCM UCM Resita S.A. 1056654 B

60. UZT Uztel S.A. 1352846 PH

61. VESY Ves S.A. 1223604 MS

62. APC Voestapline Vae Apcarom S.A. 1151753 BZ

63. VNC Vrancart S.A. 1454846 VN

64. SCD Zentiva S.A. 336206 B

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Ordinului MFP nr. 881 din 2012

58

Cercetarea noastră cuprinde perioada 2010-2013. Pentru exerciţiile financiare ale anilor 2010

şi 2011, entităţile analizate au întocmit situaţii financiare anuale individuale în conformitate

cu reglementările contabile româneşti (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055 din

29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene), astfel încât perioada 2010-2011 este denumită în studiul nostru perioada pre-IFRS.

Anii 2012 şi 2013 reprezintă primii doi ani de aplicare obligatorie a IFRS la întocmirea

situaţiilor financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate; astfel, perioada 2012-

2013 este menţionată drept perioada post-IFRS.

Anumite entităţi din eşantion nu au fost listate la secţiunea BVB pe toată perioada analizată

(anterior, acestea au fost listate la secţiunea RASDAQ) şi am exclus din studiu datele aferente

acestor entităţi pentru perioada respectivă. În consecinţă, cercetarea a fost realizată pe un

număr total de 249 observaţii (59 de observaţii pentru anul 2010; 62 pentru anul 2011; 64

pentru anul 2012; 64 pentru anul 2013).

Utilizând o metodologie de cercetare similară unor autori precum Dimitropoulos et al.

(2013), Muller (2014), am analizat impactul adoptării IFRS în România asupra calităţii

informaţiilor contabile prin măsurarea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile. Am

aplicat modelul preţului, care a presupus drept variabilă dependentă preţul de închidere al unei

acţiuni, iar variabilele independente au fost, pe rând, valoarea capitalurilor proprii pe acţiune

şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune. Modelele matematice aplicate sunt

următoarele:

Pit = α0 + α1BVit + εit (1)

Pit = α0 + α1NIit + εit (2)

unde:

Pit reprezintă preţul de închidere al acţiunii entităţii i la sfârşitul anului t;

BVit reprezintă valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (valoarea capitalurilor proprii

ale entităţii i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total

de acţiuni pentru entitatea i la sfârşitul anului t); şi

NIit reprezintă valoarea rezultatului net pe acţiune (valoarea rezultatului net al entităţii

i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total de acţiuni

pentru entitatea i la sfârşitul anului t).

Datele necesare studiului, referitoare la valoarea capitalurilor proprii, valoarea rezultatului

net, preţul de închidere al acţiunilor, numătul total de acţiuni aflate în circulaţie la o anumită

entitate, au fost colectate din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate şi

59

de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (http://bvb.ro/). Valoarea capitalurilor proprii pe

acţiune şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune, au fost calculate în Excel; datele

utilizate pentru determinarea acestor indicatori, precum şi rezultatele obţinute sunt sintetizate

în tabelele prezentate în anexele 1-4 ale acestei cărţi.

Procesarea datelor a fost realizată cu ajutorul softului econometric EViews, iar pentru testarea

obiectivelor am utilizat modelele de regresie liniară simplă şi metoda celor mai mici pătrate

(OLS - Ordinary Least Squares).

Rezultatele cercetării privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate

conform IFRS de entităţile româneşti cotate

Pentru a răspunde obiectivului specific al cercetării noastre, am aplicat cele două modele

matematice pentru fiecare dintre cei patru ani supuşi analizei. Rezultatele sunt sintetizate în

tabelul de mai jos:

Tabel 3. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii

şi rezultatul net pe perioada 2010-2013

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii

2010 2011 2012 2013

α0 -1,230 (-0,464) -1,149 (-0,887) -1,199 (-1,081) -0,494 (-1,082)

α1 0,854*** (11,949) 0,684 *** (21,081) 0,745*** (24,027) 0,668*** (53,596)

Nr. obs. 59 62 64 64

R2 0,715 0,881 0,903 0,979

R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979

F-statistic 142,781*** 444,406*** 577,293*** 2872,559***

Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net

2010 2011 2012 2013

α0 3,497*** (2,730) 0,951*** (2,112) 1,055*** (2,810) 2,105*** (2,716)

α1 8,267*** (27,431) 6,909*** (63,078) 7,732*** (72,901) 6,503*** (30,327)

Nr. obs. 59 62 64 64

R2 0,930 0,985 0,988 0,937

R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936

F-statistic 752,447*** 3978,784*** 5314,622*** 919,701***

*** Semnificativ diferit de 0 la 1%

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Rezultatele estimării modelelor prin metoda celor mai mici pătrate (OLS) prezentate în

Tabelul nr. 3 arată că, pentru ambele modele şi în toţi cei patru ani, coeficientul α1 ataşat

variabilelor independente este pozitiv şi semnificativ diferit de zero la 1%, sugerând că există

o corelaţie pozitivă între valoarea capitalurilor proprii pe acţiune şi preţul acţiunii şi,

respectiv, între valoarea rezultatului net pe acţiune şi preţul acţiunii. Mai mult, aşa cum

menţionează anumiţi cercetători, “o cifră contabilă se consideră a fi relevantă pe piaţa de

60

capital atunci când coeficientul său de regresie (α1) este semnificativ din punct de vedere

statistic” (Filip & Raffournier, 2010: 91). În studiul nostru, rezultatele obţinute pentru

coeficientul α1 arată că atât capitalurile proprii, cât şi rezultatul net raportare de entităţile

româneşti cotate pentru perioada 2010-2013 sunt relevante din perspectiva pieţei de capital.

O altă observaţie importantă care se poate desprinde din tabelul de mai sus o constituie faptul

că, pe toată perioada analizată, puterea explicativă a celor două modele (dată de R2 Ajustat)

este ridicată, sugerând o puternică asociere între datele contabile studiate şi preţul acţiunilor.

Având în vedere că puterea explicativă a unui model econometric este utilizată ca o măsură a

utilităţii pe piaţa de capital şi, prin urmare, a calităţii datelor contabile (Muller, 2014: 980),

studiul nostru a vizat în continuare analiza evoluţiei rezultatelor obţinute pentru R2 Ajustat.

Tabel 4. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind capitalurile proprii

Pre-IFRS Post-IFRS

An 2010 2011 2012 2013

Nr. observaţii 59 62 64 64

R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979

∆ R2 Ajustat x 0,169 0,022 0,078

R2 Ajustat Mediu 0,795 0,940

∆ R2 Ajustat Mediu 0,145

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Tabel 5. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind rezultatul net

Pre-IFRS Post-IFRS

An 2010 2011 2012 2013

Nr. observaţii 59 62 64 64

R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936

∆ R2 Ajustat x 0,057 0,03 -0,052

R2 Ajustat Mediu 0,957 0,962

∆ R2 Ajustat Mediu 0,005

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Rezultatele prezentate în Tabelul nr. 4 arată că relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile

privind capitalurile proprii este în creştere de la an la an. Cea mai importantă creştere (de

16,9%) este înregistrată în anul 2011. Adoptarea IFRS în 2012 contribuie la îmbunătăţirea

calităţii capitalurilor proprii, care creşte cu 2,2% în 2012 şi cu 7,8% în 2013. În medie, în

perioada post-IFRS, relevanţa informaţiilor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai

mare decât în perioada pre-IFRS. Aceste rezultate demonstrează că adoptarea IFRS determină

61

creşterea calităţii informaţiilor contabile (exprimate prin valoarea capitalurilor proprii)

raportate în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate.

Tabelul nr. 5 prezintă evoluţia relevanţei rezultatului net pe acţiune, în decursul perioadei

2010-2013. Rezultatele sunt în principal similare cu cele obţinute în cazul analizei datelor

privind capitalurile proprii. În medie, se constată de asemenea o creştere a calităţii rezultatului

net în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS, însă această creştere de doar

0,5% ar putea să nu fie semnificativă din punct de vedere statistic. Cea mai importantă

creştere a relevanţei datelor privind rezultatul net (de 5,7%) o regăsim tot în 2011, similar

rezultelor descrise pentru capitaluri proprii.

Considerăm că această creştere importantă a relevanţei datelor contabile privind capitalurile

proprii şi rezultatul net înregistrată în anul 2011 poate fi explicată cu referire la legislaţia în

domeniul contabilităţii din acea perioadă. O reglementare emisă în iulie 2010 de Banca

Naţională a României solicită instituţiilor de credit să ţină evidenţa contabilă şi să

întocmească situaţiile financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, începând cu data

de 1 ianuarie 2012 (Banca Naţională a României, 2010a). De asemenea, conform unei

reglementări din 2011, entităţile autorizate şi supravegheate de CNVM (recent reorganizat în

ASF) trebuie să întocmească, în scopuri informative, un set adiţional de situaţii financiare în

conformitate cu IFRS (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a). În aceste condiţii,

considerăm că entităţile româneşti cotate au început să se pregătească pentru tranziţia la IFRS,

şi-au aliniat practicile contabile cu cele permise de IFRS, iar pe de altă parte investitorii,

anticipând posibilele schimbări care urmau să aibă loc în reglementările contabile, au fost mai

încrezători în calitatea informaţiilor contabile. Aceasta ar putea fi şi explicaţia pentru creşterea

relativ mică a calităţii informaţiilor contabile înregistrată în anul 2012, după adoptarea IFRS,

comparativ cu 2011, anul ultimelor raportări în conformitate cu reglementările contabile

româneşti.

Comparând rezultatele prezentate în tabelele 4 şi 5, putem constata că, de-a lungul perioadei

analizate, creşterea relevanţei rezultatului net este mai mică decât creşterea relevanţei

capitalurilor proprii. Pentru a explica aceste rezultate, ne vom referi la concluziile unui studiu

privind efectele adoptării obligatorii a IFRS în 2012 asupra rezultatului net şi capitalurilor

proprii în cazul entităţilor româneşti cotate. Astfel, Neag (2014) a constatat că dintre cele

65 de entităţi româneşti cotate analizate, un număr mare (19 entităţi, reprezentând în jur de

30% din entităţile incluse în eşantion) nu a prezentat diferenţe între rezultatul net raportat în

conformitate cu reglementarea contabilă din România şi rezultatul net raportat în conformitate

62

cu IFRS. Autoarea a prezentat şi posibile explicaţii ale acestor constatări surprinzătoare,

referitoare la o posibilă lipsă a conformităţii în aplicarea IFRS sau la faptul că, în ultimii ani,

reglementarea contabilă din România a fost modificată şi multe tratamente contabile au

devenit conforme cu IFRS.

Suntem şi noi de părere că adoptarea IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale

nu generează modificări importante ale calităţii informaţiilor contabile publicate de entităţile

româneşti cotate (măsurată prin relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital) deoarece

etapele reformei contabilităţii din România au contribuit la o anumită conformitate a

reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS. Pe de altă parte, considerăm că

entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să aplice acele politici

contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt permise şi de IFRS.

Pentru a testa validitatea (robusteţea) rezultatelor pe care le-am obţinut, am exclus din

eşantion entităţile româneşti cotate care sunt societăţi-mamă şi am estimat din nou cele două

modele pe numărul rămas de observaţii (201 observaţii). Motivăm acest demers prin referire

la una dintre specificităţile Bursei de Valori din Bucureşti, care constă în faptul că cea mai

mare parte a entităţilor cotate nu sunt societăţi-mamă; în schimb, pe pieţele de capital

europene dezvoltate, majoritatea entităţilor cotate deţin una sau mai mult filiale. Concret, din

numărul total de 64 de entităţi incluse în eşantionul nostru, 12 sunt societăţi-mamă şi, prin

urmare, au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate. În plus, aşa cum am prezentat

în capitolul 1 al acestei cărţi, începând cu 2007, anul în care România a devenit stat membru

al Uniunii Europene, entităţile româneşti cotate trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare

consolidate în conformitate cu IFRS, pentru a se supune Regulamentului IAS din 2002 al

Consiliului European. Cu alte cuvinte, cele 12 entităţi româneşti cotate au adoptat IFRS

pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate începând cu anul 2007 şi pentru întocmirea

situaţiilor financiare individuale începând cu anul 2012. Ne întrebăm dacă, în cazul acestor

12 entităţi, situaţiile financiare individuale întocmite conform IFRS ar putea să aducă

informaţii contabile mai utile sau superior calitative comparativ cu cele deja raportate

conform IFRS încă din 2007 şi disponibile prin intermediul situaţiilor financiare consolidate?

Din moment ce informaţii contabile conforme cu IFRS sunt disponibile investitorilor

începând cu 2007, ce noutăţi ar putea să aducă raportarea situaţiilor financiare individuale în

conformitate cu IFRS începând cu 2012?

Considerăm că, pentru cele 12 entităţi româneşti cotate, raportarea situaţiilor financiare

individuale ale anilor 2012 şi 2013 în conformitate cu IFRS nu generează creşterea calităţii

63

informaţiilor contabile. Astfel, excluzând cele 12 entităţi din eşantion, ne aşteptăm ca

rezultatele regresiilor să fie similare cu cele obţinute pentru întreg eşantionul.

În tabelul următor am prezentat rezultatele celor două regresii, obţinute după excluderea din

eşantion a societăţilor-mamă, pe un număr de 201 observaţii rămase.

Tabel 6. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii

şi rezultatul net – după eliminarea societăţilor-mamă

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii

2010 2011 2012 2013

α0 -1,410 (-0,421) -1,394 (-0,867) -1,351 (-1,001) -0,572 (-1,072)

α1 0,858*** (10,581) 0,687*** (18,866) 0,751*** (21,913) 0,671*** (50,774)

Nr. obs. 47 50 52 52

R2 0,713 0,881 0,906 0,981

R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 0,981

F-statistic 111,959*** 355,911*** 480,160*** 2577,959***

Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net

2010 2011 2012 2013

α0 3,931 (2,541) 0,942 (1,936) 0,689 (1,974) 2,106 (2,356)

α1 8,270*** (25,437) 6,915*** (64,920) 7,771*** (87,266) 6,571*** (29,192)

Nr. obs. 47 50 52 52

R2 0,935 0,989 0,993 0,945

R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 0,943

F-statistic 647,060*** 4214,588*** 7615,368*** 852,163***

*** Semnificativ diferit de 0 la 1%

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Similar rezultatelor obţinute pentru întreg eşantionul, datele sintetizate în tabelul nr. 6

indică îmbunătăţirea relevanţei valorilor capitalurilor proprii şi rezultatului net pe perioada

2010-2013.

Pentru a testa afirmaţia noastră de mai sus, referitoare la faptul că pentru cele 12 entităţi

româneşti cotate, care au întocmit situaţii financiare consolidate în conformitate cu IFRS

începând cu anul 2007, raportarea situaţiilor financiare individuale ale anilor 2012 şi 2013 pe

baza IFRS nu determină creşterea calităţii informaţiilor contabile, am comparat rezultatele

celor două regresii liniare obţinute pentru întreg eşantionul cu cele obţinute pentru eşantionul

rezultat după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă. Am urmărit în special

evoluţia utilităţii datelor contabile în perioada analizată, măsurată cu ajutorul puterii

explicative a modelelor econometrice aplicate (R2 Ajustat). Rezultatele acestei comparaţii sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

64

Tabel 7. Evoluţia relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile – întreg eşantionul

versus eşantion după eliminarea societăţilor-mamă

Pre-IFRS Post-IFRS

An 2010 2011 2012 2013

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii

Întreg eşantionul (A)

R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979

R2 Ajustat Mediu 0,795 0,940

∆ R2 Ajustat Mediu 0,145

Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B)

R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 0,981

R2 Ajustat Mediu 0,793 0,943

∆ R2 Ajustat Mediu 0,150

Diferenţe (B) – (A) 0,005

Ecuaţia (1) Variabila independentă: Rezultat net

Întreg eşantionul (A)

R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936

R2 Ajustat Mediu 0,957 0,962

∆ R2 Ajustat Mediu 0,005

Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B)

R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 0,943

R2 Ajustat Mediu 0,962 0,968

∆ R2 Ajustat Mediu 0,006

Diferenţe (B) – (A) 0,001

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Conform rezultatelor prezentate în tabelul nr. 7, creşterea calităţii informaţiilor privind

capitalurile proprii în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS este cu 0,5 puncte

procentuale mai mare pentru eşantionul obţinut după eliminarea societăţilor-mamă decât

pentru întreg eşantionul. Rezultate similare se înregistrează şi în cazul informaţiilor privind

rezultatul net, această creştere fiind cu doar 0,1 puncte procentuale mai mare. Considerăm că

diferenţele obţinute între cele două eşantioane analizate nu sunt semnificative din punct de

vedere statistic şi afirmaţia noastră este validată prin testele pe care le-am efectuat.

Concluzii ale analizei privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate

conform IFRS de entităţile româneşti cotate

Cercetarea pe care am realizat-o arată că, în medie, în România, în perioada post-IFRS,

relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai mare

decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România contribuie la creşterea

65

calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare individuale (atunci când

analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea, calitatea datelor privind

rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS comparativ cu perioada

pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din punct de vedere statistic.

Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din eşantion societăţile-mamă,

datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS încă

din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la informaţii contabile întocmite în

conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate.

Rezultatele acestui studiu trebuie analizate cu precauţie, din cauza potenţialelor limite ale

cercetării, pe care le sintetizăm în continuare. Una dintre limite se referă la faptul că anumite

entităţi incluse în eşantion au aplicat voluntar IFRS la întocmirea situaţiilor financiare

individuale şi astfel au prezentat informaţii contabile în conformitate cu IFRS înainte de 2012,

anul adoptării obligatorii a IFRS. Pentru aceste entităţi, este de aşteptat ca adoptarea

obligatorie a IFRS din anul 2012 să nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor

contabile. Excluderea acestor entităţi din eşantion ar putea conduce la rezultate mai fidele

pentru obiectivul pe care l-am propus. O altă limită a studiului nostru ar putea fi legată de

faptul că anumite entităţi analizate au raportat valori negative pentru capitaluri proprii şi/sau

pentru rezultat net. S-ar putea ca analiza noastră să fie îmbunătăţită dacă pierderile ar fi

eliminate, iar asocierea dintre datele contabile şi preţul acţiunilor ar fi testată doar pentru

valori pozitive.

3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB

în contextul adoptării IFRS10

Recenta adoptare a IFRS în România a constituit prilej pentru cercetători de a analiza efectele

tranziţiei la IFRS asupra procesului de raportare financiară în cadrul entităţilor româneşti

cotate. Urmând direcţiile de cercetare existente la nivel internaţional şi utilizând metodele de

cercetare bine cunoscute care testează calitatea datelor contabile raportate în conformitate cu

10 Această cercetare a fost prezentată de Păşcan, I.-D. (2015) în lucrarea cu titlul „Cercetări privind calitatea

rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, cel de-al doilea

seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă

în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”

POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti

66

IFRS, cercetătorii au analizat dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la îmbunătăţirea

calităţii datelor contabile.

Cele mai multe dintre lucrările analizate în cadrul subcapitolului 3.1 al acestei cărţi au utilizat

modele matematice pentru a testa creşterea calităţii rezultatului net raportat în conformitate cu

IFRS, precum cele referitoare la netezirea rezultatului sau angajamentele discreţionare. Însă,

alături de faptul că anumite rezultate obţinute de cercetători nu au putut fi validate din punct

de vedere statistic (Brad et al., 2014b), aceste studii au prezentat drept limite, de cele mai

multe ori, dimensiunea redusă a eşantionului şi prin urmare, numărul mic de observaţii

(Takacs, 2012). Considerăm că numărul mic al entităţilor cotate la BVB, precum şi

eterogenitatea acestora (în ceea ce priveşte domeniul de activitate, mărimea acestora, natura

rezultatului – profit/pierdere) ar putea face dificilă sau mai puţin relevantă testarea unor

modele matematice conturate pe cazul unor burse dezvoltate. Pe de altă parte, numărul mic de

entităţi listate pe BVB ar putea fi transformat într-un avantaj pentru cercetătorii care au acest

domeniu de interes, prin faptul că au posibilitatea de a analiza trăsături specifice fiecărei

entităţi şi modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi

performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile.

În acest context, obiectivul general al cercetării pe care o vom prezenta în cadrul acestui

paragraf este de a analiza dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la creşterea calităţii

rezultatului publicat în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti care au

obligaţia de a adopta IFRS începând cu anul 2012.

Metodologia de cercetare: pentru îndeplinirea obiectivului stabilit, am avut în vedere studiul

amănunţit al Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale

îmbunătăţirii calităţii rezultatului net ca urmare a aplicării IFRS. Concret, am analizat Notele

explicative din raportările anuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, întocmite pentru anii

2011 (reglementări contabile româneşti - RAR), 2012 (anul trecerii la IFRS şi prezentarea

efectelor tranziţiei), 2013 şi 2014 (IFRS), pentru a identifica indicii ale îmbunătăţirii calităţii

rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS.

În ceea ce priveşte eşantionul, în această lucrare au fost analizate entităţile cotate la BVB din

domeniul farmaceutic (entităţi cu cod CAEN din subgrupa 21 “Fabricarea produselor

farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice”), respectiv Antibiotice SA (ATB),

Biofarm SA (BIO) şi Zentiva SA (SCD).

67

Datele necesare studiului au fost culese manual din raportările anuale, disponibile pe site-ul

BVB sau pe site-urile entităţilor analizate. O metodologie similară a fost utilizată de Nichols

et al. (2012), care au studiat modificările raportării pe segmente în cazul celor mai mari

entităţi europene (blue chips), ca urmare a implementării standardului revizuit IFRS 8

„Segmente operaţionale”.

Pentru a răspunde obiectivului general al cercetării noastre, am avut în vedere identificarea şi

analiza următoarelor elemente care ar putea să indice dacă, în România, tranziţia la IFRS a

contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat:

tipul opiniei de audit;

numărul de pagini ale raportărilor anuale (o creştere a numărului de pagini ar putea

reprezenta un indiciu privind creşterea transparenţei datelor prezentate şi, prin urmare,

îmbunătăţirea calităţii acestora);

modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra rezultatului net, ca

urmare a trecerii la IFRS;

decizia de a aplica anticipat standarde sau interpretări noi, cu impact asupra măsurării

performanţei (aceasta putând sugera interesul pentru a raporta date mai calitative,

conforme cu noile modificări ale referenţialului internaţional);

schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra rezultatului net – decizia

conducerii entităţii de a schimba anumite politici contabile ar trebui să urmărească o

prezentare mai fidelă a realităţii economice din cadrul entităţii respective, incluzând şi

rezultatul net.

Rezultatele analizei

Primele situaţii financiare anuale individuale întocmite în conformitate cu IFRS pentru anul

2012 au inclus şi date comparative pentru anul 2011, retratate pe baza prevederilor IFRS.

Astfel, pentru entităţile analizate, utilizând date aferente exerciţiului financiar 2011 din

primele situaţii financiare conforme cu IFRS raportate pentru anul 2012 şi din ultimele situaţii

financiare conforme cu reglementările contabile din România (RAR) întocmite pentru anul

2011, am avut posibilitatea de a realiza o comparaţie între rezultatul net raportat pe baza celor

două referenţiale contabile, pentru aceeaşi perioadă de timp (anul 2011). Rezultatele sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

68

Tabel 8. Comparaţie între rezultatul net RAR şi rezultatul net IFRS

Entitate Rezultat net

RAR 2011

Rezultat net

IFRS 2011

Modificare

absolută

Modificare

relativă

Antibiotice SA 20.298.909 lei 20.196.416 lei (102.493) lei (0,5049)%

Biofarm SA 14.220.788 lei 14.220.788 lei 0 lei 0%

Zentiva SA 33.857.309 lei 34.177.108 lei (319.799) lei (0,9445)%

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

În cazul entităţii Biofarm SA, există diferenţe pentru anul 2012 între rezultatul net conform

RAR şi cel conform IFRS, modificarea absolută fiind de (56.153) lei, reprezentând în termeni

relativi o diminuare cu 0,2676% a rezultatului net conform IFRS faţă de cel raportat conform

RAR.

În continuare am sintetizat informaţiile culese din raportările financiare ale entităţilor

analizate, întocmite pentru anii 2011-2014, care ar putea indica îmbunătăţirea calităţii

rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS în România.

Tabel 9. Sinteză a informaţiilor culese din raportările financiare ale entităţilor analizate

Entitate Informaţii 2011 2012 2013 2014

ATB

Opinie audit fără rezerve cu rezerve cu rezerve cu rezerve

Nr. pag. raport

anual 64 91 97 81

Modificări

metode şi

estimări

contabile la

trecerea la IFRS

• modificare politici contabile

evaluare stoc produse finite;

• modificare politici contabile

imobilizări corporale (utilizare

valoare justă drept cost presupus

la data tranziţiei);

• variaţie provizion calcule

actuariale;

• cheltuieli impozit amânat

(urmare a retratărilor)

- -

Aplicare

anticipată

standarde noi

- Nu Nu -

Schimbări

voluntare politici

contabile

Nu Nu Nu Nu

69

Entitate Informaţii 2011 2012 2013 2014

BIO

Opinie audit fără rezerve fără rezerve fără rezerve fără rezerve

Nr. pag. raport

anual 59 84 82 84

Modificări

metode şi

estimări

contabile la

trecerea la IFRS

• depreciere imobilizări corporale

(utilizare valoare justa drept cost

presupus la data tranziţiei);

• ajustare cheltuială recalculată

conform IFRS

- -

Aplicare

anticipată

standarde noi

- Nu Nu Nu

Schimbări

voluntare politici

contabile

Nu Nu Nu Nu

SCD

Opinie audit fără rezerve fără rezerve fără rezerve fără rezerve

Nr. pag. raport

anual 8311 78 70 71

Modificări

metode şi

estimări

contabile la

trecerea la IFRS

• reclasificarea anumitor elemente

de venituri şi cheltuieli conform

cerinţelor IFRS;

• reclasificarea unor cheltuieli cu

beneficiile angajaţilor (87.000

lei) la alte elemente ale

rezultatului global

- -

Aplicare

anticipată

standarde noi

- Nu Nu Nu

Schimbări

voluntare politici

contabile

Nu Nu Nu Nu

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Informaţiile cuprinse în tabelul de mai sus pot fi interpretate în raport cu obiectivul general al

acestui studiu, astfel:

Se constată creşterea numărului de pagini al raportărilor anuale începând cu anul 2012,

respectiv anul trecerii la IFRS; această creştere ar putea sugera preocupări ale

entităţilor româneşti cu privire la creşterea transparenţei informaţiilor contabile; însă, o

analiză atentă a notelor explicative la situaţiile financiare anuale arată că sunt detaliate

11 Numărul mare de pagini cuprinse în raportările anuale ale entităţii Zentiva SA întocmite conform

reglementărilor contabile din România pentru anul 2011 se explică prin faptul că notele explicative sunt

prezentate atât în limba română, cât şi în limba engleză.

70

aspecte teoretice generale referitoare la politicile contabile conforme cu IFRS aplicate,

fără a explica modul concret în care acestea sunt puse în operă la nivelul entităţii.

Cu excepţia uneia dintre entităţile analizate (Antibiotice SA), auditorii au exprimat

opinie de audit fără rezerve, pe toată perioada inclusă în studiu; am remarcat de

asemenea că niciuna dintre entităţi nu şi-a schimbat auditorul în cursul perioadei

analizate. În cazul entităţii Antibiotice SA, începând cu anul 2012 auditorul a exprimat

o opinie de audit cu rezerve, motivată prin faptul că situaţiile financiare includ costuri

cu servicii achiziţionare pentru care nu se poate cuantifica nivelul reducerilor

comerciale incluse în acestea şi, prin urmare, nu se poate estima impactul în Situaţia

rezultatului global.

Principalele modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra

rezultatului net, ca urmare a trecerii la IFRS au fost legate de: modificarea politicii

contabile privind imobilizările corporale (utilizarea valorii juste drept cost presupus la

data tranziţiei); reclasificarea anumitor elemente de venituri şi cheltuieli conform

cerinţelor IFRS; recunoaşterea cheltuielii cu impozitul amânat, ca urmare a retratărilor

efectuate. Însă, aşa cum se poate observa şi din tabelul nr. 8, considerăm că aceste

modificări au avut un impact limitat asupra rezultatului net raportat în conformitate

cu IFRS.

În perioada 2012-2014, entităţile analizate au decis să nu aplice anticipat standarde sau

interpretări noi, cu impact asupra măsurării performanţei; în plus, informaţiile

prezentate în notele explicative arată că modificările standardelor internaţionale nu

afectează poziţia financiară sau performanţa entităţilor raportoare.

Nu am identificat schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra

rezultatului net în situaţiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS în cazul

entităţilor incluse în eşantion.

Concluziile analizei privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în

contextul adoptării IFRS

Prin intermediul acestui studiu ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea

arăta că în România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului publicat de

entităţile cotate la BVB. Metodologia utilizată şi rezultatele obţinute indică însă faptul că

adoptarea IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările

71

metodelor sau estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu

litera, dar nu şi cu spiritul IFRS.

În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau

tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. În acest mod se poate justifica numărul

redus al modificărilor de metode contabile, ca urmare a trecerii la IFRS. Pe de altă parte,

există posibilitatea ca entităţile analizate să nu fie interesate de informaţii contabile conforme

cu IFRS, astfel încât tranziţia la IFRS este considerată o obligaţie legală, şi nu un proces

pozitiv care ar putea genera beneficii în favoarea entităţii respective, prin creşterea calităţii

informaţiilor raportate.

Cercetarea va fi extinsă asupra entităţilor româneşti care au prezentat diferenţe între rezultatul

net conform RAR şi cel conform IFRS, pentru a analiza trăsături specifice fiecărei entităţi şi

modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi

performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile.

72

4. Concluzii

Cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect

POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi

postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” a avut drept obiectiv general să

testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul 2012 a

contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile româneşti

cotate la BVB. Rezultatele obţinute pe parcursul programului postdoctoral în corelaţie cu

obiectivul general şi cu obiectivele specifice stabilite, prezentate pe parcursul acestei lucrari,

sunt sintetizate în continuare.

În contextul actual care caracterizează economia mondială (expansiunea tranzacţiilor

internaţionale, creşterea rolului pieţelor financiare, creşterea investiţiilor străine directe,

creşterea numărului de corporaţii multinaţionale), abordările conceptuale din primul capitol al

cărţii ne-au permis să conturăm necesitatea introducerii şi aplicării standardelor internaţionale

de raportare financiară pe scară largă la nivel internaţional, referitoare la imperativul de a

asigura comunicarea unor informaţii contabile relevante, transparente, comparabile, într-un

limbaj contabil comun, inteligibil pentru investitori transnaţionali şi pentru toate categoriile de

utilizatori ai raportărilor financiare. De asemenea, având în vedere faptul că procesul de

globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este de aşteptat ca argumentele în favoarea

adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea IFRS să fie extinsă, iar IFRS să devină

limbajul global al afacerilor.

Pe baza prezentării etapelor adoptării IFRS în România, am remarcat faptul că reglementările

contabile îndreptate spre realizarea conformităţii datelor contabile raportate de entităţile de

interes public cu standardele internaţionale au înregistrat modificări semnificative, într-o

perioadă de timp relativ scurtă. Concret, în 1999 s-a vorbit pentru prima dată despre standarde

internaţionale de contabilitate în reglementările contabile din România, iar în perioada 2001-

2005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile armonizate cu

standardele internaţionale de contabilitate (Albu et al., 2014); însă, conformitatea cu spiritul

standardelor internaţionale a fost pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei

conştientizări a importanţei şi efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al

utilizatorilor de informaţii contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în

73

domeniul adoptării IFRS are mai mult succes, datorită faptului că entităţile româneşti care au

obligaţia de a-şi prezenta raportările financiare în conformitate cu IFRS (instituţii financiare,

entităţi listate pe piaţa reglementată, entităţi reglementate şi supravegheate de ASF, anumite

entităţi cu capital de stat) înţeleg utilitatea şi beneficiile acestui demers, având în acelaşi timp

pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare.

Cercetarea calitativă prezentată în capitolul al doilea al acestei cărţi a constituit prilej pentru

definirea conceptului de calitate asociat informaţiilor contabile, cunoaşterea celor mai des

utilizate modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, sintetizarea experienţelor

europene privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare, precum şi

pentru analiza premiselor şi consecinţelor economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor

financiare ca urmare a adoptării IFRS.

Lucrările de specialitate analizate arată că pentru a defini calitatea datelor contabile,

cercetătorii fac referire cel mai adesea la elemente precum reprezentarea fidelă a informaţiilor

comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea informaţiilor contabile în luarea

deciziilor de investiţii, creditare etc, măsura în care informaţiile din situaţiile financiare

reflectă realitatea economică, comparabilitate. În opinia noastră, informaţiile contabile

calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate şi adaptate

specificului entităţii, redau realitatea economică a tranzacţiilor derulate, în mod transparent,

coerent şi inteligibil.

Pentru a măsura calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii au dezvoltat şi au testat mai

multe modele matematice pe care, pe baza analizei literaturii, le-am încadrat în şase categorii:

calitatea prezentării de informaţii, relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, relevanţa

datelor contabile pentru deciziile de creditare, utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a

rezultatului, oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil.

Pe baza cercetării realizate pentru identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii

raportărilor financiare la nivel european, putem concluziona că rezultatele obţinute de

cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care adoptarea standardelor

internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile publicate; anumite

studii arată că informaţiile contabile raportate în conformitate cu IFRS sunt mai calitative

decât cele raportate pe baza standardelor contabile locale utilizate anterior, însă există şi studii

care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare sau au

obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative din punct de vedere statistic privind calitatea

informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS. Rezultatele diferite privind

74

îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS sunt explicate în literatură

prin prezentarea unor factori determinanţi ai calităţii care, alături de adoptarea IFRS,

accentuează calitatea raportărilor financiare. Aceşti factori se referă, în principal, la calitatea

standardelor IFRS în raport cu calitatea standardelor locale aplicate anterior şi eficacitatea

mecanismelor de adoptare, sistemul juridic şi politic al unei ţări, precum şi motivaţiile pe care

le au entităţile atunci când raportează informaţii contabile pe baza IFRS.

În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare trebuie

interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii raportoare şi ale ţării în care aceasta

îşi desfăşoară activitatea.

Pe de altă parte, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a

măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm pe baza

cercetării realizate că niciunul dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de

modele diferite generând rezultate divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi

perioadă şi pe baza aceloraşi date.

Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare

este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea

consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare

asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel

macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate.

Înainte de a măsura efectele adoptării obligatorii a IFRS în România asupra calităţii

raportărilor financiare, am realizat o trecere în revistă a principalelor studii referitoare la

aplicarea IFRS în România. Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că

cercetările dedicate efectelor adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare

sunt într-un stadiu incipient. Cercetările aplicative analizate care au măsurat calitatea

informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS au aplicat, cu preponderenţă, trei metode

de operaţionalizare a calităţii: calitatea prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a

datelor contabile şi utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului. Similar tendinţei pe care

am regăsit-o la nivel european, studiul nostru a relevat că ipoteza potrivit căreia adoptarea

IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este întotdeauna

confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti. Anumite

cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a îmbunătăţit,

prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare consolidate (Tiron-

Tudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare privind riscurile relativ

75

mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor

contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă îndreptată spre asimilarea

referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra relevanţei informaţiilor

contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010) şi adoptarea IFRS a

avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital, în

perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să fie asociată

cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea calităţii

raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita, 2014;

Gajevszky, 2014). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii

informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate

indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010),

precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012).

Cercetarea cantitativă pe care am realizat-o pentru a testa relevanţa pe piaţa de capital a

datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate a arătat că, în medie,

în perioada post-IFRS, relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este

cu 14,5% mai mare decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România

contribuie la creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare

individuale (atunci când analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea,

calitatea datelor privind rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS

comparativ cu perioada pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din

punct de vedere statistic. Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din

eşantion societăţile-mamă, datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare

consolidate conforme cu IFRS încă din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la

informaţii contabile întocmite în conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate.

Pentru a analiza calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul

adoptării IFRS, ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea arăta că în

România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului. Rezultatele obţinute

pe cazul celor trei entităţi analizate pe perioada 2010-2014 indică însă faptul că adoptarea

IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările metodelor sau

estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu litera, dar nu şi

cu spiritul IFRS.

În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau

tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. Pe de altă parte, anumite entităţi româneşti

76

cotate ar putea să nu fie interesate de informaţii contabile conforme cu IFRS, considerând

tranziţia la IFRS ca fiind o obligaţie legală, şi nu un proces pozitiv care ar putea genera

creşterea calităţii informaţiilor raportate. Trecerea la IFRS nu a fost generată de solicitări de

informaţii contabile calitative din partea utilizatorilor de informaţii, ci a reprezentat calea

firească de urmat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană; devenind stat membru al

UE în 2007, România a trebuit să aplice Regulamentul din 2002 privind utilizarea IFRS

pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate ale entităţilor cotate.

Cercetările realizate ne conduc spre concluzia că adoptarea IFRS în România pentru

întocmirea situaţiilor financiare individuale nu generează modificări importante ale calităţii

informaţiilor contabile publicate de entităţile cotate. În opinia noastră, aceste rezultate pot fi

explicate cu referire la etapele reformei contabilităţii din România, care au contribuit la o

anumită conformitate a reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS; pe de altă

parte, considerăm că entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să

aplice acele politici contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt

permise şi de IFRS. Şi totuşi, consecinţele economice ale trecerii la IFRS trebuie investigate

prin cercetări viitoare, deoarece reprezintă cea mai bună modalitate de a aprecia beneficiile

reale ale adoptării IFRS în România.

77

Surse bibliografice

Albu, N., Albu, C., Bunea, S., Calu, D.A. & Gîrbină, M. (2011) “A story about IAS/IFRS

implementation in Romania”, Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. 1(1):

76 -100

Albu, N., Vasile, L. G., Albu, C. N. & Mateescu, R. (2014) „Transparency and quality of

financial disclosures. The case of Romanian listed companies”, Theoretical Journal of

Accounting, vol. 78 (134): 7-24

Ahmed, A. S., Neel, M. & Wang, D. (2013) “Does Mandatory Adoption of IFRS Improve

Accounting Quality? Preliminary Evidence”, Contemporary Accounting Research, vol.

30 (4): 1344-1372

Amiram, D. (2012) “Financial Information Globalization and Foreign Investment Decisions”,

Journal of International Accounting Research, vol. 11 (2): 57-81

Autoritatea de Supraveghere Financiară (2014) Instrucţiunea nr. 2 din 6 august 2014 privind

aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară de către entităţile

autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din

Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 593 din 8 august 2014

Autoritatea de Supraveghere Financiară (2015) Instrucţiunea nr.1/2015 pentru modificarea şi

completarea Instrucţiunii nr. 2/2014 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de

Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de

Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor

Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 343 din 19 mai 2015

Balaciu, D. (2012) Contabilitate creativă, Editura Universităţii din Oradea

Banca Naţională a României (2010a) Ordin nr. 9 din 16 iulie 2010 privind aplicarea

Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile de credit, ca

bază a contabilităţii şi pentru întocmirea de situaţii financiare anuale individuale,

începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 535

partea I din 30 iulie 2010

Banca Naţională a României (2010b) Ordin nr. 27 din 16 decembrie 2010 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare

Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial nr. 890 partea

I din 30 decembrie 2010

78

Barth, M. E., Landsman, W. R. & Lang, M. H. (2008) “International accounting standards

and accounting quality”, Journal of Accounting Research, vol. 46(3): 467-498

Basu, S. (1997) “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”,

Journal of Accounting and Economics, vol. 24: 3-37

Bertoni, M., Cristea, Ş. & De Rosa, B. (2007) “Provocări în procesul de armonizare din

România şi Italia”, Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, vol. 3: 34-41

Bircea, I. & Ştefănescu, D. (2011) Statistică şi analiză economico-financiară, Editura

Universităţii Petru Maior, Tîrgu Mureş

Bouchareb, M., Ajina, A. & Souid, S. (2014) “Does the Adoption of IAS/IFRS with a Strong

Governance Mechanism Can Deter Earnings Management?” International Journal of

Academic Research in Economics and Management Sciences, vol. 3(1): 264-282

Boumediene, E., Boumediene, S. L. & Nafti, O. (2014) “Impact of Adopting IAS-IFRS on the

Handling of Accounting Data: The Case of France”, The Journal of Applied Business

Research, vol. 30(4): 1239-1252

Brad, L., Dobre, F., Turlea, C. & Braşoveanu, I. V. (2014a) “The impact of IFRS adoption in

Romania upon the earnings management of the Bucharest Stick Exchange entities”,

Procedia Economics and Finance, vol. 15: 871-876

Brad, L., Dobre, F. & Ciobanu, R. (2014b) “Evidence of no difference between the values of

discretional accruals computed using the Romanian accounting standards and the

international financial reporting standards”, 9th International Conference Accounting

and Management Information Systems AMIS 2014: 556-567

Breton, G. & Stolowy, H. (2000) A Framework for the Classification of Accounts

Manipulations, HEC Accounting & Management Control Working Paper No. 708/2000,

disponibil on line pe SSRN: http://ssrn.com/abstract=263290 sau

http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.263290

Brown, S. & Hillegeist, S. A. (2007) “How Disclosure Quality Affects the Level of

Information Asymmetry”, Review of Accounting Studies, vol. 12: 1-53

Brüggemann,U., Hitz, J-M. & Sellhorn, T. (2013) „Intended and Unintended Consequences of

Mandatory IFRS Adoption: A Review of Extant Evidence and Suggestions for Future

Research”, European Accounting Review, vol. 22 (1): 1-37

Bunea, Ş. (2006) “Analiza impactului procesului de convergenţă contabilă asupra evoluţiei

unor sisteme contabile naţionale şi învăţăminte pentru România”, Congresul al XVI-lea

al profesiei contabile din România: 201-216

Bursa de Valori Bucureşti (2015) http://www.bvb.ro

79

Calu, D., Olimid, L., Dumitru, M. & Avram, V. (2010) “Une évaluation des effets de la

thanatogénèse dans la comptabilité roumaine”, Crises et nouvelles problématiques de la

Valeur, Nice, Franţa, 20 pag., disponibil on line pe http://halshs.archives-

ouvertes.fr/docs/00/48/42/91/PDF/p152.pdf

Carp, M. (2015) “Impactul trecerii la IFRS asupra calităţii rezultatelor raportate de companiile

româneşti cotate”, Audit financiar, vol. 8(128): 17-31

Chen, H., Tang, Q., Jiang, Y. & Lin, Z. (2010) “The role of International Financial Reporting

Standards in accounting quality: Evidence from the European Union”, Journal of

International Financial Management & Accounting, vol. 21(3): 1-57

Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2007) “Cross-sectional variation in the economic

consequences of international accounting harmonization: The case of mandatory IFRS

adoption in the UK”, The International Journal of Accounting, vol. 42: 341–379

Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2008) “Incentives or standards: What determines

accounting quality changes around IFRS adoption?”, working paper, disponibil on line

pe https://research.mbs.ac.uk/investmentrisk/Portals/0/docs/ChristensenLeeWalker

2008-IncentivesStandards.pdf

Comisia Europeană (2002) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de

contabilitate, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene JO L 243, 11.09.2002,

disponibil on line pe http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=

CONSLEG:2002R1606:20080410:RO:PDF

Comisia Europeană (2013) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului

privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe

ale anumitor tipuri de întreprinderi, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29

iunie 2013, disponibilă on line pe http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0034&from=EN

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011a) Ordin nr. 11/2011 pentru aprobarea

Instrucţiunii nr. 3/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale de raportare

financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia

Naţionala a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 145 din 28 februarie

2011

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011b) Ordinul nr. 116 din 21 decembrie 2011

pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale

de raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de

80

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 1

februarie 2012, cu modificările ulterioare

Committee of European Securities Regulators CESR (2003) Recommendation for additional

guidance regarding the transition to IFRS. European Regulation on the Application of

IFRS in 2005. CESR/03–323e, 23 decembrie 2003, Paris, Franţa, disponibil on line pe

http://www.cesr-eu.org/index.php?page=consultation_details&id=22

Daske, H., Hail, L. & Leuz, C. (2013) „Adopting a label: heterogeneity in the economic

consequences around IAS/IFRS adoptions”, Journal of Accounting Research, vol. 51

(3): 495-547

Dhaliwal, D., Subramanyam, K.R. & Trezevant, R. (1999) “Is comprehensive income

superior to net income as a measure of firm performance?”, Journal of Accounting and

Economics, vol. 26: 43-67

Diaconu, P. (2007) “Adoptarea standardelor internaţionale de contabilitate – un process

evolutiv”, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, vol. 1: 12-18

Dimitropoulos, P. E., Asteriou, D., Kousenidis, D. & Leventis, S. (2013) „The impact of IFRS

on accounting quality: Evidence from Greece”, Advances in Accounting, incorporating

Advances in International Accounting, vol. 29(1): 108-123

Djatej, A., Gao, G., Sarikas, R. & Senteney, D. (2009) „An investigation of the comparative

impact of degree of implementation of IFRS upon the public and private information

quality of East and West European firms”, Advances in Accounting, incorporating

Advances in International Accounting, vol. 25: 208-215

Dumontier, P. & Raffouriner, B. (1998) „Why Firms Comply with IAS: an Empirical

Analysis with Swiss Data”, Journal of International Financial Management and

Accounting, vol. 9 (3): 216-242

Fădur, C. & Rusu, A. (2012) “Financial reporting of intangible assets. Comparative study

Romania – France concerning the application of IAS/IFRS”, 7th International

Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012),

Academia de Studii Economice Bucureşti, 13-14 iunie, 22 pag.

Fekete, S., Matiş, D. & Lukacs, J. (2008) „Factors influencing the extent of corporate

compliance with IFRS. The case of Hungarian listed companies”, Annales Universitatis

Apulensis Series Oeconomica, vol. 1: 46-57

Feleagă, N. (1996) Controverse contabile. Dificultăţi conceptuale şi credibilitatea

contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti

81

Feleagă, N. (1997) Dincolo de frontierele vagabondajului contabil, Editura Economică,

Bucureşti

Feleagă (Malciu), L. & Feleagă, N. (2005) Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică,

Bucureşti

Feleagă, L. & Feleagă, N. (2005) Contabilitate financiară – o abordare europeană şi

internaţională, vol. I şi vol. II, Editura Infomega, Bucureşti

Feleagă, L. & Feleagă, N. (2006) “Convergenţe contabile internaţionale prin prisma aderării

la Uniunea Europeană”, Economie Teoretică şi Aplicată, vol. 3: 37-44

Feleagă, N. & Feleagă, L. (2007) “Le passage des entreprises Rounaines aux normes IFRS:

Quels anantages? Quelles difficultes?”, The Annals of the University of Oradea,

Economic Sciences, vol. 2: 328-331

Feleagă, N., Feleagă, L., Sandu, R. & Avram, V. (2009) “Quelques propos sur la reforme

comptable. Le cas de la Roumanie”, Analele Universităţii din Oradea, vol. 3 Finanţe,

Bănci şi Contabilitate: 954-959

Filip, A. & Raffournier, B. (2010) “The value relevance of earnings in a transition economy:

The case of Romania”, The International Journal of Accounting, vol. 45: 77-103

Francis, J. & Schipper, K. (1999) “Have Financial Statements Lost Their Relevance?”,

Journal of Accounting Research, vol. 37(2): 319-352

Fundaţia IFRS (2015) http://www.ifrs.org

Gajevszky, A. (2014) “The impact of auditor’s opinion on earnings management: evidence

from Romania”, Network Intelligence Studies, vol. II, issue 1(3): 61-73

Gîrbină, M. M. & Bunea, Ş. (2009) “Este informarea privind riscul entităţilor româneşti în

conformitate cu IFRS 7?”, Journal of Accounting and Management Information

Systems, vol. 8(1): 53-77

Gornik-Tomaszewski, G. (2005) “Antecedents and expected outcomes of the new accounting

regulation in the European Union”, Research in Accounting Regulation, vol. 18: 69-103

Hellman, N. (2011) “Soft Adoption and Reporting Incentives: A Study of the Impact of IFRS

on Financial Statements in Sweden”, Journal of International Accounting Research,

vol. 10(1): 61-83

Hung, M. & Subramanyam, K. R. (2007) “Financial statement effects of adopting

international accounting standards: the case of Germany”, Review of Accounting

Studies, vol. 12: 623-657

IASB (2010) Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, septembrie

82

IFRS Foundation (2015) Financial Reporting Standards for the World Economy, iunie,

disponibil on line pe http://www.ifrs.org/Use-around-the-world/Documents/Financial-

Reporting-Standards-World-Economy-June-2015.pdf

Ionaşcu, I. (2003) Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane, Editura Economică,

Bucureşti

Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Olimid, L. & Calu, D. A. (2007) “An empirical evaluation of the

costs of harmonizing with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS)”,

Accounting in Europe, vol. 4: 169-206

Ionaşcu, I., Stere, M. & Ionaşcu, M. (2010) “Implementarea IFRS şi reducerea costului

capitalului pentru companiile româneşti cotate”, Revista Audit Financiar, nr. 1: 32-36

Ionaşcu, M. & Ionaşcu, I. (2012) “The use of accounting information by financial analysts in

emergent markets: the case of Romania”, 7th International Conference Accounting and

Management Information Systems (AMIS 2012), Academia de Studii Economice

Bucureşti, 13-14 iunie, 12 pag.

Ionescu, C. (2005) “Implicaţiile adoptării IFRS asupra contabilităţii româneşti”, Simpozion

Ştiinţific Internaţional „Provocările cunoaşterii în contextul integrării europene”,

Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 13-14 mai, 7 pag.

Isărescu, M. (2011) Cuvânt de deschidere cu ocazia conferinţei: IFRS-experienţa

internaţională şi implementarea de către sectorul bancar din România în 2012, 20

iunie, disponibil on line pe http://www.bnro.ro/Cuvant-de-deschidere-cu-ocazia-

conferintei-IFRS-experienta-internationala-si-implementarea-de-catre-sectorul-bancar-

din-Romania-in-2012---20-iunie-2011-7072.aspx

Karampinis, N. & Hevas, D. (2009) “The Effect of the Mandatory Application of IFRS on the

Value Relevance of Accounting Data: Some Evidence from Greece”, European

Research Studies, vol. XII(1): 73-100

Karğın, S. (2013) “The Impact of IFRS on the Value Relevance of Accounting Information:

Evidence from Turkish Firms”, International Journal of Economics and Finance, vol.

5(4): 71-80

Klimczak, K. M. (2011) “Market reaction to mandatory IFRS adoption: evidence from

Poland”, Accounting and Management Information Systems, vol. 10(2): 228-248

Kosi, U., Pope, P. F. & Florou, A. (2010) “Credit relevance and mandatory IFRS adoption”,

Intacct Working Paper Series, disponibil on line pe http://ssrn.com/abstract=1679672,

74 pag.

83

Kousenidis, D. V., Ladas, A. C. & Negakis, C. I. (2010) “Value Relevance of Accounting

Information in the Pre- and Post-IFRS Accounting Periods”, European Research

Studies, vol. XIII (1): 143-152

KPMG România (2010) “Sondaj cu privire la aplicarea IFRS în România”, 2010, disponibil

on line pe http://www.finmedia.ro/conferences/conferintele/ifrs/ed1/prezentari

/30032010/Angela%20Manolache.pdf

Lenormand, G. & Touchais, L. (2009) “Do IFRS improve the quality of financial

information? A value relevance approach”, Comptabilité – Contrôle – Audit, vol. 15(2):

145-164

Leuz, C., Nanda, D. & Wysocki, P. D. (2003) “Earnings management and investor protection:

an international comparison”, Journal of Financial Economics, vol. 69: 505-527

Lopes, C., Cerqueira, A. & Brandão, E. (2010) “Impact of IFRS adoption on accounting

quality in European firms”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 6(9):

20-31

Mackintosh, I. (2014a) “The maturing of IFRS”, noiembrie, disponibil on line pe

http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-Maturing-

IFRS-speech-November-2014.pdf

Mackintosh, I. (2014b) “Are truly global standards achievable?”, august, disponibil on line pe

http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-speech-Are-

global-standards-achievable-August-2014.pdf

Maggina, A. & Tsaklanganos, A. (2011) “Market Reaction to IAS/IFRS Evidence from the

Athens Stock Exchange”, International Journal of Accounting and Financial Reporting,

vol. 1(1): 1-17

Malciu, L. (1998) Cererea şi oferta de informaţii contabile, Editura Economică, Bucureşti

Martínez-Ferrero, J. (2014) “Consequences of financial reporting quality on corporate

performance. Evidence at the international level”, Estudios de Economía, vol. 41(1): 49-88

Maşca, E. (2013) Standarde naţionale şi internaţionale de raportare financiară pentru firmele

nelistate la bursă, Editura Media Image, Tg. Mureş

Maşca E. & Neag, R. (2014) “Accounting conservatism in Europe: a literature review”,

Proceedings of the 2nd International Scientific Conference IFRS: Global Rules and

Local Use, Oct. 10, Prague: 113-127

Maşca, E. (2015a) „Accounting conservatism – an argument for sustainable businesses”,

Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 815-820

84

Maşca, E. (2015b) „The continuity of conservatism in the standards developed by the IASB”,

Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 809-814

Matiş, D., Vladu, A. B. & Negrea, L. (2009) „Cash-flow reporting between potential creative

accounting techniques and hedging opportunities Case study Romania”, Annales

Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 11(1): 140-153

Ministerul Finanţelor Publice (1999) Ordin nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, publicat în Monitorul Oficial

nr. 480 din 4 octombrie 1999

Ministerul Finanţelor Publice (2001) Ordin nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial

nr. 85 din 20 februarie 2001

Ministerul Finanţelor Publice (2005) Ordin nr. 907 din 27 iunie 2005 privind aprobarea

categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu

Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile

conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 597 din 11 iulie

2005, cu modificările ulterioare

Ministerul Finanţelor Publice (2006) Ordinul nr. 1121 din 4 iulie 2006 privind aplicarea

Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr.

602 din 12 iulie 2006, cu modificările ulterioare

Ministerul Finanţelor Publice (2009) Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru

aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în

Monitorul Oficial nr. 766 din 10 noiembrie 2009

Ministerul Finanţelor Publice (2012a) Ordinul nr. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de

către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o

piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în

Monitorul Oficial nr. 424 din 26 iunie 2012

Ministerul Finanţelor Publice (2012b) Ordinul nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru

aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt

admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul Oficial Partea I

nr. 687 din 4 octombrie 2012

85

Ministerul Finanţelor Publice (2015) Ordinul nr. 666 din 9 iunie 2015 privind aplicarea

Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară de către unele entităţi cu capital de stat, publicat in Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 442 din 22 iunie 2015

Morariu, A. & Dăucianu (Avram), M. (2015) „Paradigmele riscurilor pe piaţa de capital – un

studiu relevant al entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti”, Audit financiar, vol.

9(129): 3-10

Moscariello, N., Skerratt, L. & Pizzo, M. (2014) “Mandatory IFRS adoption and the cost of

debt in Italy and UK”, Accounting and Business Research, vol. 44(1): 63-82

Muller, V.-O. (2014) “The impact of IFRS adoption on the quality of consolidated financial

reporting”, Procedia Social and Behavioral Sciences, vol. 109: 976-982

Nafti, O., Boumediene, E. & Boumediene, S. L. (2013) “IAS-IFRS Adoption Impact on

Accounting Information: The Case of France”, Journal of Modern Accounting and

Auditing, vol. 9(3): 321-334

Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011a) “Investor Protection, Deviation of Local

Accounting Standards from IFRS, and the Effectiveness of the IFRS Adoption”,

Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 7(12): 1329-1343

Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011b) “The impact of country-level vs firm-level factors

on the effectiveness of IFRS adoption: the case of European Union”, International

Business & Economics Research Journal, vol. 10(10): 79-92

Neag, R. (2000) Reforma contabilităţii româneşti între modelele francez şi anglo-saxon,

Editura Economică, Bucureşti

Neag, R. (2003) Contabilitate financiară între naţional şi internaţional, Editura Universităţii

„Petru Maior”, Tîrgu-Mureş

Neag, R. (2014) “The effects of IFRS on net income and equity: evidence from Romanian

listed companies”, Procedia Economics and Finance, vol. 15: 1787-1790

Nechita, E. (2014) “Earnings management analysis after IFRS adoption: evidence from

Bucharest Stock Exchange listed companies”, Proceedings of the 9th International

Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2014): 674-690

Nichols, N., Street, D. & Cereola, S. (2012) “An analysis of the impact of adopting IFRS 8 on

the segment disclosures of European blue chip companies”, Journal of International

Accounting, Auditing and Taxation, vol. 21: 79-105

Negrea, L., Matiş, D. & Mustaţă, R. (2011) „Cash flow reporting and creative accounting”,

The Annals of the University of Oradea, Economic Sciences, Tom XXI, vol. 2: 597-602

86

Paananen, M. & Lin, H. (2009) „The development of accounting quality of IAS and IFRS

over time: the case of Germany”, Journal of International Accounting Research, vol.

8(1): 31-55

Păşcan, I.-D. (2012) Teza de doctorat cu titlul „Standardele IFRS şi impactul lor asupra

performanţei: cazul întreprinderilor româneşti cotate”, coordonator ştiinţific prof. univ.

dr. Liliana Feleagă, Bucureşti, 2012

Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2012) „Study on the value relevance of comprehensive income.

Case of Romanian listed entities”, Proceedings of the 7th International Conference

Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012): 1095-1108

Păşcan, I.-D. & Ţurcaş, M. (2012) „Measuring the impact of first-time adoption of

International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed

entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 3: 211-216

Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2013) „IFRS adoption and its effects on accounting numbers: some

considerations about the IASB’s Framework”, Advances in Accounting, Auditing and

Risk Management, Proceedings of the 2nd International Conference on Finance,

Accounting and Auditing (FAA '13), Braşov, România, pp. 51-56

Păşcan, I.-D. (2014a) „Does comprehensive income tell us more about an entity’s

performance compared to net income? Study on Romanian listed entities”, Procedia

Economics and Finance, vol. 15: 1077-1082

Păşcan, I.-D. (2014b) „Measuring the effects on IFRS adoption on accounting quality: a

review”, lucrare prezentată la Emerging Market Queries in Finance and Business, 24-25

octombrie, Bucureşti

Păşcan, I.-D. (2014c) “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on the value

relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol.

16(2): 263-273

Păşcan (2014d) „Premise şi consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a

adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul primului seminar naţional de

diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în

cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”

POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti

Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2015) „Economic consequences of the adoption of the International

Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the

8th International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy

87

under the title Market or Government?, 18-19 iunie, Torun, Polonia, vol. Economics

and Finance

Păşcan, I.-D. (2015) „Cercetări privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la

BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul celul de-al

doilea seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului

„Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor

economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti

Pitulice, C. (2007) Teorie şi practică privind grupurile de societăţi şi situaţiile financiare

consolidate, Editura Contaplus, Bucureşti

Platikanova, P. & Perramon, J. (2012) “Economic consequences of the first-time IFRS

introduction in Europe”, Revista Española de Financiación Y Contabilidad, vol.

XLI(156): 497-519

Ristea, M. & Jianu, I. (2009) L’experience de la Roumanie dans l’application des normes

IAS/IFRS, La place de la dimension européenne dans la Comptabilité Contrôle Audit,

Strasbourg, Franţa, pp. 1-16, disponibil on line pe http://halshs.archives-

ouvertes.fr/halshs-00459361/en/

Securities and Exchange Commission SEC (2007) “Acceptance from Foreign Private Issuers

of Financial Statements Prepared in Accordance with International Financial Reporting

Standards without Reconciliation to U.S. GAAP”, Release No. 33-8879, 21 decembrie,

disponibil on line pe: www.sec.gov/rules/final/2007/33-8879.pdf

Soderstrom , N. S. & Sun K. J. (2007) “IFRS Adoption and Accounting Quality: A Review”,

European Accounting Review, vol. 16(4): 675-702

Takacs, L. M. (2012) “The Value Relevance of Earnings in a Transition Economy: Evidence

from Romanian Stock Market”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica,

vol. 14(1): 88-103

Tiron-Tudor, A. & Raţiu, R. V. (2010) „How transparent are companies listed on the

Bucharest Stock Exchange when disclose there consolidated financial statements?”,

Annales Universitatis Apulensis – Series Oeconomica, vol. 12(1): 185-190

Toma, M. (2010) “Dificultăţi ale implementării standardelor internaţionale în România”,

Curierul Naţional, anul 15, nr. 5632, 18 Martie, disponibil on line pe

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2010-03-

18/Dificultati+ale+implementarii+standardelor+internationale+in+Romania+

Uyar, M. (2013) “The Impact of Switching Standard on Accounting Quality”, Journal of

Modern Accounting and Auditing, vol. 9(4): 459-479

88

Zeff, S. A. (2012) “The Evolution of the IASC into the IASB and the Challenges it Faces”,

The Accounting Review, vol. 87 (3): 807-837

Zeghal, D., Chtourou, S. M. & Fourati, Y. M.. (2012) „The Effect of Mandatory Adoption of

IFRS on Earnings Quality: Evidence from the European Union”, Journal of

International Accounting Research, vol. 11(2): 1-25

89

Anexe

Anexa 1. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea

rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2010

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3 1. ARS 1,010000 117.136.530 78.877.353 11.276.413 0,673380 0,096267

2. ALR 2,990000 713.779.135 1.459.251.506 159.781.849 2,044402 0,223853

3. ALT 0,040500 824.388.338 108.439.259 2.948.021 0,131539 0,003576

4. ALU 1,450000 31.250.000 63.634.679 2.173.848 2,036310 0,069563

5. AMO 0,014200 1.112.658.091 87.691.859 435.115 0,078813 0,000391

6. ATB 0,620000 454.897.291 262.612.444 12.539.100 0,577301 0,027565

7. ARM 0,129700 40.000.000 2.237.534 -6.413.841 0,055938 -0,160346

8. BRM 0,785000 21.553.049 21.674.004 1.944.272 1,005612 0,090209

9. BIO 0,205000 1.094.861.499 145.761.009 14.414.793 0,133132 0,013166

10. SPCU 0,280000 123.589.496 130.775.179 507.082 1,058142 0,004103

11. TEL 19,35000 73.303.142 2.355.441.697 9.557.424 32,13289 0,130382

12. CBC 3,100000 3.882.399 64.486.210 2.127.709 16,60989 0,086141

13. BCM 0,082000 167.339.600 40.396.649 859.195 0,241405 0,005134

14. CEON 0,108900 244.389.650 38.725.473 -697.030 0,158458 -0,002852

15. CMCM 0,363000 236.316.678 275.044.109 -3.236.239 1,163879 -0,013695

16. CMF 1,660000 23.412.940 30.750.032 520.653 1,313378 0,022238

17. CMP 0,427000 218.821.038 275.193.053 9.515.839 1,257617 0,043487

18. ENP 0,900000 2.024.655 9.896.839 53.675 4,888161 0,026511

19. COMI 0,459000 229.725.317 117.163.671 11.786.731 0,510016 0,006204

20. CGC 0,070000 193.829.166 64.299.742 -2.243.606 0,331734 0,051308

21. DAFR 0,123900 973.577.335 160.430.934 8.146.877 0,164785 0,008368

22. ELJ 0,146900 64.615.351 34.928.076 4.947.018 0,540554 0,076561

23. ELGS 0,979000 28.620.280 15.614.013 7.583.271 0,545558 0,264961

24. ELMA 0,345000 338.019.352 257.050.017 26.270.469 0,760459 0,077719

25. EPT 0,093900 337.602.913 117.141.948 -7.335.655 0,346981 -0,021729

26. RMAH 0,201000 106.089.800 27.260.497 1.959.398 0,256957 0,018469

27. ECT 0,031300 145.000.000 13.006.308 -411.725 0,089699 -0,002839

28. IMP 0,470100 200.000.000 315.930.582 -17.546.665 1,579653 -0,087733

29. MECF 0,090000 239.908.460 35.666.330 2.222.540 0,148666 0,009264

30. MEF 0,695000 5.292.720 29.983.492 -1.622.245 5,665044 -0,306505

31. MJM 2,400000 10.431.728 -7.835.064 -9.247.729 -0,751080 -0,886500

32. OIL 0,221000 582.430.253 193.051.096 2.008.441 0,331458 0,003448

33. OLT 0,203000 343.023.858 -548.546.339 -223.315.891 -1,599149 -0,651021

34. SNP 0,335000 56.644.108.335 16.195.075.527 1.799.154.602 0,285909 0,031762

35. PEI 19,40000 408.697 12.777.689 -1.540.819 31,26446 -3,770077

36. PREH 1,900000 48.533.419 212.174.792 3.362.632 4,371726 0,069285

37. PPL 1,379000 17.072.385 44.642.546 1.685.730 2,614898 0,098740

38. ROCE 0,235800 264.122.096 144.289.439 -530.738 0,546298 0,076777

39. RRC 0,057500 21.099.276.002 581.590.514 -669.762.488 0,027564 -0,002009

40. PTR 0,313000 278.190.900 117.200.142 14.553.986 0,421294 -0,031743

41. RPH 1,100000 291.005.550 81.736.819 10.881.737 0,280877 0,037394

42. TGN 280,0000 11.773.844 2.586.426.275 376.352.986 219,6756 31,96518

43. SNO 4,380000 11.422.919 88.030.024 17.330 7,706439 0,001517

44. COTR 33,10000 709.520 123.216.699 335.165 173,6621 0,472383

45. STZ 0,240000 66.112.590 168.963.482 15.329 2,555693 0,000232

90

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

46. SRT 0,018200 158.760.836 13.381.535 -5.831.453 0,084287 -0,036731

47. SOCP 0,370000 343.425.744 93.902.014 4.462.356 0,273427 0,012994

48. TRP 0,420000 297.875.880 156.250.524 6.496.220 0,524549 1,163884

49. ART 1,620000 116.251.294 295.203.976 -10.897.336 2,539361 0,021808

50. TBM 0,094500 369.442.475 86.931.908 -10.547.173 0,235306 -0,093739

51. TUFE 0,178000 496.149.456 185.903.831 5.032.298 0,374693 -0,028549

52. EFO 0,146000 192.983.313 330.326.324 2.047.460 1,711683 0,010610

53. UAM 0,520000 25.085.447 46.003.756,00 308.681 1,833882 0,012305

54. UCM 0,172000 94.269.404 -252.736.359 -376.606.942 -2,681001 -3,995007

55. UZT 1,852307 5.365.459 88.912.889 -17.600.833 16,57135 -3,280397

56. VESY 0,068500 118.817.185 23.587.150 116.515 0,198516 0,000981

57. APC 0,699500 73.796.185 69.250.166 5.817.276 0,938398 0,078829

58. VNC 0,074000 795.518.590 86.237.496 3.104.765 0,108404 0,003903

59. SCD 1,000000 416.961.150 339.350.534 57.377.448 0,813866 0,137609

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare

anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2010 şi de pe site-ul BVB

91

Anexa 2. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea

rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2011

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3 1. ARS 0,990000 117.136.530 102.543.403 11.618.296 0,875418 0,099186

2. ALR 3,250000 713.779.135 1.553.478.084 100.784.686 2,176413 0,141199

3. ALT 0,034000 824.388.338 108.817.663 378.406 0,131998 0,000459

4. ALU 1,030000 31.250.000 67.317.750 3.683.071 2,154168 0,117858

5. AMO 0,013600 1.112.658.091 65.085.786 -22.741.061 0,058496 -0,020438

6. ATB 0,390000 568.007.100 287.058.407 20.298.909 0,505378 0,035737

7. ARM 0,100000 40.000.000 174.910 -2.099.932 0,004373 -0,052498

8. ARTE 2,100000 9.949.377 78.885.933 4.349.174 7,928731 0,437130

9. BRM 0,840000 21.553.049 23.061.192 1.988.160 1,069974 0,092245

10. BIO 0,192900 1.094.861.499 153.957.996 14.220.788 0,140619 0,012989

11. SPCU 0,169900 233.063.738 128.786.567 1.177.363 0,552581 0,005052

12. TEL 17,40000 73.303.142 2.468.483.558 90.913.316 33,67500 1,240238

14. CBC 5,800000 3.882.399 64.750.678 1.468.013 16,67801 0,378120

15. BCM 0,072000 167.339.600 41.188.707 792.059 0,246138 0,004733

16. CEON 0,051500 262.872.486 33.427.837 -7.053.127 0,127164 -0,026831

17. CMCM 0,160000 236.316.678 262.717.089 1.139.891 1,111716 0,004824

18. CMF 1,800000 23.412.940 31.673.000 923.006 1,352799 0,039423

19. CMP 0,389000 218.821.038 292.562.890 17.369.837 1,336996 0,079379

20. ENP 1,040000 2.024.655 9.953.612 56.773 4,916202 0,028041

21. COFI 0,023700 630.041.255 61.029.381 -51.905.451 0,096866 -0,082384

22. COMI 0,162600 381.335.751 133.194.377 850.645 0,349284 0,002231

23. CGC 0,024000 193.829.166 -6.250.349 -67.032.139 -0,032247 -0,345831

24. DAFR 0,061000 1.002.323.294 157.590.102 2.008.175 0,157225 0,002004

25. ELJ 0,107000 64.615.351 30.891.869 -3.915.426 0,478089 -0,060596

26. ELGS 0,330000 61.975.340 26.260.086 7.310.566 0,423718 0,117959

27. ELMA 0,272000 676.038.704 269.148.044 15.075.281 0,398125 0,022299

28. EPT 0,044000 337.602.913 -20.898.016 -48.063.969 -0,061901 -0,142368

29. RMAH 0,199000 106.089.800 39.835.319 4.077.449 0,375487 0,038434

30. ECT 0,032900 145.000.000 11.698.064 -596.485 0,080676 -0,004114

31. IMP 0,182000 200.000.000 296.828.110 -22.261.045 1,484141 -0,111305

32. MECF 0,115000 239.908.460 42.913.158 7.246.828 0,178873 0,030207

33. MEF 1,100000 5.292.720 34.928.783 11.263 6,599401 0,002128

34. MJM 0,210000 14.531.761 -8.607.446 -4.872.415 -0,592320 -0,335294

35. OIL 0,180000 582.430.253 345.226.806 545.419 0,592735 0,000936

36. OLT 1,097000 343.211.383 -826.884.427 -278.342.623 -2,409257 -0,810995

37. SNP 0,290000 56.644.108.335 18.890.890.000 3.685.610.000 0,333501 0,065066

38. PEI 17,90000 408.697 13.013.030 235.341 31,84029 0,575832

39. PREH 1,050000 48.533.419 202.531.399 917.740 4,173030 0,018909

40. PPL 0,960000 17.072.385 47.572.517 2.929.971 2,786519 0,171620

41. RTRA 0,190000 100.012.054 23.037.153 1.188.188 0,230344 0,011880

42. ROCE 0,166900 264.122.096 133.187.048 2.712.128 0,504263 0,010268

43. RRC 0,038300 44.109.205.726 -134.091.000 -735.847.584 -0,003040 -0,016682

44. PTR 0,281000 278.190.900 128.436.335 15.813.330 0,461684 0,056843

45. RPH 0,690000 291.005.550 91.212.485 10.687.756 0,313439 0,036727

46. TGN 223,3500 11.773.844 3.262.877.964 379.571.465 277,1294 32,23853

47. SNO 2,820000 11.422.919 88.410.039 380.016 7,739706 0,033268

48. COTR 26,00000 945.803 129.964.290 1.085.936 137,4116 1,148163

49. STZ 0,520000 66.112.590 167.543.309 -1.330.486 2,534212 -0,020125

50. SRT 0,014100 158.760.836 13.152.686 -823.285 0,082846 -0,005186

92

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

51. SOCP 0,344500 343.425.744 99.800.086 7.092.137 0,290602 0,020651

53. TRP 0,200300 297.875.880 130.073.872 -14.642.198 0,436671 -0,049155

54. ART 1,346000 116.251.294 428.779.732 67.503.261 3,688387 0,580667

55. TBM 0,046600 369.442.475 67.520.493 -19.411.417 0,182763 -0,052542

56. TUFE 0,160000 496.149.456 173.052.703 6.738.894 0,348791 0,013582

57. EFO 0,072000 578.949.939 232.964.488 172.844 0,402391 0,000299

58. UAM 0,460000 39.481.911 46.546.752 542.995 1,178939 0,013753

59. UCM 0,059900 965.668.064 -598.079.487 -328.082.796 -0,619343 -0,339747

60. UZT 1,852307 5.365.459 86.197.982 5.443.317 16,06535 1,014511

61. VESY 0,053800 118.817.185 18.237.037 -5.239.798 0,153488 -0,044100

62. APC 0,650000 73.796.185 61.770.689 7.163.903 0,837044 0,097077

63. VNC 0,067000 795.518.590 88.234.850 1.997.353 0,110915 0,002511

64. SCD 0,887000 416.961.150 256.395.839 33.857.309 0,614915 0,081200

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare

anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2011 şi de pe site-ul BVB

93

Anexa 3. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea

rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2012

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3 1. ARS 1,437000 117.136.530 128.061.000 15.068.000 1,093263 0,128636

2. ALR 2,000000 713.779.135 1.184.214.070 -155.270.970 1,659076 -0,217534

3. ALT 0,029500 824.388.338 72.305.647 5.310.245 0,087708 0,006441

4. ALU 1,136000 31.250.000 68.165.021 3.185.627 2,181281 0,101940

5. AMO 0,006600 1.112.658.091 63.951.062 128.793 0,057476 0,000116

6. ATB 0,376400 568.007.100 346.548.531 27.110.836 0,610113 0,047730

7. ARM 0,115000 40.000.000 -839.922 -3.938.834 -0,020998 -0,098471

8. ARTE 8,500000 9.949.377 89.946.304 11.699.944 9,040396 1,175947

9. BRM 1,500000 21.553.049 22.087.527 1.581.486 1,024798 0,073376

10. BIO 0,208500 1.094.861.499 164.539.257 21.036.200 0,150283 0,019214

11. SPCU 0,136400 233.063.738 108.382.162 -1.364.520 0,465032 -0,005855

12. TEL 12,69000 73.303.142 2.430.758.272 34.487.968 33,16036 0,470484

13. COAR 2,490000 17.978.469 64.831.648 -3.766.326 3,606072 -0,209491

14. CBC 8,200000 3.882.399 51.346.500 285.742 13,22546 0,073599

15. BCM 0,073200 167.339.600 36.709.103 864.237 0,219369 0,005165

16. CEON 0,020400 262.872.486 15.939.384 -17.522.029 0,060635 -0,066656

17. CMCM 0,119000 236.316.678 265.566.431 2.867.130 1,123774 0,012133

18. CMF 1,500000 23.412.940 72.144.738 3.862.535 3,081404 0,164974

19. CMP 0,550000 218.821.038 286.483.979 22.473.705 1,309216 0,102704

20. ENP 0,910000 2.024.655 12.818.972 764.606 6,331435 0,377648

21. COFI 0,010200 630.041.255 -37.549.560 -53.194.040 -0,059599 -0,084429

22. COMI 0,087000 381.335.751 82.384.809 -22.824.079 0,216043 -0,059853

23. CGC 0,024000 193.829.166 2.685.721 12.990.202 0,013856 0,067019

24. DAFR 0,033300 1.002.323.294 -112.031.411 -22.669.545 -0,111772 -0,022617

25. ELJ 0,123500 64.615.351 16.954.355 618.455 0,262389 0,009571

26. ELGS 0,398100 80.850.271 44.904.146 13.145.892 0,555399 0,162596

27. ELMA 0,188900 676.038.704 242.655.031 15.955.898 0,358937 0,023602

28. EPT 0,016000 337.602.913 -17.273.010 -56.784.692 -0,051164 -0,168200

29. RMAH 0,265200 106.089.800 41.118.064 5.553.843 0,387578 0,052350

30. ECT 0,033200 145.000.000 9.776.105 -1.099.911 0,067421 -0,007586

31. IMP 0,115000 197.866.574 326.121.386 -74.892.467 1,648188 -0,378500

32. MECF 0,127000 239.908.460 45.989.700 7.406.938 0,191697 0,030874

33. MEF 1,580000 5.292.720 34.134.594 -794.977 6,449348 -0,150202

34. MJM 0,119000 14.531.761 -14.660.725 -6.573.039 -1,008875 -0,452322

35. OIL 0,160000 582.430.253 396.244.467 540.105 0,680329 0,000927

36. OLT 0,516000 343.211.383 -1.522.329.485 -569.443.477 -4,435545 -1,659163

37. SNP 0,428100 56.644.108.335 22.911.450.000 3.850.610.000 0,404481 0,067979

38. PEI 19,40000 408.697 14.160.829 1.147.799 34,64872 2,808435

39. PREH 1,451000 48.533.419 203.721.850 2.373.051 4,197558 0,048895

40. PPL 1,090000 17.072.385 45.117.474 -2.168.184 2,642717 -0,126999

41. RTRA 0,210000 100.012.054 20.664.142 -3.162.979 0,206617 -0,031626

42. ROCE 0,149000 264.122.096 116.528.181 689.282 0,441191 0,002610

43. RRC 0,031500 44.109.205.726 2.143.733.843 -297.653.500 0,048601 -0,006748

44. PTR 0,324900 278.190.900 141.276.156 22.053.148 0,507839 0,079273

45. RPH 0,670000 291.199.635 107.774.582 6.988.615 0,370105 0,023999

46. TGN 218,0000 11.773.844 2.987.576.449 329.305.243 253,7469 27,96922

47. SNO 2,000000 11.422.919 80.874.571 -7.812.773 7,080027 -0,683956

94

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

48. COTR 29,69000 945.803 111.825.942 2.156.606 118,2339 2,280185

49. STZ 0,340000 66.112.590 87.309.324 1.102.075 1,320616 0,016670

50. SRT 0,010400 158.760.836 9.496.084 -3.621.224 0,059814 -0,022809

51. SOCP 0,212000 343.425.744 100.358.649 2.231.745 0,292228 0,006498

52. STIB 4,500000 16.278.692 276.318.770 13.506.278 16,97426 0,829691

53. TRP 0,206000 297.875.880 114.259.853 -8.979.353 0,383582 -0,030145

54. ART 1,335000 116.170.334 430.705.644 42.493.632 3,707536 0,365787

55. TBM 0,029700 369.442.475 41.377.556 -13.707.000 0,112000 -0,037102

56. TUFE 0,152500 496.149.456 175.626.966 2.948.355 0,353980 0,005942

57. EFO 0,061500 578.949.939 220.875.055 3.154.284 0,381510 0,005448

58. UAM 0,443300 39.481.911 63.058.577 3.076.455 1,597151 0,077921

59. UCM 0,526166 109.933.904 -387.279.604 3.158.715 -3,522840 0,028733

60. UZT 1,852307 5.365.459 89.884.633 3.470.934 16,75246 0,646903

61. VESY 0,030900 118.817.185 19.436.039 566.475 0,163579 0,004768

62. APC 0,735000 73.796.185 62.892.025 5.309.131 0,852240 0,071943

63. VNC 0,067000 795.518.590 96.673.094 5.249.901 0,121522 0,006599

64. SCD 0,775000 416.961.150 251.857.380 32.095.077 0,604031 0,076974

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare

anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2012 şi de pe site-ul BVB

95

Anexa 4. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea

rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2013

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

0 1 2 3 4 5 6 = 4/3 7 = 5/3 1. ARS 1,093257 117.136.530 132.384.920 14.863.993 1,130176 0,126895

2. ALR 1,447000 713.779.135 1.194.974.592 -120.577.152 1,674152 -0,168928

3. ALT 0,042700 824.388.338 73.148.048 842.402 0,088730 0,001022

4. ALU 1,012000 31.250.000 69.995.968 559.578 2,239871 0,017906

5. AMO 0,005100 1.112.658.091 66.181.568 1.569.835 0,059481 0,001411

6. ATB 0,558000 671.338.040 348.651.360 31.380.856 0,519338 0,046744

7. ARM 0,109700 40.000.000 -1.900.690 -1.060.768 -0,047517 -0,026519

8. ARTE 10,00000 9.949.377 89.150.656 5.185.992 8,960426 0,521238

9. BRM 1,050000 21.553.049 22.051.752 1.277.371 1,023138 0,059266

10. BIO 0,302000 1.094.861.499 175.887.136 25.581.080 0,160648 0,023365

11. SPCU 0,099800 233.063.738 97.524.024 -4.715.107 0,418444 -0,020231

12. TEL 15,79000 73.303.142 2.598.712.832 200.927.856 35,45159 2,741054

13. COAR 1,950000 20.584.931 64.442.040 -6.905.762 3,130544 -0,335477

14. CBC 6,500000 3.882.399 51.772.364 359.181 13,33515 0,092515

15. BCM 0,093000 167.339.600 37.317.876 620.463 0,223007 0,003708

16. CEON 0,051300 262.872.486 9.281.693 -6.535.138 0,035309 -0,024860

17. CMCM 0,205000 236.316.678 99.219.832 1.036.494 0,419860 0,004386

18. CMF 1,800000 23.412.940 72.900.072 2.733.891 3,113666 0,116768

19. CMP 0,516000 218.821.038 300.703.296 21.374.414 1,374197 0,097680

20. ENP 1,360000 2.024.655 3.590.492 -3.520.122 1,773385 -1,738628

21. COFI 0,010200 630.041.255 -55.163.512 -17.209.146 -0,087555 -0,027314

22. COMI 0,076100 381.335.751 59.099.488 -23.285.324 0,154980 -0,061063

23. CGC 0,027100 193.829.166 -3.517.209 -6.048.112 -0,018146 -0,031203

24. DAFR 0,030000 1.002.323.294 -50.951.080 -145.660.560 -0,050833 -0,145323

25. ELJ 0,131000 64.615.351 13.134.325 -1.869.560 0,203269 -0,028934

26. ELGS 0,658500 80.850.271 56.956.440 12.052.296 0,704468 0,149069

27. ELMA 0,217500 676.038.704 259.043.280 16.273.854 0,383178 0,024072

28. EPT 0,019000 337.602.913 -83.842.952 -83.842.952 -0,248348 -0,248348

29. RMAH 0,295000 106.089.800 40.294.104 3.013.374 0,379811 0,028404

30. ECT 0,028500 145.000.000 9.323.228 -534.807 0,064298 -0,003688

31. IMP 0,544000 197.866.574 281.430.496 -42.457.620 1,422325 -0,214577

32. MECF 0,142000 239.908.460 45.397.868 727.130 0,189230 0,003031

33. MEF 1,500000 5.292.720 31.941.182 -2.193.702 6,034928 -0,414475

34. MJM 0,034000 14.531.761 -23.615.294 -8.954.570 -1,625081 -0,616207

35. OIL 0,113500 582.430.253 437.815.392 0 0,751704 0,000000

36. OLT 0,307000 343.211.383 -2.288.160.256 -946.867.200 -6,666912 -2,758846

37. SNP 0,469800 56.644.108.335 26.164.748.288 4.839.327.232 0,461915 0,085434

38. PEI 21,00000 408.697 14.738.555 351.815 36,06230 0,860821

39. PREH 2,200000 48.533.419 204.610.768 803.402 4,215874 0,016554

40. PPL 2,500000 17.072.385 54.525.828 9.326.482 3,193803 0,546291

41. RTRA 0,155000 100.012.054 22.744.542 2.080.400 0,227418 0,020801

42. ROCE 0,062800 264.122.096 90.534.680 52.135 0,342776 0,000197

43. RRC 0,042800 44.109.205.726 2.419.266.560 -224.026.000 0,054847 -0,005079

44. PTR 0,478000 278.190.900 160.807.632 27.599.020 0,578048 0,099209

45. RPH 0,349000 509.599.360 114.164.552 7.202.901 0,224028 0,014134

46. TGN 185,2500 11.773.844 3.072.633.344 334.491.424 260,9711 28,40970

47. SNO 1,295000 11.422.919 78.460.416 -2.860.961 6,868684 -0,250458

96

Nr.

crt. Simbol

Preţ

acţiune

(lei/acţ)

Nr. acţiuni

Capitaluri

proprii

(lei)

Rezultat

net

(lei)

BV

(lei/acţ)

NI

(lei/acţ)

48. COTR 60,00000 945.803 113.392.256 2.701.287 119,8899 2,856078

49. STZ 0,359000 66.112.590 86.197.128 56.087 1,303793 0,000848

50. SRT 0,006800 158.760.836 9.514.248 18.164 0,059928 0,000114

51. SOCP 0,176900 343.425.744 103.113.576 3.564.275 0,300250 0,010379

52. STIB 4,100000 16.278.692 280.737.792 3.764.906 17,24572 0,231278

53. TRP 0,158800 288.875.880 114.040.688 5.201.129 0,394774 0,018005

54. ART 2,200000 116.170.334 442.801.184 11.821.386 3,811655 0,101759

55. TBM 0,026500 369.442.475 32.785.328 -8.592.228 0,088743 -0,023257

56. TUFE 0,163500 496.149.456 178.123.616 3.985.094 0,359012 0,008032

57. EFO 0,063000 578.949.939 220.674.128 714.345 0,381163 0,001234

58. UAM 0,890500 39.481.911 72.673.904 9.650.996 1,840689 0,244441

59. UCM 0,526166 109.933.904 -487.589.120 2.201.640 -4,435293 0,020027

60. UZT 3,295000 5.365.459 94.107.224 1.711.914 17,53945 0,319062

61. VESY 0,039000 118.817.185 18.354.080 -1.081.962 0,154473 -0,009106

62. APC 0,715000 73.796.185 62.566.832 4.692.946 0,847833 0,063593

63. VNC 0,069100 863.717.920 108.525.920 -6.822.732 0,125650 -0,007899

64. SCD 1,070000 416.961.150 272.064.608 40.297.608 0,652494 0,096646

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare

anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2013 şi de pe site-ul BVB