ias 32,39, ifrs 7

15
1 IAS 32, 39,IFRS 7 „INSTRUMENTE FINANCIARE” 1.Definiţii şi delimitări Instrumentele financiare sunt reprezentate de orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capital propriu pentru o altă întreprindere. Contractele care au la bază schimbul de mărfuri şi care dau dreptul de a fi reglate în numerar sau alt instrument financiar vor fi contabilizate ca şi instrumente financiare, cu excepţia situaţiilor în care au fost destinate încă de la început aprovizionării, vânzării şi consumului estimat al unei întreprinderi, iar reglarea se face la vânzare. Exemple clasice de instrumente financiare sunt: numerarul; depozitele la vedere şi la termen; efectele comerciale; creanţele şi datoriile financiare; instrumentele de îndatorare (de exemplu, obligaţiuni) şi instrumentele de capital (de exemplu, acţiuni); activele colaterale, ca de exemplu, contracte de garanţii ipotecare care însoţesc contractele de creditare, contracte de recumpărare; instrumentele derivate: opţiuni, contracte futures, şi forward, swap etc; contractele de leasing financiar; drepturile şi obligaţiile angajatorilor în cadrul contractelor de pensii. O primă clasificare împarte instrumentele financiare în: instrumente primare: titluri de creanţă, de datorii (obligaţiuni) sau de capitaluri proprii (acţiuni); instrumente derivate: titluri de transfer al riscului între cele două părţi, pe baza schimbului unui instrument financiar (contracte de opţiuni, contracte futures, forward, swap etc). Instrumentul derivat este un instrument financiar a cărui valoare justă se modifică invers proporţional cu variaţia valorii juste a instrumentului acoperit împotriva riscului (modificarea unei rate specificate a dobânzii, a preţului titlurilor, a preţului mărfurilor,, a ratei de schimb valutar sau a uni alt element variabil similar) şi care se decontează la o dată stabilită în viitor. Necesită o investiţie iniţială mică, comparativ cu alte contracte care reacţionează similar pe piaţă. Un instrument derivat trebuie diferenţiat de contractul de bază (gazdă), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare: caracteristicile şi riscurile economice aferente instrumentului derivat încorporat nu sunt strâns legate de caracteristicile economice şi de riscurile aferente contractului de bază; reprezintă un instrument distinct ţi corespunde definiţiei unui instrument derivat; un instrument compus nu este evaluat la valoarea justă, cu modificări ale valorii juste raportate în profitul net sau în pierderea netă ; În cazul în care un instrument derivat este distinct, contractul de bază însuşi trebuie contabilizat: conform IAS 32, dacă este, prin el însuşi, un instrument financiar; în concordanţă cu alte Standarde Internaţionale de Contabilitate corespunzătoare, în cazul în care nu este un instrument financiar. În cazul în care o întreprindere trebuie să separe un instrument derivat încorporat de contractul de bază al acestuia, dar nu are posibilitatea să evalueze separat instrumentul derivat

Upload: emanuel-mihalu

Post on 01-Oct-2015

70 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

.

TRANSCRIPT

  • 1

    IAS 32, 39,IFRS 7 INSTRUMENTE FINANCIARE

    1.Definiii i delimitri

    Instrumentele financiare sunt reprezentate de orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o ntreprindere i o datorie financiar sau un instrument de capital propriu pentru o alt ntreprindere. Contractele care au la baz schimbul de mrfuri i care dau dreptul de a fi reglate n numerar sau alt instrument financiar vor fi contabilizate ca i instrumente financiare, cu excepia situaiilor n care au fost destinate nc de la nceput aprovizionrii, vnzrii i consumului estimat al unei ntreprinderi, iar reglarea se face la vnzare.

    Exemple clasice de instrumente financiare sunt:

    numerarul; depozitele la vedere i la termen; efectele comerciale; creanele i datoriile financiare; instrumentele de ndatorare (de exemplu, obligaiuni) i instrumentele de capital (de exemplu, aciuni); activele colaterale, ca de exemplu, contracte de garanii ipotecare care nsoesc contractele de creditare, contracte de recumprare; instrumentele derivate: opiuni, contracte futures, i forward, swap etc; contractele de leasing financiar; drepturile i obligaiile angajatorilor n cadrul contractelor de pensii. O prim clasificare mparte instrumentele financiare n: instrumente primare: titluri de crean, de datorii (obligaiuni) sau de capitaluri proprii (aciuni); instrumente derivate: titluri de transfer al riscului ntre cele dou pri, pe baza schimbului unui instrument financiar (contracte de opiuni, contracte futures, forward, swap etc).

    Instrumentul derivat este un instrument financiar a crui valoare just se modific invers proporional cu variaia valorii juste a instrumentului acoperit mpotriva riscului (modificarea unei rate specificate a dobnzii, a preului titlurilor, a preului mrfurilor,, a ratei de schimb valutar sau a uni alt element variabil similar) i care se deconteaz la o dat stabilit n viitor. Necesit o investiie iniial mic, comparativ cu alte contracte care reacioneaz similar pe pia. Un instrument derivat trebuie difereniat de contractul de baz (gazd), dac sunt ndeplinite toate condiiile urmtoare: caracteristicile i riscurile economice aferente instrumentului derivat ncorporat nu sunt strns legate de caracteristicile economice i de riscurile aferente contractului de baz; reprezint un instrument distinct i corespunde definiiei unui instrument derivat; un instrument compus nu este evaluat la valoarea just, cu modificri ale valorii juste raportate n profitul net sau n pierderea net ; n cazul n care un instrument derivat este distinct, contractul de baz nsui trebuie contabilizat:

    conform IAS 32, dac este, prin el nsui, un instrument financiar; n concordan cu alte Standarde Internaionale de Contabilitate corespunztoare, n cazul n care nu este un instrument financiar.

    n cazul n care o ntreprindere trebuie s separe un instrument derivat ncorporat de contractul de baz al acestuia, dar nu are posibilitatea s evalueze separat instrumentul derivat

  • 2

    ncorporat fie n momentul achiziiei, fie la o dat de raportare financiar ulterioar, aceasta trebuie s trateze ntregul contract combinat ca un instrument financiar pstrat pentru tranzacionare.

    2.Recunoatereea i evaluarea iniial a instrumentelor financiare

    A. Recunoaterea iniial a unui instrument financiar

    Recunoaterea iniial: o ntreprindere trebuie s recunoasc un activ financiar sau o datorie financiar n bilan numai atunci cnd acesta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului .

    Drept consecin, o ntreprindere recunoate n bilanul su toate drepturile i obligaiile contractuale rezultnd din instrumente primare sau derivate, ca active sau datorii financiare.

    De exemplu, activele sau datoriile ce vor aprea ca urmare a unui contract sau angajament ferm de a cumpra bunuri i servicii nu sunt recunoscute dect atunci cnd cel puin una din prile la contract va aciona conform obligaiilor contractuale, respectiv va livra, pti, etc (comanda ferm, n cazul livrrii unor produse clienilor, nu este recunoscut n contabilitate, fiind asociat unui activ contingent).

    Un caz aparte l constituie contractele forward, care presupun recunoaterea activelor i datoriilor implicate nc de la data angajamentului. De exemplu, ntreprinderea A ncheie un contract forward cu ntreprinderea B, prin care achiziioneaz la termen (2 luni) marfa X, pentru preul ferm de 100 lei. Prin urmare, activul va fi recunoscut la valoarea din contract i concomitent va fi evideniat i o datorie egal ca valoare.

    n situaia unor contracte futures nu sunt recunoscute activele i datoriile la data angajamentului, deoarece ntreprinderea nu este nc parte l contract.

    Recunoaterea unei achiziionri clasice de active financiare (contabilizarea acestora) trebuie s se fac n funcie de data ncheierii tranzaciei (data la care ntreprindere se angajeaz s cumpere un activ) metoda de evaluare la data de tranzacionare sau n funcie de data decontrii (data transferului sau livrrii activului) metoda de evaluare la data decontrii; orice modificare a valorii juste a activului ntre data ncheierii contractului i data decontrii va fi nregistrat dup aceeai metod, ca i cea utilizat la recunoaterea activului.

    Metoda folosit trebuie aplicat n mod consecvent pentru fiecare din cele patru categorii de active financiare urmtoare astfel:

    active financiare disponibile pentru vnzare; active financiare desinate pentru tranzacionare active financiare pstrate pn la scaden active financiare create de ntreprindere (mprumuturi acordate). Evaluarea iniial se face atunci cnd un activ financiar sau o datori financiar este

    recunoscut () iniial i trebuie evaluat la costul su, ceea ce nseamn determinarea valorii juste a contraprestaiei oferite sau primite pentru acesta. Costurile de tranzacionare sunt incluse n evaluarea iniial a tuturor activelor sau datoriilor financiare.

    valoarea just a plii date sau primite + costurile de tranzacionare asociate +, - anumite ctiguri sau pierderi rezultate din operaiuni de acoperire a riscului = COST INIIAL

    valoarea recunoscut iniial

  • 3

    - rambursrile de principal +,- amortizarea cumulat a oricrei prime de capital - orice depreciere sau imposibilitate de ncasare

    = COST AMORTIZAT

    Exemplu. ntreprinderea A se angajeaz la 01.12.2006, s cumpere un activ financiar pentru suma de 200 lei, ceea ce reprezint valoarea just la data ncheierii contractului (data de tranzacionare). Pe data de 31.12.2006 valoarea just se modific la 202 lei i la 01.10.2007 (data decontrii) valoarea just devine 205 lei. Metodele de contabilizare a variaiei valorii juste depind de categoria de instrument financiare n care este clasificat activul i de data de referin (data ncheierii tranzaciei sau data decontrii): a)dac se utilizeaz data tranzaciei ca moment de referin, atunci situaia va fi: la 01.12.2006, activul va fi recunoscut, indiferent de categoria de ncadrare:

    200 lei Activ

    financiar

    = Datorii financiare 200 lei

    la 31.12.2006: - pentru investiii pstrate pn la scaden (care rmn nregistrate la cost) nu se procedeaz la nici o nregistrare; - pentru active disponibile pentru vnzare se efectueaz reevaluarea la noua valoare just:

    2 lei Activ

    financiar

    = Rezerve din reevaluare 2 lei

    - pentru active deinute pentru tranzacionare se efectueaz reevaluarea la valoarea just (aceast metod poate fi folosit i pentru instrumentele financiare destinate vnzrii):

    2 lei Activ

    financiar

    = Venit financiar 2 lei

    la 0.01.2007: - pentru investiii pstrate pn la scaden se nregistreaz decontarea, acestea fiind n continuare evaluate la cost:

    200 lei Datorii

    financiare

    = Cont curent la bnci 200 lei

    - pentru active disponibile pentru vnzare se efectueaz reevaluarea la valoarea just i apoi este decontat datoria:

    3 lei Activ

    financiar

    = Rezerve din reevaluare 3 lei

    i: 200 lei Datorii

    financiare

    = Cont curent la bnci 200 lei

    - pentru active deinute pentru tranzacionare (i active disponibile pentru vnzare) se efectueaz reevaluarea la valoarea just i este decontat datoria:

    3 lei Activ

    financiar

    = Venit financiar 3 lei

    i: 200 lei Datorii

    financiare

    = Cont curent la bnci 200 lei

    b)dac s-ar fi utilizat metoda de recunoatere la data decontrii, atunci:

    la 01.12.2006 data tranzacionrii - nu s-ar fi nregistrat nimic, indiferent de categoria de ncadrare;

    la 31.12.2006:

  • 4

    - pentru investiii pstrate pn la scaden (care rmn nregistrate la cost) nu se procedeaz la nici o nregistrare; - pentru active disponibile pentru vnzare se efectueaz reevaluarea la noua valoare just, dar fr s se nregistreze instrumentul financiar propriu zis, ci doar creana aferent modificrii de valoare :

    2 lei Creane = Rezerve din reevaluare 2 lei - pentru active deinute pentru tranzacionare (i pentru cele destinate vnzrii) se efectueaz reevaluarea la valoarea just :

    2 lei Creane = Venit financiar 2 lei la 0.01.2007: - pentru investiii pstrate pn la scaden se nregistreaz recunoaterea activului i decontarea:

    200 lei Activ

    financiar

    = Cont curent la bnci 200 lei

    - pentru active disponibile pentru vnzare se efectueaz recunoaterea activului, decontarea i reevaluarea la valoarea just:

    200 lei Activ

    financiar

    = Cont curent la bnci 200 lei

    2 lei Activ

    financiar

    = Creane 2 lei

    i: 3 lei Activ

    financiar

    = Rezerve din reevaluare 3 lei

    - pentru active deinute pentru tranzacionare activul financiar este recunoscut, datoria decontat i se efectueaz reevaluarea la valoarea just de la data respectiv :

    200 lei Activ

    financiar

    = Cont curent la bnci 200 lei

    2 lei Activ

    financiar

    = Creane 2 lei

    i 3 lei Activ

    financiar

    = Venit financiar 3 lei

    B. Recunoaterea iniial a unui instrument financiar compus (hibrid) Un alt aspect important al recunoaterii i evalurii instrumentelor financiare apare n cazul unui instrument compus (hibrid). n aceast situaie, emitentul este obligat de prevederile IAS s evalueze i s recunoasc separat componentele de capital propriu i cele de obligaii financiare sau nonfinanciare (deintorul are dreptul s primeasc un activ nonfinanciar mrfuri i opiunea de a schimba acest drept n aciuni). Clasificarea componentelor de obligaii i capitaluri proprii ale unui instrument convertibil nu este revizuit ca urmare a schimbrii probabilitii de exercitare a opiunii de conversie.

    n ceea ce privete evaluarea instrumentelor financiare complexe, care au n componen i elemente de datorii i elemente de capitaluri proprii, se pot utiliza urmtoarele metode: alocarea valorii reziduale componentei cel mai greu de evaluat (instrumentul de capital propriu) ca diferen dintre valoarea total a instrumentului i componenta cea mai uor de evaluat (obligaia financiar evaluat prin actualizarea fluxurilor viitoare de dobnzi

  • 5

    i a valorii nominale la o rat a pieei pentru o obligaiune similar, fr instrument de capitalo propriu);

    evaluarea componentelor de obligaii i capital propriu separat (la valoarea just sau prin model de evaluare a opiunii) i ajustarea acestor valori proporional, pe baz de prorat, astfel nct suma componentelor s fie egal cu valoarea total a instrumentului. Modelul cel mai uzitat pentru aceast variant este Blake Scholes. Nu apar nici ctiguri i nici pierderi din aceast evaluare. Exemplu. ntreprinderea A emite 2.000 obligaiuni convertibile la nceputul anului 2004. Scadena obligaiunilor este n 2006 (3 ani); valoarea nominal este de 1.000 lei pe obligaiune (2.000.000 lei n total). Rata anual a dobnzii este de 6 % (dobnda este pltit anual). Fiecare obligaiune este convertibil n orice moment pn la scaden n 250 de aciuni comune. La emiterea obligaiunilor, rata dobnzii existente pe pia pentru un mprumut similar, dar fr opiunea de convertire, este de 9 %. La data emiterii, preul de pia al unei aciuni ordinare este de 3 lei. Dividendele estimate pe perioada de 3 ani aferent mprumutului obligatar se ridic la 0,14 lei pe aciune la finele fiecrui an, iar rata dobnzii anuale a unui mprumut similar, cu scaden la 3 ani i negrevat de nici un risc este de 5 %. a)evaluarea valorii reziduale a componentelor de capital propriu presupune ca

    obligaia s fie evaluat prima, iar diferenele dintre veniturile din emisiunea de obligaiuni i valoarea just a obligaiei s fie transferate componentei de capitaluri proprii. Valoarea prezent a componentei de obligaii este calculat folosind o rat de actualizare de 9 % (rata dobnzii de pe pia pentru obligaiuni similare, fr drepturi de conversie):

    valoarea nominal a mprumutului 2.000.000 lei valoarea prezent a mprumutului, pltibil peste 3 ani 1.544.367 lei valoarea prezent a dobnzii de 120.000 lei anual 303. 755 lei

    valoarea total a componentei de obligaii 1.848.122 lei (1.544.367 lei + 303.755)

    componenta de capital propriu 151.878 lei (2.000.000 lei 1.848.122 lei)

    Prin urmare, emisiunea obligaiunilor convertibile va genera urmtoarea nregistrare: 2000000 lei Banca sau

    Debitori

    = mprumuturi obligatare 1.848.122 lei

    Capital social 151.878 lei

    b)evaluarea componentelor de capital propriu prin metodele de evaluare a

    opiunilor permite determinarea valorii juste a opiunii de conversie direct (nu prin deducere ca mai sus). Aceste modele de evaluare sunt utilizate de instituiile financiare pentru evaluarea tranzaciilor zilnice. Modelul cel mai uzitat este modelul Black - Scholes, care se bazeaz pe calculul schimbrilor favorabile sau nefavorabile poteniale ale preului activului de baz i pe calculul raportului dintre valoarea just a activului de baz al opiunii i valoarea prezent a preului exercitrii opiunii. n acest sens, se utilizeaz table financiare i alte date. Dac relum exemplul anterior, conform acestei tehnici obinem urmtoarele rezultate: valoarea just a componentei datorie 1.848.122 lei valoarea just a componentei capital 144.683 lei total valoare just instrument combinat 1.992.805 lei

    diferena de distribuit ntre componente 7.195 lei valoare total instrument compus 2.000.000 lei

    Prin urmare, diferena de 7.195 lei va fi repartizat proporional celor dou componente, 96 % x 7.195 lei = 6.915 lei pentru componenta datorie (care va avea o valoare

    total de 1.848.122 + 6.915 = 1.855.037), iar restul componentei de capital propriu, 280 lei

  • 6

    (componenta capital propriu va avea o valoare total de 144.683 lei + 280 lei = 144.963 lei).nregistrarea contabil este:

    2000000 lei Banca sau

    Debitori

    = mprumuturi obligatare 1.855.037 lei

    Capital social 144.963 lei

    C.Evaluarea i contabilizarea repartizrilor ctre deintorii de instrumente financiare

    n ceea ce privete repartizrile ctre deintorii unui instrument financiar sub form de dobnzi, dividende, pierderi sau ctiguri asociate unui instrument financiar, clasificat drept datorie financiar, acestea trebuie raportate n contul de profit i pierdere ca i cheltuieli sau venituri. Distribuirile ctre deintorii de instrumente financiare clasificate drept instrumente de capital propriu trebuie debitate de ctre emitent direct la capitaluri proprii. De exemplu, dividendele asociate unor aciuni prefereniale, care oblig emitentul aciunilor la pli periodice, sunt clasificate ca i datorii financiare i vor fi contabilizate la emitent ca i cheltuieli ale perioadei (substana economic a respectivelor dividende conduce la cheltuieli cu dobnzile, mai degrab dect la distribuiri de capitaluri proprii:

    Cheltuieli

    financiare

    = Dividende de plat

    Iar dividendele asociate aciunilor comune (clasificate ca i capitaluri proprii) vor fi contabilizate ca i diminuri directe ale capitalurilor proprii:

    Rezultat

    reportat

    = Dividende de plat

    3.Evluarea ulterioar

    Evaluare la valoarea just Active financiare

    Evaluare la cost amortizat

    Active financiare

    Active financiare deinute pentru tranzacionare, inclusiv toate instrumentele derivate

    Instrumente de capitaluri proprii necotate,

    pentru care valoarea just nu se poate evalua credibil

    Active financiare disponibile pentru vnzare Plasamente pstrat pn la scaden

    Instrumente nederivate (inclusiv active

    financiare), care au riscul privind valoarea

    just acoperit prin instrumente derivate

    mprumuturi i creane

    Datorii financiare Datorii financiare

    Datorii financiare deinute pentru tranzacionare, inclusiv toate instrumentele derivate

    Toate celelalte datorii

    Instrumente nederivate (inclusiv datorii

    financiare), care au riscul privind valoarea

    just acoperit prin instrumente derivate (dac totalitatea modificrilor valorii juste este n ntregime acoperit)

    Aa cum reiese din schema de mai sus evaluarea ulterioar a activelor financiare se realizeaz prin reevaluarea activelor financiare la valoarea lor just, inclusiv a instrumentelor derivate ce constituie active, fr nici o deducere a costurilor de tranzacionare ce ar putea s apar din vnzare sau alt ieire, excepie fcnd categoriile de active financiare prezentate n continuare.

  • 7

    Urmtoarele categorii de active financiare nu sunt evaluate la valoarea just (evaluare la valoarea nominal): mprumuturi i creane create de ntreprindere, care nu sunt pstrate n scopul tranzacionrii; investiii pstrate pn la scaden; toate activele financiare ce nu au un pre cotat pe o pia financiar i a cror valoare just nu poate fi evaluat credibil;

    Astfel, activele financiare care:

    au o scaden fixat sunt evaluate l costuri amortizate, folosind metoda ratei dobnzii efective i

    nu au o scaden fixat sunt evaluate la cost. Evaluarea ulterioar a obligaiilor financiare se realizeaz numai dup

    recunoaterea iniial, cnd, o ntreprindere trebuie s evalueze toate datoriile financiare, altele dect datoriile pentru tranzacionare i instrumentele derivate ce sunt datorii, la costul amortizat.

    Dup recunoaterea iniial, o ntreprindere trebuie s evalueze datoriile pentru tranzacionare i instrumentele derivate ce sunt datorii la valoarea just, excepie fcnd o datorie derivat ce este corelat decontat cu prin livrarea unui instrument financiar necotat, a crui valoare just nu poate fi corect evaluat i care trebuie evaluat la cost.

    Valoarea just a unui instrument financiar poate fi evaluat credibil dac: variabilitatea din intervalul estimrilor rezonabile a valorii juste nu este

    semnificativ pentru instrumentul respectiv sau dac probabilitile diferitelor estimri din cadrul intervalului pot fi rezonabil

    evaluate i utilizate n estimarea valorii juste. Situaiile n care valoarea just poate fi evaluat n mod credibil includ: un instrument financiar pentru care exist o cotaie de pre publicat pe o pia activ

    de titluri;

    un instrument de datorie ce a fost cotat de o agenie de evaluare independent i al crui flux de numerar poate fi rezonabil estimat;

    un instrument financiar pentru care exist un model de evaluare corespunztor i care poate fi evaluat n mod credibil.

    Un ctig sau o pierdere recunoscut (), rezultnd dintr-o modificare a valorii juste a unui activ financiar sau a unei datorii financiare ce nu constituie parte a unei relaii de acoperire mpotriva riscurilor, trebuie raportat dup cum urmeaz: n profitul net sau n pierderea net a perioadei (active datorii pstrate pentru tranzacionare); n profitul net sau n pierderea net a perioadei sau n capitaluri proprii pn n momentul vnzrii, ncasrii sau cedrii-deteriorrii, cnd va fi recunoscut n profitul net sau pierderea net (active financiare disponibile pentru vnzare). O ntreprindere trebuie s aleag politica contabil adecvat i s o aplice tutu5ror activelor sale, disponibile pentru vnzare, excepie fcnd cele pentru operaiunile de acoperire mpotriva riscului.

    Exemplu. ntreprinderea A deine instrumente financiare pentru tranzacionare al cror cost iniial a fost de 50.000.000 lei, iar valoarea just la data ulterioar este de 52.000.000 lei (momentul M1), respectiv 48.000.000 lei (/momentul M2). De asemenea,

    ntreprinderea A a emis obligaiuni pe care le-a recunoscut iniial la 100.000.000 lei, iar valoarea just a mprumutului s-a modificat la 110.000.000 lei (momentul M1), respectiv 90.000.000 lei (momen6ul M2).:

    recunoaterea iniial a activului financiar: 50 mil lei Activ = Datorii 50 mil lei

  • 8

    financiar

    deinut pentru tranzacionare

    recunoaterea iniial a datoriei financiare la emisiunea obligaiunilor: 90 mil lei Debitori

    diveri = mprumut obligatar 100 mil lei

    10 mil lei Prima de

    rambursare

    reevaluarea activului financiar la 52 mil lei (momentul M1): 2 mil lei Activ

    financiar

    deinut pentru tranzacionare

    = Venituri financiare 2 mil lei

    reevaluarea datoriei financiare la 110 mil lei (momentul M1): 10 mil lei Pierderi din

    instrumente

    financiare

    = mprumut obligatar 10 mil lei

    reevaluarea activului financiar la 48 mil lei (momentul M2): 4 mil lei Pierderi din

    instrumente

    financiare

    deinute pentru

    tranzacionare

    = Activ financiar 4 mil lei

    reevaluarea datoriei financiare la 90 mil lei (momentul M2): 20 mil lei mprumut

    obligatar

    = Activ financiar 20 mil lei

    Pentru acele active i datorii financiare nregistrate la costul amortizat, un ctig sau o pierdere este recunoscut () n profitul sau n pierderea net atunci cnd este anulat recunoaterea sau este deteriorat(), precum i pe parcursul procesului de amortizare. Dac exist o relaie de acoperire a riscului ntre activele sau datoriile financiare respective i un instrument de acoperire, contabilitatea ctigurilor sau a pierderilor trebuie s urmeze prevederile privind contabilizarea operaiilor de acoperire mpotriva riscurilor.

    5.Deprecierea activelor financiare

    Un activ financiar este considerat depreciat n cazul n care valoarea sa de

    nregistrare este mai mare dect valoarea recuperabil estimat. O ntreprindere trebuie s evalueze la data fiecrui bilan dac exist o dovad obiectiv c un activ financiar sau un grup de active ar putea fi considerate deteriorate.

    n cazul n care exist o astfel de dovad, ntreprinderea trebuie s estimeze valoarea recuperabil a activului respectiv sau a grupului de active i s recunoasc orice pierdere din depreciere.

    Active financiare nregistrate la costul amortizat. n cazul apariiei unei deprecieri sau pierderi dintr-un credit neperformant sau n imposibilitatea ncasrii valorii rscumprabile a unui activ financiar (imposibilitatea ncasrii sumelor scadente), valoarea pierderii reprezint diferena intre valoarea contabil a activului i valoarea prezent a fluxurilor de numerar ateptate, actualizat la rata iniial a dobnzii efective a instrumentului financiar. Valoarea pierderii trebuie inclus n profitul sau pierderea net aferent perioadei.

  • 9

    Fluxurile de numerar aferente creanelor pe termen scurt nu se actualizeaz. Valoarea contabil a activului trebuie redus pn la valoarea recuperabil estimat a acestuia, fie direct, fie prin utilizare unui cont de reduceri.

    n cazul n care, ntr-o perioad ulterioar, valoarea pierderii aferente deprecierii sau aferente unui credit neperformant scade, iar descreterea poate fi corelat n mod obiectiv cu un eveniment ce apare dup nregistrare, nregistrarea scderii deprecierii activului financiar trebuie reluat, fie direct, fie prin ajustarea unui cont de reduceri (valoarea contabil trebuie s nu depeasc costul amortizat nainte de recunoaterea acestei pierderi). Valoarea contabil a oricrui activ financiar ce nu este nregistrat la valoarea just, ntru-ct valoarea just a acestuia nu poate fi evaluat credibil, trebuie revizuit pentru a avea indicii privind deprecierea, la fiecare dat de elaborare a bilanului, n baza unei analize a intrrilor nete de numerar preconizate. n cazul n care exist indicii de depreciere, valoarea pierderii generat de deprecierea unui astfel de activ financiar reprezint diferena dintre valoarea contabil a acestuia i valoarea prezent a fluxurilor de numerar preconizate n viitor, actualizat cu rata curent de pia a dobnzii pentru un activ financiar similar.

    Exemplu. ntreprinderea A deine un activ financiar pstrat pn la scaden, al crui cost iniial a fost de 50 mil lei. La 31.12.2006, exist indicii sigure f emitentul titlurilor de valoare se afl n dificultate de a onora, la scadena convenit, contravaloarea cestor titluri. Prin urmare, valoarea recuperabil a activului este estimat la 28 mil lei, iar deprecierea este considerat semnificativ.

    nregistrarea deprecierii de valoare a activului la 31.12.2006: 22 mil lei Cheltuieli cu

    deprecierea

    instrumentelor

    financiare

    = Activ financiar 22 mil lei

    dac n 2007, emitentul titlurilor se redreseaz financiar i deprecierea este considerat redundant atunci:

    22 mil lei Activ

    financiar

    = Venituri din anularea

    deprecierii

    22 mil lei

    Exemplu. ntreprinderea A deine un instrument financiar destinat vnzrii, pentru care alege metoda de evaluare la valoarea just, cu evidenierea variaiilor n capitaluri proprii. Costul iniial al activului financiar este de 200 mil lei. Valoarea just (de pia) la un moment ulterior (momentul M1) este de 180 mil lei. Conform unor informaii ulterioare, se consider c aceast diminuare de valoare trebuie considerat depreciere ireversibil, deoarece emitentul are probleme financiare care vor afecta obligaiile sale vii6toare asociate respectivelor titluri. Prin urmare, succesiunea nregistrrilor este:

    achiziia activului financiar: 200 mil lei Active

    financiare

    = Datorii 200 mil lei

    evaluarea la valoarea just (momentul M1): 20 mil lei Rezerve din

    reevaluarea

    instrumentelor

    financiare

    = Active financiare 20 mil lei

    nregistrarea deprecierii de valoare a activului la 31.12.2006: 20 mil lei Cheltuieli cu

    deprecierea

    instrumentelor

    financiare

    = Rezerve din reevaluare 20 mil lei

  • 10

    dac ulterior deprecierea este considerat redundant atunci: 20 mil lei Active

    financiare

    = Venituri din anularea

    deprecierii

    20 mil lei

    6. Derecunoaterea sau anularea recunoaterii unui activ financiar

    Derecunoaterea sau anularea recunoaterii unui activ financiar este un alt aspect de mare interes privind instrumentele financiare. O ntreprindere trebuie s anuleze recunoaterea unui activ financiar sau o component a unui activ financiar atunci i numai atunci cnd ntreprinderea pierde controlul drepturilor contractuale ce se refer la respectivul activ. O ntreprindere pierde acest control n cazul n care aceasta realizeaz drepturile asupra beneficiilor specificate n contract, drepturile expir sau ntreprinderea renun la aceste drepturi. Prin urmare, deprecierea de valoare este recunoscut atunci cnd plile principale sau dobnda asociat instrumentului financiar sunt diminuate, uitate sau amnate. Deprecierile de valoare sunt recunoscute n profitul net sau n pierderea net a perioadei. Activele financiare pot fi testate la depreciere individual sau global, prin includerea n

    grupuri de active cu aceleai caracteristici privind riscurile asociate. Stabilirea cazului n care o ntreprindere pierde controlul asupra unui activ financiar

    depinde att de poziia ntreprinderii, ct i de cea a beneficiarului transferului. Prin urmare, n cazul n care exist indici c cel care transfer activul a pstrat controlul, acesta nu trebuie s scoat activul din bilanul su. n momentul anulrii recunoaterii, diferena ntre valoarea contabil a activului transferat altei pri i valoarea veniturilor ncasate sau ncasabile i a oricrei ajustri anterioare aferente valorii juste a unui activ ce a fost raportat n capital trebuie inclus n profitul sau n pierderea net a perioadei. Dac relum exemplul 3 i presupunem c la 11.01.2006 ntreprinderea A vinde activul financiar pentru 206 mil lei i nici o modificare a valorii juste (205 mil lei) nu a mai avut loc ntre 10.01.2006 i 11.01.2006, nregistrrile sunt: - pentru investiii pstrate pn la scaden (care rmn nregistrate la cost) :

    206 mil lei Banca sau

    Debitori

    = Activ financiar 200 mil lei

    Ctig din cedare activ 6 mil lei - pentru active disponibile pentru vnzare evaluate la valoarea just:

    206 mil lei Banca sau

    Debitori

    = Activ financiar 205 mil lei

    5 mil lei Rezerve din

    reevaluare

    Ctig din cedare activ 6 mil lei

    - pentru active deinute pentru tranzacionare reevaluate la valoarea just : 206 mil lei Banca sau

    Debitori

    = Activ financiar 205 mil lei

    Ctig din cedare activ 1 mil lei Anularea recunoaterii asociat cu apariia unui nou activ sau datorie financiar, se refer la situaiile n care o ntreprindere transfer controlul unui ntreg activ financiar, dar, procednd astfel, creeaz u nou activ financiar sau i asum o nou obligaie financiar, atunci ntreprinderea:

    trebuie s recunoasc noul activ sau datorie financiar la valoarea just i trebuie s recunoasc un ctig sau o pierdere rezultate din tranzacie, pe baza diferenei dintre ncasri i valoarea contabil a activului vndut + valoarea just a oricrei noi obligaii financiare asumate valoarea just a oricrui nou activ financiar

  • 11

    achiziionat +, - orice ajustare ce a fost anterior raportat n capitalurile proprii, pentru a reflecta valoarea just a activului respectiv. Exemplu: ntreprinderea A cedeaz vinde ntreprinderii nite creane n valoare de 500 mil lei contra sumei de 450 mil lei i garanteaz pentru pierderile din credite insolvabile cu titluri de valoare de 30 mil lei, restul pierderilor poteniale fiind suportate de B:

    n contabilitatea ntreprinderii A se nregistreaz cedarea creanelor i a titlurilor drept garanie:

    450 mil lei Banca = Creane 500 mil lei 50 mil lei Pierderi din

    creane

    i cedarea titlurilor drept garanie i apariia unui nou activ financiar: 30 mil lei Creane

    titluri date

    drept garanie

    = Titluri de valoare 30 mil lei

    n contabilitatea ntreprinderii B se nregistreaz primirea creanelor i a titlurilor drept garanie:

    500 mil lei Crene = Banca 450 mil lei Ctig din creane 50 mil lei

    i 30 mil lei Titluri

    deinute n garanie

    = Datorii privind

    returnarea titlurilor de

    valoare

    30 mil lei

    Anularea recunoaterii unui activ financiar trebuie s aib loc numai atunci cnd proprietarul pierde controlul asupra activului n cauz. Dac exist indicii c fostul proprietar continu s dein controlul asupra respectivului activ, atunci nu trebuie derulat operaiunea de scoatere din gestiune de ctre acesta. De exemplu, aceasta este situaia n care fostul proprietar are dreptul de reachiziionare a activului sau este obligat i are dreptul, n acelai timp, s reachiziioneze activul i respectivul activ nu poate fi achiziionat de pe pia imediat, iar fotul proprietar nc mai deine toate avantajele i riscurile asociate activului. Anularea recunoaterii unei datorii financiare presupune scoaterea din bilanul unei ntreprinderi a unei datorii financiare numai atunci cnd aceasta est stins, adic atunci cnd obligaia specificat n contract este descrcat, anulat sau expirat (debitorul pltete creditorului, n numerar sau cu alte active financiare, mrfuri sau servicii i este legal exonerat de obligaia iniial de ndeplinire a obligaiei). Diferena dintre valoarea contabil a unei datorii stinse sau transferarea altei pri i valoarea pltit pentru aceasta trebuie s fie inclus n profitul net sau n pierderea net a perioadei.

    Exemplu: emitentul unui mprumut obligatar cu o valoare de 100 mil lei a ajuns la

    scaden; prin urmare, emitentul obligaiunilor va anula datoria financiar recunoscut pn la acea dat n bilan:

    100 mil lei mprumut

    obligatar

    = Banca 100 mil lei

    7.Operaiuni de acoperire a riscului

    Urmtoarele tipuri de riscuri trebuie cunoscute de ctre utilizatorii situaiilor financiare:

    riscul de pre (pierdere sau ctig potenial), care este reprezentat de: riscul valutar: riscul ca valoarea unui instrument financiar s fluctueze datorit schimbrilor nivelului de pia al cursului valutar;

  • 12

    riscul ratei dobnzii: riscul ca valoarea unui instrument financiar s fluctueze datorit schimbrilor nivelului dobnzii pe pia; riscul de pia: riscul ca valoarea unui instrument financiar s fluctueze datorit schimbrilor preurilor pieei, chiar dac aceste schimbri sunt cauzate de factori specifici ai respectivelor titluri sau factori generali ai pieei; riscul de credit: este riscul ca una dintre prile semnatare ale contractului privind instrumentul financiar s nu exercite obligaia asumat, cauznd celeilalte pri o pierdere financiar ; riscul de lichiditate (de finanare) ester riscul ca o societate s ntlneasc dificulti n procurarea fondurilor pentru ndeplinirea angajamentelor asociate instrumentelor financiare. Poate fi reprezentat, de asemenea, prin incapacitatea de a vinde un activ financiar

    repede, la valoarea just (sau aproape); riscul fluxului de numerar: este riscul ca valoarea fluxurilor de numerar viitoare asociate unui instrument financiar monetar s fluctueze (instrumente de debit cu rata variabil schimbarea ratei dobnzii fr schimbarea corespunztoare a valorii juste); Prezentarea politicilor de gestionare a riscului

    O ntreprindere trebuie s descrie obiectivele i politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de protejare aplicate fiecrui tip de tranzacie pentru care s-a utilizat contabilizarea instrumentelor de protejar.

    Atunci cnd o ntreprindere a contabilizat un instrument financiar ca i un instrument de acoperire a unor riscuri asociate cu tranzacii viitoare anticipate, respectiva ntreprindere va prezenta:

    descrierea tranzaciilor anticipate, inclusiv perioada de timp pn n momentul n care se estimeaz apariia riscurilor; descrierea instrumentelor de acoperire a riscurilor; valoarea oricror ctiguri sau pierderi amnate sau nerecunoscute i momentul n care se ateapt recunoaterea ca venit sau cheltuial. O ntreprindere trebuie s prezinte toate ctigurile sau pierderile angajate n instrumentele financiare destinate acoperirii riscului tranzaciilor viitoare anticipate, indiferent dac acele ctiguri sau pierderi au aprut sau nu n situaiile financiare. a) Operaiuni de acoperire a valorii juste mpotriva riscurilor Dac o operaiune de acoperire a valorii juste ndeplinete condiiile de mai sus, trebuie justificat dup cum urmeaz: ctigul sau pierderea rezultate din reevaluarea instrumentului de acoperire la valoarea just trebuie recunoscute imediat n profitul net sau n pierderea net i ctigul sau pierderea aferent elementului acoperit, corespunztoare riscului acoperit, trebuie ajustat() la valoarea contabil a elementului acoperit i trebuie recunoscute imediat n profitul net sau n pierderea net. O ntreprindere trebuie s ntrerup n viitor contabilizarea operaiilor de acoperire specificate anterior, n cazul n care expir termenul (durata) instrumentului de acoperire, este vndut sau este exercitat sau de operaiunea de acoperire nu mai ndeplinete criteriile de clasificare.

    Exemplu. ntreprinderea A achiziioneaz n 2006, 200 de uniti ale unui titlu de credit, care va fi clasificat ca instrument financiar disponibil pentru vnzare. La sfritul anului 2006, valoarea just a instrumentului financiar este de 230 u.m. Creterea valorii juste de 30 u.m. este creditat ntr-un cont de venituri. ntreprinderea A dorete s se acopere mpotriva riscului de modificare a valorii juste i achiziioneaz un instrument derivat, n 2007. La sfritul anului 2007, instrumentul derivat a cunoscut o cretere de 5 uniti, iar titlul de baz nregistreaz un declin corespunztor n valoarea just. nregistrrile vor fi urmtoarele:

  • 13

    n 2006, achiziionarea titlului de credit: 200 u.m. Activ

    financiar

    = Banca 200 u.m.

    n 2006, creterea valorii juste a investiiei: 30 u.m. Instrument

    derivat

    = Venituri financiare 305 u.m.

    n 2007, se reflect creterea valorii juste a instrumentului financiar derivat: 5 u.m. Instrument

    derivat

    = Venituri din instrumente

    derivate

    5 u.m.

    nregistrarea scderii concomitente a valorii investiiei financiare 5 u.m. Pierdere din

    instrumente

    financiare

    = Activ financiar 5 u.m.

    La sfritul anului 2007, valoarea n bilan a investiiei financiare este de 225 u.m.; n capitalurile proprii vom avea o valoare de 30 u.m., iar n contul de profit i pierdere o cheltuial i respectiv un venit egal cu 5 u.m., asociate investiiilor financiare i instrumentului derivat.

    b)Operaiuni de acoperire a fluxurilor de numerar mpotriva riscurilor. n cazul n care un flux de numerar ndeplinete condiiile care caracterizeaz o operaiune de acoperire a riscului pe durata exerciiului financiar, acesta trebuie contabilizat dup cum urmeaz: partea de ctig sau de pierdere aferente instrumentului de acoperire ce este determinat a fi o operaiune de acoperire eficient trebuie s fie recunoscut direct n capitalurile proprii i partea ineficient de acoperire a riscului trebuie imediat raportat n profitul net sau n pierderea net, n cazul n care instrumentul de acoperire este unul derivat. Exemplu: ntreprinderea A emite, pe 4 ianuarie 2006, obligaiuni n valoare de 100 mil lei, cu scaden de 5 ani i cu dobnd variabil /rata anual a dobnzii este LIBOR + 200 puncte de baz; plata se efectueaz la fiecare 31 decembrie). n dorina de a se acoperi mpotriva riscului de fluctuare a dobnzii, ntreprinderea A dorete s nu plteasc dobnzi mai mari de 9 % i, de aceea, achiziioneaz un contract swap pe dobnzi n care, dac LIBOR crete peste 7 %, atunci ntreprinderea A va primi diferena (LIBOR 7 %). Contractul de acoperire este considerat contract de acoperire a riscului asociat fluxului de

    numerar. Valoarea pltit pentru contractul de opiuni este de 1,44 mil lei. La 31 decembrie, valoarea cheltuielii cu dobnda este de 7.560.000 lei adic 100 mil lei x (5.56 % + 2 %) iar contractul de acoperire are o valoare just de 1 mil lei. n 4 ianuarie 2006, emiterea obligaiunilor:

    100 mil lei Banca = mprumut obligtatar 100 mil lei

    achiziionarea contractului de acoperire: 1,44 mil lei Instrument

    derivat

    = Banca 1,44 mil lei

    nregistrarea dobnzii la 31 decembrie2006: 7,56 mil lei Cheltuieli cu

    dobnda

    = Banca 7,56 mil lei

    nregistrarea scderi valorii juste a instrumentului de acoperire (este considerat o acoperire eficient):

    0,44 mil lei Rezerve din

    reevaluare

    = Instrument derivat 0,44 mil lei

  • 14

    Contabilitatea operaiunilor de acoperire a riscurilor trebuie s recunoasc simetric efectele de compensare pe care variaia valorii juste a instrumentului de acoperire le are asupra variaiei valorii juste a instrumentului acoperit mpotriva riscului.

    Standardele cer ca toate activele financiare i datoriile financiare s fie recunoscute n bilan, prin urmare, inclusiv instrumentele derivate vor urma aceast procedur. Din punct de vedere istoric, n multe locuri din lume, instrumentele derivate nu au fost recunoscute n bilan, deoarece n momentul demarrii contractelor de acoperire nu au fost pltii bani sau nu au fost cedate alte active, prin urmare, costul iniial al acestor instrumente derivate era considerat zero. Totodat, cumprarea vnzarea oricror categorii de active trebuie s fie nregistrat cu consecven, fie la data tranzaciei, fie la data decontrii. De asemenea, costurile iniiale ale acestor contracte pot fi reprezentate de comisioanele, taxele i alte sume pltite unor instituii specializate. Exemplu. Emitentul a 1000 de obligaiuni (cu o valoare nominal de 120.000 lei pe obligaiune, valoare de emisiune 90.000 lei pe obligaiune), grevate de o rat anual a dobnzii de 10 % i scadente n 3 ani, dorete s se acopere mpotriva riscului fluctuaiei dobnzii (rata dobnzii la mprumutul obligatar este fix). Data de emisiune a mprumutului este 01.01.2006. Prin urmare, achiziioneaz un contract swap pe rata dobnzii de la banca X, n valoare de4 5 mil lei, care presupune o plat de ctre banc, respec6tiv o ncasare de la banc a unei sume de (10 % - r) x 12 mil lei, dac rata dobnzii este peste, respectiv sub 10 %. Valoarea contractului swap pe rat a dobnzii este zero la data achiziiei (01.02. 2006), deoarece la acea dat rata dobnzii pe pia era de 10 %. achiziionarea instrumentului derivat swap:

    5 mil lei Instrument

    derivat swap - dobnzi

    = Banca 5 mil lei

    La data de 31.12.2006 rata dobnzii p pia este de 8 %, prin urmare nregistrarea legat de dobnda mprumutului, respectiv cea a contractului de swap este: nregistrarea dobnzii mprumutului obligatar (1.000 obligaiuni x 120.000 lei pe obligaiune) x 10 % = 12 mil lei :

    12 mil lei Cheltuieli cu

    dobnda

    = Dobnzi la mprumut din

    emisiuni de obligaiuni 12 mil lei

    nregistrarea dobnzii aferente contractului swap este (240.000 lei = 12 mil x (10 % - 8 %) :

    0,24 mil lei Dobnzi de

    ncasat

    = Cheltuieli cu dobnda 0,24 mil lei

    Prin urmare, ntreprinderea A va ncasa de la banc o dobnd de 240.000 lei la sfritul anului 2006, iar n contul de profit i pierdere al anului 2006 va fi raportat o cheltuial cu dobnda de 12 mil 0,24 mil = 11,76 mil lei. De asemenea, mprumutul din emisiuni de obligaiuni trebuie reevaluat la valoarea de pia la sfritul anului, care se majoreaz datorit scderii ratei dobnzii de pia - prin urmare, acoperirea este considerat eficient i, concomitent, valoarea just a instrumentului de acoperire se majoreaz cu aceeai valoare, de exemplu 1 mil lei:

    1 mil lei Pierdere din

    instrumente

    financiare

    = mprumut din emisiuni

    de obligaiuni 1 mil lei

    1 mil lei Instrument

    derivat swap pe dobnzi

    = Ctig venituri din instrumente derivate

    1 mil lei

  • 15