caietele principelui (11) 2012

Click here to load reader

Post on 19-Jul-2015

249 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Caietele Principelui

S U M A R (11):

Cum functioneaza economia romaneasca

Tokes a semnat chitane c a primit bani pentru spionaj UE propune reformarea sistemului de pensii. Ce masuri vor lua statele europene? PE: Mai multe frecvente pentru mobil pana in 2013

Despre lucrurile cu adevarat importante

De ce? Gazul, pericol nebanuitLansarea regulilor de arbitraj financiar PRIME Finance de solutionare a litigiilor de pe mpietele financiare mondiale

6 remedii naturiste pentru frumusete si sanatateUtilizari fantastice ale bicarbonatului de sodiuInterviu cu Neagu Djuvara9 lucruri pe care nu le stiai despre Whitney HoustonCondimente pentru curatarea instestinelor Ce "termen de garantie" au organele si simturile noastre? Un documentar care ar trebui vizionat lunar! Despre sare si cum trebuie sa o consumam Mancarea conteaza . . .

Secretul sriiCONOPIDA - Inamicul canceruluiSfaturi pentru o via bun Sanatatea. Sfaturi deosebit de importanteSUCURI SANATOASEMersul pe jos.Terminatii nervoase ale picioarelorTerminatiile nervoase ale mainilor. MasajAUTO-MASAJ SHIATSUtiai c: sangele uman, grupele sanguine INVATATI CE BENEFICII AVETI DIN FRUCTE SI LEGUME:REGARDS, MANIKANDANINVATATI SA BETI APA PE STOMACUL GOLCEVA FOARTE IMPORTANT: Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte la masa si nu apa rece. DESPRE INFARCT

* CUM FUNCIONEAZ ECONOMIA ROMNEASC * Mircea Coea

Cic domnul prim-ministru plecase s taie panglica la civa kilometri de autostrad. Uitndu-se pe geamul mainii, vede la marginea drumului doi amri care frmntau chirpici cu picioarele goale.Intrigat de ceea ce vede, domnul prim-ministru oprete maina i i ntreab pe cei doi: - Mi, oameni buni, nu v este ruine d facei nenorocirea asta de chirpici, ntr-o ar membr a Uniunii Europene, care tocmai a reuit, sub ndrumarea FMI, s se macrostabilizeze? Ce-i napoierea asta? Ce facei cu amestecul sta oribil de blegar, paie i noroi? - Domnule prim-ministru, rspunde unul dintre indivizi, nu-l facem pentru noi. l exportm n Federaia Rus. - l exportai n Rusia?!! Extraordinar! Ce luai pe el? - tii, ruii nu prea au rezerv valutar, aa c ne pltesc n natur. Ne dau o mie de AK-47 pe tona de chirpici. - Suntei nebuni?! Introducei ilegal armament n ar! - Nuuu! Nu intr neam de AK-47 n Romnia. Le reexportm imediat n Iran. - n Iran?! La teroritii ia? Ce luai de la ei? - Petrol, domnule prim-ministru. Pentru fiecare AK-47, cte o ton de petrol, dar s tii c nu l aducem ilegal n ar. Din Iran, pleac direct n Japonia, c ia, or fi ei detepi, dar n-au petrol. - Ce luai din Japonia, ce v dau pe petrol? - Ehh! Nite rahaturi de microcipuri, de ncap o mie ntr-un portofel, dar le vindem americanilor, c au nevoie de fleacurile astea, ca s fac nite rachete. S tii c pltesc bine. Pentru fiecare flecute din ala, ne dauzece mii de dolari. - Zece mii de dolari?!! i ce facei cu ei? - Pi acum devine complicat, c trebuie s schimbm la banc dolarii pe euro. - De ce? - Pentru c bulgarii nu vor dect euro. - Dar ce treab avei voi cu bulgarii? - Pi, domnule prim-ministru, noi, cu tranziia i cu austeritatea, am srcit de tot. Nu mai avem animale. Cum s facem chirpici, dac nu importm blegar de la bulgari?! Protejeaza mediul inconjurator : Munca polueaza ! Adjunctul lui Iulian Vlad: Tokes a semnat chitane c a primit bani pentru spionaj Din decembrie 1989, nu a ieit, pn azi, cu nicio declaraie public despre ceea ce s-a ntmplat atunci. Este adjunctul fostului ef al Departamentului Securitii Statului, generalul Bucurescu Gianu. Nscut n 1934, el a fost ncadrat n Securitate n 1954 i din ianuarie 1956 pna la 1 ianuarie 1985 a lucrat pe linia pregtirii cadrelor, n Direcia de nvmnt a MI i a Securitii Statului.La 1 decembrie 1985 a fost numit ef al Securitii Municipiului Bucureti, funcie ocupat pn n martie 1989, cnd a a fost numit adjunct al efului Departamentului Securitii Statului (pentru munca de informare din interne). La 31 dececembrie 89, la ordinul generalului kgb-ist Nicolae Militaru, el a fost arestat alturi de eful su direct, general-colonelul Iulian Vlad, de Aristotel Stamatoiu, eful Centrului de Informaii Externe, i de generalul Vasile, eful Direciei a IV-a Contrainformaii Militare. N-a fost condamnat. Declaraia sa, dat pe 9 februarie 1994, n faa comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, apare astzi pentru prima oar, Bucurescu Gianu fiind extrem de discret cu privire la implicarea lui n evenimentele de atunci, mai ales c are destule de spus. Spre exemplu, el a fost cel care s-a ocupat de aplicarea planului Orient, care constituia ansamblul de msuri amnunite cu privire la asigurarea securitii efului statului pe timpul evenimentelor interne i externe la care participa acesta n decembrie 1989, ncepnd cu vizitta de la Moscova din 4 decembrie i terminnd cu vizita i ntoarcerea preedintelui Ceauescu n/din Iran (18- 20 decembrie). Asta nseamn c el a fost cel care a decis ca aeronava cu care Nicolae Ceauescu a plecat n Iran s fie nsoit pentru prima oar de cnd Ceauescu devenise preedinte, aa cum a dezvluit secretarul personal al lui Ceauescu, Mihai Hrjeu, de dou avioane de vntoare. Tot Bucurescu Gianu a fost cel care s-a ocupat de securitatea mitigului din Piaa Palatului, din 21 decembrie 1989, miting organizat la sugestia fostului primar al Capitalei, Barbu Petrescu. Adjunctul generalului Iulian Vlad descrie i ordinele directe primite atunci de la Iulian Vlad, dar confirm i fapttul c Laszlo Tokes era pltit de serviciile maghiare de spionaj.

Evenimentele din dec 89 au fost previzibile, noi le ateptam, din moment ce n celelalte ri socialiste, inclusiv URSS se petrecea ce se petrecea. Din exterior veneau informaii, la radio-televiziunea ungar, msuri mpotriva romnilor. Era clar c n localiti din jurul graniei era un lagr pentru refugiai romni de unde erau retrimii ilegal peste grani indivizi romni pregtii. Au i fost prini la Satu Mare i Timioara asemenea indivizi cu misiunea de a lua legtura cu cei din interior. Gen. Nicolicioiu i Centrul de Informaii Externe pot da lmuriri suplimentare. Din exterior veneau informri despre situaia material proast i nemulumirile, starea de spirit exploziv i din interprinderi, lipsa de pe pia a alimentelor, salarii pltite cu ntrziere etc. Eu nu am avut reineri s dau aceste informaii i sigur gen. Vlad l informa pe Ceauescu. Se spunea c cei rspunztori de domeniul economic, ex Emil Bobu, cutau s stopeze anumite informaii.

Tokes a semnat chitane c a primit bani pentru spionajn legtur cu Timioara tiu c l aveam n atenie pe pastorul Laszlo Tokes tiind c este n servicii strine. Au fost prini la grani ceteni cu chitane semnate de Tokes. S-a prezentat, n septembrie, cazul lui Ceauescu, el a spus c nu e cazul s se ia msuri, a rmas n atenie pe linie informativ. De caz s-au ocupat, concret, cei de la culte. Apoi n zilele premergtoare zilei de 17 decembrie, eful securitii din Timioara m-a informat n legtur cu zarva creat prin masura luat de cultul su de a-l muta din parohie, nemulumirea enoriailor. n 16 decembrie 89 am fost chemat la cabinetul gen. Vlad unde era convocat i gen. Macri i ali ofieri superiori i am fost informat c la Timioara au aprut lucruri curioase: demonstraii, spargeri de geamuri. S-a luat msura s plece acolo gen. Macri, col. Teodorescu i nc un ofier de la Informaii Interne. Teodorescu de la Informaii Externe a fost trimis pentru c se semnalau deplasri ale unor diplomai n zon, prezena unor turiti, n special URSS, grupuri de turiti cu maini Lada etc. Delegaia a plecat cu sarcina clar de a sprijini securitatea local n culegerea de informaii dar s nu se angajeze n aciunile de strad. Despre trupele de securitate care nu lucrau cu organele de informare nu tiu amnunte. eful securitii din judee avea doar munca informativ. Macri raporta informaiile generalului Vlad. La Vlad s-au concentrat informaiile, nu se mai raporta prin noi, adjuncii, lui Vlad.

Generalul Vlad a spus c a fost destituit de Ceauescu pentru c n-a narmat trupele de securitaten 17 decembrie 89, duminic, gen. Vlad a fost chemat cu Postelnicu la Ceauescu. Ne-am adunat i noi s vizionm cuvntarea lui Ceauescu la TV- dup amiaz. Vlad la revenire era schimbat, bulversat, a cerut ordinul 2600, s-a uitat la el apoi l-a restituit secretarului. Dup vizionare ne-a chemat pe mine i Alexe n birou, unde ne-a spus c la Timioara evenimentele au evoluat negativ, c Ceauescu i-a reproat c de ce trupele de Securitate nu au fost narmate, cum se ordonase, i c Ceauescu l-a destituit din funcie. Nu ne-a precizat dac cineva a fost numit n locul lui, deci consideram c este pe mai departe eful Securitii, nu ne-am pus problema c acum Vlad nu mai poate da ordine. A spus Vlad s se continue munca informativ, dar s nu se angajeze securitatea n aciunile de strad. Pn n 20 decembrie 89 informaiile erau c starea de spirit exploziv se generalizase pe ar pentru c s-au rspndit tirile despre ce s-a ntmplat la Timioara.

Am fost desemnat s m ocup de securitatea mitingului din 21 decembrien seara zilei de 20 dec 89 au fost informaii c pe 21 decembrie se va organiza un miting pentru dezaprobarea popular a ceea ce s-a petrecut la Timioara. Am fost chemat laVlad i mi-a spus s m ocup eu de organizarea msurilor de securitate pentru miting (pentru c Nu era la Timioara) i pentru c eu rspundeam de planul Orient, plan ce a nceput de la nceputul lunii decembrie i a inut pn la ntoarcerea lui Ceauescu din Iran (20 dec). Ordinul 2600 era un ordin de principiu cu privire la situaiile deosebite n planul Orient era pentru o aciune concret - se fceau asemenea planuri pentru edinele mari, deplasri, congrese, M.A.N.-uri etc. Aici erau trecute aigurarea msurilor pe trasee, la aeroport msuri de organizare cu publicul ce era acolo. Se prevedeau trupe de la MI circulaie, pompieri supraveghetori pe traseu etc. ( Tinerii civili amestecai n public erau de la Direcia a V-a). Comandamentul Orient i-a ncetat activitatea la ntoarcerea lui Ceauescu din Iran. Primind sarcina pentru asigurarea mitingului n-a mai fost timp pentru vreun plan i atunci am dat ordin s se ia msurile obinuite n asemenea situaii. Nu s-a fcut plan special pentru miting, dar am ordonat: milia astup strzile din jur cu subofieri; direcia a V-a asigur nlimele din jur (Neagoe), col. Botofei de la Capital era cu asigurarea traseelor; pompierii au venit cu dou maini; USLA cu echipajul- stteau la parcarea de la restaurantul Cina ( un echipaj era ci ncpeau ntr-o main: 4-5 oameni- col Bleor poate specifica).

Curios, n-am fost solicitat de efii mei s raportez de ce s-a spart mitingul din 21 decembrien clipa cnd mitingul s-a spart- eram n faa balconului- am recepionat ipete, un vuiet ce mi s-a prut c vine de la megafon- vuiet ca la cutremur- i un val de mpingeri n fa dinspre palat. Valul s-a retras apoi. Am auzit un zgomot dar am crezut c s-a desprins un megafon i-a czut. Ulterior am auzit c s-a aruncat o petard. Dar anterior apruser ipetele de femei i busculada aceea. Apoi lumea s-a dispersat, dispoziiile de la capt s-au pulverizat, materialele de propagand au rmas pe jos , clcate n picioare, efectivele erau adunate la Athenee Palace- le-am trimis la unitate. Terminndu-se mitingul, misiunea mea s-a terminat, n-am mai fost implicat n nimic. Mi s-a spus c femeile au ipat pentru c au fost nepate. Sus pe cldirea Consiliului De Stat erau oamenii Direciei a V-a. La etajul I- la bibliotec ntr-o sal era o echip tehnic de comunicaii - prin ei comunicam ntre noi, centrala i liniile telefonice. Direcia a V-a avea sediul n cldirea de alturi. Am plecat i eu sus la legturile telefonice nu am primit nicio informaie concret. Am cobort, Postelnicu m-a ntrebat ce s-a ntmplat? c trebuie s raporteze. Am ntrebat i eu dar nimeni nu mi-a raportat ceva deosebit, mai mult dect ceea ce am perceput i eu personal. Curios, n-am fost solicitat de efii mei s raportez. Ulterior am auzit c Ceauescu m-a destituit dup ce au aflat c eu rspundeam de organizare mitingului- dar nu sunt sigur. Am plecat la hotel Bucureti, restaurantul Grdinia, Piaa Roman, s vd ce se ntmpl pentru a putea raporta dac voi fi ntrebat. Nu am fost implicat n msurile luate pentru reprimarea demonstranilor. mpucturi am auzit la Sala Dalles, cnd s-au tras focuri de avertisment n sus, era pe la 18.30. Aveam o stare sufleteasc proast pentru ceea ce s-a ntmplat la miting. La hotel Bucureti erau trupe de miliieni. M-am dus la biroul gen Neagoe Dir aV-a- apoi m-am dus la Piaa Roman unde era un dispozitiv condus de Suceav. Erau troleibuse oprite i tineri care strigau lozinci anticeauiste.

Iulian Vlad, 21 decembrie: aici nu v bgai!Am revenit la Direcia a V-a-, a aprut generalul Vlad, ntre timp strzile s-au umplut cu armat, TAB-uri etc. Am plecat cu Vlad i ali ofieri la sediul unde acuma e PNL-ul, cnd ncepea s se ntunece. A venit la fore, de cteva ori, gen Milea, gen Hortopan i aciunea era coodonat de Amriuci (ulterior i-am auzit numele, nu-l cunoteam)- erau soldai i am aflat ulterior ca erau i elevi de la Bneasa- l-am vzut i pe Andru. Erau Postelnicu, Dinc , Lic Brbulescu (care a murit) de la partid. Pe la 18 au fost trase cartue, trgeau n sus, multe. M-am ntors la sediu- l-am vzut pe acolo i pe gen. Neagoe. Am fost chemat de Postelnicu i cu Brbulescu i ne-a spus s plecm la comitetul municipal de partid s organizm aprarea acestui sediu. Erau deja acolo trupe i am plecat. Nu tiu dac Neagoe a primit ordin s aduc ostatici. Vlad mi-a spus att aici nu v bgai.

22 decembrie, sediul CC al fostului PCR: dac presiunea crete, dai drumul n sediu!Am revenit la sediul CC n biroul lui Neagoe i am nnoptat acolo. Pe la ora 1 noaptea a aprut Vlad, apoi a plecat la Dir aV-a. Dimineaa, la intrarea A era Vlad, col Ardeleanu, Bleor (de la USLA), Neagoe cu paza de la CC, col Lzrescu, col Pavelescu de la trupe. La Oneti- pe capul strzii era deja un dispozitiv creat. Am discutat despre ce-i de fcut dac dispozitivul nu va rezista. Vlad a spus: s nu se riposteze. Organele de securitate nu au fost angajate n aciuni care s mpiedice derularea evenimentelor, salvarea sau reinstaurea lui Ceauescu. Securitatea nu s-a lsat angajat n aciuni. Rol nsemnat a avut gen. Vlad, era detept, tia c nu poate mpiedica ce s-a ntmplat peste tot n alte ri, noi nu eram Securitatea lui Ceauescu, ci securitatea Statului Romn. Vlad a spus: dac presiunea crete, dai drumul n sediu. Acest ordin a fost repetat i cnd a fugit Ceauescu. Dup ce a intrat lumea n sediu, eu am ieit prin spate i ne-am dus la o unitate de-a noastr. La plecare m-am ntlnit cu col. Lzrescu care mi-a spus s ma duc la generalul Vlad n camera generalilor dar n-am gsit camera i atunci am plecat la acel sediu, la gen. encu ( eful tehnico-operativ). encu mi-a spus despre ordinul s ntrerupem interceptarea convorbirilor telefonice i corespondenei. Tot el mi-a spus c are un om ntre manifestani. Generalul Vlad m-a sunat i mi-a spus s m duc la sediul ministerului i s stau acolo i s in legtura cu el. La sediul ministerului era de un grup de revoluionari condus de un inginer, mai era col Hsma, m-am dus la dispeceratul ministerului. Acel inginer revoluionar inea legtura cu Dumitru Mazilu. M-a sunat Vlad, mi-a spus s fac un text, s iau legtura cu toate judeele pentru c el n-a reuit. Am fcut un text- o not telefonic mpreun cu acel inginer i col Hsma, cu urmtorul coninut:

1 Din acest moment Securitatea intr n subordinea Ministerului Aprrii Naionale, la fel i Miliia; 2 Conductorii MI i securitii s ia legtur cu noile conduceri formate i s se pun la dispoziia acestora; 3 S nu se acioneze n nicio form mpotriva noilor autoriti i revoluionarilor; 4 S se asigure sediile pentru a nu se distruge documente; 5 S se atepte noi ordine.

Am vorbit pn dimineaa cu aproape toate judeele. Doar la Covasna i Constana nu am gsit pe nimeni. N-am plecat de la minister pn ce am fost arestat.

Operaiunea de anihilare a Securitii a fost condus de MilitaruAparatul de securitate nu s-a dizolvat, dar n-a fost lsat s-i ndeplineasc sarcinile. Cadrele noastre nu puteau iei din sedii, nu erau lsate nici de armat nici de revoluionari. La fel n foarte multe judee cadrele noastre au fost arestate la sedii- la telefon din multe judee mi-au rspuns militari. Cadrele noastre, dimineaa, cum veneau la sedii erau reinute. Noi am fcut o situaie clar despre fiecare cadru, cu ce a fcut, pentru c era ideea c Securitatea trage. Ni s-au tiat legturile telefonice-eram complet izolai -cam din 23 decembrie. Apoi n 26 sau 27 am fost convocai cu totii la gen. Militaru dup aceea edin. Pe 28 decembrie gen Vlad a fost lsat s vin la sediu. A venit, l-am informat despre ce am fcut pn atunci, de prin 24-25 dec. deja noi fceam note informative pentru gen Militaru, dar i anterior nc din 22 dec. seara, am dat informaii lui Mazilu. E adevrat c multe erau dezinformri exemplu cu grupul de elicoptere, c e lupt aerian la Craiova, c e atentat la uzina de ap grea Turnu Severin Dar n 23 s-au ntrerupt legturile. Apoi, dup edina cu gen Militaru, au refcut dispeceratul- culegeam informaiile. Aveam un serviciu D la MI dezinformare - de la 10-15 cadre care lucrau la materiale de dezinformare destinat n special exteriorului. Colonelul Stamatoiu tie mai multe. Am fcut un plan de munc- plan pe care gen Vlad voia s-l prezinte gen. Militaru. Dar n ziua de 31 dec. am fost chemai la gen Militaru, am intrat n Cabinet, era gen Ionel i Gelu Voican Voiculescu, i-am informat, dar la ieire gen Hortopan, care reinea, ne-a urcat ntr-un TAB i ne-a dus pe Oltenia. Anterior am primit ordin s concentrm pe toi cei de la Dir. a V-a ntr-un singur loc. A venit acolo gen Vlad i Montanu au inut un discurs, cred c era pe 26 dec. Pe Mazilu l cunosc de prin 1950. Este i dotat dar are i dereglri psihice. Soia s-a sinucis ntr-un accident mortal de circulaie. Mazilu s-a descurcat pn la efectuarea de lucrri de doctorat pentru alii. Era susinut de Rduic, Stoica, Stnescu, Bobu i era apropiat de Doicaru i Pacepa. Iulian Vlad nu inea indivizi de teapa lui n jurul su.

Cred c din interior s fceau planuri s lupte armata cu securitatea. S-a tras i cu armament care nu exist n dotarea armatei noastre sau a securitii.

Dezinformrile prin informaii s-au practicat inclusiv prin televizor. Se puteau da telefoane de la ambasade. Astfel i eu am primit un telefon, de la cineva cu o voce cu accent rusesc, c vrea s m ntlneasc. Cine a deschis graniele? Sergiu Nicolaescu rspunde: V spun eu: gen. Militaru. Noi de ce am fost arestai tocmai cnd trebuia s ne ocupm de teroriti?! Pentru c s-a urmrit anihilarea securitii- arestarea capilor i oamenii au stat i au primit salariu- att. Trecerea Securitii la armat poate fi o msur de protecie- dar ea era mai mult o msur de anihilare.

(General Bucurescu Gianu, fost adjunct al efului Departamentului Securitii Statului, Comisia senatorial pentru cercetarea evenimetelor din decembrie 1989, 9 februarie 1994)

UE propune reformarea sistemului de pensii. Ce masuri vor lua statele europene?

17 Februarie 2012AvocatNet.ro

Vezi cele 2 comentarii! Comisia Europeana a prezentat, in aceasta saptamana, o serie de masuri privind imbunatatirea sistemului de pensii in Europa, in conditiile in care populatia activa a UE va incepe deja sa scada si milioane de oameni se vor confrunta cu saracia la batranete.

Potrivit datelor CE, in clipa de fata, pensiile sunt principala sursa de venit pentru aproximativ un sfert din populatia UE. Astfel, daca Europa nu produce rezultate in ceea ce priveste oferirea de pensii decente in prezent si in viitor, milioane de oameni se vor confrunta cu saracia la batranete. In plus, pensiile exercita presiuni financiare tot mai mari asupra bugetelor nationale, in special atunci cand la ele se adauga tensiunea crizei financiare si economice.

Pentru a sprijini aceste eforturi, Comisia Europeana a publicat o Carte alba privind pensii adecvate, sigure si viabile. Documentul examineaza modul in care UE si statele membre pot actiona pentru a rezolva principalele probleme cu care se confrunta sistemele noastre de pensii.

CE prezinta o serie de initiative pentru a contribui la crearea conditiilor pentru ca cei care pot sa continue sa lucreze - conducand la un echilibru mai bun intre timpul petrecut la locul de munca si timpul petrecut la pensie. In plus, vor exista garantii ca persoanele care se muta intr-o alta tara isi pot pastra drepturile la pensie, iar oamenii vor putea sa economiseasca mai mult.

Cartea alba se bazeaza pe rezultatele unei consultari ample, lansate in iulie 2010, urmand sa completeze reformele nationale privind pensiile. Aceasta cuprinde diferite domenii de politici si este pe deplin conforma cu analiza anuala a cresterii pentru 2012 realizata de Comisie.

Cartea alba propune: crearea de oportunitati mai bune pentru lucratorii in varsta prin solicitarea partenerilor sociali sa adapteze practicile la locul de munca si pe piata fortei de munca si prin utilizarea Fondului social european pentru a integra lucratorii mai in varsta in campul muncii. Oferirea posibilitatii de a lucra mai mult timp reprezinta un obiectiv major al Anului european al imbatranirii active 2012; dezvoltarea unor sisteme suplimentare de pensii private prin incurajarea partenerilor sociali sa elaboreze astfel de sisteme si prin incurajarea statelor membre sa optimizeze stimulentele fiscale si de alta natura; imbunatatirea sigurantei sistemelor suplimentare de pensii, inclusiv printr-o revizuire a directivei privind institutiile pentru furnizarea de pensii ocupationale (IFPO) si o mai buna informare a consumatorilor; compatibilizarea pensiilor suplimentare cu mobilitatea, prin intermediul unei legislatii care protejeaza drepturile la pensie ale lucratorilor mobili si prin promovarea instituirii de servicii de urmarire a pensiilor pe teritoriul UE. Aceasta poate oferi cetatenilor informatii despre drepturile la pensie si estimari privind veniturile lor dupa pensionare; incurajarea statelor membre sa promoveze prelungirea vietii profesionale active, prin corelarea varstei de pensionare cu speranta de viata, restrangerea accesului la pensionare anticipata si eliminarea decalajelor in materie de pensii intre barbati si femei; continuarea monitorizarii gradului de adecvare, viabilitatii si sigurantei pensiilor si sprijinirea reformelor sistemelor de pensii in statele membre.

Conform datelor prezentate de CE, pensionarii reprezinta o parte importanta si in crestere rapida a populatiei UE (120 de milioane sau 24%), in special in conditiile in care cohortele baby-boom ating varsta de pensionare si scade numarul celor aflati in plina varsta activa. In 2008 raportul dintre persoanele de varsta activa (15-64 de ani) si cetatenii UE in varsta de 65 de ani si peste era de patru la unu. Pana in 2060, acest raport va scadea la doi la unu. Impactul imbatranirii demografice este agravat de criza economica.

In acelasi timp, CE subliniaza ca pensiile reprezinta deja o cota importanta a cheltuielilor publice: in medie, 10 % din PIB in prezent, cu o crestere posibila la 12,5 % in 2060. Cu toate acestea, cheltuielile cu pensiile de stat variaza, in prezent, de la 6% din PIB in Irlanda la 15 % in Italia, aratand ca statele se afla in situatii diferite, desi se confrunta cu probleme demografice similare.

PE: Mai multe frecvente pentru mobil pana in 2013

AvocatNet.ro- 17 febr. 2012

Statelor europene vor elibera noi frecvente pentru internetul mobil de mare viteza pana in 2013, pentru satisfacerea cererii in crestere de transmitere fara fir a datelor, potrivit unor noi reglementari adoptate, in aceasta saptamana, de Parlamentul European

O mai buna coordonare pentru noi servicii Pe 15 februarie, deputatii europeni au aprobat primul program multianual pentru politica in domeniul spectrului de frecvente radio, ce va permite coordonarea folosirii spectrului pentru noi servicii si tehnologii, precum retelele fara fir de generatia a patra (4G), care pot ajunge pana la o viteza de 100 Mbps. Ne-am asigurat ca devin accesibile parti suficiente din spectru pentru ca UE sa aiba cea mai rapida banda larga pentru mobil din intreaga lume, a spus raportorul suedez Gunnar Hkmark, de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat).

O noua banda pentru internetul mobil Conform programului, statele membre trebuie sa autorizeze folosirea benzii de 800 MHz pentru transmisiile in banda larga fara fir pana la 1 ianuarie 2013. In momentul de fata, banda de 800 MHz este folosita in majoritatea statelor UE pentru televiziunea digitala. Aceasta va fi eliberata la sfarsitul anului 2012, cand toate televizoarele vor fi digitale. Asa-numitul dividend digital" - benzile de frecventa radio care vor fi disponibile in momentul trecerii de la transmisiunea TV analogica la cea digitala - va fi alocat internetului mobil de mare viteza pentru reducerea problemelor de trafic datorate transmisiilor video de calitate si cresterii numarului de telefoane mobile. Banda de 800 MHz este mai utila decat cea de peste 1 GHz pentru serviciile fara fir 4G, deoarece permite o mai buna receptie in interiorul cladirilor si pe distante mari. Prin aceasta decizie asupra politicii spectrului radio, facem pasii necesari pentru recastigarea rolului de lider mondial in comunicatiile mobile si cream oportunitati pentru industria europeana a telecomunicatiilor, pentru noi servicii, noi locuri de munca si crestere, a mai spus raportorul Gunnar Hkmark in cadrul dezbaterii plenare din 14 februarie.

Despre lucrurile cu adevarat importante

AvocatNet.ro- 18 Februarie 2012

Fii primul care comenteaza! Traim intr-o lume nebuna, iar a fi ocupat e deja o a doua natura a oamenilor "moderni" care suntem. Facem slalom bezmetic printre sarcini de serviciu, treburi casnice, timp pentru familie si timp pentru noi, iar la final de zi ne prabusim in pat, schitand in minte, cu ultimele puteri, programul zilei imediat urmatoare. Zeci de activitati ne ocupa zilnic timpul, iar in goana noastra de a le finaliza pe toate, uitam sa ne mai intrebam: Cat de importante sunt cu adevarat toate acestea?

Cat de importanta este de fapt aceasta activitate? Am invatat aceasta intrebare esentiala datorita lui Stephen Covey cel care a revolutionat modul in care mediul de business percepe (si aloca) timpul.

Stephen Covey sustine ca ne petrecem timpul cu activitati ce pot fi clasificate in functie de urgenta si importanta. Astfel, urgent este ceva care trebuie sa se intample acum si ne cere o atentie imediata. Urgentele ne provoaca, ies in evidenta, aproape ca tipa la noi. Pe de alta parte, o activitate importanta este cea are substanta in timp, care aduce o contributie pe termen lung.

Din cele 4 cadrane (descrise de Stephen Covey in Eficienta in 7 trepte, Editura Allfa, 2002) fiecare este diferit si include un anumit tip de activitati.

Cadranul I (urgent si important) este cadranul oamenilor dominati de crize si probleme. Un om pe care l-am defini ca stresat isi petrece probabil mare parte din timp aici, rezolvand urgente si avand un stil de manager pompier (mereu in cautarea unui incendiu care trebuie stins).

In mediul profesional, multe organizatii isi petrec majoritatea timpului in acest cadran, avand chiar valori organizationale de tipul sense of urgency (simt al urgentei).

Cadranul I contine activitati importante, insa a sta foarte mult timp aici este extrem de obositor si aduce multa tensiune si oboseala pe termen lung.

Cadranul III (urgent si neimportant) este destinat activitatilor care se intampla repede (sau altii ne cer sa se intample repede), dar care nu au o importanta foarte mare in sine.

Este esential sa diferentiem intre cadranul I si III, deoarece multi manageri si multe organizatii fac aceasta confuzie dau o importanta prea mare unor activitati in esenta banale. De exemplu, in organizatiile de vanzari este deseori considerat nepotrivit sa nu raspunzi pe loc la telefon, indiferent de momentul zilei in care te-ai afla. Aceasta asteptare iti poate induce presiunea de a te intrerupe intotdeauna cand suna cineva, chiar daca apelul respectiv este relativ neimportant si poate fi amanat la un interval de timp rezonabil.

Cadranul IV (nici urgent, nici important). Aici regasim activitatile care ne manaca sau ne pierd timpul. Includem aici emisiunile la televizor la care privim fara un interes real, doar ca sa treaca timpul, a treia cafea cu colegul de serviciu, surfing-ul pe Internet fara a urmari ceva util, fumatul etc.

Este important sa programam in agenda noastra activitati si timp pentru relaxare benefica, care sa ne aduca placere (care pot fi sport, dans, timp cu familia si prietenii, pauza la locul de munca, etc). In cazul in care nu vom include acest timp, inconstient ne vom lua pauze (de tipul activitatilor nici important, nici urgent), dar timpul petrecut asa nu va fi neaparat de calitate.

Cadranul II (important, dar nu urgent). A petrece cat mai mult timp aici este solutia unui management personal eficient. In acest cadran regasim activitatile care ne definesc, care sunt cu adevarat importante pentru noi. Cadranul II cuprinde acele activitati care nu ard, dar a caror amanare la nesfarsit ne va costa.

Aici includem timpul de calitate pe care il petrecem pentru a ne indeplini rolurile noastre fundamentale. Si iata cateva exemple: timpul de calitate petrecut cu familia, joaca impreuna cu copii, momentele de intimitate petrecute impreuna cu partenerul, impartasirea bucuriilor, dar si a framantarilor alaturi de prietenii dragi, activitatile profesionale care ne aduc cu adevarat valoare si care ne imbogatesc.

Cum putem sta mai mult in cadranul II (important, dar nu urgent):

1. Asuma-ti responsabilitatea cu privire la timpul tau (si la viata ta). Timpul este viata ta iar tu decizi care este cel mai bun mod de a petrece acest timp pentru tine.

2. Planifica. In mod paradoxal, pentru a avea mai mult timp este nevoie sa stim ce vrem sa facem cu el. Ia-ti regulat timp pentru planificare (de exemplu 2 ore pe saptamana) in care sa nu faci nimic, ci doar sa te gandesti la ce iti doresti sa faci. Timpul pentru planificare este cel putin la fel de important ca si timpul pentru actiune!

3. Echilibru. Viata noastra este rotunda si implicit avem nevoie de o paleta suficient de mare de activitati si interese. Suntem in cadranul II in cazul in care activitatile noastre sunt suficient de diverse si se impart intre casa, relatie de cuplu, familie, activitate profesionala, relaxare, prieteni si spiritualitate.

De ce?

AvocatNet.ro- 8 Februarie 2012Fii primul care comenteaza! De ce este laptele vandut in cutii dreptunghiulare, in timp ce bauturile racoritoare sunt comercializate in recipiente cilindrice? De ce unele specii sunt in pericol de disparitie, iar altele nu? Va prezentam astazi cateva posibile explicatii.

In mod obisnuit, toate cutiile de baturi racoritoare, de aluminiu, plastic sau sticla, sunt cilindrice. In schimb, cutiile de lapte sunt aproape toate dreptunghiulare. De ce?

O explicatie ar fi ca forma cilindrica este capabila sa suporte mai bine presiunea pe care o exercita bauturile carbogazoase. In plus, bauturile racoritoare sunt de multe ori consumate direct din sticla, iar forma cilindrica este mai usor de tinut in mana.

Pe de alta parte, in cazul laptelui nu este atat de important ca recipientul sa fie tinut usor in mana, deoarece laptele nu se bea in mod obisnuit direct din recipient.

Un alt argument in favoarea folosirii recipientelor dreptunghiulare in cazul laptelui se refera la modul de depozitare - cutiile dreptunghiulare incap mai multe intr-un spatiu decat cutiile cilindrice. In magazine, este mai avantajos ca laptele sa fie in cutii dreptunghiulare pentru ca el trebuie pastrat in frigidere, care sunt scumpe si necesita costuri mari de intretinere. Cu cat incap mai multe cutii de lapte intr-un singur frigider, cu atat magazinul va avea costuri mai mici pentru depozitarea laptelui.

Pe de alta parte, multe dintre bauturile racoritoare vandute in supermarketuri sunt tinute pe rafturi deschise, care sunt mai ieftine si nu presupun costuri mari de intretinere. Tocmai din acest motiv, desi ocupa mult mai mult spatiu, nu s-a simtit nevoia schimbarii formei recipientului in cazul bauturilor carbogazoase.

De ce sunt balenele in pericol de disparitie, iar pasarile de curte nu?Foarte rar trece un an fara macar o demonstratie care sa traga un semnal de alarma asupra vanatorii internationale de balene care pune intr-un serios pericol supravietuirea acestor mamifere. Pana acum, nu s-a semnalat nici o demonstratie care sa ne convinga sa nu mai taiem pasarile de curte. Oare de ce?

Unul dintre motive este ca pasarile de curte nu au fost niciodata o specie pe cale de disparitie. Dar aceasta afirmatie naste o alta intrebare: de ce unele specii sunt in pericol de disparitie si altele nu?

Populatia de balene s-a micsorat numeric pentru ca balenele nu au stapan. Ele inoata libere in apele internationale si, desi exista tratate internationale care incearca sa le protejeze, sunt state care au refuzat sa adere la aceste tratate.

Vanatorii de balene norvegieni si japonezi sunt constienti ca omorarea acestor mamifere pune in pericol, in acelasi timp, propriul lor mijloc de existenta. Dar oricare vanator stie de asemenea ca daca nu vaneaza el, va vana altul in locul lui.

Spre deosebire de balene, majoritatea pasarilor de curte din lume au un stapan.

Pasarile de curte si balenele sunt amandoua valoroase din punct de vedere economic. Faptul ca oamenii prefera sa creasca pasari de curte si nu balene poate fi inca o idee care sa explice de ce acestea sunt in siguranta, iar balenele sunt amenintate cu disparitia.

Gazul, pericol nebanuit. Experiment Stirile ProTV. Ce se intampla cand flacara se stinge accidental

stirileprotv.ro 20 febr.2012

Gazul, pericol nebanuit. Experiment Stirile ProTV.Ce se intampla cand flacara se stinge accidental Fara nicio o exagerare, toti cei care au gaz in case pot fi in pericol. In Romania, doar una din 10 locuinte are detector.

Legea nu ii obliga pe proprietarii imobilelor construite inainte de 2009 sa-si monteze astfel de aparate si prea putini isi iau masuri de precautie de buna voie. Exista, insa, si o a doua categorie, a celor care nu-i primesc pe lucratorii de la gaz, ca sa faca revizia obligatorie a instalatiei.

Cei care vand si monteaza detectoare sustin ca aceste aparate nu ar trebui sa lipseasca din casele incalzite de centrale termice sau de sobe pe gaz. Si asta pentru ca spre deosebire de om, majoritatea detectoarelor de pe piata depisteaza si gazele fara mercaptan.

Echipa ProTV a facut un experiment intr-o locuinta dotata cu un astfel de dispozitiv. Daca gazele patrund in casa dumneavoastra de afara sau de la un vecin, atunci detectorul reactioneaza cu intarziere sau deloc. Legislatia in vigoare prevede ca detectoarele de gaze sunt obligatorii doar pentru locuintele mai noi de 2009.

Dar trebuie sa isi cumpere aceste aparate si cei care au case mai vechi si isi schimba centralele sau fac lucrari la tevi si contoare. Ar trebui umblat si la pret, pentru ca nu toti isi permit acum o investitie care poate ajunge la 700 de lei.

Daca detectorul e facultativ, toata lumea trebuie sa isi faca revizia centralei termice la fiecare 2 ani. Unii risca amenzi mari sarind peste aceste verificari.

Indiferent in care categorie va regasiti nu neglijati masurile de urgenta, atunci cand va confruntati cu o posibila scurgere de metan.

Daca simtiti miros de gaze in casa, opriti alimentarea, deschideti ferestrele pentru aerisire, sunati la firma care v-a montat detectorul si foarte important este ca in tot acest timp sa nu folositi curentul electric.

Cele mai grave accidente s-au petrecut atunci cand oamenii au apasat pe intrerupatorul electric.

Lansarea regulilor de arbitraj financiar PRIME Finance de solutionare a litigiilor de pe mpietele financiare mondiale

Cristina Florescu, juridic.ro- 17 febr. 2012

Abstract: La 16 ianuarie 2012, s-a anunat lansarea Regulilor de arbitraj financiar P.R.I.M.E. Finance de soluionare a litigiilor de pe pieele financiare mondiale. Articolul este o succint expunere a trsturilor caracteristice Regulilor de arbitraj ale acestei instituii PRIME Finance i a avantajelor nfiinrii ei.Instituia PRIME Finance a fost nfiinat n temeiul unei fundaii la Haga, Olanda, cu sediul la Palatul Pcii, unde i are sediul i Curtea Permanent de Arbitraj (PCA),a crui Secretar General a fost numit ca autoritate de nominare pentru PRIME Finance, instituie ce ofer servicii de soluionare a litigiilor n domeniul produselor financiare complexe internaionale, primul de acest gen specializat exclusiv pe problemele pieelor financiare. Bncile i instituiile financiare implicate ntr-un conflict complex n materie financiar, care doresc s recurg la instituia PRIME Finance, pot apela la circa 100 de experi specializai n diverse materii financiare, care se afl nominai pe liste speciale de arbitrii i experi n domeniul financiar internaional, inclusiv pe piee extrabursiere de instrumente financiare derivate. PRIME Finance este o nou instituie, avnd la baz o fundaie, nfiinat la Haga, pentru rezolvarea litigiilor financiare, astfel nct societile globale cu activitate n domeniul financiar bancar pot beneficia de acum de o nou instituie arbitral, specializat n litigiile financiare complexe.

Serviciile de soluionare a litigiilor financiare P.R.I.M.E. Finance (Panel of Recognised International Market Experts in Finance, adic Grupul de experi recunoscui pe piaa internaional n finane, denumit n continuare pe scurt PRIME Finance) i Regulamentul de Arbitraj i Mediere au fost lansate n cadrul conferinei de deschidere a PRIME Finance n Palatul Pcii din Haga, la 16 ianuarie 2012. Ministrul de finane olandez Jan Kees de Jager a deschis oficial PRIME Finance, acesta fiind un organism care ofer servicii de soluionare a litigiilor n domeniul produselor financiare complexe la nivel global, primul de acest gen specializat exclusiv pe problemele pieelor financiare de nivel deosebit i complex.

Aadar, PRIME Finance reunete un grup de experi recunoscui pe piaa financiar internaional i a fost creat special pentru a oferi servicii de specialitate n domeniul soluionrii litigiilor financiare.

PRIME Finance i-a nceput activitatea n mod oficial luni, 16 ianuarie 2012, la Haga. De ce a fost ales acest sediu pentru noua organizaie internaional? ntruct, de la demararea acestei idei, instituiile ct i guvernul olandeze au susinut proiectul, ncurajnd sectorul privat s i rezolve pe ct posibil problemele ivite de o manier particular, neoficial. Totodat, a existat i o susinere a organizaiilor Naiunilor Unite, care a creat o legitimitate sporit pe plan global.

Prile implicate ntr-un asemenea conflict n materie financiar, care recurg la instituia PRIME Finance, pot apela la circa 100 de experi specializai n diverse materii financiare. De aceea, asemenea tip de instan privat cu caracter internaional poate fi utilizat de ctre instituiile financiare mari, cum ar fi bncile i societile implicate n managementul activelor, precum i, eventual, state care au intrat ntr-o disput cu companii financiare sau alte societi din domeniul financiar-bancar.

Fundaia PRIME Finance a fost nfiinat cu scopul de a facilita soluionarea litigiilor de acest gen, de a reduce incertitudinea juridic i a promova stabilitatea pe pieele financiare mondiale. Preedintele acestei fundaii, Jeffrey Golden, profesor invitat la London School of Economics and Political Science [1], a fost un puternic susintor pentru nfiinarea unui institut de arbitraj pentru litigiile financiare complexe [2].

Pn n prezent, soluionarea litigiilor financiare internaionale a fost aproape exclusiv de domeniul diplomaiei i, atunci cnd era necesar, de arbitraj. Comunitatea internaional de arbitraj a reacionat la aceast idee i a considerat c este nevoie de o astfel de instan.

Profesorul Jeffrey Golden crede c instanele naionale i cele de arbitraj nu au reuit sa soluioneze conflictele ivite fr echivoc i cu autoritate n jurisprudena financiar.

Argumente n acest sens provin din necesitatea ca instanele de judecat trebuie s rmn la curent cu evoluiile de pe pieele financiare, ca judectorii s aib competena necesar pentru a deslui fapte i a aplica legi care de multe nu anticipeaz practicile curente, sau care au fost redactate n grab ca rspuns la presiunile politice i ca riscul unei decizii greite care contribuie la riscul sistemic ntr-o pia global, foarte interconectate, s fie atenuat. Standarde comune i legislaia care urmeaz s fie adoptate de ctre toi juctorii financiari internaionali nu sunt suficiente, deoarece s-ar putea amplifica orice greeal pe care o instan o poate face n procesul de a decide un termen sau sensul lui [3].

Cu toate acestea, motivul fundamental pentru o astfel de nou instan global se datoreaz faptului c ncredinarea unor astfel de litigii financiare deosebite instanelor naionale de jurisdicie general i de arbitraj ad-hoc este riscant i nesatisfctoare, ntruct este prea descentralizat, prea ineficient i costisitor fr un organism organizat i abilitat cu autoritate de drept sau de predictibilitate, de care pieele financiare au nevoie i de care depinde stabilitatea financiar [4].

Un alt argument ar fi i dificultatea de a gsi sentine arbitrale n acest domeniu, adesea acestea fiind secrete, i dificultatea de a stabili precedente judiciare corecte i de ncredere ntr-o numeroas colecie de sentine arbitrale, probleme ce au fost atinse de-a lungul timpului i au fost discutate pe larg n cercurile de specialiti. S-ar putea susine c jurisprudena instanelor internaionale adesea nu este mai previzibil dect cea a tribunalelor arbitrale i c jurisprudena instanelor internaionale ar fi balcanizat i plin de contradicii mai mici sau mai mari [5] .

Cu toate acestea, curile i tribunalele internaionale, cele permanente de tipul celor preconizate, cu organizare de sine stttoare, au un avantaj esenial celor de arbitraj internaional i care este, n general, ignorat. n timp ce arbitrajul este un exerciiu privat n justiie, adjudecarea prin intermediul instanelor internaionale este unul public. n economie, instanele internaionale permanente, ca i deciziile lor sunt bunuri publice, mai precis bunuri publice globale, care nu pot fi liber tranzacionate pe pia. n cadrul economiei globalizrii, ele ndeplinesc cele dou cerine de baz pentru a fi clasificate ca bunuri publice: acestea sunt non-rivalitate i sunt non-excludere. Acest lucru nseamn, respectiv, faptul c consumul unui bun de ctre un individ nu reduce disponibilitatea de bun pentru consum de ctre alii, i c nimeni nu poate fi efectiv exclus de la utilizarea bunului respectiv. Putem afirma c arbitrajul este un bun public impur (de club), deoarece este non-rivalitate, dar exclusiv. Bunuri mixte cu excludere dar non-rivale sunt atunci cnd accesul consumatorilor este frnat, prin practicarea unor restricii, de pre sau de natur tehnic i astfel, oferta nu este total satisfcut de cerere i bunurile mai pot fi consumate de ali indivizi. Atunci cnd consumul unui bun este non-rival, dar permite excluderea n sensul c exist un pre care permite accesul la el, consumul bunului public poate fi considerat ineficient. Aceasta, deoarece consumul suplimentar gratuit genereaz satisfacie consumatorului, dar cel pentru care trebuie suportat un pre este generator de insatisfacie i cteodat chiar reducere de utilitate.

n acest fel, se poate spune c bunul public asigurat de ctre o pia privat nu permite atingerea nivelului optim al produciei, respectiv consumului din acel bun, dei n cazul arbitrajului acesta este o procedur legal privat fa de stat, destinat rezolvrii alternative a litigiilor, ntr-un cadru voluntar, asumat n temeiul unui anumit regulament i anumitor reguli de procedur arbitral. Avantajele arbitrajului, cum ar fi o lege a arbitrajului ct mai modern [6], specializarea tribunalului arbitral, un set de reguli i o procedur flexibile, ncrederea n arbitrii alei completat de faptul c prile au avut parte de un proces corect i echitabil, c le-a fost ascultat i evaluat cazul, chiar dac nu este un proces ctigat, instituii arbitrale dedicate, precum i celeritatea procedurii, suprim problema faptului c nu este asigurat un acces liber, fr pre, cci nici nu s-ar putea altfel.

nelegerea detaliilor dintre distincia simpl, dar esenial ntre bunurile publice i cele publice impure, att n economie, drept i politic, este cheia care st la baza faptului c piaa ar putea avea un interes mai mare n rezultatul unui caz dect dou pri private care i disput cauza. Din moment ce pieele financiare mondiale sunt bunuri publice globale, judecarea litigiilor care decurg din acestea ar trebui s fie ncredinat unor bunuri publice mondiale, cum ar fi instanele internaionale permanente. Dup cum concluzioneaz profesorul Golden, beneficiile mondiale ale comerului dateaz de la existena tribunalului OMC [7], iar importana dreptului internaional al pieei financiare globale nu este mai puin global sau sistemic dect dreptul comerului internaional.

La toate acestea se mai poate aduga faptul c, n timp ce au fost nregistrate progrese considerabile n asigurarea unui grad satisfctor de transparen a proceselor de selecie i alegere a judectorilor internaionali, arbitrajul internaional este nc un domeniu a unei caste destul de nchise i adesea mai puin cunoscut sau accesibil publicului larg. n acest sens, instanele internaionale permanente se bucur de o mai mare legitimitate dect instanele arbitrale ad-hoc. Primele sunt mai potrivite pentru a lua decizii, care n cele din urm, afecteaz milioane de persoane de pe tot globul.

Avnd n vedere consideraiile de mai sus, dup o mas rotund cu experi juridici i financiari planificat de organizaia mondial non-profit olandez World Legal Forum Foundation la Palatul Pcii, la 25 octombrie 2010, s-a decis c un tribunal financiar mondial va fi stabilit la Haga. Astfel, un alt centru de arbitraj internaional i deschide acum porile, dar acest lucru se intenioneaz la nivel global, astfel nct s se concentreze exclusiv asupra litigiilor financiare complexe, inclusiv pe piee extrabursiere de instrumente financiare derivate.

World Legal Forum Foundation a lucrat cu diverse alte grupuri pentru a crea aceast instituie, pornind de la aceast idee i facilitat de revizuirea pozitiv pe marginea acestui subiect discutat la masa rotund din 25 octombrie 2010. Masa rotund a implicat participarea din mediul privat a specialitilor din profesiile juridice i practicieni, precum i a instituiilor financiare i a autoritilor de reglementare din 14 ri diferite. Rezultatele de la aceast ntlnire au fost n sensul recomandrii lansrii oficiale a acestui organism, att n beneficiul de a crea institutul precum i planul pentru a lansa instituia n primvara anului 2011, care, dup cum s-a dovedit n practic, a condus la lansarea oficial a instituiei i a regulilor sale la 16 ianuarie 2012.

n ceea ce privete prile implicate care pot recurge la aceast nou instituie, acestea pot fi mari bnci internaionale, fonduri de investiii i de pensii i investitori de pe pieele financiare, n lupta de soluionare a eventualelor dispute privind aranjamente financiare complexe. n mod tradiional, pn acum, bncile au stat departe de arbitrajul internaional, avnd n vedere c lumea financiar era dominat de marile bnci de la New York i Londra, ntruct aceste bnci s-au bucurat ntotdeauna de puterea de a insista asupra instanelor locale proprii pentru soluionarea litigiilor. Acum, arbitrajul financiar internaional poate prelua aceast funcie pentru a deveni forumul eficient i optim de soluionare a acestor tranzacii financiare i deci poate deveni forumul preferat pentru aceste tranzacii complexe.

Preedintele Nederlandsche Bank, Nout Wellink a susinut un discurs convingtor n sensul c, ntr-adevr, este cu adevrat nevoie ca aceast iniiativ s prind form i s funcioneze. n aceste perioade tulburi, n plin criz financiar, au aprut tranzacii inovatoare i de mare anvergur ntr-un ritm rapid, dar chiar i cei care au creat aceste produse de multe ori nu au neles pe deplin toate riscurile asociate. Preedintele Wellink a declarat c sistemele instituiilor financiare de management al riscului ar putea ine cu greu pasul cu inovaia de produs. Iat de ce s-a impus necesitatea apariiei acestei instituii de arbitraj financiar internaional, care s se poat ocupa de toate aceste probleme, avnd n vedere c este constituit prin colaborarea unor experi de marc n domeniu.

nainte de criz, i, cu siguran cu att mai mult acum, dup criz, standardizarea pieelor extrabursiere privind instrumentele financiare derivate a aprut ca o ncercare de a crea o mai mare transparen i pentru a minimiza efectele negative i replicile riscurilor implicate. Cu alte cuvinte, pieele financiare sunt ncercarea de a evita o nou criz economic. Preedintele Wellink a afirmat dou principii importante pentru a ajuta atingerea acestui obiectiv: transparena i certitudinea juridic. El a susinut c ambele aceste principii ar fi mai uor de realizat printr-o standardizare mai larg. Acest lucru rezult din Standarde care au fost deja implementate, cum ar fi acorduri globale ISDA Master Agreements [8], care au ajutat la stabilizarea termenilor i condiiile pieelor; cu toate acestea, el a susinut c a crea un institut la nivel mondial concentrat n ntregime pe soluionarea litigiilor care decurg din aceast afacere este urmtorul pas. El a declarat totodat c aceasta poate duce la o mbuntire n continuare a securitii juridice i, prin urmare, cel puin ntr-un mod indirect, la sprijinirea stabilitii financiare.

Referindu-se la discrepanele care apar atunci cnd diferite instane sunt chemate s interpreteze aceleai contracte la nivel global, Preedintele Wellink a susinut argumentul c este imperios necesar s existe un tribunal concentrat la nivel mondial, care s reglementeze aceste dispute. Desigur, natura arbitrajului este voluntar i arbitri alei nu vor fi aceeai, de aceea, chiar i acest vis poate fi obinut numai ntr-o anumit msur. Cu toate acestea, se pare c merit efortul crerii unui astfel de institut arbitral cu siguran, atunci cnd se ia n considerare un grup de experi cu privire la aceste produse financiare, disponibili pe listele instituiei pentru a aciona n calitate de arbitri.

S-a decis ca aceasta nou instituie s i aib sediul situat la Haga, rile de Jos (Olanda), care este o locaie ideal pentru o instituie care dorete o reputaie de forum neutru. Deja considerat ca un fel de capital internaional, Haga deine, de asemenea, i sediul Curii Permanente de Arbitraj (PCA) [9] ca i al Curii Internaionale de Justiie. De fapt, noua facilitate intenioneaz s utilizeze PCA prin Secretarul su General n calitate de autoritate de nominare, similar cu cele prevzute de normele UNCITRAL. Dar atributul acesta unic i atractiv este, de fapt, posibilitatea autoritii de nominare de a alege dintr-o list de poteniali arbitri pe cei care sunt cei mai potrivii cazului respectiv. Aceti arbitrii de pe lista instituiei PRIME Finance sunt practicieni cu experien ndelungat n lumea financiar, care neleg efectiv situaiile de pe pieele financiare la nivel global i tiu cum s gestioneze i s soluioneze diverse oferte financiare complexe, cum ar fi cele de genul care au contribuit la criza financiar actual i nu numai. Sunt muli arbitri care pot conduce arbitraje, dar puini sunt cei au lucrat cu tranzacii financiare complexe i inovatoare, cu acordurile ISDA Masterat i termeni sau produse asociate, deci puini alii tiu ce sunt acestea i cum se pot soluiona asemenea probleme de anvergur mondial.

Prin urmare, pentru acele bnci care n mod tradiional sunt atrase de rezolvarea litigiilor pe cale arbitral la un nivel mai mult dect domestic, aceast nou instituie arbitral de rezolvare a litigiilor financiare poate fi exact rspunsul de care au nevoie pentru a apela cu ncredere de acum nainte la aceste servicii furnizate de instituia PRIME Finance.

Revenind la componena panelului ce poate fi nominat sub auspiciile instituiei PRIME Finane, acesta include experi de renume internaional n domeniul att al finanelor, precum i al soluionrii litigiilor. Printre membrii comisiei sunt specialiti i judectori att activi ct i retrai din funcii i activitatea de avocatur, bancheri centrali, membri ai autoritilor de reglementare n materie, reprezentani din practica privat i a participanilor pe piaa instrumentelor financiare derivate (att brokeri care se ocup de oferte ct i de partea de cumprare). Pentru lista complet a experilor n finane [10], ct i pentru specialitii n rezolvarea disputelor [11] se poate consulta site-ul organizaiei. Componena acestor liste este foarte divers, n funcie de sex i de a arie geografic, acoperirea fiind la nivel global (de exemplu, din Anglia pn n Nigeria).

Aceti specialiti sunt eligibili de a fi numii ca arbitrii n cadrul procedurii reglementate de Regulamentul PRIME Finance pentru Arbitraj i Mediere. De asemenea, experii sunt disponibili pentru a ajuta la formarea profesional judiciar, precum i la dezvoltarea resurselor bibliotecii relevante pentru produsul complex pe care l susin i pentru redactarea coerent i eficient a formularului standard de soluionare a disputelor din contractele financiare. PRIME Finance aspir s reprezinte cea mai mare surs din lume a cunoaterii colective i a experienei de documentare, drept i practici de pia pentru produse derivate i alte produse financiare complexe.

Acest panel de specialiti va furniza servicii de asisten financiar sofisticate i complexe, att pentru pieele financiare mature ct i pentru cele aflate n curs de dezvoltare, oferind servicii de arbitraj, opinii de expert i training pentru rezolvarea celor mai complexe cazuri juridice ale pieelor financiare.

Aadar PRIME Finance a fost nfiinat cu scopul de a facilita soluionarea disputelor din domeniul financiar, reducerea incertitudinii legale i promovarea stabilitii pe pieele financiare globale. Panelurile acestei instituii includ experi n practica de piee financiare, legislaie relevant, arbitraj i mediere, specialiti din instituiile financiare sau societi de avocatur de marc n domeniu, din organismele de supraveghere i control, cele judiciare sau din mediul academic. Toi aceti experi sunt pregtii i se nsrcineaz s furnizeze servicii sofisticate n toate domeniile complexe din domeniul pieelor financiare i n legatur cu produsele acestora pentru toi cei care vor dori s apeleze la soluionarea disputelor din acest domeniu prin intermediul instituiei PRIME Finance.

n timpul conferinei de deschidere a acestei instituii, au fost totodat lansate Regulile de arbitraj ale institutului, de ctre Gerard Meijer, specialist n arbitraj al marii societii de avocatur olandeze NautaDutilh [12], numit cu ocazia acestei lansri Secretar General al PRIME Finance, prezentndu-se astfel prima ediie a acestor reguli n timpul conferinei. Aceste reguli au fost inspirate de Regulile de arbitraj UNCITRAL versiunea 2010 i au fost ajustate corespunztor domeniului financiar, pentru a se adapta la nevoile arbitrajului de pe pieele financiare. Au fost solicitai, aducndu-i aportul cu contribuia lor la aceste reguli, i experii n soluionarea litigiilor, inclusiv Johnny Veeder, judectorul Stefan Schwebel, Albert Jan van den Berg i Jan Paulsson. Deja Regulile PRIME Finance de arbitraj [13] i cele privind medierea [14] au fost publicate pe site-ul de internet al institutului. Secretarul General a anunat c n continuare, chiar dac au aprut aceste reguli ntr-o prim versiune, consiliul va lua n considerare feedback-ul din partea utilizatorilor i poate adopta o a doua ediie a normelor dup 6 pn la 12 luni.

Nu vom intra n detalii relativ la regulile privind medierea, doar vom meniona c acestea se bazeaz pe normele utilizate n mod obinuit de Regulile UNCITRAL privind Concilierea din 1980. Cu toate acestea, fiind la curent cu evoluiile din mai multe tehnici de mediere i a tendinelor la nivel global n domeniu, instituia PRIME Finance a fcut cteva mbuntiri la Regulile de Conciliere UNCITRAL, n scopul de a ngloba totodat Secretariatul n cadrul instituiei n PRIME Finance i pentru a introduce unele caracteristici mai actualizate.

Ca principiu general, n pregtirea regulilor privind medierea s-a ncercat pstrarea normelor originale, pentru ca abaterile de la textul original s fie la un nivel minim, n scopul de a permite trimiterea utilizatorilor la comentariile cu privire la Regulile UNCITRAL de Conciliere numai atunci cnd este ntr-adevr nevoie. Pentru a mbunti n continuare regulile de mediere i pentru a le face mai potrivite pentru soluionarea litigiilor privind pieele financiare, Consiliul de administraie al PRIME Finance salut eventualele comentarii i sugestii din partea participanilor de pe pia n ceea ce privete corpul normelor actuale pentru a fi trimise pn la data de 15 aprilie 2012.

Referitor la caracteristicile distinctive ale Regulilor PRIME Finance de arbitraj, facem precizarea c, mai nti de toate, comparativ cu Regulie UNCITRAL de arbitraj, cele ale instituiei PRIME Finance sunt numai o versiune modificat a acestora, ntruct prevd ca aceast instituie arbitral s administreze procedura de arbitraj, PRIME Finance, ntruct Regulamentul UNCITRAL a fost adoptat n principiu pentru arbitraj ad-hoc. Secretarul General al Curii Permanente de Arbitraj (PCA) de la Haga a acceptat s serveasc drept autoritate de numire, n cazul n care este solicitat acest lucru de ctre o parte. Din motive de transparen, lista de experi a instituiei arbitrale este public, astfel c exclusiv persoanele identificate din lista grupului de experi a instituiei vor fi eligibile s fie numite n funcia de arbitru, cu excepia cazului n care s-a convenit altfel de ctre pri[15].

Regulile de numire n art. 7 stipuleaz ca regul un tribunal arbitral format din trei arbitri, dac prile nu convin pentru un arbitru unic n 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare de ctre instituie. Paragraful al doilea face vorbire despre posibilitatea instituiei de a numi un arbitru unic i n cazul n care o parte solicit aceasta i cealalt nu rspunde sau nu i numete al doilea arbitru (arbitrul su parte). Se face trimitere la list pentru alegerea tribunalului arbitral, fiind prevzut un mecanism complet i eficient pentru procedura de numire a arbitrilor.

n temeiul art. 11, Regulile PRIME Finance de arbitraj oblig un arbitru candidat s dezvluie orice circumstane care ar putea da natere la ndoieli justificate cu privire la disponibilitatea sa, precum i la imparialitatea i independena sa, dispoziie menit s contribuie la un mod eficient i rapid de soluionare a procesului arbitral, avnd n vedere c arbitrii de pe list sunt de fapt foarte specializai, cu arbitraje n toat lumea i care au o carier profesional extrem de ocupat.

Mai mult, cum n general arbitrii sunt nclinai s pronune sentine mai echilibrate dect judectorii, Regulile PRIME Finance de arbitraj prevd c n toate situaiile, n deciderea unui caz, tribunalul arbitral este chemat s ia n considerare orice obicei (uz profesional) de comer aplicabil respectivei tranzacii n discuie (art. 35 alin. 3).

Una dintre concluziile din sondarea de pia care a avut loc nainte de elaborarea Regulilor PRIME Finance, a fost faptul c participanii pe pia ar aprecia o soluionare rapid a acestui tip de conflicte. Regulile au fost adaptate la aceast nevoie, inclusiv normele privind msurile provizorii i cele privind procedura de arbitraj accelerat (fast track arbitration).

Art. 26 din Regulile PRIME Finance prevede c tribunalul arbitral poate, la cererea unei pri, s acorde msuri provizorii n cazul n care constat c acesta are competena prima facie pentru a decide asupra litigiului. O parte care are nevoie de msuri urgente provizorii, care nu pot atepta finalizarea constituirii tribunalului arbitral, poate face o cerere pentru astfel de msuri, care urmeaz s fie soluionat de ctre un arbitru de urgen (emergency arbitrator) sub forma unui ordin, n conformitate cu articolul 26a din Regulile PRIME Finance de arbitraj si Regulile de arbitraj de urgen ataate Regulilor PRIME Finance de arbitraj. Un asemenea ordin nu este obligatoriu i deci nu ine legat tribunalul arbitral i nici nu aduce atingere deciziei finale i definitive a tribunalului pe fondul cauzei. n plus, prile pot face o cerere de msuri provizorii n cadrul unei proceduri pre-arbitraj sumare [16] (Referee arbitral proceedings), astfel cum se menioneaz la art. 1051 alin. 1 din Codul de procedur civil olandez [17]. Se remarc faptul c, pentru a beneficia de aceast norm, pe lng faptul c este necesar ca prile s fi prevzut expres posibilitatea aplicrii acestor reguli de arbitraj sumare, prile este necesar s convin locul arbitrajului n Olanda, n scopul de a beneficia de legea olandez, care prevede c sentina arbitral a unui asemenea referee n cadrul procedurii sumare de arbitraj are puterea unei sentine arbitrale (art. 1051 alin. 3 Codul de procedur civil olandez).

O alt trstur distinctiv a Regulilor arbitrale PRIME Finance este c, n principiu, sentinele arbitrale pot fi fcute publice cu acordul tuturor prilor. De asemenea, PRIME Finance poate publica o sentin sau un ordin n integralitatea sa, sub form anonim (adic fr detalii privind orice nume sau altfel de date de identificare), cu condiia ca nici o parte s nu obiecteze la o astfel de publicare termen de o lun de la primirea sentinei respective. Aceste dispoziii, prevzute la art. 34 din Regulile PRIME Finance de arbitraj, au scopul de a susine obiectivul global al acestei instituii, care este de a crea un corp vast de jurispruden n domeniul produselor financiare complexe n vederea creterii certitudinii juridice.

Faptul c PRIME Finance i-a bazat Regulamentul su de arbitraj pe Regulile de arbitraj UNCITRAL ar trebui s constituie o baz solid pentru procedura de arbitraj n conformitate cu aceste norme. Aceste norme au fost deja testate i sunt acceptate pe scar larg n ntreaga lume. n combinaie cu lista de experi recunoscui la nivel internaional, aceste reguli ar trebui s constituie o temelie solid pentru participanii pe pia pentru a recurge la acest tip de arbitraj financiar, i aceasta prin referiri la Regulile de arbitraj PRIME Finance n contractele lor.

La conferina de deschidere, Gay Evans, Vicepreedinte al Consiliului de Administraie si preedintele non-executiv Europa ISDA, a declarat c, dei ISDA nu subscrie i nu aprob n mod oficial Regulile PRIME Finante de arbitraj i nici normele oricrui alt institut arbitral pentru domeniul financiar, ISDA ns susine aceast iniiativ. Iniial, bancherii se considera c aveau o oarecare aversiune fa de arbitraj [18], dar n ultimii ani s-a nregistrat o cretere marcant n utilizarea arbitrajului n sectorul financiar. Anul trecut, ISDA a organizat un proces de consultare cu privire la utilizarea arbitrajului n acordurile Master ISDA [19]. Sprijinul ISDA n susinerea arbitrajului sub auspiciile PRIME Finance poate fi un factor de succes pentru aceast instituie. Chiar ISDA ar trebui s includ deja modele de clauze arbitrale pentru a fi utilizate n combinaie cu ISDA Master Agreements, fiind totodat nelept s nu se limiteze locul arbitrajului n Anglia i New York, aa cum se sugereaz n memorandumul de consultare din noiembrie 2011 [20]. Unul dintre principalii factori de nfiinare a PRIME Finance este faptul c muli reclamani din rile n curs de dezvoltare sunt tot mai reticeni n a accepta c orice disput va fi soluionat n Anglia sau Statele Unite ale Americii. Ca urmare, Olanda fost aleas ca baz pentru PRIME Finance, tocmai datorit poziiei sale neutre de pe pieele financiare i de infrastructur IT de renume pentru soluionarea litigiilor internaionale. De asemenea, avnd n vedere faptul c PAC a autorizat desfurarea audierilor de arbitraj la Palatul Pcii, Haga ar fi o alegere logic pentru locul arbitrajului n astfel de clauze arbitrale.

Reiternd problematica de mai sus care privete extinderea litigiilor financiare i la alte state dect Anglia i SUA, se pune problema recunoaterii i executrii sentinelor arbitrale.

Bncile majore, n mod tradiional, au avut suficient putere de negociere n tranzaciile internaionale pentru a insista asupra legii care guverneaz contractul (de foarte multe ori legea din New York sau legislaia englez) i asupra jurisdiciei conform alegerii lor (de foarte multe ori instanele din New York sau cele engleze). Astfel de legi sunt considerate prietenoase bncilor, n sensul c susin inviolabilitatea contractului ca un ntreg i rar se permit aprri legate de nendeplinirea obligaiilor de ctre debitor. Cu toate acestea, bncile au fost avertizate c ar putea fi dificil de executat o hotrre dat n New York n afara Statelor Unite sau a unei hotrri engleze n afara Uniunii Europene, i c punerea n aplicare a sentinelor arbitrale ar putea avea mai mult succes n conformitate cu Convenia de la New York din 1958 privind recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine. Cum tranzaciile au crescut mai ales cu parteneri contractuali din America de Sud, Rusia i CSI, Orientul Mijlociu i Asia, care nu au active n Statele Unite sau Uniunea European, bncile s-au convins c era de preferat s includ clauze arbitrale n astfel de acorduri.

Chiar i atunci, bncile de foarte multe ori au preferat s pstreze opiunile deschise. De exemplu, la Londra, n contractele de mprumut internaionale, a devenit uzan apelarea la instanele ordinare judectoreti engleze, cu opiunea bncii ca odat ce disputa apare s poat totui deferi litigiul arbitrajului. O astfel de opiune a fost considerat valabil de ctre instanele judectoreti din New York i cele engleze [21]. Cu toate acestea, referirea la arbitraj numai ca alternativ la instana judectoreasc poate face ca convenia arbitral sau hotrrea arbitral respectiv s fie neexecutabile n anumite jurisdicii, ca de exemplu Rusia.

Oricum, trebuie inut cont c nu toate instanele judectoreti statale sunt egale la nivel global, precum nici toate instanele arbitrale nu au aceleai costuri, proceduri i arbitri ce compun instana arbitral pentru fiecare caz n parte, mai ales c toate aceste aspecte sunt legate de preferina dintre instanele judectoreti i cele arbitrale, depinznd de diverse criterii precum cele menionate mai sus, n funcie de o ar sau alta. Toate aceste argumente pro sau contra arbitrajului n domeniul financiar poate varia i n funcie de tipul tranzaciei i de pri, mai ales de prt i unde se afl bunurile acestuia ce urmeaz a fi executate, deoarece arbitrajul este de preferat la nivel global cu prt din pieele emergente, fiindc percepia general este c n principiu exist puini arbitri internaionali care s poat nelege cu adevrat instrumentele financiare, precum SWAP-urile, fiind recunoscut deci c exist nevoia unui dialog mai profund i temeinic ntre bancheri i avocaii sau consilierii lor i comunitatea arbitrajului [22].

Aadar, participanii la contractele financiare sunt nevoii s insiste n alegerea arbitrajului ca metod predominant de soluionare a disputelor financiare n situaii de urmtorul gen: cnd au de a face cu pri din jurisdicii n care sentinele pronunate de instanele engleze sau din New York nu sunt recunoscute sau uor de executat, n cazuri n care prtul nu are bunuri sau active n SUA sau Uniunea European, cnd confidenialitatea este un aspect important pentru pri sau, mai ales, n cazuri n care tranzaciile financiare implic un stat sau alt organ guvernamental, care n general convin destul de greu asupra competenei unor instane strine. n primele dou situaii arbitrajul este chiar soluia ideal, avnd n vedere c Convenia de la New York din 1958 privind recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine consacr un cadru general universal pentru recunoaterea reciproc i executarea sentinelor n peste 144 de ri, inclusiv Brazilia, China, India, Frana, Rusia, SUA i Anglia. Mai mult, Convenia de la New York prevede numai motive limitate prin care instanele judectoreti statale pot refuza executarea sentinei arbitrale.

Fa de toate cele de mai sus, nfiinarea acestei instituii PRIME Finance i totodat lansarea oficial a regulilor de mediere i arbitraj n domeniul disputelor financiare sub auspiciile instituiei sunt un prim pas n realizarea unui demers necesar n acest sector, n vederea soluionrii la nivel internaional a acestor tipuri de dispute complexe prin justiie privat, avnd n vedere c acest domeniu este unul de strict specialitate i profesionalismul celor chemai s soluioneze astfel de dispute internaionale trebuie s fie la un nivel de instruire, experien i probitate moral deosebite. Instituia i propune s vin n ntmpinarea tuturor nevoilor celor ce sunt dispui s apeleze la ea, prin oferirea unor servicii complete i complexe, de calitate i prin asigurarea unui corp de arbitrii i experi care s poat rspunde la necesitile bncilor i instituiilor financiare internaionale, astfel nct s i poat crea un prestigiu demn de ncredere n comunitatea de arbitraj internaional.

[1] A se vedea http://www.lse.ac.uk/collections/law/staff/jeffrey-golden.htm, unde se gsesc detalii despre Prof. J.B. Golden, referitor la specializarea sa in materie financiar i nu numai.

[2] La data de 09 septembrie 2009, un editorial interesant scris de acest profesor Jeffrey Golden, unul dintre fondatorii ISDA, consilier special al SUA, specialist n domeniul instrumentelor financiare derivate la nivel mondial, partener senior la Allen & Overy LLP, a aprut n Financial Times. Acesta a fost intitulat We Need a World Financial Court with Specialist Judges (Avem nevoie de o Curte financiar mondial cu judectori specializai).

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Pe 4 noiembrie 2009 Cesare Romano de la Loyola Law School din Los Angeles a publicat pe blogul de la kluwerarbitration un articol intitulat Do We Really Need A World Financial Court?, parafraznd articolul amintit mai sus al profesorului J. Golden. A se vedea http://kluwerarbitrationblog.com/blog/2009/11/04/1221/#.

[6] Multe ri n ultima vreme i-au revizuit legile de arbitraj, iar instituiile arbitrale regulile de procedur i regulamentele.

[7] OMC este acronimul pentru Organizaia Mondial a Comerului (World Trade Organization WTO), fiind singura organizaie internaional global, cu vocaie universal, care stabilete reguli de comer ntre state.

[8] International Swaps and Derivatives Association, http://en.wikipedia.org/wiki/ISDA_Master_Agreement.

[9] www.pca-cpa.org. Creat n 1899 cu ocazia Primei Conferine a Pcii de la Haga, Curtea Permanent de Arbitraj este cea mai veche instituie, cu vocaie universal, de soluionare a disputelor internaionale. Prile la o disput aleg arbitrii dintre membrii Curii desemnai de pri. Aceast instituie i are sediul la Haga, n aceeai cldire ca i Curtea Internaional de Justiie. Aceasta ofer o mare varietate de servicii n vederea soluionrii litigiilor ntre state, i ntre state i persoane fizice, precum i a litigiilor la care sunt parte organizaii interguvernamentale. Printre serviciile furnizate de aceasta se numr cele de arbitraj, conciliere, comitetele de stabilire a faptelor i serviciile de mediere.

[10] http://www.primefinancedisputes.org/index.php/expert-list/financial-experts.

[11] http://www.primefinancedisputes.org/index.php/expert-list/arbitrationmediation-experts.

[12] http://www.nautadutilh.com/ ; http://www.legal500.com/firms/10416/offices/10459.

[13] http://www.primefinancedisputes.org/images/pdf/arbitration%20rules%20-%20prime%20format%20-.pdf.

[14] http://www.primefinancedisputes.org/images/pdf/mediation%20rules%20-%20prime%20format%20-.pdf.

[15] A se vedea art. 8 din Regulile PRIME Finance de arbitraj.

[16] n legtur cu msurile asigurtorii i conservatorii, nu numai eficiena i celeritatea ndeamn prile dintr-un arbitraj s apeleze la instanele judectoreti, ci mai ales particularitatea administrativ organizatoric a arbitrajului, ntruct nu exist un organ arbitral permanent, la care prile s recurg i care s soluioneze arbitrajele (internaionale sau domestice, dei aici este vorba cu precdere de primele). Un tribunal arbitral trebuie constituit pentru fiecare cerere de arbitrare, pentru fiecare caz i aceasta necesit timp. Ct vreme dosarul nu a fost transferat i nu a ajuns n faa tribunalului arbitral (i procedura de constituire a tribunalului arbitral necesit un timp considerabil, ntre timp putnd fi lezate interese semnificative pentru o parte) nu exist nimeni nvestit pentru a putea acorda msurile conservatoare i asigurtorii provizorii. Practica judectoreasc i arbitral demonstreaz c aceste msuri vremelnice sunt necesare de urgen i se formuleaz nainte ca procedura s fie complet i procesul s nceap efectiv. Mai ales n cazul arbitrajului, asemenea remedii provizorii apar cnd nc un tribunal arbitral nu este format i de aceea instituiile arbitrale ncearc s remedieze aceast problem. Tentativa ICC din 1990 cu Procedura pre-arbitral (Pre-Arbitral Referee Procedure) nu au avut succes (Schwartz, 1993, p. 64), iar alte instituii, cum ar fi WIPO (World Intellectual Property Organization) cu redactarea sa progresiv a Regulilor de msuri urgente (WIPO Emergency Relief Rules) au cutat alte alternative. i LCIA (The London Court of International Arbitration) a renunat la propunerea sa n acest sens n 1997. Acum, odat cu intrarea n vigoare de la 1 ianuarie 2012 a noilor Reguli de arbitraj ICC, aceast procedur a devenit reglementat prin ICC Emergency Arbitrator Rules, a crui cadru general este trasat de art. 29 din Regulile de arbitraj ICC, acompaniate de Anexa V la aceste reguli, care reglementeaz procedura pentru obinerea msurilor provizorii de ctre un arbitru special desemnat pentru remedii de urgen ntr-un anumit caz (emergency arbitrator). Acest concept este cunoscut n regulile altor instituii arbitrale precum SCC, SIAC sau AAA ICDR.

[17] Similar procedurii pre-arbitrale rfr.

[18] Motivele care stau n principiu la baza alegerii instanelor judectoreti celor arbitrale includ faptul c litigiile financiare au de obicei la baz cereri de plat (somaii) directe i care nu implic prea multe aspecte legale complexe sau care s necesite probatorii complicate, fiind deci mai potrivite instanele ordinare (care de multe ori au i proceduri speciale n acest sens, cum ar fi somaia de plat). ntruct nu permite proceduri speciale sau sumare, arbitrajul apare prea costisitor i prea lent pentru astfel de cazuri, iar cteodat se poate ntmpla ca disputele legate de jurisdicia tribunalului arbitral s conduc la amnri excesive. Totodat, n cazul litigiilor financiare, se poate considera un minus faptul c arbitrii tind s pronune sentine mai echitabile dect judectorii, iar flexibilitatea procedural a arbitrajului ar putea conduce la incertitudine legal. S-a remarcat c bncile apreciaz controlul asupra deciziilor prin intermediul apelului i recursului de ctre instane ierarhic superioare. Se mai poate argumenta bine cunoscutul fapt c arbitrajul, comparativ cu instanele statale, permite producerea extensiv a unei documentaii extrem de stufoase i, pe de alt parte, c arbitrajul este problematic n litigiile multi-partite, iar confidenialitatea n arbitraj permite mai puin stnjeneal pentru debitor, ca s nu mai menionm c n sistemul common-law sentinele arbitrale nu au valoarea necesar de precedent.

[19] The use of arbitrationa unde an ISDA Master Agreement: feedbak and policy options.

[20] Idem; Memorandum for Members of The International Swaps And Derivatives Association, Inc. The use of arbitration under an ISDA Master Agreement: feedback to members and policy options, 10 noiembrie 2011.

[21] A se vedea, de exemplu, Sablosky vs. Edward S. Gordon Co., 535 NE2d 643 (NY 1989) la New York, i Law Debenture Trust Corp. Plc. vs. Elektrim Finance BV [2005] EWHC 1412 (Ch.), n Anglia.

[22] Audley Sheppard, Arbitration of International Financial Disputes, 19 martie 2009.

6 remedii naturiste pentru frumusete si sanatate

manager.ro

1. Hrean pentru eliminarea matretei Hreanul contine sulf organic care stimuleaza regenerarea celulelor. Fierbe hreanul o jumatate de ora, lasa-l sa se raceasca si strecoara-l. Maseaza pielea capului cu acest decoct, o data pe saptamana. Parul se intareste, iar matreata dispare.

2. Suc de lamaie pentru unghii Unghiile fragile si moi trebuie unse zilnic cu suc de lamaie. Acest suc le intareste si le face mai frumoase.

3. Miere pentru buze Pentru a avea buze catifelate (in special iarna), unge-le cu miere, o data pe zi.

4. Pepene pentru ten deshidratat Amesteca pepene galben cu smantana pentru a hidrata tenul. Aplica acest amestec pe fata un sfert de ora, apoi clateste.

5. Musetel pentru ten iritat Aplica o data sau de doua ori pe zi, timp de 15-20 minute, o compresa cu ceai rece de musetel.

6. Pentru fumatoare Consuma multe lichide si vitamina C (mentine elasticitatea tenului). Utilizari fantastice ale bicarbonatului de sodiu

Majoritatea dintre noi stim deja ca bicarbonatul de sodiu se poate folosi la mai multe decat doar pentru prajiturele de casa si alte aluaturi dospite. Nu e ceva iesit din comun sa vedem un borcanel cu acest agent de fragezire lasat deschis in frigider pentru dezodorizare. Stiati insa ca exista cel putin 40 de moduri diferite in care se poate folosi bicarbonatul de sodiu? Bicarbonatul de sodiu este un inlocuitor perfect pentru multe produse de igiena personala, de curatare si dezodorizare. Lista de beneficii este lunga: este ieftin, fara chimicale toxice, versatil si eficient.Va intrebati cum isi executa magia, praful de copt, cunoscut sub numele de bicarbonat de sodiu? Ajuta la reglarea pH-ului mentinand substantele nici prea acide, nici prea alcaline. Atunci cand bicarbonatul de sodiu vine in contact fie cu o substanta acida, fie cu o substanta alcalina, reactia lui naturala este de a neutraliza acel pH. In afara de asta, bicarbonatul are capacitatea de a intarzia alte schimbari in echilibrul pH-ului, fenomen cunoscut sub numele de tamponare. Aceasta dubla capacitate de a neutraliza si tampona ii permite bicarbonatului sa faca lucruri precum neutralizarea mirosurilor acide (cum ar fi cele din frigider), precum si pastrarea unui pH neutru (cum ar fi in apa cu care spalati rufele, care ajuta la potentarea calitatilor detergentului) . Este o reactie simpla, dar una cu efecte de lunga durata pentru o multitudine de sarcini de curatare si dezodorizare. Si fara s-o mai lungim prea mult, iata doar cateva dintre modurile creative in care puteti folosi bicarbonatul de sodiu:

Igiena personala :1. Faceti pasta de dintiO pasta de dinti formata din bicarbonat de sodiu si solutie 3% peroxid de oxigen poate fi folosit ca o alternativa la pastele fara fluor din comert. Puteti de asemenea sa va muiati pur si simplu periuta in borcanelul cu bicarbonat si sa-l folositi ca atare pentru o curatare suplimentara. (Stomatologa mea, in care am mare incredere, mi-a recomandat sa fac asta si... merge.)2. Improspatati- va guraPuneti o lingurita de bicarbonat in jumatate de pahar de apa, clatiti energic, scuipati, apoi clatiti cu apa. Mirosurile sunt neutralizate, nu doar acoperite.3. Inmuiati dispozitivele oraleInmuiati dispozitivele orale (precum aparate dentare, gutiere, proteze, recipientele de pastrare) intr-o solutie din 2 lingurite de bicarbonat dizolvat intr-un pahar sau un recipient mic cu apa calduta. Bicarbonatul desprinde resturile alimentare si neutralizeaza mirosurile pentru a pastra dispozitivele curate. Puteti, de asemenea, sa periati dispozitivele orale direct cu bicarbonat4. Folositi ca scrub facial sau exfoliant pentru corp Oferiti-va un masaj abraziv inviorator pentru fata sau corp. Faceti o pasta din 3 parti bicarbonat si o parte apa. Masati bland in sens circular pentru a exfolia pielea. Apoi clatiti. Procedeul este destul de bland pentru a putea fi folosit in fiecare zi.5. Evitati deodorantul agresivPudrati-va axila cu bicarbonat de sodiu pentru a neutraliza mirosurile. (Eu folosesc solutie saturata. Mi se pare ca tine chiar o zi intreaga.)6. Folositi ca antacidBicarbonatul de sodiu este un antiacid sigur si eficient pentru a usura arsurile sau durerile de stomac, si/sau indigestia acida. Urmariti indicatiile de pe pachetul de bicarbonat pentru instructiuni.7. Tratati piscaturile de insecte si mancarimile de piele Pentru piscaturi de insecte, faceti o pasta din bicarbonat si apa, apoi aplicati-o ca pe o alifie pe locul afectat. Pentru a usura mancarimile, luati niste bicarbonat in palma si frecati-va cu el pe pielea umeda dupa baie sau dus.8. Obtineti un sapun de maini care inmoaie pieleaEvitati sapunurile dure si eliminati bland murdaria intrata in piele, neutralizand si mirosurile, folosind o pasta din 3 parti bicarbonat de sodiu si o parte apa, sau 3 parti bicarbonat de sodiu si o parte sapun bland de maini. Apoi clatiti.9. Ajutati-va parulOtetul este uimitor pentru par, dar si bicarbonatul are rolul lui la dus. Presarati un pic de bicarbonat in palma , impreuna cu samponul dvs favorit. Samponati normal si clatiti temeinic bicarbonatul ajuta la eliminarea reziduurilor lasate de produsele de coafat, astfel incat parul dvs va fi mai curat si mai usor de aranjat.10. Curatati pieptenii si periilePentru un par lucios, cu mai multa stralucire, pastrati pieptenii si periile curate. Inlaturati uleiurile naturale secretate de par si resturile de produse de coafat prin inmuierea pieptenilor si a periilor intr-o solutie dintr-o lingurita de bicarbonat si o mica cantitate de apa de la robinet. Clatiti si permiteti sa se usuce.11. Pregatiti o baie care sa inmoaie pielea uscata Adaugati o jumatate de ceasca de bicarbonat de sodiu in apa din cada pentru a neutraliza acizii de pe piele si pentru a ajuta la curatarea uleiurilor si a transpiratiei. Va veti simti pielea foarte fina. Sau concentrati- va doar asupra picioarelor. Dizolvati 3 linguri de bicarbonat de sodiu intr-un lighean sau o cadita cu apa calda si inmuiati-va picioarele. Apoi frecati usor.

Curatenie :12. Faceti un abraziv fin pentru suprafete Pentru curatarea sigura si eficienta a cazilor de baie, a placilor de gresie si faianta, a ciuvetelor chiar si a faiantei din fibra de sticla sau lucioasa presarati usor bicarbonat pe un burete curat si umed si frecati ca de obicei. Clatiti bine si stergeti. Pentru extra-curatare, faceti o pasta din bicarbonat de sodiu, sare grunjoasa si detergent lichid de vase lasati-o sa actioneze putin, apoi frecati.13. Spalati farfuriile, oalele si tigaile cu mana Adaugati 2 linguri cu varf de bicarbonat (impreuna cu detergentul dvs obisnuit de vase) in apa cu care spalati vasele, pentru a indeparta la indepartarea grasimii si a resturilor de alimente de pe farfurii, oale si tigai. Pentru cratitele in care s-a gatit si s-au uscat grasimea pe ele, mai intai inmuiati-le in apa cu detergent si bicarbonat, apoi puneti bicarbonat pe un burete umed si frecati cu aceasta pudra neabraziva.14. Improspatati buretiiInmuiati buretii care miros a vechi intr-o solutie puternica de bicarbonat de sodiu pentru a scapa de mizerie (4 linguri de bicarbonat dizolvate intr-un litru de apa calda). Pentru dezinfectare mai puternica, folositi microundele* *.15. Curatati cuptorul cu microundeBicarbonatul de sodiu pe un burete umed curata delicat interiorul si exteriorul cuptorului cu microunde si nu lasa urme de chimicale cu miros puternic. Clatiti bine cu apa.16. Lustruiti argintariaFolositi o pasta formata din 3 parti bicarbonat de sodiu si o parte apa. Frecati argintaria cu aseasta pasta, folosind o carpa moale sau un burete. Clatiti bine si uscati pentru tacamuri stralucitoare din inox si argint.17. Curatati ibricele de cafea si de ceai Inlaturati petele de cafea si de ceai si eliminati gustul amarui spaland ibricele si cafetierele cu o solutie dintr-un sfert de ceasca de bicarbonat intr-un litru de apa calda. Pentru petele insistente, incercati sa lasati la inmuiat peste noapte in solutia de bicarbonat si detergent, sau sa frecati cu pasta de bicarbonat pe un burete umed.18. Curatati cuptorulPresarati bicarbonat pe podeaua cuptorului. Stropiti cu apa ca sa umeziti bicarbonatul. Lasati sa stea peste noapte. Dimineata frecati, razuiti bicarbonatul si eliminati murdaria cu un burete sau cu un aspirator, si clatiti.19. Curatati podeleleIndepartati urmele si mizeria (fara urme nedorite de zgarieturi) de pe podele nelacuite sau dale de gresie ori marmura folosind o solutie dintr-o jumatate de ceasca de bicarbonat intr-o galeata de apa calda stergeti cu mopul si clatiti pentru o podea stralucitoare. Pentru urmele lasate de incaltaminte folositi bicarbonat pe un burete umed, apoi clatiti.20. Curatati mobilaCuratati si inlaturati urmele (inclusiv de creion) de pe pereti si mobila vopsita, aplicand bicarbonat de sodiu pe un burete umed si frecand delicat. Stergeti cu o carpa moale si uscata.21. Curatati perdelele de dusCuratati si dezodorizati perdeaua din vinil de la cabina de dus, presarand direct bicarbonat pe un burete umed sau pe o perie. Frecati perdeaua de dus si apoi clatiti. Lasati-o sa se usuce atarnata.22. Dati-i mai multa putere detergentului lichid de rufe.Oferiti extra-curatare adaugand rufelor dvs o jumatate de ceasca de bicarbonat pentru a face detergentul lichid de rufe sa actioneze mai puternic. Un echilibru mai bun al pH-ului apei va face hainele mai curate, mai proaspete si mai luminoase. Sau puteti adauga o jumatate de ceasca de bicarbonat la ciclul de clatire al masinii pentru cearsafuri si prosoape mai proaspete, sau pentru a neutraliza mirosurile hainelor cu care mergeti la sala sau in care munciti in gradina.23. Curatati si improspatati echipamentele sportive Folositi o solutie de bicarbonat (4 linguri de bicarbonat intr-un litru de apa calda) pentru a curata si dezodoriza echipamentele sportive imbacsite de mirosuri. Presarati bicarbonat de sodiu in husele croselor de golf si in gentile in care va tineti echipamentele de sport pentru a elimina mirosurile si pentru a curata partile metalice (fara a le zgaria!) cu o pasta din bicarbonat de sodiu (3 parti bicarbonat, o parte apa) si o perie. Clatiti bine.24. Inlaturati petele de ulei si grasime Folositi bicarbonat pentru a curata urmele de ulei si grasime din garaj sau de pe aleea de intrare. Presarati bicarbonat pe pata si frecati cu o perie.25. Curatati bateriileBicarbonatul de sodiu poate fi folosit pentru a inlatura urmele de coroziune lasate de acidul de baterie in autoturism, masina de tuns iarba, etc, pentru ca este un alcalin slab. Asigurati-va ca ati deconectat terminalele bateriei inainte de a curata. Faceti o pasta din 3 parti bicarbonat si o parte apa si aplicati cu o carpa umeda pentru a elimina coroziunea de pe terminalul bateriei. Dupa ce ati curatat si reconectat terminalele bateriilor, stergeti-le cu vaselina pentru a preveni o viitoare coroziune. Va sfatuim sa fiti foarte atenti cand lucrati cu baterii contin un acid foarte puternic.26. O masina curataFolositi bicarbonatde sodiu pentru a curata farurile, partile cromate, ferestrele, cauciucurile, husele de vinyl si covorasele de cauciuc ale masinii, fara a va face griji in legatura cu zgarieturi nedorite. Folositi o solutie de bicarbonat dintr-un sfert de ceasca de bicarbonat si un litru de apa. Aplicati cu un burete sau cu o carpa umeda pentru a inlatura murdaria adunata la drum, rasini de la copaci, insecte si smoala. Pentru petele incapatanate folositi bicarbonat presarat pe un burete umed sau o perie moale. Eliminati mirosurile presarand bicarbonat direct pe pata pe tesatura huseelor sau pe carpete. Asteptati 15 minute (sau mai mult pentru mirosurile persistente) apoi aspirati bicarbonatul.

Dezodorizare27. Improspatati- va frigiderulAsezati in fundul frigiderului o cutie deschisa cu bicarbonat pentru a neutraliza mirosurile.28. Scapati de mirosul cosului de gunoi si al tomberoanelor cu reciclabile Presarati bicarbonat pe fundul galetii de gunoi pentru a tine la respect mirosurile. Curatati containerul pentru materiale reciclabile periodic, presarand bicarbonat pe un burete umed. Curatati si clatiti. De asemenea, presarati putin bicarbonat deasupra pe masura ce adaugati materiale reciclabile in container.29. Odorizati scurgerile si recipientele pentru gunoi.Pentru a elimina mirosurile din chiuveta, din scurgeri si din tomberoanele de gunoi si pentru a impiedica mirosurile persistente sa revina, turnati o jumatate de ceasca de bicarbonat in timp ce curge apa calda va neutraliza atat mirosurile acide cat si pe cele bazice de pe scurgere. (Aceasta e o metoda buna de a scapa de bicarbonatul care a fost folosit la reimprospatare aerului din frigider)30. Scoateti mirosurile si murdaria din masina de spalat de vase Folositi bicarbonatul pentru a scoate mirosurile inainte de a porni programul masinii de spalat vasele si apoi ca un agent de curatare bland in timpul ciclului de spalare.31. Scoateti mirosurile din cutiile pentru depozitat mancarea Intre utilizari, plasati un recipient cu bicarbonat de sodiu in cutiile pentru pachetel ale fiecarui membru al familiei pentru a absorbi mirosurile persistente.32. Scoateti mirosurile din covoarePresarati liber bicarbonat de sodiu pe covor. Lasati sa stea peste noapte sau cat de mult posibil (cu ca