caiet_de_practica_topografică123.docx

7/27/2019 Caiet_de_practica_topografică123.docx

http://slidepdf.com/reader/full/caietdepracticatopografica123docx 1/38

Caiet de practică topografică



An universitar 2011-2012

No ţ iuni introductive în topografie

Măsurarea şi reprezentarea pe plan a formei şi reliefului Pământului a

constituit o preocupare pentru om din cele mai vechi timpuri. Pe măsură ce

cunoştintele omului s-au amplificat, iar societatea a trecut pe trepte superioare de

dezvoltare, măsurătorile terestre au început să capete o importanţă sporită

pentru tot mai numeroase domenii ale activităţii umane.

O ramură a stiinţelor măsurătorilor terestre o constituie topografia.

Fără de şţiinţa măsurătorilor terestre, care cuprinde o totalitate de acţiuni

cu metode proprii disciplinelor componente (astronomie geodezică, cartografie,

fotogrammetrie, geodezie, gravimetrie, topografie etc.), executate în vederea

determinării şi reprezentării pe plan a formei şi dimensiunilor Pământului.

În acelaşi timp însă, topografia mai are o direcţie importantă de activitate:transpunerea pe teren a lucrărilor inginereşti proiectate. Materializarea pe

teren a lucrărilor proiectate (proiectarea de drumuri, delimitarea de tarlale şi

parcele, trasarea construcţiilor şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare etc.) se

realizează cu instrumente şi metode topografice.

Prin urmare, topografia are de rezolvat două grupe mari de probleme:

efectuarea de măsurători şi calcule pentru obţinerea bazei topografice a

unui teritoriui;

transpunerea pe teren a proiectelor tehnice realizate pe baza planurilor

si a hărţilor.



Preocupările acestei stiinţe rezultă din însăşi etimologia denumirii sale,

care provine din alăturarea a două cuvinte grecesti: topos = loc şi graphein =

descriere.

Topografia rezolvă problemele care-i revin din stiinţă măsurătorilor terestre

în strînsă legătură cu celelalte discipline componente cu care are numeroase

instrumente şi metode de lucru comune.

Geodezia se ocupă cu studiul formei şi dimensiunilor Pământului şi a

metodelor precise de derminare şi reprezentare cartografică sau numerică a

suprafeţei lui pe porţiuni bine definite.

În măsurătorile geodezice se ţine cont de curbura Pământului. Cuvintul geo-

dezie provine din greceşte: geo = pământ şi daiein = împart, ceea ce arată că

la vechii greci, geodezia însemnă împarţirea suprafeţelor terestre.

Fotogrametria reprezintă ştiinţa care se ocupă cu măsurarea exactă şi

determinarea poziţiei în timp şi spaţiu a obiectivelor fixe, mobile sau

deformabile şi cu reprezentarea lor grafică, fotografică sau numerică pe bazăde fotografii speciale numite fotograme.

Importanţa lucrărilor topografice

Lucrările de topografie aplicată sunt necesare aproape în toate ramurile

economiei naţionale, astfel:

în agricultură, pentru lucrări de organizare a teritoriului şi de ameliorare a

unor suprafeţe prin: amenajări de albii, desecări, irigări etc.;

în industria hidroenergetică sunt necesare lucrări topografice pentru

determinarea amplasamentului barajelor şi hidrocentralelor, a suprafeţelor



inundate de lacurile de acumulare, a capacităţii lacurilor etc.;

pentru căile de comunicaţie – drumuri, căi ferate – lucrările topografice

intervin atât la alegerea celor mai economice trasee, cât şi la amplasarea

corespunzătoare a staţiilor şi nodurilor de cale ferată precum şi aconstrucţiilor care deservesc materialul rulant;

în industria extractivă – cărbuni, minereuri – pentru determinarea planurilor

de străpungere a rocilor (galerii, tuneluri), pentru determinarea poziţiei şi

mărimii stratului de zăcăminte, a amplasării construcţiilor şi instalaţiilor de

suprafaţă etc.

I nstructaj de protec ţ ia muncii

In cadrul lucrarilor efectuate in perioada practicii topografice se vor respecta

urmatoarele reguli de protectia muncii:

1. Deplasarea de la laborator la teren se face pe echipe de lucru cu respectarearegulilor de circulatie;

2. In timpul transportului aparatelor si instrumentelor de masurat, acestea sevor purta in pozitie verticala astfel incit sa nu se produca accidentari ale

studentilor sau pietonilor;3. In timpul deplasarilor si a executarii masuratorilor se va avea grija sa nu se

atinga cablurile electrice aeriene;4. Pe perioada efectuarii deplasarilor si a masuratorilor in zona stradala, este

obligatoriu ca un membru al echipei de lucru sa asigure protectia celui caretine mira;

5. Studentii se vor retrage cu aparatele in zone de adapost sigure pentru protejarea acestora in caz de intemperii (ploi, ninsori, etc.);

6. Se interzice parasirea locului (teritoriului) desemnat pentru efecturea

practicii topografice fara aprobarea indrumatorului;



7. Pe timpul desfasurarii lucrarilor de practica topografica este interzis

scaldatul in lacuri de acumulare, bazine, etc.;8. Studentii vor avea o atitudine respectuasa fata de cei din jur si nu se vor lasa

antrenati in discutii si situatii ce nu au legatura cu activitatea practica

desfasurata.

Lucrari topografice

Lucrarea nr . 1

Radier i tahimetr ice



Se folosesc pentru ridicarea unei suprafete mici de teren cu ajutorul teodolitului

tahimetru si cu observatia ca distantele se masoara pe cale optica.

Mod de lucru :

- Se aseaza teodolitul aproximativ in mijlocul unei suprafete de ridicat ( se

centreaza, se caleaza) si se masoara inaltimea aparatului din punctual de

statie;- Se vizeaza o directie de referinta( un stalp, un colt de cladire, etc.);

- Pe acea directie de referinta vom efectua urmatoarele citiri: citirea Hz( de pe

cercul orizontal, fie cu zero in coincidenta)

- Pentru punctul 501 care reprezinta un punct de detaliu . La baza mirei citim

Hz, iar la inaltimea aparatului din punctul de statie citirea V asociat cu

unghiul vertical.

Metoda radierii tahimetrice, ca metodă fundamentală de radiere în plan a unei

suprafețe de teren se aplică în cazul suprafețelor mici de teren pentru a căror ridicare este necesară o singură stație. În cadrul radieri tahimetrice se lucrează cuteodolitul și au fost realizate urmatoarele etape :

Unghiul orizontal s-a citit la baza mirei

β1 = C501 - CA

β2 = C502 - CA

Dacă citirea la punctul A pe cercul orizontal este 0g00c

β1 = C501

……. βn = C50n

Unghiul vertical s-a citit la înălțimea aparatului lap=L0

S-a așezat teodolitul în punctul de stație S1, aproximativ la mijlocul distanței

S-a centrat și s-a calat teodolitul



S-a măsurat înălțimea aparatului lap

S-a vizat punctul A și apoi celelalte puncte în sens orar

S-a citit la baza mirei în punctul A, unghiul orizontal HZ

S-a dus firul reticular L0 la o valoare egală cu înălțimea aparatului

Pe miră s-a citit L0, L2 si L1 cu condiția ca :

Imediat după, s-a citit unghiul vertical “ V ”.

Punct

de statie

Punct

vizatHz L0 L2 L1 V di d0

s

A 0 - - - 93.3776

501 19.5538

1523

1725 1320 99.2898 40.5 40.49717

502 44.7728 1688 1362 98.628 32.6 32.59218

503 90.4746 1698 1348 98.3493 35 34.9881

504 94.0432 1686 1359 98.387 32.7 32.68921

505 92.4968 1609 1435 98.457 17.4 17.39478506 88.1404 1555 1488 98.1598 6.7 6.697186

507 384.1134 1544 1501 100.634 4.3 4.299785

508 367.1134 1579 1467 100.2854 11.2 11.19978

509 362.7856 1612 1436 100.5918 17.6 17.59912

510 378.902 1649 1393 100.4238 25.6 25.59923

511 399.1826 1669 1374 99.883 29.5 29.49971

512 39.1662 1612 1433 100.0506 17.9 17.89998

513 26.178 1671 1372 99.3814 29.9 29.89851

514 75.299 1655 1390 98.2716 26.5 26.4902

515 60.4868 1585 1459 98.9536 12.6 12.59824516 126.554 1540 1502 99.7244 3.8 3.799962

517 102.5704 1600 1442 98.7226 15.8 15.79668

518 99.3598 1670 1378 98.497 29.2 29.19182

519 116.2388 1722 1320 98.6044 40.2 40.18995

520 159.2634 1685 1356 99.548 32.9 32.89901

521 208.5514 1736 1308 101.0776 42.8 42.79358



522 224.2708 1690 1351 101.3372 33.9 33.8922

523 197.5384 1602 1441 101.1022 16.1 16.09759

524 170.7398 1543 1503 100.9024 4 3.99956

525 114.8072 1647 1400 99.1466 24.7 24.69778

526 147.0974 1661 1380 99.611 28.1 28.09944

527 193.5612 1661 1383 100.8544 27.8 27.79861

528 175.0866 1585 1459 100.454 12.6 12.59962

529 210.5474 1539 1507 101.5066 3.2 3.199072

530 207.3104 1600 1446 101.2885 15.4 15.39677

531 227.7974 1682 1362 101.3384 32 31.99264

532 300.7034 1631 1412 101.7412 21.9 21.89168

533 294.2812 1570 1475 101.5482 9.5 9.49715

534 264.0378 1538 1508 102.411 3 2.99784

535 215.6434 1602 1448 101.2972 15.4 15.39677

536 232.6434 1680 1362 101.3192 31.8 31.793

537 251.008 1642 1402 101.9344 24 23.98872

538 273.878 1571 1474 101.944 9.7 9.695441

539 320.7988 1537 1508 100.0124 2.9 2.899971

540 310.9864 1571 1475 101.045 9.6 9.598656

541 309.412 1598 1446 101.3816 15.2 15.19635

542 317.6132 1634 1409 101.1664 22.5 22.49618

543 324.2234 1655 1390 100.8692 26.5 26.49735

544 334.7858 1643 1305 100.7934 33.8 33.7973

545 351.9012 1635 1411 100.5181 22.4 22.3991

546 352.9512 1586 1457 100.4342 12.9 12.89961547 345.6032 1545 1501 100.3992 4.4 4.399912

548 314.6912 1602 1426 101.3624 17.6 17.59595

549 341.8704 1608 1439 100.5796 16.9 16.89916

550 329.9652 1574 1472 100.7882 10.2 10.19918



Lucrarea nr . 2

Radier i niveli tice



La radieri nivelitice ne asezam cu nivelul in mijlocul suprafetei de ridicat. Il calam

si vizam o directie de referinta. Pe aceasta directie vom efectua citiri L0 ,L1 L2, cu

verificare L0= (L1+L2 )/2 si efectuam citirea pe cercul orizontal.

Se vor face citirile pe miră L0, L2, L1 …., calculul cotelor rezultând dinrelațiile :

Zi = Z pv-L0i

1) Distanțe orizontale (d0) :

d0 S-A= KHA = 100( -

)

d0 S-501= KH501 = 100( -

)

……

d0 S-50n= KH50n = 100( -

)

2) Unghiuri orizontale (β) :

β501=C501 – CA = C501 CA= 0g00c

……

β50n=C50n – CA = C50n CA= 0g00c

Punct destatie

Punctvizat

Citiri pe miraβ d0 Z pv Zi

L2 L1 L0

S

RN1519 1225

137129400

101,371

100,000

501 1668 13601512 10g50c

30800 99,859

502 1717 14591588 23g 50c

25800 99,783

503 1752 15731663 41g

17900 99,708

504 1738 15881662 57g

15000 99,709

505 1829 16981763 73

g50

c

13100 99,608



506 1815 1680

1749 102g

13500 99,622

507 1880 1728

1802 123g

15200 99,569

508 2048 1828

1938 148g

22000 99,433

509 2341 19882165 164g 50c

35300 99,206

510 2500 2060

2280 170g

44000 99,091

511 2221 18002010 187g

42100 99,361

512 2012 16901851 187g

32200 99,520

513 1822 16001711 186g

22200 99,660

514 1747 15491648 186g

19800 99,723

515 1666 15401603 184g50c

12600 99,768

516 1590 15111551 180g

7900 99,820

517 2058 17311895 197g

32700 99,476

518 2110 17491930 195g

36100 99,441

519 2068 17351901 195

g50‟ 33300 99,470

520 1928 1662

1797 197g

26600 99,574

521 1879 16441761 198g

23500 99,610

522 1772 15991685 201g50c

17300 99,686

523 1678 15591619 205g50c

11900 99,752

524 1676 15521614 210g

12400 99,757

525 1628 15321580 209g

9600 99,791

526 1568 1499

1534 220g

6900 99,837

527 1514 14821499 254g50c

3200 99,872

528 15091469 1489 267g50c

4000 99,882

529 14781441 1459 305g50c

3700 99,912

530 14781448 1463 310g

3000 99,908



531 1478

1389 1434 370g

8900 99,937

532 1472

1381 1428 364g

9100 99,943

533 1762

1346 1403 369g50c

41600 99,968

534 14721359 1416 375g

11300 99,955

535 1461

1273 1368 381g

18800 100,003

536 14611248 1354 382g

21300 100,017

537 14351142 1289 384g

29300 100,082

538 14481172 1310 383g

27600 100,061

539 14521231 1341 394g

22100 100,030

540 14501330 1390 397g

12000 99,981

541 17001677 1688 17g50c

2300 99,683

542 20901718 1903 204g

37200 99,468

543 18211410 1615 224g

41100 99,756

544 19181639 1777 213

g

27900 99,594

545 1572

1298 1435 246g

27400 99,936

546 16221438 1530 245g

18400 99,841

547 16421479 1560 255g

16300 99,811

548 14981421 1459 283g50c

7700 99,912

549 14521230 1342 285g

22200 100,029

550 14181250 1332 302g

16800 100,039

551 1548

1421 1484 337g50c

12700 99,887

552 15041291 1399

21300 99,972

553 13351060 1199 350g50c

27500 100,172

554 1128722 924 352g

40600 100,447

555 1226862 1044

36400 100,327



556 1322

975 1149 376g

34700 100,222

557 1392

1101 1246 379g50c

29100 100,125

558 1512

1336 1424 399g

17600 99,947

559 15131437 1475 11g50c

7600 99,896

560 1729

1602 1666 175g50c

12700 99,705

561 20021723 1863 183g

27900 99,508

562 23892011 2201 169g

37800 99,170

563 20791870 1973 151g

20900 99,398

564 17791642 1710 56g

13700 99,661

565 17371422 1580 13g50c

31500 99,791

Ia = 1523 Zi=Z v-L0i

Z pv=ZRN+L0,RN d0=kH=k(L2-L1)=100(L2-L1)



Lucrarea nr . 3

Drumuirea tahimetrica in circui t



Pentru ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafaţa topografică,foloseste metoda drumuirilor combinate cu metode ajutătoare (metoda radierelor,metoda punctelor echerice, metoda coordonatelor bipolare) pe baza reţelei punctelor de triangulaţie geodezică sau topografică. Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate în plan prin coordonate rectangulare sau prin

coordonate polare, pe baza elementelor liniare şi unghiulare măsurate pe teren.

1.Verificarea şi compensarea unghiurilor orizontale.

1051011 C C 179g 85c 24cc

101022 C C 107g 48c 64cc

1011033 C C 95g 12c 72cc

1021044 C C 145g 41c 10cc

1031055 C C 178g 77c 96cc

1041066 C C 93g 39c 18cc

Se face suma unghiurilor orizontale măsurate pe teren:

654321 i 179g 85c 24cc + 107g 48c 64cc + 95g 12c 72cc+145g

10cc + 178g 77c 96cc+93g 39c 18cc =800g 04c 84cc

Această sumă ar trebui să fie egală cu suma teoretică a unghiurilor interioara ale u poligon cu n laturi, exprimată de relaţia:

g g g n 800200262002



dar, din cauza erorilor teodolitului şi a erorilor de măsurare a unghiurilor pe teren, între cdouă mărimi va exista o diferenţă algebrică, pozitivă sau negativă, numită eroare

închidere pe unghiuri.

g

i n f 200)2( 800

g

04

c

84

cc

-800

g

00

c

=4

c

84

cc

Pentru a fi acceptată, eroarea trebuie să se încadreze în toleranţa prevăzută instrucţiunile tehnice:

T f , unde 6501501 cccccc nT

Deoarece eroarea se încadrează în toleranţă, se realizează închiderea poligonului poperaţia de compensare a unghiurilor orizontale. Corecţia va fi egală şi de semn conterorii.

f C -4c 84cc

Se calculează corecţia unitară:

6

844 cc cu

n

C C

= -81cc

care se repartizează în mod egal tuturor unghiurilor măsurate obţinându -se unghiu

compensate.

uC C 11 179g 85c 24cc - 81cc=179g 84c 43cc

uC C 22 107g 48c 64cc - 81cc=107g 47c 83cc

uC C 33 95g 12c 72cc - 81cc=95g 11c 91cc

uC C 44 145g 41c 10cc - 81cc=145g 40c 29cc

uC C 55 178g 77c 96cc - 81cc=178g 77c 15cc

uC C 66 93g 39c 18cc- 81cc=93g 38c 37cc

Ca verificare, suma unghiurilor compensate trebuie să fie egală cu suma teoretică:

c g g C

i n 00800200)2(



2.Transmiterea orientărilor

10510 60g 85c 66cc

1110 =336g 24c

c

11051010110 60g 85c 66cc +179g 84c 43cc=240g 70c 09cc

)400(200 210110102101

C g 240g 70c 10cc+200+107g 47c 83cc=148g 17c 93cc

)400(200 3102101103102

C g 148g 17c 94cc +200+95g 11c 91cc =43g 29c 85cc

)400(200 4103102104103

C g 43g 29c 86cc +200+145g 40c 29cc =388g 70c 15cc

)400(200 5104103105104

C g 388g 70c 16cc+200+178g 77c 15cc =367g 47c 31cc

)400(200 610510410105

C g 367g 47c 32cc +200+93g 38c 37cc =260g 85c 69cc

3.Calculul distanţelor orizontale si inclinate

)( 121L L KH d i 100 (1.789-1.284)= 50.50m

)( 122L L KH d i 100 (1.757-1.224)= 53.3m

)( 123L L KH d i 100(1.821-1.219)=60.2m

)( 124L L KH d i 100(1.682-1.330)=35.2m

)( 125L L KH d i 100(1.596-1.397)=19.2m

)( 126L L KH d i 100(1.683-1.309)=37.4m



Z KH d i

2

0 sin

m Z KH d ccc g 464.50543198sin5.50sin 22

10


20


30


40


50


60

4.Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire.

Calculul coordonatelor relative ale punctelor drumuirii se face cu ajutorul laturilor lungimilor reduse la orizont ale acestora folosindu-se relaţiile:

cosod x , sinod y

Corect, coordonatele relative ar trebui scrise cu doi indici însă, pentru uşurinţă, elevor nota cu un singur indice. De exemplu, coordonatele relative ale punctului 101 faţă dese vor nota cu: 110110 x x

şi 110110 y y .

5.Calculul coordonatelor relative şi absolute ale punctelor drumuirii.

Pentru cele sase puncte ale drumuirii, s-au obţinut pentru coordonatele relative mărimile:

1011011 cos od x 50.464 *cos 240g 70c 09cc = -40.497 m

1011011 sin od y 50.464*sin 240g 70c 09cc = -30.109 m

10210122 cos od x 53.286 *cos 148g 17c 93cc = -36,586 m



10210122 sin od y 53.286*sin 148g 17c 93cc = 38.740 m

10310233 cos od x 60.171*cos 43g 29c 85cc = 46.78 m

10310233 sin od y 60.171*sin 43g 29c 85cc = 37.841 m

10410344 cos od x 35.199 *cos 388g 70c 15cc = 34.646 m

10410344 sin od y 35.199 *sin 388g 70c 15cc = -6.214 m

10510455 cos od x 19.898*cos 367g 47c 31cc = 17.356 m

10510455 sin od y 19.898*sin 367g 47c 31cc = -9.729 m

1010566 cos od x 37.383*cos 260

g

85

c

69

cc

= -21.564 m

10105066 sin d y 37.383*sin 260g 85c 69cc = -30.536 m

6.Verificarea şi compensarea coordonatelor relative.

Fiind o drumuire planimetrică în circuit închis, ar trebui ca sumele proiecţiilor laturilorcele două axe de coordonate (de fapt sumele algebrice ale coordonatelor relative) îndeplinească condiţiile:

n

i

i x1

0 şi

n

i

i y1

0, n- nr. de laturi

dar, din cauza erorilor de măsurare pe teren a distanţelor şi unghiurilor, cele două condiţiivor fi îndeplinite rezultând două diferenţe algebrice, pozitive sau negative, numite erorile

închidere pe coordonate.

5

1i

i x x f 0.135m

5

1i

i y y f -0.007m



Aceste erori reprezintă componentele de-a lungul celor două axe a erorii totale de închida drumuirii.

2222 007.0135.0 y xT f f f 0.1351m

ce rezultă din faptul că plecându-se din punctul cunoscut 10, din cauza erorilor liniareunghiulare de măsurare se va ajunge într -un punct apropiat 10' . Din această cauză, to punctele drumuirii vor fi deplasate faţă de poziţia corectă.

Pentru ca măsurarea să fie admisă trebuie ca eroarea totală să nu depăşească tolera prescrisă de instrucţiunile tehnice care, pentru cazul măsurărilor în afara localităţilor, este

1733

0045.0D

DT 0,220

D=256.401

În cazul de faţă, lungimea totală a drumuirii este 54321 ooooo d d d d d D , as

că toleranţa va fi:

T 0,220

Se trece la compensarea drumuirii, operaţie prin care se face corectarea coordonate

relative cu cantităţi proporţionale, aducându-se punctele drumuirii din poziţiile eronate

poziţiile corecte.

Corecţiile sunt egale şi de semn contrar cu erorile:

x x f C 0.135m şi y y f C 0.007m

Repartizarea corecţiilor se face proporţional cu mărimea coordonatelor relative. calculează, mai întâi, corecţiile unitare.

5

1i

i

xu

x

x

C

C

429.197

135.0

-0.000683m



5

1i

i

yu

y

y

C C

169.153

007.00.000045m

şi în funcţie de acestea, corecţiile ce revin fiecărei coordonate relative. Fiind vorba proporţionalitate, fiecare corecţie unitară se înmulţeşte cu modulul coordonatei relatastfel încât, corecţiile parţiale păstrează semnul corecţiei unitare şi totale.

11 xC xC u

x -0.0276 m , 11 yC yC u

y 0.00135 m

22 xC xC u

x -0.0249 m , 22 yC yC u

y 0.00174 m

33 xC xC u

x -0.0319 m , 33 yC yC u

y 0.00170 m

44 xC xC u

x -0.0236 m , 44 yC yC u

y 0.00027 m

55 xC xC u

x -0.0118 m , 55 yC yC u

y 0.00043m

m xC xC u

x 0147.066 m yC yC u

y 00137.066

Ca verificare a calculului, trebuie ca sumele corecţiilor parţiale să fie egale corecţiile totale.

Cx xC i

i

5

1

-0.1345 cm ,

Cy yC i

i

5

1

0.007 cm

Coordonatele relative compensate rezultă din însumarea algebrică a coordonaterelative provizorii cu corecţiile parţiale corespunzătoare.

111 xC x xC -40.5246 m

222 xC x xC -36.6109 m

333 xC x xC 46.7481 m



444 xC x xC 34.6224 m

555 xC x xC 17.3442 m

-21.5787m

111 yC y yC -30.107 m

222 yC y yC 38.741 m

333 yC y yC 37.842 m

444 yC y yC -6.2137 m

555 yC y yC -9.7285 m

666 yC y yC

-30.5346 m

Ca urmare, după compensare trebuie să se verifice condiţiile:

5

1i

C

i x 0 ,

5

1i

C

i y 0

7.Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire.

Coordonatele absolute ale punctelor de drumuire se calculează din coordonat

absolute ale punctului de sprijin, 10, cunoscut iniţial, la care se adună algebric, succesivcumulat, coord

C x X X 110101 959.4754 m

666 xC x xC



C x X X 2101102 922.8645m

C x X X 3102103 969.6126 m

C x X X 4103104 1004.235 m

C x X X 5104105 1021.5792 m

C x X X 610510 1000 m

C yY Y 110101 1969.893 m

C yY Y 2101102

2008.634 m

C yY Y 3102103 2046.476 m

C yY Y 4103104 2040.2623 m

C yY Y 5104105 2030.5338 m

C yY Y 610410 2000 m

Ca verificare de calcul, plecându-se de la coordonatele punctului 10 trebuie săajungă pe aceleaţi valori.

8.Calculul coordonatelor polare şi rectangulare ale punctelor de radiere.

Modul de determinare a poziţiilor în plan a punctelor de radiere se face în funcţie de natudetaliilor pe care le exprimă. Astfel, punctele detaliilor care nu au limite precise (pârarâuri, liziere de pădure etc.) se vor determina prin coordonate polare ( od , ) iar punct

detaliilor se iau caracter de permanenţă şi stabilitate (clădiri, baraje, poduri, căi ferate evor fi determinate rectangular (X,Y). Poziţia în plan a punctelor de radiere se face în rapcu poziţia punctelor de drumuire, din care au fost măsurate.



9.Determinarea coordonatelor polare ale punctelor de radiere

Punctele de radiere 501, 502, 503 şi 504 ..... , se vor determina prin coordonate polareacest fel, coordonatele polare ale fiecărui punct vor fi exprimate de unghiul orizontal,

măsurat pe teren în raport cu latura din urmă a drumuirii şi de distanţa redusă la orizont,

ce se obţine prin calcul.

Punctul 501 501 98g 29c 76cc

Z KH d o sin^501

12.633 m

Punctul 502 502

18g 31c 96cc

Z KH d o sin^502

10.199 m

În acelaşi fel, coordonatele punctelor de radiere, măsurate din staţia 103, vor fi:

Punctul 503 503 182g 42c 82cc

Z KH d o sin^503

8.698 m

Punctul 504 504 236g 32c 04cc

Z KH d o sin^504

16.499 m

Punctul 505 505

18g 25c58



Z KH d o sin^505

20.681 m

Punctul 506 506 56g 15c 14cc

Z KH d o sin^506

9.591 m

Punctul 507 507 281g 03c 27cc

Z KH d o sin^507

23.099 m

Punctul 508 508 198g 36c 22cc

Z KH d o sin^508

13.591 m

Punctul 509 509

10g 17c 20cc

Z KH d o sin^509

7.599 m

Punctul 510 510

115g 29c 98cc

Z KH d o sin^510 21.899 m

Punctul 511 511 285g 45c 16cc

Z KH d o sin^511

10.896 m

Punctul 512 512

75g 67c 00cc

Z KH d o sin^512

25.391 m

Punctul 513 513 88g

99c

70cc

Z KH d o sin^513

42.880 m

Punctul 514 514 44g 25c 56cc

Z KH d o sin^514

14.091 m



Punctul 515 515 72g 46c 98cc

Z KH d o sin^501

19.290 m

Punctul 516 516 283g 29c 00cc

Z KH d o sin^516

11.697 m

Punctul 517 517 233g 23c 26cc

Z KH d o sin^517

10.988 m

Punctul 518 518 214g 67c 64cc

Z KH d o sin^518 10.899 m

Punctul 519 519 167g 01c 04cc

Z KH d o sin^519

12.597 m

Punctul 520 520

274g 75c 14cc

Z KH d o sin^520

9.888 m

Punctul 521 521 47g 55c 52cc

Z KH d o sin^521

12.997 m

Punctul 522 522 307g 20c 12cc

Z KH d o sin^522

11.593 m

Punctul 523 523

337g 08c 18cc

Z KH d o sin^523 9.393 m

Punctul 524 524 42g 72c 86cc

Z KH d o sin^524

7.399 m



Punctul 525 525 99g 83c 90cc

Z KH d o sin^525

15.999 m

10.Determinarea coordonatelor rectangulare.

Punctele de radiere vor fi determinate prin coordonate rectangulare. Calculul pentru

punct de radiere, de exemplu 501, se face în următoarea ordine

Se calculează orientarea direcţiei, după aceeaţi regulă ca şi în cazul drumuirii:

5011051050110 60g 85c66cc + 98g 29c76cc = 159g 15c42cc

Se calculează distanţa redusă la orizont Z KH d o sin^

50112.633 m

Se calculează coordonatele relative ale punctului de radiere, 501, faţă de puncde drumuire, 10:

50110501,50110 cos od x -10.14

50110501,50110 sin od y 7.57m

Se calculează coordonatele absolute ale punctului de radiere, 501, adăugându

algebric la coordonatele absolute ale punctului de drumuire (de staţie), 10, coordonatrelative calculate mai sus:

5011010501 x X X 989.86 m

5011010501 yY Y 2007.57 m

Valorile obţinute în cele patru etape de calcul se trec în tabel în dreptul punctului 5În acelaşi mod s-au calculat şi coordonatele rectangulare ale celorlalte puncte de radiere.



Lucrarea nr . 4

Drumuirea nivel i tica desfasurata combinata cu profi le transversale



1.Calculul diferenţelor de nivel provizorii dintre punctele drumuirii.

Diferenţa de nivel dintre două puncte de pe teren se obţine făcîndu-se diferedintreintre citirea pe miră în punctele înainte.

Z1 I = Z1 = L0A - L0

101 = 1.109-1.806=-0.697 m

Z1 II = Z1 = L0A‟- L0

101 „ = 1.168-1.864=-0.696 m

Z2 I = Z2 =1.097-1.763=-0.666 m

Z2 II = Z2 = 1.195-1.865=-0.67 m

Z3 I = Z3 = 1.168-1.849=-0.681 m

Z3 II = Z3 = 1.207-1.887=-0.680 m

Z4 I = Z4 = 1.236-1,901=-0.665 m

Z4 II = Z4 = 1.301-1.966=-0.665 m

Z5 I = Z5 = 1.238-1.888=-0.65 m

Z5 II = Z5 = 1.258-1.907=-0.66 m

Z6 I = Z6 = 1.175-1.945=-0.77 m

Z6 II = Z6 = 1.2-1.969=-0.76 m

Z7 I = Z7 =1.743-2.570=-0.827 m

Z7 II = Z7 = 1.8-2.625=-0.825 m

Z8 I = Z8 = 1.186-1.712=-0.526 m

Z8 II = Z8 = 1.275-1.802=-0.527 m



2.Calculul erorii de închidere pe diferenţa de nivel cunoscută şi compensar

diferenţelor de nivel.

ZA=200.00m

ZB=194.50 m

Se face suma elgebrică a diferenţelor de nivel provizorii: ΣZi =-5.482 m

şi diferenţa dintre cotele de sprijin

Z = ZB - ZA =-5.500 m

Teoretic, ar trebui ca suma algebrică a diferenţelor de nivel provizorii să fie egalădiferenţa de nivel cunoscută, calculată din diferenţele cotelor reperelor. În practică, cauza erorilor ce intră în diferenţele de nivel provizorii. Diferenţa algebrică dintre cele dovalori se numeşte eroare de închidere pe diferenţa de nivel cunoscută, eroare a cărei măritrebuie să se încadreza în toleranţa dată de instrucţiunile tehnice pentru fiecare nivelment gen de lucrări.

f z =-5.482-(-5.500)=+18 mm



Corecţia va fi egală şi de semn contrar cu eroarea. Mai întâi, secalculează corecţia unitară şi apoi, corecţiile ce revin fiecărei diferenţe de nivel provizorii:

3.Calculul distantelor orizontale dintre puncte

dA-101=dS1-A+dS1-101=KHA+KH100=28.6 m

d101-102=dS2-101+dS2-102=27.8 m

d102-103=dS3-102+dS3-103=27.7 m

d103-104=dS4-103+dS4-104=28.6 m

d104-105=dS5-104+dS5-105=27.1 m

d105-106=dS6-105+dS6-106=27.6 m

d106-107=dS7-106+dS7-107=69.7 m

d107-B=dS8-107+dS8-B=19 m

dA-501=tgβ501*dA-S1=tg 98g29c76cc *14.1=14.1m

dA-502= tgβ502*dA-S1=tg 18g31c96cc *14.1= 8.33m

dA-503= tgβ503*dA-S1=tg 182g41c82cc *14.1=2.00 m







4.Compensarea diferentelor de nivel dintre puncte

D = 28.6+27.8+27.7+28.6+27.1+27.6+69.7+19=256.1 m =0.2561 km

Cz = -f z = -18 mm

czu = cz (mm) / D (m) = -18 / 256 =- 0.0702 mm/m

cz1= czu * d1 = -0.0702 *28.6= -2.007 -2 mm

cz2= czu * d1 = -0.0702 *27.8 = -1.951 -2 mm

cz3= czu * d3 = -0.0702 *27.7 = -1.944 -2 mm

cz4= czu * d4 = -0.0702 * 28.6 = -1.937 -2 mm

cz5= czu * d5 = -0.0702*27.1 = -1.902 -2 mm

cz6= czu * d6 = -0.0702 *27.6 = -1.937 -2 mm

cz7= czu * d7 = -0.0702 *69.7 = -4.892 -5 mm

cz8= czu * d8 = -0.0702 *19 = 1.33 -1 mm

Ca verificare, suma corecţiilor parţiale trebuie să fie egală cu suma corecţiitotale:

ΣCzi = Cz= -18mm=-(2+2+2+2+2+2+5+1)mm

Diferenţele de nivel compensate se obţin prin însumarea algebricădiferenţelor de nivel provizorii cu corecţiile parţiale, după formula:

z1c = z1 + cz1 =-0.697-0.002=-0.699mm



z2c = z2 + cz2 =-0.666-0.002=-0.668 mm

z3c = z3 + cz3 = -0.681-0.002=-0.683 mm

z4c = z4 + cz4 = -0.665-0.002=-0.667 mm

z5c = z5 + cz5 = -0.650-0.002=-0.652 mm

z6c = z6 + cz6 = -0.77-0.002=-0.772 mm

z7c = z7 + cz7 = -0.827-0.005=-0.832 mm

z8c = z8 + cz8 = -0.526-0.001=-0.527 mm

ΣZic = ZAB = -5.5 m

4.Calculul cotelor punctelor drumuirii.

Cotele punctelor drumuirii se calculează folosindu-se cota reperului de spr

iniţial, ZA, la care se adaugă algebric, succesiv şi cumulat, diferenţele de nivel component

ZA=200.00m

Z101 = ZA + z1c = 200-0.699=199.301m

Z102 = Z101 + z2c = 199.301-0.668=198.633m

Z103 = Z102 + z3c = 198.633-0.683=197.95m

Z104 = Z103 + z4c = 197.95-0.667=197.283m

Z105 = Z104 + z5c = 197.283-0.652=196.631m

Z106 = Z105 + z6c = 196.631-0.772=195.859m



Z107 = Z106 + z7c = 195.859-0.832=195.027m

ZRB= Z107+ z8c = 195.027-0.527=194.5m

Drumuirea fiind compensată, cota reperului de sprijin final astfel calculată, trebuie

fie egală cu cota lui iniţială. Această reprezintă o verificare a calculelor punctelor drumuire.

5.Calculul cotelor punctelor de pe profilele transversale.

Punctele de pe profilele transversale sunt puncte caracteristice din punct de ved

nivelitic, adică punctele unde se produce o schimbare de pantă a terenului. Pe baza coteacestor puncte, şi a cotelor de drumuire, se face reprezentarea reliefului terenului pe platopografic.

Cotele punctelor de pe profile se calculează în raport cu cota planului de viză staţia în care au fost măsurate.

Calculul se desfăşoară asfel:

- se calculează cota planului de viză a nivelului din punctul de staţie S1, folosindu

cotele

cunoscute şi citirile pe miră în aceste puncte:

Z pv(1) = ZA + L0

A = 200+1.109=201.109 m

Z pv(1) = Z101 + L0

101 = 199.301+1.806=201.109m

Z501 = Z pv

(1) - L0501= 201.109-1.672=199.437m

Z502 = Z pv

(1) - L0502= 201.109-1.388=199.721m



Z503 = Z pv

(1) - L0503= 201.109-1.040=200.069m

Z504 = Z pv

(1) - L0504= 201.109-1.129=199.98m

Z505 = Z pv

(1) - L0505= 201.109-1.228=199.883m

Z506 = Z pv

(1) - L0506= 201.109-1.204=199.905m

Z507 = Z pv

(1) - L0507= 201.109-1.334=199.775m

Cotele punctelor de pe profil se calculează scăzîndu-se din cota planului de viză,citirile pe miră din fiecare punct.

În acelaşi mod, se calculează cotele celorlalte puncte de pe profile, în raport cu cote planelor de viză ale staţiilor din care au fost măsurate.

6. Întocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii, luîndu-se scaralungimilor 1:1.000 şi scara înălţimilor 1:100.

Întocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii se face aşa cum s-a arătat lalucrarea nr. 2, cu singura deosebire că, în cazul de faţă, elementele necesareîntocmirii profilului, distanţe orizontale şi cote, au fost obţinute prin măsurări peteren şi calcule la birou şi nu grafic, prin măsurări pe hartă ca în cazul precedent.

7. Întocmirea profilului transversal, corespunzător punctului RA,folosindu-se aceleaşi scări.

Modul de întocmire a profilului transversal RA este acelaşi ca în cazul profilului longitudinal. De data aceasta, se va avea în vedere că în fiecare profil,

ordinea punctelor să fie aceeaşi, aşa cum au fost măsurate pe teren.

caiet_de_practica_topografică123.docx

Documents