CONDUITA IN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 5 – URGENTELE CARDIOVASCULARE

Dr. Gabriela Turcu

SINDROMUL CORONARIAN ACUTANGINA PECTORALA

Angorul pectoral = sindrom clinic determinat de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul de sange coronarian

Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate inapoia sternului, cu iradiere in umarul stang pana la ultimele doua degete

Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza 2-3 minute, pana la maximum 10 minute si dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerina

Ingustarea diametrului arterei coronare in angina

pectorala

SINDROMUL CORONARIAN ACUTANGINA PECTORALA

Cauze Determinante - ateroscleroza coronariana, cardiopatii

valvulare (stenoza aortica, stenoza mitrala), cord pulmonar cronic, coronarita reumatismala

Favorizante – DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile aparatului digestiv (litiaza biliara, colecistite cronice, ulcerul gastric si duodenal), unele medicamente, fumatul

SINDROMUL CORONARIAN ACUTANGINA PECTORALA

Simptome Durerea coronariana cu elementele ei caracteristice : Sediul – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau

precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal

Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche

Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare), are caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”) si se insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta

Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate

SINDROMUL CORONARIAN ACUTANGINA PECTORALA

Frecventa acceselor - variabila Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese

copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura); f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia

Conditiile de disparitie: a) repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”); b) nitroglicerina – sublingual (30-90 sec)

Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.

Durerea in angina pectorala

SINDROMUL CORONARIAN ACUTANGINA PECTORALA

Conduita in urgenta repaus si inlaturarea stresului psihic nitroglicerina sublingual primul acces de angina major trebuie considerat ca o stare de

preinfarct, iar bolnavul trebuie internat de urgenta schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi: survine

mai frecvent, cu durata mai mare, cu raspuns terapeutic diminuat la administrarea de NTG, trebuie considerata urgenta si internata (angor instabil).

SINDROMUL CORONARIAN ACUTINFARCTUL MIOCARDIC ACUT

IMA = zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene

Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%) factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia,

obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii

respiratorii acute, factori meteorologici

Artera coronara in infarct

SINDROMUL CORONARIAN ACUTINFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Simptome Durerea de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare cu cele din

A.P., dar mai extinse Intensitatea - foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din

cele mai mari dureri din patologia clinica) Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30

minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P. Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in

timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa)

Conditii de disparitie - nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)

SINDROMUL CORONARIAN ACUTINFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Simptome asociate simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la

altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)

febra moderata sau stare subfebrila de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput:

paloare, tegumente reci si umede, puls rapid si filiform, alterarea starii generale, oligurie grava

SINDROMUL CORONARIAN ACUTINFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Conduita in urgenta in prespital - decubit dorsal si repaus total, sedarea durerii cu

algocalmin, morfina, mialgin, fortral (la indicatia medicului si cu supravegherea pacientului), psihoterapie, oxigenoterapie, urmarirea si mentinerea TA si a pulsului, mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii, transportul rapid la spital

in spital – sedarea durerii, combaterea anxietatii (sedative), oxigenoterapie, monitorizarea ECG si TA, recoltarea de probe sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica, terapia trombolitica, efectuata de medic (streptokinaza, urokinaza)

In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardio-pulmonara

Primul ajutor in urgente cardiace

EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.)

Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a alveolelor cu un transudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare

Procesul este determinat de cresterea presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare, de cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare si de alte cauze

EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.)

Cauze E.P.A. cardiogen - insuficineta ventriculara stanga, infarctul

miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cardiopatiile valvulare, tulburari de ritm paroxistice

E.P.A. lezional (necardiogen) – este afectata structura si, in consecinta, permeabilitatea membranei alveolo-capilare: gaze toxice, cauze infectioase, neurologice, cauze iatrogene, E.P.A. la inecati, la uremici, in bronhoalveolita de deglutitie

E.P.A.

EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.)

Simptome dispnee intensa, severa, aparuta mai ales noaptea, cu

polipnee, ortopnee, sete de aer, tuse uscata initial urmata la scurt timp de expectoratie spumoasa, rozata, aerata

transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor ascultator cardiac- tahicardie ascultator pulmonar – raluri subcrepitante TA poate fi crescuta, normala sau scazuta

EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.)

Conduita de urgenta Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in timpul

transportului si in spital adoptarea pozitiei sezande, cu gambele atarnand oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea

secretiilor, la nevoie intubatie si respiratie artificiala morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta, nu in caz de hipoTA diuretice – furosemid emisie de sange prin venesectie masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din mediu

toxic si eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si corticoterapie in caz de infectii; intubatie, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica in EPA la inecati

EMBOLIA PULMONARA

Embolia pulmonara = obstructia cu un embol a arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia rapid insuficienta cardiaca dreapta = cord pulmonar acut

obstructia este data de mobilizarea unor cheaguri(trombi), care au ca punct de plecare, de cele mai multe ori, o tromboza venoasa a membrelor inferioare

embolie gazoasa in urma unor manevre iatrogene embolie grasoasa in cazul fracturilor osoase

EMBOLIA PULMONARA

EMBOLIA PULMONARA

Simptome

durere constrictiva, intensa, sub forma de junghi, cu anxietate marcata

dispnee cu polipnee superficiala, cianoza stare de soc – extremitati reci, cianotice, hipotensiune

arteriala cu tahicardie (100-160 batai/min) hepatomegalie, cu turgescenta jugularelor

EMBOLIA PULMONARA

Conduita de urgenta electrocardiograma diagnostic pacientul trebuie internat, deoarece evolutia emboliei

pulmonare poate fi foarte grava, multi pacienti decedand imediat sau in cateva ore

repaus absolut si combaterea durerii cu mialgin sau fortral i.m. oxigenoterapie vasoconstrictoare in caz de soc – dopamina, noradrenalina anticoagulante – heparina si trombolitice – streptokinaza si

urokinaza

CRIZA HIPERTENSIVA CU ENCEFALOPATIE

Encefalopatia hipertensiva = sindrom clinic care consta din simptome si semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criza hipertensiva (cresterea brusca a TA)

Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari hemodinamice:

cresterea brusca a TA scaderea fluxului sanguin cerebral vasoconstrictie arteriolara cerebrala

Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile clinice ale encefalopatiei hipertensive

CRIZA HIPERTENSIVA CU ENCEFALOPATIE

Simptome

cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita de convulsii si tulburari mentale

varsaturi, ameteli, vertij, obnubilare, eventual coma tulburari de vedere – fotofobie, diplopie, vedere

incetosata si tulburari de auz – acufene, hipoacuzie

CRIZA HIPERTENSIVA CU ENCEFALOPATIE

Conduita de urgenta

evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea accidentarii prin cadere in caz de coma

se administreaza i.v. rezerpina (raunervil) sau diazoxid impreuna cu furosemid pt scaderea TA

sulfat de magneziu si solutii hipertone pt reducerea edemului cerebral

fenobarbital pt calmarea pacientului cel mai eficient este nitroprusiatul de sodiu, dar necesita

monitorizare atenta a pacientului

ARITMII CARDIACE

Cauze boli cardio-vasculare – cardiopatii ischemice, cardiopatii

hipertensive, leziuni valvulare, boli congenitale, boli ale pericardului

boli extracardiace – boli infectioase, digestive, boli pulmonare, neuropsihice, boli endocrine, intoxicatii medicamentoase

la pacientii sanatosi – intoxicatii cu tutun, cafea, alcool, stres

Tahicardie paroxistica

Extrasistole ventriculare

Extrasistole atriale

ARITMII CARDIACE

Simptome tulburari functionale: palpitatii, dispnee, ameteli, lipotimii, dureri

precordiale, tulburari de vedere, mioza, midriaza, tulburari de auz, cefalee, greturi, transpiratii

tulburari de irigatie cerebrala – anxietate, ameteli, lipotimie, sincopa tulburari de irigatie coronariana – dureri anginoase tulburari de irigatie mezenterica – greturi, varsaturi, distensie

abdominala tulburari de irigatie renala – oligurie, poliurie semne de insuficienta circulatorie acuta perferica – hipoTA, stare de soc

Fibrilatie atriala

Fibrilatie ventriculara

ARITMII CARDIACE

Conduita de urgenta – functie de tipul aritmiei extrasistole atriale – indepartarea cauzelor, eventual propranolol TPSV – stimulare vagala prin manevra Valsalva, sub supraveghere, digoxin 1-2 fiole

i.v. lent, verapamil, soc electric extern flutterul atrial si fibrilatia atriala – soc electric extern cand exista posibilitatea,

digitalizare (digoxin) tahicardia ventriculara paroxistica – lovitura precordiala, xilina, soc electric extern,

procainamida fibrilatie ventriculara – soc electric extern, tratament cu xilina bloc atrio-ventricular – in functie de gradul blocului se administreaza atropina,

izoprenalina in criza Adam-Stokes (bloc atrio-ventricular total) – resuscitare cardio-respiratorie

cu masaj cardiac extern, respiratie artificiala, electrostimulare cardiaca