c4.1-s19-probl-mod-10-11
DESCRIPTION
C4.1-S19-probl-mod-10-11TRANSCRIPT
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE NASTEREA “MODELELOR IDEOLOGICE”
Arhitectura Locuire Oras
cursul 4
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Au fost discutate la IAC (an I). Dintre acestea, unele au consecinte mai direct legate de chestiunea locuintei/
locuirii urbane pe care o urmarim: REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA: LIBERALISMUL APOI SOCIALISMUL CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
Dezvoltarea stiintifica si tehnologica à productia industrialaà mutatii economice à noi unitati de productie la scara mare: oportunitati noi de castig al existentei
Decaderea productiei mestesugarestià clasa mijlocie a mestesugarilor decade
O schimbare de clase sociale à noua clasa industrial-financiara ia conducerea, in paralel cu decaderea clasei mijlocii/mestesugaresti
Orasul devine punct de atractie datorita locurilor de munca à puternica migratie sat - oras
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
Crestere demografica fara precedent a populatiei à o “alta epoca demografica”: cresterea continua
EX.:Anglia:1801 – 9 milioane locuitori; 1811 – creste cu 14%; 1821 – crestere >20%; 1901 – 40 milioane
Datorita revolutiei industriale, cresterea demografica este inegala: cea urbana este
si mai mare decat cea generala. Cresterea demografica urbana se face printr-o populatie saraca, in cautare de
lucru; o populatie care pleaca de la sate in speranta unei vieti mai bune. De pus in legatura cu schimbarea de clase sociale (legata de revolutia industriala)
Cresterea demografica este un proces care continua si in zilele noastre; in anumite zone, repeta azi aceeasi schema (ex. Romania comunista, America de Sud etc..), asupra careia se va reveni.
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Source: J. Matos Mar 1977 Las Barriadas de Lima
EX. Cresterea urbana datorata acestor mutatii seamana in multe privinte cu fenomenul contemporan “barriadas” din Lima, descris de conferinta profesorului Bill Chambers, Anglia (cf.-persp. antropologica)
istoria se repeta
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
LIBERALISMUL – sustine promovarea neingradita a libertatii individuale si a initiativei individuale
ADAM SMITH – (1776: Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations) – ideea ca lumea economica este condusa de legi obiective si impersonale al caror fundament este libera
activitate a indivizilor si nu exigentele statului THOMAS MALTHUS – (1798: Essay on the Principles of Population) – pune in legatura dezvoltarea
economica cu cea demografica – necesitatea unor parghii de reglare a echilibrului, in care saracia si infometarea sunt vazute ca “reglaje naturale”
SOCIALISMUL - vine in contrapondere: sustine clasele deprivilegiate (muncitorimea) in forme moderate (negocieri sindicale) si radicale (comunismul, lupta de clasa) - necesitatea interventiei “publice” in favoarea claselor defavorizare (muncitorii)
SOCIALISMUL - multe teorii si forme de reorganizare economica privind administrarea mijloacelor de productie si alocarea mai echitabila a bogatiei/profiturilor prin politici de interventie sociala:
de la contele de SAINT-SIMON (incepand de prin 1820) la miscarile sindicale MARX & ENGELS - 1848 Manifestul partidului Comunist - lupta de clasa si revolutia ca forma
de rezolvare a nedreptatilor sociale
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA ARHITECTURAL STILISTICA LOCUINTA SECOLULUI XIX DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
Datorita aplicarii doctrinei liberale à in domeniul urban se dezvolta speculatia funciara si imobiliara ca raspuns la cererea de marea de locuinte pietei
Lipsa unui control administrativ – orasele cresc spectaculos cu periferii de proasta calitate din punct de vedere constructiv, igienic si estetic.
Silueta orasului se modifica datorita marilor lucrari industriale, locuintelor cu apartamente de inchiriat, cresterii mobilitatii populatiei à UN ALT FEL DE ORAS
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GINDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA ARHITECTURAL STILISTICA LOCUINTA SECOLULUI XIX DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA “ORASUL LIBERAL” (denumire data de Leonardo Benevolo, Storia della citta) este perceput in general ca un fenomen nociv:
Aglomeratie Locuinte insalubre si subterane
Insuficienta canalizarilor si infrastructurii edilitare Boli, mortalitate infantila, speranta mica de viata, molime
Poluare olfactiva si sonora Uratenie, dezordine, haos
Incapacitatea de a stimula sentimente de solidaritate umana, apartenenta si participare la comunitate
Orasul liberal aduce o alta problematica: edilitara, de igiena, de ocupare a solului, de
circulatie, locuinta de masa etc. Arhitectul nu e pregatit sa raspunda la aceste cerinte, ci doar la cea estetica
Locul controlului estetic al orasului este luat de controlul chestiunilor cantitative, iar arhitectul pierde teren: este inlocuit in gestiunea oraselor de ingineri, economisti
si administratori; apar urbanismul si urbanistul.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GINDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA PE ACEST FOND, LOCUINTA:
Locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial (organism individual,
ingloband productie si viata familiei) dispare si se pierde in anonimat datorita schimbarilor economice (decaderea artizanatului;
externalizarea functiunilor de productie si afaceri) si sociale. Noua clasa saraca (muncitori si oameni in cautare de lucru) nu-si poate
construi o locuinta, locuieste cu chirie (1800 - cca.60% chiriasi; 1900 - cca. 90%) sau pe unde apuca.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
« ...consecinta a revolutiei industriale,
care arunca o intreaga populatie muncitoreasca in orase care nu sunt in
stare sa o primeasca. »
« raul urban » aglomeratie, mizerie, molime,
pierderea sensului comunitar; uratenie, dezordine, haos
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
« raul urban »
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
constientizarea problemelor Epidemii de holera (1832, 1848-1850) à interesul public si al oficialitatilor pentru felul in care
locuiesc saracii Valoarea muncitorului pentru patronul sau à masuri reformatoare timpurii – cartiere si orase
muncitoresti finantate de patroni Considerente umanitare, religioase si morale à reformatori sociali, patroni cu idealuri religioase,
catolicismul social Actori cheie pentru constientizarea problemelor: ziare, partide politice, filantropi, filosofi, utopisti,
ganditori/reformatori sociali, clerici (catolicismul social), medici, igienisti …
à PRIN PRESIUNI SE IMPUNE NECESITATEA UNEI POLITICI COERENTE SI SUSTINUTE PRIVIND LOCUIREA URBANA
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Source: J. Matos Mar 1977 Las Barriadas de Lima
politicul nu prea face nimic daca nu se fac presiuni !
De ex.: ca si in cazul fenomenului contemporan al barriadas-urilor din Lima (din conferinta profesorului Bill Chambers, Anglia, care se va relua ca studiu de caz la PERSPECTIVA ANTROPOLOGICA)
Government Policies • Do nothing • Eradicate: bulldoze, burn • Contain: Law • Prevent: planning, municipal housing • Facilitate: site & service, credit, technical, improve &
incorporate • Correct: remodel, relocate
(istoria se repeta)
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
NOUA PROBLEMATICA CERE UN DUBLU RASPUNS: o1. DIN PARTEA GUVERNELOR:
gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari
publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.
Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc. Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda
largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).
o2. DIN PARTEA PROFESIONISTILOR: gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in
special a locuirii celor lipsiti de mijloace
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o noua problematica: locuinta urbana
POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu anumite standarde de igiena si confort acceptate si cu gestiunea orasului, in general.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Controlul urban se pune mai ales in termeni cantitativ-pragmatici: politica funciara
ansamblu de prevederi igienico-sanitare prevederi economico-financiare
ansamblul legislastiv prevederi administrative
Masuri privitoare la locuirea economica: legislative, administrative, financiare igienice (de la chestiuni edilitare si sanitare la controlul aglomeratiei)
expropieri pentru interes public constructie din bani publici
controlul chiriilor (mai tarziu) Caracterizeaza fenomenul numit de Benevolo “orasul post-liberal”
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o1. nasterea politicilor de locuire
POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu gestiunea orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate. SE POATE REFERI LA TOATE TIPURILE DE LOCUINTE (PRIVILEGIATE SI « POPULARE », COLECTIVE SAU INDIVIDUALE ETC.), IN ACORD CU POLITICA URBANA, DAR PROBLEMA GREA ESTE CEA A NUMARULUI MARE, FARA POSIBILITATI FINANCIARE.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o1. nasterea politicilor de locuire
LOCUINTA DEVINE PROBLEMA POLITICA LOCUINTA SOCIALA:
locuinta subventionata in diverse feluri de administratia publica, din banii publici. Datorita scarii si complexitatii problematicii,
locuinta sociala incepe sa capete un rol foarte important in dezvoltarea oraselor: DEVINE PROBLEMA-CHEIE ARHITECTURAL-URBANISTICA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FORME ANTERIOARE ALE LOCUINTEI SOCIALE: LOCUINTA FILANTROPICA
LOCUINTA PATRONALA LEGATE DE DIVERSE IDEALURI MORALE ALE “PROMOTORILOR”, DAR SI DE ASPECTE PRAGMATICE. FOARTE LEGATE SI DE UTOPIILE SOCIALE (CARE VOR DA NASTERE “MODELELOR IDEOLOGICE”) REPREZINTA PREMIZE ALE LOCUINTEI SOCIALE SI ALE GANDIRII MODERNE A LOCUIRII URBANE FORMELE MODERNE ALE LOCUINTEI SOCIALE: DEPIND DE BANII PUBLICI SI DE DE POLITICILE/STRATEGIILE DE LOCUIRE SI DE EVOLUTIA GANDIRII MODERNE ARHITECTURAL-URBANISTICE
o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA SOCIALA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
- constientizarea problemelor - canalizarea banilor publici in aceasta directie legi privind norme de igiena, spatiu si securitate - conturarea unor directii de actiune politica si de punere in practica…
DAR LA SCARA INCA INSUFICIENTA SI IN CARE EXPERIENTA LOCUINTEI PATRONALE A AVUT PONDERE
MARE SI A JUCAT UN ROL FOARTE IMPORTANT
o1. nasterea politicilor de locuire MARILE REALIZARI ALE SEC. XIX
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Die Fuggerei, Augsburg, sec. XVI (1521)
o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA FILANTROPICA:
locuinte construite de biserica, societati filantropice etc. pentru saraci
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA PATRONALA
locuinte (in “colonii”/sate) construite de patroni pentru muncitorii lor.
începe in sec XIX: Owen (New Lanark), Cadbury (Bourneville), Lever (Port Sunlight), Schneider (Le Creusot), Titus Salt (Saltaire), etc.;
si continua în secolul XX: Krupp (Essen), Bata (Zlin) etc.
Le Creusot Wendel-Stiring
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA PATRONALA prezinta o mare continuitate in timp
Zlin/orasul lui BATA -sec XX
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Bourneville Port Sunlight
LOCUINTA PATRONALA:
sec XIX
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA PATRONALA
1853, Titus SALT (industria textila/lana): satul model Saltaire, Anglia
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA PATRONALA
1836, SCHNEIDER (uzine siderurgice), Le Creusot, Franta
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA PATRONALA 1785, SCHNEIDER (uzine siderurgice), Le Creusot, Franta
1785 - Locuinta muncitoreasca de « tip cazarma»
1945- locuinta muncitoreasca de « tip rural »
1918-locuinta inginerului
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
In tarile industrializate iau nastere diverse societati/organisme publice pentru administrarea banilor publici alocati constructiei de locuinte pentru muncitori. In paralel, legislatia privitoare la locuinta economica stabileste norme igienice si de suprafata care impun o locuire mai civilizata.
TIPOLOGIC: POATE FI UNI- SAU PLURIFAMILIALA
o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA SOCIALA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA SOCIALA
LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA SOCIALA
1853-97, 1243 locuinte muncitoresti, Mulhouse, Franta
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA SOCIALA
LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA
1845 - «Societatea pentru ameliorarea locuintelor claselor muncitoare» - Gattliff Building, Londra, 1867
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o1. nasterea politicilor de locuire
o2. gandirea locuintei urbane moderne
PROGRESUL IN MATERIE DE LOCUINTA ECONOMICA ESTE DUBLAT SI SUSTINUT DE O ACTIVA DEZBATERE TEORETICA SI IDEOLOGICA CARE VA PREFIGURA GANDIREA ARHITECTURAL-URBANISTICA MODERNA A LOCUINTEI URBANE SI APLICATIILE LA SCARA LARGA.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
PRINDE CONTUR TEORETIC “IN AFARA” PROFESIUNII: “modelele ideologice”
(linii de gandire care contureaza anumite directii de abordare a problemelor locuirii si orasului)
PROFESIONISTII LE VOR INTERPRETA SI APLICA:
“modelele arhitectural-urbanistice” (ansamblu de cunostiinte specifice, teoretice si practice, care se interpun intre
cerintele societatii si transpunerea lor in forme)
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o2. gandirea moderna a locuintei
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Lipsa de model, de experienta, de cunostinte privind posibilitatile de a «caza»
patura saraca;
Arhitectii nu sunt pregatiti !!!
Filosofi, ganditori utopisti, oameni ai bisericii, filantropi... cauta solutii
Salines de Chaux - arh. Claude Ledoux 1775
o2. gandirea moderna a locuintei “MODELELE IDEOLOGICE”
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DUPA FR. CHOAY: toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a
dat nastere, dar se deosebesc prin accentul pus pe diferite aspecte considerate ca fiind cele
mai importante. MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
in centrul criticii: degradarea individului MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare (MODELUL NATURALIST AMERICAN)
in centrul criticii: orasul insusi ca fenomen nociv
(Francoise Choay; Urbanisme. Utopies et realites)
o2. gandirea moderna a locuintei “MODELELE IDEOLOGICE”
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DUPA FR. CHOAY: se desfasoara in doua etape importante, diferentiate dupa criteriul participarii
profesionistilor si, in consecinta, dupa aplicarea lor:
PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea): se contureaza - inafara profesiunii liniile de gandire care incearca sa gaseasca directii noi de rezolvare a problemelor locuirii si orasului - “modelele ideologice” (dupa Fr. Choay) PERIOADA URBANISMULUI (incepe cu putin inaintea lui 1900): profesionistii se implica; in siajul ‘modelelor ideologice’, urmaresc sa gaseasca forme de rezolvare practica a problematicii urbane (incluzind locuirea), creand astfel ‘modelele arhitectural-urbanistice’ (ansamblu de cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme)
o2. gandirea moderna a locuintei “MODELELE IDEOLOGICE”
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Bibliografie: CHOAY, Françoise: l’Urbanisme, Utopies et réalités, Ed. Seuil, 1965, Paidea, 2000 HAROUEL, Jean-Louis: Istoria Urbanismului, Ed. Meridiane, 2001 HALL, Peter: Orasele de maine, Ed. All, 1999 LAVEDAN, Pierre, Histoire de l’urbanisme, Paris, 1946, vol. 3 CASTEX, Jean, DEPAULE, Jean Charles, PANERAI, Philippe, Formes urbaines: de l’illot a la barre, Montreuil, 1980 MUMFORD, Lewis, La Cité à travers l’histoire, Paris, 1961 ZAHARIADE, AM, ALO- Note de curs Bibliografia de la seminarii
o2. gandirea moderna a locuintei “MODELELE IDEOLOGICE”
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REPREZENTANTI: Charles Fourier, Robert Owen, Victor Considerant, Etienne Cabet, Pierre-
Joseph Proudhon, Benjamin Ward Richardson, Jean-Baptiste Godin, Jules Verne, Herbert-George Wells etc.
NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI
o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
reformatori sociali, socialisti utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori… animati de idealuri umaniste,
dorind o lume mai buna, critica, teoretizeaza, cauta solutii; urmandu-i pe utopistii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lanseaza in
descrierea orasului ideal se inscriu pe linia rationalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin relatia cauza-efect; gandire orientata spre progres si viitor; propun un cadru spatial foarte riguros, chiar rigid, specializat dupa activitati principale (locuire, munca, timp
liber) orasul este vazut ca loc al unei mai bune organizari sociale (alta societate, adesea o societate care
constrange si in care individul este un “pion”) o conceptie abstracta asupra omului ca individ-tip (determinarea stiintifica a unui “model uman”), in acelasi
timp si loc, ceea ce duce la incercarea de a-i crea un cadru satisfacator printr-o analiza stiintifica; pornind de aici, introduc in propunerile lor exigente igieniste: verdeata, aer, lumina, ocupatii legate de cultura
pamantului; spatii deschise; cred ca analiza rationala poate determina o ordine-tip, aplicabila universal gruparilor umane; dar propunerile
pe care le fac sunt adesea sisteme constrangatoare consecinta periculoasa a acestei linii de gandire: reificarea individului
NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI
o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Charles FOURIER - 1772-1837 (autodidact si lucrator in comert) 1808 - Théorie des quatre mouvements et des destinées générales propune inlocuirea orasului cu FALANSTERUL -palat social (de unde si ideea “palatului pentru popor” recurenta si azi) -locuit in comun de aprox. 1600 oameni;
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Familisterul din Guise -1859 un fel de falanster pe curti interioare;(curtile joaca rolul strazilor galerie gandite de Fourier); dotari: gradina de agrement, cresa, economat, spalatorie, macelarie, scoala, teatru...
Jean B.A. GODIN (1817-1888) - muncitor, apoi patron filantrop
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Familisterul din Guise -1859 (azi World Heritage) Familisterul lui Godin se transforma in cooperativa: pentru a crea o comunitate de sine statatoare, intr-un cadru corespunzator (se desfiinteaza in 1968)
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
- parintele miscarii cooperatiste - propune “satele armoniei si cooperarii” - mari “cetati” de locuit pt. de aprox. 1200-2000 indivizi; - exploatarea unui domeniu agricol
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social 1813 - A New View of Society, 1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
"New Harmony as envisioned by Owen" desenata de arhitectul Stedman Whitwell, ca "Design for a Community of 2000 Person founded upon a principle Commended by Plato, Lord Bacon and Sir Thomas More."
Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social 1813 - A New View of Society, 1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Robert OWEN - New Lanark (azi World Heritage)
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Robert OWEN (1785) - colonia New Lanark
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
http://www.newlanark.org/robertowen.shtml
"To train and educate the rising generation will at all times be the first object of society, to which every other will be subordinate". (The Social System, 1826) "The three lower rooms (in the Institute) will be bombed open for the use of the adult part of the population, who are to be provided with every accommodation requisite to enable them to read, write, account, sew or play, converse or walk about. Two evenings in the week will be appropriated to dancing and music, but on these occasions, every accommodation will be prepared for those who prefer to study or to follow any of the occupations pursued on the other evenings". (Address to the Inhabitants of New Lanark, 1816)
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
New Harmony by F. Bate (View of a Community, as proposed by Robert Owen) printed 1838
Robert OWEN - 1852 - New Harmony / Indiana / SUA
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Etienne CABET (1788-1856) 1840, Voyage en Icarie - utopie egalitarista; viziune geometrica si igienica asupra lumii; orasul ICARIA DECUPAJUL RIGUROS GEOMETRIC SI RATIONAL AL SPATIULUI URBAN “METODA MODELULUI”: ORAS MODEL, LOCUINTE MODEL; ECHIPARE IGIENICA; MOBILARE MODEL, ACOPERIS TERASA Pierre-Joseph PROUDHON 1865, Du principe de l’art et de sa destination sociale - rigoarea inginerului, functionalism urban Benjamin Ward RICHARDSON - 1828-1896 (mare medic) 1876, utopia Hygeia; 1853, Journal of Public Health and Sanitary review; 1862 Social Science Review PROPUN PROTOTIPURI: TIPURI DE LOCUINTE INDIVIDUALE SI ALTE TIPURI DE CLADIRI
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
REPREZENTANTI: August Welby Northmore PUGIN, John RUSKIN, William MORRIS
NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE
o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
legat strans de traditia romantismului englez ideea de baza: orasul european pre-industrial a reprezentat un moment exceptional al istoriei, realizarea
individuala si inflorirea culturii s-a facut gratie mediului urban; gandire anti-industriala, hranita de nostalgia pentru orasul trecutului, cu caldura sa umana si cu calitatea
arhitecturala care se cer re-inviate; nevoile spirituale sunt mai importante decat nevoile materiale; estetica ocupa aici locul pe care il avea igiena pentru Owen si Fourier uratenia raspandita de societatea industriala este vazuta ca rezultat al unei carente culturale ce nu poate fi
combatuta decat prin intoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa legatura cu renasterea artizanatului;
resping geometria rigida: “caroiajul este mormantul sufletului” (Ruskin), prototipurile si standardele: numai organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei,
locuinte simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca in Evul Mediu, de ex.)
capcana acestei linii de gandire: reificarea timpului
NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE
o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A.W.N. PUGIN (1812-1852) arhitect, adept al « Gothic Revival »
1836 - Contrasts - opune prin gravuri edificii omoloage din Evul Mediu si din momentul contemporan (un oras catolic
din 1440 si acelasi in 1840)
1843 - Apology for the Present Revival of Christian Architecture in England
Ideile sale sunt preluate si dezvoltate de J. Ruskin si cunosc, prin el, o mare notorietate.
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
John RUSKIN (1818-1900)
1849 - The Seven Lamps of Architecture 1853 - Lectures on Architecture and Paintings. Delivered at Edinburgh in November 1853.
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
… Arta unei tari exprima virtutile sale politice si sociale. Armonia pe care o degaja stazile unui oras, frontonul care se ridica deasupra altora, turnurile care se succed de-a lungul crestei colinelor, atinge un grad de sublim despre care nimic de astazi nu ne poate da vreo idee. Faptul ca placerile voastre, ca si virtutile voastre devin mai pretioase prin intrajutorare este o lege divina si naturala. Arhitectura urbana poate astfel sa capete farmecul si sfintenia care ii lipsesc. Cred ca obiceiurile noastre nomade, care au ajuns astazi aproape necesare existentei, sunt, mai mult decat orice alt caracter al vietii moderne, cauza profunda a viciilor arhitecturii noastre.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
William Morris - The Red House, 1860
William MORRIS (1834-1896) Arhitect, artist, poet, ganditor si militant: Ruskin ii este “maestrul spiritual, inainte sa devina un socialist militant. “In afara placerii de a face lucruri frumoase, pasiunea vietii mele sta in ura societatii moderne”. 1862 - fondeaza o “cooperativa” de arta decorativa (Arts & Crafts)
Contrar opiniei curente, impulsul decisiv pentru înnoirea discursului arhitectural în secolul al XX-lea nu se datoreaza inovatiei radicale a curentului progresist, ci procesului de modernizare a artelor decorative, care a facilitat acceptarea noului de catre public. Timp de câteva decenii, artele decorative au reprezentat domeniul prioritar al experimentelor inovatoare, devansând si uneori influentând evolutia artelor majore, în special a arhitecturii. Dupa cum afirma însusi Le Corbusier, “apoteoza artelor decorative în anul 1925 marcheazæ deci, printr-un paradox, e adevarat, trezirea miscarii arhitecturale a epocii masiniste.(M. Criticos, Modernitatea)
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
William Hesketh LEVER (industrias) admirator al lui Ruskin, pasionat de gotic, construieste satul pentru muncitorii fabricii lui de sapun; 600 de case in stilul Early English
1887 - satul model PORT SUNLIGHT -
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Un fel de “specie locala” a modelului culturalist, dar prezentand diferente notabile,
dintre care unele ar putea fi incadrate - paradoxal - in linia progresista. Legat de nostalgia pionierului si a naturii salbatice fata de care, orasul industrial
este criticat in diferiti termeni: Thomas Jefferson, in numele democratiei si a unui empirism politic;
Emerson si Thoreau in numele unei metafizici a naturii; Henry Adams, Henry James si alti romancieri, in numele raporturilor umane.
Ideea unei restauratii a starii rurale, singura care poate permite dezvoltarea
personalitatii si veritabila sociabilitate - antiurbanismul american. A influentat urbanismul american al secolului al XX-lea, culminand cu Broadacre
City, “orasul sinucigas” al lui Frank Lloyd Wright.
CRITICA: ORASUL IN OPOZITIE CU NATURA
o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL NATURALIST AMERICAN
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Karl MARX (1818-1883)
Friedrich ENGELS (1820-1895) 1845-Situatia clasei muncitoare in Anglia
prima sociologie a locuintei muncitoresti; critica sociala foarte pragmatica 1848-Manifestul partidului comunist
rezolvarea problemei locative: confiscarea si redistributia locuintelor; stergerea diferentelor dintre sat si oras; tipuri si standarde greu de definit Engels: crearea orasului-sat
NUCLEUL CRITIC: EXPLOATAREA
o2. gandirea moderna a locuintei CRITICA FARA MODEL
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
DIRECTIILE DE GANDIRE - MODELELE - COMUNICA INTRE ELE ATAT LA NIVEL TEORETIC, CAT MAI ALES, IN APLICAREA PRACTICA:
Principiile culturaliste ale miscarii Arts & Crafts, dictate de un impuls evolutionist, empiric si antiutopic, au contribuit chiar la fundamentarea directiei opuse, rationalist-progresiste, a Miscarii Moderne. Organizatiile Wiener
Sezession si Deutscher Werkbund, personalitati precum Otto Wagner sau Adolf Loos, iar mai târziu scoala Bauhaus perpetueaza credinta Arts & Crafts în calitate, simplitate si onestitate, ca si idealul de integrare a artelor, artizanatului si productiei de serie într-un decor unificat al vietii cotidiene - promovându-le însa sub
eticheta unui rationalism orientat spre valorile noi ale erei industrializarii. (M. Criticos, Modernitatea)
o2. gandirea moderna a locuintei urbane “MODELELE IDEOLOGICE”
NU TREBUIE PRIVITE IN TERMENI DE OPOZITIE!
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o1. nasterea politicilor de locuire
o2. gandirea locuintei urbane moderne MAI MULT SAU MAI PUTIN DEBARASATE DE CONTINUTUL LOR IDEOLOGIC, utopiile pre-urbanismului vor fi reluate, in forme diverse, de patronat, de puterea publica si de arhitecti si urbanisti, si vor capata aplicatii mai sistematice, transpuse in « modele arhitectural-urbanistice » si in politici specifice, care se vor raspandi in intreaga lume, cu interpretari specifice.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
o1. IN SARCINA POLITICULUI:
gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari
publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.
Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc. Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda
largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).
o2. IN SARCINA ARHITECTILOR/ URBANISTILOR: gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in
special a locuirii celor lipsiti de mijloace
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o noua problematica: locuinta urbana
POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu gestiunea orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA ECONOMICA E CEVA MAI BUNA SE ALOCA BANI PUBLICI IN ACEST SENS
CONDITIILE INCEP SA FIE CONTROLATE LEGAL NU PESTE TOT SI LA O SCARA INCA INSUFICIENTA
progresul e incontestabil
APARTAMENTE MUNCITORESTI: Glasgow 1948/locuinta pt 9 persoane Gattliff Building./Londra 1867