c3_-_stopul_cardio-respirator.ppt

CONDUITA IN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 3 – STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Dr. Gabriela Turcu

STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei

Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica cardiaca 82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului sunt

datorate unei afectiuni cardiovasculare 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii si

diverse alte cauze suicidare doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,

cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie


Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei

Sistemul respirator si cel circulator se afla in interdependenta

hipoxemia alterarea functiei cardiace afectiunile severe ale cordului cresterea

consumului de oxigen si implicit a travaliului respirator


stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta pulsului bun la carotida, permite ca, pe un interval de 3-10 minute, sa poata avea loc reanimarea respiratorie cu succes

stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat invariabil de stopul respirator in 20-30 secunde

practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste imediat si respiratia


Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si oprirea circulatiei cerebrale

moartea clinica este un proces reversibil si victima poate reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul ajutor competent in timp util

moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest interval, datorita lipsei de oxigen la creier, la moarte biologica, adica la moarte definitiva si ireversibila a victimei


Obstructia completa a caii aeriene stop respirator si rapid stop cardiac Cauzele de obstructie a cailor aeriene caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:

- oprirea cardiaca- traumatisme cranio-cerebrale- starea de coma de orice etiologie

traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei, limbii, laringelui, faringelui

traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene obstructive traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale

Obstructia cailor aeriene

Caderea bazei limbii

Epiglotita


arsurile la fata cu inhalare de fum laringospasm sau edem al limbii sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de inconstienta epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor mici compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,

infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze iritante,

soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc. tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie, tetanos


Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice decompensate sau in cadrul unor afectiuni acute care determina stop respirator

Cauzele tulburarilor respiratorii depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos central leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul respiratiei leziuni neurologice scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis afectiuni toracice restrictive boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,

sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem pulmonar, etc.


Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in situatii de afectare primara sau secundara

Afectare cardiaca primara: ischemia miocardica sindromul coronarian acut hipertensiunea arteriala valvulopatiile toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice, antidepresive triciclice,

digoxin acidoza tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca; hipotermia electrocutia


Afectare cardiaca secundara: asfixia hipoxemia hemoragiile socul septic


Semne clinice care indica existenta stopului cardio-respirator oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in spatiul V

intercostal stang, submamelonar absenta pulsului la carotida paloarea sau cianoza tegumentelor pierderea cunostintei relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor,

ceea ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale

Absenta pulsului la carotida


Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si

asigurarea oxigenarii creierului, trei lucruri sunt esentiale: A: AIRWAY - libertatea cailor aeriene B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa suplineasca

mecanica respiratorie si sa permita realizarea schimburilor alveolocapilare

C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a inimii astfel incat sa se realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea tesuturilor, in special a creierului


Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape

Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei = evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)

Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”

Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic

Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea ajutoarelor si inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.B.C.-ul resuscitarii

STOPUL CARDIO – RESPIRATOR AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca victima sa-si

reia respiratia. accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain

extrem de importanta recunoasterea acestei situatii obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta

pastrata incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi, raspunde

prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin ineficiente, atat timp cat pacientul ramane constient se pot efectua 5 lovituri puternice interscapulare sau 5 compresiuni abdominale – manevra ce purta anterior numele de manevra Heimlich

Eliberarea cailor aeriene


absenta starii de constienta controleaza si elibereaza caile aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe spate, sau prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa, varsaturi, proteze dentare)

obstructia cailor aeriene absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau la gura, cianoza, oprirea respiratiei

corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in tifon, batista

caderea posterioara a limbii se prinde si se trage pentru mentinerea cailor aeriene deschise hiperextensia capului

(cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei

Hiperextensia capului si subluxatia mandibulei


daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu se efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei, mentinand capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

mentinerea deschisa a cailor aeriene pipa Guedel, sau, atunci cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de siguranta, in decubit lateral, cu capul decliv, permitand scurgerea apei (la inecat), a sangelui si secretiilor la traumatizati (manevra este contraindicata in fracturi de coloana, leziuni ale peretelui toracic)

Pipa Guedel

Pozitia laterala de siguranta

STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR BREATHING – Respiratia

Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei privind miscarile toracelui ascultand zgomotele respiratorii simtind fluxul de aer verificarea respiratiei maxim 10 secunde daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira, se

impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia “gura la gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)

respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanica asistata

STOPUL CARDIO – RESPIRATORCIRCULATION – Compresiile toracice externe

reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-30 de secunde)

constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu respiratia artificiala

persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima (pe un plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe (in centrul toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza podul palmei unei maini si a doua mana deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm

ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii

Resuscitarea cardio-respiratorie

c3_-_stopul_cardio-respirator.ppt

Documents