c2_elem_geometrice_rtp.doc

5
CAP 2. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE ALE MECANISMELUI CU CAMĂ DE ROTAŢIE ŞI TACHET DE TRANSLAŢIE CU PROFIL PUNCT (RT-P) Schema mecanismului cu camă de rotaţie şi tachet de translaţie cu profil punct este prezentată în figura 2.1. Fig.2.1 a). Fazele mişcării tachetului Parametrul deplasării camei se notează cu , iar parametrul deplasării tachetului se notează cu s. Mişcarea tachetului se desfăşoară în patru faze care corespund celor patru zone de profil al camei. Se consideră ca punct de origine pentru cei doi parametri, , , punctul de început al profilului de urcare. Ca urmare, ordinea fazelor pe un ciclu cinematic este următoarea:

Upload: andreea-prodescu

Post on 18-Sep-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

2

CAP 2. ELEMENTE GEOMETRICE I CINEMATICE ALE MECANISMELUI CU CAM DE ROTAIE I TACHET DE TRANSLAIE CU PROFIL PUNCT (RT-P) Schema mecanismului cu cam de rotaie i tachet de translaie cu profil punct este prezentat n figura 2.1.

Fig.2.1

a). Fazele micrii tachetului

Parametrul deplasrii camei se noteaz cu , iar parametrul deplasrii tachetului se noteaz cu s. Micarea tachetului se desfoar n patru faze care corespund celor patru zone de profil al camei. Se consider ca punct de origine pentru cei doi parametri, , , punctul de nceput al profilului de urcare. Ca urmare, ordinea fazelor pe un ciclu cinematic este urmtoarea:

faza de urcare;

faza de staionare pe cercul de vrf;

faza de coborre;

faza de staionare pe cercul de baz.

b).Unghiurile de faz

Unghiurile de rotaie a camei n cele patru faze ale micrii tachetului sunt numite unghiuri de faz:

unghiul fazei de urcare, notat ;

unghiul fazei de staionare pe cercul de vrf, notat ;

unghiul fazei de coborre, notat ;

unghiul fazei de staionare pe cercul de baz, notat .

Dac suma unghiurilor este (), atunci cama este numit cam simpl. Poate lipsi fie faza de staionare pe cercul de vrf , fie faza de staionare pe cercul de baz , sau amndou.

Dac suma unghiurilor este mai mic de (), atunci se poate realiza o cam multipl de ordinul k (figura 2.2).

Fig.2.2

c).Deplasarea iniial a tachetului

Deplasarea iniial a tachetului se noteaz cu () i exprim distana msurat pe direcia de translaie, de la axa de rotaie a camei la poziia tachetului pe cercul de baz.

d). Deplasarea tachetului

Deplasarea tachetului, notat cu (s), permite poziionarea tachetului la un moment dat, n fazele de urcare i coborre, valoarea fiind determinat de legea de micare memorat pe profilul de urcare i respectiv profilul de coborre.

e).Cursa tachetului

Cursa tachetului se noteaz cu (h) i reprezint deplasarea maxim a tachetului (distana msurat pe direcia de deplasare ntre cercul de vrf i cercul de baz).

f).Unghiul de presiune

In punctul C, punct de contact al camei cu tachetul se suprapun dou puncte: un punct care aparine camei i un punct care aparine tachetului. Unghiul de presiune (figura 2.3) este definit de normala (n - n) la profilul camei n punctul de contact i viteza punctului de pe tachet ().

Viteza punctului se determin din ecuaia vectorial:

Viteza punctului este cunoscut: mrimea este dat de relaia:, direcia este, iar sensul este dat de viteza unghiular a camei. Viteza relativ are direcia paralel cu tangenta la cam, n punctul de contact, iar viteza punctului

Fig.2.3 este paralel cu dreapta de translaie (figura 2.3).

In general, unghiul de presiune este variabil. Valoarea maxim admisibil () trebuie s fie mai mic dect valoarea unghiului de presiune critic (), unghiul la care are loc blocarea tachetului n ghidaj.

g).Unghiul de transmitereUnghiul de transmitere (figura 2.3) este definit de tangenta (t t) la profilul camei, n punctul de contact cu tachetul i viteza punctului de pe tachet (). Este unghiul complementar unghiului de presiune ().

h).Excentricitatea

Excentricitatea mecanismului este notat cu (e) i poziioneaz axa cuplei de translaie a tachetului, fa de axa cuplei de rotaie a camei. Excentricitatea poate fi: ; ; .

Mecanismul cu cam din figura 2.3 are excentricitatea e = 0. Mecanismul cu excentricitate pozitiv () este reprezentat n figura 2.4a, iar cu excentricitate negativ () este reprezentat n figura 2.4b.

Determinarea vitezei la cele dou mecanisme, n acelai mod ca la mecanismul cu e = 0, arat c excentricitatea influieneaz mrimea vitezei tachetului. In raport cu viteza tachetului de la mecanismul cu excentricitate nul, la mecanismul cu , viteza este mai mic (

).

a) b)

Fig.2.4

_1140868059.unknown

_1141455860.unknown

_1141458800.unknown

_1141460607.unknown

_1141479235.unknown

_1141479256.unknown

_1141479282.unknown

_1141479178.unknown

_1141460361.unknown

_1141460487.unknown

_1141458962.unknown

_1141458521.unknown

_1141458761.unknown

_1141455919.unknown

_1141455419.unknown

_1141455678.unknown

_1141454754.unknown

_1141454525.unknown

_1141454543.unknown

_1140868067.unknown

_1140866384.unknown

_1140866504.unknown

_1140866515.unknown

_1140866446.unknown

_1012022416.unknown

_1140861825.unknown

_1140861844.unknown

_1013346353.unknown

_1140860811.unknown

_1012022540.unknown

_1009027651.unknown

_1009027665.unknown

_968926639.unknown

_1009027579.unknown