c depresia

6
Depresia - depresia reprezinta un fenomen raspandit, astfel incat autorii anglo-saxoni au numit-o “guturaiul psihiatriei” - 15-20% din populatia adulta a suferit o simptomatologie depresiva si peste 12% o dezvoltare a depresiei suficient de puternica pentru a necesita tratament - in Europa rata depresiei este de 2/1 in favoarea femeilor - cauzele depresiei sunt multiple, neelucidate, actionand un cumul de factori de natura biochimica si psihosociala Cauze - tulburari la nivelul neurotransmitatorilor - depresie sau alcoolism in familia de origine - pierderea (timpurie) a unui parinte - neglijarea in copilaria timpurie - evenimente de viata negative - partener de viata ostil/ critic - lipsa unei relatii apropiate - lipsa unui suport social - lipsa stimei de sine pe termen lung Clasificari ale tulburarii depresive - depresie reactiva (inainte era depresie nevrotica); ponderea factorilor genetici este mai redusa depresie psihotica/ endogena cu cauze insuficient cunoscute depresie majora boala afectiva unipolar-depresiva boala afectiva bipolara unde avem episoade depresive care alterneaza cu episoade maniacale sau hipomaniacale - depresia se caracterizeaza prin simptome care pot fi intalnite toate sau unele dintre ele o trairea sentimentelor de tristete, plans o sentimente de culpabilitate o iritabilitate o anxietate, tensiuni psihice o persoana nu se mai bucura de activitatile normale 1

Upload: elvira-ionelia-neagu

Post on 04-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

depresia

TRANSCRIPT

Depresia depresia reprezinta un fenomen raspandit, astfel incat autorii anglo-saxoni au numit-o guturaiul psihiatriei

15-20% din populatia adulta a suferit o simptomatologie depresiva si peste 12% o dezvoltare a depresiei suficient de puternica pentru a necesita tratament

in Europa rata depresiei este de 2/1 in favoarea femeilor

cauzele depresiei sunt multiple, neelucidate, actionand un cumul de factori de natura biochimica si psihosociala

Cauze

tulburari la nivelul neurotransmitatorilor

depresie sau alcoolism in familia de origine

pierderea (timpurie) a unui parinte

neglijarea in copilaria timpurie

evenimente de viata negative

partener de viata ostil/ critic

lipsa unei relatii apropiate

lipsa unui suport social

lipsa stimei de sine pe termen lung

Clasificari ale tulburarii depresive

depresie reactiva (inainte era depresie nevrotica); ponderea factorilor genetici este mai redusa

depresie psihotica/ endogena cu cauze insuficient cunoscute

depresie majora

boala afectiva unipolar-depresiva

boala afectiva bipolara unde avem episoade depresive care alterneaza cu episoade maniacale sau hipomaniacale

depresia se caracterizeaza prin simptome care pot fi intalnite toate sau unele dintre ele

trairea sentimentelor de tristete, plans

sentimente de culpabilitate

iritabilitate

anxietate, tensiuni psihice

persoana nu se mai bucura de activitatile normale

nivelul energiei psihice este redus, orice actiune cat de mica se face cu effort

tendinta de retragere, subiectul petrece mult timp in pat sau fotoliu, activitatile care erau considerate agreabile devin dificile sau plictisitoare pentru ca subiectul nu se poate concentra

persoana se preocupa de cat de rau se simte si de dificultatile care o asteapta

apar tulburari de somn, insomnii, vise terifiante, senzatie de oboseala la trezire, hipersomnie

tulburari ale apetitului, cel mai frecvent inapetenta si scaderea in greutate, sau invers, bulimie si cresterea in greutate

libido scazut

in cazul depresiei psihotice

sentimente puternice de culpabilitate

inutilitate

autodevalorizare

idei si tentative de suicid

in majoritatea cazurilor, episodul depresiv e orientat in timp, 3-6 luni; cu toate acestea pot aparea frecvent recaderi, 15-20% din subiecti prezinta simptome care se cronicizeaza

psihoterapia grabeste revenirea si mentinerea ameliorarii si poate preveni recaderile

modelul cognitiv al tulburarii depresive dupa Beck este:

experiente timpurii care duc la formarea unor convingeri disfunctionale

apare un incident critic, se activeaza convingerile care declanseaza ganduri negative automate

apar simptome depresive, somatice, cognitive, afective, comportamentale si in sfera motivationala

Experiente ( timpurii)

Formarea unor convingeri disfunctionale

Incidentul critic (S)

Activarea convingerilor

Ganduri negative automate

Simptomele depresive

COMPORTAMENTALEMOTIVATIONALEAFECTIVECOGNITIVESOMATICE

Exemplu:Experiente timpurii traumatizante

Comparaii nefavorabile cu sora mea geamn.

Tatl (suportul familiei) a decedat.

Convingeri disfuncionale

Sunt inferioar ca persoan.

Valoarea mea depinde de ceea ce cred alii despre mine.

Dac nu fac ceea ce vor ceilali oameni de la mine, ei m vor respinge.

Incidentul critic

Cstoria a euat.

Gnduri negative automate

Este vina mea, am stricat totul.

Nu-mi pot conduce viaa.

Voi rmne singur pentru totdeauna i va fi ngrozitor.

Sunt proast.

Simptome

Comportamentale: tonus sczut al activitii; tendin de retragere.

Motivaionale: lipsa interesului i a sentimentului plcerii; totul se

face cu efort.

Afective: tristee, anxietate, culpabilitate, ruine.

Cognitive: slab capacitate de concentrare, indecizie, ruminaii interioare,

autocritic, gnduri suicidare. Modelul de convingere disfunctional e descris de Ellis (daca cineva gandeste rau despre mine, eu nu pot fi fericit, trebuie sa fac bine orice lucru de care ma apuc)

convingerea disfunctionala nu produce simptomul prin ea insasi ci doar cand evenimente externe o activeaza

pe masura ce tulburarea depresiva se dezvolta, gandurile negative automate devin tot mai frecvente, mai intense si tind sa estompeze gandurile rationale

aceste ganduri negative irationale produc simptomele depresiei care, la randul lor, intaresc modul negativ de gandire si, astfel, se formeaza un cerc vicios

modelul cognitiv al depresiei se aplica si altor tulburari emotionale (tulburarile anxiose)

faptul ca distorsionarea unor informatii conform unei grile preexistente este specifica tuturor oamenilor, ceea ce face depresivul nu e decat sa intensifice procesul respectiv

in acelasi timp, faptul ca cognitia influenteaza starea afectiva nu inseamna ca o gandire negativa conduce neaparat la depresie (care e o combinatie, rezultat al unui cumul de factori biologici, de dezvoltare ontogenetica, sociala, precum si de factori cu caracter situational)

Depresia este o problema care trebuie rezolvata,

-scopul terapiei este sa-l ajute pe client sa gaseasca solutii la problemele sale, nu numai sa-l ajute sa gandeasca mai rational. obiectivul pe termen scurt este eliberarea de simptome, iar pe termen lung este rezolvarea problemelor de viata (dificultatile relationale) , cat si prevenirea unor noi episoade depresive

demersul terapeutic are o durata variabila, se lucreaza in medie 20 sedinte in primele 4 saptamani, desfasurate de 2 ori/ saptamana si, mai tarziu, cate o sedinta pe saptamana; numarul de sedinte variaza de la caz la caz

pentru subiectii cu depresie majora primele sendinte nu trebuie sa depaseasca 20 minute pentru ca au capacitate de concentrare scazuta

- trebuie combinata terapia cu medicatie antidepresiva

trebuie acordata o atentie speciala lipsei de speranta, ideilor si tentativelor suicidare si expectantelor negative in legatura cu tratamentul.Lista de simptome si probleme de viata (probleme practice, dificultati in gospodarie, somaj, dificultati interpersonale, dificultati de a realiza o relatie interpersonala, lipsa increderii in sine)

ideile suicidare- puse in evidenta inca de la prima intalnire

stabilirea scopurilor terapiei se realizeaza ca si in cazul altor tulburari emotionale prin intermediul intrebarilor:

cum ai dori sa stea lucrurile in problema X?

sa presupunem ca tratamentul va avea efect, cum vezi desfasurarea lucrurilor in problema ta?/ ,,Te trezesti a doua zi dimineata si problema a disparut, cum arata viata ta? Triada cognitiva a gandurilor negative: ego-ul, sunt lipsit de valoare

experientele curente, nimic din ceea ce fac nu e bine

viitorul, niciodata nu ma voi simti mai bine

gandurile negative automate sunt rezultatul unei erori de logica sau distorisionari cognitive:

suprageneralizarea, subiectul trage concluzii generale de la situatii particulare

distragerea selectiva, subiectul acorda atentie doar experientelor negative (n-am avut bucurii in viata)

rationamente dihotomice

personalizarea, subiectul isi asuma responsabilitatea pentru lucruri care nu au nimic de-a face cu persoana lui

inferente (concluzii) arbitrare

Convingerile negative disfunctionale pot fi in functie de :

1. realizare (nivel inalt de performanta, succes)

2. acceptare (nevoie de a fi iubit, agreat)

3. control (nevoie de a fi puternic si de a controla evenimentul)

identificarea se realizeaza din tematica discutiilor cu terapeutul:

din erorile de logica ce apar mai frecvent in cadrul gandurilor negative automate

din evaluarile/ etichetarile cu caracter global pe care si le adreseaza clientul

din relatari ale membrilor familiei

din analiza unor amintiri mai frecvente

adresare de intrebari provocative convingerilor negative se potriveste convingerea ta cu modul in care functioneaza lumea?, in ce mod aceasta convingere este folositoare?, de unde provine convingerea respectiva?, care ar fi alternativa la convingerea negativa, respectiv ce convingere mai moderata ai putea avea ca sa-ti aduca avantaje in loc de dezavantaje?

PAGE 5