c apitolul 1 introducere În biologia ce l ularĂ Şi molecularĂ
DESCRIPTION
C apitolul 1 INTRODUCERE ÎN BIOLOGIA CE L ULARĂ ŞI MOLECULARĂ. 1.1 Defini ţia şi o b i ect ul Biologiei Celulare şi Moleculare. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Capitolul 1
INTRODUCERE ÎN BIOLOGIA
CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
1.1 Definiţia şi obiectul Biologiei Celulare şi Moleculare
Biologia Celulară şi Moleculară este ramura ştiinţelor biologice care se ocupă cu studiul structurii şi funcţiilor
celulei, ca unitate fundamentală în alcătuirea organismelor.
1.2 Evoluţia cunoştinţelor despre celule
Robert HOOKE 1635-1703
Secţiune prin plută 450× (1665)
în Latină, cella = cameră cellula = cămăruţă
Antony van LEEUWENHOEK (1632-1723)
Cunoştiinţele despre celule au evoluat:→pe linia tehnicilor şi metodelor de studiu;→pe linia progreselor conceptuale
Robert BROWN (1773-1858)
Prima generalizare: nucleul este o componentă constantă a tuturor celulelor
A doua generalizare:
Concepţia primitivă despre celulă:o masă de materie vie (protoplasmă) formată din nucleu (cu nucleol) şi citoplasmă.
La periferie, celula are o membrană citoplasmatică numită plasmalemă.
1839 Teoria celulară Matthias SCHLEIDEN (1804-1881) Theodore SCHWANN (1810-1882)
1 În forma clasică, cuprindea 3 idei:
→ corpul tuturor vieţuitoarelor este format din celule şi substanţe produse de celule→ celulele au viaţa lor proprie→ viaţa celulelor este subordonată vieţii în ansamblu a organismului
Teoria celulară modernă include alte 2 teze:2. Toate celulele provin din celule preexistente “omnis cellula e cellula”
Rudolf L. K. VIRCHOW (1821-1902)
3. Toate celulele care alcătuiesc un organism pluricelular provin dintr-o singură celulă, celula ou.În ultimele decenii această teză a fost modificată prin apariţia clonării
La sfârşitul secolului 19: citologia clasică
studii la microscopul optic pe celule fixate şi colorate
Diviziunea celulară (mitoă şi meioză)Cromosomii (în Greacă chroma=culoare, soma=corp)
Organitele celulare
Rudolph Virchow - bazele Histopatologiei: Patologia Celulară
Rudolf Ludwig Karl VIRCHOW (1821-1902)
În secolul 20:- culturi de ţesuturi- microchirurgia celulei
- Microscopia electronică
Putere superioară de mărireRezoluţie mai bună
Citologia clasică → Citologia modernă
Citologia modernă → Biologia celulară (1960).
Biologia celulară → Biologia celulară şi moleculară (1975)Metode şi technici fizice şi biochimice de biologie moleculară:- Difracţia razelor X (distanţe interatomice, structura 3D a moleculelor mari)- Metode cu neutroni (RMN, RES)- Studiul secvenţelor DNA- Studiul structurilor secundare, terţiare cuaternare a proteinelor şi acizilor nucleici
Conceptual: molecularizarea biologiei celulare: biologie moleculară → studierea materiei vii prin prisma relaţiei structură-funcţie la nivel molecular
Biotehnologii complexe
1.3 Definiţia actuală a biologiei celulare şi moleculare
Este ramura ştiinţelor biologice care studiază structura şi funcţiile celulei în mod complex şi unitar, plecând de la aspectele vizibile la microscopul optic (morfologie), la aspectele vizibile la microscopul electronic (ultrastructură), şi coborând apoi la nivel molecular în profunzimea fiecărei componente a celulei pentru a studia relaţia dintre structură şi funcţie; în final, se reconstituie imaginea celulei în toată complexitatea ei, iar celula este integrată şi în nivele superioare de organizare a materiei vii.
1.4 Importanţa mentru medicină a biologiei celulare şi moleculare
Gheorghe MARINESCU(1863-1938)
Contribuţii în neurocitologieA publicat la Paris, în 1909 monografia “La Cellule Nerveuse” -
1.5 Contribuţii româneşti în dezvoltarea biologiei celulare şi moleculare
Victor BABEŞ(1854-1926)
→ imunizarea pasivă (principiul seroterapiei) → peste 40 noi microorganisme (Babesia)→ corpusculii Babes-Negri în celulele nervoase la animale şi oameni decedaţi prin turbare
→ corpii Babeş-Ernst în bacilul difteric → A postulat posibilitatea relaţiilor antagoniste dintre microorganisme (antibioză). → A publicat (cuVictor Cornil) primul tratat de microbiologie, la Paris în 1886: “Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses”
Ion CANTACUZINO(1863-1934)
Factorul stimulator al secreţiei celulare în diferite lichide biologice
A fondat Institutul de seruri şi vaccinuri în Bucureşti (Institutul Cantacuzino)
România → a doua ţară care a introdus vaccinarea profilactică împotriva tuberculozei
→ Ribosomii→ Ultrastructura mitocondriei → Calea secreţiei celulare→ Transportul prin vezicule în endoteliul capilar→ Reciclarea membranelor celulare şi aspecte ale biogenezei membranelor celulare
http://www.ad-astra.ro/benga/
Gheorghe BENGA
Capitolul 2
NOŢIUNI GENERALE DESPRE CELULE
2.1 Celule procariote şi eucariote
2.2 Numărul, forma şi dimensiunile celulelor eucariote
In organismul uman: milioane de miliarde (1015)Hematiile → zeci de mii de miliarde (1013) din care10 milioane mor zilnic Celulele gliale (1012): de 10 ori mai numeroase decât hepatocitele si neuroniiHepatocitele şi neuronii → sute de miliarde (1011); câteva milioane mor zilnic
Forma depinde de vârstă şi rolul specificLegea adaptabilităţii formei la funcţie
Dimensiuni medii de 20-30 µm (1 µm = 10-6 m)Neuroni din scoarţa cerebeloasă (3-6 µm), limfocite (4-5 µm) Neuroni giganţi din cortexul frontal (125-150 µm), ovulul (250 µm)
Volumul de 300 - 15.000 µm3
Legea constanţei volumului
RBC: 6 µm (şoarece), 8 µm (om), 9 µm (elefant)
Şi celulele din ficatul acestor specii au dimensiuni foarte apropiate