buletin de afaceri europene nr. 10

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

UE și Canada au semnat acordul CETA

Românii vor putea circula fără viză în

Canada începând din 1 decembrie 2017, conform acordului semnat recent.

Uniunea Europeană și Canada au semnat la Bruxelles, Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), un acord după negocieri de 7 ani care au fost cât pe ce să deraieze în această săptămână din cauza opoziției regiunii Valonia din Belgia.

CETA, care va elimina 99% din taxele vamale între blocul european și statul nord-american, va fi aplicat provizoriu și parțial după ratificarea către Parlamentul European și legislativul canadian.

Acordul va trebui apoi aprobat de toate parlamentele naționale și regionale ale UE pentru a deveni definitiv, de aceea opoziția belgienilor a fost un obstacol major.

Prin acest acord, Uniunea Europeană și Canada deschid un nou capitol în relația lor.

În fapt, este vorba de tratate vizând,

pentru mulți ani, viața a 500 de milioane de europeni și a 35 de milioane de canadieni.

Și România s-a opus acordului din cauză că românii încă au nevoie de viză pentru a intra în Canada.

Însă România și-a retras pretențiile după ce Ottawa a agreat să ridice regimul de vize, iar această prevedere a fost inclusă în acordurile semnate.

Este un moment important pentru România nu doar pentru că se deschide

accesul românilor la beneficiile Tratatului comercial între UE și Canada (CETA), dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei.

Această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni.

În perioada de până la momentul eliminării depline a regimului de vize, Canada va introduce o ridicare parțială a vizelor pentru cetățenii români eligibili care călătoresc în această țară.

Astfel, la 1 mai 2017, cetățenii români care au deținut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care dețin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizații electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a anunțat pe Twitter că s-a înțeles cu premierul canadian Justin Trudeau în privința organizării unui summit la Bruxelles pentru semnarea acordului de liber-schimb dintre UE și Canada.

Semnarea CETA a devenit posibilă după ce Parlamentul regiunii valone din Belgia, care blocase întreg procesul cu câteva zile înaintea încheierii, a votat în favoarea acordului.

Obiecțiile valonilor au vizat, în special, dosarul agricol și chestiunea arbitrajului.

De semnarea Tratatului de liber schimb dintre UE și Canada depinde și ridicarea vizelor canadiene pentru români.

Conform unui acord, de la 1 mai 2017 se va renunța la vize pentru persoanele care au mai avut viză de Canada, iar de la 1 decembrie anul viitor pentru toți românii.

(Sursa: www.euractiv.ro)

isan BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 10 (58)

OCTOMBRIE 2016


EURO-AGENDA

Programul de lucru al Comisiei în 2017 Programul de lucru al Comisiei Europene

pentru anul 2017, se axează pe realizarea celor 10 priorități politice.

El include 21 de inițiative-cheie și 18 noi propuneri REFIT, de îmbunătățire a calității legislației UE și de garantare a faptului că ea este adecvată scopului.

De asemenea, programul identifică și 34 de propuneri prioritare, prezentate în ultimii 2 ani, și a căror adoptare rapidă de către Parlament și de către Consiliu poate avea un impact economic și politic tangibil.

În principiu, Comisia se concentrează doar asupra lucrurilor care contează cu adevărat, cu acțiuni concrete care îmbunătățesc viața oamenilor.

De aceea, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, din martie 2017, ea se va axa pe o serie de inițiative de importanță politică majoră, cărora ar trebui să li se acorde un tratament prioritar în procesul legislativ, pentru a onora angajamentele.

Noile inițiative vor include, printre altele: - un plan de acțiune pentru punerea în

aplicare a economiei circulare și unul în domeniul apărării.

- un nou cadru financiar multianual. - o evaluare la jumătatea perioadei a

strategiei pentru piața unică digitală.

- punerea în aplicare a strategiei pentru Uniunea energiei și a planului de acțiune pentru Uniunea piețelor de capital.

- o inițiativă pentru tineret și idei de reformă a UE 27 și de consolidare a Uniunii economice și monetare

- o propunere privind un pilon european al drepturilor sociale.

- alinierea normelor privind protecția datelor personale și, nu în ultimul rând, o strategie europeană pentru Siria.

Programul include retragerea a 19 inițiative legislative depășite și abrogarea a 16 acte în vigoare devenite caduce.

Reamintim faptul că, în fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care stabilește lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următoarele douăsprezece luni.

Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice de a prezenta noi inițiative, de a retrage propuneri aflate încă în dezbatere și de a revizui legislația UE în vigoare.

Programul nu se referă la lucrările în curs ale Comisiei întreprinse în scopul îndeplinirii rolului său de gardian al tratatelor și de asigurare a respectării legislației în vigoare, și nici la inițiativele regulate pe care Comisia le adoptă în fiecare an. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Lansarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Agenția Europeană pentru Poliția de

Frontieră și Garda de Coastă a fost lansată recent, la mai puțin de un an de la data la care Comisia Europeană a propus înființarea ei.

Noul organism european se bazează pe structurile deja existente ale Frontex și va monitoriza îndeaproape frontierele externe ale UE, colaborând cu statele membre pentru punerea în aplicare a standardelor privind securitatea frontierelor și gestionarea fluxurilor de migranți.

Este un moment important în istoria procesului de gestionare a frontierelor externe ale Europei, întrucât, de acum încolo, frontiera externă a unui stat membru este frontiera externă a tuturor statelor membre - atât din punct de vedere juridic, cât și operațional.

S-a instituit, astfel, un amplu sistem european de poliție de frontieră și gardă de coastă, iar principiile responsabilității partajate și ale solidarității între statele membre și Uniune au devenit o realitate, ceea ce este, cu

certitudine, un răspuns european de care este nevoie în fața provocărilor secolului XXI - securitatea și migrația.

Rolul și activitățile Agenției au fost extinse în mod semnificativ, personalul permanent urmând a fi de peste două ori mai numeros.

Ea va putea să își achiziționeze propriile echipamente și să le desfășoare în cadrul unor operațiuni de frontieră, iar la dispoziția noului organism va fi pusă o rezervă de intervenție rapidă de cel puțin 1.500 de polițiști de frontieră și un parc de echipamente tehnice.

Reamintim că la 15 decembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă privind înființarea acestei Agenții, aprobată de Parlament și de Consiliul UE în numai nouă luni.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Noi surse de informare la dispoziția orașelor europene

Comisia Europeană a lansat recent un

nou portal online dedicat orașelor pentru a promova schimbul de bune practici și dezvoltarea strategiilor urbane.

Ca răspuns la nevoia exprimată de numeroase orașe în cadrul Agendei Urbane a UE, noul portal oferă informații actualizate despre politicile UE precum adaptarea la schimbările climatice, mobilitate sau economia circulară, politici cu impact direct asupra orașelor și zonelor urbane, dar și despre oportunitățile de utilizare a instrumentelor financiare, precum și despre evenimente legate de dezvoltarea urbană.

Acest nou portal va ajuta orașele să facă față unor provocări precum nevoia asigurării de locuințe, eficiența energetică sau accesibilitate, prin utilizarea pe cât de mult posibil a oportunităților oferite de finanțarea din fonduri europene.

Mai mult, noua Platformă urbană de informații, găzduită de Centrul de informare pentru politici teritoriale, ce este administrat de Centrul Comun de Cercetare, oferă un punct unic de acces către indicatorii comuni privind situația actuală și tendințele din peste 800 de zone urbane europene – în ceea ce privește aspectul demografic, dezvoltarea economică sau accesul la servicii, de exemplu.

Această bază de date va permite autorităților urbane și părților interesate să compare informații, să fixeze puncte de referință și să monitorizeze, acesta fiind de altfel unul dintre obiectivele Agendei Urbane.

În fapt, peste 70% din populația UE trăiește în zone urbane; aici fiind decisă tranziția către o economie verde.

Orașele joacă un rol crucial în mobilizarea cetățenilor și consumatorilor și în promovarea schimbării prin investiții în reabilitarea clădirilor, elaborarea unui plan de transport sustenabil, creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor, folosirea noilor tehnologii, sprijinirea consumatorilor vulnerabili și multe altele.

De aceea, astfel de instrumente vor permite orașelor să experimenteze noi idei și să vadă dacă sunt fezabile sau folositoare.

Pe de altă parte, aceste platforme reprezintă esența Agendei - permanenta concetare și învățare, unii de la alții.

În parteneriat cu Habitatul ONU (programul Națiunilor Unite vizând un viitor urban mai bun), Comisia a publicat Raportul privind starea orașelor din Europa.

Acest raport sprijină Agenda Urbană prin evaluarea performanței orașelor europene în ceea ce privește temele prioritare: locuri de muncă și abilități, lupta contra sărăciei, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Această muncă analitică permite primarilor să evalueze performanța orașelor lor, încurajând și schimbul de experiență.

Concluziile Agendei urbane a UE au fost prezentate și la Quito, în cadrul conferinţei Naţiunilor Unite pentru locuinţe şi dezvoltare urbană durabilă.

Aceasta va contribui la o "Nouă Agendă Urbană" globală, adoptată acolo, care va reflecta viziunea mondială comună şi angajamentul colectiv de a valorifica potenţialul de urbanizare rapidă pentru dezvoltare durabilă acoperind aspectele sale sociale, de mediu şi economice.

Reamintim faptul că Pactul de la Amsterdam (30 mai 2016) şi Concluziile Consiliului (24 iunie 2016) au lansat Agenda Urbană a UE şi au stabilit principalele obiective ale acesteia.

La baza Agendei stau 12 parteneriate ce permit oraşelor, statelor membre, instituţiilor UE, ONG-urilor şi partenerilor de afaceri să lucreze împreună în mod echitabil pentru a găsi soluţii comune de a îmbunătăţi calitatea vieţii în zonele urbane europene.

4 parteneriate pilot au început deja: unul dedicat incluziunii imigranților, coordonat de oraşul Amsterdam; un altul, privind calitatea aerului, coordonat de Țările de Jos; un parteneriat pentru locuințe, coordonat de Slovacia şi unul dedicat combaterii sărăciei urbane, coordonat de Belgia şi Franţa.

Alte 4 noi parteneriate vor fi lansate până în ianuarie 2017: un parteneriat pentru economia circulară coordonat de Oslo (Norvegia); unul pentru tranziția digitală, coordonat de Estonia, Oulu (Finlanda) şi Sofia (Bulgaria); un altul pentru mobilitatea urbană, coordonat de Republica Cehă şi Karlsruhe (Germania), precum şi un parteneriat pentru locuri de muncă şi abilităţi coordonat de România, Rotterdam (Țările de Jos) şi Jelgava (Letonia).



3 trei angajamente în materie de dezvoltare urbană durabilă În contextul Conferinţei Habitat III a

ONU, Comisia Europeană a prezentat 3 angajamente pentru a atinge obiectivele la nivel mondial ale noii Agende urbane.

Noua Agendă urbană, adoptată în cadrul Conferinţei Habitat III a ONU, care are loc la Quito, Ecuador, conţine orientări pentru a face ca oraşele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure şi mai prospere.

Aceasta reprezintă o piatră de temelie în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a altor agende de reformă, în special a Acordului de la Paris.

Partenerii ONU Habitat, inclusiv UE, au prezentat angajamente privind punerea în aplicare a noii Agende, fiecare având un domeniu de aplicare, realizări şi rezultate preconizate specifice, angajamente care UE se bazează pe experienţa în domeniul politicii urbane, prin programe si proiecte de succes.

De aceea, este un moment favorabil de a extinde conceptul și dincolo de frontierele UE, astfel încât angajamentele în cauză vor plasa Uniunea în avangarda efortului global de a valorifica potenţialul urbanizării rapide si de a-l transforma în oportunităţi pentru crearea de locuri de muncă, creştere si o mai bună calitate a vieţii pentru toţi.

E vorba de cele 3 angajamente: 1 Aplicarea Agendei urbane globale

prin intermediul Agendei UE Noua Agendă urbană şi cea a UE

împărtăşesc o viziune comună asupra unei dezvoltări echilibrate, durabile şi integrate.

Agenda urbană a UE a fost concepută astfel încât oraşele să aibă un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor.

Cu cele 12 teme prioritare, guvernanță pe mai multe niveluri şi accentul pus asupra învăţării reciproce, Agenda urbană a UE contribuie la punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii Europene şi în parteneriat cu părţile interesate din mediul urban - nu doar oraşele, ci şi întreprinderile, ONG-urile şi reprezentanţii statelor membre şi ai instituţiilor UE.

Planurile de acţiune pentru cele 12 teme prioritare sunt în curs de elaborare, ele cuprinzând recomandări în materie de politici, bune practici şi proiecte care urmează să fie partajate şi aplicate pe scară mai largă în UE.

2 Elaborarea unei definiţii armonizate la nivel mondial a noţiunii de oraş

O definiţie comună a oraşelor trebuie utilizată în întreaga lume, pentru a compara datele, pentru a stabili criterii de referinţă şi pentru a asigura o mai bună monitorizare.

În parteneriat cu OCDE şi cu Banca Mondială, UE va elabora o astfel de definiţie, plecând de la definiţia UE-OCDE pentru noţiunea de oraş, în funcţie de dimensiunea şi de densitatea populaţiei, precum şi pe baza gradului deurbanizare din UE.

Se va crea o bază de date online, precum şi o listă mondială a oraşelor care să includă principalele lor caracteristici.

La final, o propunere de definiţie a oraşelor la nivel mondial va fi înaintată Organizaţiei Naţiunilor Unite.

3 Promovarea cooperării între oraşe în domeniul dezvoltării urbane durabile

Inspirându-se din abordarea solidă din cadrul reţelei URBACT finanţate de UE şi din metodologia programului de cooperare urbană internaţională (IUC) al UE, oraşele din toată lumea (angajamentele acoperă Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Peru, Canada, China, India, Japonia, Statele Unite şi UE) vor fi încurajate să menţină legătura oraşele partenere, pentru a elabora şi a pune în aplicare planuri de acţiune la nivel local şi proiecte privind priorităţi comune - accesul la apă, sistemele de transport, sănătatea sau locuinţele.

Partenerii de afaceri vor fi implicaţi îndeaproape în elaborarea şi punerea în aplicare a acestor planuri de acţiune.

O platformă de relaţionare online va oferi orientări şi va permite cooperarea la nivel transregional.

Reamintim faptul că Habitat III - Conferinţa ONU privind locuinţele şi dezvoltarea urbană durabilă a fost conocată de Adunarea Generală ONU pentru a reînnoi angajamentul global pentru urbanizarea durabilă şi pentru punerea în aplicare a unei noi Agende urbane, bazându-se pe Agenda Habitat de la Istanbul din 1996.


Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


EURO-FONDURI Ghid operațional interactiv pentru

Autoritățile contractante

Guvernul a aprobat o serie de modificări și completări privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.), asigurând astfel cadrul administrativ necesar îndeplinirii tuturor atribuțiilor agenției, ținând cont de volumul și complexitatea acțiunilor în derulare sau preconizate pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Având în vedere specificul activităților desfășurate de către ANAP și atribuțiile stabilite și asumate în fața Comisiei Europene, Guvernul suplimentează organigrama A.N.A.P. cu 20 de posturi.

Decizia a fost luată având în vedere volumul și complexitatea activităților de implementare a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, dar și cele 5 direcții de acțiune ale Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, care vizează Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opțiunilor de transpunere a noilor directive europene în legislația națională, Coerența generală și eficiența cadrului instituțional, Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice, Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate și Funcțiile de monitorizare și supervizare ale sistemului de achiziții publice din România.

Pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, actul normativ prevede pentru A.N.A.P. și instituirea funcției de sprijin operațional pentru autoritățile contractante, prin elaborarea unui ghid operațional interactiv, actualizabil, care să înlocuiască suprareglementarea de nivel terțiar.

În ceea ce privește organizarea A.N.A.P., actul normativ prevede fuzionarea unor structuri și înființarea Direcției Generale Politici Publice, Reglementare și Armonizare Legislativă, în cadrul căreia se organizează Direcția Politici Publice și Direcția reglementare și Armonizare Legislativă.

În acest fel, se urmărește o corelare eficientă a informațiilor și experienței dobândite de Direcția Generală Reglementare, Coordonare Metodologică și Suport Operațional și Direcția Generală

Politici Publice și Relații Internaționale, precum și o mai bună coordonare a procesului de reglementare.

Guvernul a decis și înființarea unui Birou pentru implementarea proiectelor, cu scopul de a asigura un cadru unitar pentru managementul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și un management eficient în cadrul proiectelor derulate de către A.N.A.P.

În luarea deciziei s-a ținut cont de procesul de reformă în domeniul achizițiilor publice și de necesitatea implementării măsurilor prevăzute în Strategia națională în domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, pentru a se evita suprapunerile în sistemul de control și verificare procedurală realizat de A.N.A.P., activitatea de control va fi organizată la nivelul a două structuri distincte care să întreprindă numai demersurile necesare în funcție de momentul verificărilor.

În acest sens, se menține în cadrul A.N.A.P., la nivel de direcție generală, Direcția Generală Control EX-ANTE, care va cuprinde Direcția de Evaluare Documentații de Atribuire și Direcția Verificare Derulare Procedura de Atribuire.

De menționat că, potrivit actului normativ, activitatea A.N.A.P. este exercitată în continuare la nivel central și prin 8 structuri regionale, fără personalitate juridică, la nivel teritorial, organizate în subordinea Direcției Verificare Derulare Procedura de Atribuire.

Activitatea de verificare ulterior semnării contractelor de achiziție publică va integra și componenta de verificare a respectării normelor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale conform acordurilor de delegare semnate între AM și A.N.A.P.

În acest fel, activitatea de verificare ulterior semnării contractelor de achiziție publică va fi organizată la nivel de direcție în subordinea directă a președintelui A.N.A.P., denumită Direcția Control EX-POST.

Executivul a decis, totodată, dezvoltarea funcției de supervizare exercitată de agenție, printr-o monitorizare coerentă și sistematică a sistemului electronic de achiziții publice SEAP, pentru a evalua funcționarea și evoluția sistemului în timp și pentru a se stabili dacă obiectivele propuse au fost atinse.


Vor fi puse în practică proceduri prin care să se asigure că supervizarea se va baza pe monitorizare și pe activitățile de control ex-ante, care relevă în timp real probleme sau nereguli sistemice.

Actul normativ prevede, în acest scop, reorganizarea funcțiilor de monitorizare și supervizare, prin fuzionarea structurilor responsabile la nivelul A.N.A.P. cu implementarea și transpunerea acestor două funcții într-o singură structură – Direcția de Monitorizare și Supraveghere Sistem.

Această nouă direcție de specialitate din cadrul A.N.A.P. va verifica sistemul de achiziții publice la nivel global, dar și la nivel de indicatori care să permită depistarea eventualelor ineficiențe și nereguli la nivelul achizitorilor sau al autorităților publice contractante.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice va identifica autoritățile contractante cu probleme și va face publică informația prin intermediul unui raport anual.

(Sursa: www.gov.ro)

Norvegia acordă României 502 milioane de euro în 2014-2021

Norvegia acordă României 502

milioane de euro în exerciţiul 2014-2021, după ce, recent, la Ministerul Fondurilor Europene, cele două state au semnat memorandumurile de aprobare a mecanismelor SEE şi Fondul Norvegian.

Faţă de exerciţiul de finanţare 2009-2014, România primeşte cu 200 de milioane de euro mai mult.

Suma a fost lansată din septembrie 2016, dar abia acum intră în vigoare, odată cu semnarea documentului strategic, prin care Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru Mecanismul SEE şi a Fondului Norvegian, România devinind statul cu cea mai mare finanţare din Europa, la egalitate cu Polonia

Potrivit MFE, în finanţările anterioare nu au fost anunţate corecţii bugetare în proiectele implementate prin fondul norvegian, motiv pentru care promotorii de la noi se pregătesc să anunţe că au absorbit în totalitate fondurile.

Termenii generali ai memorandumului au fost deja negociaţi în septembrie 2016 între reprezentanţii statelor donatoare din Mecanismul Financiar şi MFE, ei vizând finanţarea proiectelor care să reducă disparităţile sociale şi economice dintre statele Europei şi întărirea relaţiilor bilaterale, inovaţia, reducerea efectelor schimbărilor climatice, conservarea patrimoniului cultural naţional, muncă decentă şi dialogul tripartit.

Norvegia are două forme de contribuţie către statele Uniunii Europene: o contribuţie proprie, prin EEA Grants şi

Norway Grants, dar şi una alături de Islanda şi Liechtenstein.

În fondul asociat, Norvegia contribuie cu peste 90% din finanţare.

Relativ la colaborarea anterioară, reamintim că Norvegia a acordat granturi de 26 de milioane de euro unui număr de 50 de companii şi ONG-uri, numai în cadrul programului „Inovare verde în industria din Romînia”, pentru investiţii ecologice şi de eficienţă energetică, care au creat peste 200 de locuri de muncă permanente.

20 din aceste proiecte privesc investiţii în tehnologii ecologice, produse şi servicii eco-inovative, 16 sunt pentru reducerea sau reutilizarea deşeurilor, eficienţa energetică şi utilizarea surselor regenerabile în afaceri, iar 14 urmăresc inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Programul ”Inovare verde în industria din România”, s-a desfăşurat în perioada martie 2013 - aprilie 2016, în valoare totală de 54 milioane euro, din care 28 de milioane de euro au fost cofinanţări din partea capitalului privat.

Un număr de 30 de proiecte au primit sume cuprinse între 200.000 şi 1.500.000 euro, iar alte 20 de idei de afaceri au fost finanţate prin schema de granturi mici, cu sume între 50.000-200.000 euro.

60% din proiecte au şi parteneri norvegieni, 49 dintre ele fiind finalizate, iar cel cu numărul 50 se va încheia până la finele exerciţiului de finanţare, în aprilie 2017.

Se are în vedere o colaborare mai strânsă între companiile româneşti şi cele norvegiene, cu atât mai mult cu cât cele 60% dintre proiectele sprijinite prin program au demonstrat viabilitatea ideii de parteneriat, reprezentând o bază solidă pentru viitorul dialogului și al cooperării.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Informații despre programele operaționale 2007 – 2013 - disponibile online!

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat arhiva electronică SMIS, care conţine proiectele şi contractele de achiziţie aferente programelor operaţionale 2007-2013.

MFE oferă acces liber la informații, în format de date deschise (open data), referitoare la utilizarea fondurilor europene în exerciţiul financiar european 2007-2013: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări.

Bazele de date deschise disponibile sunt completate periodic de către departamentele specializate din MFE, echipa IT realizând un script care va asigura actualizarea lunară a bazelor de date deschise cu informaţiile noi din arhiva SMIS.

Echipa de comunicare va anonimiza datele cu caracter personal ale persoanelor fizice care sunt părţi în contractele de achiziţie aferente proiectelor europene.

Arhiva publicată respectă dreptul la viața privată și protecția datelor personale şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu conţine date cu caracter personal referitoare la persoanele din grupul ţintă al proiectelor.

Având în vedere caracterul dinamic al corecţiilor financiare, MFE va publica aceste informaţii după finalizarea contestaţiilor şi rezolvarea în instanţă a posibilelor litigii.

Creșterea calității și a numărului de date deschise publicate MFE vine ca urmare a angajamentelor asumate de Guvernul României privind promovarea transparenţei, combaterea corupţiei şi utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare şi dialogul cu cetăţenii.

Datele deschise referitoare la activitatea MFE sunt disponibile atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe platforma unică la nivel naţional.

Decizia publicării arhivei SMIS 2007-2013 fost luată în urma dialogului şi consultărilor la nivel guvernamental, cu specialiştii din Cancelaria Prim-Ministrului, cu colegii din Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, cu experţi independenţi şi cu reprezentanţi ai societăţii civile specializaţi în domeniul open data.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Formatul standard al contractului de finanțare / deciziei de finanțare

Recent a fost semnat Ordinul privind

aprobarea formatului standard al Contractului / Deciziei de finanţare – condiţii aplicabil pentru perioada de programare 2014-2020, prin care este introdus un articol dedicat transparenţei.

Acesta defineşte contractul de finanţare, împreună cu anexele şi documentele vizând executarea lui, ca informaţii de interes public cf. Legii 544/2001, precizând explicit elementele care nu pot avea caracter de confidenţialitate

- denumirea proiectului, denumirea completă a beneficiarului şi a partenerilor, dacă aceştia există, datele de contact pentru echipa proiectului, data de începere şi de finalizare a proiectului, locaţia proiectului;

- valoarea totală a finanţării nerambursabile acordate, intensitatea sprijinului, valoarea plăţilor efectuate;

- dimensiunea şi caracteristicile grupului ţintă şi, după caz, ale beneficiarilor finali ai proiectului;

- informaţii privind resursele umane din cadrul proiectului;

- rezultatele estimate şi cele realizate în cadrul proiectului;

- denumirea furnizorilor de produse, prestatorilor de servicii şi executanţilor de lucrări contractaţi în cadrul proiectului, precum şi obiectul contractului, valoarea acestuia şi plăţile efectuate;

- elemente de sustenabilitate a rezultatelor, respectiv de durabilitate a investiţiilor în infrastructură sau producţie.

Există însă și elemente care trebuie secretizate, care trebuie să se înscrie în excepțiile prevăzute de legea 544 (drepturile intelectuale, protecția datelor cu caracter personal etc), care trebuie stabilite explicit și justificate înainte de semnarea contractului.

Așadar, beneficiarii de fonduri europene au obligaţia legală să arate celor interesaţi cum se cheltuie banii publici din contractele / deciziile de finanţare aferente programării 2014-2020, eliminându-se posibilitatea şi tentaţia de a ascunde activităţi şi cheltuieli în spatele unor clauze de confidenţialitate, care permiteau secretizări abuzive în contractele anterioare.



Polonia de 5 ori mai multe drumuri noi ca-n România

România a construit, conform datelor

Comisiei, doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul financiar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri.

În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilometri de drumuri noi, Cehia – 312, iar Bulgaria 175, adică, toate la un loc, cu mult mai puțin decât Polonia.

Diferențele se explică prin faptul că Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor mult mai suplu, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi / reabilitaţi.

Și, deși datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe-rente anului 2014, iar anii finali (2015 de implementare şi 2016 de transmitere a cererilor finale către Comisia Europeană) au dus la finalizarea/fazarea multor proiecte (cu cheltuieli efectuate şi transmise), teoretic România stă foarte rău comparativ cu celelalte state.

Chiar dacă, cum spuneam, având în vedere efortul ultimilor 2 ani, se stă un pic mai bine, întrucât, la 30 septembrie 2016, pe programul de transport ,absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro), iar la Comisie mai erau încă 300 de milioane de euro în verificare.

Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre.

Per ansamblu, finanţarea europeană a condus în România la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi la îmbunătăţirea a 1.893 km de drumuri, noile drumuri construite însemnând 12% din totalul drumurilor construite în perioadă.

De asemenea, în primul exerciţiu financiar al României s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conecteze statele membre) şi modernizarea a 122 km de linii de căi ferate existente.

Suplimentar, s-a sprijinit dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi, care a devenit operaţional în 2015, extinderea sistemului de diguri din portul Constanţa şi construcţia Magistralei de

metrou 5 din Bucureşti (Eroilor - Drumul Taberei, care are un buget de 453 mil. euro, la o lungime de 7,2 km, şi încă nu este finalizată).

În ceea ce priveşte indicatorul „km de drumuri reconstruite“, datele centralizate de Comisie arată că în România s-au îmbunătăţit, pe banii UE, 1.893 de kilometri de drumuri, în timp ce în Polonia s-au consolidat 7.216 km de drumuri, de aproape patru ori mai mult decât în România.

În acelaşi timp, în Ungaria s-au reconstruit peste 2.500 de kilometri de drumuri, în Cehia peste 2.000 km, iar în Bulgaria puţin peste 1.000 km.

Au existat mai multe probleme în cadrul proiectelor de infrastructură mare – de exemplu, la majoritatea proiectelor docu-mentaţia tehnică transmisă către Comisia Europeană nu a fost completă și s-a retrimis cu întârziere.

Din 2009 lucrurile s-au mai îmbunătăţit ca urmare a consultanţei oferite prin inter-mediul programului Jaspers – un parteneriat de asistenţă tehnică care oferă consultare de specialitate statelor, format din experţi ai Comisiei Europene, BERD şi BEI.

Altă problemă a fost principiul dominoului, perfect ilustrat în proiectele majore de infrastructură: proceduri de achiziţii contestate încă din faza de elaborare a documentaţiei, apoi la CNADNR, pe execuţie; termene întârziate în realizarea lucrărilor (chiar de peste 6 luni în atribuiri de contracte); întârzieri în rambursare, lucrări oprite şi reluate de executant doar în momentul primirii sumelor din partea AM.

Un alt indicator de evaluare a modului în care s-au folosit fondurile europene în perioada 2007- 2013 este acela al numărului de locuri de muncă nou-create – datele arătând că fondurile structurale au condus la înfiinţarea a 35.172 de noi locuri de muncă în intervalul 2007 – 2013 în România.

Spre comparaţie, Polonia a creat 87.427 de locuri de muncă (de 2,5 ori mai multe decât România), iar Ungaria 108.908 (triplu faţă de situaţia din România) în aceeaşi perioadă.

În total, România a absorbit circa 15 mld. euro dintr-un total de 19 miliarde de euro alocate în perioada 2007 - 2013 din fondurile structurale, bani care s-au consumat în proiecte de infrastructură, mediu sau de instruire a angajaţilor şi a şomerilor.

(Sursa: www.zf.ro)


Principalele rezultate ale investițiilor UE în 2007-2013

Comisia Europeană a publicat

rezultatele unei evaluări independente privind investițiile UE în perioada 2007-2013, prezentând un raport specific pentru fiecare stat membru.

Principalele rezultate ale evaluării perioadei 2007-2013 sunt următoarele: un milion de locuri de muncă create, reprezentând o treime din crearea netă de locuri de muncă din întreaga UE în această perioadă, și un PIB suplimentar de 2,74 EURO pentru fiecare euro investit din pachetul politicii de coeziune, ceea ce înseamnă un PIB suplimentar estimat la o mie de miliarde EURO până în 2023.

Cifrele vorbesc de la sine că politica de coeziune dă rezultate, motiv ca ea să rămână necesară și puternică, chiar și după 2020.

Evaluarea contribuie la reflecția Comisiei cu privire la modalitatea de a consolida în continuare eficiența și performanțele politicii de coeziune în perioada 2014-2020 și în anii următori.”

Această politică a adus beneficii economiilor tuturor statelor membre ale UE și le-a sprijinit în perioade dificile din punct de vedere economic.

Prin ea au fost realizate investiții în aproape 400 000 de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, politica de coeziune fiind un pilon al agendei UE pentru creștere economică și locuri de muncă.

Printre alte exemple grăitoare în statele membre, această politică a contribuit la crearea a peste 100000 de locuri de muncă în Germania, sprijinirea a 21000 de întreprinderi nou înființate în Suedia, sprijinirea a aproximativ 3900 de proiecte de cercetare în Ungaria, modernizarea a peste 630 km de drumuri în Letonia, în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T)

Evaluarea rezultatelor politicii pentru perioada 2007-2013 a contribuit, de asemenea, la identificarea domeniilor în care aceasta poate fi îmbunătățită:

Orientarea către rezultate și performanță

În urma evaluării a rezultat că obiectivele pot fi consolidate și că se poate îmbunătăți concentrarea pe rezultate.

Această chestiune a fost abordată în cadrul reformei 2014-2020, prin introducerea unor obiective specifice pentru fiecare

program – de exemplu, locurile de muncă create sau reducerea emisiilor de CO2, precum și axarea pe câteva teme, cu potențial înalt de creștere.

În procesul de reflecție privind cadrul pentru perioada de după 2020 este esențial să se pună un accent mai puternic pe performanță, prin intermediul simplificării și al sinergiilor sporite cu alte fonduri ale UE.

Utilizarea instrumentelor financiare În perioada 2007-2013 fondurile au

fost utilizate într-o măsură mai mare, prin intermediul unor instrumente financiare care au totalizat €11,5 miliarde, în creștere de la €1 miliard în perioada 2000-2006.

Aceste instrumente au jucat un rol crucial în asigurarea finanțării pentru IMM-uri pe parcursul crizei creditelor.

În urma evaluării, s-a constatat că dispozițiile legale nu au fost suficient de detaliate, iar acest lucru, împreună cu lipsa de experiență a multor organisme responsabile cu punerea în aplicare, a dus la întârzieri în punerea în aplicare.

O provocare pentru programele din cadrul politicii de coeziune în perioada actuală și în cea viitoare va fi extinderea domeniului de aplicare a acestor instrumente dincolo de sprijinul acordat întreprinderilor, precum și raționalizarea normelor care reglementează aceste instrumente.

Dezvoltarea urbană durabilă Aproape 29 de miliarde EURO,

reprezentând 11 % din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru 2007-2013, au fost cheltuite pentru dezvoltarea urbană și proiecte de infrastructură socială.

În urma evaluării s-a constatat că impactul investițiilor UE în acest domeniu ar fi putut fi maximizat prin elaborarea de strategii integrate pentru regenerare urbană și proiecte sociale, cu o mai mare implicare a părților interesate de la nivel local și a beneficiarilor fondurilor.

În cadrul punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020, Comisia, care se confruntă cu noi provocări urbane, cum ar fi necesitatea de a integra migranții, caută tot mai mult să implice părțile interesate din mediul urban – autorități locale, ONG-uri sau parteneri de afaceri – în elaborarea politicilor urbane ale UE, fie prin intermediul unor parteneriate în cadrul Agendei urbane a UE, fie prin dialog direct cu primarii.


Reamintim faptul că, în perioada 2007-2013, au fost investite 346,5 miliarde în temeiul politicii de coeziune.

Această evaluare asigură o mai mare transparență și responsabilitate, fiind în același timp un exercițiu de învățare și permițând tragerea unor concluzii în vederea îmbunătățirii politicii de coeziune.

Pentru a asigura independența, evaluarea a fost realizată de experți externi, fiind împărțită în 14 „pachete de lucru” tematice.

În cursul evaluării au fost intervievați peste 3000 de beneficiari și 1000 de angajați ai autorităților de management, 530 de părți interesate au participat la 10 seminarii, 80 de organizații au răspuns la o consultare online, iar fiecare pachet de lucru a fost examinat de experți externi.

(Sursa: www.europa.eu)

Programul Diaspora Start-up - apelul pentru de scheme de grant

MFE și Ministerul Afacerilor Externe,

prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, a deschis apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, de 30 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

În prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară.

Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați; organizații sindicale și patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; autorități ale administrației publice locale (unități administrativ-teritoriale); asociații profesionale; camere de comerț și industrie; ONG-uri; universități; Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/ agenții/ organizații subordonate/ coordonate de acest, singure sau în diverse parteneriate.

Propunerile de proiect pot fi depuse până la data de 29.11.2016, ora 16:00.

În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili, care doresc să își înființeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro și pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat.

Sunt eligibili cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minim 12

luni și doresc să înființeze o afacere în România.

MAE-DPRRP are în vedere facilitatea contactului dintre entitățile din România care doresc să colaboreze cu organizații ale românilor din străinătate, pentru stabilire de parteneriate în vederea constituirii administratorilor de schemă de antreprenoriat.

Organizațiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact la adresa [email protected], pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziția entităților din România prin publicare pe site-ul DPRRP și MFE.

Schema de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru cetățenii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară.

În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană.

Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București - Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții 8iii - Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. - Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.



Ridicarea condiționalităților ex-ante în privința ajutoarelor de stat

România a realizat progrese importante în domeniul concurenței și, de aceea, i-au fost ridicate condiționalitățile ex-ante în privința ajutoarelor de stat, fiind primul stat membru căruia i s-au ridicat aceste condiționalități.

Cu acest prilej a avut loc o întâlnire la Bruxelles a comisarului european pentru politici regionale cu președintele Consiliului Concurenței din România, în cadrul căreia s-a discutat, în principal, despre rolul pe care acesta îl poate avea în folosirea fondurilor europene structurale și de investiții din perioada de programare 2014 — 2020.

Astfel, existența unei concurențe echitabile pe piața internă este o precondiție esențială pentru inovare și dezvoltare economică, iar România a realizat progrese importante în acest domeniu, fapt ce a determinat ridicarea condiționalităților ex-ante în privința ajutoarelor de stat (România fiind primul stat membru căruia i se ridică aceste condiționalități ex-ante).

Astfel, Planul de Acțiune convenit cu autoritățile române și serviciile Comisiei Europene poate fi considerat ca fiind îndeplinit.

Există proiecte cu finanțare atât din Fondul de coeziune, cât și din Fondul european pentru dezvoltare regională, pentru care clarificarea situației privind ajutorul de stat este esențială și, cu cât se întâmplă mai repede acest lucru, cu atât România va beneficia mai eficient de fonduri.

Consiliul Concurenței este parte a acestui proces prin faptul că oferă asistență AM și ministerelor de resort.

În cadrul întâlnirii, oficialul european a reamintit de oportunitatea pe care o au autoritățile române de a folosi Taiex Regio Peer 2 Peer, un instrument specific, finanțat de DG Regio, care facilitează schimbul de experiență între autoritățile de management ale Fondului European de Dezvoltare Regională și ale Fondului de Coeziune.

Este totodată un instrument utilizat și de autoritățile de achiziții publice din statele membre pentru a-și îmbunătăți expertiza prin schimburi de bune practici.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Peste 1.400 de angajați din administrația publică vor fi instruiți

în lupta anticorupție

Angajați din structurile MAI și din alte instituții publice vor fi instruiți în următorii patru ani în prevenirea și combaterea corupției în administrația publică, inclusiv în ceea ce privește achizițiile și gestionarea proiectelor cu finanțare europeană.

Astfel, 1.475 de persoane vor fi instruite în cadrul proiectului cu finanțare europeană "Mecanisme eficiente pentru prevenirea și combaterea corupției în administrația publică, inclusiv în achizițiile publice și gestionarea proiectelor cu finanțare europeană".

Aceștia vor fi puși la curent cu toate modificările legislative și cu bunele practici care sunt dezvoltate la nivelul tuturor instituțiilor partenere.

Proiectul se va axa pe trei module, primul având 12 sesiuni de instruire pentru 300 de persoane.

Modul doi va avea 37 de sesiuni pentru 555 de lucrători din cadrul MAI, dar și alte persoane din structurile partenere, iar modul trei va fi format din cinci sesiuni de formare pentru 200 de lucrători cu competențe în domeniul investigării și cercetării faptelor de

corupție, inclusiv a infracțiunilor privind interesele financiare ale UE.

Proiectul DGA, finanțat cu fonduri

pentru securitate internă, a început în luna mai a acestui an, iar bugetul este de aproximativ 3,6 milioane lei fără TVA (contribuția DGA fiind de 25% iar restul finanțare externă din partea UE).

Obiectivul principal al proiectului este de dezvoltare a relațiilor interinstituționale pentru eficientizarea activităților privind combaterea corupției în administrația publică.



Semaforizare inteligentă la Timişoara

Semaforizarea inteligentă pe principalele artere rutiere din Timişoara a devenit funcţională din luna octombrie 2016, până atunci urmând să se fi făcut ultimele reglaje de sincronizare a semafoarelor din sistemul de management al traficului.

Lucrările sunt parte integrantă a centrului de comandă şi control al traficului urban realizat din fonduri europene, a cărui valoare totală s-a ridicat la aproape 47 de milioane de lei.

Centrul de comandă s-a finalizat în 2015, iar de atunci s-a lucrat în teren la realizarea sistemului de semaforizare; în acest timp s-au montat zeci de semafoare suplimentare la intersecţiile arterelor principale cu străzile colaterale, pentru a contabiliza traficul ce afluează spre căile mari rutiere, pentru a calcula timpii de aşteptare la stop.

Prin acest proiect se urmăreşte îmbunătăţirea fluxului rutier şi al siguranţei cetăţeanului municipiu prin implementarea unui sistem de control adaptiv de management al traficului urban şi supraveghere video metropolitană în zonele vulnerabile privind riscuri de accidente şi infracţionalitate zonală.

Din valoarea totală a contractului de aproape 47 de milioane de lei cu TVA, 98% sunt fonduri nerambursabile de la comunitatea europeană şi de la Guvernul României, în cuantum de 43 de milioane de lei, iar 2%, respectiv 912.000 de lei, reprezintă contribuţia de la bugetul local.

Sistemul de semaforizare monitorizat cuprinde 134 intersecţii, identificate prin studiul de trafic, iar dotarea intersecţiilor şi a zonelor identificate cu risc de infracţionalitate sau zone rutiere periculoase beneficiază de 230 de echipamente de supraveghere (camere video).

Totodată, acesta asigură şi coordonează sistemele de informare prin intermediul panourilor cu informaţii variabile amplasate în oraş, precum şi operarea sistemelor de aplicare a legii pentru depăşirea limitei de viteza şi a trecerii pe culoarea roşie a semaforului.

Întregul Centru de Comandă şi Control al Traficului a fost realizat astfel încât să permită introducerea în viitor a mult mai multor sisteme de gestionare a activităţilor publice care pot fi realizate în cadrul conceptului general de "Smart Cities", iar ca arie de extindere a subsistemelor ce pot fi gestionate în cadrul acestui Centru se poate vorbi de toată suprafaţa municipiului Timişoara şi zona sa metropolitană.


Navigația pe Bega Timişoara a primit aproape 7 milioane

de euro pentru repararea ecluzei de la Sânmihaiul Român şi reluarea navigaţiei pe Bega între România şi Serbia.

Proiectul transfrontalier „Repararea infrastructurii de navigaţie pe canalul Bega”, elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg Cooperare Transfrontalieră România – Serbia), Uniunea Europeană acceptând să finanţeze reabilitarea infrastructurii canalului Bega pentru a se putea naviga de la Timişoara la Zrenjanin.

La finalul lucrărilor, Bega va redeveni navigabil, aşa cum era el cunoscut înainte de 1958, când navigația pe canal în sectorul românesc a fost închisă.

Deoarece Canalul Bega Navigabil, amenajat cu aproape 250 ani în urmă, este din punct de vedere hidrotehnic o construcţie cu amenajări tehnice deosebite şi, mai ales cu semnificaţie istorică, toate lucrările

hidrotehnice pentru reabilitarea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român sunt în conformitate cu practicile şi politicile naţionale şi europene şi se încadrează în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.

Pe sectorul românesc, obiectivul principal al proiectului este refacerea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român, dar pentru întreţinerea Canalului Bega în vederea navigabilităţii se vor achiziţiona o dragă şi două barje; pentru asigurarea în condiţii optime a navigabilităţii se va asigura semnalizarea canalului navigabil şi se va efectua şi un studiu de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.

Pe sectorul sârbesc se va urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej şi Klek, achiziţia unei drage, construcţia unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.

Proiectul are o valoare totală de 13.877.987 euro (TVA inclus).


7 milioane de euro revin părţii române, restul fiind al partenerilor din Serbia (VDP Vode Vojvodine şi Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională şi Administraţie Regională).

Odată cu reabilitarea ecluzelor, se va putea naviga pe Bega de la Timişoara până dincolo de Zrenjanin, mai exact până în localitatea Titel, unde se află confluenţa Begăi cu Tisa şi Dunărea.

Navigând în sus, pe Tisa, se poate ajunge, prin Novi Becej-Becej (Serbia) la Szeged (Ungaria), iar în jos, Tisa se revarsă în Dunăre.

Există două căi: de la Titel se poate merge pe canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, spre Banatska Palanka – Baziaş; pe de altă parte pe Dunăre se poate ajunge şi la Belgrad.

Închiderea navigaţiei pe Bega între România şi Serbia s-a făcut în urma răcirii relaţiilor dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi liderul iugoslav Iosif Broz Tito, respectiv la începutul anilor '50, când Tito a adoptat o politică independentă faţă de cea a blocului sovietic și de Stalin, care considera că Iugoslavia era duşmanul de moarte al comunismului şi al lui personal.

Pentru că Tito a ales liberalismul, Dej s-a temut de un atac armat din partea Iugoslaviei și, astfel, din 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, în judeţul Timiş, lângă graniţa cu Iugoslavia.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Tradițiile populare trebuie să continue

Tradițiile populare trebuie să continue,

în ciuda vitezei cu care lumea se mișcă între mașini și telefoane mobil – a fost concluzia oficialilor români la deschiderea târgului "MeșteșugarFEST - RomâniaCreativă".

Căci în această vâltoare cotidiană, trebuie să se facă și lucruri foarte bune, pentru că există oameni dedicați, care muncesc în fiecare zi, de dimineață până seara, și fac niște lucruri nemaipomenite.

Printre acestea, este foarte importantă și dorința ca tradiția populară să continue.

Ori, de aceea, este esențial și îmbucurător nu doar faptul că meșteșugarii sunt prezenți la târg, ci și că au timp să și predea mai departe tradiția, să lucreze cu alți tineri sau cu alți oameni care vor să continue.

Altfel, în viteza cu care ne mișcăm între mașini și telefoane mobile și calculatoare, vom constata, peste câțiva ani, că nu mai este cineva în stare să facă o sobă, să construiască o casă de chirpici, să facă fier forjat, că nu mai este cineva în stare să aibă un cuptor de țiglă artizanal.

În aceste condiții, cei aproximativ 150 de meșteșugari și artizani care au participat la MeșteșugarFEST — RomâniaCreativă, de la Muzeul Național al Satului din Capitală (proiect demarat de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri) dau o speranță și chiar încredere că nu se va întâmpla așa ceva.

În condițiile în care sunt mii de lucruri care se pierd, în care lumea nu mai știe să le facă, dar se grăbește să le cumpere și să le

arunce, se uită să se facă tocmai acele lucruri importante pentru comunitate.

Ori, rolul unor asemenea târguri este de

a aduce aminte că aceste tradiții trebuie păstrate așa cum sunt ele și că trebuie văzut cum se poate face ca arta contemporană să fie inspirată dintr-o tradiție populară, iar restaurarea și renovarea trebuie să păstreze compoziția materialelor originale.

În acest context, Târgul Național de Artizanat și Meșteșuguri "MeșteșugarFEST — RomâniaCreativă" a adus trei zile de workshopuri de business, spectacole de muzică, dans și teatru, proiecții de film și ateliere dedicate copiilor.

Participarea expozanților la târg a fost gratuită, iar MECRMA a suportat cheltuielile de transport și de cazare ale acestora, inclusiv pentru produse, iar bugetul alocat acestui proiect a fost de 890.000 de lei.

Programul național pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului este un program multianual de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de ministerul Economiei.



Canalul București-Dunăre

Primarul general al Capitalei a declarat, în cadrul conferinței "Orașul meu în Europa noastră", că dorește să inițieze un proiect pentru finalizarea obiectivului București - port la Dunăre (canalul București-Dunăre), ale cărui lucrări sunt, în acest moment, abandonate.

Ea a subliniat că un astfel de canal nu ar fi doar unul navigabil, ci și că, de-a lungul cursului apei, ar putea fi construite și câteva hidrocentrale.

Investiția în canalul București - Dunăre s-ar ridica la circa 1,5-1,7 miliarde de euro și ar necesita o finanțare UE și ar urma să transforme Capitala României în port fluvial.

În fapt, acest canal a fost realizat în proporție de 70% înainte de Revoluție, iar el nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil, care ar lega practic Bucureștiul de Marea Neagră, dar pe acest curs de apă, cu o lungime de peste 70 de kilometri, s-ar putea instala și câteva hidrocentrale, care ar produce energie.

Diferența de nivel între București și Dunăre este de 53 de metri, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie.

Evident, există încă destule rețineri în privința acestui proiect, dar specialiștii pe această temă, precum și comisarul european Corina Crețu, au reacționat pozitiv, propunând elaborarea unui proiect care să fie prezentat Comisiei Europene.

De altfel, la nivelul Primăriei a avut loc și o primă întâlnire cu specialişti în domeniul serviciilor de consultanţă în infrastructură, pentru a discuta posibilitatea reluării lucrărilor la proiectul "Bucureşti - Port la Dunăre".

În cadrul ei s-a discutat despre utilitatea, funcţionalitatea şi avantajele acestui proiect, dar şi despre pașii care trebuie urmați pentru continuarea şi finalizarea acestei investiţii, care să devină o prioritate pentru Capitală.

La întâlnire au fost prezenţi reprezentanţii IPTANA (fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene), autorii proiectului realizat înainte de 1990, cât şi ai Studiului de fezabilitate realizat în 2012 - 2013, dar şi specialişti în domeniu din Primăria Capitalei.

În cadrul ei s-a stabilit că pentru a putea demara procedurile de accesare a

fondurilor europene este necesară actualizarea studiului de fezabilitate.

De asemenea, pentru a putea relua construcţia acestui proiect este necesară implicarea autorităţilor locale care ar putea beneficia de avantajele acestei investiţii: judeţele Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi, dar şi autorităţile centrale cu responsabilităţi în acest sens - Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei sau Ministerul Dezvoltării.

S-a subliniat faptul că investiţia a fost realizată până în anii 1990 în procent de aproximativ 70 la sută, dar, din cauza stagnării şi abandonării acestor lucrări, în prezent ele s-au degradat sau au fost distruse în bună măsură, stadiul de realizare fiind de 50 %.

Prin conectarea Bucureştiului cu fluviul Dunărea se obţine o cale navigabilă cu o capacitate de transport semnificativă, iar racordarea Capitalei la principala arteră de navigaţie transeuropeană permite legătura directă a Bucureştiului cu Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Rotterdam etc., ceea ce va face posibil transportul de mărfuri pe apă, apreciat ca fiind cel mai economic şi nepoluant, precum şi includerea Bucureştiului pe lista porturilor în care pot acosta navele de pasageri.

Dezvoltarea turismului pe Dunăre poate deveni o prioritate atât pentru Bucureşti, cât şi pentru România în general.

Un argument în plus pentru finalizarea acestui proiect este proximitatea cu zona în care se dezvoltă proiectul ELI-NP la Măgurele, cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume, zona de sud a Capitalei devenind un hub de transport intermodal.

În context, s-a convenit că în perioada imediat următoare vor avea loc întâlniri cu actorii care ar trebui să fie implicaţi - Consiliile Judeţene Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov, Administraţia Canalelor Navigabile, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a stabili rolul, implicarea în acest proiect şi etapizarea acţiunilor fiecăruia.

A fost reliefat și faptul că Municipiul Bucureşti are capacitatea de a coordona un proiect de mare anvergură ca acesta, cu beneficii atât pentru bucureşteni, cât şi pentru întreaga zonă de sud a României.

(Surse: www.euractiv.ro, www.agerpres.ro)


1,9 miliarde € pentru finanțarea proiectelor-cheie de transport din Europa

Comisia Europeană a lansat cel de-al treilea apel de propuneri de proiecte din programul de finanțare UE pentru infrastructura de transport (Mecanismul de interconectare a Europei).

Vor fi puse la dispoziția statelor membre 1,9 miliarde € pentru finanțarea proiectelor-cheie de transport din Europa, din care 1,1 miliarde € au fost alocate pentru 15 state membre, între care și Romania, eligibile pentru Fondul de coeziune.

UE oferă sprijin pentru peste 460 de proiecte ale statelor membre, care contribuie la o mai bună mobilitate și conectivitate pentru cetățenii și întreprinderile europene, noul apel concentrându-se îndeosebi asupra sistemelor inteligente de transport din întreaga Europă și asupra dezvoltării de infrastructură în statele de coeziune.

Din suma totală, 40 de milioane de euro sunt disponibile pentru implementarea unor proiecte de infrastructură care să lege UE de țările vecine, în timp ce alte 110 milioane de euro sunt destinate proiectelor transfrontaliere mici, situate în rețeaua generală, care contribuie la conectarea regiunilor și la creșterea accesibilității acestora.

Solicitanții își pot prezenta propunerile lor până la 7 februarie 2017, iar rezultatul apelului va fi publicat până în vara anului 2017.

Alături de Planul de investiții și de Fondul european pentru investiții strategice, Mecanismul de interconectare a Europei are ca scop reducerea decalajului de investiții în UE, prin stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă.

Combaterea sărăciei și a excluziunii

sociale în oraşe

MFE a deschis apelurile de proiecte pentru "Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) — orașe / municipii cu populație de peste 20.000 locuitori” pentru şapte Regiuni de Dezvoltare (mai puțin dezvoltate) și Regiunea București-Ilfov, ce sprijină transpunerea în plan local a măsurilor prevăzute de Guvernul României în Pachetul Antisărăcie.

Astfel, la nivelul comunităților urbane cu un nivel scăzut de educație, grad crescut de şomaj, stare precară de sănătate a locuitorilor și condiții proaste de locuire, având populație aparținând în special minorității rome, se vor implementa proiecte integrate în prin mecanismul de Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității – DLRC, considerat ca noul instrument de dezvoltare teritorială al Comisiei în vederea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale de la nivel urban, prin stimularea implicării comunităților în dezvoltarea locală și formarea unui parteneriat local pentru implementarea unor Strategii de Dezvoltare Locală (SDL).

Abordarea pe modelul proiectelor integrate, constând din asistenţă şi intervenţie simultană în mai multe domenii de dezvoltare, identificate de comunităţi în funcţie de realitățile locale, reprezintă soluţia potrivită pentru comunităţile marginalizate şi vulnerabile social şi economic.

Beneficiarii fondurilor din acest apel de proiecte pot fi autoritățile publice locale în

parteneriat cu actori sociali relevanți sau Grupurile de Acțiune Locală (GAL) existente.

Pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov alocarea financiară este de 250.000 euro, iar pentru cele şapte regiuni mai puțin dezvoltate de 4.800.000 euro.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 50.000 euro, putând fi finanțate:

constituirea GAL-ului sau activarea / adaptarea GAL-ului existent la cerințele DLRC pentru perioada 2014-2020.

elaborarea studiului de referință în vederea identificării zonei / zonelor urbane marginalizate și a delimitării teritoriului vizat de SDL, precum și a analizei comunității marginalizate din teritoriu.

mobilizarea, facilitarea și consultarea comunității / comunităților urbane marginalizate vizate de SDL.

animarea partenerilor locali și mobilizarea comunității marginalizate vizate de SDL.

elaborarea SDL și a listei indicative de intervenții prin care GAL consideră că vor fi atinse obiectivele strategiei.

SDL elaborate vor participa în etapa a doua a programului la o selecție, urmând ca în etapa a treia, să se finanţeze din POR și POCU proiectele din pachetele integrate aferente fiecărei strategii.

(Sursa: www.euractiv.ro) (Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_r

o.htm)


Mai multe fonduri pentru locuri de muncă și tineri

Parlamentul European a cerut mai

multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației.

Deputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017 și se așteaptă ca fondurile suplimentare necesară să vină prin revizuirea bugetului UE pe termen lung, ce are loc la jumătatea perioadei de execuție.

Aceștia au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.

De fapt, UE se confruntă cu un număr fără precedent de provocări diferite a căror abordare serioasă presupune un buget UE bine finanțat.

Bunăoară, în 2013, la negocierea Cadrului Financiar Multianual (MFF) pentru 2014-2020, nu erau atâția refugiați în Europa, în prezent numărul lor fiind de peste un milion, ceea ce schimbă circumstanțele.

E nevoie de o revizuire substanţială a MFF și de un buget UE mai ambițios, cadrul actual nemaifiind de actualitate, ceea ce va necesita negocieri serioase cu Consiliul privind bugetul 2017.

De asemenea, șomajul în rândul tinerilor este încă foarte mare în Europa, ceea ce ar impune o suplimentare a finanțării pentru Inițiativa pentru Tineri.

Nu în ultimul rând, Parlamentul a decis să rețină 20% din remunerațiile foștilor comisari în rezervă, până când Comisia va adopta un cod de conduită mai strict pentru a preveni conflictul de interese.

Păstrarea în rezervă a acestor bani va determina Comisia să ia măsuri, ținând cont și de ultimele dezvăluiri legate de aceștia, necesare și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor din UE.

Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri, ea propunând, printre altele, următoarele:

Tineri, creștere economică, locuri de muncă

Deputații au adăugat 1,5 miliarde de euro la sumele pentru angajamente pentru Inițiativa pentru Tineri, pentru a-i ajuta pe cei

care caută un loc de muncă și au decis întoarcerea la bugetele iniţiale pentru Connecting Europe Facility (CEF) care finanțează proiecte de infrastructură, și pentru Orizont 2020, programul care susține proiecte de cercetare (ambele programe au suferit inițial tăieri bugetare pentru a susține contribuția UE la Fondul European pentru Investiții Strategice - EFSI).

Angajamentele bugetare corespunzătoare se ridică la 1,24 miliarde de euro peste varianta de buget propusă.

Aceste fonduri suplimentare ar urma să fie obținute prin revizuirea prezentă a bugetului UE pe termen lung, cadrul financiar multianual (MFF), spun deputații.

Criza migrației și refugiaților Finanțarea acordului UE cu Turcia

privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare/

Deputații nu cred că finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales pentru criza actuală a migrației și refugiaților, motiv pentru care au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în acest domeniu (capitolul 4 ”Europa globală”) și au revenit la nivelul 2016 pentru liniile bugetare ENI Mediterana și ajutor umanitar.

Agricultura Deputații au crescut sumele pentru

sectorul agricol cu 600 milioane de euro față de propunerea bugetară, pentru a combate efectele crizei din sectorul lactate și efectele embargoului rus asupra sectorului de lapte.

Cultura Parlamentul a întărit cheltuielile pentru

cultură, comunicare și cetățenie prin creșterea fondurilor pentru sub-programul MEDIA cu 10.882.000 de euro și a acțiunilor Multimedia, cu 13 milioane de euro.

Ce urmează Votul din plen marchează începutul

celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții, la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.

Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.



EURO-DEZVOLTARE

Cheltuirea ineficientă a fondurilor publice prin investiții în sectoarele cel mai puțin competitive european

Patronatul Investitorilor Autohtoni consideră că direcționarea investițiilor în sectoarele economice cel mai puțin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal mici și grad redus de calificare a forței de muncă, precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, tăbăcirea pieilor, încălțăminte și marochinărie, crește semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice și de estompare a impactului așteptat, ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general și a IMM-urilor în special.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și vicepremierului Vasile Dîncu, Patronatul Investitorilor Autohtoni dorește să atragă atenția asupra unei "stări de fapt anormale" ce caracterizează cadrul actual de alocare și direcționare a fondurilor europene nerambursabile, cu precădere prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 — 2020, "ce poate avea profunde implicații negative asupra dezvoltării economice regionale a României, în perioada următoare".

Astfel, se constată faptul că subvențiile acordate în cadrul programelor de finanțare europeană fie nu sunt suficient direcționate către industria prelucrătoare (principalul angajator la nivel național), fie sunt destinate unor sectoare economice care nu prezintă nici o perspectivă reală de a genera valoare adăugată la nivel regional și de a spori competitivitatea economică națională în raport cu piețele externe.

Cu titlu de exemplu, în Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020, sunt identificate ca sectoare prioritare de dezvoltare din sfera industriei prelucrătoare domeniile textile și pielărie, respectiv lemn și mobilă, care se află la nivel european între primele cinci industrii necompetitive și fără perspective de a genera valoare adăugată..

În acest sens, Patronatul Investitorilor Autohtoni face referire la un studiu recent realizat din care rezultă că, la nivelul

României, industria prelucrătoare constituie principalul sector angajator, cu un număr de 1.185.617 contracte de muncă, reprezentând circa 25% din totalul contractelor de muncă înregistrate la nivel național în anul 2015.

Analizând particularitățile structurale ale industriei prelucrătoare, a reieșit faptul că acest sector industrial este specializat preponderent în domenii precum: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — 148.806 contracte de muncă, fabricarea de mobilă — 60.005 contracte de muncă, fabricarea articolelor de marochinărie și încălțăminte — 48.893 contracte de muncă etc, în timp ce structura forței de muncă din România se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificați.

Investitorii români atrag atenția asupra faptului că aceste sectoare industriale, în care economia românească tinde să se specializeze, constituie la nivel european domenii industriale caracterizate prin productivitate scăzută și cerințe reduse de calificare a forței de muncă.

Conform Eurostat, fabricarea de mobilă, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile și, în special, fabricarea articolelor de încălțăminte sunt domenii caracterizate prin niveluri ale productivității muncii ce variază între 19.000 — 35.000 euro/angajat anual și care, în consecință, nu generează valoare adăugată și nu pot constitui fundamentul unei dezvoltări economice durabile la nivel regional sau național, mai ales în condițiile în care, în contrapartidă, domeniile identificate la nivel european ca intens generatoare de valoare adăugată sunt cvasi-inexistente în economia autohtonă'', spun aceștia.

În mod concret, la nivelul Programului Operațional Regional, se constată faptul că în cadrul mult-așteptatei operațiuni 2.2., văzută ca una dintre principalele surse de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor IMM-urilor în perioada 2014-2020, lista codurilor CAEN eligibile pentru industria prelucrătoare cuprinde doar grupele 13, 14, 15, 16, 26 și 29 (conform CAEN Rev. 2), adică doar 6 grupe din 24 (!), proporție evident subevaluată pentru un sector economic principal la nivel național în ceea ce privește numărul de contracte de muncă arondate.



În plus, Patronatul Investitorilor Autohtoni menționează că grupa 13 include activități

referitoare la fabricarea produselor textile, grupa 14 activități referitoare la prelucrarea lemnului, grupa 15 activități referitoare la tăbăcirea pieilor, încălțăminte și marochinărie, "adică sectoarele economice cel mai puțin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal de asemenea scăzute și grad redus de calificare a forței de muncă.

Totodată, oamenii de afaceri români avertizează că specializarea economiei românești pe sectoare de activitate cu valoare adăugată scăzută și productivitate a muncii scăzută este, de regulă, relaționată direct cu nivelurile salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în aceste domenii; astfel, nivelurile salariale scăzute cu care sunt remunerați angajații români plasează țara noastră pe penultima poziție în Europa, cu o medie de 7.200 euro/cap de locuitor, în fața Bulgariei (5.700 euro/cap de locuitor), dar la o distanță uriașă de primele poziții din ierarhie, respectiv Luxemburg (80.500 euro/cap de locuitor), Norvegia (67.600 euro/cap de locuitor) sau Elveția (57.100 euro/cap de locuitor).

Fără a solicita în vreun fel restrângerea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de subvenții prin intermediul finanțărilor europene nerambursabile, Patronatul Investitorilor Autohtoni subliniază faptul că direcționarea investițiilor în sectoarele economice menționate mai sus crește semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice și de estompare a impactului așteptat ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general și a IMM-urilor în special.

Ei apreciază că, în primă instanță, este oportună o extindere a domeniilor eligibile pentru accesarea de finanțări nerambursabile, prin includerea în lista codurilor CAEN eligibile a unui număr cât mai ridicat de grupe aparținând industriei prelucrătoare, cu un accent special pe sectoarele emergente la nivel european, pentru care există perspectiva competitivității pe un orizont de timp mediu sau lung.


Reformă majoră a impozitării companiilor

Comisia a prezentat un pachet amplu

de reforme ale sistemului de impozitare a companiilor în scopul dezvoltării unui sistem fiscal echitabil și favorabil creșterii.

Pachetul include propuneri revizuite privind baza fiscală consolidată comună a companiilor (CCCTB), îmbunătățirea sistemului de soluționare a litigiilor legate de dubla impozitare și consolidarea normelor anti-abuz existente.

Prin propunerea revizuită privind CCCTB se răspunde preocupărilor exprimate atât de societățile comerciale, cât și de cetățeni, respectiv că societățile au nevoie de norme fiscale simplificate în UE.

În același timp, trebuie combătută, în continuare, evaziunea fiscală, deoarece aceste eforturi produc schimbări reale.

De asemenea, aceste măsuri ambițioase și oportune trebuie privite dintr-o nouă perspectivă, întrucât ele vor crea un sistem fiscal solid, în pas cu secolul XXI.

Implementarea CCCTB a fost gândită ca proces în două etape, ușor de gestionat.

Baza comună poate face obiectul unui acord rapid, pentru a genera beneficii

importante atât pentru societăți, cât și pentru statele membre, iar consolidarea ar trebui introdusă imediat după aceea, permițând astfel valorificarea tuturor beneficiilor oferite de sistemul complet.

Pentru soluționarea litigiilor, măsurile prevăd includerea unei game mai largi de cazuri, precum și termene clare pentru a conveni asupra unei soluții obligatorii.

Pentru consolidarea normelor anti-abuz se prevăd măsuri de stopare a practicilor prin care companiile exploatează neconcordanțele dintre sistemele fiscale naționale pentru a se feri de plata impozitelor.

Pachetul de măsuri conține o comunicare cu motivațiile politice și economice, precum și evaluări ale impactului referitoare la CCCTB și la mecanismul de soluționare a litigiilor.

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_r

o.htm)


Nouă politică spațială în Europa

Comisia Europeană a propus o nouă

politică spațială care va stimula crearea de noi servicii și va promova poziția de lider a Europei la nivel global.

Ea e un răspuns la concurența crescândă, la implicarea masivă a sectorului privat și la schimbările tehnologice majore.

Propunerea include acțiuni care permit crearea unui mediu propice dezvoltării companiilor nou-înființate din domeniul aerospațial și mărirea cotei pe piețele mondiale de profil.

Aplicațiile aerospațiale ne schimbă viața, economia și industria, iar spațiul este un sector industrial vital al economiei Europei și un atu strategic care sprijină autonomia acțiunilor Europei pe scena mondială.

Noua politică acordă o prioritate sporită pătrunderii pe piață adatelor obținute prin programe spațiale, publice sau private.

Aceste programe vor furniza servicii suplimentare în domenii prioritare, precum securitate, apărare și combaterea schimbărilor climatice.

Sistemul Galileo va fi utilizat în dispozitivele mobile și infrastructurile critice și va îmbunătăți conectivitatea în zonele izolate.

Companiile inovatoare și cele nou-înființate vor avea acces la date prin intermediul unor platforme speciale pentru a dezvolta servicii și aplicații.

Finanțările UE vor fi orientate către antreprenorii din industria aerospațială care demarează și își extind afacerea.

Vor fi sprijinite creșterea investițiilor private în noile companii și crearea unor

platforme și grupuri industriale în diferite regiuni europene.

Comisia va continua să dezvolte programele Galileo și Copernicus, prin lansarea de sateliți suplimentari (30), și va pune bazele unei inițiative (GovSatCom) pentru a asigura servicii de comunicare prin satelit fiabile, sigure și rentabile pentru Uniune și autoritățile publice naționale.

Menționăm, de altfel, că industria aerospațială europeană are peste 230.000 de angajați și generează o valoare adăugată estimată la 46-54 miliarde de euro.

Europa produce o treime din numărul total de sateliți la scară mondială și a obținut numeroase succese în spațiu prin utilizarea unor tehnologii revoluționare și datorită misiunilor de explorare.

Investițiile Uniunii în elaborarea unor proiecte spațiale de înaltă calitate se ridică la 12 miliarde de euro în 2014-2020.

Copernicus, un furnizor principal de date de observare a Pământului la nivel mondial, ajută deja la salvarea de vieți omenești pe mare, îmbunătățește reacția Europei la dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, incendiile forestiere sau inundațiile, și permite fermierilor să își gestioneze mai bine culturile.

Galileo, sistemul propriu de navigație prin satelit al Europei, va furniza în curând informații mai precise și mai fiabile de poziționare și sincronizare pentru autovehicule, trenuri, aeronave și alte sectoare autonome și conectate.

Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) oferă servicii de protecție a vieții umane pentru utilizatorii transportului aerian, maritim și terestru în întreaga Europă.


Tablou de bord în domeniul transporturilor 2016

Tabloul de bord în domeniul transporturilor, ediția 2016, publicat de Comisia Europeană,

este un document de referință ce compară rezultatele înregistrate de statele membre în 30 de categorii din acest sector.

Statele membre vor putea astfel să identifice domeniile care necesită investiții și intervenții prioritare, iar acest recapitulativ arată modul în care UE consolidează piața internă în domeniu și promovează trecerea la mobilitatea cu emisii reduse de carbon, priorități ale Comisiei Europene.

Obiectivul UE este un sistem de transport de înaltă calitate, decarbonizat, complet integrat și eficient, iar tabloul de bord poate avea rolul unui semn de circulație în această călătorie, indicând drumul de urmat și distanța care rămâne să fie parcursă.

El este un instrument util pentru Comisie, pentru statele membre și pentru părțile interesate, care ajută la stabilirea acțiunilor corecte și a necesarului de investiții și acțiuni suplimentare.

Tabloul actual constată progrese în obținerea unei mobilități durabile și ecologice (însă nivelurile sunt încă scăzute, dar există potențial pentru accelerarea tranziției).


De asemenea, se constată modificarea percepției asupra calității infrastructurii de transport, ca efect pozitiv al investițiilor în domeniu, satisfacție crescută a consumatorilor în raport cu toate modurile de transport, necesitatea intensificării eforturilor de reducere a numărului de decese din accidentele rutiere și creșterea numărului femeilor angajate în domeniu și necesitatea de măsuri pentru continuarea tendinței.

România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre, cu o singură categorie în care se plasează între primele cinci țări și 15 în care se plasează între ultimele cinci.

Olanda se află în fruntea tabloului de bord pentru al treilea an consecutiv, cu rezultate foarte bune la 15 categorii, urmată de Suedia, Germania și Austria.

Deși aceste țări au puncte forte în domenii diferite, toate au în comun un cadru pentru investiții robuste, punctaje ridicate în domeniul siguranței transporturilor și rezultate bune în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE.

Tabloul de bord în domeniul transporturilor reunește date provenite din diverse surse publice (Eurostat, Agenția Europeană de Mediu, Forumul Economic Mondial etc.) și poate fi consultat în funcție de țară sau în funcție de temă (piață internă, investiții și infrastructură, Uniunea energetică și inovarea, oameni).


Valea Laserului

România își va construi o "Vale a Laserului", un centru de cercetare după modelul Silicon Valley - proiectul ELI-NP de la Măgurele.

Este un proiect (ELI-NP) care reprezintă o mare reușită a guvernelor precedente și a cercetării de vârf românești.

România este unul dintre cei trei parteneri care urmează să dezvolte, cu fonduri europene, un proiect european unde laserul să poată să fie folosit în cercetare.

Mai mult, la nivelul țării, intenția este de

a merge dincolo de cercetare, și chiar dincolo de cercetare aplicată, folosind acest laser.

Respectiv, se are în vedere folosirea cercetării și a dezvoltării acestui proiect ca sursă a dezvoltării locale.

Căci el constituie o modalitate de a aduce cercetători de vârf - din Europa și din lume - la Măgurele, ca să folosească această facilitate, dar și de a dezvolta, în jurul acestui centru și al laserului, o serie de alte proiecte aplicate, care să ducă la dezvoltare economică, folosind cercetarea de vârf.

În acest sens, se va discuta și despre modul în care se pot implica autoritățile locale din București, Măgurele și din regiune pentru a face din acest proiect unul de dezvoltare locală, care să includă și parte de infrastructură, și parte de educație, și parte de implantare a unor IMM în această zonă.

Prezent la Măgurele, și comisarul european pentru Cercetare, Inovare și Știință a salutat proiectul de la Măgurele, afirmând că sunt puține țări în Europa care acordă un buget semnificativ pentru cercetare.

În plus, exemplul dat lumii de acest proiect este cu adevărat unic, căci nu sunt multe țări în Europa care au crescut bugetul pentru cercetare și știință cu 30% într-un an.

De asemenea, puține țări din Europa au acordat facilități fiscale celor care lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării.

Este un proiect care trece dincolo de știință, pentru că se construiește un laser care - într-o singură rază - concentrează 10% din puterea Soarelui.

Motiv ca el să fie cunoscut în lume, fiindcă este vorba de cercetările privind "materia întunecată", domeniu care poate deveni "o revoluție a viitorului, având în vedere că în prezent se cunoaște doar 5% din materia Universului".

De altfel, în aprecierea multor specialiști, proiectele dezvoltate în cadrul ELI pot fi generatoare, în viitor, de "premii Nobel".

Pentru a marca această propunere, România a și lansat o emisiune de mărci poștale "Dincolo de frontierele cunoașterii Laser Valley - Land of lights".



Un proiect-pilot în politici publice la nivel european

Laboratorul de Inovare pentru Politici

Publice, un proiect-pilot de 500.000 de euro, ce are ca scop reducerea costurilor și eficientizarea politicilor publice europene, inițiat de Siegfried Mureșan, a fost lansat la sediul Comisiei Europene.

Proiectul-pilot își propune, în primul rând, să creeze cadrul în care specialiștii în politici publice să facă schimb de experiență pentru ca, apoi, să se poată elabora politici publice mult mai eficiente și mai puțin costisitoare.

În prima etapă a acestui proiect-pilot, se aduc la aceeași masă laboratoarele de inovare în materie de politici publice din statele Uniunii Europene.

Sunt țări care au multe astfel de laboratoare, cum ar fi Olanda, Belgia și Franța, și țări care au mai puține sau deloc, cum este cazul României.

În această etapă, se pot schimba bune practici în politici publice și se află cum se poate coopera mai bine și cum pot fi sprijinite statele care au mai puțină experiență în inovarea politicilor publice.

Dacă Germania, spre exemplu, are o politică publică inovatoare care a contribuit la aducerea șomajului în rândul tinerilor la sub 10%, ea poate să-și împărtășească experiența cu celelalte state, precum România, unde șomajul în rândul tinerilor este astăzi de 20%.

Primul pas, așadar, a fost punerea împreună a acestor laboratoare de inovare în politici publice din unele state membre, scopul fiind ca aceste proiecte publice să se cunoască și să învețe cum pot coopera, să învețe unele de la altele pentru ca apoi să se elaboreze un plan de acțiune pentru lansarea acestor laboratoare în fiecare stat membru al UE în care nu există astfel de proiecte, ca de exemplu în România.

În a doua etapă, se dorește crearea unui laborator de inovare la nivel european, scopul fiind acela de a vedea cum putem obține mai multe rezultate în materie de politici publice europene.

E nevoie în Europa de creștere economică, de crearea de noi locuri de muncă, de sporire a securității, dar nu se pot spori alocările financiare pentru a îndeplini aceste obiective.

De aceea, ceea ce se poate face este să se elaboreze politici publice europene mai eficiente și mai puțin costisitoare.

De aceea, laboratoarele trebuie ancorate în sectorul public, dar trebuie să atragă expertiză și de la actorii inovatori, de la ONG-uri și de la sectorul privat.

Dacă există inițiative de succes private care propun reducerea birocrației și susțin o mai mare transparență în actul de guvernare, în politici publice, atunci ele trebuie susținute iar guvernul trebuie să își asume un rol, să își asume implementarea propunerilor venite de la ONG-uri prin asemenea laboratoare.

Evident, România va avea mult de câștigat de pe urma acestui proiect-pilot.

În primul rând, va învăța de la alte state membre cu experiență cum se inovează în materie de politici publice.

Apoi, va primi sfaturi despre cum să creeze un laborator și în țara noastră, eventual în cadrul unui proiect la nivel național.

Nu în ultimul rând, va beneficia de pe urma faptului că politicile la nivel european vor fi mai eficiente datorită rezultatelor oferite de acest laborator.

Pentru asta există politica de coeziune și există foarte multe fonduri alocate, dar nu se poate reduce decalajul economico-social dacă decalajul în materie de calitate a politicilor publice nu poate reduce calitatea politicilor publice, într-un ritm mai rapid decât noi.

Mai concret, de îndată ce noul guvern își va începe activitatea după alegeri și de îndată ce vom identificare ariile în care există politicilor publice în alte state ale UE Europene ce pot fi extrapolate și pot fi extinse către alte state și de îndată ce se identifică punctele comune privind buna funcționare a laboratoarelor existente (în statele în care acestea deja funcționează), se va trece la elabora un proiect despre cum să se lanseze un laborator de inovare în politici publice, un fel de ghid care va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre.

Laboratorul urmează să funcționeze în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene și beneficiază de o finanțare pentru primul an în valoare de 500.000 de euro, bani alocați în totalitate din bugetul UE.



Listă de companii de vândut

Ca în fiecare an, Guvernul anunță o listă de companii de privatizat și, deși sunt mici șanse ca procesele de vânzare să fie măcar începute până la alegeri (și oricum este vorba de pachete minoritare), clasa politică a reacționat imediat.

Statul va scoate la vânzare acţiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, CNAPM Constanţa şi Salrom, dar va rămâne acţionar majoritar la aceste societăţi considerate strategice.

Sumele obţinute din vânzarea acţiunilor vor rămâne la dispoziţia companiilor şi vor fi utilizate pentru finanţarea de investiţii.

De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad şi la 22 de societăţi din subordinea Agenţiei Domeniului Statului, sumele obţinute din vânzarea acţiunilor urmând să fie virate la Trezoreria statului, conform prevederilor OUG privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare (FND).

Urmare a dezbaterilor de la nivelul Guvernului, s-a agreat că diversificarea acţionariatului în cadrul acestor întreprinderi, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea şi profitabilitatea acestora.

Astfel s-a convenit identificarea de către instituţiile publice implicate în privatizare a unor pachete de acţiuni deţinute la unii operatori economici la care exercită calitatea de acţionar în numele statului, pentru care urmează să se demareze operaţiunea de vânzare de acţiuni (ex. cesiune de acţiuni, majorare de capital social prin emisiune de acţiuni), potrivit prevederilor legale în vigoare.

Ca atare, ministerele vor prezenta un calendar de implementare a strategiilor de vânzare a pachetelor de acțiuni.

Reacția de dezacord a unei părți a clasei politice vizează graba guvernului de a vinde acțiuni la societăți strategice, în condițiile în care nu ar exista nici o motivație să vândă participații la firme profitabile, care aduc statului bani din dividende.

Ce s-ar putea vinde Potrivit memorandumului, Ministerul

Energiei va derula la Complexul Energetic Oltenia SA şi la Hidroelectrica oferta publică primară de majorare de capital de 15,29% şi, respectiv, 15%, pe piaţa de capital, în timp ce, la Rompetrol, se are în vedere vânzarea

unui pachet de acţiuni de 26,6959% din acţiunile deţinute de stat, prin licitaţie publică cu strigare.

Ministerul Transporturilor propune la CN Aeroporturi Bucureşti şi la CNAPM Constanţa majorare de capital social prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii şi vânzarea acestora prin BVB.

În cazul SN CFR Marfă SA, ministerul propune stabilirea pachetului de acţiuni care va fi vândut şi a metodei de privatizare pe baza fundamentărilor transmise de consultantul de privatizare, în condițiile în care guvernul a aprobat recent un plan de acţiune pentru restructurarea companiei, urmată de demararea procesului de privatizare începând cu trimestrul I 2018.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri propune la Sanevit 2003 SA Arad vânzarea pachetului de acţiuni deţinut 100% de stat, prin licitaţie cu strigare (societatea aflându-se într-o situaţie economico - financiară dificilă, iar producţia fiind oprită din anul 2013).

În ceea ce priveşte Societatea Naţională a Sării - Salrom, având în vedere faptul că Fondul Proprietatea şi-a manifestat intenţia de listare a unui pachet de acţiuni din participaţia deţinută la această societate, ministerul a elaborat o analiză sintetică privind o potenţială listare a societăţii pe Bursa de Valori Bucureşti, precum şi demersurile necesare a fi efectuate, fără ca, însă, statul român să piardă poziția de acționar majoritar.

De asemenea, Agenţia Domeniilor Statului propune vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni pentru 22 de societăţi aflate în portofoliu prin licitaţie publică cu strigare şi prin negociere directă, ponderea deţinută de stat în capitalul social al acestora fiind cuprinsă între 0,0005% şi 36%.

Listarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la întreprinderile publice conduce la eficientizarea lor operaţională, îmbunătăţirea capitalizării, creşterea transparenţei şi a guvernanţei corporative.

În prezent, opt societăţi cu capital majoritar de stat sunt listate pe o piaţă principală reglementată, listarea acestora începând în anul 1997 şi continuând până în prezent, şi anume: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, IAR etc.



Creștere economică încetinită, dar încă semnificativă

Fondul Monetar Internaţional (FMI)

vede o creștere a produsului intern brut mai mare dar mai temperată.

FMI a revizuit, în creştere până la 5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti, de la 4,2% cât prognoza în luna aprilie, potrivit „World Economic Outlook”.

Conform prognozelor FMI, România va avea cea mai mare creştere economică din Europa, urmată de Irlanda (4,9%).

Pe ansamblu, Europa va înregistra o creştere economică de 2% iar Europa

Emergentă, regiune unde este inclusă şi România, va avea un avans al PIB de 3,3%.

FMI avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în acest an de România va fi urmat în 2017 de o încetinire până la 3,8%, uşor peste avansul de 3,6% preconizat în aprilie, dar şi aşa România va înregistra anul viitor cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa, iar pentru 2018, FMI estimează că economia românească va înregistra o creştere de 3,3%.

La nivel global, FMI şi-a menţinut estimările privind creşterea economiei mondiale în 2016 şi 2017 la 3,1%, respectiv 3,4%, la fel cum estima în urmă cu trei luni.

O mai mare convergență între zona euro și statele non-euro

După plecarea Marii Britanii va exista – în opinia unor oficiali europeni - o mai mare

convergență între zona euro și UE, astfel că statele non-euro ar trebui să participe la deciziile legate de această zonă.

Căci, moneda euro va rămâne în continuare o monedă stabilă, de încredere, zona euro s-a dezvoltat în ciuda crizelor, iar aderarea la moneda unică a fost benefică tuturor țărilor care au adoptat-o în cursul ultimilor 10 ani - Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania.

Această convergență se va baza și pe obligația statelor membre, care și-au asumat - în tratatele de aderare la UE - că se alătură zonei euro când îndeplinesc condițiile și, de aceea, toate proiectele de dezvoltare a zonei euro trebuie să fie deschise și statelor din afara zonei, pentru a fi pregătite în momentul în care vor adopta moneda unică.

Pe de altă parte, pentru a avea o uniune economică și monetară solidă în viitor, este esențial să se țină cont de cauzele crizelor precedente ce au lovit Europa în ultimii ani, printre care datorii prea mari, prea puțină competitivitate, un sistem bancar instabil și, parțial, guvernanța zonei euro.

În ceea ce privește datoria publică, un nivel prea mare într-un stat membru înseamnă că respectivul stat nu are capacitatea fiscală să reacționeze dacă se confruntă cu un șoc extern.

În prezent, pentru a preveni și corecta astfel de situații există instrumente precum Pactul de stabilitate și de creștere, Two-Pack și Six-Pack... și noul Pact Fiscal.

Desigur, toate regulile prevăzute de aceste instrumente - menite să prevină și să corecteze tendințele economice problematice - sunt corecte, dar important este ca ele să fie și respectate pentru că mai multă datorie publică înseamnă mai multe vulnerabilități.

Căci, nu poți să pretinzi că întărești economia unei țări, pentru a face fața unei noi crize, dacă se permit reguli mai flexibile în privința disciplinei fiscale, adică multă datorie.

De asemenea, este important ca economiile să fie competitive și atractive pentru investitori, căci aceștia investesc doar într-o economie puternică, de încredere, cu un mediu de afaceri stabil.

Ori, pentru ca o economie să fie mai competitivă și productivitatea să fie mai mare, sunt necesare reforme structurale la nivel național, în conformitate cu Recomandările anuale ale Comisiei specifice fiecărei țări, care spun ce trebuie făcut ca statele să-și întărească economia.

Din păcate, aceste recomandări au o rată mică de implementare, motiv pentru care trebuie găsite metode de a stimula statele membre să adopte reformele necesare, un bun instrument în acest sens fiind Capacitatea fiscală a zonei euro, un buget suplimentar, la care se lucrează în prezent, şi din care ar putea fi finanțate aceste reforme.

Prin acest sistem de supraveghere și rezoluție bancară la nivelul UE se urmărește ca sectorul bancar din zona euro și din UE să fie sigur și să preîntâmpine situațiile în care fondurile contribuabililor sunt utilizate pentru a salva băncile aflate în dificultate.

Totodată, este nevoie un sistem european de garantare a depozitelor, care ar urma să fie cel de al treilea pilon al uniunii bancare, alături de supravegherea şi de rezoluția bancară.



EURO-ITC

Facebook câștigă noi utilizatori din România

Numărul conturilor înregistrate pe

rețeaua de socializare de utilizatori din România este cu 8 % ca în 2015.

Numărul conturilor de Facebook înregistrate de către utilizatorii din România a ajuns la 8,8 milioane la sfârşitul lunii septembrie, în creştere cu aproape 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Comparativ cu începutul anului 2016, cifra consemnată la 30 septembrie este cu 4,76% mai mare.

Potrivit statisticii, în perioada noiembrie 2015-septembrie 2016, numărul paginilor româneşti de Facebook a crescut cu 27,06%, de la 29.618 până la 37.635.

De asemenea, în acelaşi interval, au fost create şi indexate 8.017 pagini, adică 21,3% din totalul paginilor de Facebook.

Din totalul celor 8,8 milioane de conturi ale utilizatorilor români de Facebook, peste 8,65 milioane şi-au setat oraşul (98,3%).

În funcţie de zone, datele Facebrands.ro arată că toate cele 9 regiuni

istorice au înregistrat, în ultimele două luni, o creştere între 1 şi 5% a numărului de conturi de Facebook ale utilizatorilor care au declarat că locuiesc în acestea.

Cele mai mari creşteri s-au consemnat în regiunile Bucovina (+4,66%) şi Maramureş (+4,91%).

Oraşul cu cei mai mulţi utilizatori ai reţelei Facebook în România este, în continuare, Bucureşti, unde erau înregistrate, la finalul lunii septembrie, 1.726.110 conturi (20,54% din total), în creştere cu 4% comparativ cu luna anterioară.

Pe locurile următoare se clasează: Cluj Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, cu peste 200.000 de conturi Facebook.

Conform evoluţiei numărului de conturi deţinute de către utilizatorii români de Facebook, în ultimii 5 ani, dacă în ianuarie 2011 erau 2,405 milioane de conturi, în 2016 cuantumul a ajuns la 8,3 milioane.

Facebrands.ro este site-ul care monitorizează paginile create pe Facebook de persoane şi instituţii (companii, ONG-uri etc.) şi arată creşterea numărului de fani al acestora pe zile şi săptămâni, împreună cu alte pagini din aceeaşi categorie.


Cel mai rapid internet, ultimii la competenţe digitale

Elevii şi profesorii au fost liberi de Ziua Mondială a Educaţiei, iar politicienii s-au întrecut în

vorbe frumoase, mai ales la adresa dascălilor, după care, cu toții, s-au întors însă la viaţa de zi cu zi,unde şcoala românească se confruntă cu probleme grave.

Cel puțin la nivelul sistemului preuniversitar, chiar conducerea țării a avertizat că este neadaptat, foarte prost orientat şi trebuie reconstruit din temelii.

Fără îndoială, este neadaptat la nevoile copiilor, dar şi la cele ale societăţii şi, în special, ale pieţei muncii, fiind nevoie de schimbări structurale, într-o viziune coerentă.

Fost profesor, preşedintele țării a venit cu un proiect de suflet: România Educată, despre care nu se știe cum va arăta, dar își propune să antreneze întreaga societate în construirea unei viziuni pe termen lung pentru sistemul naţional de educaţie.

Uitându-ne la alţii care stau mult mai bine la capitolul educaţie, să sperăm că România Educată va acorda o atenţie specială educaţiei digitale, zonă în care suntem abia la început.

Căci, avem internet rapid, dar suntem ultimii la competenţe digitale. Şi cum în lumea de astăzi şi mai ales în cea a viitorului, cele mai multe joburi necesită astfel

de competenţe, ar trebui, la nivelul factorilor de decizie, să ne gândim tot mai serios la importanţa educaţiei digitale.

Ultimele date ale Comisiei Europene arată că suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte competenţele digitale şi pe penultimul la cunoştinţele TIC dobândite în şcoală.

Dar stăm bine la numărul absolvenţilor STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică): 1,7% dintre românii între 20 şi 29 de ani.

Ceea ce poate fi o premisă pentru schimbarea situației, dacă susținem pasiunea tinerilor pentru tehnologie, pentru a le asigura un viitor mai bun.



Traficul de internet 4G per conexiune s-a dublat Numărul de conexiuni 4G a ajuns să reprezinte un sfert din totalul internetului mobil în bandă

largă din România la jumătatea anului 2016, iar rata de penetrare a internetului mobil în România a ajuns la 95% la jumătatea anului 2016, arată datele ANCOM.

La aceeași dată, internetul mobil de bandă largă înregistra 14,8 milioane conexiuni, adică o penetrare de 75% la 100 locuitori (în creștere cu 10 p.p. față de iunie 2015).

Abonamentele de internet mobil de bandă largă au ajuns să reprezinte 65% din totalul conexiunilor, în creștere anuală cu peste 28%, în timp ce conexiunile pe bază de cartele preplătite au scăzut cu 3%, până la 5,2 milioane.

Traficul mediu lunar per conexiune aproape s-a dublat față de primul semestru din 2015, de la 0,33 GB la 0,63 GB.

Cererea de servicii 4G își continuă avântul, atât din punct de vedere al numărului de utilizatori, cât și al traficului, iar numărul de conexiuni 4G a ajuns la 3,7 milioane (față de 1,4 milioane în urmă cu 12 luni).

În ceea ce privește numărul de utilizatori activi de telefonie mobilă din România, acesta a stagnat la 22,6 milioane, similar valorii din iunie 2015, dar numărul de utilizatori pe bază de abonament a continuat să crească până la 11,1 milioane, cu 9% anual, în timp ce numărul cartelelor preplătite active a scăzut, ajungând la 11,5 milioane.

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la 100 de locuitori a ajuns la 114,3% la jumătatea anului 2016.

Dar, chiar dacă numărul de utilizatori a stagnat, traficul total efectuat de aceștia a crescut cu 4% în primul semestru din 2016 faţă de primul semestru din 2015, până la aproape 36 de miliarde minute, traficul către alte rețele de telefonie mobilă a crescut cu 47%, până la 9,9 miliarde minute, traficul către rețele fixe a înregistrat un plus de 5%, până la 1,2 miliarde minute, în timp ce traficul în rețelele mobile proprii scade cu 9%, în aceeași perioadă de referință.

În consecință, în medie, un utilizator român vorbește 4 ore și 21 de minute într-o lună, cu 8 minute mai mult decât media înregistrată în primul semestru al anului 2015, iar durata medie a unui apel de pe un terminal mobil a crescut la 2 minute și 40 de secunde.

Pentru prima dată în România, scade, cu aproape 6%, numărul de mesaje SMS, ca urmare a utilizării în creștere a internetului mobil, prin care se pot accesa inclusiv diverse aplicații de mesagerie, astfel încât la 9,5 miliarde de mesaje SMS, un utilizator a transmis în medie 69 de mesaje SMS pe lună.

Yahoo și WhatsApp - încălcări de confidențialitate

Autoritățile pentru protecția datelor private din țările UE au cerut explicații companiilor Yahoo și WhatsApp cu privire la încălcările drepturilor de confidențialitate a datelor europenilor.

Autoritățile europene au cerut companiei Yahoo să împărtășească informații din anul 2014 cu privire la acuzațiile recent aduse privind monitorizarea de e-mailuri a clienților, la cerere, din partea agențiilor de informații americane, și implicit încălcarea datelor a peste 500 de milioane de conturi de e-mail (ex. așa-numita afacere Privacy Shield), în special pentru a se înțelege temeiul juridic și justificarea pentru activitatea de supraveghere, cât și compatibilitatea cu legislația și protecția cetățenilor UE.

Cererile arată că autoritățile de reglementare a confidențialității au fost marcate de noile dezvăluiri despre marile companiile tech din SUA, la scurt timp după încheierea de către Comisiei a unui acord de transfer de date, cu SUA.

Autoritățile de protecție a datelor au fost interesate și dacă persoanele cu conturile de e-mail afectate au fost informate cu privire la încălcarea legislației, dar Yahoo nu a răspuns încă la cererile acestora.

De asemenea, companiei WhatsApp i-a fost cerută să identifice concret ce date de utilizator împarte cu Facebook, ca urmare a unei modificări a politicii de confidențialitate a firmei, implementată în această vară.

Șeful protecția datelor din Hamburg, unde compania Facebook are sediul din Germania, a ordonat, încă de luna trecută, site-ului de socializare să se oprească din a colecta date de la WhatsApp.



EURO - CALEIDOSCOP

Înlocuirea MCV-ului cu un mecanism privind statul de drept

CE ar trebui să creeze un mecanism UE obligatoriu de monitorizare și raportare anuală a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre, care să înlocuiască și MCV-ul pentru România şi Bulgaria.

Prevederea este inclusă într-o rezoluţie adoptată în Parlamentul European, document care îşi propune eliminarea abordării actuale care se concentrează doar pe rezolvarea crizelor.

Acest mecanism trebuie să includă standarde obiective și să stabilească o abordare graduală pentru remedierea încălcărilor.

Uniunea Europeană are instrumente pentru toate celelalte politici publice – competiție, cooperare în domeniul justiției și poliției, afaceri externe, dar valorile ei principale nu sunt protejate de instrumente suficient de puternice pentru a le asigura respectarea în tot spațiul comunitar.

Noul mecanism ar trebui să asigure respectarea de către toate statele membre UE a valorilor din tratate și să fixeze criterii clare, bazate pe fapte și apolitice pentru evaluarea situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRF), în mod sistematic și echitabil.

Propunerea Parlamentului pentru un mecanism UE privind DRF are ca obiectiv încorporarea instrumentelor DRF existente într-un singur instrument și asigurarea unei utilizări depline.

Un alt obiectiv este eliminarea diferențelor dintre monitorizarea DFR în statele candidate și lipsa unor instrumente efective în statele deja membre.

Acest mecanism ar putea oferi și prilejul unor dezbateri regulate pe tema DFR în instituțiile UE și în parlamentele naționale.

Referirea la MCV este cuprinsă în art. 5 al Rezoluţiei, respectiv Raportul european privind DSF integrează și completează instrumentele existente, în special Tabloul de bord al Justiției, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupție și procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și înlocuiește Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România.

Cum ar funcţiona Mecanismul? În fiecare an, un grup de experți independenți va elabora o tabelă de punctaj privind situația

DRF în statele membre, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare stat membru, pe baza unor indicatori cum ar fi separarea puterilor, libertatea și pluralismul media, accesul la justiție.

Pentru fiecare criteriu, fiecare stat membru va primi un punctaj care va arăta dacă situația este satisfăcătoare (verde), considerată riscantă (galben) sau au fost observate încălcări (roșu).

Tabela de punctaj va reprezenta punctul de plecare pentru orice acțiuni ale Comisiei și va oferi posibilitatea unei abordări clare și progresive, de la deschiderea dialogului cu statul membru până la invocarea articolului 7(1) din Tratat, pentru a oferi avertizări timpurii înainte de a avea loc o încălcare serioasă, ultimul pas fiind activarea articolului 7 din Tratat, conform căruia poate fi suspendat dreptul de vot în Consiliu.

Ce urmează? Parlamentul va cere Comisiei să prezinte o propunere pentru un Pact UE pentru Democrație,

Stat de drept și Drepturi Fundamentale sub forma unui acord interinstituționale care să alinieze și să completeze mecanismele existente.

Comisia va trebui să ofere un răspuns argumentat cererii Parlamentului. Reamintim, faptul că, în momentul în care au devenit ţări ale UE, Bulgaria şi România mai

aveau încă de înregistrat progrese în privința reformei sistemului judiciar, corupţiei şi crimei organizate.

Pentru a ajuta cele două ţări să soluţioneze aceste probleme importante, Uniunea Europeană a decis să instituie un "Mecanism de Cooperare şi Verificare” special, destinat să asigure un proces de aderare armonios şi totodată să protejeze politicile şi instituţiile europene.

În decembrie 2006, Comisia a stabilit o serie de criterii ("obiective de referinţă”) pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii.

România şi Bulgaria sunt singurele state membre care sunt supuse acestui mecanism care, în opinia oficialilor români, ar trebui ridicat.



Statele sărace găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi

La un an de la stabilirea cotelor obligatorii de refugiaţi, statele membre UE au reuşit să distribuie aproape 6.000 de persoane, în timp ce 10 ţări - care reprezintă 2,5% din PIB-ul mondial - găzduiesc jumătate din refugiaţii din întreaga lume.

Anul trecut, europenii au căzut de acord, cu chiu cu vai, după negocieri intense, şi cu votul "împotrivă” a 4 state est-europene (Cehia, România, Slovacia şi Ungaria) asupra cotelor obligatorii de refugiaţi.

Consiliul JAI a decis, pe 22 septembrie 2015, transferarea "de urgență” a unui număr de 120.000 de refugiați din Grecia, Ungaria și Italia, în decurs de doi ani, iar în mai 2016 se stabilise deja un alt transfer de urgenţă: 40.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia.

La puţin timp de la împlinirea unui an de la decizia JAI, situaţia este mult mai rea decât îşi închipuise cineva: doar 5.953 de refugiaţi au fost relocaţi – 1.316 din Italia şi 4.637 din Grecia.

Mai grav este că, deşi s-a stabilit că vor fi relocaţi 160.000 de refugiaţi, nici până astăzi nu toţi au fost repartizaţi statelor membre, astfel că din mecanismul de 40.000 aprobat, mai sunt de alocat 7.745, iar din cel de 120.000 ar mai fi de alocat 54.000.

În ceea ce priveşte România, conform datelor Comisiei, ţara noastră a primit 240 de refugiaţi: 12 din Italia şi 238 din Grecia.

La momentul actual pare destul de greu de crezut că acest sistem al cotelor obligatorii va mai putea fi implementat corespunzător, mai ales că și alte state est-europene şi-au manifestat nemulţumirea faţă de mecanism - Slovacia şi Ungaria au atacat decizia la Curtea de Justiţie a UE, Budapesta a organizat un referendum privind cotele obligatorii de refugiaţi și a înaintat în Parlament un proiect pentru interzicea relocării colective de migranți în Ungaria.

Mai mult, a venit un semnal important și de la cancelarul german, Angela Merkel, care a făcut un pas înapoi, acceptând propunerea de "cote flexibile", astfel că statele pot contribui cu efective, echipamente și cu fonduri la controlul migrației la frontierele UE, în loc să preia migranți prin sistemul de cote.

Pe de altă parte, denunţând "egoismul ţărilor bogate”, Amnesty International (AI) a publicat recent un raport care arată o situaţie ce ar trebui să dea de gândit europenilor, care preiau un număr mic de refugiaţi în comparaţie cu populaţia lor - 1/ 2 dintre refugiații din lume sunt găzduiți în10 țări, ce reprezintă sub 2,5 % din PIB-ul mondial.

Topul ţărilor care au primit refugiaţi, potrivit raportului AI - care se bazează pe datele Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) - cuprinde Iordania, de 6,6 milioane de locuitori, găzduieşte peste 2,7 milioane de refugiaţi, 2. Turcia, cu o populaţie de 76,6 milioane, este 2,5 milioane de refugiați (în prezent numărul refugiaţilor ar depăşi trei milioane), Pakistan, la 199 milioane de locuitori, 1,6 milioane, Liban, cu 4,46 milioane de locuitori, 1,5 milioane, Iran, cu 74,7 milioane, 979.400, Etiopia, cu o populaţie de 94,1 milioane, cam 736.000, Kenya, cu 44,3 milioane de locuitori, ajunge la 554.000, Uganda, cu 37,5 milioane de locuitori, aproape 477.000, Republica Democrată Congo, cu 67,5 milioane,circa 383.100 și Ciad, cu o populaţie de 12,8 milioane, aproximativ 369.500 persoane.

De remarcat, totuși, că aceste țării se învecinează cu zone de conflict şi, prin urmare, sunt constrânse să-şi asume o responsabilitate mult prea grea pentru ele.

Dezechilibrul dintre statele bogate şi sărace se observă mai bine în cazul refugiaților sirieni, unde Marea Britanie a primit sub 8.000 (din 2011 până în prezent), în timp ce Iordania, având de 10 ori mai puțini locuitori, a primit peste 655.000.

Atitudinea Europei faţă de refugiaţi nu este însă una nouă, UE, cel mai bogat "bloc" politic, încercând să împiedice refugiaţii şi solicitanţii de azil să calce pe teritoriul său.

În aceste condiții, AI propune un nou mecanism de distribuire a refugiaţilor care să respecte criteriile de vulnerabilitate ale UNHCR, un nou mecanism la nivel global în privinţa transferării refugiaţilor din ţări unde numărul acestora a depăşit un anume nivel în alte state, un sistem de finanţare flexibilă și previzibilă pentru refugiați și sprijin financiar semnificativ pentru țările care găzduiesc refugiați, cât și consolidarea procedurilor de stabilire a statutului de refugiat, încurajarea utilizării procedurii "prima facie" și implementarea unor politici şi sisteme prin care să asigure o protecţie eficientă a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil şi satisfacerea nevoilor de bază în concordanță cu drepturile omului și cu demnitatea umană.



ÎN SUMAR

UE și Canada au semnat acordul CETA – pg.1

Programul de lucru al Comisiei în 2017 – pg.2

Lansarea Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă – pg.2

Noi surse de informare la dispoziția orașelor europene – pg.3

3 trei angajamente în materie de dezvoltare urbană durabilă – pg.4

Ghid operațional interactiv pentru Autoritățile contractante - pg.5

Norvegia acordă României 502 milioane de euro în 2014-2021 – pg.6

Informații despre programele operaționale 2007 – 2013 - disponibile online! – pg.7

Formatul standard al contractului de finanțare / deciziei de finanțare – pg.7

Polonia de 5 ori mai multe drumuri noi ca-n România – pg.8

Principalele rezultate ale investițiilor UE în 2007-2013 – pg.9

Programul Diaspora Start-up - apelul pentru de scheme de grant – pg.10

Ridicarea condiționalităților ex-ante în privința ajutoarelor de stat – pg.11

Peste 1.400 de angajați din administrația publică vor fi instruiți în lupta anticorupție – pg.11

Semaforizare inteligentă la Timişoara – pg.12

Navigația pe Bega – pg.12 Tradițiile populare trebuie să continue – pg.12

Canalul București-Dunăre – pg.14 1,9 miliarde € pentru finanțarea proiectelor-

cheie de transport din Europa – pg.15 Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

în oraşe – pg.15 Mai multe fonduri pentru locuri de muncă și

tineri – pg.16 Cheltuirea ineficientă a fondurilor publice

prin investiții în sectoarele cel mai puțin competitive european – pg.17

Reformă majoră a impozitării companiilor – pg.18

Nouă politică spațială în Europa – pg.19 Tablou de bord în domeniul transporturilor

2016 – pg.19 Valea Laserului – pg.20 Un proiect-pilot în politici publice la nivel

european – pg.21 Listă de companii de vândut – pg.21 Creștere economică încetinită, dar încă

semnificativă – pg.23 O mai mare convergenţă între zona euro şi

statele non-euro – pg.23 Facebook câștigă noi utilizatori din

România – pg.24 Cel mai rapid internet, ultimii la competenţe

digitale – pg.24 Traficul de internet 4G per conexiune s-a

dublat – pg.25 Yahoo și WhatsApp - încălcări de

confidențialitate – pg.25 Înlocuirea MCV-ului cu un mecanism

privind statul de drept – pg.26 Statele sărace găzduiesc cei mai mulţi

refugiaţi – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail:

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.europa.eu www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro www.gov.ro www.zf.ro

buletin de afaceri europene nr. 10

Documents