prefectului de afaceri judeȚul timiȘ numărul 7 (79) … · 2018-09-25 · buletin de afaceri...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții

Din iulie 2015, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a mobilizat 335 miliarde euro în investiții suplimentare în întreaga UE.

Planul Juncker a avut un impact evident asupra economiei UE și a revoluționat modul în care este finanțată inovarea în Europa.

Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit astfel angajamentul de a mobiliza 315 miliarde euro în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru Europa - „Plan Juncker”.

Au fost aprobate 898 de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din partea UE și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde euro în cele 28 de state membre ale UE.

Acest cuantum depășește obiectivul inițial de 315 miliarde euro prevăzut în 2015, când a fost lansat FEIS, ceea ce ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei economice și financiare.

Se preconizează că un număr de circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare.

Dat fiind succesul FEIS, Consiliul European și Parlamentul European au convenit să îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde Euro până la sfârșitul anului 2020.

Planul Juncker s-a dovedit a fi un succes, căci s-a depășit obiectivul inițial de 315 miliarde euro, iar Fondul european pentru investiții strategice se preconizează că va genera 1,4 milioane de locuri de muncă și că va duce la creșterea PIB-ului UE cu 1,3% până în 2020.

S-au finanțat proiecte care nu ar fi fost posibile fără sprijinul FEIS, și toate acestea fără a genera noi datorii - două treimi din investiții provin din sectorul privat.

De la finanțarea formării profesionale pentru refugiați în Finlanda, și până la cea a energiei din surse regenerabile în Grecia și a agriculturii în Bulgaria, se va continua utilizarea fondurilor UE acolo unde pot ajuta cel mai mult - la catalizarea creșterii.

Rezultatul dovedește că UE are un rol de lider în utilizarea fondurilor private pentru binele public și că, prin adoptarea unei abordări orientate către piață și prin utilizarea strategică a bugetului UE, s-au sprijinit sute de proiecte de investiții inovatoare și s-a ajutat la dezvoltarea a mii de întreprinderi mici.

Totodată, s-a îmbunătățit competitivitatea Europei și s-au sprijinit deja cel puțin 750.000 de locuri de muncă în întreaga UE.

Și pentru Grupul Băncii Europene de Investiții este un motiv de mândrie, căci s-a realizat ceva ce, cu trei ani în urmă, părea imposibil pentru mulă lume.

Generarea de fonduri de 315 miliarde euro în investiții noi, suplimentare - majoritatea provenind din sectorul privat - nu a fost o sarcină ușoară, iar ultimii trei ani au transformat modul în care Europa își finanțează prioritățile.

BEI deține acum cheia unei mai bune

valorificări a resurselor publice limitate în favoarea economiei Europei și a cetățenilor săi, prin atragerea de investiții private, iar mulți consideră că Planul Juncker este un model câștigător, ce trebuie folosit în continuare.

Locuri de muncă și creștere economică

Departamentul economic al BEI și Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei estimează că operațiunile FEIS au sprijinit deja peste 750.000 de locuri de muncă, cifră care se preconizează că va crește la 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2020 în raport cu scenariul de referință.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA

PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 7 (79)

IULIE 2018


În plus, calculele arată că Planul Juncker a condus deja la mărirea PIB-ului UE cu 0,6% și se estimează că va genera o creștere a PIB-ului UE cu 1,3% până în 2020.

Două treimi din cele 335 miliarde euro mobilizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că FEIS și-a îndeplinit și obiectivul de a mobiliza investiții private.

În raport cu dimensiunile economiilor naționale, Planul a avut cel mai mare efect în țările puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania.

Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste țări, calculele arată că regiunile care este cel mai probabil să beneficieze de efectele pe termen lung ale acestora sunt regiunile vizate de obiectivele de coeziune (în principal țările din Europa de Est).

Ce anume a finanțat Planul Juncker? Planul Juncker permite Grupului BEI să

finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.

Proiectele susținute prin FEIS sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie.

Sprijinirea unor astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii sau platforme de investiții.

Este, de asemenea, important și faptul că Planul Juncker i-a permis BEI să aprobe un număr mai mare de proiecte decât ar fi putut s-o facă fără sprijinul garanției bugetare a UE, precum și să ajungă la noi clienți - trei din patru beneficiari ai sprijinului FEIS sunt noi pentru bancă, ceea ce dovedește că Planul Juncker are o valoare adăugată reală.

Grație sprijinului FEIS, BEI și Fondul european de investiții (FEI), filiala sa însărcinată cu finanțarea întreprinderilor mici, au investit în 898 de operațiuni și au furnizat finanțare de risc pentru 700.000 de IMM-uri dintr-o diversitate de sectoare și din toate cele 28 de țări ale UE.

Principalele țări din topul investițiilor generate de FEIS în raportul cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Lituania, Bulgaria și Finlanda.

Operațiunile finanțate variază de la soluții inovatoare de asistență medicală în Spania, la economia circulară în Republica Cehă și la producția de alimente în Grecia.

Pe lângă finanțarea de proiecte inovatoare și de tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit și alte obiective ale UE, cum ar fi

politica digitală, politica socială și politica din domeniul transporturilor.

Datorită FEIS 15 milioane de noi gospodării au acces la bandă largă de mare viteză, au fost construite sau renovate peste 500.000 de locuințe sociale abordabile iar 30 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistență medicală îmbunătățite.

De asemenea, 95 de milioane de pasageri pe an se bucură de o infrastructură feroviară și urbană mai bună și au fost alimentate cu energie din surse regenerabile 7,4 milioane de gospodării.

O trecere în revistă completă a beneficiilor, se poate găsi, cu multe exemple, în Raportul anual pe 2017 cu privire la operațiunile în interiorul UE al BEI.

Servicii de consiliere și loc de întâlnire online

Un alt obiectiv al Planului Juncker este de a ajuta la demararea proiectelor.

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții oferă asistență tehnică și consiliere pentru proiecte în curs de demarare.

De la lansarea sa din 2015, Platforma de consiliere a tratat 770 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din țările UE.

Peste 50 de proiecte care au primit asistență din partea Platformei de consiliere au intrat în rezerva de proiecte a FEIS.

Unul dintre acestea a fost un proiect de construcție de locuințe sociale în orașul polonez Poznań, care a primit un împrumut de 42 de milioane Euro susținut de FEIS, ce va permite construirea și renovarea de apartamente pentru circa 3.000 de persoane.

În plus, începând din iulie 2018, pe Portalul european pentru proiecte de investiții - loc de întâlnire online pentru promotori și investitori - au fost depuse peste 700 de proiecte, până în prezent fiind publicate aproape 400, care acoperă 25 de sectoare cu potențial economic ridicat.

Potrivit unui sondaj realizat în 2017 în rândul promotorilor de pe Portalul pentru proiecte, 80% dintre proiecte au fost contactate de investitori, printre care Ecoduna în Austria, PLD Space în Spania și Acellere în Germania.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene,

Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: [email protected]


Previziuni economice de vară

Creșterea economică puternică a început

să decelereze în cazul României, după ce PIB-ul real a scăzut, de la cifra record de 6,9% în 2017, la 4% în primul trimestru din 2018.

Principala cauză o reprezintă o reducerea consumului privat, pe fondul inflației în creștere.

În 2018, PIB-ul real se estimează că va crește cu 4,1%, acest procent urmând să coboare la 3,8% în 2019.

Acestea sunt câteva din previziunile economice intermediare pentru România.

La nivelul UE, activitatea economică europeană este, în continuare, intensă, creșterea preconizată a PIB-ului fiind în acest an de 2,1 % pentru zona euro și pentru UE28.

Cu toate acestea, revizuirea în sens descrescător a creșterii PIB arată că mediul extern nefavorabil, caracterizat printre altele de tensiunile comerciale crescânde cu SUA, poate afecta încrederea, punându-și amprenta asupra creșterii economice.

Riscurile externe tot mai accentuate reamintesc cât este de necesar să se consolideze adaptabilitatea economiilor individuale și a zonei euro în ansamblul său.

La nivelul întregii UE, creșterea economică ar urma să-și mențină ritmul susținut, la 2,1% în 2018, respectiv 2% în 2019, atât în UE, cât și în zona euro.

Dar, după cinci trimestre consecutive de creștere dinamică, elanul economic al Europei s-a temperat în prima jumătate a anului 2018 și se estimează că va cunoaște o scădere cu 0,2 puncte procentuale în UE, cât și în zona euro.

Ca urmare a creșterii prețurilor la petrol începând din primăvară, se estimează că anul acesta inflația va fi în medie de 1,9% în UE și de 1,7% în zona euro.

Aceste cifre reflectă o creștere cu 0,2 puncte procentuale în ambele zone în raport cu previziunile din primăvară.

Previziunile rămân sensibile la riscuri semnificative de deteriorare, care au crescut începând din primăvară.

Scenariul de referință pornește de la ipoteza că nu va avea loc o nouă escaladare a tensiunilor comerciale, însă dacă acestea totuși se accentuează, ele ar afecta negativ comerțul și investițiile și ar reduce bunăstarea în toate țările implicate.

Printre riscuri se numără și volatilitatea potențială a piețelor financiare, legată, printre altele, de riscurile geopolitice.

Reamintim că previziunile economice se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor de la produsele de bază, potrivit informațiilor disponibile până la data de 28 iunie 2018.

În ceea ce privește celelalte date care au fost avute în vedere, ele țin cont de informațiile disponibile până la data de 3 iulie 2018.


Acordul de parteneriat economic UE-Japonia

Cel mai important acord comercial negociat vreodată de UE a fost semnat recent - Acordul de

parteneriat economic (APE) UE-Japonia, care va crea o zonă comercială deschisă pentru peste 600 de milioane de persoane.

El va elimina majoritatea taxelor vamale plătite de exportatorii UE în Japonia, precum și obstacole de lungă durată legate de reglementare, va deschide piața japoneză unor exporturi-cheie din UE, va intensifica cooperarea dintre cele 2 părți în varii domenii, va reafirma angajamentul lor în ce privește dezvoltarea durabilă și va include un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Documentul reprezintă mult mai mult decât un simplu acord comercial, fiind vorba despre un instrument care va crea oportunități pentru companii, dar și pentru lucrători și cetățeni, ceea ce va stimula economiile europeană și japoneză.

Acest acord comercial reprezintă o declarație a doi parteneri, reprezentând împreună aproape o treime din PIB-ul mondial, care împărtășesc aceleași opinii și care își reiterează angajamentul de a menține cele mai înalte standarde în domenii precum ocuparea forței de muncă, securitatea, protecția mediului și a consumatorilor.


O declarație în care se afirmă derularea unui comerț deschis, echitabil și bazat pe reguli, într-un proces din care toate părțile au de câștigat.

Printre principalele elemente ale acordului se numără eliminarea taxelor vamale aplicate de Japonia pentru o serie de produse agroalimentare, cum ar fi brânzeturile sau vinurile, creșterea substanțială a exporturilor de carne de vită și scutirea de taxe a celor de carne de porc, protejarea a peste 200 de produse agricole europene cu indicații geografice (IG), deschiderea piețelor de servicii, în special a celor din domeniul financiare, de comerț electronic, telecomunicații și transporturi, garantarea accesului la marile piețe de achiziții publice și abordarea anumitor puncte sensibile, prin introducerea unor perioade de tranziție de 7 ani înainte eliminării taxelor vamale și fixarea unor standarde foarte ridicate în materie de forță de muncă, siguranță, mediu și protecția consumatorilor.

În același timp, Comisia a publicat și o hartă interactivă care indică orașele din întreaga Europă care exportă către Japonia, intitulată Comerțul UE-Japonia în orașul tău.

Negocieri cu Australia și Noua Zeelandă

După criticile aduse secretomaniei care a învăluit negocierile cu SUA asupra TTIP, acord aflat în moarte clinică, UE pune pe masă primele rapoarte privind negocierile comerciale cu Australia și Noua Zeelandă.

Propunerile vizează 12 subiecte de negociere din discuțiile cu Australia și 11 teme discutate cu oficiali din Noua Zeelandă, care marchează oficial – începând din a doua parte a lunii iunie - demararea semnării unor acorduri de liber schimb.

Reprezentanți din UE și Australia au avut o primă rundă constructivă de negocieri la Bruxelles, care au demonstrat angajamentul comun pentru un acord ambițios și cuprinzător.

Potrivit Executivului european, 17 grupuri de lucru au avut deja întâlniri, acoperind aproape toate domeniile viitorului acord.

În ceea ce privește acordul cu Noua Zeelandă, prima rundă de negocieri a avut loc tot la Bruxelles, iar aceasta să fie urmată de o rundă de toamnă, confirmându-se deja un înalt grad de coerență între părerile părților în privința majorității subiectelor negociate.

Comisia Europeană a pornit o ofensivă de promovare a comerțului liber, după semnarea în ultimii ani a acordurilor de liber schimb cu Canada și Japonia, în condițiile în care administrația Trump pare să fie în defavoarea acordurilor multilaterale.

SUA s-au retras din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), dar Australia și Noua Zeelandă susțin în continuare un acord în zona Pacificului, iar guvernul neo-zeelandez a transmis că este nevoie de mai multă transparență în negocieri.

UE este în căutare de noi relații comerciale, după răcirea relațiilor cu SUA și negocierile cu Marea Britanie care s-ar putea să nu se soldeze cu niciun acord în final.

Cu toate acestea, există o înțelegere UE – SUA în care părțile anunță că vor începe negocierile pentru un acord de liber schimb, negocieri ample care să ducă la eliminarea barierelor din calea comerțului liber, dar și la creşterea comerţului cu servicii, produse chimice şi farmaceutice, produse medicale.

În plus, UE intenționează să cumpere gaz natural lichefiat din SUA pentru a-și diversifica sursele de energie și este interesată de soia de proveniență americană.

Mai mult, se dorește renunțarea la noi tarife pentru importuri, semn că se dorește evitarea unui război comercial transatlantic.

Cele două acorduri se discută în condițiile în care comerțul bilateral cu mărfuri dintre UE și Australia a crescut constant în ultimii ani, ajungând la aproape 48 de miliarde de euro anul trecut, în timp ce comerțul bilateral cu servicii se ridică la 28 de miliarde de euro.

Ori, potrivit estimărilor UE, acordul de liber schimb ar putea duce la creșterea cu peste o treime a comerțului cu bunuri desfășurat între cei doi parteneri.

De asemenea, comerțul cu mărfuri dintre UE și Noua Zeelandă s-a ridicat anul trecut la 8,7 miliarde de euro, UE exportând către Noua Zeelandă produse manufacturate, precum echipamente de transport, mașini și utilaje, precum și produse chimice, din plastic sau alimentare (în 2016, schimburile cu servicii au atins 4,4 miliarde de euro).

UE reprezintă al treilea mare partener comercial al Noii Zeelande, iar acordul ar putea duce la creșterea schimburilor comerciale cu mărfuri cu 50 % sau cu o treime, dacă se iau în considerare atât bunurile, cât și serviciile.

Potrivit estimărilor UE, dacă UE va încheia acordurile comerciale cu Australia și Noua Zeelandă, produsul intern brut al Uniunii va crește cu 4,9 miliarde de euro până în 2030.


(Sursa: www.euractiv.ro)


Performanțe în domeniul pieței interne și al aplicării legislației UE

România era vizată, în 2017, în 58 de

cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, un număr cvasi-similar cu cel înregistrat în 2016 (57).

Dintre acestea, 29 erau noi cazuri deschise în decursul anului menționat, iar 34 se refereau la transpunerea tardivă a normelor europene în legislația națională.

Totodată, România este unul dintre statele care înregistrează dificultăți în transpunerea la timp a legislației europene.

Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului privind punerea în aplicare a dreptului UE și ale Tabloului de bord privind piața unică, publicate de Comisia Europeană.

Cele 29 de noi cazuri au în vedere următoarele domenii: mediu (7), mobilitate și transport (7), stabilitate financiară, servicii financiare și Uniunea piețelor de capital (4), ocuparea forței de muncă (2), rețele de comunicații (2) și altele (2).

Dintre acestea, 19 se datorează întârzierilor în transpunerea la timp a normelor.

România înregistrează un deficit de transpunere a legislației UE de 43%, atunci când se iau în considerare cele 14 directive cu termen-limită în a doua jumătate a anului 2017.

Cu toate acestea, nu mai are de transpus directive restante cu o vechime mai mare de 2 ani, însă întârzierile, în medie de 9,1 luni, sunt în continuare peste media UE (8,7 luni).

Unul dintre cele mai problematice

sectoare este mediul, aici înregistrându-se aproape jumătate din procedurile în curs de încălcare a obligaților de stat membru UE.

La nivelul UE, raportul anual privind monitorizarea aplicării legislației UE arată o ușoară scădere (cu 5,91%) a cazurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise, comparativ cu anul precedent.

În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Belgia, Cipru și Portugalia au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Italia, Danemarca și Ungaria au avut cele mai puține.

Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri în curs pentru transpunerea incorectă și/sau greșită a legislației UE, în timp ce Danemarca a avut cel mai scăzut număr de cazuri deschise în 2017.

Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor au fost: mobilitate și transporturi, mediu, stabilitatea și servicii financiare și Uniunea piețelor de capital.

Tabloul de bord al pieței unice oferă o privire de ansamblu detaliată și precisă a situației aplicării normelor europene.

În funcție de performanțele lor în domeniu din 2017, Comisia a acordat statelor membre 152 de cartonașe verzi, 135 de cartonașe galbene și 49 de cartonașe roșii.

Acestea indică domeniile în care statele membre au avut rezultate excelente (verde), medii (galben) sau sub medie (roșu).

În general, țările cu cele mai bune performanțe au fost Finlanda, Danemarca și Slovacia, iar cele mai multe cartonașe roșii au fost primite de Cehia, Irlanda și Grecia.

În contextul în care cetățenii, companiile,

ONG-urile și alte părți interesate își pot raporta suspiciunile referitoare la încălcarea normelor UE prin intermediul unei plângeri online, disponibilă în portalul Drepturile dumneavoastră europene, majoritatea plângerilor din 2017 au fost depuse în domeniul justiției și protecției consumatorilor, ocupării forței de muncă, pieței interne, industriei și IMM-urilor.

Facem precizarea că, începând cu anul 1984, în urma unei solicitări formulate de Parlamentul European, Comisia prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării legislației UE în anul precedent, iar Parlamentul European adoptă apoi o rezoluție privind raportul Comisiei.

Tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre pun în aplicare normele UE, creează piețe deschise și integrate, gestionează aspectele administrative privind lucrătorii străini și cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul UE.



Posibila lipsă a acordului privind Brexit

Comisia Europeană avertizează cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, excluzând Marea Britanie, că trebuie să fie pregătite în legătură cu posibilitatea de a nu se ajunge la un acord cu Londra privind Brexit-ul.

Într-un document recent publicat, Comisia invită statele membre și entitățile din sectorul privat să accelereze ritmul pregătirilor lor și răspunde solicitării formulate luna trecută de Consiliul European (articolul 50) privind intensificarea pregătirii la toate nivelurile și în vederea tuturor rezultatelor.

Deși UE lucrează necontenit pentru a se ajunge la un acord care să asigure o retragere ordonată, retragerea Regatului Unit va genera fără îndoială perturbări – de exemplu, în lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor – indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord.

Întrucât tot nu este încă sigur că la data menționată va exista un acord de retragere ratificat sau ce va conține acesta, se fac pregătiri care sunt menite să încerce să se asigure că instituțiile UE, statele membre și entitățile din sectorul privat sunt pregătite pentru retragerea Regatului Unit.

Și, în orice caz, chiar dacă se ajunge la un acord, Regatul Unit nu va mai fi un stat membru după retragere și, prin urmare, nu va mai beneficia de aceleași avantaje.

Prin urmare, pregătirea pentru momentul în care Regatul Unit va deveni o țară terță are o importanță deosebită, chiar și în cazul ajungerii la un acord între UE și Regatul Unit.

Executivul european mai precizează că pregătirea pentru retragerea Marii Britanii nu este numai responsabilitatea instituțiilor UE, ci

este un efort comun la nivelul UE, la nivel național și la nivel regional.

Documentul a fost publicat în contextul primei întâlniri la Bruxelles a noului ministru pentru Brexit, care a avut loc în timp ce guvernul britanic încearcă să-şi menţină strategia de retragere din UE după două săptămâni de turbulenţe, în condițiile discutării unui compromis privind obiectivele retragerii din blocul comunitar.

Dacă acordul de retragere ratificat nu stabilește o altă dată sau dacă, în conformitate cu articolul 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și de comun acord cu Regatul Unit, Consiliul European nu hotărăște în unanimitate că tratatele încetează să se aplice de la o dată ulterioară, ansamblul dreptului primar și secundar al Uniunii va înceta să se aplice Regatului Unit începând de la 30 martie 2019, ora 00:00 (ora Europei Centrale) (”data retragerii”).

În aceste condiții, părțile interesate, precum și autoritățile naționale și autoritățile UE, trebuie să se pregătească pentru cele două scenarii principale posibile:

dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni;

dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție și dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit.

În acest caz, se vorbește despre un scenariu de tipul „niciun acord” (no deal) sau „situație-limită” (cliff-edge).


Fermierii britanici nu găsesc forță de muncă

Slăbirea lirei sterline și perspective mai bune în alte state UE au făcut ca piața britanică să nu mai fie atractivă pentru forța de muncă sezonieră, scrie cotidianul The Guardian.

Ani de zile, compania de recrutare române sau engleze au furnizat fermelor din Marea Britanie culegători de fructe și alți lucrători necesari pentru strângerea recoltelor.

Bunăoară, dacă anii trecuți o agenție a ocupat circa 5.000 de poziții, în 2018 se va ajunge la maximum 3000 de poziții, în ciuda reclamelor date insistent pe Facebook.

Fermele din Marea Britanie se bazează de mult timp pe Europa de Est pentru munca sezonieră, iar în ultimii ani muncitorii proveneau mai ales din Bulgaria și România, state mai nou-intrate în UE.

Dar, din cauza Brexit, a lirei mai slabe și a întăririi altor economii europene, fermele din Marea Britanie nu mai sunt atât de interesante pentru lucrătorii sezonieri, iar agențiile de recrutare au probleme în a găsi suficienți oameni pentru a acoperi pozițiile deschise.

În iunie, asociația British Summer Fruits a anunțat că membrii săi se confruntă cu o lipsă de personal de 10-15%, iar deficitul de forță de muncă este preconizat a se adânci până la 30% în toamnă, în timp ce, potrivit unui sondaj al sindicatului fermierilor, fermele horticole din Marea Britanie au raportat o scădere cu 12,5% a forței de muncă sezoniere în 2017.

La aceasta se adaugă faptul că în România șomajul este la minime istorice, iar creșterea economică de anul trecut a fost cea mai mare din UE, situație similară și în Bulgaria.



Marea Britanie și intențiile privind relația cu UE

Marea Britanie propune o asociere vamală

cu Uniunea Europeană și vrea să continue să fie parte din unele agenții europene pentru a avea reglementări similare.

Ideea este conținută într-un document al Guvernului britanic, dat recent publicității, în care acesta își prezintă inteniile privind relația viitoare cu Uniunea Europeană, după planificata ieșire din blocul comunitar la sfârșitul lunii martie 2019.

Documentul a fost agreat de cabinetul condus de Theresa May, dar doi dintre miniștrii de frunte și-au dat ulterior demisia - secretarul de stat pentru Brexit și ministrul de externe.

Premierul are însă susținerea Partidului Conservator pentru a propune negociatorilor europeni că Marea Britanie va respecta o bună parte din standardele UE pentru a rămâne în relații strânse cu restul de 27 de state.

Prin această Carte Albă, Marea Britanie doreşte instituirea unei noi „zone de liber schimb pentru bunuri”, destinată să menţină schimburi comerciale „fără fricţiuni” cu UE.

Pentru a evita o frontieră între Republica Irlanda - parte a UE - și Irlanda de Nord - care rămâne în Regatul Unit - britanicii propun un „aranjament vamal simplificat”.

Între Marea Britanie și UE nu vor fi taxe și nici controale vamale, dar Londra vrea să își păstreze dreptul de a negocia propriile acorduri comerciale cu alte țări, asigurând că vor fi plătite taxele vamale necesare.

Dacă în sectorul bunurilor, Marea Britanie își dorește o colaborare strânsă cu UE, sectorul serviciilor ar urma să facă obiectul unui nou acord, care să-i ofere „libertatea de a-şi trasa propria cale în domeniile impotante ale economiei sale”.

Guvernul recunoaşte însă că, pentru servicii, un astfel de acord ar implica „mai multe bariere” faţă de cele existente şi va priva instituţiile financiare de „paşaportul european” care le permite să opereze liber pe continent.

În ce priveşte circulaţia persoanelor, Londra vrea să dezvolte „un nou cadru care să respecte controalele britanice la frontiere”, permiţând în acelaşi timp cetăţenilor să se deplaseze „în ţările lor respective”.

Deşi va pune capăt libertăţi de mişcare a persoanelor, Marea Britanie va încerca să asigure că turiştii vor putea călători liber şi va încerca să acomodeze politicile de imigraţie cu necesităţile mediului de afaceri.

Londra a însoţit acest plan cu propuneri privind un „parteneriat de securitate”, prin care Marea Britanie ar rămâne membră a agenţiilor Europol şi Eurojust şi ar dezvolta acorduri de „coordonare” în chestiunile de politică externă şi de apărare.

În plus, britanicii vor rămâne membri ai agențiilor care guvernează domenii puternic reglementate - precum sectorul farmaceutic sau sectorul aviatic.

De asemenea, deși Marea Britanie nu va mai face parte din Politica Agricolă Comună, va respecta regulile ce guvernează sectorul agro-alimentar din UE, pentru a asigura comerțul fără fricțiuni pe care Londra și-l dorește în relație cu restul Europei.

Prin publicarea acestui plan, Guvernul britanic speră să accelereze negocierile cu UE în perspectiva ieşirii oficiale a Marii Britanii din blocul comunitar, în martie 2019.

Negociatorul-şef al UE a reacţionat la propunerile Londrei, anunţând că va începe analiza lor şi că este „nerăbdător să negocieze cu Regatul Unit”.

(Sursa: www.euractiv.ro)Finanțarea "centrelor controlate" pentru migranţi

UE a propus recent "centre controlate" pentru migranţi, dar statele membre nu au anunțat că vor să

le înfiinţeze, deși Bruxelles-ul s-a oferit să le sprijine dacă acceptă măsura. Migranţii care încearcă să ajungă în UE prin Marea Mediterană ar urma să fie găzduiţi în "centre

controlate", unde să le fie stablit cât mai curând posibil statutul, Comisia urmând să acopere costurile operaționale și de infrastructură, precum și un sprijin financiar de 6.000 de euro/persoană.

Centrele vor fi gestionate de ţara-gazdă, cu sprijin deplin din partea UE și a agențiilor europene, și ar putea avea un caracter temporar sau ad-hoc, în funcție de locație.

Sprijinul UE va fi şi unul la nivel operațional, cu echipe formate din polițiști de frontieră europeni, experți în materie de azil, evaluatori în materie de securitate și personal care să se ocupă de returnare, și cu acoperirea tuturor costurilor aferente de la bugetul UE, ceea ce ar asigura o gestionare "rapidă, sigură și eficace", ce ar reduce riscul de deplasări secundare și ar accelera procesul de determinare a statutului persoanelor ajunse în centre.

Pentru testarea conceptului, ar putea fi lansată cât de curând posibil o fază-pilot, Comisia urmând să pună la dispoziție și un punct de contact central pentru coordonarea între statele membre.

Aceasta va fi o măsură temporară, în vigoare până la instituirea unui sistem complet dezvoltat, în contextul actualelor reforme ale sistemului european comun de azil, care vizează și realizarea de "acorduri de debarcare regionale” (în cooperare cu OIM și UNHCR și în parteneriat cu țările terțe), în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu principiul nereturnării și cu un proces responsabil post-debarcare.



Suspendarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova

Parlamentul European a aprobat

suspendarea asistenței financiare pentru Moldova, urmare a invalidării de către justiția moldovenească a alegerilor locale anticipate din Chișinău și a neglijării recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Parlamentul European condamnă cu fermitate decizia de invalidare a rezultatelor alegerilor locale de către Curtea Supremă de Justiție „pe motive dubioase și netransparente, care au subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral”, se menționează în rezoluția aprobată.

La acest subiect se va reveni, potrivit documentului aprobat de europarlamentari, abia după alegerile parlamentare preconizate pentru sfârșitul acestui an și numai după validarea alegerilor locale din Chișinău.

O altă condiție este să aibă loc „investigații concrete cu rezultate palpabile” în ceea ce privește frauda bancară de la sfârșitul anului 2014 cu urmărirea penală a celor care au furat banii poporului.

Prin documentul aprobat, Parlamentul European își exprimată solidaritatea cu miile de protestatari, dar și profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova căci, potrivit eurodeputaților, decizia justiției de a invalida alegerile a fost puternic influențată politic și reprezintă un exemplu de capturare a statului. Guvernul italian nu validează acordul

UE cu Canada Vicepremierul italian a confirmat că

majoritatea parlamentară ar putea respinge Acordul de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), ceea ce ar pune în pericol însăşi existenţa înţelegerii.

Semnat în octombrie 2016 de UE şi Canada şi aprobat în februarie 2017 de Parlamentul European, CETA trebuie să fie ratificat de parlamentul fiecăruia dintre cele 28 de state membre ale UE pentru a fi valid, deşi el a intrat în vigoare provizoriu.

Până în prezent, CETA a fost ratificat de zece state din UE.

Ministrul italian al agriculturii a anunţat că majoritatea parlamentară nu va ratifica acordul de comerţ liber cu Canada întrucât el nu protejează decât o mică parte a denumirilor de origine protejată (DOP) şi a indicaţiilor geografice protejate (IGP) ale Italiei.

Dintre statele membre UE, Italia are cele mai multe produse alimentare protejate, printre care se parmezanul Parmigiano Reggiano sau șunca Prosciutto di Parma.

În cadrul CETA, Canada a recunoscut peste 40 produse, din cele 292 înregistrate de Italia în sistemele de calitate ale UE.

SUA atacă la OMC taxele vamale impuse de UE

SUA au reclamat la Organizația Mondială

a Comerțului măsurile de retorsiune introduse de UE după ce administrația Trump a impus taxe la importurile de oțel și aluminiu.

Statele Unite au declanşat cinci litigii separate la OMC împotriva măsurilor de retorsiune pe oţel şi aluminiu ale Uniunii Europene, Canadei, Mexicului şi Turciei.

Conform regulilor OMC, măsurile de retorsiune, în valoare de 28,5 de miliarde de dolari pe exporturi americane, sunt ilegale apreciază americanii.

Aceste taxe vamale par să încalce angajamentele fiecărui membru al OMC, iar Statele Unite vor lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja interesele, ceea ce presupune și o colaborare constructivă cu partenerii comerciali pe problemele create de capacitatea în exces, masivă şi persistentă, din sectorul oţelului şi aluminiului.

Pe de altă parte, SUA consideră că taxele vamale pe care le-au impus impuse pe oţel şi aluminiu sunt în conformitate cu regulile OMC, datorită impunerii lor în virtutea unei excepţii ce ţine de securitatea naţională.

În schimb, Uniunea Europeană consideră că excepția invocată de administrația americană nu se poate aplica importurilor din UE, problemă pe care a adus-o în atenția OMC încă de când SUA și-au anunțat intenția de a impune tarifele vamale.

SUA a solicitat și o verificare din prisma securității naționale asupra situației importurilor de maşini produse în Europa.

Anunțul SUA privind impunerea unor tarife de 25% la importurile de oțel și de 10% la importurile de aluminiu a declanșat un val de represalii din partea partenerilor comerciali ai Statelor Unite și de reclamații la OMC.

Acum, Statele Unite se alătură celorlalți membri OMC care au iniţiat litigii cu privire la taxele vamale pe oţel şi aluminiu - Elveţia, Norvegia, Federaţia Rusă, Mexic, Canada, Uniunea Europeană, India şi China - doar că americanii au generat aceste divergențe.



Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

Pentru 2019-2020 se vor aloca 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru a cofinanța dezvoltarea în comun a tehnologiilor de apărare și a echipamentelor militare.

Pentru următorul buget UE pe termen lung 2021-2027 a fost propus un fond european de apărare în valoare de 13 miliarde de euro pentru finanțarea dezvoltării militare și a activităților de cercetare, în timp ce un program test de cercetare în valoare de 90 de milioane de euro pentru 2017-2019 a început deja.

Dezvoltarea produselor de apărare va fi realizată de un consorţiu format din cel puțin trei societăți stabilite în cel puțin trei state membre pentru a fi eligibile pentru finanțare prin program, în timp ce anumite produse interzise prin lege trebuie excluse de la finanțare.

Într-o rezoluție din decembrie 2017 privind politica comună de securitate și apărare, deputații europeni au salutat eforturile pentru o mai bună coordonare a cheltuielilor în materie de apărare și pentru reducerea duplicării eforturilor, reamintind că ”în comparație cu SUA, UE28 cheltuiește 40% pe apărare, dar generează numai 15% din capacitățile pe care le obțin Statele Unite, lucru care indică o problemă foarte serioasă legată de eficiență”.

Acest prim program european dedicat proiectelor industriale de apărare va spori cooperarea și va consolida competitivitatea industriei de apărare a UE.

Consolidarea integrării în domeniul apărării nu este o idee nouă. Comunitatea Europeană pentru Apărare a fost una dintre primele și cele mai ambițioase încercări

de a crea o armată europeană comună la începutul anilor 50, dar eșecul acesteia a descurajat avântul pentru o apărare comună a Europei timp de jumătate de secol.

În ultimele două decenii, mișcarea spre cooperare s-a intensificat și Pesco este cea mai recentă inițiativă de a dezvolta în comun capabilitățile militare europene.

De asemenea, pentru prima dată, proiectele de colaborare în domeniul tehnologiilor pentru apărare, ca dezvoltarea unor drone pentru supravegherea marină, pot fi cofinanțate direct de către UE.

România la summitul NATO Bucureştiul "luptă" încă de la summitul

din 2014 pentru o întărire a prezenţei aliate pe Flancul Estic, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi a implicării acestei ţări în conflictul din Estul Ucrainei.

Ori - la summitul NATO încheiat –România a obținut două lucruri majore:

un centru de comandă operațional de 3 stele, destul de complet, cu aproape 400 de ofițeri de stat major din toate țările NATO, care vor acționa împreună cu partea română.

o îmbunătățire (o upgradare) a statutului Brigăzii Multinaționale din România, ce a căpătat un statut permanent, în cadrul căreia România va avea o prezență solidă

În plus, la inițiativa și la demersul României, a fost organizată și o sesiune dedicată Mării Negre, la care au participat şi invitați din Georgia și Ucraina.

Importanţa acordată de NATO regiunii Mării Negre e subliniată şi în declaraţia finală a summitului de la Bruxelles, care a evidențiat că s-a dezvoltat și o prezență avansată adaptată în regiunea Mării Negre.

De asemenea, referitor la brigada multinațională-cadru pentru instruirea trupelor terestre ale aliaților, s-a apreciat că aceasta este constituită și că, în prezent, se lucrează în continuare la dezvoltarea capacității acesteia

de a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a Alianței.

O serie de măsuri aeriene și maritime pentru regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței și activității maritime a NATO în Marea Neagră, timp în care țara noastră rămâne un actor activ în regiune și un avocat al apropierii Georgiei și Ucrainei de structurile euro-atlantice.

Pe ansamblu, însă, Marea Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui Summit, inclusiv prin menționarea sa repetată în documentele și deciziile aliate.

S-a subliniat și faptul că că România se numără printre statele care au ajuns la 2% alocare din PIB pentru apărare (în fapt 1,81 %), încă de anul trecut (în timp ce SUA alocă peste 4%), în timp ce alți aliați au și azi bugete sub 1% din PIB pentru apărare, lucru nefiresc în condițiile discuțiilor despre burden sharing, adică împărțirea sarcinilor sau a contribuțiilor.

De asemenea, în urma unui angajament decis în CSAT, România va crește numărul de personal în Afganistan, de la circa 770 în prezent la peste 950 anul viitor, convinsă fiind că rolul NATO nu este doar de a primi securitate, ci și despre a da securitate.



50 de ani de Uniune Vamală în cel mai mare bloc comercial din lume

Uniunea vamală a UE, una dintre cele

mai importante realizări ale blocului comunitar, şi-a sărbătorit a 50-a aniversare.

Ea este rezultatul acordurilor de referinţă de după război care au deschis calea spre integrarea europeană, uniunea vamală intrând în vigoare în anul 1968.

Prin eliminarea tarifelor vamale pentru comerţul cu mărfuri în cadrul UE, uniunea vamală a marcat primul pas decisiv către crearea celui mai mare bloc comercial din lume, cele 28 de administraţii vamale ale UE acţionând ca şi cum ar fi o singură entitate.

În ultimii 50 de ani, uniunea vamală a devenit o piatră de temelie pentru piaţa unică, prin menţinerea unor frontiere sigure ale UE şi prin protejarea cetăţenilor împotriva mărfurilor interzise şi periculoase, ca armele şi drogurile.

De asemenea, ea facilitează o proporţie din ce în ce mai mare a comerţului mondial - autorităţile vamale din UE au gestionat 16% din comerţul mondial în 2017.

La 1 iulie 2018, exact la 50 ani de la înfiinţarea uniunii vamale, Comisia a organizat evenimente în aeroporturi şi şcoli din întreaga UE în scopul sensibilizării cu privire la această realizare extraordinară.

Uniunea vamală reprezintă o realizare unică, ce permite europenilor să profite pe deplin de beneficiile pieţei interne, menţinând fluxurile comerciale şi siguranţa consumatorilor.

Uniunea a fost iniţial prevăzută în Tratatul de la Roma şi, în 1968, a eliminat taxele vamale percepute la frontierele dintre membrii Comunităţii Europene.

În prezent, ea este o zonă comercială unică în care toate mărfurile pot circula liber, indiferent dacă sunt produse în UE sau în afara graniţelor sale.

Taxele pe mărfurile provenite din afara UE sunt, în general, plătite atunci când acestea intră pentru prima oară în UE.

În acest mod, autorităţile vamale asigură plata taxelor respective şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii şi ale statelor membre.

De asemenea, autorităţile vamale împiedică intrarea în Uniune a produselor care prezintă un risc pentru siguranţa sau sănătatea cetăţenilor UE.

Ele opresc mărfurile care au fost traficate şi care fac obiectul contrabandei sau care prezintă un pericol pentru mediu şi pentru patrimoniul cultural european sau mărfurile care subminează interesele financiare ale UE şi ale statelor sale membre.

Pentru a asigura buna funcţionare a zonei vamale unice, statele membre ale UE utilizează un set comun de norme - Codul vamal al Uniunii, care stă la baza acesteia.

Prin utilizarea acestui cod, actualizat în 2013 şi aplicat începând cu 2016, statele membre ale UE se bazează pe aceleaşi norme şi proceduri pentru gestionarea importului, exportului şi tranzitului mărfurilor.

Acest lucru stimulează concurenţa şi comerţul, îmbunătăţeşte eficienţa, creşte calitatea şi reduce preţurile pentru consumatori.

Autorităţile vamale naţionale din toate statele membre ale UE sunt responsabile în primul rând cu operaţiunile zilnice extinse ale uniunii vamale şi cooperează între ele şi cu Comisia pentru asigurarea funcţionării acesteia.

În acelaşi timp, este esenţială o cooperare internaţională mai largă pentru a proteja interesele cetăţenilor europeni şi ale întreprinderilor europene la nivel mondial.

În acest sens, UE a semnat peste 50 de acorduri internaţionale care prevăd cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă cu 80 ţări din afara UE pentru a sprijini controalele şi asigurarea respectării legii şi pentru a simplifica şi a armoniza procedurile vamale, care, la rândul lor, reduc sarcina administrativă şi costurile pentru întreprinderile europene.

Recent, Comisia a propus în următorul buget al UE un angajament financiar de 950 de milioane de euro pentru programele vamale.

Aceste fonduri ar trebui să susţină creşterea cooperării şi a schimbului de date între autorităţile vamale, precum şi sprijinirea şi formarea lucrătorilor vamali în activitatea lor.

De asemenea, în planurile de buget al UE a fost inclus un nou fond de 1,3 miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze, să întreţină şi să înlocuiască echipamente vamale de ultimă generaţie

(Sursa: www.agerpres.ro)


Adoptarea propunerii Comsiei de revizuire a regulilor privind

fondurile europene

Propunerea Comisiei Europene de revizuire a regulilor în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, recent adoptată de Parlamentul European, are ca scop reducerea la jumătate a numărului de reglementări actuale, în paralel cu simplificarea și clarificarea acestora în vederea aplicării la toate nivelele.

În termeni practici, acest lucru va avea ca

rezultat o mai mare flexibilitate, mai puține formalități, precum și facilitarea sinergiilor cu Planul Juncker.

Simplificarea regulilor referitoare la obținerea de fonduri europene a fost o prioritate pentru perioada actuală de programare, 2014 – 2020, cât și în ceea ce privește politica de coeziune post-2020.

Obiectivul Comisiei - prin această propunere – este de a veni în sprijinul autorităților locale și a beneficiarilor de fonduri, în special al IMM-urilor.

Principalele schimbări ale regulilor, ce intră în vigoare în luna iulie, se referă la:

creșterea oportunităților de combinare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul principal al Planului Juncker, cu fondurile politicii de coeziune - nu va mai fi nevoie de cofinanțare națională, când acestea din urmă vor fi investite într-un proiect cu sprijin FEIS și va fi posibilă acoperirea primei tranșe de capital de risc;

reducerea formalităților de îndeplinit de beneficiarii de fonduri - aceștia vor putea obține mult mai ușor rambursarea cheltuielilor din partea UE.

Astfel, beneficiarii și autoritățile de management se vor concentra pe rezultatele ce urmează a fi obținute și mai puțin pe obținerea și verificarea documentelor financiare.

Principiul "auditului unic" va fi extins, iar Comisia se va putea baza mai mult pe evaluările realizate de partenerii internaționali și de statele membre.

În plus, regulile revizuite vor permite statelor membre să finanțeze mai ușor proiecte ce vizează integrarea migranților, prin intermediul alocărilor pentru politica de coeziune 2014-2020, precum și să combată în mod eficient fraudele.


12.000 de obiective de investiții finanțate

12.238 de obiective de investiţii, în valoare totală de 47 de miliarde de lei, au primit finanţare,

până la data de 15 iulie 2018, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (etapele I şi II), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Dintre acestea, 4.360 sunt proiecte de reabilitare şi modernizare de drumuri, 1.543 sunt sisteme de alimentare cu apă, 1.095 sisteme de canalizare, 297 proiecte integrate de alimentare cu apă şi canalizare, 619 poduri şi podeţe, 3.381 de creşe, grădiniţe şi unităţi de învăţământ (școli primare, școli gimnaziale și licee), precum şi 594 de unităţi sanitare.

Celelalte proiecte vizează obiective culturale, instituții publice, sisteme de iluminat public stradal, infrastructură turistică etc

PNDL este un program multianual de finanțare, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ce are ca obiectiv general echiparea unităților administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României.

Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL, unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, respectiv comunele, municipiile și orașele, inclusiv pentru satele componente ale acestora, județele, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

(Sursă: www.mdrap.ro)


Finanțări pentru parcurile tehnologice și științifice

Asocierile formate din instituțiile de

învăţământ superior acreditate și / sau unitățile de cercetare-dezvoltare și regiile autonome, companiile naționale, societățile comerciale, administrația publică locală, asociațiile patronale sau profesionale, persoanele fizice, investitorii români sau străini pot depune proiecte pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor tehnologice și științifice și achiziționarea de servicii de transfer tehnologic specifice.

Proiectele pot fi depuse pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 - 2020, PI 1.1, Operațiunea B - Sprijinirea parcurilor tehnologice științifice.

Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75 000 euro și maximum valoarea alocării regionale pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte (între 6,5 - 9,8 milioane euro) - pentru componenta de ajutor de stat și de minimum 75.000 euro și și maximum de 200.000 euro - pentru componenta de minimis.

Proiectele pot fi depuse începând cu august 2018 iar apelul de proiecte este unul non-competitiv, cu o alocare de 55,99 milioane euro.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Dezvoltarea activităţilor de comercializare a

produselor şi serviciilor de piaţă Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț

și Antreprenoriat a aprobat Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă (Programul Comerț și Servicii 2018).

Intreprinderile care activează în domeniul comerțului sau serviciilor pot accesa până la 250.000 lei pentru achiziţionarea de echipamente IT, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu / fără printer pentru etichetare și aparate de marcat electronice fiscale, echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, electro şi motostivuitoare.

De asemenea, se finanțează investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri pentru activităţile de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă.

Se pot achiziționa și bunuri precum mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G, respectiv a vehiculelor de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.

Se susțin financiar și certificarea unui sistem de management al calităţii / mediului / sănătăţii şi securităţii ocupaţionale / siguranţei alimentelor, pagini web pentru prezentarea activităţii, a produselor sau serviciilor promovate, achiziţionarea de instalaţii / echipamente pentru obținerea de economii de energie, cât şi sisteme care utilizează surse regenerabile / alternative de energie, cât și instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de comerţ / servicii.

Sunt eligibile și cheltuieli cu participarea la cursuri de instruire pentru formare / calificare profesională / specializare / perfecţionare profesională, comisionul de garantare, consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului și cu achiziţionarea de spaţii comerciale de comerţ sau prestări servicii legate de activităţile codului CAEN pe care se accesează Programul.


62 de milioane de euro pentru fermele

mici și tinerii fermieri

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Fondurile totale prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt în valoare de 62,5 milioane de euro.

Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare decât alocarea disponibilă, s-au stabilit praguri de calitate lunare, pentru a se putea finanța cele mai bune proiecte.

Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro, iar primul prag de calitate lunar (aferent lunii august 2018) este de 90 de puncte, care va scădea treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, cu încadrare în alocarea bugetară.

Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3 pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din teritoriul ITI – Delta Dunării.

Pragul de calitate pentru prima etapă este de 55 de puncte, ceva scădea până la pragul minim de 15 puncte.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

(Sursa: www.afir.info)


Apeluri de proiecte de interes pentru companiile private

În ultima perioadă, au fost deschise o

serie de apeluri pentru companiile private, iar altele vor fi lansate în perioada următoare.

POCU 3.8 – "România Profesională – Întreprinderi competitive” – apel deschis (30

Iulie – 31 Octombrie 2018) Se finanţează - training, coaching,

seminarii, workshop-uri, conferinţe, prelegeri, etc pentru manageri şi personal HR din companii mari.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului - 500.000 euro, dintre care 50% nerambursabil (nu mai mult de 250.000 euro).

Aplicanţi eligibili - companii mari cu activitate în domeniile prioritare.

Rezultate așteptate - număr crescut de angajați care beneficiază de instrumente, metode, practici standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI.

Apelul este dedicat regiunilor mai puțin dezvoltate (Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia), regiunea București-Ilfov fiind exceptată.

Este vizat și teritoriul ITI Delta Dunării - arealul de 38 de unități administrativ-teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța, în zonele prioritare ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.

POCU 3.12 - „Inovare prin formare” Se finanţează - formare profesională /

recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pentru angajaţii direct productivi, dezvoltare de planuri / programe de învăţare la locul de muncă.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului - 500.000 euro, dintre care între 50%-95% nerambursabil, în funcţie de anumite activităţi.

Aplicanţi eligibili - companii mari cu activitate în domeniile prioritare.

POCU 3.12 – "Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe / competenţe / aptitudini pentru

angajaţi” Se finanţează - formare profesională /

recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pentru angajaţi ai companiilor din sectoare prioritare, campanii de conştientizare, programe de învăţare la locul de muncă.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului - 1.000.000 euro, dintre care între 85%-100% nerambursabil, în funcţie de tipul aplicantului.

Aplicanţi eligibili - patronate, asociaţii de întreprinderi, camere de comerţ şi industrie, în parteneriat cu furnizori de formare profesională / sindicate.

Nivel de implementare - Exclusiv regiunile mai puţin dezvoltate (Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia), Bucureşti-Ilfov fiind exceptată.

POCU 6.2 - „Dezvoltarea serviciilor de educaţie antepreşcolară”

Se finanţează – înfiinţarea / funcţionarea de creşe / grupe de creşă, campanii de conştientizare, informare şi consiliere/educaţie a părinţilor, sprijin financiar, dezvoltarea de personal didactic, dezvoltare de noi materiale de învăţare, bune practici pentru antepreşcolari şi părinţii / tutorii acestora şi personalul didactic.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului - aprox. 700 mii euro (Bucureşti-Ilfov) şi 539 mii euro (celelalte regiuni), dintre care între 85%-100% nerambursabil, în funcţie de tipul aplicantului.

Aplicanţi eligibili - instituţii de învăţământ (ISCED 0), ONG-uri, furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară, APL, sindicate.

Schema de ajutor de stat H.G. nr. 807/2014 Se finanţează - costurile fără TVA,

aferente realizării/achiziţionării de active corporale (construcţii, instalaţii tehnice, masini/echipamente etc.) şi necorporale (brevete, licenţe etc.) şi cheltuieli legate de închirierea construcţiilor.

Valoare proiect – minim 13,5 milioane de lei, dintre care: între 10%-50% nerambursabili, în funcţie de regiunea de implementare a proiectului.

Aplicanţi eligibili - întreprinderile (mari şi IMM-uri), care au activitate, sau start-up-uri.

POC 221 - „Sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de

clustere” Se finanţează - dezvoltarea de produse

/ servicii / aplicaţii TIC inovative prin investiţii în active corporale şi necorporale, cercetare industrială / dezvoltare experimentală, inovare de proces şi organizaţională.

Valoare proiect - între 500 mii euro–2,5 milioane de euro, dintre care între 20%-100% nerambursabili în funcţie de activităţi, dimensiune companie, regiune implementare.

Aplicanţi eligibili - Întreprinderi (micro / mici / mijlocii) cu activitate în domeniul TIC sau în cadrul clusterelor centrate pe TIC; consorţii de întreprinderi din domeniul TIC.



Susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

A devenit deja activă aplicația pentru

Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului urmărește, prin organizarea, pe durata a trei zile a unui târg naţional pentru artizanat şi meşteşuguri, susţinerea micilor artizani și meşteşugari în promovarea produselor proprii, conservarea şi stimularea promovării la scară largă a tradiţiilor autohtone prin câştigarea de pieţe externe noi pentru acest tip de produse şi servicii, stimularea cererii interne de servicii şi produse, care presupun un grad important de prelucrare manuală, creşterea vizibilităţii pe piaţă atât a meşteşugarilor, cât şi a produselor şi serviciilor furnizate de aceştia, îmbunătăţirea accesului meşteşugarilor la informaţii de piaţă şi facilitarea valorificării acestor informaţii, dezvoltarea contactelor de afaceri şi stabilirea unor legături parteneriale și promovarea serviciilor şi produselor realizate apelându-se la tehnologii tradiţionale şi având o componentă de prelucrare manuală semnificativă.

Programul se adresează persoanelor fizice și IMM care au ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor care

păstrează specificul execuţiei manuale şi artizanale, prestarea serviciilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual sau au ca scop promovarea meşteşugurilor, a meseriilor, a produselor şi a serviciilor cu specific tradiţional.

Aplicanților selectați, în ordinea înscrierii,

până la epuizarea fondurilor alocate Programului, de 890.000 lei, li se asigură participarea gratuită la târg, cheltuielile de transport pentru beneficiari şi pentru produsele acestora, în valoare maximă de 2.000 lei, precum şi cheltuielile de cazare a beneficiarilor, în valoarede maximum 1.600 lei / beneficiar pentru maxim patru nopţi de cazare, dar nu mai mult de 200 lei / noapte / persoană.

Perioada Târgului Național pentru artizanat şi meşteşuguri este 28-30 septembrie 2018, la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti".

(Sursa: www.imm.gov.ro)

Promovarea participării mediului de afaceri în strategiile regionale de inovare

Comisia Europeană și-a dat acordul asupra continuării inițiativei de asistență având ca scop

îmbunătățirea sistemelor regionale de inovare în regiunile cu venituri mici și creștere scăzută din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Grecia, Italia, Portugalia, Spania și Croația.

Ea este coordonată de Centrul comun de cercetare și sprijină regiunile în găsirea de soluții la obstacolele din calea inovării, precum lipsa interacțiunii între mediul de afaceri local și cel academic.

De asemenea, inițiativa se va axa în mod special pe promovarea unei mai mari implicări a partenerilor de afaceri și a antreprenorilor în elaborarea și punerea în practică a strategiilor regionale de inovare, așa-numitele strategii de specializare inteligentă.

Demersul de asistență pentru regiunile rămase în urmă face parte din angajamentul mai larg de a sprijini statele membre în utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru a inova, precum și pentru a se dezvolta și pregăti pentru viitor.

Dezvoltată în comun cu Parlamentul European și implementată în perioada 2014-2016, inițiativa de asistență a fost reînnoită pentru încă doi ani, în scopul sprijinirii regiunilor să se pregătească pentru investiții eficiente în domeniul cercetării-inovării în cadrul următorului buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Ea se adaugă altor inițiative, precum „Calea către excelență", care oferă sprijin regiunilor în a identifica resursele UE adecvate pentru finanțarea de proiecte inovatoare, precum și pentru găsirea de regiuni-partenere cu atuuri similar pentru a forma adevărate centre de inovare.

Inițiativa dispune de 3 milioane de euro pentru 2018-2019 din partea Parlamentului European, iar regiunile își pot exprima interesul de a participa prin intermediul Platformei pentru specializare inteligentă.



Tabere pentru sinistrați

Primele tabere pentru sinistraţi din cele câteva zeci pe care România le va achiziţiona cu fonduri europene au ajuns deja în ţară.

Este vorba de tabere de sinistraţi pentru 8.000 de persoane, achiziționate pe fonduri europene, care vor fi localizate în fiecare județ.

Au început să sosească. În fiecare judeţ vor fi localizate", a spus şeful DSU, întrebat de jurnalişti care este stadiul acestui proiect.

Taberele sunt destinate atât pentru acoperirea nevoilor interne, în cazul producerii unor dezastre, dar şi în cazul unor mişcări masive de migranţi din afara graniţelor.

Ele sunt facilităţi containerizate care asigură atât cazarea persoanelor sinistrate, cât şi facilităţi de asigurare a hrănirii pe o perioadă de ordinul săptămânilor pentru minimum 200 de persoane.

Acesta este un concept pe care România l-a pus la punct relativ recent şi care face parte dintr-un proiect cu finanţare europeană, urmând să se beneficieze de 36 de astfel de facilităţi la nivel naţional.

Se are în vedere și faptul că, până în 2020, România trebuie să aibă capacitatea de a gestiona mişcări necontrolate ale populaţiei de ordinul miilor de persoane, în tabere de sinistraţi distribuite pe întreg teritoriul, mai ales în punctele de intrare majoră, respectiv zona Banatului şi a Dobrogei.


Schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică

Reprezentanții Guvernului României au

participat, în perioada 19-21 iulie, la Ischia Global Film&Music Fest, unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa, care reunește nume de prim-plan din industria internaţională a filmului – producători, regizori, scenariști, actori și specialiști din domeniul cinematografiei.

Participarea a vizat promovarea pachetului de facilități destinate sprijinirii realizării de co-producții în industria cinematografică românească.

În cadrul sesiunii de dezbateri cu titlul “Focus on Romania”, s-a subliniat angajamentul de a sprijini realizarea co-producțiilor de film și de a susține industria cinematografică.

În acest fel, țara noastră poate deveni una dintre principalele destinații pentru realizarea co-producțiilor internaționale, punând în valoare atât talentul și expertiza lucrătorilor din acest domeniu, precum și frumusețea meleagurilor românești.

S-a prezentat producătorilor și reprezentanților marilor studiouri de producție cinematografică schema de ajutor de stat adoptată de Guvern, prin care se stimulează producția de filme prin încurajarea inițiativei private în domeniul creării, finanțării, producției și distribuției de filme românești sau de filme realizate cu participare românească.

S-a precizat că prin schema de ajutor de stat destinată industriei cinematografice, România devine cea una dintre cele mai atractive destinaţii din Europa pentru coproducția de filme, fiind vorba de unul din cele mai competitive ajutoare din partea statului din Europa.

Schema de ajutor cuprinde alocări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile, procent ce poate crește cu până la 45%, atunci când se îndeplineşte condiţia promovării unei zone geografice, a unui oraș sau a României în cadrul aceleași producții cinematografice.

De asemenea, cu acest prilej, au avut loc contacte și întrevederi cu nume cunoscute din industria de film, producători și reprezentanți ai marilor studiouri internaționale de producție, cărora le-a fost adresată invitația de a investi și a valorifica oportunitățile pe care le oferă industria cinematografică locală.

Informații suplimentare: Schema de ajutor de stat are caracter

multianual și se derulează până la data de 31 decembrie 2020, acoperind maxim 45% din cheltuielile eligibile pentru producția de film efectuate pe teritoriul României.

Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2018-2020, iar bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei (echivalentul a aproximativ 50 milioane euro).

Bugetul maxim total este de 698 milioane lei, echivalentul a 150 milioane euro, iar ajutorul de stat acordat constă în:

Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și/sau servicii ocazionate de dezvoltarea proiectelor de film;

Alocări financiare nerambursabile în cuatum de 10% peste alocarea de bază, cu condiția promovării unei zone geografice, a unui oraș sau a României în cadrul aceleași producții cinematografice.

(Sursa: www.gov.ro)


Secretariatul Strategiei UE a Regiunii Dunării

La reuniunea comună a Comitetului de

Monitorizare a Programului Transnațional Dunărea și a coordonatorilor naționali din statele membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizată la Split (Croația), a fost adoptată decizia privind aprobarea proiectului pentru reînființarea Secretariatului SUERD, care va fi asigurat de către România și Austria.

În calitate de state co-inițiatoare ale Strategiei Dunarii, România și Austria au realizat un parteneriat pentru găzduirea Secretariatului pentru o durată de 3 ani.

Astfel, începând cu luna septembrie 2018, la București și Viena urmează a fi deschise două birouri ale acestei structuri, găzduite de către MDRAP și de Primăria Viena.

Bugetul propus al proiectului este de aproximativ 3,9 milioane de euro, iar România beneficiază de 1,4 milioane de euro.

Secretariatul SUERD va susține viitoarele președinții SUERD în procesul de revizuire și implementare a Planului de Acțiune al Strategiei pentru următoarea decadă.

În colaborare cu Secretariatul, viitoarea Presedinție SUERD a României va promova transpunerea în practică a proiectelor strategice comune între statele membre și va urmări realizarea obiectivelor stabilite pentru valorificarea potențialului Dunării, asigurarea dezvoltării economice și a coeziunii teritoriale în această macroregiune.

(Sursa: MDRAP)

Statistică privind inovația în întreprinderi

Institutul Național de Statistică a publicat

datele statistice cu privire la inovația în întreprinderi în perioada 2014-2016.

Conform acestora, în perioada 2014-2016, ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 2,6% comparativ cu perioada 2012-2014, deși, în aceeași perioadă, finanțarea publică a întreprinderilor publice și ponderea întreprinderilor cu acorduri de cooperare pentru realizarea activităţilor inovatoare au crescut cu 17,6%, respectiv cu 2,5%.

De asemenea, s-a înregistrat mai puțină inovaţie în sectorul industriei şi în cel al serviciilor, întreprinderile mari fiind mai inovatoare decât întreprinderile mici și mijlocii.

Cele mai inovatoare activități economice au fost: activitatea de servicii în tehnologia informației 25,1% și fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice 24,2%, „codașele” clasamentului fiind extracția petrolului brut și a gazelor naturale, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice și industria metalurgică, fiecare atingând un procent de 14,3%.

De asemenea, se pare că cele mai multe IMM-uri inovatoare s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est (16,3%) şi cele mai puţine în Regiunea Sud-Vest Oltenia (3,2%), mai mult de jumătate din întreprinderile inovatoare de produse (bunuri) și procese dezvoltând inovaţiile în propria întreprindere.


Programul EMPRETEC devine

activ Aplicația pentru Programul UNCTAD /

EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM, gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a devenit activă, adresându-se antreprenorilor existenţi sau potenţiali, precum şi top managerilor, inclusiv specialiştilor din organizaţii publice sau private presupuşi a se comporta de o manieră antreprenorială sau managerială.

UNCTAD / EMPRETEC oferă întreprinzătorilor instruire şi asistenţă tehnică, precum şi un cadru instituţional pentru dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale şi creşterea competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională a IMM, printr-un buget pe 2018 de 504.000 lei, destinat unui minimum 100 de beneficiari - persoane fizice, finanțând workshop-uri în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi cu aplicabilitate practică, necesare începerii şi dezvoltării unei afaceri.

Programul îşi propune identificarea întreprinzătorilor de succe, dezvoltarea

competenţelor personale antreprenoriale şi a capacităţii manageriale, dezvoltarea comportamentului antreprenorial cu scopul creării de noi afaceri cu caracter inovativ, dezvoltarea metodelor moderne de afaceri precum și generarea de idei noi de afaceri și de produse no și mobilizarea resurselor antreprenoriale româneşti şi întărirea dinamismului antreprenorial al IMM din România, încurajarea schimbului de experienţă şi a dezvoltării relaţiilor pe plan local, dar şi la nivel internaţional, dezvoltarea capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii de a elabora şi implementa strategii de afaceri competitive, sprijinirea IMM pentru extinderea pieţelor de desfacere şi creşterea exporturilor și dezvoltarea contactelor şi reţelelor de afaceri în afara României şi iniţierea de cooperări transfrontaliere.

România este prima ţară din Europa în care se implementează acest Program, iar M MACA s-a implicat în calitate de partener al UNCTAD şi finanţator în conformitate cu INTEROFFICE MEMORANDUM/12.09.2014, transmis de UNCTAD – Geneva.

(Sursa: www.imm.gov.ro)


12 miliarde de euro – subvenţii primite de la UE în ultimii 10 ani

Sumele gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au crescut an de an, de la 6 milioane de euro în 2007 la peste 1,6 miliarde de euro în prezent, odată cu creșterea complexității formelor de sprijin ( de la 10 scheme de finanţare, la aproape 100), ceea ce implică nu mai puţin 2,5 milioane de operaţiuni pe fluxul de autorizare într-un singur an - susţine Adrian PINTEA, directorul general într-un interviu, din care spicuim o serie de pasaje semnificative:

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) s-a înfiinţat în 2004, dar din 2005 a devenit funcţională. Un început greu pentru toată lumea, pentru că atunci se pregăteau bazele de date, se adunau toţi fermierii din ţară, au urmat angajări, fiind o instituţie nouă, iar undeva în 2006 a început și plata anumitor forme de sprijin, dar strict din bugetul naţional. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (UE) au început noile forme de sprijin şi astăzi APIA a devenit, un mamut, care gestionează sume foarte mari, plus un număr mare de salariaţi - 4.859 de funcţii la nivelul întregii ţări, în 42 de centre judeţene și 266 de centre locale, care acoperă toate unităţile administrativ-teritoriale ale ţării (fiecare centru judeţean are între 6 şi 8 centre locale), funcţie de mărimea judeţului, de numărul de exploataţii şi de fermieri.

Revenind la bani, la plăţi, sumele rambursate de Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anii financiari 2007 - 2018 se ridică undeva la 12,29 de miliarde de euro. Dacă în anul 2007 vorbeam de vreo 6 milioane de euro annual, în 2018 s-a ajuns la peste 1,6 miliarde de euro (sume care deja au fost rambursate). Este de precizat că în fiecare an procentul de absorbţie pentru toţi anii financiari a fost aproximativ de 96%. Vorbim de exerciţiul financiar anterior 2007 - 2015, pe vechea Politică Agricolă Comună (PAC), căci pentru 2016 - 2018, pe noua perioadă de programare, procentul de absorbţie este de 91 - 92% (strict sume deja rambursate de Comisie), dar tendinţa este ca în anual gradul de absorbţie să atingă 100%

Agenţia gestionează în prezent o multitudine de forme de sprijin care sunt destinate fermierilor români, finanţate atât din bugetul UE cât şi de la bugetul national, APIA fiind singura instituţie care gestionează FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), în care sunt incluse plăţile directe, măsurile de piaţă, cele de promovare a produselor agricole, iar din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR) se implementează o serie de măsuri care sunt delegate prin PNDR pe noul exerciţiul financiar 2014-2020. Binenţeles, sunt incluse şi cele din Bugetul Naţional, acele plăţi compensatorii sau complementare, aşa cum se numeau în exerciţiul anterior, iar acum poartă denumirea de Ajutoare Naţionale Tranzitorii şi de Stat.

Dacă în 2007 s-a demarat cu până în 10 scheme de sprijin, de plată, care s-au acordat fermierilor, astăzi, cu toate măsurile şi sub-măsurile, de ajunge la peste 100, iar lucrul acesta sigur că a îngreunat activitateachiar dacă APIA are cea mai performantă şi mai complexă bază de date şi un sistem informatic de o complexitate ridicată, în condiţiile în care într-un an se fac peste 2,5 milioane de operaţiuni, pe tot fluxul de autorizare. Chiar dacă, după ce s-a depus o cerere, fermierul mai are de parcurs o grămadă de pași până îşi primeşte banii (…).

Plafonul alocat României, aşa cum este prevăzut în regulamentul Comisiei Europene (CE), este 1,912 miliarde de euro pentru campania 2018. În 2017 a fost 1,801 miliarde de euro, iar în ceea ce priveşte campania din 2019 alocarea financiară pentru plăţile directe va fi de 1,903 miliarde de euro, însă CE poate veni cu o suplimentare aşa cum s-a întâmplat şi în cazul campaniei 2018. Începând cu 2007, în fiecare an şi până în prezent, s-a observat o creştere a plafonului acordat României. Cu siguranţă şi anul acesta ne vom închide cu o absorbţie de 96% - 97% pe anul 2017.

În ceea ce priveşte Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2018, în perioada de depunere 1 martie - 15 mai, la nivelul Agenţiei s-a depus un număr de 867.067 de cereri pentru o suprafaţă de 9,64 milioane hectare. Un fermier înseamnă o cerere. Fiecare poate avea de la 5 scheme până la 100 de scheme.

Un lucru bun care s-a observat de la an la an a fost o creştere a suprafeţei pentru care se solicită sprijin. De exemplu, faţă de


campania 2017, suprafaţa solicitată în 2018 a crescut cu aproximativ 100.000 de hectare, ceea ce demonstrează că exploataţiile s-au unit, fermierii conştientizând importanţa majoră a asocierii în vederea consolidării pe piaţă.

Lucrul acesta a fost îmbucurător pentru că APIA are o strategie, prin care toţi acei fermieri din baza de date primesc invitaţie acasă să se prezinte la data, ora stabilită la centrul local, la cele 266 locale, respectiv 42 centre judeţene să îşi depună cererea de plată.

În accepţiunea APIA există două categorii de fermieri: fermierul mic, care deţine între 1 şi 50 de hectare, iar aceştia depun toţi la cele 266 de centre locale, şi fermierul mare, care deţine peste 50 de hectare (care pot depune cererile la cele 42 de centre judeţene). Un lucru bun este că în invitaţia transmisă fermierilor este trecut funcţionarul care răspunde de fermier din momentul în care a intrat pe uşă şi a depus cererea până când are banii în cont. Un funcţionar răspunde de o unitate administrativ-teritorială, două sau trei, în funcţie de numărul de fermieri, de numărul de cereri care există pe centrul local respectiv şi bineînţeles se ţine cont şi de încărcătura pe fiecare funcţionar, de gradul de complexitate al cererilor. O cerere poate să aibă doar SAPS, iar o alta să fie un dosar cu mult mai multe scheme de sprijin. Acest lucru fiind spus fermierilor, ca şi cu picătura chinezească, toţi fermierii au încercat şi au venit la data şi ora stabilită.

APIA lucrează cu peste un milion de oameni, fermieri care îţi calcă pragul şi automat, de la cel cu 4 clase, până la cel cu studii superioare, iar tu, angajat APIA, trebuie să te cobori la nivelul fiecăruia să îi explici, să-l ajuţi, ca să beneficieze de aceste forme de sprijin. Astfel, pe parcursul celor mai bine de 10 ani de când APIA derulează forme de sprijin pentru fermierii români, se observă o creştere a suprafeţei şi o scădere a numărului de fermieri care depun cererea unică de plată la APIA. De exemplu, în 2017 faţă de 2016 s-a observat o creştere a suprafeţei cu 200.000 hectare, iar în 2018 faţă de 2017, cu 100.000 de hectare, în timp ce numărul fermierilor s-a diminuat. Dacă în 2017 au fost 901.000 fermieri care au depus cereri, anul acesta sunt 867.000 de fermieri. Acesta este trendul. Plus că ne apropiem şi de suprafaţa de referinţă pe care a avut-o România la intrarea în UE. Fiind suprafaţă mare, aproape de cea de referinţa dată, automat altfel pot fi şi negocierile pentru viitorul PAC (…).

Topul primilor beneficiari de subvenţii, în 2017, sunt SC Agricost, la Brăila, cu o 51,5 milioane de lei, Avicola Buzău din judeţul Buzău, cu 31,9 milioane de lei, SC Tebu

Consult Invest din Brăila, cu subvenţii de 28,6 milioane de lei, Agricola Internaţional la Bacău, cu 23,01 milioane de lei, şi SC Intercereal Ialomiţa cu 21,96 milioane de lei (…).

Politica antifraudă implementată de APIA are în vedere respectarea obligaţiei asumate de România cu privire la buna gestionare a intereselor financiare ale Uniunii Europene şi constă în obligaţia întregului personal al APIA de a aplica şi de a verifica toate operaţiunile administrative, tehnice, economice, juridice, conform procedurilor de lucru aprobate şi auditate de CE. Conform legii, în scopul identificării de nereguli, fraude şi alte activităţi ilicite apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, APIA cooperează cu DLAF - Departamentul de luptă antifraudă, care are calitatea de instituţie naţională de contact cu OLAF, şi asigură protecţia intereselor financiare ale UE în România. Categoric cooperăm şi cu alte instituţii naţionale şi internaţionale de profil, iar în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, rezultatul verificărilor se transmite către DLAF sau DNA pentru verificări specifice, iar în cazul identificării unor posibile situaţii de incompatibilitate, acestea se transmit către Agenţia Naţională de Integritate.

Astfel, în anii 2017 şi 2018 până în prezent, în cadrul APIA, prin direcţia de resort, respectiv Direcţia Antifraudă şi Control Intern, au fost înregistrate un număr de 410 sesizări provenite fie din interiorul, fie din exteriorul Agenţiei, sesizări transmise atât de către alte instituţii de control ale statului, respectiv DNA, OLAF, DLAF, MAI/IPJ, sau anumite persoane fizice şi juridice, precum şi de la centrele judeţene şi direcţiile de specialitate din cadrul APIA, sau alte instituţii ale statului cum ar fi MADR, Secretariatul General al Guvernului sau AFIR. Din cele 410 sesizări, în urma verificărilor efectuate, APIA a transmis către DLAF un număr de 39 de sesizări, respectiv note de control rezultate în urma verificărilor, cu referire la nereguli şi indicii de fraudă, unde este posibil să fie implicaţi şi angajaţi ai APIA. De asemenea, 47 de note de control detaliate, însoţite de anexe în baza cărora sunt fundamentate aspectele menţionate, au fost înaintate către Direcţia Naţională Anticorupţie, cinci note de control au fost transmise către ANI, patru note au fost înaintate Comisiei de disciplină din cadrul APIA aparat central, iar 13 note de control au mers către Comisia de disciplină din Centrele Judeţene ale APIA (…).

Comisia spune că toate plăţile trebuie să se facă până la data de 30 iunie, dar cu siguranţă nu sută la sută, dar dacă, ca şi stat membru, ajungi până la data de 30 iunie la un procent de 95% plată făcută, atunci se merge şi


în continuare fără nicio penalizare. Se lucrează la foc continuu. În prezent e autorizat la plată un procent de 96,39% şi s-a depăşit 95% procentul plătit. Categoric şi în iulie mergem fără penalizare, dar să nu se gândească fermierul că el va fi penalizat. Nu. În momentul în care transmiţi o declaraţie de cheltuieli, să spunem de 100 de lei, CE îţi rambursează 95 de lei, dar dacă ai depăşit 95% plată făcută, CE îţi va rambursa tot 100 de lei.

Acum se finalizează campania 2017

pentru că întotdeauna cele mai grele dosare sunt ultimele. Fie au avut nereguli sau anumite erori pe care sistemul informatic nu le-a putut gestiona şi sunt date în centru suport pentru verificare şi pentru găsirea unor soluţii tehnice, iar omul nu are nicio vină, fie sunt anumite nereguli constatate de instituţii ale statului sau sentinţe judecătoreşti definitive care trebuie puse în aplicare (…).

Referitor la controlul pe teren începem eşantioanele de control, direcţia IT prin biroul de specialitate lucrează, "macină" la ele, fiecare judeţ va primi eşantionul de control atât la vegetal cât şi la zootehnic. Fiecare coleg din cele 42 de centre judeţe îşi doreşte un eşantion cât de mic, dar sunt anumite reguli foarte stricte în care CE spune că trebuie să ai minimum 5%, dar se ţine cont şi de ratele de eroare din anul anterior sau de calitatea muncii. Eşantionul de control se face în calculator, unde se bagă anumite criterii, în primul rând pe analiza de risc şi aleatoriu (…).

De exemplu, dacă un fermier care a depus la APIA cerere pe 500 de hectare, iar anul următor are 502 hectare (pentru că a mai cumpărat sau a concesionat), sistemul îl vede automat ca pe un fermier nou, cu noi scheme… Deci, nu iese în fiecare an pe aceleaşi scheme. În plus, este o reglementare europeană care spune că toată lumea, nu există fermier care să nu intre în calupul acesta de verificare. Toată populaţia de fermieri este obligatoriu să intre în hora asta. Atât pe vegetal, cât şi pe animal, toţi cei 867.000 de fermieri. Toată vara facem controlul, iar la 1 octombrie acesta trebuie să fie finalizat. Între 1 şi 15 octombrie se introduc rapoartele în sistem, astfel încât să se poată

începe autorizarea la plata în avans, în data de 16 octombrie, iar din 1 decembrie plata finală.

Dacă în 2007 am început cu 50 de

euro pe hectar acum un fermier poate ajunge la 450 de euro pe hectar cu toate schemele, dar la care se mai poate adăuga şi sprijinul cuplat. De exemplu, dacă are sprijin cuplat la tomate poate să ia şi 7.000 de euro/ha. La animale sunt două categorii, ANT şi sprijinul cuplat care este din FEGA. ANT7 la bovine de lapte, care este din bugetul naţional, avem 22,18 euro pe tona de lapte, la ANT8 pe carne este 86,36 euro pe cap de animal, ANT9 pentru ovine şi caprine avem 5,24 euro pe cap, iar la acestea se poate adăuga sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Pentru vacile de lapte avem 401 euro pe cap, pentru bivoliţe de lapte - 173 euro pe cap, taurinele de carne 446 de euro pe cap, ovine plus caprine 25 de euro pe cap (…).

Legat de unificarea celor două agenții – APIA și AFIR – se poate spune că sunt agenţii surori pentru că ambele gestionează fonduri europene. AFIR – FEADR, iar APIA strict pe FEGA, plus măsurile delegate din FEADR, cele pe care fermierii le cunosc, măsurile de agromediu şi climă, plus bunăstarea animalelor, partea pe care am luat-o noi din fosta axa 2 a PNDR. Sunt discuţii pe subiect. Sunt state care funcţionează cu o singură agenţie (în Polonia funcţionează o singură agenţie, cu 12.000 de salariaţi). Dar asta este decizia statului membru. CE nu îţi impune să fie o singură agenţie sau două. Astăzi, acreditările sunt pentru două agenţii, de sine stătătoare. Cred că APIA, ca şi AFIR, aceste două agenţii de plăţi, şi-au dovedit eficienţa - evident cu rele şi cu bune - în structurile actuale şi cred că așa vor rămâne și pe viitor. Dar decizia este la latitudinea statului membru şi a deciziilor guvernamentale…



Magiunul de Topoloveni - primul produs românesc protejat la nivel european

Uniunea Europeană asigură protejarea produselor fabricate pe teritoriul său față de concurența neloială.

Șase produse românești beneficiază de o astfel de protecție prin certificare IGP (Indicație Geografică Protejată) și DOP (Denumire de Origine Protejată).

În aprilie 2011, Comisia Europeană a acordat „Magiunului de prune Topoloveni” certificarea de Indicaţie Geografică Protejată, prima certificare de acest fel acordată unui produs tradiţional românesc.

Bibiana Stanciulov, director general al Sonimpex Topoloveni, a vrut – imediat după cumpărarea (în stare de „ruină ruginită”) a Secției de magiun din Topoloveni, a dorit să demonstreze că se poate dezvolta o afacere corectă în industria alimentară din România.

Magiunul ii era cunoscut din copilăria petrecută în Oltenia și se asocia cu momentele minunate trăite atunci.

De aceea, și-a dorit să amintească

românilor că tradiția trebuie păstrată și, în acest mod, și identitatea națională ca popor.

Încă din primii ani de la achiziția secției, a înregistrat la OSIM, sub numele SCORILLOS, magiunul din prune de la Topoloveni și a acordat cea mai mare atenție oricărui tip de protecție pentru ca munca și investițiile să nu fie furate prin concurență neloială.

Intrarea României în UE a presupus un studiu atent a ce trebuie făcut, în acest sens, de către producătorul român.

A descoperit posibilitatea de a fi certificați pentru Unicitate, Autenticitate și Tradiționalitate, căci Magiunul din prune îndeplinea cerințele – rețeta fiind regăsită în Arhivele Naționale din anii 1914.

Ori, a devenit imediat o provocare testarea capacității de a promova în Europa un produs alimentar românesc cu o calitate nutrițională de excepție.

Procesul de certificare a durat doi ani - 2009/2011- conform procedurilor și nu a întâmpinat nici o opoziție națională sau europeană.

Pentru certificare au trebuit îndeplinite în procesul de producție cerințele de calitate ale utilajelor europene, ceea ce a condus la investiții majore.

Certificarea a fost asemenea unui examen pe care trebuie să îl treci cu mult succes, un examen cu viața.

Fiind primul producător din România care obținea certificarea cu Indicație Geografică Protejată, nimeni din rândul autorităților nu a știut cum să asigure protecția.

Între timp, concurenții neloiali au început, inițial timid, să se folosească atât de notorietatea toponimului Topoloveni, cât și a Magiunului din prune, comercializând la prețuri de dumping - care corespund „calității” produselor lor - diverse conserve.

De fapt, acest mod nedorit de acțiune este una din cele mai mari probleme cu care unitatea se confruntă începând cu anul 2012, problemă nerezolvată nici astăzi, deși s-a recurs la trimiterea în judecată a respectivilor „hoți” de imagine și de notorietate.

Beneficiul cel mare a fost, însă,

accesarea fondurilor europene pentru promovarea Magiunului din prune Topoloveni în afara granițelor Uniunii Europene.

S-au investit - și din fonduri personale - sume mari de bani pentru promovarea tradiției în afara granițelor țării.

S-a considerat însă că acest lucru este obligatoriu pentru păstrarea sufletului românesc, demonstrând calitatea magiunului la Instituții Internaționale de Gust și Calitate.

Prin notorietatea și calitatea magiunului, firma a avut șansa de a primi Calitatea de Furnizor al Casei Regale a României din mâna Majestății Sale Regele Mihai I al României.

Însă un lucru este cert - producătorii care doresc să „își pună amprenta” pentru eternitate, vor reuși mai ușor pe acest drum, care a fost deschis atât pentru ei, cât și pentru autorități.

Dar, cu cât vor fi mai mulți, cu atât vor reuși să–și protejeze mai ușor drepturile și să promoveze Calitatea în industria alimentară.

Gândindu-se, cu siguranță, la ce doresc să lase ca moștenire generațiilor viitoare.



Indicatorii de performanţă pentru

plăţile directe

Indicatorii de performanţă pentru plăţile directe pot deveni o povară suplimentară cu posibile interpretări diferite şi care se pot schimba, ridicând gradul de relativitate al lor, şi, în lipsa unor norme unitare, interpretarea devine relativă, iar subsidiaritatea îndoielnică susține ministrul român al Agriculturii.

În ceea ce priveşte subsidiaritatea, se consideră că există riscul unei aplicări neunitare a PAC (Politica Agricolă Comună), ce poate expune şi mai mult statele membre la corecţii financiare din partea structurilor de control UE.

Intenţia Comisiei de a extinde

responsabilitatea statelor membre în gestionarea PAC, care permite mai buna adaptare la condiţiile specifice fiecărui stat membru, presupune însă și o flexibilitate sporită, ceea ce ar putea reprezenta şi un prim pas către renaţionalizarea PAC şi o politică agricolă mai puţin comună.

De aici apare şi posibilitatea unor mari diferenţe în aplicarea PAC în diferite state membre cu posibile denaturări ale pieţei.

Pe de altă parte, plafonarea plăţilor directe pentru fermieri este de neacceptat, producând greutăţi şi în procesul de simplificare şi subsidiaritate, ceea ce reprezintă un element în plus de îngrijorare.

De asemenea, noul model de raportare a performanţei, sistemul de monitorizare pentru Fondul FEGA şi măsurile de piaţă şi evaluarea performanţei anuale vor creşte mult povara administrativă pentru statele membre şi vor implica resurse financiare şi umane.

Procesul de proiectare, implementare şi aprobare a planurilor strategice riscă să întârzie punerea în aplicare a măsurilor, în special acordarea plăţilor directe către fermieri și, de aceeea, perioada de tranziţie este necesară a fi instituită la doi ani.

De aceea, România consideră că propunerile înaintate de către Comisie (cu privire la PAC) necesită încă îmbunătăţiri, care, alături de propunerile celorlalte state membre şi de interpretarea corectă a lor, vor determina o simplificare reală a Politicii Agricole Comune.

În altă ordine de idei, este apreciată descătuşarea birocraţiei PAC.

Decizia este corectă şi România o susţine însă trebuie să nu se construiască pârghii de stimulare a rezistenţei birocratice, astfel încât simplificarea să devină o realitate.

Miniştrii Agriculturii sprijină și o propunere prezentată de Polonia, în care se solicita permisiunea ca agricultorii să poată primi în avans plăţile din PAC din luna decembrie pentru a putea face secetei puternice.

Printre propunerile Comisiei Europene pentru modernizarea şi simplificarea PAC se află un nou mod de lucru, statele membre urmând să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte utilizarea alocărilor.

Statele membre vor avea şi posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plăţile directe şi dezvoltarea rurală şi invers, cu scopul de a se asigura că priorităţile şi măsurile lor pot fi finanţate.

Potrivit CE, plăţile directe vor constitui în continuare o parte esenţială a politicii, asigurând stabilitate şi previzibilitate pentru fermieri, însă vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă.

Se vor lua în considerare în totalitate şi costurile cu forţa de muncă.

Se va acorda prioritate fermelor mici şi medii, care vor primi un sprijin mai mare pe hectar, şi ajutorului acordat tinerilor.

Plăţile directe vor fi condiţionate de cerinţe mai stricte privind mediul şi clima.

Fiecare stat membru va trebui să pună la

dispoziţie scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerinţele obligatorii şi care să fie finanţate cu o parte din alocările lor naţionale destinate plăţilor directe.

Un procent de cel puţin 30% din fiecare alocare naţională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu şi climă, precizează Comisia Europeană.

Reamintim că, la începutul lunii mai, Comisia a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la 365 de miliarde de euro.



Norme UE contra spălării banilor și finanțării terorismului

Cea de-a cincea Directivă privind

combaterea spălării banilor a intrat în vigoare odată cu publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

Propuse de Comisia Europeană în iulie 2016, noile norme aduc mai multă transparență în ce privește adevărații proprietari ai unei companii și totodată gestionează riscurile legate de finanțarea terorismului.

S-a realizat încă un pas important în direcția consolidării cadrului legislativ pentru combaterea finanțării terorismului și a infracțiunilor financiare, căci cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor va crește gradul de eficiență în domeniu.

Noile norme presupun, printre altele, cerințe mai stricte în ceea ce privește transparența, inclusiv acces public total la registrele de proprietate ale companiilor, o mai mare transparență a celor privind trusturile și interconectarea acestora și limitarea utilizării plăților anonime prin intermediul cartelelor preplătite, ce includ și platformele de schimb pentru monede virtuale, potrivit normelor de combatere a spălării banilor.

De asemenea, impun cerințe extinse de verificare a clienților, controale mai stricte în ce privește țările terțe cu risc ridicat, precum și puteri sporite pentru unitățile naționale de informații financiare și o mai strânsă cooperare a acestora, cât și cooperare și schimburi de

informații sporite între autoritățile din domeniul combaterii spălării banilor și prudențial, inclusiv cu Banca Centrală Europeană (BCE).

Statele membre au ca termen-limită pentru armonizarea legislației naționale data de 10 ianuarie 2020.

În plus, în luna mai 2018, Comisia Europeană a invitat autoritățile europene de supervizare (Banca Centrală Europeană, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și pensii Ocupaționale, Autoritatea Europeană pentru Piețe și Valori Mobiliare) să participe la un grup de lucru comun având ca scop îmbunătățirea coordonării în practică a activităților de monitorizare a combaterii spălării banilor din instituțiile financiare.

Activitatea grupului este în plină desfășurare, iar un prim schimb de opinii cu statele membre este prevăzut în septembrie.

Menționăm faptul că Comisia Juncker a inclus combaterea spălării banilor și finanțării terorismului între prioritățile sale, iar Propunerea de directivă a fost prima inițiativă din Planul de acțiune de accelerare a combaterii finanțării terorismului, ca răspuns la atacurile teroriste, precum și de creștere a transparenței fiscale și de evitare a abuzurilor în domeniul impozitării, în urma dezvăluirilor din scandalul „Panama Papers”.


Aplicarea noilor norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR)

Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere următoarelor state membre: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovenia și Spania, pentru neîndeplinirea obligației de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei PNR (Directiva 2016/681), ele trebuind să transpună Directiva în legislația națională până în luna mai 2018.

Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri și pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată.

Directiva prevede ca statele să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor.

Prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii.

Ea constituie un element esențial de pe Agenda europeană privind securitatea și o piatră de temelie în construcția unei Uniuni a securității efective și reale.

În ultimii ani, Comisia a făcut toate eforturile pentru a ajuta statele membre să-și dezvolte propriile sisteme naționale PNR, prin furnizarea de expertiză și de finanțare, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici dar, cu toate acestea, pentru a ajuta cadrul sistemului PNR să își atingă întregul potențial, este crucial ca statele membre să dețină sisteme funcționale.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere, după care Comisia – care va continua să ofere sprijin și orientări statelor membre care au încă de finalizat activitatea de implementare - poate lua în considerare trimiterea de avize motivate.



Comisia amendează Google cu 4,34 miliarde € pentru practici ilegale

Comisia Europeană a amendat Google

cu 4,34 miliarde euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE.

Începând din 2011, Google a impus restricții ilegale producătorilor de dispozitive Android și operatorilor de rețele de telefonie mobilă pentru a-și consolida poziția dominantă în domeniul căutărilor generale pe internet.

În prezent, societatea trebuie să pună capăt efectiv acestor practici în termen de 90 de zile, riscând, în caz contrar, să fie obligată la plata unor penalități cu titlu cominatoriu echivalente cu până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial a Alphabet, societatea-mamă a Google.

În prezent, internetul mobil reprezintă peste jumătate din traficul de internet la nivel mondial și a schimbat viețile a milioane de europeni, iar cazul de față se referă la trei tipuri de restricții impuse producătorilor de dispozitive Android și operatorilor de rețele pentru a avea asigurarea că traficul de internet de pe aceste dispozitivele este canalizat către motorul de căutare Google.

În felul acesta, Google a utilizat Android ca instrument de consolidare a poziției dominante a motorului său de căutare.

Din cauza acestor practici, societățile concurente nu au avut posibilitatea de a inova și de a concura pe baza meritelor, iar consumatorii europeni nu au putut beneficia de o concurență efectivă pe această piață importantă a dispozitivelor mobile, lucru ilegal din perspectiva normelor antitrust ale UE.

Mai precis, Google a solicitat producătorilor să preinstaleze propria sa aplicație de căutare (Google Search) și propria sa aplicație browser (Chrome) ca o condiție pentru acordarea licenței pentru magazinul său de aplicații (Play Store), a efectuat, în favoarea anumitor mari producători și mari operatori de rețele de telefonie mobilă, plăți condiționate de preinstalarea în exclusivitate a aplicației Google Search pe dispozitivele acestora și a împiedicat producători dispuși să preinstaleze aplicații Google să vândă chiar și un singur dispozitiv mobil inteligent care funcționează cu versiuni alternative ale sistemului Android care nu au fost aprobate de Google (așa-numitele „ramificații ale sistemului Android”).

Strategia Google și domeniul care face obiectul investigației Comisiei

Google obține marea majoritate a veniturilor sale prin intermediul produsului său emblematic, motorul de căutare Google.

Societatea a înțeles din timp că trecerea de la computerele de birou la internetul mobil, care a început la mijlocul anilor 2000, ar reprezenta o schimbare fundamentală pentru Google Search.

Prin urmare, Google a elaborat o strategie pentru a anticipa efectele acestei tranziții și pentru a se asigura că utilizatorii vor continua să utilizeze Google Search și pe dispozitivele lor mobile.

În 2005, Google a achiziționat dezvoltatorul inițial al sistemului de operare mobil Android, continuând să dezvolte acest sistem, iar, în prezent, aproximativ 80 % din dispozitivele mobile inteligente din Europa și din întreaga lume funcționează cu ajutorul sistemului Android.

Atunci când dezvoltă o nouă versiune a sistemului Android, Google publică online codul sursă, lucru care permite părților terțe să descarce și să modifice acest cod pentru a crea ramificații ale sistemului Android.

Codul sursă Android, accesibil în mod public, include caracteristicile de bază ale unui sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente, dar nu și aplicațiile și serviciile Android aflate în proprietatea Google.

Producătorii de dispozitive care doresc să obțină aplicații și servicii Android aflate în proprietatea societății Google trebuie astfel să încheie cu aceasta contracte care prevăd o serie de restricții impuse de Google.

De asemenea, Google a încheiat contracte și a aplicat unele dintre aceste restricții unora dintre marii operatori de rețele de telefonie mobilă, care pot, la rândul lor, să decidă cu privire la aplicațiile și serviciile care sunt instalate pe dispozitivele vândute utilizatorilor finali.

Decizia Comisiei vizează trei tipuri specifice de restricții contractuale pe care Google le-a impus producătorilor de dispozitive și operatorilor de rețele de telefonie mobilă, restricții care au permis Google să utilizeze Android ca instrument de consolidare a poziției dominante a motorului său de căutare.

Cu alte cuvinte, decizia Comisiei nu pune sub semnul întrebării modelul de sursă deschisă sau sistemul de operare Android.

Poziția dominantă a Google Comisia concluzionează că Google

deține o poziție dominantă pe piețele serviciilor de căutare generală pe internet, ale sistemelor de operare destinate dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență și ale magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android.


Google deține o poziție dominantă pe piețele naționale ale căutărilor generale pe internet în întregul Spațiu Economic European (SEE), adică în toate cele 31 de state membre ale SEE. Google deține cote de piață de peste 90 % în majoritatea statelor membre ale SEE.

La intrarea pe piețe există obstacole majore – aceasta fiind, de altfel, concluzia Deciziei „Google Shopping” din iunie 2017.

Android este un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență, ceea ce înseamnă că părțile terțe producători de dispozitive mobile inteligente pot să obțină licențe pentru sistemul Android și să îl utilizeze pe dispozitivele lor.

Prin controlul exercitat asupra sistemului Android, Google deține o poziție mondială dominantă (cu excepția Chinei) a sistemelor de operare destinate dispozitivelor inteligente mobile pentru care trebuie să se obțină o licență, cu o cotă de piață de peste 95 %.

La intrarea pe aceste piețe există obstacole majore care se explică parțial prin efectele de rețea: cu cât utilizatorii care folosesc un sistem de operare destinat dispozitivelor mobile inteligente sunt mai numeroși, cu atât numărul aplicațiilor elaborate de dezvoltatori pentru sistemul respectiv este mai mare, fapt care, la rândul său, atrage mai mulți utilizatori.

În plus, sunt necesare resurse importante pentru a dezvolta un sistem de operare de succes destinat dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obțină o licență.

Fiind un sistem de operare pentru care trebuie să se obțină o licență, Android este diferit de sistemele de operare utilizate exclusiv de dezvoltatori integrați pe verticală (cum ar fi sistemul iOS al Apple sau sistemul Blackberry).

Acestea nu fac parte din aceeași piață deoarece nu sunt disponibile pentru obținerea unei licențe de către părțile terțe producători de dispozitive.

Cu toate acestea, Comisia a investigat în ce măsură concurența pentru utilizatorii finali (în aval), în special între dispozitivele Apple și dispozitivele Android, ar putea îngrădi în mod indirect puterea de piață a Google pentru acordarea de licențe pentru Android producătorilor de dispozitive (în amonte).

Comisia a constatat că această concurență nu limitează în suficientă măsură Google în amonte din mai multe motive, dintre care merită menționate următoarele:

deciziile de cumpărare ale utilizatorilor finali sunt influențate de diverși factori (cum ar fi caracteristicile echipamentului hardware sau

marca dispozitivului), care sunt independenți de sistemul de operare mobil;

de regulă, dispozitivele Apple au prețuri mai mari decât dispozitivele Android, motiv pentru care acestea pot să nu fie accesibile pentru o mare parte din baza de utilizatori de dispozitive Android;

utilizatorii de dispozitive Android trebuie să suporte costuri de schimbare atunci când trec la dispozitive Apple, cum ar fi pierderea aplicațiilor, a datelor și a contactelor și necesitatea de a învăța cum să utilizeze un nou sistem de operare; și

chiar dacă utilizatorii finali ar trece de la dispozitive Android la dispozitive Apple, acest lucru ar avea un impact limitat asupra activității de bază a Google, ceea ce se datorează faptului că Google Search este motorul de căutare implicit instalat pe dispozitivele Apple și, prin urmare, este probabil ca utilizatorii dispozitivelor acestei mărci să utilizeze Google Search pentru a efectua căutări.

Google deține o poziție dominantă și pe piața mondială (cu excepția Chinei) a magazinelor de aplicații pentru sistemul de operare mobil Android.

Magazinul de aplicații al Google, Play Store, reprezintă peste 90 % din aplicațiile descărcate pe dispozitivele Android.

Această piață se caracterizează, de asemenea, prin bariere importante la intrare.

Din motive similare cu cele deja enumerate mai sus, poziția dominantă a magazinului de aplicații al Google nu este îngrădită de App Store, care aparține Apple și este disponibil numai pe dispozitivele iOS.

Încălcarea normelor antitrust ale UE Poziția dominantă pe piață nu este, în

sine, ilegală în conformitate cu normele UE antitrust dar, cu toate acestea, societățile dominante au o responsabilitate specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața în care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Google a recurs, însă, la trei tipuri de practici separate, fiecare dintre acestea având drept scop consolidarea poziției dominante deținute de Google în domeniul căutărilor generale pe internet.

1) Stabilirea unei legături ilegale între aplicațiile de căutare și de browser ale Google

Google oferă aplicațiile și serviciile sale mobile producătorilor de dispozitive sub forma unui pachet, care include Google Play Store, aplicația Google Search și browserul Google Chrome. Condițiile prevăzute de Google pentru acordarea licențelor împiedică producătorii să preinstaleze anumite aplicații, dar nu și altele.


În cadrul investigației Comisiei, producătorii de dispozitive au confirmat că Play Store este o aplicație indispensabilă, deoarece utilizatorii se așteaptă ca aceasta să fie preinstalată pe dispozitivele lor (nu în ultimul rând pentru că ei înșiși nu o pot descărca în mod legal).

Concluzia deciziei Comisiei a fost că Google a participat la două cazuri de practici de legare ilegale:

În primul rând, legarea aplicației Google Search, Google asigurându-se că, în practică, aplicația sa Google Search este preinstalată pe toate dispozitivele Android vândute în SEE, aplicațiile de căutare reprezintând un punct de intrare important pentru căutările efectuate pe dispozitivele mobile - Comisia a stabilit că practica de legare este ilegală din 2011.

În al doilea rând, legarea browserului Google Chrome, de asemenea preinstalat pe toate dispozitivele Android vândute în SEE, el reprezentând tot un punct de intrare important pentru căutările efectuate de pe dispozitivele mobile, Google Search fiind motorul de căutare implicit al Google Chrome – practică, de asemenea, considerată ilegală din 2012

Preinstalarea poate crea un context care să favorizeze statu-quoul, în caz contrar utilizatorii fiind obligați la descărcare, lucru ce se întâmplă cu o frecvență inferioară (ce nu compensează avantajul preinstalării) - pe dispozitivele Android (pe care Google Search și Chrome sunt preinstalate), peste 95 % din numărul total al căutărilor au fost efectuate prin intermediul Google Search.

Prin urmare, practica la care a recurs Google a redus interesul producătorilor de a preinstala aplicații de căutare și de browser concurente, precum și interesul utilizatorilor de a descărca asemenea aplicații.

De asemenea, Comisia a considerat neîntemeiate argumentele prezentate de Google potrivit cărora legarea aplicației Google Search de browserul Chrome ca fiind necesară pentru a permite Google să își valorifice investiția în Android.

De altfel, Google a acordat chiar stimulente financiare semnificative unora dintre cei mai mari producători de dispozitive, precum și unor operatori de rețele de telefonie mobilă, cu condiția ca aceștia să preinstaleze, în exclusivitate, Google Search pe toate aparatele din întreaga lor gamă de dispozitive Android, lucru pe care nu și l-ar fi putut permite nici un alt motor de căutare concurent

Google a împiedicat și producătorii de dispozitive să utilizeze orice versiune alternativă a sistemului Android care nu a fost aprobată de Google (ramificații ale sistemului

Android) astfel încât, pentru a putea preinstala aplicații aflate în proprietatea Google pe dispozitivele lor, inclusiv Play Store și Google Search, producătorii au trebuit să se angajeze să nu dezvolte sau să nu vândă nici măcar un singur dispozitiv care funcționează pe baza unei ramificații a sistemului Android - comportament considerat abuziv din 2011, care a redus posibilitatea de a dezvolta și de a vinde dispozitive care funcționează pe bază de ramificații ale sistemului Android.

De asemenea, Comisia a considerat neîntemeiate argumentele prezentate de Google potrivit cărora aceste restricții erau necesare pentru a evita o „fragmentare” a ecosistemului Android.

Consecințele deciziei Amenda de €4.342.865.000 ține seama

de durata și de gravitatea încălcării și, în conformitate cu Orientările din 2006 privind metoda de stabilire a amenzilor, ea a fost calculată pe baza valorii veniturilor obținute de Google din publicitatea prin motoare de căutare pe dispozitive Android în SEE.

Decizia Comisiei obligă Google să pună capăt efectiv acestui comportament ilegal în termen de 90 de zile de la adoptarea deciziei.

Cu titlu de condiție minimă, Google trebuie să pună capăt celor trei practici și să se abțină de la orice măsură care are un obiect sau un efect identic sau echivalent.

Decizia nu împiedică Google să aplice un sistem rezonabil, echitabil și obiectiv care să asigure funcționarea corectă a dispozitivelor Android cu ajutorul aplicațiilor și serviciilor aflate în proprietatea Google.

În cazul în care nu asigură respectarea deciziei Comisiei, Google ar urma să fie obligată la plăți pentru nerespectarea deciziei, echivalente cu până la 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial a Alphabet, societatea-mamă a Google.

În sfârșit, Google este, de asemenea, pasibilă de acțiuni civile în despăgubiri care pot fi introduse în instanțele statelor membre de către orice persoană sau întreprindere afectată de comportamentul său anticoncurențial.

Noua Directivă privind acțiunile în despăgubire pentru nerespectarea normelor antitrust permite victimelor acestor practici să obțină mai ușor despăgubiri.

De asemenea, Comisia continuă să investigheze restricțiile pe care Google le-a impus în ceea ce privește capacitatea anumitor site-uri de internet aparținând unor părți terțe de a afișa anunțuri publicitare de la concurenți ai Google (cazul AdSense).



26 de sateliți Galileo pe orbită pentru a îmbunătăți semnalul de navigație al UE

Încă 4 sateliți Galileo au fost lansați cu succes de la Centrul spațial european din Guyana Franceză, purtați de lansatorul Ariane-5, adăugându-se unei constaelații care numără acum 26 de sateliți, sistemul global de navigație prin satelit al UE putând oferi un semnal de mai mare precizie pentru servicii importante.

Începând din decembrie 2016, Galileo furnizează servicii de poziționare și de datare pentru circa 400 de milioane de utilizatori.

Lansarea contribuie la îndeplinirea obiectivului de finalizare a constelației în 2020, moment în care Galileo își va atinge capacitatea operațională integrală și - cu o precizie de 20 cm, ce va reprezenta un record – va deveni cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume.

Spațiul poate fi îndepărtat, însă tehnologia, datele și serviciile aferente au devenit indispensabile în viața cotidiană, indiferent dacă vorbim de despre operațiuni de căutare și salvare, de automobile conectate, de ceasuri inteligente, de agricultură sau de navigația aeriană.

Industria spațială europeană este puternică și competitivă, generând locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru antreprenori.

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, aferent perioadei 2021-2027, Comisia a propus alinierea tuturor activităților existente și noi din domeniul spațiului în cadrul unui singur „Program spațial al UE”, cu un buget de 16 miliarde Euro.

Spațiul devine o nouă frontieră economică, deoarece este legat în mod vital de o serie de sectoare aflate în plină dezvoltare și determină modernizarea profundă a acestora, 10% din PIB-ul UE depinzând de activități legate de spațiu.

Prin urmare, trebuie depuse eforturi pentru ca Europa să dețină un loc fruntaș la nivel mondial, beneficiind de autonomie strategică.”

Europa devine astfel o adevărată putere spațială, cu obiective clare.

Galileo furnizează în prezent trei tipuri de servicii bazate pe navigația prin satelit:

Serviciul deschis Galileo: un serviciu gratuit de poziționare, navigație și datare. Serviciul de datare este din ce în ce mai robust, mai precis și mai rapid (de ordinul nanosecundelor) față de alte sisteme de localizare. El permite sistemului eCall, ce va fi instalat în mod obligatoriu în toate automobilele noi din UE din 31 martie 2018, să comunice serviciilor de urgență locul unde se află vehiculul.

Serviciul de căutare și de salvare (SAR) al Galileo: localizarea semnalelor SOS provenite de la o baliză activată. Odată cu demararea serviciilor inițiale ale Galileo în decembrie 2016, durata de detectare a unei persoane pierdute pe mare sau în munți s-a redus

de la 4 ore la aproximativ 10 minute de la activarea unei balize pentru cazuri de urgență. Precizia localizării s-a îmbunătățit de la 10 km fără Galileo la mai puțin de 2 km cu Galileo. În plus, de anul viitor, serviciul va transmite înapoi un semnal prin care informează persoana aflată în pericol că semnalul de urgență a fost detectat și localizat.

Serviciul public reglementat (PRS) Galileo: un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autoritățile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securității, de exemplu pentru operațiuni militare. PRS are ca scop asigurarea continuității serviciilor chiar și în cele mai nefavorabile condiții și furnizează un serviciu deosebit de robust și complet criptat pentru utilizatorii guvernamentali în timpul situațiilor de urgență sau de criză de la nivel național, precum atacurile teroriste.

Oricine are un dispozitiv compatibil cu Galileo poate folosi semnalele acestuia pentru poziționare, navigație și datare.

Serviciile Galileo se bazează pe semnale de mare precizie, însă în faza inițială actuală ele nu sunt disponibile tot timpul și, prin urmare, sunt utilizate în combinație cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum GPS.

Odată ce constelația va atinge 30 de sateliți, în 2020, Galileo va fi complet operațional și independent, ceea ce înseamnă că o poziție va putea fi determinată în mod autonom oriunde și oricând doar cu ajutorul sateliților Galileo.

Galileo este un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare și are are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit.

Autonomia Europei în acest sector va impulsiona piața locurilor de muncă din Europa, va ajuta UE și mai mult în misiunea sa de a oferi securitate și apărare și va sprijini tehnologiile emergente precum inteligența artificială, dronele, mobilitatea automatizată și internetul obiectelor.

Printre alte activități spațiale ale UE se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).

Bugetul perioadei 2021-2027 va acoperi toate activitățile spațiale existente, precum și cele noi, inclusiv menținerea accesului autonom al UE la spațiu, sprijinirea întreprinderilor nou-înființate din sectorul spațial și dezvoltarea de noi componente de securitate precum cunoașterea situației spațiale (SSA) și comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM).



Plăți compensatorii pentru crescătorii de porci

ANSVSA a anunțat că primele plăți compensatorii au ajuns la crescătorii de porci afectați de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de pestă porcină africană.

Pentru controlul pestei porcine africane (PPA), Guvernul României a aplicat măsuri suplimentare de monitorizare, control și combatere a bolii, astfel încât să se împiedice răspândirea virusului și să se limiteze pierderile generate de evoluția focarelor.

Totodată, au fost adoptate acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, și rambursate ulterior de Comisia Europeană, în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

Ele se acordă în baza evaluărilor realizate de o Comisie de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului / animalelor în funcţie de: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

Autoritatea precizează că, până în prezent, au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 35 au fost plătite, iar 16 au fost plătite luni. Suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg este cuprins între 8 și 12 lei).

40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean. Măsuri pentru combaterea pestei porcine

africane

Ministrul Agriculturii a prezentat factorilor de răspundere din UE - reuniți în Consiliul UE - măsurile luate de România pentru combaterea pestei porcine africane, Comisia Europeană promițând fonduri pentru sprijinirea fermierilor.

De asemenea, a solicitat sprijin pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator.

De asemenea, el a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Unele state membre și-au exprimat solidaritatea și au susținut cererea de ajutor, reprezentanții Comisiei confirmând răspândirea cu repeziciune a pestei porcine.

De aceea, ei și-au arătat disponibilitatea de a analiza acordarea de fonduri suplimentare pentru a combate extinderea focarelor și de a oferi sprijin științific și expertiză.

Ministru român a atenționat UE că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de

răsărit a UE, motiv ca principiul solidarităţii europene să funcţioneze în orice situaţie.

De altfel, de la începutul anului 2017 virusul pestei porcine africane a mai fost confirmat în Ucraina şi Moldova, la distanţe mai mici de 30 de km de graniţa cu România și, în ciuda măsurilor de prevenţie stabilite, încă din iulie 2017, primul focar de pestă porcină africană a apărut pe teritoriul României într-o zonă la 6 km de Ucraina.

Ulterior, la începutul anului 2018, focarele s-au multiplicat în aceeaşi zonă apropiată Ucrainei, ţinută în continuare sub control.

La un an de la confirmarea primului focar, în iunie 2018, virusul a fost depistat şi în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, în Deltă, aflată sub protecţie ca rezervaţie naturală.

Apariţia a fost explozivă şi deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare şi contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, cu măsuri de biosecuritate ridicată.

Apariţia virusului în zonă a determinat autorităţile române să aplice măsuri în regim de urgenţă și acte normative, mobilizări de forţă umană şi introducerea în dispozitiv a 11 instituţii cu atribuţii în domeniu şi efective din armată.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.



SUMAR Planul Juncker își depășește obiectivul

inițial de investiții – pg.1 Previziuni economice de vară– pg.3 Acordul de parteneriat economic UE-

Japonia – pg.3 Negocieri cu Australia și Noua Zeelandă –

pg.4 Performanțe în domeniul pieței interne și

al aplicării legislației UE – pg.5 Posibila lipsă a acordului privind Brexit – pg.6 Fermierii britanici nu găsesc forţă de

muncă – pg.6 Marea Britanie și intențiile privind relația cu UE

– pg.7 Finanţarea „centrelor controlate” pentru

migranţi – pg.7 Suspendarea sprijinului financiar pentru

Republica Moldova – pg.8 Guvernul italian nu validează acordul UE

cu Canada – pg.8 SUA atacă la OMC taxele vamale impuse de

UE – pg.8 Programul european de dezvoltare industrială

în domeniul apărării – pg.9 România la summitul NATO – pg.9 50 de ani de Uniune Vamală în cel mai

mare bloc comercial din lume – pg.10 Adoptarea propunerii Comsiei de revizuire a

regulilor privind fondurile europene – pg.11 12.000 de obiective de investiții finanțate

– pg.11 Finanțări pentru parcurile tehnologice și

științifice – pg.12 Dezvoltarea activităţilor de

comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă – pg.12

62 de milioane de euro pentru fermele

mici și tinerii fermieri - pg.12 Apeluri de proiecte de interes pentru

companiile private – pg.13 Susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

– pg.14 Tabere pentru sinistrați – pg.15 Schema de ajutor de stat pentru

industria cinematografică – pg.15 Secretariatul Strategiei UE a Regiunii

Dunării – pg.16 Statistică privind inovația în întreprinderi

– pg.16 Programul EMPRETEC devine activ –

pg.16 12 miliarde de euro – subvenţii primite

de la UE în ultimii 10 ani – pg.17 Magiunul de Topoloveni - primul produs

românesc protejat la nivel european – pg.20 Indicatorii de performanţă pentru plăţile

directe – pg.21 Norme UE contra spălării banilor și

finanțării terorismului – pg.22 Aplicarea noilor norme privind datele din

registrul cu numele pasagerilor – pg.22 Comisia amendează Google cu 4,34 miliarde

€ pentru practici ilegale – pg.23 26 de sateliți Galileo pe orbită pentru a

îmbunătăți semnalul de navigație al UE – pg.26

Plăți compensatorii pentru crescătorii de porci – pg.27

Măsuri pentru combaterea pestei porcine africane – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri-structurale.ro

www.euractiv.ro www.mdrap.ro

www.agerpres.ro www.imm.gov.ro

www.afir.info www.gov.ro

google.com/imagini

prefectului de afaceri judeȚul timiȘ numărul 7 (79) … · 2018-09-25 · buletin de afaceri...

Documents