BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

România preia frâiele UE la 12 ani de la aderare

România aniversează, pe 1 ianuarie 2019, 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a țării.

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.

Acordul recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia.

Ministrul român al afacerilor externe, Theodor Meleşcanu, a depus, la 22 iunie 1995, la Paris, cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Cererea de aderare era însoţită de "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnată de liderii partidelor parlamentare, de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României şi de preşedintele țării.

Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România, dar în ceea ce priveşte ultimele două state mai trebuia aşteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999.

Cu prilejul summit-ului UE de la Helsinki, din 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state membre au votat, în prima zi a lucrărilor, începerea negocierilor de aderare a celor şase state, printre care şi România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor îndeplini condiţiile de aderare.

Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

Ceremonia istorică dedicată celei mai ample extinderi a blocului comunitar de la înfiinţare până în prezent a avut loc la Dublin, la 1 mai 2004, prin care Uniunea Europeană a primit zece noi state membre - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

România a finalizat, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la Uniunea Europeană la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenţei" (cap. 6) şi "Justiţie şi afaceri interne" (cap. 24), cu prilejul conferinţei de aderare România-UE.

La 14 decembrie 2004, Comisia a

confirmat, în cadrul celei de-a XII-a şi ultime Conferinţe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfăşurată la Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată de Consiliul European, în cadrul reuniunii de iarnă.

Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la UE, recomandând semnarea Tratatului de aderare în lui 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 1 (85)

IANUARIE 2019

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

Cu prilejul Consiliului, din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat ca Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea cu drepturi depline a celor două ţări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor şi îndeplinirii angajamentelor asumate.

După primirea în UE, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană.

Limba țării noastre a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare fiind traduse şi în română.

Acum, de la 1 ianuarie 2019, România preia, pentru prima dată, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre la fiecare 6 luni.

În cursul acestei perioade, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Președinția este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre.

Pentru aceasta, Președinția trebuie să

acționeze ca un intermediar onest și neutru. Practic, Președinția are două misiuni

principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire; și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European.

Astfel, rolul Președinției este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin triloguri, reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Contextul în care se derulează Preşedinţia României a Consiliului UE nu este însă unul simplu, pentru că în prima parte a anului 2019 vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, care vor determina și viitoarea componență a Comisiei Europene, dar este programată și prima ieșire a unui stat membru din UE.

În plus, România va avea de gestionat și un subiect extrem de complicat - viitorul buget al Uniunii, mai ales în contextul plecării Marii Britanii, care va lăsa un gol de finanțare de 12-13 miliarde de euro anual.

Practic, Consiliul prezidat de România va avea o fereastră legislativă limitată pentru negocierile cu Parlamentul European, care îi va suspenda activitatea în aprilie, înaintea alegerilor din mai 2019.

În ceea ce privește Brexit, Președinția română va încerca să se asigure că retragerea Marii Britanii din UE să fie însoţită de un acord, astfel încât să fie evitat un „hard Brexit”, dar, în același timp, trebuie să gestioneze pregătirile pentru situația în care Regatul Unit iese din UE fără un acord.

Cadrul financiar multianual 2021-2027 este un alt dosar major, pe care Comisia l-ar dori închis înainte de alegerile din mai, pentru a se asigura că bugetul va intra în vigoare înainte de debutul viitoarei perioade de programare.

Consiliul European din decembrie a trasat Preşedinţiei române sarcina de a avansa cât mai mult negocierile pe Cadrul financiar multianual, cu obiectivul de finalizare a negocierilor în toamna 2019.

Pentru a marca finalul unei ere - ieșirea Marii Britanii din UE - și pentru a discuta viitorul Uniunii post-Brexit, dar și în lumina noilor provocări internaționale, s-a propus organizarea unui summit european la Sibiu, pe perioada Președinției române.

Summitul de la Sibiu va fi un alt moment definitoriu al Președinției române, pentru că aici ar putea să se definească agenda viitoare și strategia Uniunii.

Priorităţile Preşedinţiei române, grupate pe cei patru piloni - Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa actor global şi Europa valorilor sunt articulate şi strâns corelate cu agenda europeană şi aşteptările cetăţenilor europeni, iar aceste priorităţi reflectă asumarea unei situaţii de fapt şi provocările la care UE trebuie să facă față împreună.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

O Europă mai durabilă până în 2030

În cadrul dezbaterii privind viitorul Europei, lansată prin Cartea albă a Comisiei din 2017, s-a publicat un document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030.

Reamintim, cu acest prilej, faptul că, la 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un set de 17 obiective de dezvoltare durabilă pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți, ca parte a unei noi agende pentru dezvoltare durabilă, „Agenda 2030”.

Fiecare dintre cele 17 obiective are ținte specifice (169 de ținte în total) care trebuie atinse până în 2030. UE a fost una dintre principalele forțe care au sprijinit adoptarea Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale acesteia.

La 22 noiembrie 2016, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca răspuns la Agenda 2030.

Comunicarea a oferit o imagine a ceea ce face UE în prezent pentru a contribui la Agenda 2030, prin evidențierea principalelor politici ale UE pentru fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă.

Aceasta a explicat, de asemenea, modul în care cele 10 priorități pentru perioada 2014 - 2019 ale actualei Comisii contribuie la Agenda globală 2030 și a anunțat, de asemenea, lansarea unei platforme multipartite la nivel înalt, prezidată de prim-vicepreședinte, care are un rol în monitorizarea și schimbul de bune practici privind punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

La 13 septembrie 2017, în scrisoarea de intenție care a însoțit discursul privind starea Uniunii, președintele a anunțat un document de reflecție intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030” referitor la urmărirea obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Documentul de reflecție este însoțit de un set de anexe detaliate privind performanțele și măsurile adoptate recent de UE în legătură cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Contribuția platformei multipartite la nivel înalt a UE este, de asemenea, atașată.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și

prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030.

Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În fapt, dezvoltarea durabilă începe și se termină cu oamenii, ceea ce înseamnă că trebuie să se acționeze astfel încât economia și societatea să fie durabile și prospere.

Acest lucru este necesar pentru a putea păstra modul de viață și a îmbunătăți calitatea vieții, asigurând egalitate, un mediu natural sănătos și o economie prosperă, ecologică și favorabilă incluziunii, pe o planetă care să fie un loc sigur pentru toți oamenii.

Pe de altă parte, se poate aprecia că durabilitatea face parte din ADN-ul Europei.

Ceea ce presupune că e nevoie să se sigure faptul că generațiile viitoare vor avea aceleași oportunități sau mai bune, respectând, în același timp, resursele limitate ale planetei.

Planul de investiții pentru Europa contribuie la implicarea sectorului privat, iar Planul de acțiune pentru finanțarea sustenabilă facilitează crearea unei noi piețe.

Modernizând societățile într-un mod favorabil incluziunii, adoptând pe deplin economia circulară și profitând de avantajele noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, se depun eforturi pentru a atinge neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei și pentru ca planeta să fie într-o stare mai bună pentru viitor.

De-a lungul anilor, UE a devenit un actor de frunte în domeniul durabilității, având cele mai înalte standarde sociale și de mediu și promovând Acordul de la Paris privind schimbările climatice și concepte inovatoare precum economia circulară.

Cu toate acestea, la fel ca restul lumii, UE se confruntă cu provocări complexe, în continuă schimbare și presante, în special în ceea ce privește datoria sa ecologică și schimbările climatice, schimbările demografice, migrația, inegalitatea, convergența economică și socială și presiunea asupra finanțelor publice.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

În plus, tentațiile din ce în ce mai pronunțate ale izolaționismului și naționalismului reprezintă un semn că prea mulți europeni nu se simt suficient de protejați în această lume în schimbare.

Documentul de reflecție se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă.

El se concentrează, de asemenea, asupra factorilor de sprijinire cu efecte pozitive în mai multe sectoare care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

Documentul se încheie subliniind importanța asigurării unui model de urmat pentru tranziția la nivel mondial către dezvoltarea durabilă, întrucât politicile noastre nu vor avea decât un impact limitat asupra planetei dacă alții urmează politici contrare.

Documentul prezintă 3 scenarii ilustrative care stimulează dezbaterea privind modul de îndeplinire în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă și care-și propun să ofere diverse idei și să stimuleze reflecția.

Rezultatul final va fi probabil o combinație de elemente de la fiecare dintre ele. Cele trei scenarii sunt o strategie globală a UE privind ODD care să orienteze toate acțiunile

UE și ale statelor membre, integrarea permanentă de către Comisie a ODD în toate politicile relevante ale UE, fără a impune statelor membre măsuri obligatorii și un accent sporit pe acțiunile externe, consolidând, în același timp, actualul nivel de ambiție în materie de durabilitate.

Portalul privind fondurile europene

Portalul cu date despre alocarea

fondurilor europene a fost actualizat, pe el fiind afișate cele mai recente informații despre sumele din fonduri europene care au fost accesate de către fiecare ţară.

Portalul a fost creat pentru o mai bună transparenţă - Platforma de date deschisă (Open Data Platform) – afiind actualizat și putând fi vizualizat pe site-ul Comisiei.

Fiecare cetăţean poate vedea astfel evoluţia din fiecare ţară a Fondurilor Structurale şi de Investiţii pentru perioada 2014-2020.

Acest portal oferă acces la date despre planificarea şi implementarea fondurilor disponibile, plăţile Uniunii Europene către fiecare ţară şi realizările la nivelul fiecărei ţări.

România are alocată o sumă de 30,88 miliarde de euro, pentru perioada 2014 -

2020, prin 8 programe, ceea ce reprezintă o medie de 1.548 de euro de persoană.

La această sumă, statul român trebuie să se adauge în jur de 5,86 miliarde de euro.

Cele mai recente date arată că din totalul sumei alocate, 36,71 de miliarde de euro, era aprobată o sumă de 20,81 de miliarde de euro, reprezentând 57%, dar plăţi au fost făcute în valoare de 6,54 miliarde de euro (18%).

Din cele 30,88 de miliarde de euro, România a accesat 26% (7,89 miliarde de euro), din care cea mai mare parte, 20% (6,12 miliarde de euro), o reprezintă plăţile iniţiale, 4% prefinanţările iniţiale şi 2% prefinanţările anuale.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

(Sursa: www.mediafax.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene,

Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

80 de milioane de euro pentru Președinția Consiliului UE

România va gestiona un număr

semnificativ de evenimente pe parcursul celor șase luni în care deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Bugetul alocat va fi definitivat doar la finalul exercițiului, dar el se situează între 60 și 80 de milioane de euro.

Este un buget rațional, vizavi de faptul că se exercită pentru prima dată Președinția și, în același timp, plecând de la dimensiunea țării noastre.

Este un buget rațional și are în vedere și agenda propusă, care este foarte ambițioasă, numărul de întâlniri pe diverse paliere fiind mai ambițios decât pe parcursul Președinției anterioare.

Pe de altă parte, mai multe instituții responsabile de exercitarea Președinției vor partaja cheltuielile.

De asemenea, achizițiile de servicii și produse pentru evenimentele organizate pe parcursul Președinției au avut și au loc pe canale obișnuite, nefiind creată o structură specială în acest sens.

În ceea ce privește evenimentele de gestionat, ritmul activității este deosebit de intens, România urmând să găzduiască 288 de reuniuni, dintre care cele mai multe în

București, dar și la Timisoara, Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Brașov sau Alba-Iulia.

Dintre acestea, vom exista 22 de reuniuni informale, la nivel ministerial.

La Bruxelles, vor avea loc 41 de reuniuni ministeriale în Consilii, cu cinci mai multe decât în Președinția austriacă.

De asemenea, vor fi 47 de reuniuni informale, 63 de reuniuni Coreper și 1.677 reuniuni tehnice de grup de lucru, evident fără a lua în calcul situațiile neprevăzute.

Pentru a susține acest efort, au fost suplimentate posturile în administrația publică, dar și la nivelul Reprezentanței României la UE pentru această perioadă.

În ceea ce privește obiectivele României pentru această Președinție, s-a menționat negocierea viitorului cadru financiar al UE, asigurarea unui Brexit fără probleme majore, dar și o coeziune mai mare a Uniunii.

Căci, în această etapă importantă UE are nevoie mai mult decât niciodată de mai multă unitate şi coeziune.

Convingerea României este că viziunea pe care o proiectăm pentru viitor trebuie proiectată în jurul coeziunii.

De aceea, Preşedinţia are ca idee cheie coeziunea ca valoare politică, care asigură unitatea ţărilor membre - un mesaj foarte important pentru momentul în care UE este supusă unor schimbări.

(Sursa. www.fonduri-structurale.ro)

Fondurile în plus pentru perioada 2021-2027

Comisia Europeană (CE) discută o variantă de fonduri europene prin care România ar avea alocată o sumă cu 8% mai ridicată, respectiv de 6 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027.

Potrivit formulei pe care Comisia a propus-o, ţări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania şi Finlanda pot primi bani în plus (România până în 8 %), pentru că mergem se merge pe PIB-ul pe cap de locuitor .

Tocmai de aceea, deținând Președinția Consiliului România trebuie să facă tot ce poate ca să convingă statele membre, pentru că nu există o unanimitate, în adoptarea acestui buget sdacă e posibil chiar înainte de alegerile europarlamentare.

Pentru politica de coeziune din perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget de 373 de miliarde de euro, iar Parlamentul European urmează să ia o decizie.

În martie, se începe negocierile cu fiecare stat membru, pentru perioada de programare 2021-2027, iar Bruxelles-ul nu dictează nimănui ce să facă cu banii, fiindc fiecare știe cel mai bine care îi sunt nevoile.

Aceasta este trăsătura specifică a politicii de coeziune, pentru că se adaptează regiunii, nevoilor populaţiei și, în funcţie de nevoi, se va realiza și o schimbare a regulamentelor.

În privința lor, toată lumea este de acord că există regulamentee stufoase, care necesită o simplificare radicală.

Dar, la nivel de decizie, prin Comisarii de resort, Comisia va fi prezentă la toate trialogurile atât pentru bugete, cât şi pentru regulamente.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

O tranziție treptată spre un nou proces decizional în domeniul

politicii fiscale a UE

Comisia a lansat dezbaterea privind reformarea procesului decizional în anumite domenii ale politicii fiscale a UE, ce necesită unanimitate în rândul statelor membre, deziderat ce adesea nu poate fi atins legat de inițiativele fiscale cruciale, ducând la întârzieri costisitoare și la politici sub nivelul optim.

Comunicarea propune o foaie de parcurs pentru trecerea progresivă și orientată la votul cu majoritate calificată (VMC) în cadrul procedurii legislative ordinare în anumite domenii ale politicii fiscale comune a UE, precum este deja cazul pentru majoritatea altor domenii de politică ale UE - posibilitate prevăzută de tratatele UE.

În cadrul votului cu majoritate calificată, statele membre ar fi în măsură să ajungă la compromisuri mai rapide, mai eficace și mai democratice în materie de fiscalitate, valorificând întregul potențial al acestui domeniu de politică.

De asemenea, în cadrul procedurii legislative ordinare, deciziile fiscale ar beneficia de contribuții concrete din partea Parlamentului European, asigurându-se astfel o mai bună reprezentativitate a opiniilor cetățenilor și o responsabilitate crescută.

Comisia nu propune nicio modificare a competențelor UE în domeniul fiscal sau a drepturilor statelor membre de a stabili după cum consideră cotele de impozitare a persoanelor fizice sau a întreprinderilor.

În schimb, scopul este de a permite statelor să-și exercite mai eficient suveranitatea deja partajată, astfel încât provocările comune să fie abordate mai rapid.

Votul cu majoritate calificată în domeniul fiscal a fost solicitat și în ultimul discurs privind starea Uniunii, considerându-se că economiile din ce în ce mai globalizate au nevoie de sisteme fiscale moderne și ambițioase.

În același timp cu trecerea la votul cu majoritate calificată se are în vedere și un rol mai important al Parlamentului European privind viitorul comun al impozitării în Uniune.

De altfel, UE a avut un rol în politica fiscală încă de la originile Comunității, în urmă cu șase decenii.

Cu toate acestea, dacă în anii 1950 unanimitatea celor 6 state membre avea un sens în domeniu, acum nu mai este justificată.

Regula unanimității în domeniul fiscal pare, în opinia multora, din ce în ce mai mult a fi anacronică din punct de vedere politic,

problematică din punct de vedere juridic și contraproductivă economic.

Dar, pe de altă parte, aspectul este un subiect extrem de sensibil la nivel UE.

Chiar dacă, din pricina regulii unanimității, unele propuneri-cheie în materie de creștere, competitivitate și echitate fiscală în cadrul pieței unice au fost blocate timp de mai mulți ani.

Cu atât mai mult cu cât, până în prezent, Parlamentul European, ales democratic, a avut doar un rol consultativ în procesul decizional.

Abordarea actuală prezentată ar insufla un nou dinamism și ar revitaliza procesul decizional în acest domeniu, într-un moment în care viitorul impozitării a devenit o problemă arzătoare pentru comunitatea internațională.

Depășirea dificultăților inerente cadrului actual ar consolida reputația UE de lider mondial în elaborarea de soluții realiste la provocările în materie de politică fiscală din secolul 21.

Comisia solicită liderilor UE, Parlamentului și altor părți interesate să evalueze posibilitatea unei evoluții treptate, în patru etape, către luarea de decizii pe baza votului cu majoritate calificată (VMC), astfel cum se prevede mai jos:

În etapa 1, statele membre ar conveni asupra trecerii la luarea de decizii cu majoritate calificată în cazul măsurilor de îmbunătățire a cooperării și a asistenței reciproce între statele membre în combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, precum și în cazul inițiativelor administrative pentru întreprinderile din UE, precum obligațiile de raportare armonizate.

Aceste măsuri sunt, de obicei, salutate de toate statele membre, dar sunt susceptibile să rămână blocate din motive care nu au legătură cu chestiunile în cauză.

În aceeași ordine de idei, etapa 2 ar introduce VMC ca instrument util pentru avansarea măsurilor în care fiscalitatea sprijină alte obiective de politică, de exemplu, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului sau ameliorarea sănătății publice.

Se propune ca statele membre să decidă rapid dacă converg spre o decizie privind punerea în aplicare a etapelor 1 și 2.

Utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul etapei 3 ar contribui la modernizarea normelor UE deja armonizate, precum normele privind TVA-ul și accizele.

Accelerarea procesului decizional în aceste domenii ar permite statelor membre să țină pasul cu cele mai recente evoluții tehnologice și cu ultimele evoluții ale pieței, spre avantajul atât al statelor membre, cât și al întreprinderilor din UE.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Etapa 4 ar permite trecerea la votul cu majoritate calificată pentru proiecte fiscale majore, precum baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și un nou sistem de impozitare a economiei digitale, necesare urgent pentru a asigura o impozitare echitabilă și competitivă în UE (CCCTB progresează lent din pricina unanimității).

Se astăzi propune ca statele membre să aibă în vedere punerea în aplicare a etapelor 3 și 4 până la sfârșitul anului 2025.

Acțiunile în domeniile menționate ar fi posibile în temeiul așa-numitei „clauze pasarelă”(articolul 48, alineatul (7) TUE) prevăzută în tratatele UE, care permite trecerea

la votul cu majoritate calificată și la procedura legislativă ordinară în anumite circumstanțe (fără nici o modificare a tratatelor UE).

Comisia invită acum statele membre ale UE, Parlamentul și toate părțile interesate să se implice în mod constructiv în dezbaterea privind votul cu majoritate calificată în politica fiscală a UE și să definească în timp util o abordare pragmatică pentru punerea sa în aplicare.

De asemenea, liderii UE sunt invitați să sprijine foaia de parcurs și să adopte la timp decizii cu privire la utilizarea dispozițiilor juridice relevante prevăzute în tratate.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Profesioniștii și furnizorii de servicii pot beneficia de piața unică din UE

Comisia Europeană a luat decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la 27 de state membre (toate cu excepția Danemarcei) pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale.

Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind piața unică din noiembrie 2018, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe teren.

Acum, Comisia ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor UE în domeniul serviciilor căci, deși serviciile reprezintă 2 / 3 din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare acest sector să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al întreprinderilor și să genereze creștere economică în întreaga Europă.

În total, Comisia trimite 31 de scrisori de punere în întârziere și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, în plus față de două avize motivate, abordând mai multe restricții în ceea ce privește sectorul serviciilor, printre care amintim:

punere în întârziere către 27 de state membre (toate, cu excepția Danemarcei) pentru neconformitatea legislației și a practicii lor juridice cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale și accesul corespunzător la activități (încălcarea Directivei privind calificările profesionale);

un aviz motivat adresat Ciprului și o scrisoare de punere în întârziere adresată Portugaliei cu privire la normele lor specifice privind accesul la activitățile inginerilor și arhitecților;

o scrisoare suplimentară de punere în întârziere adresată Croației cu privire la restricțiile impuse avocaților pentru a furniza servicii multidisciplinare, restricțiile de publicitate și limitările dreptului de a practica (încălcarea Directivei UE privind serviciile și a Directivei 98/5/CE privind autorizarea avocaților și înființarea de firme de avocatură);

două scrisori de punere în întârziere adresate Franței și Poloniei și un aviz motivat adresat Irlandei privind restricțiile aduse publicității cu privire la libera circulație a serviciilor, care încalcă normele UE (încălcarea prevederilor articolului 56 din TFUE și a Directivei privind serviciile);

o scrisoare de punere în întârziere adresată Belgiei cu privire la procedura de autorizare și cerințele generale pe care regiunea Bruxelles le aplică prestatorilor de servicii de cazare turistică (încălcarea Directivei privind serviciile).

Toate statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie, în caz contrar, Comisia putând decide să procedeze la următoarele etape ale procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisia Europeană în ianuarie, grupate pe domenii de politică, includ 132 de scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor, 60 avize motivate și 9 cazuri de trimitere în fața Curții de Justiție a UE.

Totodată, Comisia închide 87 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Restricționarea fondurilor europene pentru deficiențe în statul de drept

Eurodeputații au adoptat reguli privind

restricționarea finanțării acordate statelor membre care înregistrează deficiențe în privința statului de drept.

Documentul, care include „reguli de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”,a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.

Cu acest instrument, Uniunii îi poate fi mai bine în viitorul Cadru Financiar Multianual, mai ales că, prin intermediul lui, PE a întărit propunerile Comisiei în domeniu şi şi-a exprimat speranţa ca acestea să fie ameliorate şi în urma cooperării cu Consiliul.

Cel mai important lucru pentru susţinerea

unei ţări este statul de drept, pentru că democraţia nu este niciodată perfectă(...).

Potrivit propunerii Comisiei, pentru ca UE să-şi protejeze interesele financiare ar trebui să poată impune măsuri precum suspendarea fondurilor UE în conformitate cu gravitatea deficienţei, baza legală a acestor decizii regăsindu-se în reglementările financiare, nu în articolul 7 din Tratat.

Bugetul UE trebuie să fie cheltuit cu eficienţă, respectând regulile din toate punctele de vedere, iar dacă cineva nu respectă statul de drept - una dintre valorile fundamentale ale Uniunii - trebuie să existe posibilitatea să se intervină pentru a proteja banii europeni.

Propunerea raportorilor elimină o parte dintre neclarităţile textului Comisiei, dar mai sunt multe prevederi care trebuie îmbunătăţite.

Astfel, nu se identifică concret, clar şi detaliat modul în care deficienţele statului de drept afectează protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

De asemenea, nu este clar stabilită proporţionalitatea măsurilor de sancţionare cu prejudiciile aduse bugetului UE de deficienţele statului de drept.

Nu se oferă nici suficiente garanţii că beneficiarii proiectelor îşi vor primi banii în cazul unei suspendări de plăţi pentru statul respectiv.

Nu în ultimul rând, procedura de declanşare a mecanismului de condiţionare se suprapune cu procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE.

Tocmai de aceea, negocierile cu Consiliu trebuie să elimine toate neclarităţile, pentru a elabora un regulament aplicabil în beneficiul tuturor cetăţenilor Uniunii.

Pe de altă parte, unii eurodeputați au transmis că, deși pare o idee bună, implementarea poate lăsa loc abuzurilor.

Căci, din păcate, UE devine cu fiecare zi o fermă orwelliană în care unele state sunt mai egale decât altele.

Astfel, în cuprinsul raportului se vorbeşte

de mai multe ori de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pe care nu îl mai au decât două state din UE.

De aceea, este necesar fie ca toate statele din UE să aibă MCV sau niciunul.

Principiul protejării UE poate să fie unul bun, dar procedurile pot genera neajunsuri și inegalități căci, bunăoară, rămâne o problemă cine ar trebui să fie, în acest context ,câinele de pază al democraţiei în UE.

La fel, de pildă, Amendamentul 12 spune că identificarea unor deficienţe generalizate o face Comisia, bazându-se pe informaţii primite din toate sursele pertinente.

Dar, în aceste condiții, care surse (și de către cine) vor fi considerate pertinente.

Ori, dacă toate aceste aspecte nu sunt bine reglementate, fără echivoc, pe baza unor criterii obiective, clare și nearbitrare, adoptarea unui asemenea mecanism, care să sancționeze statele UE prin tăierea fondurilor europene, poate deveni un element politic periculos și discriminatoriu, într-o Europă care se vrea unită și convergentă.

Proiectul este transmis Consiliului UE. (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Protecția lucrătorilor împotriva agenților chimici cancerigeni

Parlamentul European, Consiliul și

Comisia au ajuns la un acord provizoriu cu privire la cea de-a treia propunere a Comisiei de extindere a listei agenților chimici cancerigeni recunoscuți la locul de muncă.

Prin acest acord, 5 agenți chimici suplimentari vor fi incluși în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni.

Prin intermediul a trei actualizări succesive ale Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni, s-a făcut un pas fundamental către protejarea lucrătorilor europeni de cel mai mare ucigaș silențios de la locul de muncă: cancerul.

Acordul privind cea de-a treia propunere a Comisiei va îmbunătăți condițiile de muncă a peste 1 milion de lucrători din UE și va preveni peste 22 000 de cazuri de boli profesionale.

El va contribui la crearea de locuri de muncă mai sănătoase și mai sigure, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al Pilonului european al drepturilor sociale.

Acest acord va asigura, de exemplu, o mai bună protecție a lucrătorilor în sectoarele de producție a bateriilor din nichel-cadmiu, de topire a zincului și a cuprului, în laboratoare, în domeniul produselor electronice, în domeniul funerar și al îmbălsămării, precum și în sectoarele construcțiilor, sănătății, materialelor plastice și reciclării.

În același timp, norme clare și simple în materie de sănătate și siguranță privind aceste cinci substanțe chimice vor aduce beneficii întreprinderilor de pe piața internă.

O atenție deosebită a fost acordată sprijinirii IMM în ceea ce privește respectarea noilor norme.

Acordul confirmă, încă o dată, angajamentul ferm al tuturor actorilor de a respecta Pilonul european al drepturilor sociale, dar el ar trebui acum să fie confirmat cu rapiditate pentru a se garanta faptul că noile norme sunt în vigoare pentru alegerile europene din mai 2019.

Etapele următoare Acordul va fi transmis Comitetului

Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului în vederea aprobării.

Odată ce reprezentanții permanenți ai statelor confirmă acordul, el va fi supus unui vot final în plenul Parlamentului European.

Acordul este important fiindcă, oficial, cancerul reprezintă principala cauză de mortalitate profesională din UE, fiind responsabil de 53 % din totalul deceselor legate de locul de muncă.

Ori, reamintim faptul că, pentru a îmbunătăți protecția lucrătorilor împotriva agenților chimici cancerigeni, Comisia a prezentat deja trei runde de modificări ale Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (2004/37/CE) cu scopul de a limita expunerea la aceste substanțe.

Astfel, 27 de agenți chimici cancerigeni au fost acoperiți de directivă, dintre care 26 au fost adăugați sau actualizați în cursul actualului mandat al Comisiei.

Prima modificare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni a fost adoptată ca Directiva 2017/2398 de către colegiuitori la sfârșitul anului 2017.

O a doua propunere a fost publicată în ianuarie 2017 și convenită între colegiuitori la sfârșitul anului 2018.

Acordul provizoriu actual marchează una dintre etapele finale ale negocierilor privind a treia propunere din 5 aprilie 2018.

În timp ce majoritatea statelor membre aplică limite de expunere naționale pentru mulți agenți chimici cancerigeni, unele state membre sunt mai puțin severe.

Aceasta înseamnă că lucrătorii nu sunt protejați în mod egal în cadrul pieței unice și că nu există condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.

Întrucât cunoștințele științifice referitoare la agenții chimici cancerigeni sunt într-o evoluție constantă, Comisia sprijină un proces continuu de actualizare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (Directiva 2004/37/CE).

Acordurile obținute cu Parlamentul European și cu Consiliul UE vor îmbunătăți protecția unui număr de aproximativ 40 de milioane de persoane și vor contribui la salvarea vieții unui număr de peste 100 000 de lucrători în cursul viitorilor 50 ani.

Aceste inițiative fac parte din eforturile globale ale Comisiei de a ameliora standardele de sănătate și de siguranță la locul de muncă în întreaga Europă, eforturi care includ și o analiză aprofundată și o actualizare a legislației până la ianuarie 2017.

(Sursa.

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Erasmus+ - un alt an record în 2017

Comisia Europeană a publicat raportul său anual privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată.

În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Astfel, în România, 7.202 de studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+ (dintr-un total de 27.877 de participanți), peste 31 milioane de euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior (dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane de euro), iar 217 proiecte de tineret au primit finanțare (dintr-un total de 568).

În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016.

Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte.

Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 %

Raportul subliniază și faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici.

Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând.

În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750.000 de persoane au participat la un număr de 1 900 de evenimente în 44 de țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Întrucât în 2017 s-au sărbătorit trei decenii ale programului Erasmus, el a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului.

Cifrele pconfirmă rolul central jucat de Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente.

Se dorește continuarea cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a fi siguri că se investește mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socio-economice.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800.000 de persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în

străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016.

Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi.

În total, 84.700 de organizații au participat la 22.400 de proiecte.

Programul a permis unui număr de peste 400.000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/2017, inclusiv aproximativ 34 000 de studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume.

Franța, Germania și Spania au fost principalele țări de origine pentru studenți, iar Spania, Germania și Regatul Unit cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază și faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare.

El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160.000), tineret și tineri lucrători (158.000), cadre didactice din domeniul educației adulților (6.400).

Proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47.000), precum și elevilor acestora (110.000).

Față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 de proiecte sportive, implicând 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine, de asemenea, din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socio-economice defavorizate.

În 2017, aproape 21.000 de studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ în cadrul învățământului superior.

Se ajunge, începând din 2014, la un total de 67.500 de participanți defavorizați din mediul învățământului superior (inclusiv 2.000 de participanți cu nevoi speciale).

Programul a evoluat în 2017 și în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare.

De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55.000 de ori de la

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380 000 de persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5 500 de refugiați nou-sosiți.

Erasmus+ și programele anterioare acestuia se numără printre cele mai de succes programe ale UE.

Începând din 1987, ele le-au oferit tinerilor mai ales oportunități de a dobândi noi experiențe călătorind în străinătate.

Actualul program Erasmus+, care se desfășoară în perioada 2014-2020, dispune de un buget de 14,7 miliarde Euro și va oferi pentru 3,7 % dintre tinerii din UE posibilitatea să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională și să facă voluntariat în străinătate.

Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în 1987 la 33 în prezent (cele 28 de state membre ale UE, precum și Turcia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Norvegia, Islanda și Liechtenstein).

Programul este, de asemenea, deschis participării țărilor partenere din întreaga lume.

În noiembrie 2017, liderii UE au convenit să intensifice mobilitatea și schimburile, inclusiv printr-un program mult mai puternic, favorabil incluziunii și extins pentru toate categoriile de cursanți.

În mai 2018, Comisia și-a prezentat propunerea pentru un nou program Erasmus ambițios, urmărind dublarea bugetului până la 30 de miliarde Euro în cadrul bugetului următor pentru perioada 2021-2027.

Obiectivul este de a tripla numărul de participanți la 12 milioane și de a face ca programul să fie și mai incluziv și accesibil persoanelor dintr-o gamă diversă de medii socioeconomice, precum și să aibă un caracter internațional mai pronunțat.

Programul va sprijini, de asemenea, eforturile în vederea stabilirii unui Spațiu european al învățământului, până în 2025, o prioritate politică a UE pentru a se asigura că învățarea, studiile și cercetarea nu sunt afectate de frontiere.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Măsuri de contingență în cazul unui

scenariu no deal pentru studenții participanți la programul Erasmus+

Având în vedere riscul tot mai ridicat ca

Regatul Unit să iasă din UE la data de 30 martie a acestui an fără a se ajunge la un acord (scenariul no deal), Comisia Europeană a adoptat un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE.

Aceste propuneri au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei, care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.

Propunerile se adaugă activității ample de pregătire pe care Comisia a desfășurat-o din decembrie 2017, astfel cum s-a stabilit în comunicările anterioare privind pregătirea.

Măsurile prezentate ar asigura faptul că, în cazul unui scenariu no deal:

- tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 își pot finaliza stagiul fără întrerupere;

- autoritățile statelor membre ale UE vor

continua să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile;

- beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE vor primi în continuare plăți în cadrul contractelor lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în cadrul bugetului UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre UE și Regatul Unit.

Este important de remarcat faptul că aceste măsuri nu vor atenua – și nu pot să atenueze – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire și nici nu reinstituie toate avantajele conferite de statutul de membru al UE sau condițiile favorabile ale unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragerePropunerile prezentate au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE.

Comisia va continua să sprijine statele membre în activitatea lor de pregătire și și-a intensificat eforturile, de exemplu prin organizarea de vizite în toate capitalele UE27.

Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE, astfel încât, la 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14.000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Regatul Unit iar 7.000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27.

În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi.

Propunerea vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi finanțările relevante.

Comisia a subliniat faptul că drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit și cele ale resortisanților în UE reprezintă o prioritate și că ei nu trebuie să suporte consecințele Brexitului.

Propunerea vizează să asigure faptul că, în cazul unui scenariu no deal, drepturile persoanelor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de retragerea Regatului Unit sunt protejate, în speță perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere.

De exemplu, acest lucru înseamnă că, în cazul în care un cetățean al UE27 a lucrat timp de 10 ani în Regatul Unit înainte de Brexit, această perioadă ar trebui să fie luată în considerare de autoritățile competente din statele membre ale UE la calcularea drepturilor de pensie ale persoanei respective, când se va retrage din câmpul muncii.

Regulamentul propus asigură că statele membre vor aplica principiile de bază ale coordonării asigurărilor sociale în UE, și anume agregarea, asimilarea și egalitatea de tratament.

Propunerea nu reinstituie avantajele semnificative ale acordului de retragere (așa cum a fost convenit la 14 noiembrie), nu acoperă drepturile acumulate după 29 martie 2019 și nici exportabilitatea prestațiilor în numerar, furnizarea continuă a prestațiilor de boală în natură și normele privind legislația aplicabilă.

Acest lucru este, de asemenea, valabil în cazul unui scenariu no deal, în care s-ar aștepta din partea Regatului Unit să își onoreze toate angajamentele asumate cât a fost membru al UE.

Propunerea îi permite UE ca, în cazul unui scenariu no deal, să fie în măsură să își onoreze angajamentele și să continue să efectueze plăți în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru contractele semnate și deciziile luate înainte de 30 martie 2019, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze obligațiile care îi revin în cadrul bugetului pentru 2019 al UE și să accepte toate verificările de audit și controalele necesare.

Acest lucru ar contribui la atenuarea impactului semnificativ al unui scenariu no deal pentru o gamă largă de domenii care beneficiază de finanțare din partea UE, cum ar fi cercetarea, inovarea sau agricultura.

Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre UE și Regatul Unit și nu aduce atingere respectivului acord în cazul unui no deal.

Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 30 martie 2019.

În prezent, ratificarea în Regatul Unit a acordului de retragere este incertă.

La 5 decembrie 2018, Comisia a prezentat două propuneri de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea acordului de retragere.

Pentru ca acordul să intre în vigoare, Consiliul trebuie să autorizeze semnarea textului în numele Uniunii, iar Parlamentul să își dea aprobarea înainte ca el să fie încheiat de Consiliu.

Acordul de retragere va trebui să fie ratificat de Regatul Unit, în conformitate cu propriile cerințe constituționale.

Ratificarea acordului de retragere reprezintă obiectivul și prioritatea Comisie dar, indiferent de scenariul avut în vedere, alegerea de a părăsi UE va cauza perturbări semnificative.

Părțile interesate, precum și autoritățile naționale și autoritățile UE trebuie să se pregătească pentru 2 scenarii principale posibile:

dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 1 ianuarie 2021, adică după 21 de luni (acordul de retragere include posibilitatea unei singure prelungiri a perioadei de tranziție, de până 1-2 ani.

dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia începând cu 30 martie 2019 (scenariul no deal sau cliff-edge).

În ultimul an, Comisia a publicat peste 88 de avize sectoriale de pregătire, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere.

De asemenea, Comisia a înaintat 18 propuneri legislative, incluzându-le pe cele prezentate, în contextul activității sale privind pregătirea pentru Brexit și contingență.

Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice și a început să efectueze vizite în cele 27 de state membre pentru a se asigura că planurile de contingență sunt pe drumul cel bun și că oferă orice clarificare cu privire la procesul de pregătire.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Măsuri pentru accesarea fondurilor structurale

Autorităţile din România au trimis spre

aprobare Comisiei Europene, în luna decembrie 2018, proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro, iar din această sumă, 571 milioane de euro reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018.

Afirmaţia vine ca reacţie la o declaraţie care susţine că cel mai mare fals al execuţiei bugetare din 2018 este decontarea pe final de an, de către Comisia Europeană, a cheltuielilor pentru unele proiecte ale autorităţilor publice locale realizate în perioada 2013 - 2017 (...) cu sprijinul comisarului european.

Respectiv, cheltuieli ale unor autorităţi publice locale pentru diverse proiecte de investiţii derulate prin PNDL, realizate în anii trecuţi, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei apar ca venituri în bugetul din 2018.

Ori, această sumă este trecută doar la venituri în 2018, nu şi la cheltuieli, cum ar fi fost normal, ceea ce a adus un plus de venituri 'pe cash' de aproape 0,5% din PIB.

Față de aceste afirmții. Se reamintește faptul că, încă la începutul anului trecut, Comisia a avertizat autorităţile române asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional - POR, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

Datorită eforturilor intense depuse de

serviciile Comisiei Europene şi de autorităţile române, s-a evitat riscul dezangajării automate prin identificarea şi soluţionarea blocajelor întâmpinate în procesul de implementare.

Toate măsurile propuse pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene au fost făcute cu respectarea Regulamentelor de implementare a Fondurilor structurale şi de

investiţii europene, fiind supervizate de Serviciile Legale ale Comisiei Europene.

Una dintre măsurile luate este modificarea mai multor programe operaţionale, pentru a direcţiona finanţarea dinspre priorităţile unde s-a înregistrat absorbţie redusă (de exemplu: transportul urban în oraşele mici), către acele domenii care prezentau o perspectivă mai bună de absorbţie (cum ar fi domeniul sănătăţii şi al întreprinderilor mici şi mijlocii).

O altă măsură adoptată a fost aceea a

extinderii instrumentelor financiare şi fuziunea Programului Operaţional pentru IMM-uri cu Programul Operaţional Regional, modificare ce a avut un impact pozitiv privind absorbţia a 250 milioane de euro.

O a treia măsură este reprezentată de extinderea eligibilităţii pentru noi tipuri de cheltuieli şi beneficiari - acest lucru a permis ca o serie de proiecte care nu au fost gândite iniţial să primească finanţare europeană, aşa numitele proiecte alternative - să fie luate în calcul pentru a primi finanţare.

De exemplu, a fost preluat pe fonduri europene proiectul prin care urmau să fie achiziţionate 700 ambulanţe din fonduri naţionale

Comisia Europeană a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată depuse până la data de 31 decembrie 2018 de către autorităţile romane, procedură aplicată tuturor statelor membre, în egală măsură.

În baza aceloraşi regulamente, în prezent, experţii Comisiei Europene analizează toate aceste cereri de plată şi, în baza acestor evaluări, vor putea decide ulterior necesitatea efectuării unor audituri, în vederea stabilirii eligibilităţii acestor cheltuieli.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Printeaza

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

Capitalele europene ale culturii

Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) dețin timp de un an titlul de capitală europeană a culturii. Sibiu a avut acest rol în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană.

Programele pentru Plovdiv și Matera arată cum îmbină aceste două orașe viziunea asupra propriului viitor și asupra viitorului Europei cu celebrarea moștenirii lor extraordinare, vechi de secole întregi.

Inițiativa Capitala Europeană a Culturii reunește oameni și evidențiază rolul culturii în construirea unei identități europene.

Ambele orașe vor contribui la crearea unor efecte pe termen lung ale succesului de anul trecut al Anului European al Patrimoniului Cultural, care a demonstrat cum poate cultura să schimbe în bine orașele și regiunile.

Plovdiv este primul oraș bulgar care

este ales capitală europeană a culturii. În 2019, regiunea va beneficia de

oportunități noi, iar orașul se va bucura de vizibilitate pe plan internațional datorită unui program complet cu motto „Împreună”.

Au fost organizate mai mult de 300 de proiecte atât în Plovdiv, cât și în regiunea centrală și de sud a Bulgariei și în orașele Varna, Sofia și Veliko Târnovo, printre care se numără festivaluri și proiecte bazate pe comunitate, structurate în jurul unor teme legate de caracteristicile orașului Plovdiv, de istoria și moștenirea sa culturală, precum și de provocările cu care se confruntă orașul.

Vizitatorii vor putea participa la o gamă largă de activități, începând cu descoperirea alfabetului chirilic prin intermediul a numeroase expoziții și încheind cu producții teatrale comune cu comunități din Balcanii de Vest și cu comunități de turci și de romi.

Festivitățile de deschidere au inclus o serie de evenimente în interior și în aer liber și un spectacol de muzică, lumini și dans/

Programul pentru Matera are ca motto „Un viitor deschis” și se va concentra în special pe incluziunea socială și culturală și pe inovarea prin colaborare.

Printre cele mai importante evenimente se numără „Ars Excavandi”, o perspectivă contemporană asupra istoriei și culturii arhitecturii subterane, „Recitind Renașterea”, o călătorie prin trecutul artistic al regiunilor Basilicata și Apulia, și „Poezia numerelor prime”, o expoziție având ca temă rolul esențial al matematicii în munca artiștilor de-a lungul istoriei.

Matera va găzdui și prima reprezentație în aer liber a operei Cavaleria Rusticană în cooperare cu Teatro San Carlo, precum și 27 de proiecte dezvoltate cu comunități locale creative și cu parteneri din Europa.

Festivitățile de deschidere au reunit 2 000 de muzicieni din toate satele regiunii Basilicata și din multe alte părți din Europa.

Reamintim faptul că în 1985, Melina Mercouri, ministrul grec al culturii din acea perioadă, a avut inițiativa de a lansa o Capitală Europeană a Culturii, proiect care se numără de atunci printre cele mai prestigioase inițiative culturale europene.

Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de capitală europeană a culturii este și o ocazie excelentă pentru orașe de a modifica felul în care sunt percepute, de a deveni cunoscute în lume, de a atrage mai mulți turiști și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură.

Ea are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și socio-economic, pentru oraș, cât și pentru regiune.

În 2018, capitale europene ale culturii au fost orașele Valletta din Malta și Leeuwarden din Țările de Jos.

După Plovdiv și Matera în 2019, viitoarele capitale europene ale culturii vor fi Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) în 2020, Timișoara (România), Elefsina (Grecia) și Novi Sad (Serbia, țară candidată) în 2021, Esch (Luxemburg) și Kaunas (Lituania) în 2022 și Veszprém (recomandare) din Ungaria în 2023.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

DiscoverEU - 14.500 de tineri vor explora Europa

Peste 14.500 de tineri cu vârsta de 18 ani au fost selectați pentru a primi un permis de călătorie DiscoverEU.

Participanții vor avea posibilitatea de a călători între 15 aprilie și 31 octombrie 2019 pe o perioadă de până la 30 de zile.

Cea de-a doua rundă a inițiativei Comisiei Europene DiscoverEU a atras cereri de la aproape 80.000 de tineri din toate statele membre ale UE pe parcursul unei perioade de două săptămâni care s-a încheiat la 11 decembrie 2018.

14.536 de tineri europeni au fost selectați pe baza criteriilor de atribuire și ținând seama de cota stabilită pentru fiecare stat membru al UE, printre ei numărându-se și 551 de tineri din România.

Câștigătorii celei de-a doua runde vor fi contactați în curând, pentru a-și putea rezerva călătoriile.

Ei vor avea posibilitatea de a călători, singuri sau în grupuri de maximum cinci persoane, între 15 aprilie și 31 octombrie 2019 pe o perioadă de până la 30 de zile.

Majoritatea acestora vor călători cu

trenul, utilizând moduri de transport alternative în cazuri excepționale.

Împreună cu permisul de călătorie, tinerii vor primi orientări înainte de plecare și vor putea intra în contact între ei pe platformele sociale.

Ei vor fi, de asemenea, informați cu privire la posibilitățile speciale de care dispun, de exemplu, reduceri de prețuri la biletele de intrare pentru muzee și obiective culturale, precum și participarea la activități de învățare sau la evenimente de bun venit organizate de localnici în orașele pe care le vor vizita.

DiscoverEU este o experiență de călătorie informală destinată tinerilor în mod individual sau în grupuri mici, inclusiv celor care provin din medii defavorizate, care este accesibilă și simplă.

Ea oferă tinerilor de 18 ani șansa de a afla mai multe despre patrimoniul cultural și diversitatea culturală a Europei, de a se conecta cu alți tineri și de explora identitatea europeană.

Inițiativa a fost lansată în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European privind o acțiune pregătitoare cu un buget de 12 milioane de euro în 2018.

Prima rundă de cereri a oferit unui număr de aproximativ 15.000 de tineri posibilitatea de a călători în Europa.

Pentru 2019, Parlamentul a aprobat 16 milioane de euro pentru DiscoverEU.

Comisia intenționează să lanseze următoarea rundă de cereri în vara anului 2019.

În mai 2018, Comisia a propus 700 de milioane de euro pentru DiscoverEU ca parte din viitorul program Erasmus+ în cadrul viitorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027.

În cazul în care Parlamentul European și Consiliul aprobă această sumă, un număr suplimentar de 1,5 milioane de tineri în vârstă de 18 ani ar avea posibilitatea de a călători în cursul acelor șapte ani.

În acest context, devine important faptul că tinerii europeni utilizează DiscoverEU pentru a-și cunoaște continentul.

În total, aproape 180.000 de tineri din întreaga Europă au depus cereri în timpul celor două runde din 2018; și mulțumită acestei inițiative, s-a acordat până acum unui număr de aproximativ 30 000 de tineri șansa de a explora culturile și tradițiile Europei și de a se conecta cu alți călători, precum și cu comunitățile pe care le vizitează.

Modul în care acești tineri explorează Europa prin intermediul unei călătorii personale reprezintă o sursă de inspirație. DiscoverEU le permite să își planifice propriile călătorii, să își împărtășească poveștile pe platformele sociale și să își facă noi prieteni.

Comisia vrea ca DiscoverEU sădevină o experiență de învățare și mai valoroasă și mai inclusivă pentru tinerii europeni.

În acest scop, Comisia vizează să sporească impactul acțiunii și să îl îmbunătățească în continuare pe baza interesului manifestat de tinerii călători și a feedback-ului primit atât de la călători, cât și de la principalele părți interesate.

(Sursa. www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

200 milioane de euro pentru infrastructura de irigații

AFIR a anunțat că va deschide o sesiune de finanțare pentru proiecte de investiții în infrastructură de irigații, cu un buget total de 200 milioane de euro, care se pot depune proiectele pe site-ul Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada 28 ianuarie-31 august.

Proiectele vor fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, din sub-măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane de euro, până în prezent fiind lansate două sesiuni de depunere proiecte la nivel național cu o alocare de 368 milioane de euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării, cu o alocare de 7 milioane de euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate, au fost de puse un număr de 233 proiecte, fiind selectate un număr de 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane de euro și contractate un număr de 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane de euro.

Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii curente vor fi organizații/federații ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole, iar acestea pot primi până la 1.000.000 de euro per proiect.

Investițiile vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, respectiv modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

De asemenea, va putea fi finanțată achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/FOUAI-uri, în limita unui procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Încrederea în procedura de aprobare a pesticidelor

Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu scopul de a crește încrederea în procedura de aprobare a UE pentru pesticide.

Eurodeputații au adoptat o rezoluție non-legislativă - cu 526 de voturi ”pentru”, 66 ”împotrivă” și 72 de abțineri - document ce-și propune creșterea încrederii cetățenilor în procesul de aprobare a pesticidelor în UE.

Membrii Parlamentului European au convenit că oamenii ar trebui să aibă acces la studiile utilizate în procedura de autorizare a unui pesticid, inclusiv toate datele și informațiile aflate la baza cererilor de autorizare, aprobând astfel una dintre multele propuneri formulate de "Comisia specială pentru Procedura de autorizare a Uniunii pentru pesticide ", care a lucrat pe acest dosar de anul trecut.

În cursul procedurii, solicitanții ar trebui să fie obligați să înregistreze toate studiile de reglementare care vor fi expuse într-un registru public și să prevadă o "perioadă de comentarii", în timpul căreia părțile interesate pot furniza date suplimentare pentru a se asigura că sunt luate în considerare toate informațiile relevante înainte de decizie.

Comisia trebuie sp propună și măsuri de protejare a grupurilor vulnerabile și să pună capăt utilizării pesticidelor pe distanțe lungi în

apropierea școlilor, a instituțiilor de îngrijire a copiilor, a terenurilor de joacă, a spitalelor, a spitalelor de maternitate și a centrelor de îngrijire.

Totodată, aceștia consideră că evaluarea după introducerea pe piață ar trebui intensificată, iar Comisia Europeană ar trebui să lanseze un studiu epidemiologic privind impactul pesticidelor asupra sănătății oamenilor în viaţa de zi cu zi.

Ei propun ca studiile existente privind carcinogenicitatea glifosatului să fie revizuite și să se stabilească niveluri maxime de reziduuri pentru soluri și ape de suprafață.

Deputații europeni au observat că au fost ridicate preocupări cu privire la dreptul solicitanților de a alege un anumit stat membru pentru a raporta aprobarea unei substanțe active la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), deoarece practica este privită ca lipsită de transparență și ar putea implica un conflict de interese.

Probele privind actele de plagiat confirmă că activitatea comisiei de investigare este necesară, astfel încât Comisia trebuie să revizuiască sistemul de autorizare a pesticidelor în Europa și să efectueze o reevaluare a glifosatului.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Guvernul nu vrea să se mai împrumute

Ministerul Finanțelor nu mai vrea să se împrumute din piață, urmând să consume din fondurile aflate în trezorerie.

Astfel, el constituie un buffer care asigură plata obligațiilor preconizate în următoarele luni (de obicei, buffer-ul acoperă mai multe luni și este folosit în cazuri de urgență), în cazul de față fiind vorba de minim 6 luni de zile.

În realitate, Ministerul a avut, în ultimele săptămâni, probleme în a atrage sumele solicitate la obișnuitele licitații de bonuri de tezaur și obligațiuni de stat.

Analiștii afirmă că introducerea taxei pe lăcomie are un rol i în reticența băncilor de a cumpăra titlurile emise de stat, deoarece ele nu au fost excluse din rândul activelor asupra cărora nu se aplică taxa pe activele bancare.

De aceea, se impune o discuție între cei trei actori - Banca Naţională, Ministerul de Finanţe şi Asociaţia Română a Băncilor.

Căci, Ministerul de Finanţe nu poate să cumpere la un preţ „mai sus” decât este necesar, un preț pe care cineva în piaţă încearcă să îl ducă mai sus decât ar trebui să fie – motiv de a se renunța la un împrumut.

Decizia intervine concret după încercarea Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de a împrumuta 400 milioane de lei, de pe piața internă, cei 7 dealeri primari transmițînd oferte cu peste 30% din suma cerută.

Pe de altă parte, bani suficienți pentru a asigura finanțarea timp de 6 luni de zile fără alte împrumuturi nu ar există, teoretic, decât dacă este luată în calcul întreaga sumă

disponibilă în Trezorerie, adică inclusiv bani care nu sunt ai Ministerului Finanțelor, ci doar trec prin trezoreria sa, cu alte destinații de plată, și nu doar bufferul de valută al MFP.

Acesta din urmă, pentru care Ministerul

nu dă niciodată o cifră exactă actuală, are ca scop acoperirea a doar 4 luni de finanțare, iar în diferite perioade, cum a fost în prima parte a anului trecut, a coborât cu mult sub acest optim.

O finanțare relaxată a statului timp de 6 luni doar din banii disponibili în trezorerie ar fi dificilă în condițiile în care în prima jumătate a anului este concentrată cea mai mare parte a necesarului de refinanțare pentru titlurile vechi care ajung la scadență - 30 miliarde de lei, față de 2,3 miliarde de lei cât trebuie refinanțat în a doua jumătate a anului (la aceste sume adăugându-se dobânzi și comisioane).

Pe lângă refinanțarea datoriei, Finanțele vor avea de finanțat și deficitul bugetar nou, a cărui dimensiune nu este cunoscută, încă, în absența bugetului pe anul acesta (anul trecut, spre exemplu, la mijlocul anului, deficitul bugetar era de 15 miliarde de lei).

(Sursa: www.euractiv.ro)

Termen prelungit pentru procesarea și marketingul produselor agricole

AFIR a prelungit cu o lună termenul de

depunere a cererilor de finanțare pentru proiecte de procesare și marketing al produselor agricole pentru care sunt disponibile fonduri de peste 81 de milioane de euro prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole, pe componenta „Dezvoltarea şi modernizarea unor

capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole” (DI 3A), din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Potrivit anunțului inițial, cererile de finanțare urmau să fie depuse în perioada 03 august 2018-31 ianuarie 2019.

AFIR nu a comunicat de ce a decis Fondurile disponibile pentru submăsura 4.2 sunt de 203 milioane de euro, dintre care 81,2 milioane de euro pentru „Dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole” (DI 3A). Restul de 121,8 milioane euro sunt alocate pentru „Crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole” (DI 6A), dar în acest caz nu a fost extins termenul.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Atenuarea impactului asupra pescuitului în cazul unui Brexit fără acord

Având în vedere continua incertitudine privind Brexit, Comisia Europeană a adoptat două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE.

Prima propunere vizează posibilitatea pentru pescarii și operatorii din statele membre ale UE să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit, ceea ce va contribui la atenuarea parțială a impactului în cazul în care un Brexit fără acord, ce ar duce la închiderea bruscă a apelor Regatului Unit pentru navele de pescuit din UE.

A doua propunere modifică Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe, scopul ei fiind de a asigura faptul că UE este în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Marii Britanii.

Propunerea prevede, de asemenea, o procedură simplificată de autorizare a navelor Regatului Unit pentru a pescui în apele UE și a navelor UE pentru a pescui în apele Regatului Unit – în cazul în care Londra ar acorda accesul necesar, care se limitează la anul 2019 și se bazează pe acordul din 17 și 18 decembrie 2018 al Consiliului Agricultură și Pescuit privind posibilitățile de pescuit pentru 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, măsurile de pregătire ”nu diminuează impactul de ansamblu al unui Brexit fără acord și nu reinstituie, în niciun fel, toate beneficiile conferite de apartenența la UE sau termenii unei posibile perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere”.

Măsurile vor avea un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE, ele făcând obiectul procedurii de codecizie, Comisia urmând să conlucreze cu Parlamentul și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 29 martie 2019.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Un Brexit fără acord amenință sectorul transporturilor rutiere

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează asupra faptului că ieșirea Marii Britanii din UE fără un acord ar produce efecte negative în sectorul transportului rutier de mărfuri și de persoane către și dinspre Marea Britanie.

Planurile de urgență ale Comisiei Europene și ale guvernului britanic nu vor putea răspunde nevoilor operaționale actuale ale companiilor de transport rutier comercial și ale clienților acestora.

De asemenea, UNTR spune că ieșirea Marii Britanii din UE fără un acord este aproape realitate, iar consecințele economice vor fi grave pentru societate și mediul de afaceri.

Un Brexit fără un acord cu UE nu ar fi trebuit să fie o opțiune, dar, în momentul de față, este aproape realitate.

Cu doar două luni până la ieșirea Marii Britanii din UE, lipsa clarității reprezintă cea mai mare provocare.

Căci se prevede un viitor cu consecințe economice extrem de grave pentru societate și mediul de afaceri, deoarece lipsesc clarificările privind vama și accesul pe piață pentru

milioane de operațiuni de transport rutier care efectuează, în mod regulat, curse din și spre Marea Britanie.

Astfel, transportatorii cred că Marea Britanie va fi o țară terță în relația cu UE, ceea ce presupune faptul că mărfurile vor fi supuse supravegherii și controlului vamal, care va implica aplicarea de taxe vamale, interdicții sau restricții pentru anumite bunuri, îndeplinirea formalităților vamale, iar autorizațiile vamale emise de Marea Britanie nu vor mai fi valabile în UE.

Totodată, comerțul și furnizarea de mărfuri vor suferi, iar costurile vor crește cu cel puțin 10%. Într-o zi obișnuită, până la 10.000 de camioane trec numai prin portul Dover. În ciuda tuturor planurilor de urgență, operatorii de transport rutier, clienții și guvernele lor nu sunt pregătiți pentru un scenariu fără acord până la 30 martie 2019.

Fără un acord, companiile de transport rutier își vor reduce drepturile de exploatare a pieței în mod serios și acest lucru va avea un impact negativ asupra furnizării mărfurilor. Un număr din ce în ce mai mare de companii din UE au în vedere suspendarea operațiunilor în zilele următoare termenului limită Brexit.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

10 milioane de utilizatori Facebook

În ianuarie, în România erau contorizați 9,8 milioane de utilizatori de Facebook, în timp ce numărul total de pagini ajunsese la 83.097, iar 43.417 reprezentau pagini active.

Numărul total de postări contorizat, în intervalul de analiză, era de 1,65 de milioane, iar comentariile de pe paginile publice însumau 4,38 milioane.

Legat de YouTube, numărul abonaţilor români se situa la 858.795, dintre care 45.569 useri erau activi, iar 130.717 de useri au publicat cel puţin un videoclip.

De asemenea, totalul celor care au un cont Instagram era de 700.000, conform datelor centralizate de ZeList, serviciul de

monitorizare a social media şi presei online, dintre care 359.806 erau utilizatori unici.

Cei 700.000 de utilizatori români de Instagram au postat 1,617 milioane de fotografii, circa 107.000 de materiale video şi peste 5,13 milioane de comentarii.

În cazul Twitter, datele serviciului de monitorizare arată că totalul userilor din România ajunsese la 377.568, dintre care 24.400 useri activi, ce au postat 1,6 milioane de tweet-uri.

ZeList Monitor este serviciul de monitorizare şi analiză a blogosferei, twittosferei şi presei online, care contorizează informaţii din peste 70.000 de surse.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Citizens' App - informaţii despre Europa

O aplicaţie concepută de Parlamentul European îi va ajuta pe cetăţenii europeni să descopere ce a realizat, ce face în prezent şi ce planuri de viitor are Uniunea Europeană.

În perspectiva alegerilor europene din mai, Citizens' App permite tuturor, indiferent de locul în care se află să afle mai multe despre realizările UE, despre activitatea curentă şi despre obiectivele de viitor ale Uniunii Europene, explicând, totodată, şi care este rolul Parlamentului European.

Prin Citizens'App se pot găsi diferite proiecte şi inițiative, în funcție de domeniul de interes sau de criteriul geografic, precum şi actualizări ale acestor date.

Aplicația dispune de filtre de căutare, permite distribuirea conținutului, poate fi personalizată şi este disponibilă în 24 de limbi, purând fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play.

Citizens' App ajută utilizatorii: să găsească informaţii despre

acţiunile UE pentru cetăţeni trecute, actuale şi viitoare;

să afle detalii despre evenimente locale;

să descopere iniţiative locale şi naţionale din 20 de domenii de activitate;

să acceseze conţinut multimedia (materiale video, podcasts, slideshows);

să caute şi să filtreze liste şi să vizualizeze rezultatele unei căutări dispuse pe o hartă.

Prin personalizarea în funcție de

interesele utilizatorilor, aplicaţia permite: adăugarea de evenimente de interes

în calendarul personal; bookmarks; acordarea unui scor iniţiativelor şi

proiectelor prezentate; primirea de notificări despre domeniile

de interes; distribuirea de conţinut pe reţelele

sociale, pe email sau sub formă de text; afişarea rezultatelor, în funcţie de

limba aleasă; accesarea datelor personale şi opţiuni

legate de cont; menţinerea aceloraşi setări pe toate

dispozitivele. Aplicația permite accesarea rapidă a

datelor de pe site-ul What Europe Does For Me, conceput pentru a arăta impactul UE asupra cetăţenilor din toate regiunile Europei.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Noi restricții aspre privind anumite produse din plastic de unică folosință

Statele membre ale UE au confirmat introducerea unor noi restricții aspre privind anumite produse din plastic de unică folosință., aprobând - în cadrul Coreperului – un acord provizoriu, obținut după mai mult de 12 ore de negocieri între Președinția Consiliului și Parlamentul European.

Acordul provizoriu de la sfârșitul lui 2018 asupra unei noi directive privind materialele plastice de unică folosință se bazează pe legislația existentă a UE în materie de deșeuri, dar o depășește prin faptul că stabilește norme și mai stricte pentru acele tipuri de produse și de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvență a apariției pe plajele europene.

Noile norme vor interzice utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosință pentru care există alternative și vor fi introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosință sunt fabricate integral sau parțial din materiale plastice și, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate, iar la proiectarea lor ar trebui să se aibă întotdeauna în vedere posibilitățile de reutilizare și de reciclare a produsului.

De aceea, unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantității de deșeuri de plastic generate în UE.

Propunerea face parte din strategia UE privind materialele plastice, proiectul de directivă fiind prezentat la sfârșitul lunii mai 2018, la 31 octombrie începând negocierile în cadrul trilogului cu Parlamentul European..

După confirmarea de către ambasadorii la UE ai statelor membre, directiva poate fi înaintată Parlamentului spre aprobare, urmând să fie transmisă înapoi Consiliului pentru adoptarea finală.

(Sursa: www.euractiv.ro)

C-Voucher Prototype-Athlon - programul de accelerare pentru

economia circulară

Primul apel de proiecte pentru schema de vouchere şi servicii suport de inovare în economia circulară C-Voucher, din noiembrie 2018, a beneficiat de o concurență acerbă, dovedind interesul a 87 de companii din Europa pentru sustenabilitate și protecția mediului.

În urma evaluării tehnice și financiare, 11 firme din 7 țări vor participa în Spania la finala sub formă de Prototype-Athlon, în perioada 5-6 februarie 2019, susținute din bugetul proiectul C-Voucher (din cele 7 firme care au depus proiecte din România, una singură s-a calificat mai departe în finală): Katty Fashion SRL – Reducerea deșeurilor textile (Romania), CocoPallet International BV – Paleți din nucă de cocos (Olanda), Kinethic Bikes – Cadru de bicicletă din sticle PETuri (Spania), Commown – HaaS (Franța), Nordphos – Membrană pentru tratarea apei (Danemarca), ImseVimse AB – Produse textile reutilizabile (Suedia), Nexedi SA – Laptopul NayuBook (Franța), Le Pavé Parisien – Boxe wireless încorporabile în beton (Franța), Pyxo SAS – Ambalaje reutilizabile pentru alimentația publică (Franța), Bio Stopanstvo Lopyanko Ltd – Mătase organică (Belgia) și CargoBeacon AB – Platformă de transport (Suedia).

Firmele participante la Prototype-Athlon iși vor susține proiectul, fiind asistate de către agențiile de dezvoltare partenere în proiect, de către experti cu rol de design thinking și de către traineri privind tehnici de susținere a unei prezentări cât mai eficiente de pitching.

Cele mai bune șase proiecte vor permite firmelor intrarea în Programul de Accelerare C-Voucher pentru Economia Circulară și astfel vor beneficia timp de 9 luni de asistența unui expert în coaching și #designthinking pentru identificarea soluțiilor circulare optime, un voucher de inovare de 60.000 euro pentru a beneficia de expertiză de la furnizori de tehnologie potriviți soluției, servicii de mentorat de afaceri de la organizații partenere din consorțiu și facilitarea accesului la fonduri suplimentare pe piața de investiții, pentru dezvoltarea ulterioară a soluției și pentru scalabilitate.

Schema de vouchere s-a adresat IMM din UE din industriile prelucrătoare, agro-alimentară, textile, sănătate și domeniul apei și va fi reluată în toamna 2019 pentru a identifica alte 6 firme care să implementeze soluții de economie circulară.

Proiectul C-Voucher este finanțat din programul Horizon 2020 de CDI al Comisiei, componenta INNOSUP : https: // c-voucher.com.

(Sursa: www.adrnordest.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

Prioritățile președinției rotative a Consiliului UE în domeniul agricol

Ministrul român a prezidat recent primul Consiliu AgriFish de la preluarea Președinției rotative a Consiliului UE, președinția prezentând prioritățile și programul, al cărui obiectiv principal va fi asigurarea coeziunii ca valoare europeană comună.

În domeniul agriculturii, principalele priorități ale președinției române vor fi negocierea pachetului legislativ referitor la reforma politicii agricole comune (PAC), bioeconomia, inovarea și cercetarea agricolă, proteinele vegetale, sănătatea plantelor și a animalelor, pescuitul.

În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua să lucreze la propunerile de regulamente privind planurile multianuale de gestionare, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF), controlul, masurile tehnice, precum și la dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului.

Politica agricolă comună va aduce o contribuție majoră la creșterea coeziunii zonelor rurale și la menținerea vitalității și competitivității agriculturii europene, motiv ca să existe o PAC modernă și funcțională.

Consiliul a avut un schimb de opinii cu privire la noul model de furnizare propus în pachetul de reforme pentru PAC după 2020, concentrându-se în special pe elemente cum ar fi termenul limită anual de raportare a performantei, o abordare progresivă a obiectivelor și eventualele abateri, disciplina financiara si rezerva agricola.

În ceea ce privește organizarea comună a pieței, Consiliul a dezbătut prevederile referitoare la vin și, în special, posibila deschidere a pieței pentru soiurile de struguri de vinificație hibrizi.

De asemenea, Comisia a informat miniștrii despre arhitectura verde a PAC, dar și despre documentul unui grup de delegații privind propunerea de a beneficia de o finanțare adecvată pentru dezvoltarea rurală în cadrul viitorului cadru financiar multianual.

Cu acest prilej, România a afirmat convingerea că trebuie luate măsuri concrete și că trebuie făcute investiții pentru a sprijini creșterea acestui sector care joacă un rol esențial atât în alimentația umană, cât și în hrana animalelor.

Consiliul a fost informat și cu privire la raportul Comisiei privind dezvoltarea proteinelor vegetale în UE și a explorat modalitățile prin care producția lor ar putea fi intensificată într-un mod economic și cu impact de mediu favorabil.

Acestea s-au concentrat în special pe instrumentele practice și potențialele oportunități, precum și pe rolul sprijinului voluntar cuplat.

Pe ordinea de zi au mai fost și informații legate de rezultatul conferinței "Eradicarea pestei porcine africane în UE și gestionarea pe termen lung a populațiilor de mistreți sălbatici", înființarea unui centru internațional pentru soluții de rezistență antimicrobiană, dar și despre problema dublului standard al produselor alimentare.

(Sursa: www.madr.ro)

266 milioane de euro pentru extinderea sistemului de cadastru

Comisia Europeană a aprobat proiectul major prin care sunt alocate aproximativ 266 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru extinderea ariei de acoperire a sistemului de cadastru, în special în zonele rurale ale României.

Obiectivul acestui proiect este de a consolida securitatea juridică şi de a creşte transparenţa în ceea ce priveşte sistemul de evidenţă a drepturilor imobiliare.

Acest proiect finanţat prin politica de coeziune vine în sprijinul persoanelor care trăiesc în mediul rural, protejând drepturile de proprietate ale acestora.

Proiectul va facilita totodată accesul proprietarilor de terenuri la fondurile UE şi va contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni, întrucât o securitate juridică sporită va stimula investiţiile şi va accelera implementarea acelor proiecte de infrastructură care sunt cruciale.

Finanţarea din partea UE va fi utilizată pentru a realiza înregistrarea terenurilor din zonele rurale în registrul de carte funciară, pentru scanarea şi arhivarea registrelor existente, formarea personalului implicat în aceste activităţi, stimularea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru serviciile de înregistrare, precum şi pentru a îmbunătăţi felul în care este gestionat şi monitorizat proiectul.

În prezent, mai puţin de 1/ 4 din totalul proprietăţilor din România sunt înregistrate în cartea funciară, proiectul urmând să acopere 660 de unităţi administrative din şapte zone rurale, respectiv aproximativ 25% din teritoriul naţional, el fiind complementar procesului naţional de finalizare a cartografierii şi includerii proprietăţilor în baza de date digitalizată a registrului central de carte funciară.

(Sursa: www.adevărul.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

DOSAR – AGRICULTURA 2018

România – locul III la producţia de cereale

Agricultura românească a înregistrat în 2018 cele mai bune rezultate din istorie, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea soarelui.

Recolta totală de cereale obţinută în 2018 - aproximativ 31 de milioane de tone - clasează România pe locul trei în UE.

Autorităţile susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an.

Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras, şi în acest an, cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional.

Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi apreciate de unii, au fost dezaprobate de mulţi alţii.

Datele Eurostat arată că România ocupă anul acesta locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone.

Cifrele Ministerului Agriculturii sunt mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone.

La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, ce a obținut 12,59 milioane tone.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de anul trecut şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an cu o serie de fenomene naturale extreme.

Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha (date care poziţionează România pe primul loc în UE).

Anul acesta a fost un an bun şi la cultura de viţă de vie, producţia de struguri de masă înregistrând un avans de 74,08% faţă de 2017, până la 83.000 tone, cu un randament de 9,4

tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% în 2018 faţă de anul precedent, totalizând 1,155 milioane de tone (media la hectar fiind în 2018 de 6,7 tone).

De altfel, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie că România a înregistrat o creştere cu 21% a producţiei de vin, până la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri în 2017.

În România, cu o producţie de 5,2 milioane hectolitri, anul 2018 ar trebui să depăşească nivelul deja foarte ridicat din 2013.

În anul 2013, România a obţinut o producţie de vin de 5,113 milioane hectolitri, după care au urmat trei ani în care producţia nu a depăşit 3,7 milioane de hectolitri.

Pe de altă parte, au fost şi culturi unde s-au înregistrat producţii mai mici anul acesta, raportat la 2017.

Astfel, la orz şi orzoaică, producţia a fost în scădere cu 1,54%, recolta totală ajungând la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapiţă boabe pentru ulei - producţia obţinută este de 1,515 milioane de tone, în scădere cu 9,46% faţă de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahăr - 921.000 tone, un recul de 21,58% faţă de anul 2017 şi o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamnă producţia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.

La începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii aprecia recolta obţinută de România la peste 30 de milioane de tone de cereale, în plus cu trei milioane de tone faţă de 2017, dar şi ocuparea primului loc la producţiile de porumb şi floarea soarelui din UE.

De altfel, încă din vara acestui an, ministrul susţinea că România "s-a fortificat din punct de vedere agricol" şi "nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat", pentru că fermierii "s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii".

În replică, unii specialiști au spus că declaraţiile ministrului Agriculturii privind producţiile record la grâu, porumb şi floarea-soarelui au determinat prăbuşirea preţului la cereale, asta în condițiile în care, în opinia lor, producțiile nu sunt atât de mari cum se afirmă oficial, inclusiv și din cauza faptului că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei din mai-iunie şi a ploilor abundente din iulie (ceea ce ar fi putut asigura o finanțare UE, dacă decalațiile n-ar fi fost atât de optimiste).

În opinia comună, însă, anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Din păcate, perioadele de secetă nu au fost acoperite cu resurse financiare de compensație din partea UE, pentru situații de criză, ca în cazul Poloniei (116 milioane de euro), Germaniei (364 de milioane de euro), Finlandei (80 de milioane de euro) etc.

Legat de absorbţia fondurilor europene, România înregistrează un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro plătite deja beneficiarilor, iar ţinta pentru 2018 - de 1,2 miliarde de euro - a fost depăşită.

Volumul total pe care încasat până la sfârşitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro, bani siguri care au intrat în ţară pentru că fac obiectul cererilor de plată care au fost trimise către Bruxelles/

Astfel, se poate vorbi, la final de 2018, de un procent de 50% din anvelopa financiară avută la dispoziţie prin PNDR, anvelopă care se cifrează la 8,1 miliarde de euro, ceea ce va plasa România în topul absorbţiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale (alocarea cuprinde 9,46 miliarde de euro, din care 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională).

PNDR este programul cu cea mai mare absorbţie la nivelul statelor membre din UE, cu o rată de peste 40%, iar pentru 2019 se previzionează absorbţie de 55% din program.

De la demararea PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 55.830 solicitări de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.

AFIR a încheiat contracte de finanţare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse şi contracte de finanţare preluate prin procedura de tranziţie dintre programe, ce însumează 432,7 milioane de euro.

În acest context, valoarea plăţilor efectuate beneficiarilor depășea 4 miliarde de euro până la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezinta un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene de 43%.

În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro.

Începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018, suma totală autorizată la plată până

la 12 decembrie 2018 depăşind 1,403 miliarde euro (avansul reprezintând 1,062 miliarde).

Important este și faptul că, în cei 10 ani de la aderarea la UE, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale de peste 23 miliarde euro, rata anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşind 96%.

În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafaţă de peste 9,5 milioane hectare, cereri prelucrate de un personal de 4.800 de angajaţi de la APIA.

Este vorba, în fapt, de 100 de scheme de plată, de forme de sprijin, față de 10 cât se derulau în 2007.

Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), un alt program din ograda MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste.

Datele arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) în 2018, iar sumele solicitate Comisiei - în limita alocării UE de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Pe lângă fondurile europene, Guvernul a derulat, în 2018, și Programe de sprijin.

Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018.

În acest an s-au înscris în program 16.550 producători agricoli, dintre care pentru Ciclul I de producţie 10.946 beneficiari au fost plătiţi cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro.

Pentru Ciclul II de producţie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un număr de 4.760 au fost deja alimentate conturile direcţiilor agricole judeţene cu suma de 65,67 milioane de lei în vederea efectuării plăţilor către fermieri.

Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017.

Astfel, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri - care au accesat programul de tomate - sunt tineri sub 40 de ani, în timp ce 757 dintre aceştia "au renunţat la pribegie".

Pentru 2019, resursele financiare alocate pentru continuarea programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

În ceea ce priveşte programul de

susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri.

Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare.

Campania "Alege oaia", începută în noiembrie 2017 şi continuată cu succes şi în 2018, a avut ca rezultat creşterea consumul de carne de oaie cu 104%, dar şi încheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea cărnii şi produselor din carne de oaie.

Practic, toate cele trei federaţii de oieri din România şi 10 asociaţii au semnat parteneriatul cu Cooperativa "Ţara mea" (reprezentând 93% din producţia românească de carne de oaie), prin care s-a asigurat livrareade carne de oaie, pe parcursul unui an, în valoare de 9 milioane de euro.

În ceea ce priveşte schema de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, reprezentanţii MADR susţin că au fost livraţi deja 2014 purcei din aceste rase până la 14 decembrie 2018, în toată ţara, respectiv 506 purcei Bazna şi 1.508 purcei Mangaliţa, în valoare de 503.500 lei.

Bilanţul MADR în sectorul de irigaţii arată că în 2018 au fost deschise 29 şantiere la obiective de irigaţii, valoarea investiţiilor fiind de peste 661 milioane de lei, dar sunt şi alte 32 de amenajări de irigaţii unde se pregăteşte documentaţia pentru derularea procedurilor de implementare şi execuţie a lucrărilor.

Prin acordarea apei gratuite pe canale, suprafeţele contractate pentru irigat au crescut de la 349.788 hectare în 2016, la 635.169 ha anul trecut şi la 872.713 ha în 2018.

De asemenea, au crescut şi suprafeţele irigate, de la 139.676 ha în anul 2016 la 620.963 ha în acest an.

Programul vizează suportarea de către ANIF a costurilor aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) şi/sau federaţiilor de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (FOUAI).

Nu în ultimul rând a crescut interesul fermierilor în asocierea în organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI).

Dacă în 2017 s-au constituit 24 OUAI, cu o suprafaţă de circa 51.700 ha, în 2018

numărul acestora a crescut la 52 OUAI, iar suprafaţa ajunge la 58.000 ha.

La finalul anului, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală a adus în țară certificatele de înregistrare în registrul Denumirilor de Origine Protejate (DOP) pentru vinul "Însurăţei" şi în cel al Indicaţiilor Geografice Protejate (IGP) pentru "Scrumbia de Dunăre afumată".

Până la acea dată, România avea doar patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei cu IGP - Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei şi unul cu DOP, respectiv Telemea de Ibăneşti.

Însă, la Comisie se mai află depuse documentaţiile pentru alte 3 produse în vederea dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sisteme de calitate, naţionale sau europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

La nivel naţional, MADR are numeroase produse alimentare înregistrate, dar pentru a le populariza şi a oferi siguranţă românilor că produsele sunt de calitate, AFIR a lansat în acest an, la INDAGRA, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte "drumul" către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii.

CPAC cuprinde lista cu toate produsele atestate, detalii despre produs, vizualizare pe hartă GPS a tuturor producătorilor de produse alimentare atestate (Tradiţional, DOP, IGP, STG, Reţetă Consacrată etc.), cu posibilitate de accesare şi contact direct din aplicaţie, căutare în lista de atestate a producătorilor după diverse criterii, citire QR Code de pe orice etichetă pentru aflare detalii produs (…)

(Sursa:www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

Echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea Comisiei referitoare la o nouă Directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

În România, 15% dintre angajați vor sau și-au luat concediu paternal, față de 33% media UE28, conform Eurostat.

Acordul provizoriu la care au ajuns astăzi reprezintă o veste bună pentru familiile din Europa.

Pilonul european al drepturilor sociale vizează îmbunătățirea vieții de zi cu zi a europenilor, iar acordul provizoriu face ca această viziune să fie foarte concretă, oferind familiilor în care există părinți și îngrijitori care lucrează o opțiune reală pentru modul de îmbinare a vieții profesionale cu cea de familie.

Ceea ce repreintă un pas uriaș către o Europă mai socială și demonstrează adevăratul spirit al pilonului.

Noile norme privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care, în contextul secolului 21, sunt adecvate scopului urmărit, vor crea oportunitatea pentru femeile și bărbații care lucrează de a împărți echitabil sarcinile de îngrijire a copiilor și a rudelor

Acordul stabilește un standard

european minim de 10 zile de concediu de paternitate pentru tați în perioada următoare nașterii copilului lor, pentru a fi compensați la nivelul indemnizației pentru concediul medical.

El consolidează dreptul existent la 4 luni de concediu pentru creșterea copilului prin faptul că 2 luni vor fi netransferabile între părinți și introduce compensații pentru aceste 2 luni la un nivel stabilit de statele membre.

S-a convenit, de asemenea, să fie elaborate dispoziții europene privind concediul de îngrijitor, stabilindu-se o durată de 5 zile per lucrător per an, ca un nou drept european pentru lucrători.

Noile norme consolidează și dreptul tuturor părinților și îngrijitorilor de a solicita formule flexibile de lucru.

Dar aceste aspecte nu se referă doar la consolidarea drepturilor persoanelor.

Noile norme sunt un model pentru modul de aliniere a priorităților sociale și economice., astfel încât intreprinderile vor putea să atragă și să rețină femei talentate și bărbați talentați.

Economia europeană va câștiga de pe urma acestei propuneri, care va contribui la eliminarea diferenței dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților.

Realizarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, nu este doar o măsură justă, ci și inteligentă.”

În continuare, acest acord provizoriu trebuie să fie adoptat în mod oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Reamintim faptul că, pentru a aborda

provocările pe care le întâmpină părinții sau îngrijitorii care lucrează în reconcilierea responsabilităților profesionale cu cele familiale, Comisia a propus, în aprilie 2017, inițiativa „Echilibrul între viața profesională și viața privată”, considerată ca un element esențial al Pilonului european al drepturilor sociale.

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată stabilește o serie de standarde noi sau mai înalte pentru concediul de creștere a copilului, concediul de paternitate și concediul de îngrijitor, precum și dreptul de a solicita formule flexibile de lucru.

Ea ține seama de nevoile IMM mijlocii și asigură faptul că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat.

Noua directivă este completată de măsuri de politică și de finanțare, care sprijină statele membre în ceea ce privește asigurarea aplicării legislației în vigoare privind protecția împotriva concedierii, dezvoltarea unor servicii de îngrijire formală și abordarea factorilor economici care descurajează o a doua persoană din familie să lucreze.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Inflația mai mică, creșterea economică se va accelera

Ca în fiecare an, adoptarea bugetului

suscită numeroase discuții. Cum, până la adoptarea lui mai e drum

lung, prezentăm succint principalele tendințe, așa cum rezultă din proiectul pus la dispoziție de ministerul de resort.

Proiectul de buget pentru 2019 este

construit pe un produs intern brut de 1.022,5 miliarde de lei, o creștere economică de 5,5%, o rată a inflației de 2,8% și un deficit bugetar estimat la 2,55% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, adică 33,4% din produsul intern brut, în timp ce cheltuielile sunt preconizate la 367,5 miliarde de lei, respectiv 35,9% din PIB.

Rezultă un deficit bugetar de 26,1 miliarde de lei - 2,55% din PIB în termeni cash, respectiv 2,57% din PIB în standard ESA (folosit în evaluările Comisiei Europene), mai mic procentual decât cel realizat anul trecut (potrivit estimărilor Ministerului, deficitul bugetar pe 2017 a fost de 2,9% din PIB).

Anul trecut, potrivit datelor ministerului, PIB a fost de 949,6 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 4,5% faţă de 2017, iar inflaţia medie anuală a fost de 4,63%.

Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor va fi de 287.000 de persoane.

Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat în creştere la 6,655 milioane persoane, de la 6,525 milioane persoane în 2018.

Potrivit Ministerului, principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt susţinerea investiţiilor publice, educaţia şi sănătatea.

Proiectul de buget prevede cheltuieli cu investiţiile de 46,8 miliarde lei (4,57% din PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018.

Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Programul de interes public şi social derulat de Compania Naţională de Investiţii, investiţii ale operatorilor din industria de apărare, investiţii în infrastructura de transport (din care majoritatea aferente proiectelor finanţate din fonduri europene) şi investiţii în domeniul apelor.

Suma alocată pentru sectorul de Sănătate a fost majorată faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creştere de 12% (exclusiv subvenţia de echilibrare), atât în bugetul

Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

S-au alocat sume semnificative pentru aparatură, investiţii şi echipamente în spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare şi ecografe, dar și din împrumutul acordat de BIRD achiziţiei de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie

În Educaţie, s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, o majorare de 47%, pentru acoperirea creşterilor salariale, pentru investiţii - pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive.

De asemenea, sunt alocate sumele necesare pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învăţământul preuniversitar.

În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentelor asumate faţă de partenerii din NATO.

Totodată, în bugetele instituţiilor publice a

fost prevăzută suma de 80 de milioane euro pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului UE.

Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 - ceea ce reprezintă o suplimentare semnificativă a Bugetului asigurărilor sociale de stat.

În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.

Nivelul datoriei guvernamentale brute estimat pentru anul în curs este de 35,3%, în creştere uşoară faţă de nivelul estimat pentru sfârşitul anului 2018, de 34,9%, dar Ministerul Finanțelor apreciază un nivel al cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice de 13,5 miliarde lei, și o pondere mai redusă în PIB, de 1,3% în anul 2019 faţă de 1,4% în anul 2018.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

Mai mult, din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, nu a fost prevăzută încasarea niciunui leu, deși actul normativ ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru.

Cu alte cuvinte, Finanțele speră că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale, deși recentele evoluții nu indică acest lucru.

La nivelul actual al ROBOR, aplicând taxa pe active așa cum este reglementată în ordonanță, statul ar fi putut estima încasări de miliarde de lei din sistemul bancar.

Dar miza legii pare a fi scăderea dobânzilor, evoluție pe care se considera că o vor susține băncile. pentru a nu trebui să plătească taxa.

Pe astfel de speranțe de scădere a dobânzilor s-au funfamentat și cifrele extrem de optimiste de la subcapitolul de cheltuieli cu dobânzile din bugetul de stat, în condițiile în care ministerul a respins mare parte din ofertele băncilor la ultimele licitații de titluri de stat chiar din cauza dobânzilor prea mari.

Fără îndoială, discuții suscită bugetele serviciilor și ale unor structuri ale Ministerului public.

În ceea ce privește bugetele ministerelor, Ministerul Fondurilor Europene înregistrează cea mai mare creştere a bugetului în acest an faţă de cel din 2018, de 183%, iar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pierde peste 25 % din alocări,

O creştere semnificativă a bugetelor este prevăzută pentru Ministerul Economiei (162,9%), Ministerul Sănătăţii (+64,6%) sau Ministerul Transporturilor (+54,9%).

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va avea un buget de 25,589 miliarde de lei, în creştere cu 2,1% faţă de plăţile efectuate în cadrul Bugetului din 2018.

Pe de altă parte, bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (652,161 milioane de lei ) scade cu 28,9%. Un buget mai mic vor avea şi Ministerul Energiei (250,024 milioane de lei, minus 13%) şi Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (261,472 milioane de lei, minus 20,2%), conform datelor centralizate de Agerpres.

Consiliul Economic şi Social are prevăzut, pentru 2019, un buget de 29,602 milioane de lei, în creştere cu 338,9%.

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi mai mare cu 4,1% şi se va cifra la 55,42 milioane de lei.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat va fi de 70,092 miliarde de lei (+10,3%), Bugetul Asigurărilor de Şomaj de 1,148 miliarde de lei

(+20,7%), iar Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va avea un buget de sporit cu aproape 10 %.

Bugetul de stat şi bugetele de asigurări sunt prevăzute a fi în creştere cu 15,4%.

Pe ce se bazează creșterea Proiecția bugetară pentru 2019 are la

bază o creştere economică de 5,5%, peste cea din acest an, mult prea optimistă față de cea a instituțiilor internaționale, inclusiv a Comisiei Europene.

Guvernul apreciază însă că cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice, dar estimează o îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele, în special în sectorul serviciilor şi în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export.

Potrivit Strategiei fiscal-bugetare 2019-2021, ritmul anual de creştere a formării brute de capital fix (adică al investițiilor) va fi de 6,9%, iar cheltuielile cu consumul final al populaţiei se vor majora cu 6,5%.

De asemenea, în Strategie, Ministerul prezintă și o serie de măsuri care să asigure o mai bună participare pe piaţa muncii în scopul atingerii până în 2020 a unei rate de ocupare de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64 ani, în concordanţă cu priorităţile Strategiei Europa 2020.

Se aşteaptă continuarea îmbunătăţirii pieţei muncii, prin majorarea populaţiei ocupate cu 1,4%, concomitent cu reducerea ratei şomajului la 4,1%.

De asemenea, se vorbește și de susținerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile, prin diverse scheme de ajutor de stat, un program de susținere al IMM.

Fără îndoială, în Strategia fiscal-bugetară, Guvernul menționează și alte programe anunțate în ultimii ani, precum înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții, reforme structurale în domeniul companiilor de stat sau investiții în infrastructura de transport, accelerarea absorbției fondurilor europene sau prioritizarea investițiilor publice și, mai ales, crearea unei politici fiscale predictibile.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

SUMAR

România preia frâiele UE la 12 ani de la aderare – pg.1

O Europă mai durabilă până în 2030 – pg.3

Portalul privind fondurile europene – pg.4

80 de milioane de euro pentru Președinția Consiliului UE – pg.5

Fondurile în plus pentru perioada 2021-2027 – pg.5

O tranziție treptată spre un nou proces decizional în domeniul politicii fiscale a UE – pg.6

Profesioniștii și furnizorii de servicii pot beneficia de piața unică din UE – pg.7

Restricționarea fondurilor europene pentru deficiențe în statul de drept – pg.8

Protecția lucrătorilor împotriva agenților chimici cancerigeni – pg.9

Erasmus+ - un alt an record în 2017 – pg.10

Măsuri de contingență în cazul unui scenariu no deal pentru studenții participanți la programul Erasmus+ - pg.11

Măsuri pentru accesarea fondurilor structurale – pg.13

Capitalele europene ale culturii – pg.14

DiscoverEU - 14.500 de tineri vor explora Europa – pg.15

200 milioane de euro pentru infrastructura de irigații – pg.16

Încrederea în procedura de aprobare a pesticidelor – pg.16

Guvernul nu vrea să se mai împrumute – pg.17

Termen prelungit pentru procesarea și marketingul produselor agricole – pg.17

Atenuarea impactului asupra pescuitului în cazul unui Brexit fără acord – pg.18

Un Brexit fără acord amenință sectorul transporturilor rutiere – pg.18

10 milioane de utilizatori Facebook – pg.19

Citizens' App - informaţii despre Europa – pg.19

Noi restricții aspre privind anumite produse din plastic de unică folosință – pg.20

C-Voucher Prototype-Athlon - programul de accelerare pentru economia circulară – pg.20

Prioritățile președinției rotative a Consiliului UE în domeniul agricol – pg.21

266 milioane de euro pentru extinderea sistemului de cadastru – pg.21

România – locul III la producţia de cereale – pg.22

Echilibrul dintre viața profesională și cea privată – pg.25

Inflația mai mică, creșterea economică se va accelera – pg.26

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri.structurale.ro

www.euractiv.ro www.madr.ro

www.adrnorest.ro www.agerpres.ro www.adevarul.ro www.mediafax.ro

google.com/imagini