BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Declarația de la Sibiu, 9 mai 2019 "Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am

întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.

Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental.

O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări.

Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele.

De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională.

Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă,

Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări.

Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene.

De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:

Vom apăra o singură Europă– de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii.

Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.

Vom rămâne uniți, la bine și la greu.

Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți.

Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.

Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.

Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept.

Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine.

Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.

Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult.

Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante.

Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.

Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală.

Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 4-5 (88-89)

APRILIE – MAI 2019

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la

îndeplinire politicile. Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni.

Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.

Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.

Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți.

Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine.

Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze

viitorul ca un corp unitar."

Summitul de la Sibiu - bazele viitorului comun al UE

La 9 mai 2019, liderii UE s-au întâlnit la

Sibiu, așa cum sugera președintele Juncker în discursul său din 2017 privind starea Uniunii, pentru a discuta viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024.

Aceștia au abordat provocările și prioritățile UE în perspectiva următorilor ani, în baza unei agende care a fost convenită în iunie 2014 de Consiliul European și a fost transpusă în cele 10 priorități politice ale Comisiei.

După cinci ani, eforturile de punere în

aplicare a acestor priorități s-au materializat în rezultate concrete pentru cetățeni, în pofida unor dificultăți neprevăzute, care continuă să reprezinte provocări serioase pentru UE.

Plecând de la recomandările de politică privind modul în care Europa își poate modela

viitorul prezentate recent trecută, Comisia analizează realizările din ultimii cinci ani.

Căci, așa cum se sublinia în momentul preluării mandatului, s-a considerat că este ultima șansă de a le arăta europenilor că Uniunea acționează pentru ei.

Ori, de aceea, Comisia a lucrat necontenit pentru a onora promisiunile, astfel încât în unele domenii s-au depășit așteptările, da, în altele, este posibil ca să nu fi fost atinse.

Pe ansamblu, s-a acționat în domeniile în care miza a fost cea mai importantă.

Acum, însă, UE trebuie să privească înainte, să învețe din experiența trecutului și să valorifice reușitele, să dea dovadă de și mai multă ambiție, axându-se și mai mult pe ceea ce contează.

Cele 10 priorități ale Comisiei Juncker s-au axat pe aspectele care contează cel mai mult pentru europeni:

revigorarea pieței locurilor de muncă

relansarea creșterii economice și a investițiilor

consolidarea echității sociale

gestionarea migrației

reducerea amenințărilor la adresa securității

deblocarea potențialului tranziției digitale și energetice

consolidarea rolului UE pe scena internațională

sporirea transparenței și a legitimității democratice.

Până în vara anului 2018, Comisia Juncker prezentase toate propunerile legislative pe care se angajase să le prezinte la începutul mandatului său.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

În total, Comisia a formulat 471 de noi propuneri legislative și a preluat alte 44 de propuneri care fuseseră prezentate în cursul mandatelor anterioare ale Comisiei.

Dintre acestea, 348 de propuneri au fost adoptate / aprobate de Parlamentul European și de Consiliu în cursul actualului mandat.

Comisia a publicat o serie de 20 de fișe informative care demonstrează modul în care UE a reușit să își onoreze angajamentele asumate în 2014 în cadrul agendei strategice a Consiliului European și în cele 10 priorități politice ale Comisiei Juncker.

Recent, Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa își poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură și multipolară.

Comisia a recomandat ca agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 să se concentreze asupra a 5 dimensiuni principale:

o Europă care protejează, deoarece, în contextul mondial actual, pacea înseamnă putere.

În acest sens, ar trebui continuate eforturile de consolidare a unei uniuni a securității efective și reale și de construire a unei veritabile uniuni europene a apărării, astfel încât cooperarea în acest domeniu în cadrul UE să devină regula, și nu excepția.

De asemenea, trebuie ca UE să fie mai proactivă în gestionarea migrației.

În acest sens, sunt necesare ample acțiuni la toate nivelurile și o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilității și solidaritatea între statele membre;

o Europă competitivă care investește în tehnologiile viitorului și sprijină cele mai importante atuuri ale noastre: piața unică, industria noastră și moneda noastră comună.

Trebuie să se actualizeze, să se

modernizeze și să se transpună în practică, sub toate aspectele sale, piața unică.

În activitatea de cercetare și inovare trebuie să se pună accentul pe tranziția

ecologică, socială și economică și pe provocările societale aferente.

Trebuie investit în principalele capacități digitale ale Europei și colaborat pentru a stimula inteligența artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa.

De asemenea, e nevoie de a promova în continuare creșterea economică, asigurând o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice și monetare.

De asemenea, trebuie să se sprijine în continuare transformarea pieței europene a forței de muncă, asigurând în același timp echitatea acesteia.

o Europă echitabilă care susține principiile fundamentale ale egalității, statului de drept și justiției sociale în lumea modernă.

Este nevoie de continuarea eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale.

De asemenea, trebuie colaborat cu statele membre pentru a se asigura incluziunea și egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităților regionale, a nevoilor minorităților, a aspectelor legate de gen și a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației.

Trebuie susținute și promovate cu

fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept.

E nevoie de o politică fiscală echitabilă și modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor, precum și de acces la locuințe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic și abordabile ca preț pentru toți cetățenii din Europa.

o Europă durabilă care își asumă o poziție de lider în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și combaterea schimbărilor climatice.

Va trebui modernizată economia pentru a adopta modele de consum și de producție durabile.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

Trebuie consolidate și eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de inversare a tendinței de degradare a mediului.

E nevoie de o trecere la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile.

De asemenea, trebuie să fie valorificat la maximum potențialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și impactul asupra schimbărilor climatice.

o Europă influentă care urmărește să susțină și să adapteze la provocările prezentului sistemul bazat pe norme, care ne-a fost util atât de mult timp.

Pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent și cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite.

De asemenea, e nevoie de dezvoltarea de relații solide cu țările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi și obligații, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE.

Un rolul consolidat al monedei euro în

lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranității economice și monetare a Europei.

Liderii UE-27, reuniți la Sibiu, au putut să definească, pe baza acestor elemente, o nouă orientare politică și noi priorități pentru UE înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și a schimbării conducerii politice a instituțiilor UE pe care o vor antrena acestea.

Pentru aceasta, președintele Comisiei Europeană i-a avut alături, într-o întâlnire informală, pe șefii de stat și de guvern ai UE – 27, inclusiv pe președintele României.

De altfel, Președintele Comisiei a participat, alături de președintele României, la un dialog cu cetățenii, în timp ce comisarii Thyssen și Navracsics au inaugurat evenimentul pentru tineret intitulat „Să modelăm împreună viitorul Europei” și au participat la

ceremonia de decernare a premiilor pentru concursul de fotografie #MySocialEurope și au acordat premii câștigătorilor concursului lunar de fotografie având ca temă „My magical European Solidarity Corps moment”.

Reamintim faptul că, în urmă cu cinci ani, Consiliul a definit o amplă agendă strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare.

Aceasta a fost ulterior transpusă în cele 10 priorități politice iar de atunci Comisia a înregistrat rezultate bune în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei sale strategice.

Pentru următorul ciclu politic, UE are nevoie de obiective noi, ambițioase, realiste și bine definite.

În martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, Comisia a publicat Cartea albă privind viitorul Europe.

Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre.

Cartea albă a constituit punctul de plecare al unei ample dezbateri cu privire la viitorul Europei, care poate servi acum drept sursă de inspirație pentru principalele priorități politice ale următoarei agende strategice.

Punctele de vedere ale cetățenilor au fost exprimate în cadrul a 1.600 de dialoguri cu cetățenii și de consultări cetățenești.

În discursul privind starea Uniunii, președintele a prezentat o foaie de parcurs care detaliază principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Pe această bază, liderii naționali s-au întâlnit la Tallinn, în Estonia, și au convenit asupra unei „agende a liderilor”, care cuprinde lista celor mai presante probleme și provocări pentru care ar trebui identificate soluții înaintea alegerilor europene din 2019.

La 9 mai 2019, la Sibiu, în România, a fost punctul culminant al acestui proces printr-un angajament reînnoit față de o UE care își ține promisiunile în ceea ce privește aspectele cu adevărat importante pentru cetățeni.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

15 ani de la cea mai amplă extindere a UE

În 1 mai 2004, Cehia, Cipru, Estonia,

Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria deveneau state membre ale Uniunii Europene.

În urmă cu 15 ani, 10 ţări şi-au ocupat locul de drept în inima uniunii noastre.

S-a profitat de acel moment unic şi s-a reconciliat istoria Europei cu geografia,

Pentru acele țări, în acele zile, Europa era într-adevăr un simbol al libertăţii, standardelor înalte, prosperităţii, modernităţii şi securităţii.

În realitate, ceea ce trebuie să fie o sărbătoare, a trecut parcă neobservat.

UE nu aniversează în niciun fel ampla extindere din 2004, după cum nu a marcat în mod special nici aniversarea, în 1 ianuarie 2017, a unui deceniu de la aderarea României și Bulgariei.

Calendarul Comisiei Europene pentru 1 mai nu a inclus nici măcar o conferință pe tema extinderii, și nici Comisia, nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au publicat pe site vreun comunicat de presă care să marcheze această aniversare.

Cu câteva săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, unde populiștii sunt așteptați să câștige teren masiv, una dintre

temele de dezbatere din vest fiind chiar prezența „masivă” a muncitorilor din est, Bruxelles-ul nu a vrut să le mai dea apă la moară.

Mai mult, noii veniți pun probleme establishment-ului din capitala Europei.

Polonia și Ungaria sunt deja vizate de procedurile Articolului 7 din tratatul UE care poate duce la suspendarea dreptului de vot a unui stat membru pentru încălcarea valorilor Uniunii și a statului de drept.

La zece ani de la aderare, România și Bulgaria sunt încă sub umbrela Mecanismului de Cooperare și Verificare și nici nu au intrat în spațiul Schengen, ba mai mult criticile Comisiei la adresa schimbărilor legislative din România s-au intensificat.

Și în țările din est populiștii și extremiștii câștigă teren, iar mișcările anti-europene au tot mai mulți susținători, în pofida beneficiilor evidente pe care le-au avut aceste state de când au intrat în UE.

De altfel, un comisar european a spus miercuri, chiar la Varșovia, că Polonia trebuie să înceteze să mai trateze UE ca pe o maşină de făcut bani şi să-şi aducă o contribuţie financiară mai substanţială.

UE nu este doar un bancomat, o vacă pe care o poţi mulge, e nevoie de o contribuţie substanţială a țărilor estice pentru viitor.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Spre o agricultură mai verde

Miniştrii Agriculturii au discutat despre viitoarea Politică Agricolă Comună din perspectiva ambiţiilor de mediu, ce reprezintă un element-cheie al reformei PAC, ce va aduce beneficii nu numai pentru fermieri, ci și pentru tcetățenii europeni care doresc alimente durabile și un viitor mai ecologic.

Clima, biodiversitatea, calitatea apei, sănătatea animalelor și a plantelor sunt doar câteva dintre problemele discutate în vederea asigurării unei securități alimentare durabile.

în cadrul Consiliului a avut loc ți un schimb de opinii cu privire la noua arhitectură verde a pachetului de reformă a PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției române.

Miniștrii și-au concentrat intervențiile pe condiționalitatea consolidată și standardele conexe, pe schemele ecologice și pe ambiția crescută în materie de mediu a PAC.

Totodată, au discutat cu privire la impactul carnivorelor mari, precum lupii, urșii și mistreții și alte specii asupra agriculturii, Executivul european trebuind să îmbunătăţească Directivele Habitate şi Păsări întrucât 19 state au ridicat problema pagubelor pe care le înregistrează din cauza carnivorelor mari şi a cormoranilor.

De altfel, 19 state au ridicat problema carnivorelor mari pentru sectorul agricol, iar nouă dintre acestea s-au referit la pagubele pe care le creează cormoranii în acvacultura şi în apele naturale (Slovacia, Germania, Austria, Polonia, Lituania, Croaţia, Suedia, Cehia şi Ungaria).

Ori, în acest sens, în primul rând vor fi nevoie de măsuri care să gestioneze efectivele, să le echilibreze, dar şi măsuri care să ofere compensaţii pentru pagube.

De asemenea, miniștrii au fost informați cu privire la: acțiunile UE împotriva defrișărilor și a degradării păduriloro declarație comună a Cehiei, Poloniei și Slovaciei cu privire la Directiva privind energia din surse regenerabile după 2020 rezultatele conferinței la nivel înalt privind cercetarea și inovarea în domeniul agricol.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Investiții de 4 miliarde euro în infrastructură în 10 state membre

Politica UE de coeziune investește

fonduri în valoare de 4 miliarde euro în 25 de proiecte de infrastructură de mare anvergură din 10 state membre, iar combinate cu cofinanțarea națională, investițiile totale se ridică la 8 miliarde euro.

Destinațiile celor 4 miliarde sunt multiple: Energie mai sigură și la prețuri mai

accesibile în Bulgaria Fonduri UE în cuantum de 33 de milioane

euro vor finanța construcția unei conducte transfrontaliere de interconectare pentru gaze cu o lungime de 182 km între Komotini, Grecia, și Stara Zagora, Bulgaria.

Conducta este rezultatul unui proiect de interes european comun, contribuind la realizarea obiectivelor uniunii energetice.

Sistemele de gaze ale celor două țări vor fi conectate pentru prima oară, diversificându-se astfel sursele de energie din regiune și sporindu-se securitatea energetică.

Cu o piață a gazelor caracterizată de o concurență mai intensă, consumatorii vor profita de prețuri mai reduse.

Conexiuni rutiere și feroviare mai eficiente în rețeaua transeuropeană de transport în Cehia

În primul rând, o sumă de 76 de milioane euro va finanța modernizarea coridorului feroviar dintre Praga și Pilsen.

Lucrările includ căi noi sau reconstruite între Rokycany și Pilsen, înjumătățind durata călătoriilor pe acest segment și sporind atractivitatea orașului Pilsen în calitatea sa de centru economic regional.

Apoi, aproape 75 de milioane euro sunt investite într-o șosea între Nebory și Bystřice, parte dintr-o conexiune importantă între autostrada cehă D48 și cea slovacă D3.

Un campus modern pentru cercetare la Jena, în Germania

În Turingia, la Jena, localurile Universității Friedrich Schiller vor fi reconstruite grație unor fonduri de aproape 84 de milioane euro iar proiectul va finanța construcția a două clădiri: centrul de date al universității și facultatea de matematică și științe IT, de acest rezultat beneficiind 18 000 de studenți.

Servicii publice eficiente în Grecia și energie la prețuri accesibile în Creta

Aproape 135 de milioane euro sunt investite în sistemul de telecomunicații „Syzefxis II”, care în cele din urmă va unifica întreaga rețea a administrației publice elene.

Vor fi conectați la sistem încă 600.000 de funcționari și 34 000 de sedii suplimentare, rezultând astfel importante economii de scară și servicii mai bune pentru populație.

În fine, aproape 95 de milioane euro vor finanța construcția unei linii electrice de interconectare între insula Creta și peninsula Peloponez, ce include două cabluri submarine de energie cu o lungime de 135 km.

Proiectul va duce la reducerea costurilor energiei electrice în Creta prin înlocuirea energiei electrice produse de unități generatoare costisitoare pe bază de păcură cu energie electrică din Grecia continentală.

O mai bună conectivitate, mai puține congestii și un nivel mai ridicat de siguranță în zona din jurul Budapestei, în Ungaria

O sumă de 105,5 milioane euro va finanța modernizarea secțiunii sudice a centurii rutiere a Budapestei, prin drumuri și poduri reconstruite și piste ciclabile noi.

În urma proiectului, durata călătoriilor va fi mai mică, iar siguranța rutieră va crește pentru 90.000 de vehicule care circulă zilnic în această zonă.

Grație proiectului se vor reduce și congestiile, traficul fiind deviat în afara centrului orașului.

Transport feroviar ameliorat în Sicilia, Italia

Fonduri UE în valoare de peste 358 de milioane EUR vor ajuta la extinderea liniei feroviare Circumetnea care deservește Catania, în Sicilia, cu opt stații noi și material rulant.

Acest proiect va contribui la reducerea congestiilor din rețeaua rutieră și va promova mobilitatea curată în regiune.

Apă potabilă de mai bună calitate în Malta

Datorită unei sume de aproape 74 de milioane euro, insulele malteze Gozo și Comino vor avea apă potabilă de mai bună calitate, o mai mare securitate a distribuției apei și o mai bună gestionare a resurselor de ape subterane.

Întreaga populație a țării va beneficia de acest proiect.

Lucrările finanțate de UE includ un tunel subteran și extinderea rețelelor de distribuție a apei și a apei reziduale.

Servicii de asistență medicală mai bune și o mai mare conectivitate în Polonia

În domeniul asistenței medicale, fonduri UE în valoare de aproape 61 de milioane euro vor contribui la achiziționarea de echipamente noi pentru Spitalul Universitar din Cracovia, Polonia Mică, oferind beneficii pentru mai mult de 3,3 milioane de locuitori.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Totodată, 56 de milioane euro vor ajuta la construirea unui complex spitalicesc nou pentru Centrul Regional pentru Sănătatea Copiilor din Poznań, Polonia Mare, prin centralizarea serviciilor de asistență medicală, extinderea infrastructurii și achiziționarea de echipamente noi.

Centrul va fi dotat cu un departament pediatric de urgență și își va extinde departamentele de ortopedie, traumatologie și reabilitare.

De asemenea, în domeniul transporturilor maritime, suma de 155 de milioane euro va contribui la sporirea siguranței operațiunilor din portul Gdańsk, Pomerania, cu structuri de îndiguire modernizate.

Fonduri în valoare de aproape 65 de milioane euro vor contribui la construirea sau modernizarea cheiurilor și a structurilor de inginerie hidrotehnică din portul Gdynia, sporindu-se siguranța traficului.

În domeniul transportului feroviar, suma de 126 de milioane euro va contribui la construirea rețelei feroviare din zona metropolitană Szczecin, care conectează principalele orașe din Pomerania Occidentală, inclusiv Stargard, Police și Gryfino, aducând beneficii unui număr de 687.000 de locuitori.

Un proiect în valoare de aproape 39 de milioane euro va contribui la achiziționarea a 16 unități de tren electric care vor opera în aglomerarea urbană Varșovia.

Suma de aproape 58 de milioane euro va ajuta la modernizarea unui număr de 152 de vagoane de călători și la achiziționarea a 20 de locomotive electrice care vor circula pe rutele operate de PKP Intercity în țară.

În fine, în domeniul transportului rutier, politica de coeziune va finanța construcția unei secțiuni a drumului rapid S7 care leagă Varșovia de Grójec (129 de milioane EUR), a unei secțiuni a autostrăzii A2 între derivația sudică a Varșoviei și Mińsk Mazowiecki (peste 78 de milioane euro), a unei secțiuni a drumului rapid S3 care duce către frontiera cehă din Silezia Inferioară (105 milioane euro) și a unei secțiuni a derivației Olsztyn în Warmińsko-Mazurskie (87 de milioane euro).

O linie feroviară modernizată în nordul Portugaliei

Secțiunea Ovar-Gaia din linia feroviară nordică, care face parte din rețeaua transeuropeană de transport, va fi modernizată cu fonduri europene de 119 milioane euro.

Călătorii vor beneficia de durate de călătorie mai reduse, de condiții mai confortabile și de mai multă siguranță pe această porțiune.

Proiecte pentru un transport mai fluid în București, pentru protecția mediului și o mai bună gospodărire a apelor în România

Fonduri în valoare de 1 miliard euro vor contribui la modernizarea centurii rutiere a Bucureștiului prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublând benzile în ambele sensuri.

Prin această investiție se va sprijini și construirea unei secțiuni de 51 km în partea de sud a noii autostrăzi orbitale a Bucureștiului.

Tot în capitala României, fonduri UE de 97 de milioane euro vor finanța lucrări în cadrul întregii magistrale 2 de metrou, incluzând linii noi și material rulant.

De asemenea, o sumă de aproape 603 milioane euro va sprijini protecția și reabilitarea zonei foarte frecventate de turiști a litoralului Mării Negre din județul Constanța.

Proiectul include lucrări de consolidare a falezelor, reumplerea plajelor cu nisip, măsuri de conservare a biodiversității (recife artificiale și repopularea cu specii marine), precum și echipamente de monitorizare.

În fine, UE va investi peste 135 de milioane euro în sisteme mai bune de apă potabilă și de ape reziduale în județul Timiș.

Un număr de 15.000 de locuitori vor fi racordați la rețeaua de apă potabilă și aproape 380.000 de oameni vor beneficia de apă potabilă de mai bună calitate.

Context Proiectele de infrastructură de mari

dimensiuni – așa-numitele „proiecte majore” – beneficiază de investiții din fondurile politicii de coeziune de peste 50 de milioane Euro (75 de milioane euro în cazul proiectelor din sectorul transporturilor).

Având în vedere anvergura lor, aceste proiecte fac obiectul unei evaluări și al unei decizii specifice a Comisiei.

În perioada de programare 2014-2020, 257 de proiecte majore au primit finanțare din partea UE.

Contribuția UE la aceste proiecte se ridică la 31 de miliarde euro, care reprezintă jumătate din valoarea lor totală.

Inițiativa JASPERS (Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene), reunind experți independenți care asistă administrațiile locale, regionale și naționale în pregătirea unor proiecte mari de infrastructură finanțate din fonduri UE, a jucat un rol important în fiecare dintre aceste proiecte, consiliind statele membre și beneficiarii pe parcursul elaborării proiectului sau în etapa de evaluare a cererii de finanțare.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Inteligența artificială - orientări în materie de etică

Comisia a prezentat următoarele etape pentru consolidarea încrederii în inteligența artificială, pornind de la activitatea unui grup de experți la nivel înalt.

Pe baza activității experților independenți, Comisia a lansat, în 2018, o etapă-pilot pentru a se asigura că pot fi puse în practică orientările etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale (IA).

Comisia invită sectoarele interesate, institutele de cercetare și autoritățile publice să testeze lista detaliată de evaluare, care completează orientările și care a fost întocmită de grupul de experți la nivel înalt.

Planurile fac parte din strategia privind IA, prezentată în aprilie 2018, ce vizează majorarea investițiilor publice și private până la cel puțin 20 de miliarde euro pe an, în următorul deceniu, punerea la dispoziție a mai multor date, stimularea talentelor și asigurarea încrederii în această tehnologie.

Dimensiunea etică a IA nu este o caracteristică tehnică de lux sau o simplă funcție accesorie.

Doar dacă lumea simte că poate avea încredere în tehnologia bazată pe IA, se poate beneficia pe deplin, ca societate, de toate avantajele pe care le aduce aceasta.

O inteligență artificială etică este o

propunere care aduce beneficii tuturor părților și care poate deveni un avantaj competitiv pentru Europa, dacă aceasta va ști să se impună ca lider în domeniul dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman, în care oamenii pot să aibă încredere.”

Roadele activității experților independenți reprezintă o bază solidă, ancorată în valorile UE și este rezultată din implicarea amplă și constructivă a unui număr mare de părți interesate, inclusiv din mediul

de afaceri, cel academic și din partea societății civile.

Aceste cerințe trebuie puse în practică, în acest scop lansându-se și o largă discuție internațională pe tema unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman.

Inteligența artificială poate aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi asistența medicală, consumul de energie, automobilele, agricultura, schimbările climatice și gestionarea riscurilor financiare.

De asemenea, IA poate contribui la detectarea fraudelor și a amenințărilor cibernetice și le permite autorităților de aplicare a legii să combată criminalitatea într-un mod mai eficient.

IA aduce însă și noi provocări pentru viitorul locurilor de muncă și ridică probleme juridice și etice.

Abordarea Comisiei este trilaterală: instituie cerințele-cheie pentru o inteligență artificială de încredere, demarează o etapă-pilot la scară largă pentru părțile interesate și depune eforturi în vederea ajungerii la un consens internațional în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman.

1. Șapte aspecte esențiale pentru o inteligență artificială de încredere

O inteligență artificială în care să putem avea încredere ar trebui să respecte toate normele aplicabile, precum și o serie de cerințe; listele de evaluare specifice au scopul de a contribui la verificarea aplicării fiecăreia dintre cerințele-cheie:

Implicare și supraveghere umană: sistemele de IA ar trebui să faciliteze existența unor societăți echitabile prin sprijinirea implicării factorului uman și a respectării drepturile fundamentale, fără să reducă, să limiteze sau să compromită autonomia umană.

Robustețe și siguranță: o IA în care putem avea încredere presupune ca algoritmii să fie siguri, fiabili și suficient de solizi pentru a face față erorilor sau inconsecvențelor de pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemelor de IA.

Respectarea vieții private și guvernanța datelor: cetățenii ar trebui să dețină controlul deplin asupra propriilor date, care să nu fie utilizate în scopuri prejudiciabile sau discriminatorii.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Transparență: ar trebui asigurată trasabilitatea sistemelor de IA.

Diversitate, nediscriminare și echitate: sistemele de IA ar trebui să țină seama de întreaga gamă de abilități, competențe și cerințe din partea factorului uman și să asigure accesibilitatea.

Bunăstare societală și de mediu: sistemele de IA ar trebui utilizate pentru a accelera schimbările sociale pozitive și pentru a favoriza dezvoltarea durabilă și responsabilitatea ecologică.

Responsabilitate: ar trebui instituite mecanisme care să asigure responsabilitatea și răspunderea sistemelor de IA și a acțiunilor acestora.

2. Proiect-pilot pe scară largă cu partenerii

În vara anului 2019, Comisia va lansa o etapă-pilot cu participarea unei game largi de părți interesate.

Întreprinderile, administrațiile publice și organizațiile se pot deja înscrie în Alianța europeană pentru IA, pentru a primi o notificare când va fi lansat proiectul-pilot.

În plus, membrii grupului de experți la nivel înalt privind AI vor prezenta orientările și pot oferi explicații în acest sens părților interesate relevante din statele membre.

3. Ajungerea la un consens

internațional în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman

Comisia vrea să promoveze la nivel mondial abordarea cu privire la cerințele etice aplicabile inteligenței artificiale căci tehnologiile, datele și algoritmii nu cunosc granițe.

În acest scop, Comisia își va consolida cooperarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, precum Japonia, Canada sau Singapore, și va continua să joace un rol activ în discuțiile și inițiativele internaționale, inclusiv în cadrul G7 și G20.

Etapa-pilot va implica, de asemenea, societăți din alte țări și organizații internaționale.

Etapele următoare Membrii grupului de experți în domeniul

inteligenței artificiale își vor prezenta în detaliu rezultatele muncii cu ocazia celei de a treia ediții a evenimentului Zilele digitale.

După faza-pilot, la începutul anului 2020, grupul de experți în domeniul inteligenței artificiale va revizui listele de evaluare a cerințelor-cheie, pe baza feedbackului primit.

În plus, pentru a asigura dezvoltarea

etică a IA, până în toamna anului 2019, Comisia va lansa un set de rețele de centre de excelență în domeniul cercetării în domeniul IA; va începe să înființeze rețele de centre de inovare digitală și, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, va iniția discuții pentru a dezvolta și a pune în aplicare un model de partajare a datelor și de utilizare optimă a spațiilor comune de date.

Facem precizarea că, de-a lungul timpului, Comisia a facilitat si consolidat cooperarea cu privire la IA în întreaga UE pentru a stimula competitivitatea și a asigura încrederea cetățenilor în această tehnologie, ancorând-o în valorile UE.

În urma Strategiei europene privind inteligența artificială, publicată în aprilie 2018, Comisia a înființat Grupul de experți la nivel înalt privind inteligența artificială, format din 52 de experți, reprezentând mediul academic, industria și societatea civilă.

Grupul a publicat un prim proiect de orientări etice în decembrie 2018, urmat de o consultare a părților interesate și de reuniuni cu reprezentanți ai statelor membre pentru a obține feedback.

Aceste eforturi vin, de asemenea, în continuarea planului coordonat pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa, elaborat împreună cu statele membre, care a fost prezentat tot în decembrie 2018.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Prima imagine cu o gaură neagră

Comisia a dezvăluit prima imagine a unei

găuri negre realizată vreodată, obținută de Event Horizon Telescope, o rețea de colaborare științifică în care sunt implicați oameni de știință finanțați de UE.

Această descoperire importantă constituie o dovadă vizuală privind existența găurilor negre și oferă noi perspective științei.

Prima observare a unei găuri negre este rezultatul colaborării internaționale la scară largă numite Event Horizon Telescope (EHT), în cadrul căreia cercetători finanțați de UE au avut un rol esențial.

Această importantă realizare științifică marchează o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care înțelegem găurile negre, confirmă predicțiile teoriei relativității generale a lui Albert Einstein și deschide noi căi de cercetare a universului nostru.

Prima imagine a unei găuri negre realizată cu succes a fost dezvăluită în cadrul a șase conferințe de presă care au avut loc simultan, 10 aprilie, în diverse locuri din lume.

Adesea, ficțiunea inspiră știința, iar găurile negre hrănesc de mult timp visele și curiozitatea, dar astăzi, grație contribuției oamenilor de știință europeni, existența găurilor negre nu mai este doar un concept teoretic.

Această descoperire demonstrează, din nou, că o colaborare cu parteneri din întreaga lume poate duce la realizări inimaginabile și la schimbarea orizonturilor cunoașterii noastre.”

În plus, și faptul că finanțarea oferită Cercetării de către Consiliul European pentru Cercetare (CEC) poate contribui decisv la asemenea reușite.

În acest mod, abordarea îndrăzneață a UE în ceea ce privește finanțarea unei cercetări științifice fundamentale atât de revoluționare dă naștere unei noi povești de succes, validând, totodată, obiectivul CEC de a finanța cercetarea cu grad ridicat de risc și rezultatele valoroase.”

Și, într-adevăr, finanțarea acordată de UE prin intermediul CEC a constituit un sprijin crucial pentru EHT, căci s-au susținut financiar 3 dintre oamenii de știință de elită și echipele lor implicați în descoperire, cât și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de telescoape mari, esențiale pentru succesul proiectului.

Rezultatele se adaugă, însă, numeroaselor realizări ale programelor UE de finanțare a cercetării și inovării – Orizont 2020 și programele-cadru precedente.

Pentru a continua acest succes, Comisia a propus Orizont Europa, cel mai ambițios

program de până acum, menținând UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Event Horizon Telescope, 2019

De menționat faptul că găurile negre sunt

obiecte cosmice extrem de comprimate care conțin cantități incredibile de masă într-o regiune foarte mică.

Prezența lor afectează în moduri extreme tot ce le înconjoară, deformând spațiul și timpul și supraîncălzind orice material ce cade în ele.

Imaginea realizată dezvăluie gaura neagră din centrul galaxiei masive Messier 87, aflată în constelația Fecioarei.

Această gaură neagră se află la 55 de milioane de ani-lumină de Terra și are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui.

Pentru a putea observa direct mediul înconjurător imediat al unei găuri negre, Event Horizon Telescope a depus eforturi în vederea modernizării și conectării unei rețele mondiale de opt telescoape răspândite pe glob.

Acestea se află în locuri greu accesibile și la altitudini ridicate, inclusiv în munții Sierra Nevada din Spania, pe vulcanii din Hawaii și din Mexic, în munții din Arizona, în deșertul Atacama din Chile și în Antarctica.

La această operațiune internațională majoră participă peste 200 de cercetători din Europa, din Americi și din estul Asiei.

Consiliul European pentru Cercetare al UE a acordat finanțare oamenilor de știință implicați în colaborarea EHT, prin intermediul următoarelor proiecte din cadrul programului Orizont 2020 al UE și prin intermediul celui de Al șaptelea program-cadru:

Proiectul BlackHoleCam, în valoare de 14 milioane euro, care vizează capturarea imaginii, precum și măsurarea și înțelegerea găurilor negre.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Acest proiect de cercetare cu o durată de șase ani a fost condus din 2014 și până în prezent de trei oameni de știință de elită, cu echipele lor: profesorul Heino Falcke, de la Universitatea Radboud din Nijmegen (care este și președintele Consiliului Științific al EHT), profesorul Michael Kramer, de la Institutul de Radioastronomie Max Planck, și profesorul Luciano Rezzolla, de la Universitatea Goethe din Frankfurt.

Proiectul RadioNet sprijină un consorțiu de 27 de instituții din Europa, Republica Coreea și Africa de Sud care vizează integrarea unor infrastructuri de nivel mondial pentru cercetarea în domeniul radioastronomiei.

Aceste infrastructuri includ radiotelescoape, rețele de telescoape, arhive de date și Rețeaua europeană pentru interferometrie cu bază foarte lungă (EVN), care funcționează la nivel mondial.

Proiectul este coordonat de Institutul de Radioastronomie Max Planck. În ultimii 15 ani, UE a investit 30,3 milioane EUR în RadioNet.

Consiliul European pentru Cercetare, înființat de UE în 2007, este cea mai importantă organizație europeană pentru finanțarea cercetării de frontieră la nivel de excelență.

În fiecare an, CEC selectează și finanțează cei mai buni și mai creativi cercetători, indiferent de naționalitate și de vârstă, pentru a desfășura proiecte în Europa.

CEC oferă patru programe principale de acordare de granturi: Starting, Consolidator, Advanced și Synergy.

Prin programul său suplimentar de acordare de granturi pentru validarea conceptului, CEC ajută beneficiarii granturilor să parcurgă distanța de la cercetarea lor de pionierat la primele faze ale comercializării.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Centru de semnalare a incidentelor de securitate cibernetică

Ministerul Comunicațiilor a anunțat că a devenit funcțional Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-Ro), apelabil la numărul unic 1911.

Numărul este apelabil din toate rețelele, și la el vor putea fi raportate incidentele de securitate cibernetică de către persoane fizice, juridice și instituții publice, oferindu-li-se prin Call Center o asistență primară și consiliere pentru diagnosticare și remediere.

Prin acest Centru se încearcă încurajarea semnalării incidentelor de securitate cibernetică atât din partea IMM-urilor, a instituțiilor publice sau a cetățenilor, adesea afectați de campanii malițioase cu efecte negative majore în plan economic și personal, astfel încât o diagnosticare și asistență primară să fie acordate în timp util.

Toate datele care vor fi extrase din aceste notificari vor sta la baza unor campanii de informare si alertare pentru alti posibili utilizatori vulnerabili care pot deveni victime ale unor atacuri similare.

Datele prezentate în cadrul conferinţei de lansare a numărului unic 1911 arată că economia globală este prejudiciată, anual, cu 400 de miliarde de euro din cauza criminalităţii cibernetice, iar impactul economic al criminalităţii cibernetice a crescut de cinci ori din 2013, fiind o provocare pentru însăşi securitatea internă a UE.

În Europa, peste 50% dintre cetăţeni se

consideră neinformaţi privind ameninţările cibernetice, iar circa 70% dintre întreprinderi au cunoştinţe minime privind aceste riscuri.

Situaţia generală la nivelul UE este că 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puţin un incident de securitate cibernetică, în anul 2018.

În toate sectoarele industriale, incidentele de securitate cibernetică au crescut cu 38%, fiind cea mai mare creştere din ultimii 12 ani.

În România, educaţia digitală în domeniul securităţii informaţiilor continuă să fie deficitară.

Majoritatea alertelor procesate de către CERT-RO, în proporţie de 87%, se referă la sisteme informatice vulnerabile compromise sau infectate cu diferite variante de malware, situaţie influenţată şi de nivelul abilităţilor digitale individuale.

La nivelul anului 2018, în sistemul clasic al CERT-RO au fost înregistrate aproximativ 1.200 de incidente unice.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Apeluri mai ieftine către alte țări din UE

Începând cu 15 mai, pentru toate apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în interiorul UE se va aplica un nou tarif maxim astfel încât consumatorii care vor efectua un apel din țara lor în altă țară din UE vor plăti maximum 19 cenți pe minut (+ TVA) și 6 cenți pe mesaj SMS (+ TVA).

Aceste noi plafoane tarifare pentru

apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în UE fac parte, împreună cu eliminarea tarifelor de roaming care a avut loc în iunie 2017, din procesul de revizuire la nivelul UE a normelor din domeniul telecomunicațiilor, un proces menit să asigure o mai strânsă coordonare între state în materie de comunicații electronice și să consolideze rolul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).

Plafoanele tarifare pentru apelurile efectuate în interiorul UE reprezintă un exemplu concret al impactului semnificativ pe care piața unică digitală îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.

Prin construirea pieței unice digitale, au fost create de fapt 35 de noi drepturi și libertăți digitale iar, în ansamblu, noile norme în domeniul telecomunicațiilor vor permite UE să răspundă nevoilor tot mai mari în materie de conectivitate ale cetățenilor europeni și să stimuleze competitivitatea UE.

De remarcat, deci, că - după eliminarea tarifelor de roaming în 2017 - UE ia acum măsuri împotriva tarifelor excesiv de mari percepute pentru apelurile efectuate din țara de origine într-o altă țară astfel încât, datorită acestor două acțiuni, consumatorii europeni beneficiază acum de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante atunci când efectuează un apel în Europa, fie că sună în țara lor de origine sau în străinătate.

Noile norme privind apelurile internaționale abordează discrepanțele tarifare semnificative care existau între statele membre înaintea acestei măsuri.

Căci, în medie, tariful standard al unui apel în interiorul UE într-o rețea fixă sau mobilă tinde să fie de trei ori mai mare decât tariful standard al unui apel național, iar tariful standard al unui SMS în interiorul UE este de peste două ori mai mare decât al unui SMS național (în unele cazuri, tariful standard al unui apel în interiorul UE este de până de 10 ori mai mare decât tariful standard al apelurilor naționale).

Un nou sondaj Eurobarometru privind apelurile internaționale arată că 4 din 10 respondenți (42 %) au contactat o persoană dintr-o altă țară a UE în ultima lună, iar 26 % dintre respondenți au declarat că utilizează o rețea de telefonie fixă, un telefon mobil sau sistemul de mesagerie telefonică (SMS) pentru a lua legătura cu o persoană din altă țară a UE.

Operatorii de telecomunicații din întreaga UE vor trebui să informeze consumatorii cu privire la noile plafoane tarifare, noile norme aplicându-se începând cu 15 mai, în toate cele 28 de țări ale UE și, în curând, și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Tariful maxim al apelurilor este plafonat

numai pentru uzul personal, adică doar pentru clienții privați.

Clienții comerciali nu fac obiectul acestei reglementări a prețurilor, având în vedere faptul că mai mulți furnizori au oferte speciale, deosebit de atractive pentru clienții comerciali.

Noile norme în domeniul telecomunicațiilor pregătesc terenul pentru suplimentarea investițiilor în conectivitatea de mare viteză și pentru introducerea cât mai lină a tehnologiei 5G în UE.

Codul european al comunicațiilor electronice (CECE) și Regulamentul OAREC au intrat în vigoare în decembrie 2018.

Codul trebuie transpus în legislație până la sfârșitul lui 2020, iar Regulamentul OAREC include date diferite de aplicare.

Prima regulă prevăzută de noile norme în domeniul telecomunicațiilor care va intra în vigoare este plafonul tarifar aplicat apelurilor internaționale.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securității datelor cu

caracter personal La 25 mai 2019 s-a implinit un an de la

intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor. cunoscut ca RGPD.

Aceste norme revoluționare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au și devenit un punct de referință la nivel mondial.

Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetățenilor mijloacele necesare pentru a-și exercita drepturile și de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal.

Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetățenii europeni încep să își folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament.

Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în Uniune.

Acestea și-au pus ordine în activități în ceea ce privește datele, fapt care a condus la îmbunătățirea nivelului de securitate a datelor și la construirea unor relații bazate pe încredere cu clienții lor.

Datorită RGPD, autoritățile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecția datelor, înființat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa.

Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecția datelor nu se oprește la frontierele naționale.

Cetățenii devin din ce în ce mai conștienți și acesta este un semnal foarte încurajator.

Potrivit unor date recente, aproximativ șase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în țara lor de reședință există o autoritate pentru protecția datelor.

Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de 2015, când patru din zece persoane știau acest lucru.

Autoritățile pentru protecția datelor au un rol esențial: să facă tot posibilul pentru ca RGPD să producă rezultate concrete.

Noul act legislativ a devenit „pragul de reglementare” la nivel UE, care ne modelează răspunsul în multe alte domenii.

Fie că este vorba de inteligența artificială, de dezvoltarea rețelelor 5G sau de integritatea alegerilor europene, existența unor norme solide în materie de protecție a datelor

contribuie la dezvoltarea politicilor și a tehnologiilor bazate pe încrederea cetățenilor.

Principiile RGPD sunt o sursă de inspirație, și pentru țări din afara Europei.

Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariția unor noi legi privind protecția vieții private, bazate pe garanții solide, drepturi individuale exercitabile și autorități de supraveghere independente.

O astfel de convergență ascendentă oferă noi oportunități de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere și securitate.

Regulamentul general privind protecția datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât și în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic și nu se realizează peste noapte.

Principala prioritate pentru lunile următoare este asigurarea punerii corecte în aplicare corectă și uniformă a regulamentului în statele membre.

De aceea statele membre sunt îndemnate să respecte litera și spiritul RGPD pentru a crea un mediu previzibil și pentru a evita sarcinile inutile pentru părțile interesate, în special pentru IMM-uri.

De asemenea, se va continua colaborarea strânsă cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu autoritățile naționale de protecție a datelor, precum și cu întreprinderile și societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni și a facilita punerea în aplicare a noilor norme.

Reamintim faptul că Regulamentul general privind protecția datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, aplicat în statele membre.

Acesta consolidează încrederea cetățenilor prin faptul că le redă acestora controlul asupra propriilor date cu caracter personal și, în același timp, garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE.

Protecția datelor cu caracter personal este un drept fundamental în UE.

RGPD se aplică de la 25 mai 2018. De atunci, aproape toate statele membre

și-au adaptat legislația națională pentru a se alinia la RGPD, autoritățile naționale de protecție a datelor, care sunt responsabile de punerea în aplicare a noilor norme, coordonându-și mai bine acțiunile datorită noilor mecanisme de cooperare și Comitetului european pentru protecția datelor.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

Facebook modifică clauzele de furnizare a serviciilor și clarifică modul

de folosire a datelor utilizatorilor

Comisia Europeană și autoritățile de protecție a consumatorilor au salutat actualizările aduse recent de către Facebook clauzelor de furnizare a serviciilor sale.

Acestea explică clar cum folosește societatea datele utilizatorilor în scopul activități de creare de profiluri și în cel al direcționării publicității către utilizatori în scopuri financiare.

De asemenea, noile clauze explică în detaliu ce servicii bazate pe utilizarea datelor utilizatorilor sunt vândute de Facebook către terți, cum pot fi închise conturile de către utilizatori și din ce motive pot fi dezactivate.

Aceste modificări au loc în urma unor dialoguri menite să ducă la informarea completă a utilizatorilor cu privire la modelul de afaceri al Facebook într-un limbaj simplu și cuprinzător.

Facebook dă, în sfârșit, dovadă de angajament față de o transparență sporită și de un limbaj simplu în clauzele de furnizare a serviciilor sale.

Societățile care doresc să recâștige încrederea utilizatorilor după scandalul Facebook / Cambridge Analytica nu ar trebui să își ascundă în spatele unor termeni juridici complicați modul în care câștigă miliarde de pe urma datelor utilizatorilor.

Acum, utilizatorii vor înțelege în mod clar că datele lor sunt folosite de către Facebook pentru a vinde mesaje publicitare țintite.

Unindu-și forțele, autoritățile de protecție a consumatorilor și Comisia Europeană apără drepturile consumatorilor din UE.”

Reamintim faptul că, în urma scandalului Cambridge Analytica și în urma anchetei privind platformele de comunicare socială din 2018, Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au solicitat Facebook să informeze în mod clar utilizatorii cu privire la modul în care este finanțată și cu privire la veniturile din utilizarea datelor utilizatorilor.

Acestea au mai solicitat și alinierea restului clauzelor de furnizare a serviciilor platformei la legislația UE privind protecția consumatorilor.

Drept urmare, Facebook va introduce - în clauzele de utilizare a serviciilor sale - dispoziții suplimentare de natură să explice faptul că utilizatorii beneficiază de acces gratuit la serviciile sale în schimbul acordului de a-și pune la dispoziție datele și de a primi materiale publicitare.

De acum, clauzele Facebook vor explica clar că modelul său de afaceri se bazează pe vânzarea servicii de publicitate țintite către comercianți prin folosirea datelor aferente profilurilor utilizatorilor.

În plus, ca urmare a acțiunii de asigurare a respectării normelor, Facebook a mai modificat și:

politica sa cu privire la limitarea răspunderii, recunoscându-și acum răspunderea în caz de neglijență, spre exemplu în cazul în care datele au fost prelucrate necorespunzător de către terți;

capacitatea sa de a modifica unilateral termenele și condițiile prin limitarea acesteia la cazurile în care modificările sunt rezonabile, luând în considerare și interesul consumatorilor;

normele privind păstrarea temporară a conținutului care a fost șters de către utilizatori.

Conținutul de acest tip poate fi păstrat numai în anumite cazuri – spre exemplu în scopul conformării unei cereri de executare din partea unei autorități – și pentru o perioadă de maximum 90 de zile din motive de natură tehnică;

limbajul ce clarifică dreptul de apel al utilizatorilor cărora le-a fost șters conținutul.

Etapele următoare Facebook va finaliza punerea în aplicare

a tuturor angajamentelor sale cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2019.

Comisia și Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor vor urmări e procesul de punere în aplicare a modificărilor.

Dacă Facebook nu își va îndeplini angajamentele, autoritățile de protecție a consumatorilor ar putea decide să recurgă la măsuri de executare, inclusiv la sancțiuni.

Facem precizarea că Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului creează legături între autoritățile naționale într-o rețea paneuropeană de asigurare a respectării legislației.

Pe baza acestui regulament, o autoritate națională dintr-o țară a UE poate solicita sprijinul omologului său din altă țară pentru a pune capăt unei încălcări la nivel transfrontalier a legislației privind protecția consumatorilor.

Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor a efectuat o evaluare comună, coordonată de Direcția generală concurență, consumatori și prevenirea fraudelor din Franța (DGCCRF), a clauzelor Facebook de furnizare a serviciilor și a solicitat atât Facebook, cât și Twitter și Google+, o serie de modificări în scopul îmbunătățirii unor clauze contractuale.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Același gust, aceeași calitate a produselor în toată UE

Parlamentul European și Consiliul au ajuns

la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea lor mai eficientă.

Principalele îmbunătățiri vor fi sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE.

Comisia Europeană a propus noile norme în luna aprilie a anului trecut, în cadrul pachetului intitulat „Noile avantaje pentru consumatori”.

Datorită acestui pachet, consumatorii vor ști ce cumpără și de la cine cumpără.

Acest pachet va pune capăt standardelor duble din cadrul pieței unice, iar consumatorii nu ar mai trebui să fie induși în eroare de produse diferite prezentate ca fiind identice.

Comercianții care vor continua să-i înșele pe consumatori vor fi aspru sancționați și, în plus, acest pachet va asigura o protecție sporită a consumatorilor în mediul online și va îmbunătăți transparența cumpărăturilor online.

Măsurile adoptate vor oferi consumatorilor beneficii concrete.

Introducerea unor sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor: autoritățile naționale de protecție vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat.

Pentru încălcările pe scară largă care îi afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE - și care fac obiectul unei aplicări coordonate la nivelul UE - amenda maximă care poate fi impusă în fiecare stat membru va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului.

Combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum: în noile norme se precizează că faptul de a comercializa un produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare.

Consolidarea drepturilor consumatorilor în mediul online: atunci când cumpără de pe o piață online, consumatorii vor trebui să fie informați în mod clar dacă vânzătorul produselor sau al serviciilor este un comerciant sau o persoană fizică, astfel încât să știe de ce tip de protecție beneficiază în cazul în care apar probleme.

Atunci când efectuează căutări online, consumatorii vor fi informați clar dacă un rezultat al căutării este plătit de un comerciant.

De asemenea, aceștia vor fi informați cu

privire la principalii parametri care determină clasificarea rezultatelor căutării.

În continuare, acest acord provizoriu trebuie să fie adoptat în mod oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Facem precizarea că pachetul intitulat „Noile avantaje pentru consumatori” vizează să valorifice rezultatele deja obținute de Comisie în ceea ce privește îmbunătățirea protecției consumatorilor.

În cadrul Strategiei privind piața unică digitală, Comisia Europeană a obținut deja rezultate în privința mai multor inițiative care adaptează normele în materie de protecție a consumatorilor la mediul online, de exemplu prin eliminarea tarifelor de roaming sau a geoblocării nejustificate.

De asemenea, Regulamentul modernizat privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului, care a fost adoptat în 2017, va îmbunătăți asigurarea de către autoritățile publice a respectării normelor și cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile de protecție a consumatorilor.

Pachetul a fost alcătuit din două propuneri de directivă:

O propunere de modificare a Directivei Consiliului privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, a Directivei privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor, a Directivei privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori și a Directivei privind drepturile consumatorilor - vizează să asigure o mai bună respectare a normelor UE în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, prin prisma evoluțiilor digitale.

O propunere privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE privind acțiunile în încetare.- vizează să îmbunătățească instrumentele menite să pună capăt practicilor ilegale și să faciliteze despăgubirea consumatorilor în cazurile în care un număr mare de persoane sunt victime ale aceleiași încălcări a drepturilor consumatorilor, într-o situație de prejudiciu colectiv (activitatea privind această a doua directivă continuă în cadrul Parlamentului European și al Consiliului).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

Europa după Brexit

Înaintea Consiliului European (articolul 50), Comisia Europeană a făcut bilanțul măsurilor de pregătire intense ale UE pentru eventualitatea unui Brexit fără acord și a emis orientări practice destinate statelor membre în 5 domenii.

Aceste domenii sunt: drepturile de ședere și în materie de securitate socială ale cetățenilor, protecția datelor, medicamentele și dispozitivele medicale, cooperarea polițienească și judiciară în materie penală, precum și pescuitul.

Orientările prezentate au scopul de a asigura punerea în aplicare fără sincope a măsurilor de contingență la nivelul UE și la nivel național, în cazul în care Regatul Unit părăsește fără acord și de a menține o abordare coordonată în etapa fără acord.

Retragerea fără acord va genera perturbări și nu este o situație de dorit, însă UE este pe deplin pregătită pentru aceasta.

După cum a subliniat și președintele Comisiei ,în cazul în care se concretizează scenariul fără acord, ar trebui ca Regatul Unit să abordeze trei aspecte principale legate de separare, ca o condiție pentru începerea discuțiilor privind viitoarea relație.

Aceste aspecte sunt: (1) protejarea și respectarea drepturilor

cetățenilor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de Brexit;

(2) onorarea obligațiilor financiare asumate de Regatul Unit în calitate de stat membru

(3) păstrarea literei și spiritului Acordului din Vinerea Mare și menținerea păcii pe insula Irlanda, precum și a integrității pieței interne.

Orientări în 5 domenii 1. Drepturile de ședere și în materie de

securitate socială ale cetățenilor Comisia a clarificat, în repetate rânduri,

faptul că protejarea drepturilor cetățenilor Regatului Unit în UE în eventualitatea unui scenariu fără acord este o prioritate și că statele membre ar trebui să adopte o abordare generoasă în privința drepturile acestor cetățeni, ceea ce se așteaptă și de la Regatul Unit.

Statele membre ale UE-27 au pregătit măsuri naționale de contingență care să asigure, în perioada imediat următoare scenariului fără acord, șederea legală neîntreruptă a cetățenilor Regatului Unit aflați în ședere legală în UE-27.

Orientările prezentate oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de contingență ale UE, în special asupra Regulamentului de stabilire a măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.

Comisia a propus ca statele membre să adopte o abordare coordonată unilaterală pentru a aborda unele dintre aspectele care nu sunt acoperite de regulament, precum și să completeze abordarea respectivă, indicând domeniile în care fiecare stat membru ar putea să

asigure protecție suplimentară prin măsuri naționale proprii, unilaterale.

2. Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală

În cazul unui scenariu fără acord, cadrul juridic al UE privind cooperarea polițienească și cooperarea judiciară nu s-ar aplica Regatului Unit.

Prin urmare, cooperarea cu Regatul Unit va trebui să aibă la bază cadre juridice și mecanisme de cooperare alternative, întemeiate pe dreptul internațional și național.

Orientările prezentate descriu instrumentele alternative relevante la care pot recurge UE și statele sale membre pentru a se asigura că demersurile de cooperare în materie de aplicare a legii și de cooperare judiciară pot continua, încât să se garanteze în permanență un nivel ridicat de securitate pentru cetățeni.

De asemenea, se oferă orientări statelor membre cu privire la deconectarea Regatului Unit de la diversele baze de date, rețele și sisteme de informații ale UE.

3. Medicamentele și dispozitivele medicale

Chiar de la începutul activității de pregătire desfășurate de Comisie, sectorul medical a reprezentat o prioritate, fiind emise orientări încă din iulie 2017.

Datorită măsurilor de pregătire, majoritatea medicamentelor vizate de retragerea Regatului Unit ar trebui să fie în prezent conforme cu legislația UE la data retragerii Regatului Unit.

În pofida tuturor eforturilor, este posibil însă ca unele medicamente și dispozitive medicale să nu fie conforme la timp.

Prin urmare, există riscul de penurie dacă operatorii economici nu acționează cu celeritate pentru a remedia situația.

Orientările descriu modul în care Comisia va colabora cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și cu autoritățile naționale de reglementare a medicamentelor pentru a monitoriza îndeaproape situația și pentru a rezolva eventualele probleme.

De asemenea, precizează posibilitățile de a se recurge la scutirile și derogările în vigoare de la normele existente, pentru a se atenua riscul de penurie de medicamente și de dispozitive medicale esențiale în cazul scenariului fără acord.

4. Protecția datelor Comisia consideră că instrumentele

existente în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor pentru schimbul de date cu țările terțe sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor imediate în cazul transferurilor de date către Regatul Unit în scenariul fără acord.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Orientările oferă detalii cu privire la aceste instrumente, la condițiile definite pentru utilizarea derogărilor, precum și la măsurile practice ale societăților și autorităților din UE pentru conformitatea neîntreruptă cu normele UE privind protecția datelor.

5. Pescuitul În domeniul pescuitului, UE a adoptat două

măsuri de contingență care să acopere toate situațiile ce pot apărea într-un Brexit fără acord.

Pe de o parte, UE a creat cadrul juridic adecvat care să permită accesul reciproc al navelor Regatului Unit în apele UE în cursul anului 2019, dacă Regatul Unit acordă navelor UE acces în apele sale.

Pe de altă parte, UE a adaptat, de asemenea, criteriile de eligibilitate ale Fondului pentru pescuit și afaceri maritime, pentru a se asigura faptul că pescarii care sunt nevoiți să își înceteze activitățile – în cazul în care Regatul Unit nu acordă acces neîntrerupt în apele sale – pot primi compensații.

În acest caz, ar fi extrem de important ca statele membre să adopte o abordare coordonată care să asigure condiții de concurență echitabile între pescarii din UE în diferite state membre și care să protejeze resursele marine.

Orientările oferă detalii cu privire la o abordare coordonată, iar Comisia colaborează cu statele membre cele mai vizate pentru a conveni asupra unui cadru de monitorizare a modificărilor survenite în activitățile de pescuit în apele UE, pentru a evita denaturările.

Scenariul fără acord În cazul unui scenariu fără acord, Regatul

Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie, iar de la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit.

Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere, astfel încât o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi.

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului.

UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit.

Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE.

De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent.

Cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai UE și vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii.

Acțiunile întreprinse de UE în vederea asigurării pregătirii pentru scenariul fără acord și a contingenței

Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără acord.

Până acum, Comisia a prezentat 19 propuneri legislative, dintre care 18 au fost adoptate sau aprobate de Parlamentul European și de Consiliu.

Numai o singură propunere privind bugetul UE pentru 2019 urmează să fie finalizată în timp util de către cei doi colegiuitori.

Odată finalizată, aceasta se va aplica retroactiv începând cu data retragerii.

De asemenea, Comisia Europeană a publicat 92 de avize sectoriale privind pregătirea pentru Brexit, care cuprind orientări detaliate destinate diferitelor sectoare afectate de Brexit.

Astfel cum s-a subliniat în comunicările Comisiei privind Brexit, măsurile de contingență ale UE nu vor – și nu pot – atenua impactul de ansamblu al absenței unui acord, nu vor compensa în niciun fel lipsa de pregătire și nici nu vor reinstitui pe deplin avantajele apartenenței la UE sau condițiile favorabile pe care le-ar fi oferit o eventuală perioadă de tranziție, astfel cum sunt prevăzute în acordul de retragere.

Aceste propuneri au un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de UE, ele nefiind niște „miniacorduri” negociate cu Regatul Unit.

De asemenea, Comisia a purtat ample discuții tehnice cu statele membre ale UE-27 și a efectuat un tur al capitalelor celor 27 de state ale UE, constatând un nivel ridicat de pregătire a statelor membre pentru toate scenariile.

Deși impactul unei retrageri fără acord va fi resimțit în întreaga UE, este clar că unele regiuni și sectoare economice vor fi afectate într-un mod mai direct, astfel încât Comisia a analizat maniera în care fondurile și programele actuale ale UE ar putea fi mobilizate.

Prin reprogramarea anumitor fonduri structurale, prin activarea măsurilor de combatere a perturbărilor piețelor agricole și prin utilizarea unor instrumente specifice, cum ar fi programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul de solidaritate și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), se pot pune la dispoziție fonduri suplimentare specifice.

În plus, asistența tehnică și financiară din partea UE va putea fi folosită, de pildă, formarea funcționarilor vamali în cadrul programului Vamă 2020 sau a celor din de formare similare în domeniul controalelor sanitare și fitosanitare.

În ceea ce privește agricultura, legislația UE oferă o largă gamă de instrumente pentru a face față efectelor Regatului Unit, în special în scenariul fără acord.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Anumite articole de unică folosință din plastic interzise

Consiliul UE a adoptat măsurile ambițioase ale Comisiei menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele 10 articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine.

În cazurile unor alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință,ca și tacâmurile, farfuriile și paiele.

În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

UE conștientizează astfel că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic și răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi.

S-au întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință, iar normele adoptate vor ajuta să se protejeze sănătatea cetățenilor și mediul, promovând, în același timp, un model mai durabil de producție și de consum.

În cadrul unei economii moderne, trebuie redusă cantitatea de deșeuri din plastic și trebuie asigurată reciclarea majorității articolelor din plastic utilizate.

Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă.

Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din UE un lider mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Bunăoară, paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung.

Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în

caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030.

UE a acționat rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie, iar directiva ilustrează optim rolul legislației europene - răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni mondiale.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite.

Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole

de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al UE, ea urmând să intre în vigoare la 20 de zile de la publicare și să fie transpusă în dreptul național în maximum 2 ani.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere privind anumite măsuri:

interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;

dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;

obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor fi puse în aplicare în perioada ianuarie 2023 - 31 decembrie 2024, în funcție de produs.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a

avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor.

Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2 echivalent;

evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde euro până în 2030;

economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde euro.

(Sursa.

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului

Potrivit Raportului de Țară - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, publicat recent:

Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017.

În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa.

În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile

Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România.

Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării.

România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin:

(i) restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării),

(ii) măsuri de trafic (iii) alte măsuri de control și prevenire a

poluării.

În același timp, au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei.

În ceea ce privește conservarea naturii, punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă.

În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de

capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate.

România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE.

Cu toate acestea, există un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu.

Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor disponibile și necesare.

Comisia a publicat recent cea de a doua evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), ca parte a inițiativei sale lansate în 2016, în scopul îmbunătățirii punerii în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.

Punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul mediului este esențială pentru un mediu sănătos, oferind, totodată, noi oportunități în ceea ce privește creșterea economică durabilă, inovarea și crearea de locuri de muncă.

Dacă legislația în domeniul mediului ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce privește costurile de sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde Euro pe an.

Comisia Juncker s-a angajat să construiască o Europă care oferă protecție, iar garantarea faptului că cetățenii europeni beneficiază de o gestionare de cea mai bună calitate a aerului, a apei și a deșeurilor și asigurarea protecției capitalului nostru natural sunt prioritare.

Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu are rolul de a ajuta statele membre să realizeze aceste obiective prin punerea la dispoziția acestora a informațiilor și a instrumentelor de care au nevoie.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Evaluarea prezintă situația politicilor de

mediu și a normelor de punere în aplicare în fiecare țară a UE, identificând, totodată cauzele lacunelor în materie de punere în aplicare.

Aceasta contribuie la găsirea unor soluții înainte ca problemele să devină urgente și are ca scop sprijinirea factorilor de decizie naționali prin stabilirea priorităților care necesită atenție.

Toate statele membre au utilizat programul de învățare reciprocă EIR P2P („Peer-to-Peer”), instituit în 2017, care facilitează învățarea și schimbul de experiență între autoritățile de mediu.

Pachetul include:

28 de rapoarte de țară care prezintă situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în domeniul mediului, precum și oportunități de îmbunătățire în fiecare stat membru

o comunicare ce formulează concluzii și definește tendințele comune la nivelul UE, precum și recomandări de îmbunătățire adresate tuturor statelor membre în care trebuie întreprinse acțiuni prioritare esențiale.

Situația actuală în principalele domenii de politică

Evaluarea arată că 18 state membre continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale emisiilor de oxid de azot (NOx), iar 15 trebuie să reducă în continuare emisiile de particule (PM2,5 și PM10).

Având în vedere impactul poluării atmosferice asupra sănătății, în conformitate cu comunicarea sa din mai 2018, intitulată „O Europă care oferă protecție: aer curat pentru toți”, Comisia s-a angajat în dialoguri privind aerul curat cu mai multe țări din UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri mai bine direcționate de asigurare a respectării legislației.

Chiar dacă, în ansamblu, cadrul politic pentru economia circulară a fost consolidat, prevenirea generării deșeurilor rămâne o provocare importantă pentru statele membre.

În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, 9 state membre sunt pe cale să își atingă obiectivele în materie de reciclare, iar 5 și le-au atins deja, însă există riscul ca 14 să nu reușească să își atingă obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale pentru 2020.

Soliditatea și eficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor reprezintă un element esențial al economiei noastre circulare.

În ceea ce privește apa, mai sunt multe de făcut pentru a atinge pe deplin obiectivele directivelor privind apa, în special în ceea ce privește asigurarea unei stări bune a corpurilor de apă până în anul 2027.

Apele reziduale urbane nu sunt tratate încă în mod corespunzător în 2/3 din state.

Creșterea investițiilor este esențială pentru

îndeplinirea acestor obiective, iar fondurile UE vor continua să sprijine eforturile de punere în aplicare.

În ceea ce privește protejarea naturii și a biodiversității, rețeaua Natura 2000 a continuat să se extindă, atât în zonele terestre, cât și în cele marine.

UE a depășit deja obiectivul de desemnare, până în 2020, a 10 % din zonele sale costiere și marine ca zone marine protejate, astfel cum prevede Convenția privind diversitatea biologică.

Cu toate acestea, majoritatea statelor trebuie să își intensifice eforturile pentru finalizarea și gestionarea rețelei Natura 2000.

În ceea ce privește schimbările climatice, statele au înregistrat progrese importante în punerea în aplicare a legislației UE în domeniul climei și obiectivele 2020 vor fi, probabil, îndeplinite.

Cu toate acestea, pentru respectarea angajamentelor noastre internaționale în temeiul Acordului de la Paris și pentru prevenirea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice este nevoie să se intensifice eforturile depuse la nivelul fiecărui stat membru și la nivelul UE.

Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu a creat un nou instrument - programul de învățare reciprocă („Peer to peer”) - menit să stimuleze schimbul transfrontalier de experiență între diverse autorități de mediu.

De la lansare, toate statele au fost implicate într-un eveniment ce vizează economia circulară, calitatea aerului, reglementările privind lemnul, natura și biodiversitatea, aspecte de calitatea apei.

Evaluarea analizează și unii factori favorizanți, cum ar fi guvernanța în materie de mediu, factori care ar putea îmbunătăți în mod semnificativ punerea în aplicare.

Comisia le solicită statelor să îmbunătățească armonizarea obiectivelor de mediu cu alte obiective de politică, să îmbunătățească eficiența și eficacitatea administrației publice și să fie mai transparente în ceea ce privește informațiile relevante din punctul de vedere al mediului.

De asemenea, poate fi sporită și implicarea autorităților regionale și locale și a altor părți interesate în abordarea principalelor provocări legate de punerea în aplicare.

Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu face parte din politica Comisiei pentru o mai bună legiferare, axându-se pe îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor existente.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

Peste 170 milioane de euro pentru studenți și IMM

Fondul European de Investiții (FEI) a

semnat 4 acorduri de finanțare în România, prin care țara va beneficia de peste 170 milioane euro în condiții avantajoase:

Primul acord de garantare Erasmus+, în valoare de 4,5 miloane euro, va ajuta 450 de studenți să își efectueze studiile de masterat în străinătate.

Planul de Investiții pentru Europa, cuprinde 3 acorduri de garantare - în cadrul Facilității de Garantare COSME - în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii:

o 25 milioane euro cu CEC Bank S.A. o 80 milioane euro cu Deutsche Leasing

Romania IFN S.A. o 63 milioane euro cu Libra Internet Bank FEI și instituția financiară nebancară FINS

au semnat primul acord de garantare Erasmus+ din România, care va permite FINS să ofere un nou produs de creditare pentru studenții care doresc să continue studiile la master în străinătate, astfel încât, datorită aceastei garanții, aproximativ 450 de studenți vor beneficia de credite în condiții favorabile pentru a studia în altă țară din UE, ca și în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia și Turcia.

Acordurile COSME cu băncile vor permite oferirea de noi credite, de aproximativ 168 milioane euro pentru IMM-uri românești, având susținerea Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), principala componentă a Planului de Investiții pentru Europa.

Se apreciază că acestea vor facilita accesul la credite și finanțări de leasing pentru aproape 3.000 IMM-uri.

Sprijinul COSME permite partenerilor FEI să extindă oferta față de politica uzuală de creditare – ei pot oferi credite cu cerințe semnificativ reduse de garanții suplimentare pentru IMM-uri cu grad crescut de risc.

Comisia Europeană își exprimă satisfacția față de semnarea acordului cu FINS și pentru faptul că pune finanțarea pentru studii în străinătate în centrul activităților sale, peste 450 de studenți români putând obține titlul de master de la o universitate din altă țară europeană.”

Pentru FEI acordul permite, pentru prima oraă, ca 450 de studenți să obțină credite pentru costul studiilor.

De asemenea, noile acorduri COSME pot îmbunătăți competitivitatea unui segment important al economiei românești, care constituie motorul creșterii economice, creării de locuri de muncă și inovării.

Implicarea FEI în susținerea studenților răspunde cu adevărat nevoilor reale ale studenților români, acoperind atât taxe de școlarizare cât și cheltuieli de masă & casă,

recunoscând lipsa de experiență de muncă în cazul multor studenți și folosind drept criteriu principal de evaluare profilul și potențialul academic și profesional al acestora.

Soluția financiară construită de FINS cu sprijinul FEI susține cu adevărat vocația studiilor superioare de a oferi un mecanism de mobilitate socială, oferind șanse egale studenților, indiferent de situația lor financiară.

Reamintim, cu acest prilej, că Fondul European de Investiții face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, principala sa misiune fiind să sprijine IMM din Europa prin facilitarea accesului acestora la finanțare, dezvoltând instrumente de capital de risc, garantare și microfinanțare adresate în mod special acestui segment de piață și implementând obiectivele UE în domenii precum inovare, cercetare și dezvoltare, antreprenoriat, creștere, sporirea locurilor de muncă.

Planul de Investiții pentru Europa este una din prioritățile Comisiei, ce se axează pe dezvoltarea investițiilor în scopul sporirii locurilor de muncă, creșterea prin utilizarea inteligentă a resurselor financiare noi și existente, înlăturarea obstacolelor din calea acestora, oferirea de vizibilitate și asistență tehnică pentru proiecte.

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este pilonul principal al Planului și oferă garanții de primă pierdere, astfel încât BEI să poată investi în mai multe proiecte cu grad mai mare de risc.

FEIS înregistrează rezultate concrete, cîci proiectele și contractele aprobate spre finanțare în cadrul FEIS vor mobiliza investiții estimate la peste 390 miliarde euro, din care 2,6 miliarde euro pentru România, și vor sprijini 929.000 IMM în cele 28 țări ale UE.

COSME este programul UE pentru competitivitatea IMM care se desfășoară între 2014 și 2020 cu un buget total de 2,3 miliarde euro, din care peste 60% este alocat sprijinirii accesului la finanțare pentru IMM-urile europene prin două instrumente financiare - Facilitatea de Garantare COSME oferă garanții și contragaranții instituțiilor financiare, pentru ca acestea să poată oferi IMM-urilor mai multe credite și finanțări de leasing și Facilitatea de Equity COSME în fonduri de capital de risc pentru IMM-uri aflate în etapele de extindere și creștere (continuând fostul program-cadru pentru competitivitate și inovare).

Programul Erasmus+, din care face parte Facilitatea de Garantare a Creditelor pentru Studii de Master ”Erasmus+”, fiind cel mai mare creator de mobilitate în rândul studenților din UE, prin care 300.000 studenți și angajați se instruiesc, lucrează sau efectuează stagii în alte țări europene în fiecare an.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

Flota pentru combaterea incendiilor

În vederea pregătirii pentru riscul de incendii forestiere de vară, Comisia lansează prima flotă de aeronave de combatere a incendiilor în cadrul noului sistem rescEU pentru gestionarea dezastrelor naturale.

Până acum, șapte avioane și șase elicoptere de stingere a incendiilor vor face parte din flota rescEU pe parcursul perioadei inițiale de tranziție, iar Comisia colaborează cu țările participante pentru includerea unor active suplimentare în următoarele săptămâni.

RescEU reprezintă un răspuns concret, la nivel european, menit să îi ajute pe numeroșii noștri cetățeni care se confruntă cu amenințarea dezastrelor naturale.

Căci, ca european e șocant să constați ce număr mare de oameni și-au pierdut viața din cauza incendiilor forestiere care au afectat zone din Portugalia până în Grecia.

De aceea, solidaritatea europeană trebuie să aibă ca obiectiv protejarea cetățenilor și acordarea de sprijin reciproc în momentele dificile, iar RescEU potae oferi soluții practice, fiind o acțiune fermă în acest sens.

Incendiile forestiere nu așteaptă, iar pentr a salva vieți și a proteja cetățenii, UE și statele sale membre trebuiau să-și unească forțele iar rescEU să devină realitate.

Odată cu rescEU s-a creat o plasă de siguranță suplimentară în perioade de criză, mai ales că flota europeană de combatere a incendiilor forestiere va deveni realitate încă din această vară, prin asigurarea umătoarelor capacități de combatere a incendiilor:

Cinci state membre ale UE, care au fost frecvent afectate de incendii forestiere în ultimii ani, și-au pus deja avioanele și elicopterele la dispoziția flotei de tranziție rescEU pentru 2019.

Activele inițiale constau în 2 aeronave din Croația, 1 aeronavă din Franța, 2 aeronave din Italia, 2 aeronave din Spania și 6 elicoptere din Suedia.

Măsuri de pregătire și de monitorizare pentru următorul sezon de incendii forestiere

Pe lângă crearea flotei rescEU, Comisia Europeană își consolidează capacitățile de monitorizare și de coordonare în vederea pregătirii pentru sezonul incendiilor forestiere:

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) al UE, care funcționează 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, va fi consolidat cu o echipă de sprijin pentru combaterea incendiilor forestiere la care vor participa, în timpul verii, experți din statele membre.

Pe tot parcursul verii, ERCC va organiza, în mod regulat, videoconferințe cu statele membre, pentru a face schimb de informații cu privire la riscul de incendii în întreaga Europă.

Sistemul de sateliți Copernicus al UE va fi utilizat pentru a cartografia urgențele în materie de incendii forestiere.

Toate statele membre ale UE, plus țările partenere, au participat la reuniunea anuală privind incendiile forestiere care a avut loc la Bruxelles în vederea pregătirii pentru următorul sezon de incendii forestiere.

În ultimele luni, au avut loc mai multe exerciții pe teren legate de incendiile forestiere.

Printre acestea se numără exercițiile MODEX de protecție civilă și de combatere a incendiilor forestiere, cu participarea unor experți și echipe de salvare din diferite țări ale UE, care s-au desfășurat pe insula Cres, în Croația, în perioada 7-10 aprilie 2019.

Alte exerciții au avut loc la Split, în Croația, și la Aix-en-Provence, în Franța.

Pe termen lung, obiectivul este de a adăuga capacități și active suplimentare și de a crea o rezervă rescEU mai puternică.

Reamintim faptul că, în ultimii ani, Europa a fost martora unor grave catastrofe naturale și provocate de om - incendiile forestiere, inundațiile, furtunile și cutremurele s-au soldat cu pierderi de vieți omenești (doar în 2018 acestea au provocat peste 100 de morți).

Pentru a proteja mai bine cetățenii în dificultate, rescEU consolidează capacitatea colectivă a Uniunii de prevenire, pregătire și răspuns împotriva dezastrelor care vor afecta societățile noastre de acum înainte.

Mecanismul de protecție civilă al UE s-a bazat pe un sistem prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență.

Ofertele de asistență sunt coordonate de către Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență (Bruxelles).

În ultimii ani, condițiile meteorologice extreme și noi forme de amenințări emergente au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situațiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu același tip de dezastru, resursele care puteau fi mobilizate fiind limitate, iar UE nu dispunea de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistență statelor membre care nu mai puteau face față.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Un pas mai aproape de crearea InvestEU

În următorul deceniu, programul va debloca cel puțin 650 miliarde € pentru Europa, pentru a investi în viitorul ei, în economie și oameni, a declarat președintele în urma votului din Parlamentul European privind crearea InvestEU.

În acest context, europarlamentarii au aprobat o înțelegere provizorie și parțială cu miniștrii UE privind fondul ce va face programele de investiții mai simplu de accesat și mai eficiente.

InvestEU este o abordare inovativă pentru investiții în Uniunea Europeană, pentru care Comisia a propus un buget de 38 miliarde euro, politicile principale susținute prin acest program și alocarea bugetară fiind - infrastructură sustenabilă (11,5 miliarde €), digitalizare, inovare și cercetare (11,5 miliarde €), IMM-uri (11,25 miliarde €) și competențe și investiții sociale (4 miliarde €).

Comisia va ajusta aceste sume cu până la 15% în conformitate cu cerințele și evoluția pieței și se așteaptă ca acestea să genereze investiții suplimentare de cel puțin 650 miliarde € în Europa.

Similar Planului Junker (Fondul European de Investiții Strategice), Fondul InvestEU va fi însoțit de InvestEU Advisory Hub, ce oferă sprijin promotorilor proiectului, și de InvestEU Portal, o sursă ușor accesibilă pentru proiectele mature cu potențial de investiții.

InvestEU este creat în parteneriat cu Grupul Bancar de Investiții European - Banca UE - și va fi deschis la implementarea altor parteneriate, care să susțină proiecte care trebuie să remedieze eșecurile pieței sau lacunele în materie de investiții și sa fie viabile economic, să aibă parte de sprijin din partea EU pentru a se înființa, să obțină un efect de multiplicare și, acolo unde este posibil, investiții private de tip crowd-in și să ajute la îndeplinirea obiectivelor politicilor europene.

Actualul Parlament European a finalizat prima interpretare privind acest program, adoptând părți din propunerea pentru InvestEU, care au fost deja agreate și de statele membre, părțile asupra cărora nu s-a ajuns la un acord urmând să fie discutate de viitorul legislativ european.

(Sursa: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro)

Viitoarele priorități de investiții din bani europeni în România

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027.

Reuniunea a urmărit stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, s-a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale.

Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora.

Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la

ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului UE se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană.

Această inițiativă va asigura premisele

folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni disponibili după anul 2021.

A fost reamintit faptul că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia - în perioada 2021 – 2027 - de aproximativ 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR, 8,385 mld. euro, prin FSE Plus, 4,499 mld. euro, prin FC și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Achiziția de tehnologii asistive și de acces, pentru persoanele cu dizabilități

Autoritatea Națională a Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, din coordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, au depus Fișa de Proiect pentru aprobarea acordării de subvenții din fonduri europene pentru achiziționarea, de către persoanele cu dizabilități, de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

De asemenea, ministrul muncii a menționat că va continua implementarea măsurilor din Programul de Guvernare, iar această măsură este prevăzută la Capitolul Politici publice în domeniul Muncii și Justiţiei Sociale în cadrul măsurii „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități”.

Subvențiile vor fi acordate din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU), Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, activitățile cuprinzând și acordarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, persoanelor cu dizabilități beneficiare de servicii de informare și consiliere profesională, mediere și formare profesională.

Subvenția va fi sub forma unui voucher tipărit de către Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, care va fi distribuit de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, în baza certificatului de încadrare în grad de handicap și a recomandării medicului specialist.

Valoarea maximă a voucher-ului este de 5.000 de euro, iar subvenția acordată pentru dispozitivele asistive a căror valoare nu depășește acest prag poate fi și de 100%.

E vorba de tehnologie modernă - programe software și scannere cu ajutorul cărora computerele pot scana și citi nevăzătorilor, fotolii rulante electrice personalizate pentru persoane cu handicap locomotor, proteze inteligente pentru cei cu amputații sau aparate auditive performante pentru persoanele care au deficiențe de auz etc.

Beneficiarii vor fi luați în evidența ANOFM și vor primi tot sprijinul serviciului de ocupare în vederea găsirii unui loc de muncă.

În paralel, angajatorii persoanelor din acest proiect vor primi o subvenție pentru angajare cu o valoare de 2.250 lei pe lună pentru o perioadă de 18 luni, pentru fiecare persoană angajată, fiind astfel sprijinită atât persoana (prin acordarea de tehnologie) cât și angajatorul prin susținerea salariului persoanei cu dizabilități.

În funcție de cerere şi de rezultatele inițiale ale proiectului, a cărui valoare este de 35 de milioane de euro, Ministerul Fondurilor Europene poate suplimenta această sumă pentru a fi acoperită o categorie cat mai largă de beneficiari.

(Sursa: www.mmuncii.ro)

172 de milioane CHF din Elveția

După aderarea sa la UE, România a beneficiat de avantajele aduse de fondurile europene, dar acestea nu au fost singurele de care s-a beneficiat.

Conform unui raport pe anul 2018, privind contribuția fondurilor elvețiene în UE, România a beneficiat de 172 de milioane de CHF pentru a implementa 17 proiecte și de alte 7 fonduri tematice ce conțin 44 de sub-proiecte.

Dintre acestea, două proiecte și două fonduri tematice s-au încheiat deja în 2018, urmând ca celelalte să se încheie în 2019.

Vorbind despre ajutorul pentru protecția mediului în România, fondurile elvețiene au finanțat instalarea a 7.500 de lumini stradale eficiente din punct de vedere energetic în trei orașe; primele 11 autobuze electrice din România (în Cluj-Napoca) (alimentate de la cele 13 stații electrice construite) și alte 16 autobuze electrice cumpărate în Suceava (alimentate de la 28 de stații electrice).

În ceea ce privește IMM-urile, 82 de firme din domeniul agricol și din domeniul producției de mobilier din lemn au beneficiat de cursuri de formare în marketing și management.

24,5 milioane de CHF este suma pe care Elveția o atribuie unui fond care permite IMM-urilor din opt sectoare selectate să acceseze finanțarea de care au nevoie pentru a crește în speță un fond de garantare pe baza căruia una dintre băncile comerciale române a oferit 460 de împrumuturi de 300.000 CHF pentru IMM-uri.

Fonduri au fost destinate și educației și îmbunătățirii statului minorităților, ajutând 1.700 de copii de etnie romă să meargă la grădiniță, ajutând 9.000 de studenți și ucenici de la 180 de școli să-și evalueze abilitățile și să cunoască cerințele reale ale pieței muncii.

Mai mult, 900 de instructori au primit cursuri de formare pentru a-și îmbunătății tehnicile de predare, iar în cercetare 88 de doctoranzi și cercetătorii din stadiul post-doctoral au primit burse de cercetare la universități din Elveția.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

5 programe de finanțare națională pentru IMM

Recent, Ministerul pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a lansat în dezbatere publică 5 proiecte destinate procedurilor de implementare ale:

1. Programului Artizanat și Meșteșuguri; 2. Programului UNCTAD EMPRETEC; 3. Programului Femeia Antreprenor; 4. Programului Microindustrializare; 5. Programului Comerț și Servicii de

Piață. Programul naţional multianual pentru

susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului Beneficiari: întreprinderi mici şi mijlocii,

societăţile cooperative, inclusiv societăţile cooperative meşteşugăreşti mixte, persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, precum şi asociaţiile profesionale sau fundaţiile.

Obiectivul general al schemei de minimis îl constituie stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari şi artizani, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor ori al altor organizaţii, în special în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor şi relansarea serviciilor şi a produselor realizate de aceştia, în special a celor cu specific tradiţional, inclusiv obiecte de artă populară şi artizanat, promovarea acestor produse şi servicii pe pieţele naţionale şi internaţionale.

Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2019 este de 890.000 lei, aceeași sumă fiind alocată și în anul precedent.

Programul UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM

Grupul ţintă al Programului include antreprenori existenţi sau potenţiali precum şi top manageri, inclusiv specialişti din organizaţii publice sau private presupuşi a se comporta de o manieră antreprenorială sau managerială.

Obiectivele sunt: susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, crearea de noi locuri de muncă, creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii capabile să facă faţă competiţiei şi forţelor concurenţiale în condiţiile globalizării piețelor.

Bugetul alocat pentru anul bugetar 2019 este de 504.000 lei, comparativ cu anul 2018, care însuma 890.000 lei.

Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM

Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie stimularea şi sprijinirea demarării şi dezvoltării structurilor economice private înfiinţate de către femei, promovarea unui sistem de informare şi instruire, care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi al prejudecăţilor existente la nivel local.

Bugetul alocat este de 1.000.000 lei, la fel ca și în anul precedent.

Programul naţional multianual de

microindustrializare Obiectivul: Programului în sectoarele

economice prioritare stabilite prin prezenta procedură, creşterea volumului de activitate şi a competitivităţii IMM din aceste sectoare.

Bugetul alocat schemei de minimis pe anul 2019 este de 22.678.000 lei, comparativ cu 74.359.000 lei, în anul 2018.

Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă

Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie sprijinirea operatorilor economici, societăţi şi societăţi cooperative, prin facilitarea accesului la finanţare, în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale acestora, urmărind adaptarea la cerinţele determinate de statutul României ca stat membru al UE, prin creşterea nivelului de competitivitate, crearea şi menţinerea locurilor de muncă, sporirea protecţiei consumatorilor şi securităţii alimentare.

Bugetul alocat este de 15.392.000 lei, comparativ cu 49.949.000 lei, în anul 2018.

(Sursa:www.imm.gov.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Apărarea - o politică importantă

pentru UE ?

La Bruxelles Uniunea Europeană ar putea consacra, pentru apărare, un post de comisar şi o direcţie generală pentru gestionarea fondurilor alocate

În acest sens, în cadrul instituţiilor europene au avut loc deja reflecţii cu privire la crearea unei direcţii generale responsabile cu probleme de securitate şi apărare.

În plus, mai multe surse instituţionale au confirmat că au fost identificate mijloacele pentru crearea unei Direcţii Generale de Apărare, în subordinea unui comisar, dacă viitorului preşedinte al executivului european îi va fi încredinţat unui mandat în acest sens.

Totuşi, deocamdată "nu s-a decis nimic", se insistă la Bruxelles. Iar decizia îi va aparţine viitorului preşedinte al Comisiei, care va avea nevoie și de acordul statelor membre, întrucât apărarea este o competenţă naţională.

Sunt multe idei, dar e o problemă complexă şi e posibil să nu se întâmple nimic.

În viitorul buget multianual al UE, pentru cofinanţarea proiectelor industriale pe perioada 2021-2027, va fi constituit un Fond european pentru apărare (FED), dotat cu 13 miliarde de euro, bani consacraţi industriei şi cercetării şi nu formării unei armate europene.

Suma evocată corespunde valorii anuale a investiţiilor consacrate de Franţa echipamentelor sale militare, dar, pentru UE ar fi enorm, căci se pleacă de la zero.

Franţa, Germania, Italia şi Spania au lansat deja proiecte comune de avioane de luptă şi drone "pentru a nu mai depinde de capacităţile aliatului american".

În schimb, în Est, aceste finanţări ar urma să servească la modernizarea unei industrii militare îmbătrânite, într-un spirit de complementaritate cu SUA.

Nu se pune problema întoarcerii cu spatele, dar pentru a fi aliaţi de încredere, nu e nevoie de cerut întruna ajutor.

Dacă ideile continuă să fie divergente, banii pot fi în scurt timp disponibili şi va fi nevoie de cineva să-i gestioneze.

Ar putea fi nevoie chiar de o direcţie cu normă întreagă, iar crearea unui post de comisar ar putea răspunde acestei solicitări, întrucât "forma urmează funcţia".

Pe de altă parte, gestionarea FED trebuie să rămână în interiorul Comisiei pentru că cercetarea şi dezvoltarea industrială sunt competenţe comunitare şi este vorba de bani de la bugetul comun.

Guvernele europene sunt însă reticente

la ideea de a-şi delega către Comisia Europeană una din competenţele suverane.

Foarte rezervată s-a arătat şi şefa diplomaţiei europene, în al cărei portofoliu intră supervizarea cooperării structurate permanente în domeniul apărării şi marile proiecte de capacităţi militare lansate la sfârşitul lui 2018.

Căci un asemenea deziderat ar permite crearea unei Direcţii generale a Apărării în spatele Serviciului european de acţiune externă ar însemna practic a accepta subordonarea acestuia.

Alt oficial european a argumentat, la rândul său, că înfiinţarea "unui post de comisar pentru gestionarea unui fond de 13 miliarde de euro nu este justificată", însă ar putea începe să aibă sens dacă se extind competenţele acestuia și la securitatea cibernetică şi la aspectele militare ale programelor de sateliţi.

Competenţele noului post ar putea cuprinde şi un buget de 6,5 miliarde de euro pentru mobilitatea militară.

Reamintim că, în cadrul actualei Comisiei europene, a fost creat un post de comisar pentru securitate, încredinţat britanicului Julian King, al cărui succesor ar putea fi "înaintat în grad", pentru a se bucura de competenţe extinse în noul executiv european.

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

Consiliului European de Inovare și viitoarele programe de finanțare

Recent, la Bruxelles, a avut loc la Bruxelles

evenimentul „Empowering European Innovators” ce a pus în scenă evoluția Consiliului European de Inovare și viitoarele programe de finanțare ce doresc să încurajeze cercetările și dezvoltarea afacerilor inovatoare.

Consiliul European de Inovare (CEI) a fost creat în anul 2018 pentru a finanța și a spori oportunitățile cercetătorilor, start-up-urilor și companiilor ce au idei și inovații care sunt diferite față de cele existente pe piață, au potențial de creștere la nivel internațional, dar sunt riscante.

Consiliul European de Inovare a reușit ca până la sfârșitul lui 2018 să înregistreze 6.000 de aplicații primite de la start-up-uri sau IMM-uri și a acordat un număr de 250 de finanțări (cu un buget total de 450 milioane de euro).

Aproximativ 780 milioane de euro au fost alocate pentru toate activitățile CEI, care s-au concretizat printr-un proces rapid, granturile fiind alocate pe o perioadă chiar mai mică de 4 luni.

Cea de-a doua fază a programului, programată pentru 2019-2020, beneficiază de un buget mai mare cu până la 2,2 miliarde de euro, de un nou Consiliu Consultativ al Consiuliului European de Inovare care să ghideze inţiatorii inovatori în proiecte, dar şi de primii manageri de program ai CEI recrutaţi pentru a se implica activ în dezvoltarea proiectelor „pathfinder” (deschizătoare de drumuri).

Tot în cadrul CEI, pentru cea de-a doua fază, au fost introduse un Accelerator Pilot, cu opţiunea de a aplica pentru finanţare mixtă (combinând granturile şi finanţarea proprie) şi un Pathfinder Pilot, care are 6 direcţii tehnologice vizate (Inteligenţa artificială, dispozitive medicale noi, generarea energiei cu emisii zero etc).

Pentru IMM-uri se va aloca un buget total de 3 miliarde de euro, pentru programele Pathfinder Pilot şi Acceleratorul Pilot.

Pathfinder Pilot va finanţa 400 de proiecte, cu un buget de 845 milioane euro pentru ideile care - după ce vor ajunge la faza de maturitate - pot aplica pentru Acceleratorul Pilot.

Pentru al doilea program pot aplica afacerile care sunt viabile comercial, cu un potenţial de creştere la scară larga, inovatoare, dar cu un grad crescut de risc, pentru ideile lor alocându-se 2.100 milioane euro.

Pentru Pathfinder Pilot şi pentru Acceleratorul Pilot, IMM-urile pot accesa servicii de mentorat, coaching şi de accelerare a afacerii.

În cadrul Acceleratorului Pilot, afacerile pot accesa fie un grant, dacă sunt într-un stadiu incipient al inovării, fie finanţare mixtă, adică extinderea ideii inovatoare.

Criteriile de evaluare sunt: impact - 33%, excelenţă - 33% şi calitatea şi eficienţa implementării - 33%.

Cei interesaţi de finanțare pentru inovare, vor purtea participa pe 19, 20 şi 21 iunie 2019 la evenimentul „Inovative Enterprise Week Bucharest 2019”, de la Bucureşti.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Cel mai mare furnizor în domeniul dezvoltării - 74,4 miliarde de euro

UE și statele sale membre au continuat să fie principalul furnizor mondial de asistență oficială pentru dezvoltare în 2018 și și-au intensificat eforturile îndreptate către țările în curs de dezvoltare - relevă cel mai recent raport publicat de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE (OCDE-CAD)

Astfel, în 2018, asistența colectivă din partea Uniunii Europene și a statelor membre a ajuns la peste 74,4 miliarde de euro, pe când asistența europeană pentru dezvoltare reprezintă aproape 57 % din totalul asistenței globale pentru dezvoltare de către toți donatorii OCDE-CAD.

Însă, numărul preliminar al anului 2018 indică o ușoară scădere a asistenței oficiale pentru dezvoltare generală (AOD) și, având în vedere modificarea recentă a metodologiei de calcul a OCDE, diferența ajustată între 2017 și 2018 se reduce la 731 milioane euro.

Această scădere este cauza unei reduceri semnificative a cheltuielilor pentru refugiați în 2018 - în comparație cu anii precedenți – dar, cu excepția costurilor pentru refugiați în cadrul donatorilor, UE și statele membre au intensificat eforturile de cooperare pentru dezvoltare cu 4% față de 2017.

Comparativ cu anii precedenți, numărul persoanelor care sosesc în Europa a scăzut semnificativ, astfel încât cheltuielile pentru refugiați în cadrul donatorilor - care au drept scop să asiste refugiații și solicitanții de azil în Europa în primul an de ședere, acoperind alimente, adăpost sau formare - au scăzut și cu 3,3 miliarde de euro până în anul 2017.

Asistența oficială pentru dezvoltare comună din partea UE și a statelor membre reprezintă 0,47% din venitul național brut al UE (VNB), cu mult peste media de 0,21% a membrilor Comisiei de asistență pentru dezvoltare (CAC) din afara UE.

În 2018, 4 state membre ale UE au acordat 0,7% sau mai mult din venitul lor național brut în asistență oficială pentru dezvoltare - Danemarca, Luxemburg, Suedia și Regatul Unit, în 4 state membre (Franța, Ungaria, Malta și Suedia), raportul dintre asistența oficială pentru dezvoltare și VNB a crescut cu mai mult de 0,01 puncte procentuale, în timp ce acesta a scăzut cu cel puțin 0,01 puncte procentuale în 12 state.

(Sursa: https://ec.europa.eu/commission/index_ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

Implementarea programelor politicii de coeziune începând din ianuarie 2021

Cu ocazia ultimei reuniuni a comisiei

pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, comisarul european pentru politică regională a prezentat 4 realizări ale mandatului său de 5 ani:.

Nici o regiune rămasă în urmă – sprijinirea unei politici dedicate tuturor regiunilor europene

Politica de coeziune a avut rezultate pozitive în toate regiunile, indiferent de țară.

Măsuri speciale au fost elaborate, însă, pentru a acorda sprijin specific regiunilor rămase în urmă și celor în tranziție industrială, iar în particular este vorba de ajutorul esențial acordat de UE regiunilor din Grecia, pentru relansarea economică, după criza din 2008.

O politică de coeziune mai aproape de cetățeni

Eforturile comune de comunicare au crescut gradul de conștientizare asupra beneficiilor politicii de coeziune în rândul cetățenilor europeni.

Totodată, eliminarea multora dintre obstacolele transfrontaliere le-a făcut viața mai ușoară celor 170 de milioane de cetățeni ce trăiesc în regiuni de graniță. Iar grație sprijinului consolidat pentru inițiativele locale, aproximativ 1.500 de teritorii beneficiază de susținerea UE

pentru propriile strategii locale de dezvoltare (cu o valoare totală de 32 miliarde de euro).

O mai bună implementare, în special prin simplificarea procedurilor administrative

În perioada de programare curentă 2014-2020, politica de coeziune a fost simplificată, devenind mai ușor de implementat.

Această tendință va continua și după 2020, datorită celor 80 de măsuri de simplificare sprijinite de Comisia Europeană și de Parlamentul European.

Colaborarea celor două instituții a permis realizarea de investiții mai bine direcționate, prin consolidarea conexiunii dintre politica de coeziune și procesul de coordonare a politicilor economice, așa-numitul Semestru european, lucru recunoscut și în Rapoartele de țară 2019.

Facilitarea unei tranziții line către următoarea perioadă de finanțare 2021-2027:

Implementarea programelor politicii de coeziune ar trebui să înceapă încă din data de 1 ianuarie 2021, pentru a garanta faptul că fondurile europene vor fi la dispoziția cetățenilor UE cât de repede posibil.

Parlamentul European a depus eforturi susținute în acest sens, prin adoptarea rapidă a poziţiei sale oficiale asupra propunerilor Comisiei Europene privind politica de coeziune 2021-2027. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Noi reguli de finanțare pentru întărirea coeziunii

Eurodeputații au adoptat reguli de finanțare ce au ca scop întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, care se vor aplica pentru perioada 2021-2027 Fondurilor de dezvoltare regională și de coeziune, vor acoperi toate regiunile, dar în special comunitățile mai puțin dezvoltate, zonele urbane și regiunile ultraperiferice.

Eurodeputații au fost de acord asupra folosirii unei proporții semnificative a Fondului european de dezvoltare regională, pe departe cel mai mare fond public european, în scopul creșterii inteligente și a economiei „verzi”.

Astfel, regiunile pot să folosească cel puțin între 30% și 50% din fondurile alocate pentru proiecte economice inteligente și inovatoare, și cel puțin 30% pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru sprijinul economiei circulare.

Fondul de coeziune va fi alocat în infrastructuri de mediu și transport, iar rezultatele așteptate sunt schimbarea atenției de la nivel național, la nivel regional, asigurarea nevoilor speciale ale regiunilor ultraperiferice și creșterea la 10% a investițiilor pentru orașe și dezvoltarea urbană durabilă.

Eurodeputații cred că gestiunea fondurilor europene trebuie să țină seama de caracteristicile specifice ale regiunilor europene din punct de vedere teritorial, economic și social, acestea fiind cele care beneficiază cel mai mult de pe urma politicii de coeziune.

Finanțarea europeană va fi astfel alocată la nivel regional, în funcție de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, și nu la nivel național, în funcție de raportul venitului național brut (practica curentă și propunerea Comisiei).

Se dorește și excluderea din finanțare a infrastructurii aeroportuare, a eliminării deșeurilor și a tratării deșeurilor reziduale, a investițiilor în combustibilii fosili, cu excepțiile legate de regiunile ultraperiferice și de soluții ce urmează principiile economiei circulare și ale eficienței energetice.

(Sursa: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 29

Fonduri europene de un miliard de euro din PNDR în 2019

România înregistrează o rată de

absorbție de 50% prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014-2020

Practic, s-a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin PNDR, demonstrând că are și a avut întotdeauna rate mai bune de absorbție la capitolul dezvoltare rurală decât pe celelalte fonduri structurale și de investiții (în luna aprilie, nivelul absorbției pe toate fondurile europene de investiții era în jurul a 25%).

Aceasta înseamnă că din 2017 şi până în prezent peste 4,4 miliarde de euro sunt deja plătiți şi rambursaţi de Comisia Europeană, adică o rată de absorbţie de peste 50% din întreg programul, ceea ce să speranțe de a nu avea probleme de dezangajare.

AFIR a contribuit la absorbția a 1,55 miliarde de euro în 2017, circa 1,2 miliarde de euro în 2018, iar pentru 2019 agenția are un target impus de un miliard de euro, tocmai datorită dorinţei foarte mari de a aduce cât mai mulţi bani în ţară.

Important, însă, este nu doar evitarea dezangajării, ci finalizarea tuturor proiectele tranzitate din exerciţiul anterior și evitarea tranzitării de proiecte pe exerciţiul viitor (cu excepția anumitor situaţii excepţionale care nu pot fi prevăzute).

PNDR 2020 are alocată o sumă de 8,13 miliarde de euro din partea UE, iar România

contribuie cu încă 1,3 miliarde de euro, astfel că fondurile totale alocate acestui program destinat investițiilor în zona rurală se ridică la 9,4 miliarde de euro.

De la startul PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 57.649 solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de aproape 9 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 34.804 cereri, cu o valoare de 4,62 miliarde de euro.

Pentru 2019, se speră ca rata de absorbție pe PNDR va depăși 60%.

În schimb, numărul de măsuri în care mai sunt încă disponibili bani europeni este extrem de redus.

„Sub-măsura 4.2.b, schema GBER,"Sprijin pentru investiţii în prelucrarea / comercializarea şi dezvoltarea de produse agricole" mai are circa 26 de milioane de euro, sub-măsura 6.3, cea destinată fermelor mici, de până la 15.000 de euro, mai are circa 42 de milioane de euro şi sub-măsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" - 42 de milioane de euro (bani care nu vor fi toţi consumaţi acum), iar sub-măsura va fi activă şi pe campania de toamnă.

La irigaţii, mai sunt 53 de milioane de euro, bani nelansaţi încă, care vor fi și ei puși la bătaie, urmând ca anul viitor să se pună accent pe implementare (perioada până la 2020 plus trei ani, adică N+3, când se face ultima plată).

(Sursa: www.agerpres.ro)

Creșterea comerţului cu amănuntul

Irlanda şi România au înregistrat cel mai semnificativ avans din UE al comerţului cu amănuntul, comparativ cu perioada similară din 2018, arată datele publicate de Eurostat.

În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 1,9% în ritm anual, în timp ce în UE s-a înregistrat un avans de 2,9%.

Comerţul cu amănuntul în UE 28 a fost influenţat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4,4%, cele de combustibili au urcat cu 4,1%, iar cele de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 0,4%.

Majoritatea statelor a raportat creşteri anuale, singurele scăderi fiind în Slovacia (minus 2%), Austria (minus 1%) şi Belgia (minus 0,9%), dar cel mai semnificativ avans anual s-a înregistrat în Irlanda (10,8%), urmată de România (9,3%), Croaţia şi Luxemburg (ambele cu 8,6%), scrie Agerpres.

Comparativ cu lunile precedente, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE şi s-a menţinut neschimbat în zona euro, după ce anterior s-a înregistrat un avans de 0,5% în zona euro şi în UE.

Cele mai mari creşteri lunare au fost înregistrate în Lituania (1,7%), Portugalia (1,2%) şi Marea Britanie (1,1%), Luxemburg (0,8%), Estonia şi Letonia (ambele cu 0,7%), România şi Danemarca (ambele cu 0,6%), cel mai semnificativ declin fiind raportat în Slovenia (minus 3,1%), Croaţia (minus 1,9%) şi Austria (minus 0,8%).

Tot luni, Institutul Național de Statistică (INS) a transmis că volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut față de perioada similară din 2018, atât ca serie brută cu 8,4%, cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 9,2%.

(Sursa: www.News.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 30

Comisia începe negocierile pentru acorduri comerciale între UE și SUA

Șeful Comisiei Europene s-a înțeles cu președintele american ca UE și SUA să negocieze un amplu acord comercial, dar puține lucruri s-au mișcat în acest sens de la întâlnirea celor doi lideri din iulie 2018.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, însă, recent deciziile de autorizare a inițierii negocierilor şi directivele de negociere aferente pentru două acorduri comerciale privind liberalizarea comerțului cu produse industriale și evaluarea conformității în relația cu SUA.

De asemenea, a decis publicarea deciziilor de autorizare a deschiderii negocierilor cu SUA, precum și a directivelor de negociere aferente.

Implementarea Declarației comune a președinților Juncker și Trump din 25 iulie 2018 este și una dintre prioritățile Președinției României la Consiliul UE.

Cei doi lideri au pun bazele unei noi etape în relația comercială dintre UE și SUA, „promovând dezvoltarea schimburilor comerciale cu produse industriale, cooperarea în materie de reglementare a standardelor și cooperarea în procesul de modernizare a OMC”.

Adoptarea directivelor de negociere oferă un semnal clar referitor la angajamentul UE privind construirea unei agende pozitive pe comerț în relatia cu SUA și pentru implementarea strictă a Declaratiei comune.

Negocierile nu vizează, sub nici o formă, produsele agricole sau achizițiile publice.

Un alt element important îl constituie luarea pe deplin în calcul în timpul negocierilor a impactului asupra mediului și în plan social.

UE și SUA sunt cele mai mari și mai integrate economii din lume, având o istorie îndelungată în privința schimburilor comerciale și un nivel similar de dezvoltare economică.

De altfel, SUA reprezintă principala destinație a exporturilor de produse industriale din UE și este al doilea cel mai mare exportator de produse industriale către UE.

Directivele de negociere privind eliminarea taxelor vamale la produsele industriale vizează eliminarea pe bază de reciprocitate, luând în considerare și sensibilitățile la nivelul UE, cum ar fi produsele mari consumatoare de energie și produsele din pește, precum și impactul asupra mediului ce decurge din diferențele existente la nivelul cadrului de reglementare dintre UE și SUA.

Produsele industriale cuprind toate produsele în afara celor incluse în anexa I la Acordul OMC privind agricultura.

De asemenea, aceste noi directive de negociere clarifică faptul că cele privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) convenite în iunie 2013 trebuie considerate caduce și nu mai sunt relevante.

Reamintim faptul că, anul trecut, pentru a dezamorsa un război comercial generat de impunerea de tarife vamale reciproce, cei doi lideri au discutat despre negocieri care să ducă la eliminarea barierelor din calea comerțului liber, dar și creşterea comerţului cu servicii, produse chimice şi farmaceutice, produse medicale.

În plus, UE și-a arătat disponibilitatea de a cumpăra gaz natural lichefiat din SUA, pentru a-și diversifica sursele de energie.

(Sursa: www.euractiv.ro)

12 milioane de tone de cereale la export

Încasările traderilor români de cereale au fost mai mari de 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, iar România a exportat anul trecut în ţările UE şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu aproximativ un milion de tone mai mult decât în 2017.

România este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană, deși autoritățile încearcă să încurajeze creșterea gradului de procesare în țară, dar, în realitate, populația poate consuma doar o parte din cerealele produse, recoltele record de anul trecut generând creșterea exporturilor.

În același timp, au fost înregistrate și importuri de cereale, care au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, respectiv 320 de milioane euro, România fiind și o ţară de tranzit, importuri care nu rămân în șară ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa.

Datele Eurostat și ale INS au confirmat că România a ocupat anul trecut locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.

La porumb boabe, România a fost în 2018 - pentru al doilea an consecutiv - pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, iar recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha, ceea ce poziţionează România, din nou, pe primul loc în UE.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 31

Noi reguli europene pentru tehnologiile de siguranță din autovehicule

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehicule noi începând din mai 2022, potrivit noilor reguli adoptate de europarlamentari.

Aceste reglementări deschid calea pentru salvarea a mii de vieți în următorii ani, căci sunt concentrate asupra siguranței participanților la trafic, în special a celor vulnerabili.

Anul trecut, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, alte 135.000 fiind grav rănite, potrivit datelor Comisiei.

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor din accidente rutiere din întreaga Uniune, cu 96 de morți raportați la un milion de locuitori, o rată aproape dublă față de media UE.

Dar chiar dacă numărul deceselor pe șoselele UE a scăzut cu 21% față de 2010, Europa e încă departe de obiectivul de înjumătățire a deceselor rezultate în urma unor accidente rutiere până în 2020, iar autoritățile europene au anunțat măsuri pentru creșterea siguranței pe drumuri.

Astfel, UE urmărește să îmbunătățească și infrastructura rutieră, dar și autovehiculele vor fi obligatoriu echipate cu noi sisteme avansate: sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei; sistemul antidemaraj cu etilotest; sistemul avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistemul avansat de frânare de urgență; sistemul de avertizare la deplasarea in marșarier și

dispozitivul de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

Potrivit eurodeputaților, doar sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA) ar puteareduce cu 20% accidentele pe drumurile europene.

ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când depășesc limita de viteză.

Nu se introduce un dispozitiv de limitare a vitezei, ci un sistem inteligent care va atrage atenția asupra vitezei excesive.

Acest lucru nu va fi doar un element de siguranță pentru toți, ci va ajuta șoferii să evite amenzile de viteză.

Autoturismele și vehiculele utilitare ușoare vor fi obligate să aibă un sistem avansat de frânare de urgență (deja obligatoriu pentru camioane și autobuze), precum și un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație.

Majoritatea acestor tehnologii și sisteme vor deveni obligatorii din mai 2022 pentru modele noi și mai 2024 pentru modelele existente.

Pe de altă parte, vehiculele de mari dimensiuni - camioane și autobuze - vor trebui proiectate și construite astfel încât participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi cicliștii și pietonii, să fie mai vizibili conducătorului auto și vor fi echipate cu sisteme avansate pentru a reduce unghiurile moarte din jurul vehiculului.

Noile norme îmbunătățesc și cerințele privind siguranța pasivă, inclusiv testele de impact (frontal și lateral), precum și parbrizele, pentru a atenua gravitatea rănilor pentru pietoni și cicliști.

Omologarea de tip a pneurilor va fi îmbunătățită pentru a testa anvelopele uzate.

Garda de coastă la nivel european

Ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal între reprezentanții PE și președinția română cu privire la un regulament privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, noile norme urmând a fi adoptate în mod formal de către Parlamentul European și Consiliu.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) va fi consolidată cu personal și echipamente tehnice și va primi un mandat mai amplu de sprijinire a activităților statelor membre cu privire la protecția frontierelor, la returnare și la cooperarea cu țările terțe.

Noile norme propuse vor integra Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) în cadrul agenției Frontex, pentru a-i îmbunătăți funcționarea.

Pentru asigurarea unei gestionări coerente a frontierelor externe și pentru garantarea capacității de reacție la situații de criză, va fi instituit un corp permanent, cu personal operațional care va dispune, în 2027, de 10.000 de persoane, ce va cuprinde personalul operațional al agenției Frontex, personalul din statele membre - detașat pe termen lung sau trimis pe termen scurt - precum și o rezervă pentru reacție rapidă.

Statele membre își vor păstra responsabilitatea principală pentru gestionarea frontierelor proprii, iar agenția Frontex și personalul acesteia vor oferi asistență tehnică și operațională sub rezerva acordului statelor membre implicate.

Conform noilor norme, personalul corpului permanent trimis într-un stat membru va putea exercita anumite competențe executive pentru a efectua sarcini de control la frontiere sau de returnare, întotdeauna cu autorizarea prealabilă a statului membru gazdă, inclusiv recurgerea la forță și la arme, iar Frontex va furniza sprijin tehnic și operațional complet statelor membre în operațiunile de returnare, inclusiv returnarea voluntară asistată și asistența acordată statelor membre pentru identificarea resortisanților statelor terțe și obținerea documentelor de călătorie.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 32

Europa epuizează resursele planetei

Dacă toată lumea ar avea același stil de viață ca cetățenii europeni, am fi epuizat deja resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an - conform celui mai recent raport WWF și datelor Global Footprint Network.

Mai mult decât atât, impactul UE asupra resurselor planetei este inechitabil: UE utilizează până la 20% din biocapacitatea Pământului, cu doar 7% din populația lumii.

Se pune problema dacă șefii de state și guverne din UE înțeleg acest fenomen și consecințele lui și sunt pregătiți să ia decizii ferme pentru o dezvoltare europeană cu adevărat durabilă și pentru stoparea pierderii accelerate a biodiversității și a acțiunilor care accentuează impactul schimbărilor climatice.

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a picat, în 2018, pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an.

Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră.

Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată.

Consecințele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversității, defrișări, diminuarea drastică a stocurilor de pește, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme frecvente, ca secetele, inundațiile și incendiile.

Aceste amenințări, la rândul lor, provoacă tensiuni și conflicte și agravează inegalitățile socio-economice.

Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1 C, iar Europa a început deja să simtă impactul.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 și 2017, dar și pierderi de vieți omenești: peste 115 000 de persoane din întreaga Europă.

Cel mai recent raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferențe dintre amprentele ecologice ale statelor UE și cele ale altor țări din lume.

De asemenea, arată că, în pofida unor mari variații între țările UE, nici una dintre ele nu funcționează la un nivel sustenabil.

Acesta reiterează concluziile din raportul științific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii Eosistemice (IPBES) și oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.

Raportul este lansat în timp ce șefii de stat și de guvern ai UE s-au întâlnit la Sibiu la summit-ul pe tema "Viitorul Europei" și cu două săptămâni înainte de alegerile din UE.

În urma discuțiilor de la Sibiu se va formula Agenda Strategică a UE 2019-2024 care va fi adoptată la Consiliul European.

În draftul declarației se menționează angajamentul de a se păstra viitorul pentru generațiile următoare ale europenilor și de a aborda împreună problemele globale, cum ar fi conservarea mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice. În acest context, WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității.

Este important să protejăm și refacem natura sălbatică până în 2030 și să asigurăm ca UE să atingă emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040.

Conform WWF, politicile durabile ar putea a spori semnificativ economia UE, prin investiții, inovare mai rapidă, economii privind costurile și prin crearea de locuri de muncă noi.

De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creșterea PIB cu 2%, la creșterea ocupării forței de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an și la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunțarea la importurile de combustibili fosili.

Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaște necesitatea de a aborda și stopa pierderea biodiversității și de a stabili un obiectiv ambițios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetățenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenție problemelor cu care omenirea se confruntă și că UE își poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în același timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei și al biodiversității.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 33

Protejarea albinelor de insecticidele toxice din agricultură

Miniștrii Agriculturii din statele membre UE au discutat viitorul albinelor, iar WWF România face apel la protejarea acestora de insecticidele toxice din agricultură.

De Ziua Internațională a Albinei, pe 20 mai, reprezentanții ministerelor Agriculturii din țările membre UE s-au reunit la Bruxelles, în Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) al Comisiei Europene - Departamentul Fitofarmaceutice, pentru a se pronunța, printre altele, asupra adoptării Ghidului de evaluare a riscurilor folosirii pesticidelor asupra polenizatorilor (Ghidul Albinei).

WWF România a făcut apel la cetățenii să încurajeze această decizie prin semnarea petiției europene creată cu această ocazie, susținută în țară de ROMAPIS - Federaţia Asociaţiilor Apicole din România.

Ghidul propune o metodologie standard de evaluare a expunerii la toate pesticidele și a efectelor asupra albinelor domestice, bondarilor și albinelor solitare (sălbatice).

Metodologia trebuie să devină obligatorie în Uniune și va trebui implementată înainte de a se mai permite utilizarea acestor substanțe în agricultură.

Ghidul Albinei a fost elaborat de Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară (European Food Safety Agency/EFSA), instituția de cercetare a Uniunii Europene în domeniul agro-alimentar, și publicat în 2013.

Tot în anul 2013, EFSA a publicat o primă cercetare majoră asupra riscurilor neonicotineidelor (trei dintre cele mai răspândite - clothianidin, imidacloprid and thiamethoxam) în baza căreia UE le-a interzis din culturile agricole atractive pentru albine (rapiță, floarea-soarelui și porumb).

EFSA a continuat cercetarea, aplicând metodologia din Ghidul Albinei, și a revenit în anul 2018 cu noi rezultate, care confirmă riscul asupra sănătății albinelor domestice și sălbatice la toate tipurile de utilizare a substanțelor, în mediul deschis.

Gradul de risc a fost descris ca variabil, ”în funcție de factori precum specia de albină, tipul de folosire a substanței, și tipul de expunere la aceasta (reziduuri în polen și nectar, contaminarea mediului cu insecticid în timpul semănării semințelor tratate, și contaminarea apei). Însă, în ansamblu,

concluziile confirmă că neonicotinoidele reprezintă un risc pentru albine”.

În vara anului trecut, UE a impus o interdicție totală la folosirea acestor substanțe, dar România a solicitat an de an derogări pentru continuarea folosirii lor și, în contextul înăspririi interdicțiilor și al dificultății crescânde în a obține aceste derogări din partea Comisiei, a comandat o cercetare condusă de Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești", conform unei metodologii proprii.

Potrivit WWF România, polenizatorii produc beneficii de 235-577 miliarde dolari / an în recolte agricole, dar sunt în declin consolidat la nivel global.

La nivel global, 90% dintre plantele sălbatice cu flori depind de polenizarea pe care o realizează aceștia, iar peste 3/4 din producția globală de alimente dintre cele mai consumate depinde, pentru volum și/sau calitate, de ”serviciul” de polenizare.

În 2017, populațiile erau în scădere la 37% din albine și la 31% din fluturi.

Polenizatorii sunt o clasă de animale diverse din care fac parte peste 20.000 de specii de albine, alte tipuri de insecte - fluturii și bondarii, și vertebrate - păsări și lilieci.

În ceea ce privește albinele, prima evaluare asupra situației lor la nivelul Europei, realizată de către IUCN (forul științific de primă referință care ține evidența biodiversității la nivel mondial) și publicată în 2015 a arătat că 9,2% din speciile de albine sălbatice erau amenințate cu dispariția, procentul fiind estimat să crească cu 5.2%.

Raportul mai arăta că aproape 8% din specii au populațiile în scădere și numai 12% aveau populații stabile.

Aceste evoluții negative au fost reconfirmate de diverse studii științifice cu amploare geografică și a temei care variază, mi ales de studiile IPBES din 2017 și 2019.

În 2017, populațiile erau în scădere la 37% din speciile de albine și la 31% din fluturi, iar în 2019 trendul negativ a fost catalogat drept ”consolidat” la nivel global.

Toate aceste studii de referință pentru comunitatea științifică identifică drept cauză principală a acestui fenomen intensificarea agriculturii, cu folosirea substanțelor chimice (insecticide, erbicide, fertilizanți chimici) și sacrificarea habitatelor naturale (ex. pajiștile) de care depind polenizatorii pentru hrănire și reproducere.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 34

Alte cauze sunt schimbările climatice, ce amplifică degradarea habitatelor naturale, și bolile. Conform datelor Comisiei Europene, UE este pe locul doi în lume la producția de miere, iar

România este pe locul întâi între țările Uniunii și pe locul cinci între țările exportatoare în afara Uniunii, dar, cu toate acestea, UE nu acoperă decât 60% din cererea de miere din Europa, fiind nevoită să importe (mai ales din China).

Cetățenii pot ajuta la influențarea deciziei asupra adoptării Ghidului Albinei semnând petiția europeană https://actions.sumofus.org/a/save-the-bees-stop-approving-bee-harming-pesticides.

Cele peste 3.000 de semnături colectate până acum din România au fost oficial înmânate oficial Ministrului Agriculturii de către ROMAPIS, în data de 7 mai, la București.

Acțiunea s-a desfășurat ca parte dintr-o serie de evenimente similare care au avut loc și în alte capitale europene, precum Berlin, Dublin, Haga, Londra, Paris, Riga, Roma și Sofia, la inițiativa apicultorilor, care sunt direct afectați de declinul polenizatorilor cauzat de modul în care se înțelege și se practică agricultura.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Scăderea TVA la alimente bio și tradiționale la 5%

Ministerul Finanțelor propune scăderea

taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse alimentare la 5%, de la 9% în prezent, pentru a facilita „accesul populației la produse sănătoase, de înaltă valoare calitativă”.

Ministerul Finanțelor a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, care vizează trei măsuri legislative, „de importanță majoră atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul economic”.

Având în vedere statisticile îngrijorătoare referitoare la starea de sănătate de populației, direcțiile de acțiune în domeniul sănătății stabilite la nivel mondial, prin care se încurajează alegerea de alimente mai sănătoase, precum și faptul că cetățenii și consumatorii din România solicită din ce în ce mai frecvent produse alimentare de înaltă calitate, s-a considerat necesar să fie luate în regim de urgență măsuri la nivel național pentru încurajarea consumului de alimente de înaltă valoare calitativă.

Una dintre măsurile care pot fi luate pentru

atingerea acestor obiective este reducerea cotei de TVA pentru aceste alimente de la 9% la 5%, astfel încât să fie facilitat accesul populației la produse sănătoase, de înaltă valoare calitativă.

Celelalte două măsuri vizează eliminarea inechităților rezultate din aplicarea prevederilor

legale în urma cărora persoanele fizice sunt obligate la plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate calculată la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, cu toate că veniturile realizate se situează sub acest nivel, precum și modificarea termenului de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate şi a termenului de plată anticipată a acestei contribuții

Această din urmă măsură este necesară având în vedere volumul semnificativ de decizii de impunere pentru stabilirea contribuției aferente perioadei 2014-2017, care nu au fost comunicate contribuabililor până la data de 15 martie 2019, cu consecința punerii contribuabililor în imposibilitatea de a beneficia de acordarea bonificației, independent de voința acestora, în condițiile în care OUG nr.89/2018 condiționează acordarea bonificației de plata contribuției până la 31 martie 2019.

Astfel, ministerul propune ca pentru sumele de plată stabilite prin deciziile de impunere anuale, emise şi comunicate de organul fiscal competent între data de 15 martie 2019, inclusiv, și data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, inclusiv, pentru definitivarea contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2014-2017, termenul de plată să fie de 120 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Pentru plata cu anticipație a acestor sume, proiectul prevede acordarea unei bonificații de 10%, dacă sunt plătite integral în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Pentru sumele de plată stabilite prin deciziile de impunere anuale, emise și comunicate de organul fiscal competent după data intrării în vigoare a ordonanței, termenul de plată va fi de 120 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar pentru plata cu anticipație a acestor sume, se prevede acordarea unei bonificații de 10%, în condițiile în care sunt achitate integral în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 35

Aparatură nouă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii

„Louis Țurcanu” din Timișoara ADR Vest și Primăria Municipiului

Timișoara au două contracte de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional(POR) destinate dotării Unității de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”, cât și îmbunătățirii eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reabilitare termică a unor noi blocuri de locuințe.

1. Primul dintre proiecte prevede dotarea cu echipamente medicale performante a Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara.

Astfel, prin proiect va fi achiziționată aparatură medicală adaptată cerințelor de astăzi pentru UPU, respectiv un videolaringoscop - sistem complet, pentru intubații dificile, o măsuță de resuscitare pentru nou-născuți, un ventilator neonatal, un RMN, un aparat mobil de radiologie, un pulsoximetru, analizoare markeri inflamatori, biochimie și sediment urinar, un monitor portabil de respirație, un cărucior și o măsuță mobilă pentru medicamente.

În total, vor fi achiziționate 12 echipamente moderne pentru îmbunătățirea calității serviciilor spitalicești de urgență la

Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, iar valoarea totală a investiției este de 6.818.454,74 lei, din care finanțarea neramburabilă este de 6.672.295,44 lei, proiectul având o durată de implementare este de 15 luni.

2. Cel de-al doilea proiect vizează îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reabilitarea termică a unor noi blocuri de locuințe din municipiul Timișoara.

Este vorba de două imobile - Strada Gheorghe Lazăr, nr. 36 (S+P+10E) și Intrarea Iulia Simu, nr. 12, bloc 8C (S+P+4E) care totalizează un număr de 159 de apartamente.

Sunt prevăzute mai multe tipuri de intervenții, precum izolarea termică a pereților exteriori, a planșeelor peste subsol și peste ultimul nivel, închiderea balcoanelor și înlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplărie termoizolantă, lucrări de reparații, finisaje etc.

Investițiile vor conduce la diminuarea consumului de energie pentru încălzirea apartamentelor, reducerea emisiilor de CO2 și îmbunătățirea aspectului urbanistic.

Valoarea totală a proiectului este de 2.945.452,32 lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 1.756.463,99 lei, iar durata de implementare este de 20 de luni.

(Sursa: www.adrvest.ro)

Valorificarea sitului arheologic Parța cu ajutorul banilor europeni

Timișul va beneficia de o nouă atracție turistică, fiind vorba despre valorificarea sitului arheologic Parța, printre altele fiind prevăzută și crearea unui punct muzeal în localitate.

Pentru acesta, instituția a aprobat recent Studiul de fezabilitate, iar finanțarea este asigurată printr-un proiect de peste 660.000 euro, în cadrul Programului Interreg România-Republica Serbia 2014-2020.

Prin punctajul obținut, acesta a ocupat prima poziție în lista proiectelor depuse pe Axa 4, Prioritatea 4.1.

Județul Timiș a fost selectat să implementeze proiectul „Valorificarea potențialului siturilor arheologice Parța și Majdan pentru stimularea turismului în zona transfrontalieră Banat”, în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și Municipalitatea Novi Knezevac, Serbia.

Consiliul Județean, în calitate de lider, va realiza o pagină web privind proiectul, cât și materiale informative și de promovare și va organiza conferințe tematice.

Muzeul Național al Banatului, aflat în

subordinea CJ Timiș, va contracta proiectarea și execuția punctului muzeal de la Parța.

Municipalitatea Novi Knezevac va realiza materialele promoționale pentru partea sârbă, o monografie a siturilor arheologice din zona transfrontalieră, precum și conferințe în Serbia.

În plus, ei vor contracta serviciile de întocmire a documentațiilor tehnice privind reabilitarea sitului arheologic de la Majdan (Serbia), precum și lucrările de reconstrucție a fundației bisericii de secol 13.

Noile puncte de interes arheologic vor fi incluse într-un produs turistic transfrontalier care va include și o hartă cu trasee ciclistice, produs ce va fi promovat la târguri și către agențiile de turism.

(Sursa: www.cjtimis.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 36

SUMAR

Declarația de la Sibiu, 9 mai 2019 – pg.1

Summitul de la Sibiu - bazele viitorului comun al UE – pg.2

15 ani de la cea mai amplă extindere a UE – pg.5

Spre o agricultură mai verde – pg.5

Investiții de 4 miliarde euro în infrastructură în 10 state membre – pg.6

Inteligența artificială - orientări în materie de etică – pg.8

Prima imagine cu o gaură neagră – pg.10

Centru de semnalare a incidentelor de securitate cibernetică – pg.11

Apeluri mai ieftine către alte țări din UE – pg.12

90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securității datelor cu caracter personal – pg.13

Facebook modifică clauzele de furnizare a serviciilor și clarifică modul de folosire a datelor utilizatorilor – pg.14

Același gust, aceeași calitate a produselor în toată UE –pg.15

Europa după Brexit – pg.16

Anumite articole de unică folosință din plastic interzise – pg.18

Deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului – pg.19

Peste 170 milioane de euro pentru studenți și IMM – pg.21

Flota pentru combaterea incendiilor – pg.22

Un pas mai aproape de crearea InvestEU – pg.23

Viitoarele priorități de investiții din bani europeni în România – pg.23

Achiziția de tehnologii asistive și de acces,

pentru persoanele cu dizabilități – pg.24

172 de milioane CHF din Elveția – pg.24

5 programe de finanțare națională pentru IMM – pg.25

Apărarea - o politică importantă pentru UE? – pg.26

Consiliului European de Inovare și viitoarele programe de finanțare – pg.27

Cel mai mare furnizor în domeniul dezvoltării -+ 74,4 miliarde euro – pg.27

Implementarea programelor politicii de coeziune începând din ianuarie 2021 – pg.28

Noi reguli de finanțare pentru întărirea coeziunii – pg.28

Fonduri europene de un miliard de euro din PNDR în 2019 – pg.29

Creșterea comerţului cu amănuntul – pg.29

Comisia începe negocierile pentru acorduri comerciale între UE și SUA – pg.30

12 milioane de tone de cereale la export – pg.30

Noi reguli europene pentru tehnologiile de siguranță din autovehicule – pg.31

Garda de coastă la nivel european – pg.31

Europa epuizează resursele planetei – pg.32

Protejarea albinelor de insecticidele toxice din agricultură – pg.33

Scăderea TVA la alimente bio și tradiționale la 5% - pg.34

Aparatură nouă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara – pg.35

Valorificarea sitului arheologic Parța cu ajutorul banilor europeni – pg.35

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro

www.fonduri-ue.ro www.mmuncii.ro www.imm.gov.ro www.adrvest.ro www.cjtimis.ro

www.agerpres.ro www.news.ro

google.com/imagini