budo arte martiale nr.272

7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.272

http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr272 1/25

H'fitr

'

obiectivelor

qi

a

programului

de antrenament. Aiunci cAnd

apar

problerne,

Piramida

factorilor

de antrenament

poaLe

folosi la

determinarea

ia

ce

nivel

igi

au

problemele originea,

ceea

ce

face mai

rapidI

corectarea lor.

L. Nivelul

pregitirii

fizice.

Acest nivel reprezintE

piatra

de

hotar

a oricirui sportiv,

deoarece fdrd

pregdtireafizicd nu

este

posibil

nici un

fel de

progres.

Pregdtirea

fizicl se referd la dezvoltarea

a ceea ce

$tiinla

sportului

nume$te

"abilitili

bio-motorii"

-

forla,

viteza, echilibrul,

elasticitate, agilitate,

rezistenId

gi

coordonare.

2.

Nivelul

pregbtirii

tehnice

sau

perfectionarea

tehnicilor

fizice.

Unele

tehnici

pot

fi executate cu

un

nivel

scdzut de

pregdtire

fizicb,

insd multe nu

pot

fi eliciente

in

lipsa unui

anumit

nivel

de

pregltire

fizicd.

3. Pregdtirea

tacticS. St6panirea

tehnicilor nu este obiectivul

final; cu tolii cunoa$tem

practicanli

care au o tehnicd superbd,

dar cdrora

le lipsegte capacitatea de a o aplica

in 1upt6. Tactica

se

referd la abilitatea

de

a

aplica

cu succes

tehnicile

in

luptl.

Trebuie

sd

fie

evident

cd

pdnd

la

acest nivel, abilitdlile tehnice trebuie

sd se

fi

dezvoltat deja.

4. Preghtirea

psihologic5.

Este foarte importantd

pentru

practicaniii

de arte mar;iaie, acegtia

prin

definilie

pregdtindu-se

pentru

situalii de viaid

qi

moarte. Este clar cd

pregdtirea psihologicb

-

s-o

numim incredere

-

nu

poate

fi

formatd dacd nu au

fost

parcurse

cu

succes celelalte trei niveluri anterioare.

Cum se

poate

folosi

in

viala

zilnic6

piramida

factorilor de

antrenament?

Sd analiz[m un scenariuintdlnit

adeseain

practic[:

doi

practicanli

lupt6.

unul rateazd un mawashi

geri

Si

celllat

il

puncteazd

a]

ago uchi.

Ce

s-a intAmplat? Care este

problema? Folosind

piramida putem

ajunge

la miezul

problemei.

in

primul

rAnd, este

studentul capabil

sd execute corect mawashi

geri?

Dacd r[spunsul

este da, atunci

inseamnd cd

problema

este la

nivel tactic sau

psihologic.

Ambele

arii

sunt

in

strdns[

legdturd intre

ft

€

B-,tJDO-

KUNG FU MAGAZIN

Nr.27

ele

-

o insuficient[ la nivel tactic

poate

conduce la o slabi

incredere,

qi

invers. Practicanlii adesea

progreseazd

bine

fizic

Ai

tehnic, dar equeazd

la

preg[tirea

tacticd

qi psihologicd.

Cu

totii

cred cd avem exemple de

practicanii

foarte buni la antrenamente, dar care in condilii de concurs

se

blocheazl

gi

sunt invingi de adversari mai slabi. Solulia const[ in

identificarea

nivelului la

care se manifest[ deficienlele

$i

pus

accentul

in

pregdtire

pe

imbundtdgirea

nivelului

deficitar.

Aici

se aplici

principiul

individualizarii antrenamentului.

in afara consideraliilor zilnice,

piramida

factoriior de antrenament

poate

sta 1a baza

planificdrii

antrenamentelor

pe perioade

lungi

de timp.

Astfel,

primele

cdteva luni

de

antrenament trebuie dedicate imbundtXlirii

calit[1ilor

fizice,

9i

a unor abilitdEi

simple,

tehnice

qi

tactice. A doua

etapd

de antrenament este caracterizatd de dezvoltarea tehnicd. Condilia

fizicd trebuie menlinute, dar

va

necesita

mai

pulin[

muncd

decAt

dezvoltarea ei.

Etapa

avansatd

de

antrenament

vizeazd aspectele tactice

qi psihologice,

alocAnd mai

pulin

timp dezvolt6rii

fizice

gi

tehnice.

Atingerea unui nivel

inalt

in artele marliale necesit[ mulli ani de

antrenamente

intense, dar rezultatele sunt mai bune dacl sunt folosili

cu

inlelepciune, Timpul

petrecut pentru

dezvoltarea bazelor este

minuscul

fald de cel necesar

pentru

corectarea unor erori acumulate

de-a

lungul anilor.

Performanla

in

artele marliale

depinde de

volumul

antrena-

mentului,

adicd

cAt

de

mult

se

antreneaz6, dar qi de calitatea

acestuia,

adicd

cAnd

qi

ce anume face la

antrenament.

in final, cdteva

principii pentru

imbundt[1irea

abilit6lilor tehnice:

i"

Exersali atunci

cAnd

sunteti odihniti

qi

concentrarea are

un

nivel inalt;

2. Sesiuni mai s0urte dar mai dese

sunt

de

preferat

sesiunilor

lungi;

3.

Asiguraii-vd ci

oblineli atat cantitate cat

qi

calitate

-

nu lucra;i

la

intAmplare;

4.

Odata

ce

o

abilitate

a

fost

insugit[,

poate

fi

menlinutd

prin-

tr-un

volum

de antrenament

mai

redus;

5. Oboseala este normald

-

dacd a1i lucrat intens o tehnici care

are un element de echilibru, schimbali

gi

exersali o tehnicd care solicitl

o alti calitate,

ca

de exemplu: o tehnicb care soiicitd intr-o mare mlsurd

viteza.

Succes ?n

pregdtire,

OSSU



BUDO -

KUNG FU

MAGAZIN

Nr.27

NTE

Pagini

de

jurnal

(lll)

O

celdtorie

i

Japon

fr€

Gr

)s.

FlorianFrazzei

Mdncarea

Mdncarea

la

japonezi

mi

s-a

p6rut

fad[.

Abia

a$teptam

sfdrgitul mesei

cdnd

ni

se

serveau

nigte

alune

mai

gustoase

gi

bere. De

asbmenea,

aveau un

sos

mai

picant,

probabil

de

soia.

De

la englezescul

"table"

a derivat

verbul

japonez

amAnca

-

(taberu;

tabemasu).

Preparatul

debazd.

era

orezul

fiert,

cu

boabe

mari - go-han (f5.rd

nimic

altceva).

De

aceea,

japonezii

au

fost foarte

mirali

cAnd

am

introdus

zahdr

pentru

a-i

da

gust.

Aqa

ceva nu

mlncam

acas[

nici

cAnd

md

durea

stomacul.

Am intrebat-o

pe

profesoara

noastrl

de

limba

japonezd

cum

se

impacl

cu mAncarea

europeand,

iar

ea mi-a rdspuns:

"cAnd

imi

este

foame m[nAnc

niqte

orez...".

Eram

invitali

la

un

primar

acas[

gi

in

fafa

mea

st[tea o

fat[

care

mi-a

spus:

"Mi-e

foarte

foame,

dar nu

qtiu

sd m[n1nc

cu

belele

(hashfi"

.I-am

spus

c[

are doud

solufii:

ori

sd se

compromit[

folosind

degetele,

ori

s[ renunte;

qi

a

preferat

s5.

rimAn[

nemAncatS..

M[ obignuisem

s[

manevrez

begele:

unul

sprijinit

de

inelar

gi

celElalt

linut

in trei

degete

(mijlociu,

ar[tdtor

gi

police).

Acesta

din

urm[

se

deplaseaz[.

Oricum,

cam

stAngaci,

dar mdncam

spre amuzamentul

japoneziior

care

m-au

filmat

gi

au reprodus

scena la

televiziunea

local5..

**U

*=,';*fi$ffi.

,

#xgll"":'t{

ni$te

numere

*;fl

-

t&.;:F"

.

.

-"

,

aqa

C[

am

avut

Pdine

nu

se

servea.

CuvAntul

pan

afost

introdus

de

portughezi.in

rest,

mai

acceptabile

erau

ou[le

qi

sparanghelul.

La micile

unit[1i

alimentare,

m2ncdrurile

erau

prezentate

?n

vitrin[

fiind

reproduse

din

ipsos, pentru ca

orice

client

s[-qi

aleag5..

in

tren,

in vagonul

restaurant

am

consumat

guncd,

hamftind

singurul cuvdnt

pe

care

il cunogteam

din limba

engIezd..

Consider

c[

la

inv[garea

unei limbi

str[ine

trebuie

s[

se

acorde

mai

mult[

importanl[

denumirii

alimentelor.

pe

vapor

ni

se

punea

in

fa [

lista

cu

mdnc[rurile

pe

care

doream

s5

le

servim

a

doua

zi

gi

cum

nu

gtiam

denumirile

nici

in

limba

englezd,

nici

in

surpriza

sI

ni

se

ofere

arici

de mare

sau cine

qtie

ce

altceva.

La un picnic pe

iarbl

verde,

se ageza

un

recipient

cu

c[rbuni

incingi.

Pe

plit[

se

puneau

buclgi

mici de

carne

(cAt

unghia).

Era

greu

s[

te saturi

cu

aceste

fragmente

minuscule

(foto

1).

Nu

mi-am

imaginat

cI

voi

avea

privilegiul

ca

la o

masl

in

Japonia

s[

spun

takusan

(mult,

ajunge,

este

destul).

_Apoi,

la

o

alt[

masl

festiv[,

se

afla

cdte

o

ceagcl

intoars5.

cu

fundul

in

sus

pe

care

se

a$eza

intr-un

locaq

scobit,

un

ou

crud

(foto

2).

Se



Eil

fiE

poziliona

cana

in

mod normal,

se splrgea

oul

care

era

introdus in ceaqcd

impreun[

cu

zahdr

qi

bucdgi

de

friptur[.

Ciudat

Atunci

am

pus gi

eu

zahSr in

otez.

Dimineala,

micul

dejun,

se

servea intr-o

b-uc[t[rie

in stil

modern

cu un fel

de

perete

desplrlitor,

dar scund.

Bucdlile de

zahdr

erau

colorate

gi

in

forma

in

care facem

noi

cozonacii.

Am

fost intrebali

cu

ce

bem

ceaiul: cu

lapte

sau

cu

whisky.

Japonezli

au

fost

foarte

uimigi

cind

le-am

r[spuns

"cu

l6mAie".

Cdte

bordeie,

atdtea

obiceie.

Ceaiul

verde

ni se

aducea

rece. chiar ia

ghea 5.

Ceremonia

ceaiului

dureazd

mai mult

gi

este

chiar

un

fel

de

"pipa

p[cii",

crearea

unei

armonii intre

gazdd

gi

oaspete.

Cu un

fel

de

plm5tuf

din

be[iqoare

subliri

de bambus

se

bate

lichidul

pAnd

devine

spumos. Gustul

nu

era

prea

agreabil,

dar

era compensat

de servirea

unui

fel

de

martipan mai

dulce.

La

un

restaurant

mai

modern

ni

s-au

oferit

languste uqor

grdsoase

(s[

ne

glndim

la

procedeul

ebl-

jime).

Tacdmurile

(cugit,

furculil[)

fuseser[

sterilizate

?ntr-o

etuv6

qi

ambalate

intr-

o

foaie de

plastic

ermetic

inchis[. Un

chirurg care

st5tea

l1ng[ mine

la masl a

declarat

c[

ar

fi

incdntat

dacl

la el

la spital

s-ar afla

instrumentele

chirurgicaie

astfel

pregltite

steril.

Am

fost

invitagi

qi

la

un

restaurant chinezesc,

unde am

parcurs

toate

increng[turile din

zoologie.

Astfel,

am observat

c[ meduzele

au consistenf[,

sunt

asem[ndtoare

cu

un

zgdrci.

Foarte

gustoase

mi

s-au

plrut

nigte larve

cu

gust

de salam

de Sibiu.

Fiindci

nu cunogteam

cuvdntul

snake

am

mdncat

gi garpe.

Cu befiqoarele

nu am reuqit s[

separ

oasele

de

la

pe$te.

lmi

alesesem

un punct

fix

din

perete pe care

il

priveam

incordindu-mi

voinla sd

nu

vomit.

Dar

cum

noi

nu suntem obiqnuitri

cu astfel

de

produse

ft E

.

]BuDO.I(UN{G

FU MAGAZIN

Nr.27

gastronomice,

o

slptimdn[

intreag[

cdutam

cu

disperare

un

closet.

Religia

Religia

reprezint[ mai mult

o

tradilie legat[ de

diferite obiceiuri.

Japonezii

se

pot

c[sltori dup6

traditria

shintoist[

sau

s[-gi

inmormdnteze

plrinlii

dupb

un alt

ritual,

de

pild[

buddhist.

Sunt

luate in

seam[

qi

sfaturile

confucianiste. De

aceea,la

intrebarea

clasic[,

chiar

stereotip[,

"c6rei

religii

aparfii?"

japonezul

nu

gtie

ce

sI

r5spund6,

este

nedumerit.

Ion

Timuq

ne relata c[

dac[

comunitatea

cregtin5

organrzeaz[

un curs

pentru

invllarea

limbii engleze,

japonezul

aderd

pentru

un

timp

la

religia creqtin[

pe

care o

p[r[seqte

la

absolvirea inv[ [mdntului

lingvistic.

Au

un

cult

al

str[mo-

qilor,

cu un

fel

de altar

prezent

chiar

in locuinlI.

Mai

au

gi

obiceiul

ca

la

templu

s[-gi

impreune

m0inile

in

dreptul

pieptului

pentru rugbciune.

Apoi

bat

puternic

din

palme pentru

a

atrage

atengia

zeului

asupra

prezenfer

1or.

Degi

auzisem despre

acest

obicei,

pe

camaradul

meu

gi

pe

mine

ne-a

pufnit

rdsul. in acel

moment, la

amAndoi ni

s-au blocat

aparatele

fotografice.

Coinciden[5

sau

r[zbunarea

zeului?

Mai in

toate casele

se

afld atArnat un

mic

clopofel

pe

care

dacl-l sufli

produce

un sunet

util

pentru

chemarea

zeilor

cei

buni.

tn

rest, ca

qi

la

noi, se

ard

lumdn[ri

gi

tlmAie.

CAnd eram obosit

intram intr-un templu

pi

m[

intindeam

pe

tatami afipind

ugor. Teama de

a

nu-mi

dispare

pantofii

llsafi la intrare

am

combdtut-o

introducdnd inclll[mintea

intr-un sac

gi

acesta

in

geanta

de

voiaj.

Japonia

este

pur

qi

simplu

o

altl

lume,

cu

traditii

gi

obiceiuri

nemaiintd.lnite.

Dar

despre

acestea, in

numerele viitoare.



ffi18

nuno

-'KUNG

FU

MAG

rI{

Nr.27

El

fr€

Scoala

romaneascd

de

Gofu

Ken$

Educarea

calitdlilor

migcdrii

psiho-fizice

de

luptd

b.

Prof.

dr.

Florin

Gheorghe

Mageriu

(7

dan

Goiu

Kensha)

Aga

dupb

cum

ardtam

in

numlrul

25 al

revistei

Arte

Ma4iale,

in

$coala

romdneascd

de

Goju

Kensha

se

utilizeaz[

un

sistem

de

opt

clase

de

exercilii

educalionale

principale'

pentru a

se

forma

qi perfecgiona

cele

cinci

componente

ale

miqc5rii

psiho-

fizice

de iupt[

-

cunogtinfele,

deprinderile,

priceperile'

obiqnuinlele

9i

dispozilia

integrativl

(a primelor

patru)'

'

Formaiea

gi per{ecfionarea

acestor

cinci

componente

ale

miqc6rii

umane

psiho-fizice

de

lupt['

constituie

obiectivele

generale

ale

procesului

educafional

din

gcoala de

referinl['

Realizarea

prbcesuald

a

acestor

obiective

generale trebuie

insa

sd

fie

orientata

de

c[tre

finalitatile

(ideal, scop)

educalionale

ale

acestei

gcoli.

Conailla

absolut

necesard'

pentru

ca

finalitdgile

educa;ionale

ale

$colii

romdneqti

de

Goju

Kensha

sd-qi

indepiineasci

?n

mod

real

roiul

orientativ

este

satisfbcutd

de

faptui

c[

in

procesul

educalional

al

acesteia

sunt

aplicate

concluziile

practiie

ale

unei

modeldri

Wu

Xing

asupra

miqcdrii

umane

psiho-

ftzice.

Modelarea

Wu Xing

asupra

migc[rii

umane

psiho-fizice

se

refer[

la ceea

ce

este

funcgional

(nemaniftst,

Miao)

in aceasta

(privitI obligatoriu

ca

univers

quasi-inchis)'

Astfel,

din

punct de

vedere

funciional,

migcarea

umand

psiho-fizic[

de

lupt[

are

in

general

o funcliune

acfional6'

''c'Ek(ML)k.

"

Aceast[

funcfiune

aclionald

este

de

fapt

unitatea

asociativ[

a

doud

mari

funcliuni:

.

funcliunea

efectorie,

care

este

una

fizic6,

(q-)Ek(ML)k;

.

funcfiunea

de control,

care

este

una

psihicd,

(V)Ek(ML)k;

Funclia

efectorie,

tQ

reo(I\fl-)k,

este

determinatlin

expresie

fizico-eneigeticd,

prin

palru

"omponente

subfunclionale

misurabiie

parametric

ai

numitein

teoria educaliei

fizice

"calitdli

motrice

debaz6"

-

aptitudini

ale

individului

uman

de

a exe-

cuta

miqc[ri

exprimate

in

indici

de:

.

vitez5.

v*(ML)o;

"

fortd,

fo(Ml)n;

.

rezisten [,

r*(ML)r;

.

indem6nare,

i*(ML)o;

tn

conformitate

cudatele

experimentale

(A'

Demeter'

Gh'

Mitrea,

Al.

Mogog)

se

poate

spune

cd

specific

pentru

funcfiunea

fizic-efectorie

a

migc[rii

umane'

sunt

raporturile

de

dualitate'

"indemAnare-for1X"

qi

respectiv

"vitez[-rezistenlX"'

Mai

precis,

se

poate

spune

c6intr-o

rnigcare

umand

privitd

doar sub

uspe"tul

s1u

fizic, in

mod

absolut

apar

raporturile:

'cu

cit

creqte

ponderea'"for[ei",

cu

atat

scade

ponderea

"indemln[rii";

.

cu

cdt

creqte

ponderea

"rezistenlei"

cu

atdt

scade

Sel*

ponderea

"viteze1".

Totodatd,

in

aceeaqi

migcare

uman[

(privitl

doar

sub

as-

pect fizic)

apar

urm[toarele

raporturi

relative

ale

calitdlilor

motrice

debazd:

.

cu

cit

miqcarea

uman[

este

mai

complexd,

cu

atat

este

necesar

de

realizat

o

pondere

mai

mare

a

"indemdndrii";

.

cu

cit

miqcarea

umand

este

mai

simpl[,

cu

atAt

este

posibil

de

realizat

o

pondere

mai

mare

a

"fo4ei";

.

experimentele

de

varialie

crescdtoare

a

"rezistengei"

se

organizeazd

pe

"intregi

acqionali",

prin

urmare

rcalizarea

crescatoare

,.in

sine"

a

ponderii

"rezistenlei"

se

asociaza

de regul[

cu

proprietatea

de

'?ntreg"

(ig.)'

din

mulfimea

de

gase

proprietdli

structurale

definitorii

pentru stdrile

de

realizare

structural[

a

miqcXrii

umane

de

luPtl;

.

experimentele

de

variafie

ciescdtoare

a

"vitezei"

se

organizeazd

pe

"pbrfi

acgionale",

astfel

c[

se

poate spune

c[

,"ilirut"ucresc6toare

"in

sine"

a

ponderii

"vitezel"

se

asociazl

de

reguld

cu

proprietatea

de

"parte"

(pa')

din

mullimea

propriet[[ilor

structurate

menfionate

anterior'

Pebazaacestor

raporturi

absolute

9i

relative

ale

calitdgilor

motrice

de

bazX,

se

construieqte

un

model

de

cdmp

structural-

funcfional,

pentru funcfiunea

fizico-energeticd

a

miqcdrii

umane

psiho-fizice.

-

?n

prezentul articol

ins[

voi

reda?Joar

modelul Wu

Xing

(fig.

1) al

acestei

funcEiuni,

deoarece

acesta

este

sufucient

de

relevant

pentru scopurile

actuale,

avAndin

plus avantajul-de

afi

t{}qgm,};



BUDO

.

KUNG

FU.MAGAZN\T

WN.Z7 ft

mult

mai

simplu

qi

deci

mai

uqor

accesibil

(intuitiv).

in

fig.

I sunt

utilizate

urmdtoarele

notafii:

.

€),

(Q)6k(ML)o

-

plmant),fazaeduc[rii

"dispoziliei

integrative"

asupra

calitSfitor

motrice

de

bazd;

'

(M),

r*(ML).

-

(Metal), faza

educdrii

"rezistenlei";

;

(A),

f*(ML)*

-

(Ala),

faza

educdrii

"for[ei";

'

.

(L),

vl{ut-)n

-

(Lemn), faza

educ[rii

"virezei";

'

(F),

ik(Ml-)k

-

(Foc),

faza

educdrii

"indemAndrii"'

Jf

ul

-

(b),

(a)

condilioneazd,

produce

(b)

t.,

f

(u)

-+

(b),

(a)

frdneazd',

infr0nge

(b)

Funcliunea

de

control,

VrE*irVtt-)0,

este

determinatd

in

expresie

psiho-energeticd,

tot

prin

patru

componente

subfunclio-

nale,

m5surabile

parametric

qi

numite

aici

"calit6{i psihice de

bazd"

-

aptitudini

ale

individului

uman

de a efectua

un control

asupra

migcirii

sale

psiho-fizice,

control

care

este

exprimat

in

indici

de:

.

automatizare

extero-motivatd,

er(ML).;

.

automatizare

proprio-motivat5,

p*(ML)*;

.

congtientizare

concentratd,

c*(ML)*;

.

conqtientizare

difuz6,

q(ML)k.

in

conformitate

cu datele

psihologiei

experimentale

(C'

Arseni,

M. Golu,

L. D[ndil5)

se

poate

spune

cd specifice

pentru

funcliunea

psiho-energic5

a

migcdrii

umane

sunt

raporturile

de

dualitate

er(ML)*

-

l*(ML).,

9i

respectiv

co(Ml)o

-

dJMI-)\:

Mai

precis, se

poate

spune

c[intr-o

migcare

uman5,

privitd

doar

sub

aspectul

controlului

(psihic), apar

in mod

absolut

raporlurile:

.

cu

cdt creqte

ponderea

proprio-motivdrii

cu

atdt scade

ponderea extero-motivlrii,

?n

controlul

automatizat

(sub-corti-

cal);

.

cu cdt

creqte

ponderea

concentr[rii,

cu

atAt

scade

ponderea difuziei,

in controlul

conqtient

(cortical).

Totodat5,

in

aceeagi

miqcare

umand

(privit[

doar

sub

aspectul

controlului

psihic) apar

urm[toarele

raporturi

relative,

ale

"calitdlilor psihice debazd":

.

cu cdt

o

migcare

uman[

este

mai

complexd,

cu atdt

controlul

conqtient

de ansamblu,

al

acesteia,

este

in mod

necesar

mai

difuz;

.

cu

cAt o

migcare

umand

este

mai simpld,

cu atAt

controlul

conqtient

ai

acesteia

poate

sd

fie

mai concentrat;

.

automatizarea

proprio-motivat[

a miqclrii

umane

se

asociazi

cu

ceea ce

apare

ca"intreg

nalional",

astfel

cd

pentru

varialia

monoton-crescdtoare a

ponderii

acestui

tip

de

control

subcongtient,

se

poate lua

in considerare

preferenlial,

subdomeniul

proprietdlii

de

"intreg"

(ig') pe

domeniul

tuturor

stdrilor

de realizare

structuralb

a

miqcdrii

de

referinld

(de

complexitate

k=3,

(ML):);

"

automatizarea

extero-motivatd

a

migcdrii

umane

se

asociazd

cu ceea

ce apare

ca

"partialitate

aclional[",

astfel

cd

pentru

variatia monoton-cresc[toare

a

ponderii

acestui

tip

de

control

subcongtient,

se

poate lua

in considerare

ca

preferenlial

subdomeniul

proprietitrii de

"parte"

(pa.), pe

domeniul

tuturor

stdrilor

de

realizare

structurali

a

migcdrii

de

referinld

(de

complexitate

k=3,

(ML):).

Pe

baza

acestor

raporturi

absolute

gi

relative

ale

"calitdfilor

psihice de

baz|"

,

se construie$te

un

model

de

cdmp

structural

funclional,

pentru funcliunea

psiho-energetic[

a

migcdrii

umane

psiho-fizice

de luPtd.

fiEH

Ca

gi

in

cazul

modelului

funcliunii

fizico-energetice

$i

din

aceleaqi

motive,

aici

nu

voi

prezenta

decAt

modelul

Wu Xing

(fig.

2)

al funcfiunii

P^siho-energetice,

proprie miqcbrii

umane

psiho-fizice de

1upt5.

infig.2

sunt

utilizate

urmltoarele:

.

(P),

(9)6k(ML)k

-

(PdminO,

fazaeducdii"dispoziliei

integrative"

asupra

calitdlilor

psihice de bazd;

.

(M)-,

pu(Ml)o

-

(Metal),

fazaeduc[rii

"automatizdrilor

proprio-motivate";

'

(A),

co(Ml-)n

-

(Ala),

faza

educ6rii

"conqtientizdrii

concentrate";

'

(L),

e.(ML)*

-

(Lemn),

faza

educ[rii

"automatiz5rilor

extero-motivate";

'

(F),

dk(ML)*

-

(Foc),

faza

educ[rii

"conqtientiz[rii

dif:uze".

[

(u)

-

(b),

(a)

conditioneaz[,

produce

(b)

[(u)

-

(b),

(a)

frdneazd.,infrXnge

(b)

Asocierea

celor

dou[

funclii

ale

migc[rii

umane

psiho-

fizice

de

lupt[,

in

procesul educa{ional

al

$coiii

romdneqti

de

Goju

Kensha,

se

face

diferit

atdt

in

funclie

de

caracteristicile

"variantiv"

sau

"invariantiv"

ale etapelor

lecliei

antrenament,

cAt

qi

in

func{ie

de treapta

"programativd"

(de gradafie) a

procesului educalional

de

referinfX.

Aceastb

problem[ este

extrem

de

vasti

9i

va constitui

probabil, tema

unuia sau

mai

multor

articole

viitoare.

Ceea

ce aq

vrea

s[

subliniez

in

incheierea

acestui

articol

este

aceea

c[

procesul educalional

realmente

specific

artelor

ma4iale

de

origine

extrem-orientald,

are

profunzimi extrem

de

complexe,

necesitdnd

o

cunoa$tere

qtiinlific[

specializatd.

Ceea

ce au

creat

marii

maegtri

chinezi

gi

japonezi

de-a

lungul

secolelor

(prin

incercarea

gi

eliminarea

erorilor)

poate

fi

asimilat

fie

prin

studiul

pe

perioade foarte

lungi

(peste

20

de

ani) subindrumarea

directd

gi

continud

a unui

astfel

de

maestru

(format

gi

el

in

acelagi

mod),

fie

prin

inlelegerea

qtiin{ificd a

acestui

proces educafional,

prin

transcripliain

aparatul

concep-

tual

al

gtiinlelor europene

ale educaliei,

pe

baza

unor

ipoteze

interpretative

clar definite,

a noliunilor

gi

modului

de

gAndire.

utilizate

de

maeqtri

extrem-orientali.

rE

t")a;nmt*

H*.

F

,i

*j;

i'r

x-

*$

\

p{$L}k

h{

-**

s,

In:

G.{

Fit

}

.'

k

ltE

'""*''*ll;Klx



KftE

fr

B

BUDO'- KUNG FU

M-AGAZIN

Nr.27

v

ridicard, cd

at6t rrrr"fu este

mai resrrictiv, deci

susceptibil de

a

refuza chiar

gi

accesul

persoanelor

aatorizate.

.

TAE

sau

TAT

=

rata

de

acceptare eronatd

=

ineficacitatea

acestei

rate

depinde de

securitatea

sistemului. Cu

cdt este

mai

ridicati,

cu

atdt

securitatea

accesului

este

mai

slabd.

Cititorii

de

acest

tip

sunt

adesea dotafi cu mai multe

nivele

de

sensibilitate.

Redundanfa

mijloacelor

de

identificare

(amestecul

de

tehnici

qi

de

principii

"persoand,

posesie,

cunoagtere")

creqte

considerabil

siguranfa

qi

fiabilitatea

sistemului. impreund

cu

fiabilitatea

existi

qi aite

criterii ce

trebuie

avute

in

vedere:

.

timpul de

inregistrare;

.

timpul

de

recunoa$tere;

.

timpul de

proteclie:

.

inteligenla

sistemului

(caracteristicile

sistemului

gi

nivelul

de

securitate

dorit);

"

condiliiie

de

folosire;

.

costul sistemului.

Codul:

Este

un

mijloc

de

identificare

foarte

cunoscut,

care

prezintd

deficienla

cd

poate

fi

observat

in

momentui

tast[rii

sale. Anumite

claviaturi

pot

reduce

aceasti eventualitate

prin

redispunerea

cifrelor dupd

fiecare

operare.

Putem

clasifica

aceste

produse

dupd:

.

rezistenfa la

acte de

pdtrundere,

decodabilitate

PREGATIREA DE

SPECIALITATE

A

LUPTATORILOR DIN

SERVICIUL

PRIVAT

DE

PAZASI

PROTECTIE

T

)s

Claudiu Sgandir

Tehnici

de

identificare:

in

ceea

ce

privegte

principiul

de

identificare,

se

pot

distinge cel

de

posesie

(legitimagii,badge-uri

-

ecusoane),

cel de

recunoa$tere (cod, parole)

gi

cel de

persoand

(caracteristici

fizice).

Inconvenientul

principai

al

primelor

doul

principii

rezid[ in

posibilitatea

de

furt, de

falsificare,

de oblinere

a

informafiilor

sau

a

instrumentelor

de

identificare.

Ultimul

principiu

la

care se

aplici

termenul

de

identificare pozitivd,

se

distinge de

cele doul

precedente

in

rndsura

in

care

se

acordd

prioritate

controlului caracteristicilor

fizice

ale

persoanei

gi

nu

instrumentel.or

de

identificare.

Adaptarea unui sistem

de

control al accesului

la

nevoile

obiectivului

depinde in special

de

fiabilitate. Pentru motive

ce

trin

de tehnica

de

fabricare

a caftelelor de identificare

gi

badge-urilor

(ecusoanelor),

acestea se

exprimi

prin

complexitatea modului

de

identificare,

posibilitatea

autentificdrii

legitima{iei de

c[tre

cititor, a

reproductibilitdlii,

falsificdrii

sau

decodibilifitii.

Pentru tehnicile biometrice,

fiabilitatea

este

exprimatd

prin

doua

rate:

.

TRE

sau

TRT

=

rata de

respingere eronat[

=

ineficacitatea

acestei

rate depinde de

gradul

de

suplefe

al sistemului.

Cu

cit

aceasti

rat[

este

mai



BUDO

-

KUNG FU

MAGAZIN

:

,.Nr.

27

,

(care

este

legatd de

numirul

de

combinafii realizabile

potenlial):

.

faptul

cd deschiderea e declangat[

de

unul

sau

de

mai

multe coduri

(monocod

sau

multicod);

.

numdrul de

cifre

gi

/ sau

litere

care

compun

codul;

.

rapiditatea de compunere

a

combinaliei.

in

alegerea

tipului

de

tastaturd

se

va

line

seama

qi

de:

.

posibilitatea

de conexiuni

pe

care

le

ofer[;

.

posibilitdlile

incorporate

de

a memoriza

evenimentele;

.

posibilitdlile

de

programare

gi

menlinere.

Cirfile de

identitate

qi

badge-urile

(ecusoanele):

Piala

produselor

de

identificare

automatd,

ale

cdror aplicalii

in

controlul

accesului nu

constituie

decAt

o

parte,

a realizat

pdnd

in

anul

1993

o cifrd

mondiald

de afaceri de

7

miliarde

USD

. in

prezent,

mai multe

sute

de

milioane

de c[r1i

de

identitate sunt

folosite

in

f[rile

industrializate.

Tehnicile

bazate

pe

cdrlile

de

identitate

magnetice

rdmAn

cele

mai

rdspAndite.

Badge-ul

(ecusonul):

Este

elementul

care

permite

identificarea

vizuald

gi

care

poate

fi asociat

cu

cartea de

identitate,

aceasta,

la rdndul ei,

permifdnd

trecerea

prin

controlul realizat

la

punctele

de acces.

Tehnicile

care

permit

integrarea

mijloacelor

de

identificare

vizuaLd

pe

un suport

sunt numeroase:

de

la

simple

colaje, la

holograme.

Se

poate

evalua sistemul adoptat,

in

funclie

de

tehnica

aleas[, intrucdt

nu

suport[

cu

aceeaqi

ugurin [

inserarea

unei

fotografii

sau a

caracterelor

imprimate.

Trebuie

relinute

ca

importante,

urmdtoarele

aspecte:

.

calitatea

vizuald, a

rezultatului

(estetica,

ugurinla

in

citire);

.

posibilit6trile

de falsificare;

.

rezistenfa produsului

final.

Nrg

frEH

Cartelele

cu

magnefi:

Codul acestui

ecuson

fine

de

pozilia

magnefilor

incorporali,

fiind

ugor de

copiat, utilizdnd

piliturd

de

fier. in

plus,

cartelele

cu

magneli

sunt

pu[in

fiabile ca

duratd

gi

dificil

de

personalizat.

Sunt

insd

perfect

adaptabile la

parkinguri.

Cartelele

capacitive:

Sunt construite

din

folii

PVC, intre

care

sunt

inserate cAmpuri

de induclie

capacitive.

Aceastd

tehnic6,

ofer[

o securitate

de

nivel ridicat

a cdrfilor

de identitate.

Cartelele cu efect

Wiegand:

Aceastd

tehnologie

este

foarte rdspdnditd

in

SUA

gi

se bazeazE

pe

orientarea

magneticd

a firelor

de

feritd

cu

bariu

inserate in cartelS.

Aceste

fire sunt

amestecate

cu

fire obignuite,

pentru

a

oferi mai multd

siguran{6.

Folosirea

acestei

tehnologii,

asigur[ un

grad

ridicat

de

securitate,

deoarece

cartela este

dificil

de

reprodus,

iar codul

este

indestructibil

9i

fiabil in

timp.

in

acelagi

timp

permite

includerea

unei

fotografii

gi

poate

folosi miliarde

de

culori

potenfiale.

Cartelele

cu

opacitate

diferen{iati:

Acest

produs

de

inalt[

securitate

presupune

recurgerea

la

cititori in

infrarogu

capabili

sd

citeascd

pelicula

inserat[,

care

este

imprimatd

cu

puncte

de

opacitate

diferit6

(65.000

de combina[ii

diferire).

Cartelele cu

opacitate

diferen[iatd

nu

permit

decAt

cu

mare

greutate

integrarea

fotografiei pe

suport.

Cartelele

"mini

liber5"

(efect

de

proximitate):

Avantajul

debazd,

al

acestei

tehnologii

este

ugurinla

in

folosire:

solicitanfii

accesului

nu trebuie

sd

introduc[

sau

s[

treaci

ecusonul respectiv

printr-un

loc anume.

Este

suficient

sd-l

prezinte

la o anumitd

distan{d

de

cititor,

pentru

ca

informaliile

conlinute

de



Hft€

ecuson

si

acfioneze

deschiderea

porlii

de

acces.

Sistemele

pot

func{iona

pebazd,

de

informafii,

induclie

sau

hiperfrecvenfb

(ultra

-

inalt[).

Cartela.nu

trebuie

sd

aibd

neapdrat un ecuson, iar unele dintre

ele

sunt

vulnerabile la interceptarea frecvenlelor

proprii.

Bateriile

cu

litiu

ale

cartelelor

active sunt

eficiente cinci ani

sau

mai

mult, dac[ ele

nu emit

in

permanen 5:

se

poate

intrerupe

prin

pozilia

cartelei

gi

se

poate pune

in

funcfiune in

zona cititorului. Ca

avantaje suplimentare

putem

menfiona uzura

redus[

a

cartelei

gi

proteclia

deosebitd

a

lectorilor. in schimb,

anumite

produse

din aceastd

categorie sunt

greu

de

p

ers

onalizat,

i

ar

aceas td tehn ologi

e f

aclliteazL, in

general,

trecerea in

grup

a

persoanblor prin punctul

de

acces.

Cartelele

magnetice:

Aceste

cartele

a

cdror

invenlie aparfine suedezilor,

sunt

cele

mai utilizate

in

lume.

Este

vorba

de

ecusoane din P.V.C., uqor

personalizabile, pe

care se

imprim[

o band[ magneticd.

Existd

cartele

magnetice

cu

strat

simplu

gi

cu strat

gros.

in

primul

cazbanda

rnagneticb

este vizibild,

iar

codul rezultd din

?nscrierea

dinamicd a datelor.

Capacitatea de

stocare

a

acestor

cartele

variazd dela

40 la 90 de

caractere

alfabetice. Cartelele

respective

sunt sensibile

la medii

magnetice.

in al doilea

caz

codul

rezult5 din

repartizarea

punctelor

intr-o

pastd magnetic[. Aceastd

tehnologie

este

mai

sigurX

decit

cea

precedent[, din

punct

de

vedere al

reproductibilitetii

gi

al

sensibilitdlii

la

medii magnetice, dar nu

permite

decdt

o

stocare de

20-40

de caractere

alfabetice.

Cartelele

cu

coduri

cu

bare

marcate:

Aceastd

tehnologie

este

foarte utilizatd.

Este de

acelaqi

tip

cu

cea a

cartelelor

cu opacitate diferenfiat[:

codul

cu

bare

este

inscris

pe

o

pelicul[

gi

apoi

este

mascat

din motive

de securitate.Este citit

cu

raze

infrarogii,

e

u$or de fabricat,

ieftin,

simplu

de citit.

Acest produs

este

plin

de

atuuri:

el

permite,

dupd

cum

cititorul este

capabil

sd

autentifice

sau

nu

ecusonul,

asigurarea

unui nivel

de securitate

mediu

ft

€

BU,DO-

KUNG

FIJ'MAGAZIN

Nr.27

sau

ridicat.

Autentificarea

se reahzeazd

pnn

verificarea

dispunerii

miilor de

particule

inserate

-

procedeu pus

la

punct

de compania

'SOGEDEX'.

Codurile fixate

in

plastic

nu

pot

fi

schimbate

gi

sunt

protejate

cu scopul de

a

fi

distruse o

datl cu

cartela

gi

de a impiedica

orice copiere.

Cartelele

cu

memorie:

Pot fi intdlnite

sub denumirile

de:

"cartele

cu

microprocesor",

"cartele

cu microcalculator",

"cartele

cu

circuit

integrat",

"cartele inteligente",

"I.C.

card",

sau

"cartele

C.P. 8".

Introducerea

acestei

tehnologii

a

modificat

piala produselor

de

control al accesului.

Cartela

inteligent[

conline

patru

coduri: unul care este

atribuit

purt[torului,

unul

care este ales de

aceasta,

un

altul

care

permite

persoanei

s[ aib[ acces

la

anumite

date sau

funclii

confidenfiale, iar

ultimul

corespunde

diferitelor

servicii

(platd

electronicd,

gestiune

de energie,

etc).

Originalitatea

invenliei

lui

Roland

Moreno

constd in

punerea

la

punct

a

unui bloc

ce

conline unitatea

de

calcul

gi

memoria, ceea ce

impiedicd

orice

interceptare

a

informaliilor

care tranzileazd. dela

o

unitate

la

alta.

Aceste calit[1i au facut

din

ele

un

produs

foarte

performant

in aplicalii

multizone,

multiutilizatori,

asigurind

un

grad

ridicat de

securitate.

Cartelele

laser:

Cartela

cu laser, inc[

foarte

pu{in

utilizat[,

este

de

origine americand

gi

a fost

pusd

la

punct

de

J.

Drexler,

fiind susceptibild

de a

con[ine

8

milioane

de

caractere,

datorit[

calitdtrilor holografice

ale

tehnologiilor

laser.

Un inconvenient major

limrteazd

rdspdndirea

acesteia:

costul ridicat

al cartelei

gi

al

cititorului.

in

incheierea

articolului,

amintim

sportivilor

gi

sportivelor

ce

vor

s[

practice

meseria de

agent

de

paz[

gi

proteclie,

adresa

sponsorului

acestei

rubrici:

S.C.

SSP GUARD

SERV

S.R.L.

Str.Bldjel nr.2,

Bl.

V4,

Sc.i,

Ap.1,

Sector 3, Bucureqti,

telefon: 321.48.71



BUDO

-

KUNG

FU

MAGAZIN

Nr.27

ffirg

fr

€

,I33r

SEI\TDO

R-YLI

KAR-A:rE

fltpon

l{urnite

Executd:

Emeric

8. Emeric

Arus

Arus

ffii

Y,h#:t:. ffi,in

'4;ffi

Tori

atacd

execui|nd

prizd

pe

rever

cu

m1na

sti)ngii,

iar

cu mAna

dreaptit

se

pregiiteSte

sd

atace

J'a q

adversarului.

Uke

blocheazd

cu

m1na

stdngd

Si

conduce

ntAna

fui

Tori

spre

stdnga

sa.

Continud

prinzdnd

ni6na

stdngd

a lui

Tori

cu

ntAna

sa

stAngd

;i

mhna

dreaptd

tt

acestuitt

cu

ntdna

sa

dreupld,

tncruci;

dndw-

i

bra

le

l e.

Se

executd

ts

aruntsre

iit

cntce

-

juji

nage,

imobilizAtd

ln.final

rndnu

stdngd

a

tuitori.



tr il

frE

ffi]a

BUDO.

I(UNG.FU

MAGAZIN

NT.27

OKINA-WAKOBLTDO

Cornbinatie

de

lulttd

)9.

Cristian

Laiber

Fig.

1.

Atac

invers

ctt bo

- gyaku

kttsumi

uchi

(loviturd Ia tkmpld)'

Bioroi

,u

mdna

dreaptd

ctr

tonfa

tn

iodan

uchi

uke

-

Si

se aplicd

sirnultun

chudan

kote

uchi.

Fig.

2. Se

continud

cu un

alt

atac

cu

bo:

jodan

naname

uchi'

Se

blZcheazd

cujodan

age

uke

Ei

se

loveste

tot

simuban

cu chudan

gyaku

tsuki

cu

lonfa

in

honte

mochi

-

prila

narmald'

Fig.

3.

Se

pdstreazd

controlul

pe

bo

prin deviere

cu

tonfainiodan

uchi

ui,

Si

,e schimbd

priza

pe

tonfa

in

mdna

dreaptd

tn

priza

pe

capdtul

Iun[

-

rcku

mochi,

lovind

astfel

articulalia

genunchiului

adversarului

Polilio

est,

tot

kata

hiza

no

kamae

(pozi6ie cu un

genunchi

pe

sol)'

Fig.4.seridicitgenunchiuldepesol,dezechilibrhndastfeladversarul

ci

este

proiectat

la

sol.

Tehnica

se numerte

sukui

nage

-

henka

waza'

Fig.

5.

Se

contrQleazd

cu

piciorul

bo-ul adversarului

pentu

a nu

putea

loii

gi

se

finalizeazd

eventual

cu

un

atac

la cap

-

gedan mawashi

uchi

u*nruto,

cu

tonfa.

De

remarcat

armurea

mAinii

opuse

penffu

o noud

posibild

loviturd.

Executd:

Cristian

Laiber

&

George

Stdnescu



BUDO

-

KUNG

FU

MAGAZIN

Nr.27

Hre

ftE

reI

Gtr,NB

TIKAN

ININPO

E

UCET

Combina{ie

de

lwptd

-

apdrare

tmpotriva

cw{itulwi

?3.

Cuy

Aerts

Executd:

Guy

Aerts

&

Cristian

Ozon

L

Pe

o

prizd

cu

mdna

sfingd

Si

atac

orizontal

cu

culitul

execLttctt

cu

mAnct

clreaptci,

cel

care

se

crpdrci

face

sabaki

blocAnd concomitent

ambele

mdini,

cu

un

singur

bra{...

ffi

ffi

MS

ffi

ffi

ffi

ffiw;

ffi

*,W*

i

3'

se

poate

observa

cum

arma

agresorului

s-u

transfonnat

intr-un

instrunxent

de

tontrol

exercitat

de

cdtre

cel

aracat.

2.

...

Si

astfel

cutritul

este

intors

cdtre

agresor

prin

b

locare

a

inc

heieturii

c

u

ambele

ntdini.

.$



Glf

frE

ft €

BUDO'KUNG

FU

MAGAZTN

Nr.27

KYOKL]SI{IN

KARATE

Cornbinatie

de lwptd

(

sen

rlo

sen)

?3.

Ctaudiu

Sgandir Executd:

Nicoleta

Cheoseaua

&

Marian

RtEnoveanu

1.

Tori

gi

Uke

in

ju

kamae.

Tori

atac[

mae

geri

chudan;Uke

executl

iv[

circulard,

(sabaki)

9i

blocheaz[

simultan

atacul

(soto

uke

chudan).

@

2.

esch

3.

Uke

contraatac[

mawashi

geri

chudan'

4.

Uke

atacdushiro.iodan

mawashi

geri'



BUDO

-

KUNG

FU

MAGAZIN

Nr.27 fr E fr€@

JI-J JIJTSL-T

S

hitei

)3. T,ldor Stanciu

Tori

Waza

Execut[: Tudor

Stanciu &

R.

Florescu

L

Jodan kitsami tsuki

Hidari teisho kake uke/migi

gyaku

tsuki

2. Kaiten

yori

ashi

(pozilie

intermediard)

3. Tate ude hineri(nage)

zl.

Ude

garami

-

jime

(kawashi

waza)



@fr€

fi €

BUDO -

KUNG

FU

MAGAZIN

Nr.27

AIKIJIJTSU.

TAKEDA

RYU

MAROTO-HA

Aplica{ie

)3.

Roland

Maroteaux

de

lryttd

Executd:

Rolancl

Maroteaux &

Serge

Clnrllopeuu



0upe,

medalll

pl

trofee

BUDO -

KUNG FU 1VIAGaZIN

Nr.27

HTB

fr€.tril

O

multitudine

de

medalii

gi

cupe,

specifice

artelor

marfiale.

Pentru

federa{ii

qi

comenzi

mai

mari

de

100

de

bucifi

se

face

reducere

20Vo.

#20566

)tzoszttz,

*zosz,ttt,

t zosztl*zosostz,

r2050J/t: i

2050i

2()561/2; #20561/t;

* zoset

I

noslltz,

#20srqt;

# 20544

ffiffiffiwffiffiffiffiffiffi

#ffiWWffiffi

A50

nn

d40

nm

O35

nn

632

mn

d50 nnl

"m*

.#'Bs

KT#

ffiw

C

CENTRU

Trofee

cornpuse

I -

#5184

h-37 crn

TKII,

TK2I.

445

nm

t15

ftm

Ifl



@ft€

ffirtr

BUDO

-

KUNG FU'trVIAGA:.ZFI

Nr.;27

Din

artele

martialerr,

3 5 6

1 9

LO 11

t2 t3

2

3

4

5

6

E

9

l0

il

12

l3

14

Orizontal: 1.

Evitare a unei

lovituri

sau

a unei

miqc[ri

de atac efectuatd,

in

generai,

printr-o

rotire a capului

(aikido;

karate)

-

Numlrul 7

in coreeand.

2.

Carte

(Koyo

Gunkan)

datdnd

din

secolul al

XV[-lea,

ce

trateazl,

in

59 de capitole

tot

ceea ce este legat

de viafa samurailor,

atribuit[

cdnd

lui

Kosaha

Danjo

Nobumasa, un

samurai

din

serviciul

lui

Shingen

Takeda,

cdnd

eruditului

confucianist

al

guvernlmdntului

miiitar din

Edo

(Kanegori

-

1572-1662)

-

Luptd liberd,

de antrenament,

conlindnd

una sau

mai multe

migc[ri

in

picioare

sau

la

sol,

cu care

se incheie,

in

general,

o

qedingd

de studiu

(aikido,

judo).

3.

Wajima

Isao

-

"...Pai".

Stil

chinezesc al

tehnicilor Shaolin,

creat

pe

muntele

sacru cu

acelagi

nume" 4.

A-qi

lua

o

rlspundere

- "...Bu".

PoziEie de

bazdincare

picioarele

sunt depdrtate

gi

fixate

(wushu)

-

Vas

flcut din

fructul tigvei,

cu

care se mlsoar[

laptele

(reg.).

5.

Porni

fructiferi

-

Lan[

secundar

de

munfi

in

nord-estul

Germaniei

-

Neg

(var.).

5.

Fir

de wzeall

-

"...Jutsu". Tehnici

de

mAnuire

a halebardei,

practicate

imbrdcat cu

vechea

armur[

de samurai. Face

parte

din tehnicile

Nihon Kobudo

-

"...The".

Numele

vietnamez

pentru

kokyu

(respirafie

profundd

care, incepdnd

din

hara.

pune

in

miqcare

energia

vital[-

ki,

kokyu

fiind

perfecta

sincronizare

a

respiraliei

gi

a

migclrilor)

- Ibis 7.

Sato

Hideyoshi

-

Bbuturl alcoolic[.

8.

Arm[ de aruncat

in

formi

de

pumnal,

aceasta

fiind

una din

multele arme

pe

care

le

foloseau

luptdtorii

ninja

-

Murasaki

Genji.

9.

"...kesa-...

".

Control

prin

spate,

costal,

pe

sub braful

qi

centura

lui

uke,

in

lupta

la

sol

fudo).

10.

"...Ryu

Karate

Do".

$coal5

de karate

creatd

in

i830,

in

Okinawa,

de cdtre

Sokon

Matsumura.

Denumit[

Shuri-te

pdn[in

1920,

aceast5

gcoald

face

parte

din

"Okinawa

Karate

Do",

organizafie care

grtpeazd.toate

stilurile

de

karate din insul6.

in

aceast[

gcoald

se

pune

accentul in

principal pe

studiul

qi practicarea

tehnicilor

din kata

-

"...Ryu".

$coali

de

sabie, una din cele aproximativ

46 de

qcoli

importante de

arte marfiale,

aleasd

pentru

a

participa

anual

la

"marea

intdlnire"

(taikai)

din

centrul

Budokan de la

Tokyo,

care

trebuie, de asemenea,

sI

adune

qi gcolile

considerate

de

autorit5trile

japoneze

ca

fiind

"autentice".

1 1.

Cavitatea

rinichilor

(kyusho)

- Tip

-

Zdpad6.

12.

"...long

son".

Loviturl

vertical[,

datd cu spatele

pumnului

(qwankido)

-

La urmd

(masc.

pl.).

13.

"...tai-jutsu".

Arta

de

a da atemi

(taijutsu)

-

Afacere de

bursd

-

in

lepi

14. Kata

cuprinzdnd doub

serii de

migc[ri,

executate in

poziliasuwari

(8

migclri)

qi

in

pozilia

tachi (13

migclri).

Aceast kata

este

clasificat ca okuden

sau

invdldturd

tainicX

(iaido)

- in

ciurl

-

"Rever"

in

limba

japonezd.

Vertical:

1. Metod5 de "luptd

durS"

qi

de exercilii

in-

tensive

,

bazate

pe

forl[

pur[,

creat[

de

Ichikawa Mondaiyu

- "Calea

rlzboinicului".

Cod de onoare

gi

de comportament

social

formulat

in

secolul al

XVIIlea,

care a urmat codului

nescris

"Kyuba

no

michi"

(calea

tirului cu arcul

gi

a echitaliei),

dat6nd din secolul al

XIII-lea.

Acest

termen

nu

a

fost

folosit

decAt

incepAnd

cu

scrierile

lui

Soko

Yamaga

(1622-1685),

un erudit confucianist

gi

a

fost

popularizat

prin

lucrarea

cu

acelagi

nume a

lui

Inazo

Nitobe

(1862-1933),

publicati

in

1905,

care s-a

bucurat

de

qn

rlsunet mondial.

2. Tehnicd

de

presiune

din fa16 asupra

pieptului

adversarului, bragele

lui

tori inconjurAnd umerii

lui

uke

(sumo)

-

Akira

Kurosawa.

3.

".

..Jutsu". Sintez[

a

mai multor

arte

martiale,

cum ar

fi

judo,

karate,

aikido,

intre

altele, creatd in 1983 de c6tre Jacques

Quero,

care i-a ad[ugat consideralii

"ezotetice"

gi

filosofice

extrase

din

zen,

din

taoism

gi

din

yoga

-

A

doua

parte

din

koshiki-no-kata,

cuprinzAnd

qapte

miqc[ri

care trebuie s[

fie

executate

rapid

(iudo)

-

"...-Tachi"

(sau

Shin-no-tachi).

S[bii

care f[ceau

parte

din costumul de

ceremonie al

nobililor

de

la curtea imperial[ a

Japoniei.

4.

Lovituri

date in

puncte

vitale

(kyoshi)

ale adversarului, cu scopul de a-l scoate

din

lupt[.

Acestea

pot

provoca

un legin, un

traumatism

sau chiar

moartea,

in funcfie de fo4a

loviturii

-

"Alb" in limba

japonezl

- Elena Ion. 5. Sufix

folosit

dup[

numele numele de familie

sau

prenume,

indiferent dac[ este vorba despre un bdrbat, o

femeie

sau

o fat[,

in

semn

de

politele

-

Castelul

in care marele

maestru Gichin

Funakoshi

(

1 868- 1957)

,

in

1921,

a suslinut

o

demonstratrie

de karate

in

fala

printrului

mogtenitor Hiro-

hito

-

"Mekugi-...".

Orificii

pentru pl6sele,

la

sibiile

de

samu-

rai.

6.

"...vi

cuoc".

loviturd

de

picior

spre

inapoi

(qwankido)

-

Nume dat

in

epoca

Edo

(1603-1868)

tuturor

rlzboinicilor

(bushi) gi

samurailor

care

nu

mai depindeau

direct

de senior,

in

urma

morlii

acestuia sau

in

urma

confisclrii

p[mAnturilor

lui.

7.

"...Tsuki".

Froiectare

a

iui

uke

de

cdtre shite, executatd

pe

o

priz[

de cot,

hiji

dori,

sau

pe

un atac de sus

in

jos,

shomen



BUDO

.

KUNG

F:U

IVIAGAZTN'

Ni.'2T

.ff

'€

uchi

(aikido)

-

Baraj.

8.

Atac

-

Miqcare

de

um6r

ce

permite

a-i

da

adversarului

o

loviturd

de

shinai

sau de

a-i evita

atacul

(kendo).

9.

Inhala[ie

(abr.)

-

"...Empi".

Uqoarl

loviturd

de

cot spre

inapoi

(karate)

-

Numdrul gase

in

limba

chinezd.

10.

Proiect

american

de

construc[ie a

unui

satelit

-

platform[

multimisiune

-

Celebru

clan

rdzboinic

care,

in

1185,

s-a

opus

clanuiui

rival

Taira

(Heihe)

gi

l-a

invins,

stabilind

in

lIgZ

primul

shogunat

al

Japoniei. 11.

"...-Gake". Luptd

in

care

unui

karatekaii

sunt

opuqi

cinci adversari

(karate)

-

"ureche,,

in

limba

japonezl.

12.

in fortl

- "Tachi-...".

Salut

adresat

partenerului

de

antrenament,

efectuat

din

poziEia',in

picioare"

(tachi),

cu

corpul

uqor inclinat

spre inainte

-

Segment

primitiv

al

embrionului (med.).

13.

"...-chitong-taidu"-

pozilie

de

gardd

(kamae)

a

"elegteului

linigtit",

in

care

un

picior

este

avansat gi

bragele

indoite

spre lateral

ca

pentru

a

da

lovituri

directe

cu

spatele

palmei

(kung

fu)

-

A mo15i.

Dic{ionar:

FIRG,

HILS,

AGIO,

LDAF.

aCostin

V.

Trifan -

Club

Kumade,

Cdmpina.

fr€, il

u

I

o

I

V T

n

x

(Jr

r

d

a

o

I

D

V

N

I

x

V

(lsr

I

I^I

I

J

.I

n

N

V

n

Iz'

J

V

ht

o

s

N I

o

Z

I

Hrr

V

I

I

W

V

J

N

I

u

o

FI

Sor

g

hI

V

J

V c

o

u

H

s

Oe

c N

N

a

>t I

u

n

H s

o

Br

N

N

D

C

H S

V

hI

V

I

o

s V

I

Is

f

I

N

S

.I

H

u

E

hlc

c

u

d

V

hI

V

nl

n

S

Vr

N

N

V

H

s

I a

W

g

I

AAr'

I

u

o

C

N

V u

V

J

V

s

Oz

det

Ozr

Crr

'for

Ie

It

H,

Ss

Vr

AAs

Yz

)r

.

$tefan

Mircea,

Craiova -

V-am

expediat

lista

cu

prelurile

solicitate.

Pentru

mai

multe

amlnunte

ne

puteti

contacta

la

telefon:

01t,-79071

54.

.

Goga

Iustin,

Cetatea

de Baltb -

Este

foarte

bine

ci

dorili

s[

practicali

artele

ma4iale,

insi

pentru

a

vi

impune

in fa[a

colegilor

nu trebuie

sd fi1i

nici puternic

nici

s[

gtili

sd luptali.

O

atitudine

echilibrati,

o minte

asculit[ gi glefuiti

prin

cuno$tinlele

acumulate,

iatd

care

cred

eu sunt

principalele

arme

de

care trebuie

s[ uza1i.

De

asemena,

sper

sA

vA ajute

cartea

expediat[

de noi, dar

nu

in

sensul

in

care vI

exprimali

dumneavoasffA.

Spuneli

ci

strizile

in

Tdrndveni

nu

sunt sigure.

Mi

intreb

oare

unde

sunt

cu adevArat

sigure.

.

$tefan

Olte(eanu,

Constanfa

-

Manualul

solicitat

nu

mai

este in

stoc.

Desprejujutsu

avem

in

stoc

lucrarea',Ju

Jutsu

anticjaponez,'de

Roland

Maroteaux.

.

Gramovschi

Nicolae,

Lugoj

-

Dumneavoastrf,

imi

trimiteli

o

scrisoare

foarte

interesantf,,

dar

care

conline

cateva

inexactitdli.

1.

Sanda

(se

citeqte

sanra)

nu este

un

stil de luptl

de

stradi

de origine

franc

eze

(acesta

se nume$te

savate),

ci

este

sistemul

de lupli

full

contact

chinezesc.

2.

Capoeira

(nu

cappuera)

nu

este

un stil

de kung

fu

ci

o artd

ma4iali

cu

rdddcini

in

Africa

neagri,

ce a luat

viaf[

din

dorinla

de

libertate

a

sclavilor

de culoare

din

Brazilia.

Informalii

despre

adresele

Internet

le

glsili

dacd

urmlri

cu interes

rubrica

Budo

Internet.

C6t despre

corespondenld,

dupi

cum

bine

qti1i,

noi nu purtlm

corespondenld

particulari

cu

cititorii.

Iar

despre

dezviluirea

secretelor

militare,

cred ci

a fost

o

glumi,

nu?

.

Stalea

Daniel,

Poiana

Mare

-

Nu

toate c[4ile

solicitate

sunt in

stoc.

.

Gabriel

kac,

Cil5ragi

-

Lucrarea

de

pregdtire

fizic[

a

apirut

cu

oarecare

intArziere gi

ne cerem

scuze.

Sper

c[ acum

vd

afla1i

in

posesia

ei.

.

Bogos

Carol,

Toplifa

-

V-a

fost expediatd

lista.

Totodat[

puteli

gdsi

cirlile

disponibile qi

in

paginile

revistei.

.

Bimiti

Alexandra,

Bragov

-

Vd

muliumim pentru

fidelitate

qi

pasiunea

pentru

artele

marliale,

care

transpare

din

rdndurile

dumneavoastrX.

Foarte

bun rdspunsul

dumneavoastri

la

concurs.

iar

pasajul

in

care

spuneli

ci "in

competilie

adversarii

nu

sunt

prieteni

gi

nici

nu sunt

dugmani,

nu

existl

sentiment,

totul

este

neutru, pentru

cd in

dojo

intri

doar

cu sentimentul

de dragoste

pentru

ceea

ce

faci",

m-a fermecat.

$i

pentru

cA

nu

puteam

acorda

iioud

premii

la acel

concurs

vd vom

acorda

ca

premiu

secundar,

numhrul

27

al revistei.

Vd mai

agteptim

gi

cu

altd

ocazie.

.

ldran.Florin,

Rebrigoara

-

pentru

orice

informalie

trebuie

sd

sunati

dumneavoastrl,

nu

si vd

sunlm

noi.

.

Pocsvaler $tefan,

$imleul

Silvaniei

_

Vd mulfumesc

pentru

frumoasele

cuvinte

spuse

despre

revista

noastri.

in

legdturd

cu

echipamentul

sportiv,

el

nu

se trimitein

sistem

ramburs prin

pogt[.

in

leg[nrrd

cu armele,

ve

atrag

atenlia

cA

sunt

foarte

scumpe,

iar pentru

a cumplra

o

arbaletd

vI

trebuie permis

special.

.

Covaciu

Florinl

Suseni -

Idem.

.

Vigan

Viorel,

Arad

-

Lucrarea

solicitatd

nu mai

este

in

stoc.

.

Pricopie

Sorina,

Buhugi

- Din picate

nu

mai

avem

cirlile

solicitate.

.Duma

Dan,

Arad

-

Agteptdm

cu interes

materialele

dumneavoastrl.

Dacf,

sunt

de calitate,

vor

fi

publicate

cu siguran [.

.

Scarlat

Marian,

Rignov

-

Din

pdcate

nu avem

adresa

sau numlrul

de telefon

solicitat.

Pentru

echipament

vi

rugim

sd ne contactati

telefonic.

Rdspunsurile

se

dau

doarin

cadrul

acestei

rubrici,

nu personal.

:

Pascu

Vasilica,

Sudifi -

Dintre

revistele

solicitate

mai

avem doar

numXrul

17.

.

Alexandru

Cosmin,

Gala{i

-

Nu

mai avem

decAt

volumul

II

al

lucrdrii

"Tehnici

secrete

din

Shaolin,,.

.

Ridulescu

Radu

Costin,

pitegti

-

Titlurile

strdine

aflate

in

sroc

(in

cantitate

limitat[)

le

gdsili

in

pagina

de reclamd.

pentru

echipament

vd

rog

sh

specificali

ce

anume

dori{i,

intrucAt

avem

foarte

multe produse.

Nu

toate

clqile

din

Coleclia

Budo

solicitate

sunt in

stoc.

.

Constantin

Doru,

Pagcani

-

Manualul

de luptd

cu

culitul

nu

mai

este

in

stoc.

.

Tamas

Cristian,

Cilugiri

-

Arte

rdzboililul

nu

este

in

stoc.

.

Stanciu

Mircea,

PloieEti -

Referitor

la

dorinla

dumneavoastrd

de

a vd

intregi

coleclia,

nu

vi

pot

rdspunde

decAt

cd

disponibile

sunt

doar

exemplarele

anunlate

in

revistE.

poate

vd

pot

ajuta

prin

publicarea

adresei

la

rubrica

de mai

jos.

Budo

Market

.

Cumpirreviste

Arte

Marliale

nr,

10,14,

16,20,

23

gi

25.

Stanciu

Mircea,

str. BErcdneqti

nr.

120,

bl.

13,

sc.A,

er.

1,

ap.5,

ploieqii,

cod. 2000.



@m€

Vremea

rXzboaielor

trecuse,

fermierii

lucrau

in

linigte,

timpul

p[rea

suspendat

?n

amorfire

gi

se

putea

spune

ci era

un

nou

inceput'

Da,

nu insl

gi

Pentru

Yorimoto'

Yorimoto

t?njea

dup[

vremea

rhzboaielor

in

care

strlmoqii

sdi

iqi

dovediserd

cutezanla

in

luptd,

vremurile

eroice

ce

pdreau a

fi

fost

croite

dupl

inima

ddtzd

aluptdtorilor

ce

br[zdaserl

v[zduhul

cu sdbiile

inrogite

in

sdnge.

De

foarte

mic

dovedise

inclina{ii

deosebite

in

mdnuirea

armelor.

Era

un samurai

pur

sAnge. Ce

plcat

insl

c[

m[iestria

sa

nu

putea h dovediti

decAt

cu

foarte

pu{ine

prilejuri'

Era unul

din cei

care

incercau

lamele

construite

de

marele

me$ter

fiiurar

Goemon

pe

trupurile

tdlharilor

condamnali

la

moarte'

Bucurie

efemer6'

Yorimoto

avusese

cei

mai

buni

profesori

gi

era

extrem

de

increzdtor

in

sine.

Fo4a

gi

abilitatea

ii

erau

recunoscute

in

toate

prefecturile

din imPrej

urimi.

Se

mai

inthmpla

si

vinl

cAte

un

ronin

ce dorea

sd-gi

cdgtige

reputa[ia

de mare

lupt[tor

pentru a

fi

primit

in

slujba

daimyo-ului

din

regiune,

insd

nici

unul

nu

se

mai

intorsese

in locurile

de

origine'

firul

vielii

lor

rupdndu-se

cind

il

intAlniser[

pe

Yorimoto"

Yorimoto

nu

era

un om

lene$.

Studia

tehnicile

adversarilor'

exersa

tehnici

noi,

preg6tea

garda seniorului,

dar

dup[

parerea

luptdtorilor

b[trani

suferea

de

o

meteahn['

Nu

fusese

invins

niciodatd

gi

era

prea

plin

de

sine.

Pornea

cu un

ascendent

asupra

adversarului,

insl

in

acest

fel

rlmdnea

descoperit

psihic' Dac[

ar

fi

intilnit

un

luptator

la

fel

de bun

ca

gi

el

dar

cu un

interior

mai

lucrat,

ar

fi

putut sX

Piardd

infruntarea.

Pe bltrinul

Koho,

cAnd

incercase

s[

ii da

povele, il

provocase

la luptl:

- Dacd

egti

indrept[fit

sd-mi

dai

povele inseamn[

cd

gtii

mai

multe

decAt

mine,

cd

egti

un

lupt[tor

de

la care

mai

am

multe

de

invdlat.

Deci,

te

Provoc

la

luPtd.

Degi

duelurite

erau

interzise

de

shogun,

ele

in mod

tacit

se

<lesfdgurau

flrl

opreligti.

Acel

duel

a fost

ultimul

pentru

b[trdnul

Koho.

De atunci

nimeni

nu

i-a mai

dat sfaturi

lui Yorimoto' Nici

m6car

Prietene$ti.

Dar,

ceea

ce

era

de

intimplat

s-a

intdmplat'

Pe

cAnd

Yorimoto

servea

turte

de

orez

intr-un

han

aflat

la

rlscrucea

unei

ulile

din

cartierul

curtezanelor,

de

afar[

a inceput

sa

se audl

vAlvltaia

unei

infruntdri

ce

cregtea

amelitor'

Un

blrbat,

dupE

imbr[c[minte

samurai

in

garda seniorului,

lovea

in

drum

o

curtezandcare

lipa

cu

disperare

gi

incerca

s6

se

elibereze'

Hangiul

privea impietrit,

f[ri

a scoate

un

sunet.

in

timp

ce

hlrmblaia

se

u.."ntuu,

de

locul

conflictului

s-a

apropiat

un

strdin,

simplu

imbrdcat,

insl

purtdnd la brAu

cele

doud

slbii,

semn

ce

este samu-

rai.

-

Cu

ce a

gregit curtezana

de este

pedepsitdin

acest

fel?

inffebi

strdinul.

-

Nu

este

curtezane,

este

fiica

mea'

A

refuzat

sdJ

serveasc[

pe

acest

samurai

in feiul

?n

care

a

dorit,

iar

acum

a hotlrAt

si

o

R-ONTINT

b.

pagini

realizate de

GabY

Oancea

ffi18

BUOO.

KUNG

U

MA.GAZIN

NT.27

transforme

el in

curtezanl.

Str[inul

s-a

apropiat

t[cut de

samurai

gi

i-a

prins mdna ca

intr-o

menghinl.

Acesta

a

tras cu

cealaltd

mdn6

sabia

9i

a incercat

s[-l

loveascd.

Era

prea

tdrziu.

in timp

ce

mAna

inci scotea

sabia,

capul

plequv i se

pr[vdlea in colbul

ulilei

pustii.

Trupul

se

zb[teainc[

spasmodic

cdnd s-a

apropiat

Yorimoto:

-

Acesta

era

samuraiul

daimyo-ului

Fujitomo,

pe care

il

servesc

cu cinste.

Ai

flcut

o mare

gre$eald cdnd

l-ai ucis'

Vei

primi

ceea

ce

merili.

Aproape

in

aceeagi

clip[

lama

sa

lovi,

insd

nu spintec[

decdt

v[zduhul.

in

schimb

simfi

cum

pdmAntul se

amestecl

cu

cerul

intr-o

fracfiune

de secundd

trupul s[u

contopindu-se

cu

praful

de

pe

drum.

- Numele

meu este

Tanaka

Hyoshi.

Pentru

un

mare

luptitor

vorbegti

prea

mult,

spuse

striinul.

Yorimoto

se scul[

descumpinit

9i

atacd

din

nou.

inainte

de

ataca

de aceast[

datd,

simli

o

lovitur[

groaznic[ datl

cu latul

lamei

sabiei

chiar

pe

gAt.

in acea

clipl

tealizd,cb'

daci

strlinul

ar

fi dorit

sd-l

ucid6,

capul

sdu

nu s-ar

fi mai

aflatin

acea

clipi

la locui

lui' O

senzalie

ca

de

ghealSil cuprinse,

urcdnd

dinspre

cllcAie

spre

vdrful

capului.

-

$i

pentru ci egti

prea

plin

de tine,

nu

am s[

te

ucid, cdci

pentru

tine

umilinla

de a

trli

va

fi

mai

grea

decit

moartea'

Din

acel

moment

nimeni

nu

a mai

auzit

nimic

despre

str[in,

dar

nici

despre

Yorimoto.

Striinul

a

plecat cltre

o destinalie

necunoscut[.

Yorimoto

l-ainsolit

de

la distan [.

Nu

se apropia

prea

mult,

clci

privirea tiioasd

a samuraiului

nu ii

permitea.

Era umbra

acestuia,

sperdnd

cd odatd

gi

odatl

invingltorul

sdu

ii

va adresa

un

cuvdnt.

Au

trecut

trei

ani

in care

samuraiul

qi

umbra

sa

nu au schimbat

nici

un cuvAnt.

in acea

dimineaf[

insd

Tanaka

ii fdcu

semn

lui

Yorimoto

sd

se

apropie

gi

sd

se

ageze'

-

Ce

doregti,

intrebi

cu

voce autoritar[?

- in

clipa

in

care

am

fost

invins,

viafa

mea

s-a

incheiat'

Nu

voi

mai

putea servi

niciodatl

unui

senior'

Te rog

sI

inchei

ceea

ce

ai

inceput.

Fii asistentul

meu

la seppuku.

-

Dac[ mi-ai

fi

cerut

acest

lucru

cAnd ai

pierdut lupta,

onoarea

ta

ar

fi

fost salvat[,

acum

ce

folos

s[

mai

mori.

Mai

bine

inva[[

s[

trlieqti

Schimb[-1i

numele,

croieqte-fi

un

nou drum

in

viagd

9i

daci

ai

inv[1at

ceva

din

umilinla

de a tr[i

vei

proba

ci

am avut

dreptate

cdnd

1i-am

crutat

viata.

Samuraiul

a

plecat

apoi

firi

umbra

sa,

rlmasi

cu

fruntea

in

1[rdn[,

impietritd

de

durere

qi

totodati

de

recunogtinld.

Anii

au trecut,

timpul

a

s[pat

in chipurile

celor

doi,

ins[ nu

atAt

de mult

incdt

la trecerea

convoiului

imperial

samuraiul

sd

nu

recunoasc[

in

comandantul

escortei

pe

Yorimoto'

- Cine

este domnul

acela

care

conduce

garda imperial[?

il

intrebi

el

pe

samuraiul

din

apropiere?

-

Este

cel

mai

mare

spadasin

al

Japoniei

la

ora actual[,

samuraiul

care

nu

luptd

niciodatl

insi

cAgtig[

toate

infruntdrile,

Toshimitsu

Takamaru,

elevul

marelui

spadasin

Tanaka

Hyoshi'



O Ferocitatea

practican{ilor

de Tsu

Tsu

Maki

Ryu

era

cunoscut[

peste

tot

in

RomAnia,

ins[

nu

trecuse

inc5

granilele

[rii.

Aga

se

face

cd

la

un congres

mondial

de

arte de

lupti,

dar gi

de spionaj qi

tehnici

tip

comandao

fiecare

se

l[uda

cdt

putea.

-

$coala

noastrd

este

cea

mai

tare,

qcoala

noastr[

este

cea

mai

puternic[,

etc....

etc...

Exaspera{i,

organizatorii

se

hot[rdsc

sd organizeze

un

concurs

pentru

a ieqi

in

evidenl[

care

este

cu adevdrat

cea

mai puternicd

gcoal[.

Astfel,

ei au marcat

o muscd cu

o

substan [

speciald

qi

i-au

dat

drumul

intr-o

pddure.

-

Cine

reu$e$te

s[ recupereze

musca

qi

sd

o aducd

vie

inapoi,

aceea

este

cu

adevirat

gcoala

cea

mai

abili.

Au

pornit

cei

din

qcoala

Chi

Ah,

au

scotocit,

au

pldtit

informatori,

au

schingiuit

femei gi

copii.

Nimic

Au

pornit

qi

cei

din

gcoala

Kag

Ebe.

Au

dat foc

pddurii

qi

apoi

au

stins

focul, au

survolat

teritoriul

cu

elicopterul

gi

ar

fi

tras

gi

cu

bomba

cu

neutroni

dac[ nu-i

opreau

organizatorii.

$i

de aceast[

dati

tot nici

un rezultat

Dar

iatd

cI vine

rdndul

qi gcolii

romdnegti

Tsu

Tsu

Maki Ryu.

Zgomote,

bufnituri

lovituri...

Dup[

nici

trei

ore apare

echipa

Tsu

Tsu

Maki

Ryu,

cdrAnd

un

urs

bdtut

mdr,

care

disperat

ipa:

"Recunosc,

recunosc,

sunt

muscd,

sunt

musc[,

sunt

musci... "

O

Destul

de

lovit,

dar

campion

mondial

la

Tsu

Tsu

Maki

Ryu,

Gurili

se

hot[rdse

ca din

banii

c0gtigali

la

BUDO

-

Kt

IGIU

MAGAZIN'

Nr.27

ft €

frB

lil

llrllrllrllrrlllrltrlrrrrlttlllrlltrtlrtrtrrlrlrrltrrllltrrtlll

concurs

s[-gi ia

qi

el

un

televizor.

Auzise

cd

cele

color

ar

fi de

preferat.

Aga c[

intrd

intr-un

magazin

qi

intrebi:

-

Televizoare

color

avefi?

-

Da, r[spunse

vdnzdtorul,

avem.

--Atunci

dafi-mi

gi

mie

unul albastru.

O

Un

numlr

de

trei

practicanti

de Tsu

Tsu

Maki

Ryu dezbdteau

de

mult[

vreme

o

problemd

arzdtoare,

qi

aparent

inexplicabild:

-

M5, eu nu

pot

sd

pricep.

CAnd

apeqi

pe

butonul

intrerupltorului,

Iumina

vine

imediat,

oriunde

ar

fi,

nu

cum

vine

camerista

de

la

hotel,

dupd

o

ord

de cdnd

ai

ap[sat

pe

buton.

-Io,

zice

Guril[,

cel

mai

iste{

dintre

ei,

cred

c[

nu

se

duce

prea

departe,

cred

cd

mai

degrabd

se

ascunde pe

undeva,

prin

apropiere, gi

apoi,

{uqti,

cum ai aplsat,

a

qi

apXrut.

-

M[,

dacd

zici

tl,

atunci

hai

s-o

clutdm.

Intrar[

in

camer5,

stinser[

lumina

gi

incepurd

s[

caute.

DupI

o vreme,

se

dovedi

c[

avusese

dreptate

Gurifil

Unul dintre

ei

striga

entuziasmat:

-

B[ie[i,

nu

mai

c[uta{i.

Am

gIsit,

e

in frigider.

O intorcdndu-se

de la

un

antrenament

de Tsu

Tsu

Maki Ryu,

doi

colegi

r[mdn

blocali

in

lift.

Unul dintre

ei,

mai

sperios

incepu

sd strige

dupd

ajutor.

-

Nu-i

bine

aga,

ii

spune

celllalt.

Hai mai

bine

sd

strig[m

impreund.

+

-,-.

-

rmpreunaaal...

irlliLliiil{SFi:i:::::.\J.Il

CONC{.'R.S

NR.27

Spiritul

artelor

marliale

este

acela

al

unui

lupt[tor.

De

multe

ori

trebuie

sd lupli

cu

tine pentru

a

nu te

abate

din

drumul

pe

care

fi-ai

propus

si-l

parcurgi.

Dacd

vor

lupta

corect,

cu fair-play,

atunci

cei

doi

prieteni

vor

rdmAne

prieteni

indiferent

cine va

cdgtiga.

CA$tigltor:

Liviu

Low,

BraEov

Un

volum

-

Taiko

-

de Eiji

Yoshikawa.

Hoemon

era

un

elev

modest.

Antrenorul

siu

nu

era

unul

strblucit,

erau

allii

mult

mai

buni decAt

el,

insd

era

foarte

congtiincios,

gi

un bun

pedagog.

Kohei

fusese

coleg

cu Hoemon,

insd

era deja

la

al

qaptelea

antrenor

pe

care

dorea

sd-l

pdrdseascb.

I

se

p[rea

cd

nu

ii

ar[ta

nimeni

suficient, pantru

a

progresa

cu

adevdrat.

Cum

auzea

cd

X

antrenor

este

cel

mai bun,

a

scos

mulli

campioni, gi

a fost

la

rAndul

s[u

un

mare

luptltor,

Kohei

se

qi

prezenta

la

inscriere.

Apoi

ciclul

se repeta...

Spre

deosebire

de

Hoemon

care

a

rimas

fidel

mediocrului

s[u

profesor.

fntrebare:

Care

este

atitudinea

potrivitl,

dupd

plrerea

dumneavoaslrd?

Cea

a lui

Hoemon

sau cea

a lui

Kohei

LfN,{



Eilft€

ft

€

BUDO

-'KUNG

FU

MAGAZTN

Nr.27

.

Dori{i

si

practica{i

adevdratul

NrNpo-Nn+x;rsu?

.

Suntefi

interesa{i de

gcolile

tradi(ionale

japoneze

de

Ju.rursu?

. Dori{i

seriozitate

qi

profesionalism?

Kanw DoJo vine in intdmpinarea

dorin{elor dumneavoastri

prin

doja-cho CnrsrraN OzoN, sub directa

coordonare a

lui

soke

SHoro

TeHrn,tuRa.

http://users.

skynet.be/genbukan/Rumania.

htm

http://www.

genbukan.

org

Reratii tateto92 364

L76

Ryogen

Ryu

[Ieiho

Bugei

o*r.op*i1i

f*,r".t"r UrSrr-r-lri

japonez

apar(inind

qcolii

Ryogen Ryu

cu

promotorul

acesteia

CRTSTIAN OZON

Cursuri, stagii

de

pregitire,

formitiinstructori,

afilieri, examcne

de

gradin

disciplina

principal5

Ryogen Ryu Heiho

Bugei

Iai

l(enpo

Formfi

de

luptE o sabia

japonezi,

ce irnbinl elemente

de iaido-iaijutsu,

kendo-keniutsu.

gi

in

diseiPlinele

anexe:

JOHO

(rnetodi

de

luptl cu bastonul

mijlociu

9i

scurt)i

KARq,TE

JU

KEMPO

(luptl

ftre

ame);

SHINOBI

ru.iutsu.

SHODO

(caligrafie,

cursuri

$i

executare caligrafii).

T<ARYZ-TI<AT

lfel-

O92

364

176

C.P.

5

1

-l

77

BucureSti; e'mail:

[email protected]

Sabaki

Dojo

PracticAnd

Ashihara Karate

veli

cuno a$

te

cel

m.a-i:i€-o_,=q+,..,$ex

s

is

tem

d e

4p5rare.:c=u...m4r_r-

goall.

AntrenarlOntele

au loc

in:

rBucureqti,

.

$c.

Gen.

nr.

197

(D,,.r-*ll,ryul

Taberei

35)

str.

Obcina

Mare

nr. 2

.

$c.

Gen.

155 Sfen'ta Fecioard

l':

$aiii

,

Biaqov

.

Lic.

LSN,

rtr.

Armoniei nr.

6,

Grup5 de iniliere'$i

performanlS

in

sistemul

competllional

KOROKAI.

F..t=r, $

.

5i.

Cen

nr-..0

.

$c.

G-en'nr.'20

BurfbeqtiJiu

.

Clubul copiilor

qi

elevilor

Branch

cfuief

i

:::i:.. i

i

AdriafitD.bj.a-=n-+l-..1

lt

Pentru

stagii, afilieri

gi

inscrieri ne

puteli

contaaa

la:

reg$ffi3t*769=sau

E-mail :

allidbj

ariii,@*iotmail. com

A

Asociafia

Romffnil

Agenda cu

adrese

AshiharaKarare

TMPORTANT

R.IECI-AI\4A

Orice club

sau

instructor de arte

marliale igi

pot

face reclamd in

^

paginile

revistei noastre.

Insepind

cu

nr.25.

pentru

aparitia intr-un numir al

revistei

trebuie

si

cump6rati

10

reviste

(plata

se

face anticipat),

ce vd

vor

fi

expediate

la

publicarea

reclamei.

Textul

publicat

este

in limita

a 25 de

cuvinte.

Pentru spa{ii mai

mari

se

pldtesc

tarife suplimentare

(1

USD/cm2).

Introducerea de

imagini

este

taxatd

separat

(5

USD

o fotografie).

Pentru

informa{ii

ne

pute{i

contacta la

telefon

(01)780'7154.



BUDO

-

KTING

FU

MAGAZIN

Nr.

27

fire

frE

3t

fii

A.

i$'

7ty

-+I

a+

&1=

st

ttr,l

d*l

KOROI(AI

Centuri

neaErd

Korokai

TAEK}TOilDO

TfiF

Arte

lrlarliale

coreene

.

Inifiere gi

performanfd

pentru

toate

vArstele

.

Autoapirare

Fr|

H

E.

KOROKAI

.

Lupti

in

sistem

full

contact

.

Lupti

cu

arme

.

Forme

pe

muzici

t

fr

r$'

ri

.^

ItJ#

sl

w

{b

onstantin

Dimciu

t*r.

os4

37s 7sB

ffi



Eir,tft€

m

E

BUDO

-

KUNG

FU IVIAGAZIN

N'r-27

KYOKUSHIN

KARATE

Sala de

sport

a

$cotii

nr.

123, comuna

Jilava,

$oseaua

Giurgiului

nr.266

(luni,

miercuri,

vineri

-

orele

19-22).

Antrenor:

FLORIAN

TOADER

-

2 Dan Kyokushin

INrnnr,ttrtoNtL

SENDI

Rvu

Kantrn Do

FnnnntrtoN

sake

Emeric

Arus

-

tel:

(718)

721

7598;

Pentru

Rom6nia:

Bartis

Emoke

-

comuna

Baciu

nr.

266,

iud

Clui,

tel.

064

260 140

sau 064

135

741

'

YAMATO

KAI

lnstructor

Popescu

Adrian

-

3dan

iu iutsu.

lniliere,

performanld,

competilii

copii

gi

adulli

Sala

Flaros

(Timpuri noi) tel.

330 5037

KYOKUSHIN

KARATE

S,sie

on

Sponr

Lux

-

Calea

Victorieinr.52,

sector

1.

Program:

marli,

ioi

-

Orele

1gN-210a

sAnbdtd

-

orele

120-1430

,

Antrenor

Mircea

Marin

-

1

dan

Kyokushin

Tel'

780

40

00

TAEKWONDO

WTF

inscrieri

la sala

"Km.0"

(zona

Piala Uniriil

tn

zilele

de

mar[i

Ei ioi

-

orele l8:00

sau

sala

de

sport

a clubului

\IMEB tn

zilele

de

luni

Si

vineri

'

16:30

Antrenor:

Vlad

Voicu

- 3 dan WTF

rr,{$.1r'FlU€Trt}&:

'$t}a'A&

po{i9,4r'{

{3

p*,tr(}

e

'ry

str

fEi*na&iua€

;

Rsiden

BUfiUR$$Tf**C'&fs?0d

Y&m*burej

PITE$TI

{4*4{ed2*

ft4aksrs

nFGsYl$Tg

*4&31*SS4

$lYusuthan

CONSTAHTA

g41&5t3{4

sirrsnin

GAl3lt

0l644tt'172

Terchi

CLUJ 0* {4SSSX

Ye,mdt$h&n

6-Ltltt&

tdd,

*3&**5S?

H*Si**$ra Tli,tfSSAEt

tssF'l{.4fl$

$4$"

03d-

s4{'

069-

s.

Ea

JU-rffifirs

K"OFROK,A-I

Cristian

Ozon,

centurd neagrd

Korokai

Stagii

de

pregdtire

Si

pefeclionare-

tel.092

368 176

C.S.

Universitatea

Bucuregti

I(arate

Sl.otokan

Sala

Panduri

(Facultatea de

Chimie)'

ldng6

Academia

Militard:

miercuri,

vineri, orele

19m'

ju

jutsu

-

aiki

iutsu

Sala

de

sport

a

$c.

Gen.

nr.25

Str.

Silvia

nr.54,

sector

2

tniliere

9i

performanfe

telefon:

093378797

CURSURI

Vineri

-

18:00-

19:30

$c.

Gen.

nr. 100

-

B-duI

Tineretului

CLT.'E}

.4-,-N

ffig?eN

ws

-fr

rffllj

?*HHF*

HYU

W

$ensei

Crlstian

t-AIHf

R

ffiE

Asocia{ia

Jun

Fan

Kuenleet

Kune Do

Romftnia

practic[

boxul

iui

Bruce Lee.

Antrenor Biicher Gheorghe, eqarfl

neagrX

gradul4

Tg Kwon.

Olelul

Rogu,

Caraq

Severin,

telefon:

055/530178

.::41

-

sTAgtt

ga,tsrl

TR.

$EVEEIH

Katffi

S,l-,ATl$q

T€t$$ssn

BACJIU

Tarlaha

PLOIE$Tl

Kvonloil

SI8lU

I h

UNIVEBSITATEA

/4:\

G;

EcoLoGIcA

tf'd

V/

BUCUBESTI

\d/

r/lcuntnn

ot

EDUr,A1E

flZtCA

$t

SPlRT

-

B-dul

Basarabiei

nr.47,

sector

2,

tel.

(01)

3242392

Examen

de

admitere

(verificarea

aPtitudinilor

motrice)

in

perioada

20-23

septembrie

2000,

inclusiv

la

disciplina

arte

marliale

t

4i

'$,

EN

4T

f)=

[/

w

lg

A..S-

ELECTRICA

Organigeazi

cursuri

de

Kyokushin

Karate

qi

Kyokushin

Budo

Kai. iniliere

qi

performanld

la:

C.S.S.

Nr.2

B-dul Ferdinand

nr.

128.

Program:

luni,

miercuri,

vineri

,,,-

orele

19:00-21:00

Instmctor:

Daniel Constantinescu

Telefon:

094

230 818

ffi

'",:+

-AFILIERI



i**

flmprsun*

pc

un ;flngur

dn

ml

Se*

mai

bun*

@

+es

calitate

es

HEEmt

taun

ptr *

r$

ufi*

tr

ffixrl**Gcl$x

8

dan

aiki

iutsu

,7

dan

iu

iutsu,

6

dan

aikido

mses

ffiorniii'6io

budo arte martiale nr.272

Documents