budo arte martiale nr.26

7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26

http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 1/76

PE

UN

S INGUR

DRUM



A

lmpreuna pe

un singur

drum

n

f o l o s e ~

i

n

olarlcl

Maroteaux

8

d n aiki jutsu

7

d n jujutsu

6 d n

aikido

' 1 ~ 1 0 9 4

5 68



lnterviu

in

exclusivitate

pentru

revista

noastra,

acordat

de

soke Shoto

Tanemura.

ampionatul

European

de

Karate pentru opii

llmu sau magia Penchak Silat

calatorie in

aponia -

ilprins

Suras

de copil

-------------------- 3

C a m p i o n a t u l n a ~ i o n a l

de

taekwondo

__ _

4

Campionatului mondial de

kendo------------------------------ )

Campionatul Sabaki Spirit - 7

Festivalul de arte m a r ~ i a l e

B r a ~ o v

1999 ----------------

7

K i i r e ~ .

sportul celor

puternici

------------------------- 8

Campionatul European de

Karate

pentru

Copii

-----

10

Budo Kai -------------------------- 11

Soke

Shoto Tanemura ----- 13

Bujinkan Ninpo Koppo

Juts

u ---------------------------- 19

Mingea

de fier

------------------ 21

Korokai ---------------------------- 22

Ryogen Ryu Heiho Bugei - 24

Scrierea japoneza

----------

27

Sarno

Hung

29

Kyokushin Kara te

30

Budo Internet

32

calatorie In Japonia

------ 33

Oferta

Budo

est

----

36

Scrisoare de multumire---- 37

i m b u n t ~ i r e tehnici lor

de

picior

--------------------- 38

l lmu sau

magia

Penchak

Silat

------------------ 39

Nihon-to --------------------------- 42

Uchi Deshi Ia Marotokan

Dojo

---------------------------- 46

Wing Chun ----------------------

48

intelegerea artelor

martiale

_________ >0

Goju

Kensha --------------------- 53

Serviciul privat de paza

p r o t e c ~ i e --------------------

55

Gyokko

Ryu Ninpo ---------- 58

Caiet

tehnic ------------------ 61

Din artele mar :iale .. ------- 66

Ronin

------------------------

67

P o ~ t a r e d a c ~ i e i ---------------- 69

Agenda

cu

adrese------------- 70



ARTE MARTIALE

RTE

M A R T I A J

©

BUDO KUNG FU M:AGAZIN

EDITOR

G RELL

PUBLISHING HOUSE

ROMAN A

it

ifi

BUDO

-

KUNG

FU

MAGAZIN Nr. 26

B U C U ~ T l ,

STR. VALDEMAR LASCARESCU NR. 4, SECTOR

5

COD 76634

TEL/FAX

011780

'ii54

Telefon

094500680; E-miUI- garell@xne,Lro

DIRECTOR

GABYOANCEA

DIRECTOR EXECUTIV

ELENA OANCEA

REDACTOR :

MIHAl IONESCU LEONARD

· CRISTJAN OZON

CLAUD:iu SGANDAR

CONSTA:NTINDIMCiu .

. ADRIAN DEJANU

:•

AU COLABORAT LA ACESTNUMAS:

FLORIAN FRAZZEI

IONGARBEA

MIHAl MIHAILOVICI

LIVIU TILICA

D R A G ( ) ~ CHIRJ C

CRIST:tAN LA1BER

FLORIN MAGERlU

.COSTIN TRIFAN

TUDOR STANCIU

DIFUZARE

RODIPET SA

DIRECTOR DIFUZARE GPH

GHEOJ3.QHE OANCEA

IMPRIMASE

GARELL POLIGRAPHIS

srl

intreaga responsabilitate,

pdvintlorice

implicaJie

revitJe aut?[ ilor acestw;a

Reproducerea

~ t e g r a l a

sau ~ a r t i a i a

i n d ~ ~ ~ e n t p ~ n

tehnic, amaterialelor fotografiilor diiJ aces(jp:ag

autorizarea scrisa a editorclui este n t e r z ~ s a ,

fi

pe

epSl

c.onform:tygiloi ;lll i g q ~ r l ~ .

REVISTE

PE CARE iN

CA

LE

Nr. 17, 18,

20, 21, 22, 24,

Pentru cei care nu

~ i a u

putut procura intreaga colec

tie, va aducem la c u n o ~ t i n t a

cain

depozitul editurii inca

se mai gasesc exemplare din numerele aparute. Pretul

unui numar vechi este de 10.000 lei. ·



BUDO KUNG FU MAGAZIN

Nr.

6

tm

S U R S

D E CO P I L

••p

CEI

NEVINOVATI

Care este tara cea mai democratica din lume? Cine

promoveaza conceptul de ustitie plecand de a prezumtia

de "nevinovatie" §i buna credinta.

Statele Unite ale Americii.

Cine ne da note de buna purtare §i ne face parinte§te

cu degetul cand i se pare ca am gre§it?

Unchiul Sam.

Noi avem copii handicapati de care nu avem grija,

a vern chiar §i mineri care se razvratesc §i mai facem cate

odata §i contrabanda cu petrol.

Insa doar putin sa se i'ncrunte unchiu', ca §i remediem

situatia.

Pe a ei, pe acolo ..

Mai nimic. Eh, cate un pic de segregatie rasiala (nu

pe hartie, doamne fere§te, ca doar

Ku

Klux Klan-ul nu se

ocupa de birocratie

§i

apoi ce mai osteneala sa transformi

copacul in hartie, cand pentru spanzurat negri poate fi

folosit §i in natura). Ia §i ni§te mafioti §i diver§i traficanti.

Mai

un

portorican 1mpu§cat de un politist nervos sau niscai

copii uci§i cu pistolul de alti copii, mai unsex oralla Casa

alba...

In rest toate bune. Pentru ei . Pleaca unde vor, sunt

primiti peste tot, sunt regii lumii.

Ce se intampla cand un roman vrea sa piece .. nu va

mai spun, ca deja §titi.

Ce ar trebui i'nsa sa se intample cand o delegatie a

Romaniei vrea sa plece in SUA, pentru a-§i apara cu onoare

§i demnitate un titlu §i sa-§i vada 1ncununata munca de un

an? Suntem tratati ca suboameni.

Cred ca a venit vremea sane recapatam demnitatea.

Nu sunt antiamerican, vreau

sa

precizez din capul

locului. Sunt chiar un admirator §i un iubitor al Americii .

Dar sa opre§ti echipa de kendo a Romaniei sa participe la

campionatul mondial pe motiv ca nu pr-ezinta garantii ca

se va mai i'ntoarce, mi se pare hilar.

Domnilor, plecati de la prezumtia

de

nevinovatiei.

Si chiar daca, prin absurd, ar fi ramas cineva, s-ar fi zdrun-

cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati

ca o delegatie oficiala a unei tari este simbolul, esenta in

ace domeniu al tarii respective. 0 palma pe obrazul unei

delegatii este un afront ad

us

acelei tari. In plus nu sunt de

acord cain numele unui control al emigratiei, sa aiba de

suferit foarte multa lume de buna credinta. Nu ne puneti

pe umeri o vina colectiva. Prindeti-i pe vinovati

"taiati-le

capul" §i trimiteti-i mapoi cu

interdiqia

de mai intra

vreodata in tara dumneavostra. Ma intreb ces-ar mtampla

daca peste trei ani ar fi organizatoare a campionatului

mondial

X

Romania §i sportivii americani pentru a

participa la acesta ar avea nevoie de viza romaneasca.

Si

nu ar primi-o. Probabil c3 ne-am trezi direct in NATO

sau mai bine zis ar veni NATO la noi din toate partile.

Si

apoi, domnilor funqionari de la ambasada, nu

uitati ca eel care v-a construit o echipa de gimnastica,

adevarata, s-a nascut pe aceste meleaguri. Pe

el

nu-l

trimiteti i'napoi? Ah, am inteles, preferati doar desertul. ..

In incheiere ctoream sa va anunt cu bucurie ca in

curand, este anuntata aparitia unei noi reviste de arte

martiale, care se va adauga eel or trei deja existente (Arte

Martiale, Samurai §i Panoramic Kung Fu).

Incercarea

mea

mi-a actus aminte de surasul unui

copil. .. Sincer §i nevinovat.

De

ce? Pai, in timp ce eu doream sa le spun "bun

venit", stimatii domni se ocupau cu racolarea redactorilor

de la revista noastr3.... Nu de alta, dar se §tie ca sunt cei

mai competenti, iar demersul "colegilor" nu a racut decat

sa-mi i'ntareasca aceasta parere.

Domnilor, daca doriti sa apareti sub formatul unui

supliment al revistei Arte Marfiale spuneti. Noi va ajutam

cu

mare

placere. Oricum, nu rna a§teptam sa doriti

desfiintarea unei reviste, pentru

av-o

face pe-a dumnea

voastra. Acest lucru vorbe§te ceva des pre caracter. A en tie

cititori, la caracterul unora ..

Si

totu§i eu va doresc succes.

a

buna citire



i t i i

RTE M RTI LE

J t i

UDO -

KUNG

FU

MAGAZIN Nr 26

venimente nedorite

Ia H

n tion l

e

t ekwondo£

es

onstantin Dimciu

N

ationalele de juniori seniori, aflate

la a III-a editie au debutat in

dimineata zilei de 7 martie in

frumosul municipiu Cluj Napoca.

In fapt, debutull-a constituit campionatul

juniorilor, care, dupa efectuarea regulamentara a

verificarii categoriei de greutate, cautau cu

infrigurare numele pe grilele de competitie

a f i ~ a t e ,

pentru a vedea ce adversar le-au atribuit sortii

pentru primul meci. Faptul ca una din cerintele

participarii la acest campionat a fost ca sportivii sa

detina minimum centura

o ~ i e ,

a dus la un nivel

foarte ridicat

al

tehnicilor de lupta, juniorii

confirmand de aceasta data ca

~ c o a l a

romaneasdi

de taekwondo este intr-o continua ascensiune. De

asemenea, arbitrii au racut fata ritmului alert

al

d e s r a ~ u r a r i i campionatului cu toate ca multi dintre

a c e ~ t i a abia i e ~ i s e r a de pe bancile ~ c o l i i in urma

unui curs condus de domnul Voicu Valeriu.

Data de 8 martie a insemnat demararea

campionatului de seniori, care similar cu juniorii

conform regulamentului WTF, au efectuat

"cantarul" la categoriile ce urmau sa lupte in ziua

respectiva . In mod normal spectacolul a crescut in

mod deosebit, viteza tehnicile demonstrate de

sportivi denotand pregatirea asidua, dar dorinta

sportivilor de a c a ~ t i g a . Problemele care au existat

au

fest de organizare, constand in lipsa buletinelor

de arbitraj, a timpului efectiv de competitie cat a

unor materiale promise de organizator.

Dar, cu toate acestea, competitia urma

cursu rara exista probleme care sa afecteze buna

d e s f a ~ u r a r e . Odata cu ziua de 9 martie, la

efectuarea verificarii categoriei au aparut probleme:

un

sportiv a "ocolit" cantarul oficial. Pana la ora

08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa

competitia, acesta nu s-a prezentat la cantar, ba mai

mult, pana la intrarea categoriei pe care era

incadrat, a fost rugat sa execute aceasta verificare,

deoarece se putea vedea clar ca sportivul, care de

altfel este cunoscut ca un competitor deosebit de

tehnic, avand totodata multa experienta

competitionala, verificata in decursul multor

campionate la nivel national international, unde

s-a clasat pe Iocuri merituoase, avea mult peste

categoria la care fusese incadrat, neputand fi vorba

de o c r e ~ t e r e accidentala a greutatii. De neinteles,

organizatorul a incercat sa impiedice anuntarea

descalificarii sportivului respectiv, provenit din

propriul club, devenind chiar violent. Sustinatorii

clujeni, destul de infierbantati au incercat ei "sa

dea 0 mana de ajutor" prin "altoirea" ~ e f u l u i

colegiului de arbitri pentru a 1 I i n i ~ t i .

In aceste conditii, foarte multe delegatii s-au

speriat, majoritatea loturilor avand in componenta

copii, au abandonat competitia au parasit Ioculin

fierbere in eel mai scurt timp, cu toate incercarile

arbitrilor de a mai continua eel putin inca dheva

categorii.

La scurt timp, printr-o convocare a adunarii

generale, s-a decis suspendarea organizatorului,

care indeplinea functia de v i c e p r e ~ e d i n t e

trimiterea lui in comisia de disciplina cat

schimbarea din functie a

p r e ~ e d i n t e l u i .

Pana la

alegerile generale a fost ales

p r e ~ e d i n t e

interimar

domnul Cristian Apostol.

In ce p r i v e ~ t e Campionatul National, s-a

hotarat continuarea lui la B u c u r e ~ t i la o data ce

urmeaza a se stabili.

Fara a trage vreo concluzie Iasand cititorii

sa faca aceasta, incheiem sperand ca in cele din

urma totul va fi bine afirmarea taekwondo-ului

in Romania va continua in

a c e l a ~ i

ritrri alert.




Nr

26

ARTE M RTI LE

Romania marea

absenta

Campionatului

mondial

de

ken

do

~ o n

Garbea

C

ampionatele mondiale de

ke do

au loc din trei in trei

am.

Anul acesta, in perioada 24-26

martie, in

o r a ~ u l

Santa Clara - Califor

nia, s-a d e s f a ~ u r a t a XI-a editie a Campionatului

Mondial de Kendo.

Din lotul national al Romaniei faceau parte

subsemnatul Ion Garbea), loan Craciunel,

Octavian

C i s m a ~

Sorin Zahan Remus Nistorel.

Eram o echipa mult mai putemica decat lotul care a

obtinut medalia de bronz la Campionatul Mondial

din Japonia 1997).

Pregatirea pentru acest campionat a fost

efectuata in o r a ~ u l B r a ~ o v nu in Poiana r a ~ o v ) ,

in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7

zile - 6 ore pe zi antrenament. Perspectivele erau

deosebit

de

bune.

Surpriza cea mai mare a venit din partea

angajatilor Ambasadei

SUA

la

u c u r e ~ t i ,

care nu

ne-au acordat viza de

intrare in SUA, cu toate

i

am prezentat toate documentele necesare.

La

inceput am crezut c este o gluma, o

neintelegere; am mers la ambasada Japoniei pentru

a ne ajuta intr-un fel. Am

trimis e-mail la International

Kendo Federation IKF)

Federatia Americana de

Kendo care a rugat

ambasada

sane

acorde vize.

Dupa

toate acestea, am

fost chemati

din

nou la

interviu; am platit pentru a

doua oara la Banca Agricola

taxa de interviu de 860.000

lei de sportiv faceti un

calcul vedeti cat costa

doua interviuri de sportiv

inmultiti cu cinci -

8.600.000 lei. Toti ace§ti

bani au fost platiti practic



RTE M RTI LE

lit

i t

BUDO

- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

pentru a fi refuzati patru sportivi care nu prezentau

garantii di se vor mai intoarce in Romania - dupa

spusele angajatilor ambasadei. Dar toate acestea au

fost mediatizate la vremea respectiva fara nici un

efect, astfel ca vreau sa uit cat mai repede acest

episod nefericit. Este foarte dureros sa

fi

eliminat

inainte de a incepe competitia, cand speri sa-ti

aperi cinstit locul trei cucerit in Japonia.

Deplasarea in California am racut-o impreuna

cu

domnul Mircea Boldea - secretarul general

al

FRAMC, caruia ii aduc multumiri pe aceasta cale

pentru efortul depus in obtinerea biletului de avion ;

precizez ca toata echipa am avut rezervate bilete.

M-am intors de la acest campionat cu un

regret enorm, din cauza neparticiparii la competitia

pe echipe, unde aveam mari §anse de a ne califica

pe un Joe destul de bun. Eram desemnati cap de

serie intr-o grupa de patru echipe.

Au

participat 43

de

tari la festivitatea de

deschidere. Recunosc ca nu m-am simtit prea bine

cand am vazut ca majoritatea tarilor aveau delegatii

formate din minim 5

§i

maxim 20 de sportivi, iar

eu eram singur - primind aplauze din partea

oficialilor care §tiau de aventura

Asociatiei Romane de Kendo (apro

pos, echipa Iugoslaviei a luat vize

pentru America din Budapesta - nici

lor nu le venea sa creada cele

lntamplate cu echipa Romaniei,

spunandu-mi di, in cazullor,

ambasada ar fi avut motive sa nu le

acorde vize, dar voua, de ce? , se

intrebau iugoslavii.

Am participat la concursul indi

vidual, fara a obtine performante

deosebite. Nu vreau sa-mi caut scuze

(plecand de la ideea

di

cine se scuza

se acuza), dar este neplacut sa rogi

alte echipe, din tari diferite, sa te lase

sate

indilze§ti cu ei (cu toate di sunt foarte

amabili, cunoscandu-ne de mult timp

,

insa

fiecare avea programul sau.

Finalele campionatului mondialla indi

vidual masculin §i feminin

au

fost finale

japoneze .

La echipe a ca§tigat tot Japonia, dar nu

fara emotii, invingand in finala Coreea,

reeditandu-se finala Campionatului Mondial

din J aponia.

Pe locul trei s-au clasat echipele Canadei

§i

Braziliei, in care in proportie de 100% erau

sportivi de origine japoneza.

In continuare, anuntam cititorii revistei ca

intreaga Asociatie Romana de Kendo §i-a canalizat

toata energia pentru pregatirea Cupei Romaniei la

Kendo , ce s-a desfa§urat in data de 13-14 mai

2000. Cu amanunte despre aceas ta competitie, vom

reveni in numarul urmator.

Inainte de a incheia . vreau sa multumesc

dornnului prqedinte

a1

Seqiei Romane I.P.A.

(International Police As ociation), general de

divizie d

r.

Co rica oicu. pentru ajutorul acordat la

acest campiooat mondial.

rogramul

ARK

pentrn

anul2 :

• 10-16 iulie - stagiu internationalla

Constanta cu participarea urmatoarelor tari:

Olanda, Rusia, Cehia, Ungaria, Bulgaria,

Jugoslavia, Moldova, Slovacia, Austria. Totodata

va avea loc §i Cupa Marii Negre .

• 18-22 iulie Cupa Ungariei- Budapesta.

•

octombrie

Cupa Bra§ovului- participare

intemationala.

•

noiembrie

Campionatul National -

Bucure§ti.

TH WOR

LDKENDO

CHAMPIONSHIP



UDO-

KUNG

FU

MAGAZIN Nr.

26 RTE M RTI LE

sociatia Romana

shihara Karate

ampionatul Sabaki Spiri

Adrian Dejanu

Asociatia Romana Ashihara Karate a organizat prima

editie a competitiei

Sabaki

Spirit- Junior" care s-a

d e s r a ~ u r a t pe data de 25-26 martie 2000

Ia

~ c o a l a generala nr.

197 din Drumul Taberei a fost dedicata in special copiilor

sub '14 ani . In prima zi a competitiei copiii au dat dovada de

spirit de luptatori, de curaj indarjire, nevrand sa-§i

dezamageasca suporterii

§i

parintii veniti acolo pentru a-i

incuraja. Competitia s-a desfa§urat pe categorii de varsta,

respectiv: 6-8 ani, 9-11 ani , 12-14 ani §i doua grupe de fete :

7-10 ani

§i

11-14 ani. S-au clasat pe podium urmatorii:

Baieti

6-8

ani:

1. Pal Vladut, 2. Florea Adrian , 3.

AI

Zimbak

AiHami

9-11 ani:

1.

Mirica Ionut,

2. Acsinte

Alexandru,

3.

Cr

is

toloveanu

Alexandru

12-14 ani

:

1. Capuzu

Cristian

2. Olaru

Bogdan

3. Racaru Sebastian

Fete:

7-10 an i

:

1. Pantilie Roxana 2. Dragna Claudia

3.Draghici Andreea

1-14

ani:

1. Rucaru Veronica, 2 . Tentu Izabela, 3. Torok

Alexandra

Aceasta competitie s-a dorit a

fi un

bun plilej de a ega

noi prietenii, un prilej de a arata parintilor nivelul de pregatire

a

copiilor lor de asemenea un

mod

de a ~ i demonstra

nivelul propriilor u n o ~ t i n t e acumulate in timpul

antrenamentelor.

Dupa competitie s-au d e s r a ~ u r in ambele zile

seminarii de pregatire unde s-au predat bazele stilului nostru ,

cautand sa

perfeqionam

toate tehnicile predate pana atun

ci.

Aceasta competitie s-a bucurat de

un

public numero

s.

festivalul ~ e

arte martiale ~ r s o v ~ ~

Adrian Dejanu

In perioada 13-17 XII 1999, a avut Joe in ora§ul de Ia

poalele Tampei, un festival de arte martiale care a urmarit in

principal sa demonstreze publicului larg adevarata fata a artelor

martiale, excluzand latura lor comerciala (exploatata de obicei

in filme) .

La acest important eveniment ~ i a u dat concursul cluburi

§i asociatii precum A.S. Long Tien

r a ~ o v

(organizatoarea

festivalului) A.R . Ashihara Karate, A .R. Kyokushin Karate, etc.

Debutul acestui eveniment a avut loc

Ia

"Sala Activa"

printr-un stagiu deschis publicului, stagiu

Ia

care

~ i a u dat

intalnire peste 100 de practicanti din diferite arte martial

e.

S-au

demonstrat in acea zi tehnici de Ashihara Karate aikido au

fost predate in a c e l a ~ i timp curs uri in aceste 2 stiluri. Tehnici le

de Ashihara Karate au fost predate de catre subsemnatul, iar

tehnicile de aikido de catre sensei Nelu Miricii (trebuie sa

precizez aici ca ambele demonstratii au avut o

mare

priza la

publicul asistent).

In a doua zi a festivalului, a avut loc Ia sale de festivitati a

Liceului Hidromecanica o expozitie de fotografii, echipamente

ciiqi din domeniul artelor

martiale. Echipamentele

Budo

Best au fost

prezentate

de

subsemnatul (reprezentantul

pentru Transilvania

a

firmei).

De

asemenea stilul qwankido a fost

reprezentat de domnul Gabriel

Dima, aikido-ul de domnul Nelu Mirid i, karate-ul (Kyokushin)

de domnul Sorin Ungureanu kendo-ul de domnul Sorin Zahan .

Pe 15 XII, deci in cea de-a treia zi , Ia Sala Tractorul, a

avut Joe stagiul cu expunerea "Qwankido".

In urmatoarea zi, Ia Sal a Activa, s-a e s r ~ u r t ultima parte

a stagiului in cares-au racut demonstratii de karate (Kyokus

hi

n)

qwankido.

Vineri, Ia orele 18, Ia Sala Sporturilor, a avut loc gala

demonstrativa a tuturor stilurilor: karate (Ashihara, Kyokushin,

Shotokan), kendo,

iaido,

qwankido, aikido, taekwondo

,

covodao.

Acest eveniment a fost mediatizat prin presa §i televiziune

~ i s a bucurat de un real succes.



M M t

it

RTE

MARTIALE

t

j j BUDO

KUNG FU

M G ZIN

Nr. 26

Vechi

tradilii

de lupta din

Romania

K

re

sportul elor

puterni i

Florian Frazzei

Pe data de 5-7 mai 2000, sub conducerea

Federatiei Romane Sportul Pentru Toti a

Direqiei pentru Tineret Sport a judetului

Constanta, s-a organizat Festivalul Sporturilor

Traditionale

o m a n e ~ t i

Marea Neagra .

Manifestatia nu a cuprins numai intreceri

sportive

ci

a imbinat armonios aceasta activitate cu

aspecte culturale, cantece dansuri ale etniilor care

convietuiesc p teritoriul Dobrogei.

S-

a'tl

prezentat dansuri t a t a r e ~ t i (ansamblul

Karadenisie), cantece

a r m e n e ~ t i

dansuri cantece

g r e c e ~ t i .

cantece l i p o v e n e ~ t i altele . S-a remarcat

prin vitalitatea exprimarii scenice grupul folcloric

Floricica de la munte din judetul Neamt.

Pe plaja de la Mamaia, din dreptul hotelului

Pare, s-au facut diferite demonstratii ale jocului de

oina, preluate dintr-o faza arhaica, de inceput.

Astfel, echipele din

Baia Mare

Hunedoara, au

prezentat un

jo

simplificat cu doar doi

coechipieri. Dupa bataia mingii, alergau atat eel

care a lovit-o cu bata cat camaradul sau din

partea opusa; la mijlocul terenului se intalneau

~ i ~ i

loveau bastoanele, bineinteles, daca adversarul nu

a r e u ~ i t inca sa prinda mingea.

Desigur ca punctul forte al acestei manifestari

populare au fost intrecerile de h i r e ~ .

S t r a m o ~ i i

tatarilor de astazi, stabilindu-se pe

aceste meleaguri de peste 800 de ani, au adus,

printre alte bogatii culturale pe cele sportive.

Istoricul acestui sport releva ca luptatori de mare

valoare faceau parte din armatele lui Gingis Han,

Timurlenk sau ale Hoardei de Aur.

Din pacate nu s-a tiparit

un

regulament de




Nr.

6

lupta mai precis, ceea ce conduce la interpretari de

arbitraj. Interventia juriului peste deciziile date de

arbitri a iscat multe conflicte dezaprobari din

partea publicului. 0 situatie discutabila se creaza

cand adversarul este trantit dar nu ajunge

cu

spatele

pe sol. Regulamentul prevede prinderea ambelor

maini de centura koion-koltiic). Situatia cand este

permisa eliberarea prizei de centura este k o ~ b e l

adica incenturarea mainilor prinzandu-se una de

alta. Din pacate regulamentul nu permite

desprinderea mainilor. Din aceasta cauza ambii

luptatori cad fara sa poata intinde bratul. Or aceasta

este o faza periculoasa. Dupa cum se ~ t i e in ju o

tocmai aceasta tehnica

r e ~ t e

de traumatisme. De

obicei se prefera gardajoasa. e ~ i pare pasiva, este

pozitia de tatonare. Se stipuleaza sa nu intre in

competitie sportivi de mare valoare, caracterul

acestui sport fiind de masa sa nu se introduca

procedee tehnice din alte sporturi de lupta (lupte

clasice, libere sau judo). T o t u ~ i am 1ntalnit unii

dintre combatanti care foloseau elemente de judo,

ca de pilda

uchi-mata, o-soto-gari,

altele.

Este de remarcat ca la inceputurile sale

k i . i r e ~ u l se d e s f a ~ u r a dupa un regulament arhaic.

Luptatorul ramanea in mijlocul arenei pana cand

era 1nvins de catre unul dintre participanti, care-i

lua locul.

nu este delimitat in spatiu, 1mpingerea

intentionata in afara suprafetei de concurs este

contraindicata.

0 mare hiba o constituie nelirnitarea in timp.

e

ajunge la situatii in care competitorii continua

lupta la

n e s f a r ~ i t .

Ar trebui introdus un paragraf de

regulament care sa interzica aceasta, eventual

eliminarea ambilor concurenti din lipsa de

RTE M RTI LE

combativitate. Este drept c aceste intreceri

aveau un caracter traditional erau

adevarate sarbatori c a m p e n e ~ t i care se

derulau zi de vara, pana-n seara... .

Concursul s-a d e s r a ~ u r a t in localitatea

Basarabi, pe un

t a p ~ a n

de iarba situat la

marginea unei mici paduri.

La buna organizare a acestei 1ntreceri a

contribuit domnul Ablez Aidan din partea

Uniunii Democratice a Tatarilor Turco

Musulmani din Romania.

Din partea Federatiei Sportul pentru

Toti, doamna secretar federal Suciu Aurelia a

ramas o inimoasa organizatoare.

Rezultatele tehnice sunt urmatoarele:

• categoria 18-22 ani: Nasurla Eldis a

luat un berbecut:

• categoria peste 22 de ani: batalul a fost

c a ~ t i g a t

de Asan Genler.

La final s-a incins o hora mare, ca

un

adevarat

sentiment

al

prieteniei dintre popoare. Se tineau

1nlantuiti tatari, armeni, greci, lipoveni multi alti i

bineinteles romani din diferite judete.

- -

- - - - - - - - - - - ~



tt t RTE M RTI LE

t i


Nr.

6

ampionatul

European de

Karate pentru

opii

0 delegatie de karate, din cadrul Federatiei

Romane de Arte Martiale FRAM), condusa de

sensei Aurel Patru - 5

dan

§i Aurel Giurgea - 3

dan in calitate de antrenor, a participat la

Campionatul European de Karate pentru Copii

SKKUN) in data de 01.04.2000 §i la Cupa

Internationala Vitus pentru seniori in data de 02.04

2000, in Germania.

Ca urmare a performantelor deosebite

obtinute de sportivii romani, delegatia FRAM a

obtinut locul I in clasamentul generalla

Campionatul European §i locul II la Cupa

lnternationala Vitus.

I

Campionatul European

de

Karate

pentru

Copii

Sportivii romani au obtinut urmatoarele

rezultate:

Individual

• Toth Cornel - loc I kata individual 8-11

ani);

• Niculae Cristian - loc I kata individual

kumite individual 12-14 ani);

• Todira§ Radu - loc II kata individual, loc III

kumite individual 12-14 ani);

• Burlacu Constantin - loc I kata individual,

loc III kumite individual 15-17 ani);

• Enache Marius loc II kata individual 15-

17 ani) .

Echipe

• Kata

echipe

locI 12-14 ani);

• Kata echipe locI 15-17 ani);

• Kumite echipe

locI

11-14 ani);

• Kumite echipe -

locI

15-17 ani).

II Cupa

Vitus

La aceasta cupa s-au

obtinut urmatoarele

rezultate:

• Fusaru Daniel - loc I

kata individual;

• Apetre Ciprian

locI

kata individual;

• Dinisoe Catalina - loc

I kumite individual loc

II

kata individual;

• Kata echipe seniori -

loc III.

0 parte din delegafia

FRAM:

de Ia stfinga spre dreapta),

sus

Fusaru D., Giurgea A., Piitru A.,

Apetre C., Pfrloc I. jos - Enache M Todiras R., Dinisoe C Niculae Cr. , Toth

C

Burlacu C

In total, delegatia

FRAM a obtinut

11

medalii

de aur, 3 de argint §i 3 de

bronz, lasand o buna

impresie §i facand o buna

propaganda karate-ului

roman esc.



BUDO

KUNG FU

MAGAZIN Nr. 6

RTE

M RTI LE

t m

• • •

Kyokushin

-

Mihai Mihailovici

Budo

Kai

Un

nou

eveniment

Kyokushin Budo

Kai

Conform traditiei Asociatiei de Kyokushin Budo

Kai Karate, anume aceea de a organiza eel putin 2

stagii de pregatire 2 concursuri pe an, in perioada

15-18 aprilie 2000 a avut loc Stagiul de primavara

de Kyokushin Budo Kai Cupa AKBK .

Participarea la stagiu a fost peste ~ t e p t a r i mai mult

de 100 de practicanti. In

mod

evident, invitatul de

onoare

a fast shihan Leonardo

Voinescu

6 d n

Kyokushin Budo Kai, promotorul acestui stil in

Romania.

Rezultatele Ia

Cupa AKBK :

. 85kg

1 Marius lmurluc

Seishin

Dojo

II Dinu Velicu Silvestru

Ill Adi Osiac Hermina

IV

Dan Bozan Silvestru

75kg

1 Constantin Stoian

Chimia

Gaie ti

II Bogdan Dragan

Silvestru

Ill Cristian

Lepadatu

Bugei

Dojo

IV

Andrei Epurescu Bugei Dojo

·65kg

I

Fanel

Panaite

Shin

Seishin

II

Paul

Pantofaru

Hermina

Ill Florin Lepadatu Bugei Dojo

IV Florin

Mana

Seishin

Dojo

Pregatirea pentru

competitie.

lncepand cu acest numar, AKBK intentioneaza

sa prezinte

0

serie de articole dedicate metodologiei

de' antrenament,

n special dedicate pregatirii pentru

competitiile full contact.

Pentru a obtine rezultate n concursuri nu sunt

suficiente talentul dorinta de a ca§tiga. Evident,

dorinta de a ca§tiga este o trasatudi de baza care ii

caracterizeaza pe marii campioni, insa aceasta trebuie

dublata de o pregatire conform unui program bine pu s

la punct.

Metodologia pregatirii luptatorului pentru

competitie este deosebit de importanta in special in



iit

i i

RTE M RTI LE

ift

J i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

competitiile

full

contact,

unde

efortul

fizic

este

considerabil. In principal sunt 3 aspecte ce trebuiesc

minutios urmarite:

·pregatirea fizica;

·pregatirea tehnica specifica competitiei;

·pregatirea psihologica.

Toate cele 3 sunt prezente pe toata perioada de

pregatire dar ponderea lor variaza pe masura ce se

apropie data concursului.

Pentru participarea lao competitie intemationala

de mare importanta, pregatirea trebuie inceputa cu

aproximativ un an inainte. Pentru competitii locale sunt

In

general suficiente 3-4 luni. Dupa ce a fost stabilit

nivelul competitiei obiectivul de atins, trebuie

planificat a ent programul de pregatire. Scopul acestui

program este de a va aduce in forma fizica psihica

maxima exact in perioada concursului. Lipsa unei

planificari poate sa

conduca la nesincronizarea

perioadei de forma sportiva cu perioada concursului.

regatirea

fizica

Aici a vern in vedere a at pregatirea fizica generala

cat cea specifidi. Termenul de pregatire fizica face

referire la forta, rezistenta §i elasticitate.

Calitatile fizice ce trebuiesc dezvoltate sunt: forta

musculadi, rezistenta musculara, flexibilitatea,

rezistenta la efort anaerob §i aerob. Aerob inseamna

"cu oxigen iar anaerob inseamna fara oxigen".

Exercitiile aerobice includ: alergarea, gimnastica

sustinuta, etc. - sunt

de

intensitate scazuta

§i

durata

crescuta.

Exercitiile

anaerobice includ: ridicarea

greutatilor, sprinturile, etc.

§i

sunt de intensitate mare

§i durata scurta. Specificul efortului in concursurile full

contact este atat aerob cat §i anaerob, insa cu o anumita

predominanta a efortului anaerob (durata unei reprize

neral.

este in general de 3 minute in car

luptatorul trebuie sa depuna efor

:

maxim). De aceea §i tehnicile de

respiratie pe durata luptei constituie ur

punct

cheie in obtinerea succesul .

com petitional.

In prima etapa a pregatirii pentr_

concurs saptamanile 1-4) antren

a-

mentul trebuie sa cantina 70%

o n d i t

fizica generala §i 30% antrenament t:

tehnicilor. Pregatirea fizica g e n e r

consta in: alergare, forta cu greutap

forta cu propria greutate a corpulu:

gimnastica pentru mobilitate_

articulatiilor. Sunt antrenate grupe

l:

musculare mari rezistenta

Ia

efort g -

Scopul acestei perioade este acela de a pun

bazele calitatilor fizice necesare executarii in mod '

mai eficient a tehnicilor. In general, sunt suficiente •

6 saptamani pentru a intra intr-o forma fizica gener<L

buna (depinde

§i

de programul de antrenament -

competitorului in perioada dintre competitii - daca

facut o pauza prelungita, evident ca revenirea la

forn:

de concurs va necesita o perioada mai lunga).

Etapa

a

doua saptamanile 5-8) consta

:

pregatirea fizica specifica, adica antrenarea ace

m u ~ c h i care sunt solicitati in competitie §i adaptar

lor tipului de efort specific.

in

aceasta perioada 5

din timpul de antrenament este destinat pregatirii fi

zi

specifice §i 50% tehnicilor. Se va aloca mai mult

tir

r

antrenamentului la sac, durificarilor musculare

sp

-

ring-ului cu contact dur.

In ultima perioada de pregatire

saptamanile

12)

accentul trebuie pus pe exersarea tehnicil o

Aceasta presupune sparring, lovituri la palmare §i '

sac. Concomitent se perfeqioneaza §i viteza de

reaq

:

§i

de executie. In timpul acestei perioade 30% din tim

trebuie dedicat mentinerii conditiei fizice 70% d.

timp dezvoltarii §i perfeqionarii tehnice.

In partea finala a perioadei de pregatire se pu

accentul

pe pregatirea psihologica §i stabilire

strategiilor de lupta. Se va evita sparring-ul cu conta

dur

§i se

vor face

exercitii

predominant pentr

pregatirea fizica specifica. Trebuie sa acordati o

rna

atentie accidentarilor. 0 accidentare aparuta mai al

in aceasta ultima perioada va poate compromite intr

efortul depus pana acum.

In numarul urmator:

pregatirea tehnica specifi

competi[iilor de Kyokushin Budo Kai



BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Nr

26

ARTE M RTI LE

lnterviu

in exclusivit t

e cu

oto anemur

a

Cristian Ozon

Tanemura Tsunehisa

Minamoto

no Shoto sok

maestrul celor

2

de tr ditii martiale

Mare1e maestru Shoto Tanemura s-a nascut 1a data de

28 august 194 7 in micu1 o r ~ Matsubushi, situat in prefectura

Saitama, Japonia. Prenume1e sau a fost Tsunehisa 1a inceput,

dar mai tarziu

1 a

schimbat cu Shoto , care in traducere

inseamna Legea Sabiei .

Tata1

sau, Sadatsune Tanemura, expert in kenjutsu - 5

d n Ono-Ha Itto Ryu, 6 d n in jukenjutsu (arta 1uptei cu

p u ~ c cu baioneta), maestru in

jujutsu

(Shizen Ryu) ninjutsu

(sistemu1 familiei Takeda) , a XVII-1ea soke pe 1inie familiala

ce trage radacini1e din imparatu1 Uda Seiwa mai tarziu

din faimoase1e fami1ii Sasaki Takeda, 1 a initiat pe fiul sau



RTEM RTI LE

:it

ifi

BUDO KUNG

FU M G ZIN

Nr. 26

Stampa reprezentand pe ShiroTakatsuna Sasaki

in artele martiale de la varsta de 9 ani.

Tanarul Tanemura

i ~ i

incepe astfel antrena

mentele cu tatal cu unchiul sau

Kakunosuke

Yamazaki, care era 8 dan Ono-Ha Itto Ryu, in fiecare

zi

studiind kenjutsu, jujutsu ninjutsu.

Antrenamentele erau foarte serioase deseori

aveau loc in aer liber, fara a fi incaltat, indiferent de

vreme. Partenerullui sensei Tanemura era

un

domn

de

32 de ani. De foarte multe ori era facut K.O.

trezit cu o galeata de apa rece aruncata

peel.

Odata

treaz, trebuia

s a - ~ i

continue imediat antrenamentul.

Spiritul lui sensei Tanemura a fost intotdeauna

de

n e i J i ~ c a t . De la varsta de 9 ani, de cand i - a i n c e p u t

antrenamentele, a avut multe accidente.

Odata, un profesor de kenjutsu

1 a

lovit cu

shinai-ul (sabia de bambus) in cap atat de putemic

neat

i - a

pierdut

u n o ~ t i n t a Delao

proiectare a avut

mai multe probleme cu respiratia. De la tehnici de

ninpo

jujutsu

ca:

saka otoshi - ~ i - a

rupt gatul,

onikud ki ~ i - a dislocat umarul, cu oyagoroshi i-a

fost rupt degetul mare cu zutsuki

i - a

fracturat nasul.

La

un

antrenament de bo jutsu a primit o lovitura la

fluierul piciorului, care s-a umflat instantaneu foarte

rau. Durerea intensa facea mersul foarte dificil, dar

in drum spre casa spunea ca

nu

are nimic. Cu o

yari

(sulita) a fost taiat la o mana. Indiferent cat de ranit

era, daca putea sa mearga, facea antrenamentul.

In ciuda atator rani, niciodata nu a fost ingrijorat

fiind invatat ca adversarul nu va arata mila pentru

rani intr-o lupta reala ca este o mare

r e ~ e a l a

sa fii

descurajat de cateva oase rupte.

La varsta de 15 ani, sensei Tanemura incepe sa

studieze Shindo Muso Ryu Kenpo cu. renumitul

maestru Seishiro Saito. Acum realizeaza importanta

artelor martiale pentru viata sa. Tot in

a c e l a ~ i

timp

incepe sa practice Asayama Ichiden Ryu Taijutsu,

Takagi Yosliin Ryu Jujutsu, Gikan Ryu Koppojutsu

precum alte cateva

~ c o l i

vechi (koryu).

Antrenamentele erau atat de intense neat a

primit Menkyo Kaiden in Shinden Fudo Ryu

Kukishin Ryu la numai 20 de ani, in prezent sensei

Tanemura fiind dupa 44 de ani de practica, Menkyo

Kaiden soke in urmatoarele

~ c o l i :

1.

Amatsu Tatara Budo Shintoism - al 58-lea

mare maestru (soke);

2.

Shinden Tatara Ryu Taijutsu- al55-lea soke;

3.

Shinden Kito Ryu Bojutsu -

al

55-lea soke;

4. Hontai Yoshin Takagi Ryu Jujutsu - al

18

lea soke;

5. Hontai Kukishin Ryu Bojutsu- al18-lea soke;

6.

Tenshin Hyoho Kukamishin

Ryu

al 18-lea

soke;

Marele maestru Sato Kinbei

practicand arte marfiale c h i n e z e ~ t i '



BUDO

KUNG FU

MAGAZIN Nr. 6

Sake Toshitsugu Takamatsu demonstriind o

tehnicii

de shime-waza

pe elevul

sii u

Shoto Tanemura

7. Gikan Ryu Ninpo Koppojutsu- al14-lea soke;

8.

Gyokko Ryu Ninpo Kosshi

Jutsu- al

28-lea

soke;

9. Asayama Ichiden Ryu Taijutsu - al 18-lea

soke;

10. Bokuden Ryu Jujutsu- al 16-lea soke;

11. Pakka - arte martiale c h i n e z e ~ t i - al 5-lea

mare maestru;

12.

Tenshin Koryu Kenpo - al 10-lea maestru

(shike);

13. Shinden

Fudo Ryu

Taijutsu - al 27-lea

maestru;

14. Kukishinden Ryu Happo Biken Jutsu -

al

22-lea maestru ;

15. Togakure Ryu Ninpo- a 35-lea maestru;

16.

Koto Ryu Ninpo Koppo Jutsu -

al

20-lea

maestru;

17. Kijin Chosui Ryu Daken

Taijutsu-

al41-

lea maestru;

18

. Itten Ryushin Chukai Ryu Jujutsu- al3-lea

maestru;

19.

Araki Shin Ryu

Jujutsu- al18-lea

maestru;

20. Hakko Ryu Jujutsu -

al

3-lea maestru;

21.

Yagyu

Shingan

Ryu

Heiho - Menkyo

Shih an.

In

timpul

universiHitii, sensei

Tanemura

c u n o a ~ t e pe Sato Kinbei sensei incepe sa practice

diverse koryu cu acesta. Cu toate ca sensei Sato preda

arte maqiale la un public foarte numeros, putini ~ t i a u

ca a fost elevullui soke Toshitsugu Takamatsu.

In iarna lui 1989, sensei Sato 1 a numit soke pe

sensei Tanemura in Takagi Y oshin Ryu, Bokuden

Ryu, Gikan Ryu, Kukishin Ryu, Pakka, etc.

In afara antrenamentelor din dojo sensei

RTE M RTI LE

Tanemura se antrena oricand avea timp pentru

a ~ i

perfeqiona tehnica. Toti profesorii sai erau de moda

veche , fiind foarte stricti cu dezvaluirea secretelor

ascunse de kata. Orice i ~ c r e o aratau doar de cateva

ori, lasand apoi elevul sa descopere singur cum

trebuie sa1unctioneze acea waza (tehnica) intr-o lupta

reala.

Pentru a stapani tehnicile, sensei Tanemura le

repeta de mii de ori, facand ca aceasta sa devina parte

naturaUi din fiinta sa. Orice loc, padure, campuri de

orez, malul raurilor, folosea ca pe propriul dojo.

ajutandu-se de obiectele naturale, copaci, stanci.

pentru dezvolta loviturile cu bratele picioarele.

adesea lovind un copac sau stanca pana cand

sangerau mainile picioarele.

Mai tarziu, profesorul de ninpo

al

lui sensei

Tanemura, Takamatsu Toshitsugu sensei i-a spus

ca

daca mainile sunt calusate, adversarul poate da

seama ce

~ c o a l a

de arte martiale practica ca un

adevarat practicant de arte martiale trebuie sa treaca

neobservat prin multime. Chiar modul in care sta

sau merge un budoka, poate dezvalui multe despre

felul in care se antreneaza . Intr-o lupta, cu cat

adversarul va mai putin despre punctele forte

cele slabe, cu atat ~ n s de a supravietui este mai

mare.

Noaptea sensei

Tanemura

practica yari

rokushaku-bo, lovind cu varful catre centrullunii sau

frunze

purtate de vant pen tru

a ~ i

imbunatati

acuratetea.

Sensei Tanemura practiciind antrenamentul de fortificare

a miiinilor prin lovirea unei stiinci



ARTE

M RTI LE

:lit

if

BUDO KUNG FUMAGAZIN Nr 26

Sensei Tanemura

a

Academia de Polifie din Milwaukee SUA)

Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki

in momentul in care vroiau sa-l m u ~ t e pana cand

renuntau pur simplu.

Sensei Tanemura a absolvit Facultatea de Drept

din cadrul Universitatii Hosei, dar, in loc sa devina

jurist,

~ i - a

dorit

o

cariera

care sa-i

permita

sa

foloseasca c u n o ~ t i n t e l e de ninpo jujutsu pe strazi,

pentru a-i proteja ajuta pe oameni. Cand sensei

Tanemura tocmai decidea ce sa faca cu viata sa, a

fost implicat intr-un accident teribil.

Un

camion a intrat in plin in m a ~ i n a

sa anile (bucati de geam infipte

in fata, de exemplu), aratau atat de

grav, in cat cineva, din g r e ~ e a l a a

spus ca este mort. In spital, gan

dindu-se ca scurta sa viata se va

termina in curand, a cerut ajutorul

Cerului a promis ca va schimba

gandurile egoiste

ca

d o r e ~ t e s a - ~ i

dedice restul vietii p ~ n t r u a i proteja

pe oameni pentru a-i invata sa se

apere.

Sake Shoto Tanemura a un sragiu fn Belgia,

fmpreunii cu sensei Guy Aerts

Astfel, ~ i a prezentat demisia a i e ~ i t din politie cu

gradul de locotenent. Imediat ce a i e ~ i t din politie, a

fondat la data de 28 noiembrie 1984 Genbukan World

Ninpo Bugei Federation, pornind la drum cu o

mana de elevi (printre care sensei Guy Aerts).

Acum, instructorii sai predau la mii de oameni,

sensei Tanemura fiind invitat in fiecare an pentru

seminarii in toata lumea.

Sensei Shoto Tanemura este

pre§edintele Genbukan World

Ninpo Bugei Federation, director

executiv

al

Kokusai

Jujutsu

Renmei, p r e ~ e d i n t e l e executiv

al

Japan Jujutsu Federation direc

tor pe regiunea Saitama al Japan

Chinese Martial Art Federation.

in continuarea acestui portret

facut marelui maestru Shoto

Tanemura va voi prezenta un

interviu acordat In

exclusivitate revistei noastre

pe care i l-am solicitat

In

data

de

7

aprilie anul curent.

La varsta de 22 de ani intra in

Tokyo Metropolitan Police Depart

ment. La inceput a fost agent de

circulatie, mai apoi detectiv, munca

sa ca ofiter de politie permitandu-i

sa utilizeze sa testeze ceea ce

Tiiniirul maestru

Tanemura Tsunehisa Shoto

Cristian Ozon: Sensei, ce ne

puteti spune despre traditia martiala a familiei

Tanemura?

l'nvatase in dojo, avand multe ocazii s a - ~ i foloseasca

abili tatile nedand

g r e ~

niciodata.

Observandu-i talentul, superiorii sai i-au permis

lui sensei Tanemura sa predea ninpo

§i

jujutsu la un

dojo special de arte martiale pentru politi§ti.

Mai tarziu

va

deveni oficial profesor la

Academia de Politie.

Dupa

15

ani de munca in cadrul politiei, sensei

Tanemura a considerat

ca

telul sau in viata este de a

pastra integritatea adevaratelor arte martiale de a

le transmite nu numai in Japonia, ci in intreaga lume.

Shoto Tanemura: Familia Tanemura se trage din

familia Takeda (Shingen Takeda este faimos pentru

Takeda Ryu Gunryaku) familia Sasaki (Shiro

Takatsuna Sasaki fiind foarte cunoscut pentru

Yoshitsune Ryu Gunryaku Heiho) . Ambele familii sunt

pe linie imperiala.

C O : Copiii dumneavoastra practidi artele

martiale?

S T : Toti cei trei copii ai mei practica artele

martiale. Fiul meu, Kotara Tanemura are 2 1 de ani



BUDO KUNG

FU

MAGAZIN

Nr.

6

Antrenament e kuji kiri al elevilor lui soke

akamatsu

in imagine, al doilea din stanga este sensei Tanemura)

este 4

dan

renshi.

C.O.:

Cand ati avut prima intalnire cu practicanti

de arte martiale nejaponezi?

S.T.: Am

inceput sa cunosc practicanti occidentali

de arte martiale la 19 ani cand am §i inceput sa predau,

fiind la acea vreme 4 dan §i Menkyo.

C.O.: Cum era vazut ninpo in trecut

§i

cum este in

zi lele noastre?

S.T.: In toata lumea exista o mare confuzie

privitoare la ninpo

§i

inca nu este bine vazut in lumea

artelor martiale. Noi, cei din Genbukan, vom sustine

adevarata cale a ninpo-ului intotdeauna.

C.O.: Sensei, multi oameni considera ca artele

martiale practicate de catre ninja erau total diferite de

cele practicate de samurai. Puteti clarifica aceasta

problema?

S.T.: Pentru adevaratii samurai, ninjutsu

reprezenta partea secreta, ultimul nivel

§i

mari samurai

ca Miyamoto Musashi, Yagyu Jubei, etc. erau mae§tri

in ninjutsu.

C.O.:

Ce ne puteti spune despre legatura dintre

Bumon

§i

Shumon?

S.T.:

Bumon se refera la artele martiale, iar

Shumon

Ia

spirit, filosofie . Un practicant complet de

ninpo sau alte arte martiale trebuie sa invete

§i

sa

stapaneasca Bumon (poarta martiala)

§i

Shumon (poarta

spirituala).

C.O.: ~ t i u ca ati fost atacat de nenumarate ori,

luand parte la confruntari reale. Ne puteti relata cateva

lntamplari din viata de zi

cu

zi?

S.T.:

Cand aveam vreo 20 de ani, faceam

curatenie in gradina Academiei de Politie din Tokyo,

cand deodata, din spatele unor

t u f i ~ u r i ,

un cadet (care

era

un

practicant experimentat de arte martiale) ~ i - a

scos sabia a strigat: Hei,

Tanemura

, se spune ca e§ti

maestru ninja. Sa vedem de ce e ~ t i in stare , apoi m a

atacat cu sabia cu

sakki

(intentie de a ucide). In

RTE M RTI LE

momentul atacului am sarit intr-o parte §i l-am a§teptat

fara frica sa rna atace din nou. Daca m-ar fi atacat inca o

data, atunci - a ~

fi

lovit foarte serios , dar din fer icire,

vazand cam -am ferit de prima taietura, a renuntat; dupa

aceasta intamplare a devenit unul dintre cei mai buni

colegi. Dupa ce a absolvit facultatea, s-a retras din

politie la

n ~ m a i

doi ani. Cred ca nu era facut sa fie

ofiter de politie.

C.O.: Extraordinar, dar aceasta este o alta

poveste; eu auzisem o istorioara cu un elev a

dumneavoastra ..

S.T.: Da, mi s-a intamplat demult cu un coleg de

la politie,

un

kendoka pe nume Y.M. Mergeam l n ~ t t

deodata a sarit in spatele meu incercand sa rna

stranguleze. L-am simtit cand tocmai initiase atacul,

l-am proiectat in fata multimii care a ramas incremenita.

Alta data faceam antrenament de kendo in dojo-ul

politiei nu a putut sa rna atinga deloc, iar dupa keiko

m-a atacat din nou pe la spate cu sabia de antrenament

(shinai). Am scapat.

Dupa aceasta intamplare m a rugat sa-l accept ca

elev, dar am spus: Nu, multumesc . M-a rugat de

foarte multe ori, dar i-am spus ca

d e ~ i

este foarte

talentat, interiorullui nu este bun nu are nici respect,

nici loialitate. Daca vrei sa inveti de Ia mine, iti dau

un

ragaz de §ase luni, timp in care voi

fi

cu ochii pe tine.

Daca

r e u § e ~ t i

sa-ti schimbi atitudinea, poate te voi

accepta ca elev.

Astfel, o jumatate de an mi-a facut diverse

servicii. Imi aducea apa, prosoape, etc. F.oarte multe

lucruri a facut pentru mine. Dar nu ceea ce facea pentru

mine era extrem de important,

ci

adevaratul respect §i

increderea pe care incepuse sa le aiba pentru mine.

Dupa

~ a s e

luni,

sufletullui

se schimbase l-am

acceptat ca elev .

C.O.:

Sensei, ne puteti spune cateva intamplari

din activitatea dumneavoastra de la Tokyo Metropolitan

Police Department?

S.T.: Imi pare rau, dar nu pot dezvalui inca pentru

Sato Kinbei Shoto Tanemura

doi mari m a e ~ t r i , un arc peste timp pentru continuarea

tradi[iei mar[iale



Ml M

l t 1

RTE M RTI LE

publicullarg ntampHiri din vremea cand eram ofiter de

politie.

• C.O.: Ce parere aveti despre artele martiale

sportive, competitionale?

S.T.: Artele maqiale competitionale sunt sporturi

pentru

c

au un sistem de punctare reguli.

Adevaratele arte martiale traditionale sunt diferite ~ ~ t

tu asta foarte bine. Cel care te ataca cu adevarat nu

tine cont de reguli, iar o lupta reala este pe viata pe

moarte .

C.O.: Ce ~ t t despre

artele martiale din Romania.

Care a fost prima legatura cu

aces tea?

_ S.T.: Prima legatura cu

artele maqiale din Romania

s-a realizat prin intermediul

Karyu Dojo, care a fost primul

dojo de Genbukan KJJR din

Romania.

C.O.: Cum va petreceti

timpulliber?

S.T.: Nu prea am timp

liber. In fiecare zi rna antrenez,

p r ~ d a u

fac munca de birou.

Tot ceea ce fac este parte din

antrenamentul meu sunt

foarte fericit.

C.O.: Exista un actor preferat

al

dumneavoastra

sau un film care v-a impresionat?

S.T.: Filmul care a avut un impact foarte mare

asupra mea a fost filmul japonez "Shinobi No Mono"

cu

actorul Raizo Ichikawa, care a studiat special (de la

Takamatsu sensei) cateva tehnici de ninpo, pentru acest

film.

Soke Shoto ·Tanemura fmpreunii cu superstarul filmelor

de ac iune Sho Kosugi

C.O.: Care este mancarea dumneavoastra

preferata? Mancati numai mancare japoneza sau

preferati bucataria occidentala?

S.T.: Pot sa mananc orice fel de mancare, din

orice tara, datorita faptului

c

nu sunt vegetarian. Imi

place sa fiu o persoana normala, un om

o b i ~ n u i t

C.O.: Sensei, va multumesc foarte mult pentru

amabilitatea dumneavoastra de a ne acorda ace.st

interviu

In

premiera pentru artele maqiale din Romania.

S.T.: Si eu ti multumesc pentru buna idee de a

solicita acest interviu pentru cititorii romani..



BUDO KUNG FU MAGAZIN Nt 26

RTE M RTI LE

Stagiu nternational de

BUJINK N NINPO

KOPPO

JUTSU

&. Cristian Laiber

La inceputullunii aprilie a avut loc la Cercul

C

Tissier din Paris un stagiu international de Bujinkan

Ninpo Budo axat pe koppo jutsu, tehnicile specifice

luptatorilor ninja de ruperi dizlocari ale articulatiilor.

Stagiul a fost condus de shihan Arnaud Cousergue,

Bujinkan shihan, Chuden Menkyo recent intors dupa o

noua perioada de antrenamente intense cu soke in

Japonia.

Tema acestui an stabilita de soke Hatsumi este

chiar koppo jutsu specific ~ o l i l o r Koto Ryu, Gikan

Ryu Gyokushin Ryu. Anual , Bujinkan Budo se

studiaza detaliat pe anumite

teme alese de Hatsumi

sensei pentru

eli

dat fiind

domeniul atat de vast, arta

nu poate

fi

parcursa macar

(

ca

sa

nu

mai spunem,

inteleasa cu adevarat)

intr-un timp mai scurt.

Shihan Cousergue a

explicat modul de

antrenament traditional in

Japonia: se pleaca de

lao

tehnica de baza (kihon),

apoi soke explica

interpretarile transmise de

Takamatsu pe marginea

vechilor texte (makimono),

este vorba de acea

invatatura orala (kuden)

transmisa de la maestru la

discipol, fara de care textul

in sine sau forma tehnica

nu sunt de nici un folos . ..

aplicatiile sunt pur

mecanice ... tehnica trebuie

traita aceasta face din

tr-un kobudo (arta martiala

veche) ceva aplicabil

viabil oricand, dincolo de bariere temporale ... De multe

ori soke aduce la antrenament vechi densho -uri ale

~ o l i l o r pe care le-a studiat cu Takamatsu

al

diror

conduditor a devenit in prezent, pentru a explica

subtilitatile chiar capcanele pe care vechile texte de

arte martiale le includ. Soke insista mereu pe faptul d i

tehnica este doar un mijloc

eli

nu trebuie sa

ne

lasam

p r i n ~ i de numeroasele posibilitati combinatii, punand

pe un plan secund eficienta tehnica spirituala. Pe cei

care cauta cu infocare eficienta tehnica soke ii pune sa

"se joace" cu tehnica ... Motivul este

li

ei cauta at

at

de

infocati de disperati neat nu au cum sa vada ceva ce

este chiar langa ei ... Eficienta este mereu ce

va

sim

pl

u

banal, "tehnicile secrete" sunt doar rezultatul mul

to

r



RTEM RTI LE

I

t

m BUDO KUNG

FU

MAGAZIN Nr 26

ani de antrenament progresiv, ghidat de un maestru de

calitate. A gasi aceasta naturalete banala este de multe

ori foarte greu, renuntarea

Ia

tipare este foarte dificila ...

pentru ca tiparele sunt i n c o n ~ t i e n t e sau mai bine zis

s u c o n ~ t i e n t e

...

Stagiul s-a

d e s f a ~ u r a t

pe 3 parti, ninpo koppo

taijutsu, ninpo kobujutsu apoi in final tehnici de

relaxare, masaj meditatie specifice unei alte ~ c o l i mai

putin cunoscute in general, Amatsu Tatara Ryu, de care

am mai avut ocazia sa amintesc in articolul publicat in

numarul trecut

a

revistei Arte Martiale. Tehnicile de

koppo jutsu sunt extraordinar de puternice, chiar daca

seamana cu karate-ul diferenta este foarte mare.

Loviturile sunt scurte §i seci, cele mai multe fara sa fie

bazate pe reculul pumnului (hikite). Se aplica astfel de

lovituri doar dupa o anumita pozitionare a corpului

astfel ca sa se atinga puncte vitale, din unghiuri

"moarte"

eil

pun

Ia

adapost pe practicant de eventuale

riposte spontane neprevazute ale adversarului. Koppo

jutsu este o arta straveche considerata chiar sacra de

unele ~ c o l i de ninjutsu ce inca mai exista in Japonia

asupra carora vom reveni pe viitor. Arta koppo jutsu nu

consta doar in tehnici de lovire, dupa cum s-ar putea

intelege in mod eronat.

..

Arta ninpo koppo jutsu acorda

o mare importanta posturilor care genereaza aceasta

forta extraordinara de lovire, de asemenea, deplasarile

sunt

n ~ e l a t o a r e

permit o dezechilibrare a

adversarului, paradoxa fara.atingerea acestuia ... Faptul

ca se aplica lovituri puternice este deja ceva secundar,

comparativ cu faptul ca adversarul este deja invins

psihologic ... ar mai fi important de subliniat ca

loviturile puternice nu au nimic in comun cu forta

fizica . Hatsumi sensei spune ca fundamental este sa

ajungi sa love§ti spiritul adversarului ca acesta este

adevaratul sens a koppo jutsu.

Partea de arme - kobujutsu, a fost foarte

interesanta, s-au abordat tehnici de arme scurte destul

de putin cunoscute, foarte multe aplicatii cu shaken

shuriken de la distanta medie §i mica. S-au explicat atat

tehnici mortale, cat tehnici specifice ninja de luare de

prizonieri fara a-i ucide.

Stagiul s-a bucurat de participarea unor shidoshi

britanici, elevi ai lui shihan Chris Roworth, Menkyo

Kaiden in Amatsu Tatara Ryu §i astfel in final au fost

explicate tehnici de nivel Shoden (primul nivel

al

~ c o l i i

ale acestei

§Coli,

tehnici de respiratie pentru diverse

scopuri, atat martiale cat terapeutice, precum o

serie de tehnici de masaj pentru recuperare (kappo)

dupa puternicele

§Ocuri

primite

Ia

prima parte de koppo

jutsu. S-a facut o scurta introducere in ninpo meiso,

tehnicile de meditatie de inspiratie shinto-budista din

aceasta §Coala .

In final s-a

d e s f ~ u r t

o scurta ceremonie de

acordare a unor diplome japoneze, semnate de Hatsumi

sensei, ocazie cu care am primit §i eu certificatul de

yondan Bujinkan (4 dan in urma testului sustinut anul

trecut cu shidoshi Dominique Thibault, in Romania.

Se poate spune ca a fost un stagiu extrem de r e u ~ i t

mai ales de complet, pentru ca s-au studiat atat



BUDO

KUNG FU

MAGAZIN Nr.

6

tehnici de "cum sa ucizi" dar complementarel

de

"cum sa dai viat3.'', pentru ca artele martiale sun t un tot

unitar, global.

Am avut ocazia sa li solicit lui shihan Cousergue

un

interviu In exclusivitate pentru revista noastra care va

fi

probabil publicat lntr-un numar

vi

itor.

o u t a ~ i de ultima ora de Ia

UJINDEN HON U DOJO .

• Denumirea Honbu Dojo al Bujinkan, condus de

soke Hatsum i de

Ia

Noda, s-a schimbat pu tin, In

Bujinden Dojo: soke a motivat aceasta prin misiunea pe

care a primit-o

In

timp

In mi

c

ul

sau dojo pentru ca a fost

surprins de cati oameni au venit de-a lungul timpului sa

studieze acolo, sa se dedice cu s

in

ceritate lnvataturilor

Bujin kan Ninpo transmise de Takamatsu sensei. Soke

transmite mai departe aceste lnvataturi sacre (shinden)

de aici noul nume - Bujinden . Organizatia

mondiala pastreaza mai departe numele de Bujinkan.

• La i t u l l u i 1999 ( 22 noiembrie) lui soke

Hatsumi i s-a facut deosebita on oare de a i se acorda o

noua distinqie imperiala

S

hakai Bunka Kouroushou ".

Acest premiu deosebit este acordat anual de "Japan

Cultural Promoting Association " este instituit de

familia imperiala. El a fost acordat ca o noua

t e r e a meritelor Bujinkan-ului In promovarea

adevaratei culturi traditionale japoneze pe calea budo.

Bujinkan Ninpo Budo a fost recunoscuta de lmparatul

Japoniei ca ~ c o a l a unica purtatoare a vechilor traditii ale

ninja (koryu ninpo) . Sa nu uitam ca Hatsumi sensei a

fost recunoscut cu mai mult timp lnainte ca "tezaur

national In

viat3.'' (lnalt titlu specific de noblete nipon).

Hatsumi sensei a declarat cu aceasta ocazie ca meritul

este

al

tuturor membrilor Bujinkan care au muncit cu

pasiune pentru a face aceste lucruri posibile." Trebuie

sa fim cu totii mandrii de arta noastra, o meritam . " a

mai spus soke.

RTE M RTI LE

ingea

de

er

Adrian Dejanu

Mingea de fier - cunoscuta ca una din cele 3 comori

din Baoding (China) este un produs traditional, foarte

popular In tara de origine, dar In strainatate .

Inceputul

producerii

sale

se situeaza

In timpul

dinastiei Ming

(1368 -1644)

a fost realizata

me

ticulos

de

mae§tri Baoding

de

-a lung ul veacurilor.

La origine, a fost o minge solida §i a poi s-a hotarat

ca aceasta sa fie goala. intr-o pereche de mingi , una sun a

inalt §i una jos. E un obiect valoros pentru cei in virsta;

l§i construiesc puterea fizica lndeparteaza bolile cu

ajutorul bilelor. Potrivit traditiei chineze§ti a teoriei

medicale a lui Jingluo (care se refera Ia canalele principale

§i

colateral

e-

considera te a

fi

o retea de pasaje prin care

circula energia vitala §i de-a lungul dirora s-<m distribuit

punctele In acupunctura) cele 10 degete sunt legate cu

inima, cu nervul cervical §i cu organele vitale ale corpului,

inclu

za

nd: ini

ma

, ficatul,

splina

, plamani i, rinichii,

stomacul §i intestinele, etc. Prin mi§car

ea

bilelor de fier

cu

deg

etele, acestea

pot

stimula dife rite puncte de

acupunctura de pe mana, realizand deblocarea circulatiei

energiei vitale

§i

a sangelui in organism. Poate duce Ia

deblocarea

ca

nalelor Uingluo) iar prin ele, energia vi tala

§i sangeJe Sa funqion

eze J n

armonie, mU§Chii Sa fie vio i

oasele puternice, mint

ea

iute, se revigoreaza circulatia

sangelui §i se pot preveni §i vindeca diferite boli cronice.

Da

ca faci exercitii zilnice timp de luni sau ani, iti poti

mentine creierul sanatos, cu o inteligenta inalta

§i

o buna

memorie

,

indepartand oboseala,

grijile

§i

prelungind

viata. Mingile de fier se folosesc astfel: se a§eaza in

pereche (2) In

palma

§i se indoaie §i lntind cele 5 degete

pe

rand pentru a face bilele sa se rotesca

§i

sa se lntoarca

fie In sensu acelor

de

ceas, fie invers. In felul acesta,

toata lncheietura mainii este mereu in mi§care - iar astfel

mu§chii

antebratului se contracta §i se

relaxea

za

armonios. La lnceput poti seleqiona mingi

de

fier de

marime mica, iar cand te-ai perfeqionat, poti alege bile

tot mai mari. Poti exersa cu ambele maini alternativ .

Bilele

de

metal se pastreaza la loc uscat

§i

curat

§i

se va evita o lovire violenta .

Daca

se pastreaza pentru

mai mult timp, inveliti-le cu ceara sau grasime pentru

pastrare §i sigilati-le. ·



'

RTE M RTI LE

J t iJ

BUDO

KUNG FU MAGAZIN

Nr 26

prof antr Mihai Ionescu Leonard

A§a cum probabil ati observat

. . . ~ c a a s ~ ~

~ ~ ; r ~ = e ~ ~ ~ ~ ~ t = ~ ~ r i s t e i

com petitional Korokai, pomind de Ia

elementele de regulament §i incheind,

chiar in numarul trecut, cu 0

retrospectiva a competitiilor ce s-au

desfa§urat anul trecut.

· Cu toate acestea, se pare ca unii

. · colegi de-ai no§tri nu au inteles

. tocmai exact ce este §i ce obiective i§i

propune Korokai-ul. In numele

) Consiliului de Conducere al Korokai,

voi incerca sa prezint §i sa detaliez

acele puncte din demersul nostru care

se pare ca nu au fost foarte clar

intelese:

Ce este Korokai?

Korokai este o asociatie

sportiva de arte martiale care i§i

desfa§oara activitatea conform legilor

in vigoare, avand hotarare

judecatoreasca §i avizul Ministerului

Tineretului §i Sportului.

Trebuie precizat faptul ca este o

asociatie independenta, nefiind

afiliata

Ia nici una din cele cinci

federatii de arte martiale existente in

acest moment Ia noi in tara.

De

ce? Au existat doua motive

determinante pentru care conducerea

Korokai a hotarat ca asociatia sa

ramana independenta:

• nu promovam un stil anume,

cum ar

fi

de exemplu qwankido,

karate, etc.

• ne-am dorit sa nu facem parte

din acele structuri care se framanta §i

sunt angrenate intr-o lupta nevazuta

pentru conducerea unei federatii sau

a alteia

§i

a§a mai departe

..

Ce reprezinta denumirea

Korokai?

o vine

de Ia kobudo,

insa trebuie

precizat ca

prin kobudo

noi nu ne

referim doar

Ia artele

martiale

originare din

Okinawa, ci

Ia arte

martiale in

general,

indiferent de

tara de

origine.

Totu§i a fast

aleasa

denumirea

japoneza

intrucat este mai sonora, avand §i semnificatia de arte

martiale vechi , un concept promovat de asociatia

noastra. Un alt motiv a fast acela ca foarte multa lume

asociaza denumirea de kobudo cu practicile de lupta cu

armele traditionale

cares-au

dezvoltat in Okinawa,

insula aflata pe rand atat sub dominatie chineza cat §i

japoneza, lucru care a permis jonqiunea celor doua

culturi, inclusiv a stilurilor de arte martiale.

Ro este silaba care desemneaza tara noastra,

Romania.

ai reprezinta denumireajaponeza pentru

asociatie.

Ce obiective propune Korokai?

In cadrul Korokai sunt promovate doua direqi i

competitionalemajore:

• amatorismul, care vizeaza o masa larga de

practicanti, care doresc participarea Ia activitatile

(competitiile, stagiile, demonstratiile) organizate de

Korokai;

• profesionismul, care se adreseaza doar celor cu

aptitudini deosebite, varfuri lor , celor ce doresc sa-§i

faca o profesie din practicarea artelor martiale cu

caracter sportiv, promovarea sportivilor romani pe

arenele intemationale, in cadrul competitiilor de

renume.

Care este ideologia proprie a acestei as0ciatii?




Nr.

6

Imi voi permite ca la aceasta lntrebare sa va

raspund cu un citat din viitoarea me carte ce va apare

In

cadrul Coleqiei Budo: "Korokai, concept lluptei

integrale".

In

artele martiale ce au §i caracter sportiv, lupta

este imitata de anumite reguli al caror rol este de a

proteja combatantii care sunt direqionati sa lupte

lntr-un mod sportiv, qiunile tehnice nefiind finalizate

c in cazul unei lupte de tip militar de exemplu,

In

care

victoria este reprezentata de eliminarea totala sau

partiala a inamicului.

Cele doua sisteme, militar §i sportiv, au fost create

in urma unei comenzi sociale moderne, pe baza artelor

martiale traditional e.

Multitudinea stilurilor existente

In

artele martiale

este rezultanta

exprimarii

variatelor tipuri de

personali tati In

concordanta cu

diferite conditii

geo-psiho-sociale §i

chiar politice In

care fiinta umana a

trebuit sa se

dezvolte.

Elaborarea

RTE M RTI LE

unitatile de lnvatamant §i chiar

In

structurile mili tare;

c. crearea unui departament pentru sportivii §i

antrenorii profesioni§ti

In

domeniul artelor martiale ;

d. chiar §i pe plan mondial se manifesta din ce

In

ce mai mult aceasta noua tendinta a competitiei care sa

cuprinda numita "lupta integrala".

A§adar, plecand de la aceste premise, am creat

sistemul competitional denumit Korokai. De§i Ia nivel

mondial exista mai multe variante, eel mai mediatizat

fiind UFC, dezvoltat

In

SUA, sau Free Fight, care a

ajuns §i

Ia

noi

In

tara, putem afirma ca sistemul Korokai

ofera mult mai mult decat organizarea unor competitii

In

care au acces sportivi ce au sau nu o anumita valoare,

obiectivele Korokai fiind mult mai ample decat acelea

ale unei afaceri profitabile.

Astfel,

conceptul de arte

martiale este

structurat pe mai

multe probe, adaptate

pentru toate varstele

promovand conceptul

de "lupta integrala".

sistemelor

competitionale a

fost consecinta In

egala masura atat a

evolutiei societatii,

dar §i a necesitatii

popularizarii unei

Una din principala caracteristicii a meciurilor fn sistem Korokai este

spectaculozitatea

Acest concept se

refera la posibilitatea

practicantului de arte

martiale de a nu fi

strans in limitele

stilului pe care

il

practica, deoarece

pregatirea pentru

viata trebuie sa fie

multilaterala,

situatiile neobi§nuite

astfel de activitati de maxima importanta In domeniul

bio-psiho-social, c r e ~ t e r e performantei psihice §i

fizice, a disciplinei interioare prin cea mai veche §i mai

complexa activitate: lupta.

Sistemul competitional Korokai are rolul de a

interveni

In

dubla relatie sportiv-public. De fapt,

Korokai reprezinta scena neutra pe care se pot lntalni

toate stilurile din artele martiale, lntr-o singura

competitie, caci lupta este unica, doar metodele de

abordare pot fi diferite. Crearea acestui sistem

competitional s-a realizat plecandu-se de la urmatoarele

premise:

a. campionii erau liderii diferitelor sisteme pe care

le practicau, izolati ca lntr-un turn de filde§, fiind, mai

mult sau mai putin, corelati cu realitatea cotidiana a

eficientei pure a luptei reale;

b.

concretizarea conceptului de arte martiale prin

crearea sistemului Korokai, care presupune unitate prin

diversitate, rezultand astfel o activitate cu maxima

eficienta

In

domeniul educationa

l

putand fi introdusa

In

aparand In orice moment.

Nivelul de rezolvare a acestor probleme depinde

atat de multilateralitatea educatiei, dar §ide capacitatea

individului de a adapta la cerintele practice cuno§tintele

acumulate. Acesta este rolul principal

al

Korokai,

fiindca eel ce se integreaza acestui sistem se instruie§te

atat In lupta cu mainile goale cat §i

In

cea cu nne

traditionale, studiind §i anumite concepte filosofice pe

care Korokai este fundamentat.

A§adar, Korokai nu este un stil ci

un

sistem

competitional, chiar §i un sistem de evaluare, care

masoara

CUnO§tintele

generale, creand

un

fel de numitor

comun pentru toate stilurile de arte martiale.

Esenta Korokai este unitate prin diversitat

e

de

aceea competitiile sunt foarte spectaculoase, sportivii

provenind din diferite stiluri.

In speranta ca micile nelamuriri au

fast

clarificate,

lnchei cu speranta ca, daca mai exista unele nelamuriri,

aceste vor fi risipite la aparitia manualului

nunt t-

Korokai



ARTE MARTIALE

Jl t

if BUDO KUNG FU

MAGAZIN Nr.

6

noua ~ c o a l a

de

arte m a r ~ i a l e

t r a d i ~ i o n a l e in

Romania

Ryogen

Ryu

Heiho

ugei

8

{§ Cristian Ozon

I Ryogen yu

Ryogen Ryu este o

~ c o a l a

de arte maqiale fondata de

soke Hayashi Sansei 1914-

1995), maestru de bujutsu

kendo-kenjutsu, iaido-iaijutsu,

yarijutsu, suijutsu,

naginatajutsu, jujutsu, s.a.)

profesorullui soke Ono

Takashi.

Sensei Ono a fost elevul

lui Ryuso fondatorul ~ c o l i i

Hayashi

in

tinerete ca ceilalti

elevi mai vechi ai lui soke

Hayashi a fost interesat numai

de kendo-kenjutsu, singurul

elev llui soke Hayashi care a

invatat iaido-iaijutsu fiind un

alt elev vechi pe nume Ueda.

In 1995, soke Hayashi

moare fara sa numeasca un

Subsemnatul, in 1995, impreunii

u

unul din elevii lui soke Hayashi,

Tsujita Hiroyuki sensei

Demonstra[ie

de

Ryogen Ryu Iaikenpo fn Fran[a

soke Ono Takas hi subsemnatul)

succesor, deci nelasfmd nici un densho document)

al

~ c o l i i , totul devenind astfel numai kuden traditie

orala).

Elevii vechi apropiati ai lui soke Hayashi,

sensei Ono, Tsujita, Ueda, au primit cate o

scrisoare de la soke Hayashi in care scria ca atunci

cand va muri, sa se intalneasca sa stea de vorba,

a c e ~ t i a fiind o perioada despartiti, fiecare urman

d u - ~ i propria cale.

In timpul reuniunii au discutat printre altele

problema succesiunii ~ c o l i i . Atunci, fiecare 1-a

numit pe celalalt soke in acest fel nu au ajuns la

nici o concluzie, luand decizia ca

~ c o a l a

lui soke

Hayashi s a - ~ i inchida portile, lucru neacceptat de

sensei Ono, care in cele din urma, dupa lungi

discutii cu subsemnatul a acceptat ca

~ c o a l a

Ryogen

Ryu sa nu moara, devenind Ryogen Ryu Heiho

Bugei, sensei Ono scriind pentru Ryogen Ryu

Heiho Bugei un densho de Ryogen Ryu Iaikenpo §i

doua caligrafii.

II

Takashi

Ono

Sensei Takashi Ono s-a nascut la 30

decembrie 1957. In cepe sa practice artele martiale

de la

0

varsta foarte frageda, fapt ce i-;;t adus 7 dan



BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr. 6

Takashi Ono Cristian Ozon Saiki Takaharu

titlul de Kyoshi in kendo la numai 30 de ani,

fiind eel mai tanar posesor al gradului 7 dan

Kyoshi, din Japonia la acea vreme.

Sensei Takas hi Ono a terminat faimoasa

Universitate Waseda ca profesor de sport cu

specializarea kendo. In timpul facultatii a studiat pe

langa Ryogen Ryu cu soke Hayashi

~ c o a l a

de

kenjutsu Ono-Ha Itto Ryu cu penultimul soke

al

~ c o l i i tatal actualului soke.

Soke Ono a fost, de asemenea, elevul

maestrului Yasuhiko Okada, fiul celebrului mare

maestru de arte martiale caligrafie (shodo),

fondatorul dojo-ului Shodokan, Okada Morihiro

(1893-1984) 8 dan Hanshi in trei discipline: kendo,

iaido jodo, unul dintre cei mai apropiati discipoli

ai

celui de-al 16-lea soke Muso Shinden Ryu,

Nakayama Hakudo

1869-1958 -

vezi nr. 12

Arte Martiale - articolul Hayashizaki Muso Ryu

Batto Jutsu.

RTE M RTI LE

Ill Ryogen yu Heiho

Bugei

Ryogen Ryu inseamna intelegerea prin

practica martiala a tuturor principiilor artelor

martial

e

Sensei Ono imi spunea ca Ryo era tradus de

soke Hayashi prin

corect

iar Gen, folosind

intelesul unui alt kanji

gen }

prin

origine.

In viziunea lui soke Hayashi importanta este

originea artelor martiale intr-o epoca in care totul

este in schimbare.

Ryogen Ryu

d o r e ~ t e

sa reliefeze esenta artelor

martiale

Ryogen Ryu Heiho Bugei reprezinta pasarea

Phoenix a

~ c o l i i

Ryogen Ryu a fost creaHi pe

fundamentul ~ c o l i i lui soke Hayashi, fiind o

continuare a acesteia ·pe linie directa prin soke Ono

Takashi.

Ryogen Ryu Heiho Bugei se

n u m ~ t

astfel

pentru a se demarca de alte tendinte care au existat

in Japonia in trecut cand Ryogen Ryu era cunoscut

ca fiind Ryogen Ryu Kendo.

Noul concept Ryogen Ryu Heiho Bugei

imbina vechea traditie razboinica prin aportullui

soke Ono cu elemente noi propuse de subsemnatul.

Ryogen Ryu Heiho Bugei are

un

alt sistem

-



RTE M RTI LE

,

t if


Nr.

6

Sensei Ono executand o tehnici'i articuladi

de organizare, diferit de forma originaHi. Gradele

sunt atribuite in sistemul modern japonez - kyu

dan;

pentru

kyu

in ordine desGrescatoare

6-1

kyu,

pentru

dan

in ordine cresditoare 1-5

dan

(nivel

maxim), intre

kyu dan

existand gradul

shodan

ho,

sau aspirant la centura neagra

(shodan),

dar

in sistemul traditional japonez prin folosirea

menkyo-urilor

pentru fiecare nivel in parte:

Shoden,

Chuden, Okuden, Kaiden.

Ryogen Ryu Heiho Bugei este compusa din

doua parti:

omote ura.

Partea de

omote

este format din urmatoarele

discipline:

Disciplina principala:

• Iai Kenpo- metoda de lupta cu sabia

japoneza care imbina elemente de iaido-iaijutsu

kendo-kenjutsu:

Discipline anexe:

• Joho - disciplina care cuprinde tehnici de:

jodo-jojutsu (baston mijlociu) tanjojutsu (baston

scurt);

• Karate Ju

Kempo-

forma de lupta tara arme.

In ura intra o alta disciplina anexa:

• Shinobi Bujutsu.

....

.A.

{

,

>0

~

..:.

_ >.

, -...

/.1-

'

'

->·

/.;

_,t,

1

-

a:.

•A

-- :

li

P i ~

it :

:'1:

ill

'' -

•

.;,

i:R

;t

,,,._

t

1:

~

g

7J

7.J

JJ

l:

11

JJ

}

?1

...+.-

A .

~ · I

.\

f.

l

A r-

't

t

i'&

.....

.,_

'j

~

-iJ.

Densho-ul

de

Ryogen Ryu lai Kenpo, caligrafiat

de

sensei Ono

IV

Budo

un

In continuare va voi prezenta unul din

kuden

urile lui sensei Ono, invatamintele de arte martiale

scrise de Kiichi Hogan.

INVATAHINTE

r;:

E

ART£ ARJlAlE

twu1

un

om a.r

ven;,

rl lnto.mpin.

Dc.tcO: pl.:ac5. , stl p eee

.

Zece

,

ctd;cO..

ci rl t.i c u cinci.

Zece

J

ad; ca.

do;

cu.

cpt

Ze.c.e

,

ad rut

W l ~

w

TlOUll.

tfJ.t

•tiP.

) _ ~ :

,C;?_

Qt >"•fr·

f

1

·I ·'

• '· r '

·''J:

l t l

ell .

f"lt:re

o rapt locw i

;;;

d ; n : c ~ i i ';

i

rrt

nisip

nu

iflcape lli.m iC.

V t · c ~ r $1

m o r ~ i S(.lnt dipe

Vremj

aw:a,ptit .$i

o.cceptd

schun

bO.ri.

Attmci C5.hd ln.l.dmp;no.1i

lucrurile

nu ~ o v O : i rj'

- ..__ ----

-·

--

-

------

-

......

-·

--

-

... __

-

........

-

...

- ...

...

-

........

.

-

...__

-

---

Budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan caligrafiat

In

limba romanii de sake Takashi Ono

c e l a ~ i

budo kun aparJinand

lui

Kiichi Hogan

caligrafiat

In

limba japoneza

de

sake Takashi Ono



{


Nr.

6

ARTE

M RTI LE

Nihon

no

kurasu

Sc:r,

ierea

.

Jap,oneza

Mihai Dimofti Adrian Dejanu

Yom incepe acest curs cu o

leqie

introductiva

In

care va

fi

descris sistemul

japonez de

scriere.

Pe

parcursul leqiei vor

fi

prezentate semnele de

baza care vor trebui invatate pana la

leqia

urmatoare pentru a p_utea continua cu studiul

deoarece incepand cu

leqia

urmatoare toate

exercitiile, exemplele textele de studiat vor fi

scrise folosind doar acest sistem de scriere.

1

Un sistem de

scriere mixt

Limba japoneza este scrisa folosindu-se o

combinatie de

kanji

(caractere

h i n e z e ~ t i

sau

ideograme) doua seturi de silabe fonetice numite

kan

a,

cunoscute sub numele de hiragana

katakana. In afara de cateva exceptii cum ar

fi

cartile de copii (scrise in hiragana), alfabetul

Braille japonez (bazat pe hiragana) sau telegramele

(traditional scrise in katakana) aceste componente

ale scrierii japoneze sunt rareori folosite indepen

dent in text.

Kanji, hiragana katakana nu sunt deci

sisteme separate

de

scriere ci doar trei parti diferite

dar complementare folosite in conjunctie cu

sistemul de scriere japonez. Folosirea lor poate

fi

definita pe larg dupa cum urmeaza:

1) Kanji. Folosit pentru elemente ce au un

inteles de sine statator (sau continut) cum ar fi

substantivele, radacinile verbelor adjectivele.

2) Katakana (sau kana angular) folosit

similar cu utilizarea caracterelor italice

ghilimelelor in scrierea romaneasca anume:

pentru neologisme, pentru anumiti termeni

~ t i i n t i f i i tehnici (cum ar

fi

nume de specii),

pentru scoaterea in evidenta anumitor cuvinte sau

fraze in cadrul unui text.

3) Hiragana Kana cursiva) folosita pentru

elemente functionale ce exprima relatii gramaticale

(particule , conjunqii, etc.) terminatii

inflexional

e.

Deci , kanji katakana pot fi grupate ca

exprimand unitati cu continut (de multe ori sunt

comparate cu caramizile), iar hiragana este folosiUi

pentru a tine unitatile impreuna (caramizile) in

propozitie, ca un liant (mortar) .

Kono kaisha no chokoreeto ha taihen oishii desu.

r.J

U.

.J : •

=z

--- kl ::.

,

k :¥:: n;;

L ' • --;

Cioco

lata

acestei

lirm

este

toarte

gustoasa

Aici, substantivul

kaisha

firma

radacina

adjectivului oishii gustos sunt scrise in kanji.

Cuvantul strain chokoreeto ciocolata este scris In

katakana iar elementele gramaticale cum ar

fi:

determinantul kono acesta , adverbul taihen

foarte , particula ha verbul desu a fi sunt

scrise in hiragana.

In aceasta prima

leqie

vor

fi

expuse cele

doua seturi de silabare vor

fi

date indicatiile

necesare in legatura cu citirea lor pentru ca

incepand cu

leqiile

urmatoare, dupa cum am

amintit mai sus, toate exercitiile vor implica scriere

cu caractere japoneze.

In tabelele cu silabe anexate veti observa ca

sunt dispuse pe coloane marcate cu consoane

linii marcate cu vocale. Fiecare semn se cite§te In

ordinea urmatoare: consoana

+

vocala.

Exemplu: /]) =K (coloana) +A (linia)

= KA

Semnele cu citiri Speciale sunt marcate cu

e n u ~ i u

sunt urmatoarele:



RTE M RTI LE

JEt iJ BUDO KUNG

FU

MAGAZIN Nr. 26

l =SHI

B

=CHI

~

=TSU

k=FU

Conventia fonetica folosita pentru a traduce

citirile semnelor japoneze in

Romaji

(caractere

I

a ine) este urmatoarea:

SH

=

S

TS = T

CHI= CI

JI = DGI

GI

=

GHI

GE = GHE

U

=

A (de fapt mai corect este sa se

formeze buzele pentru

A

sa se scoata sunetul U,

astfel rezultatul va

fi

o combinatie intre

A U)

Toate aceste semne sunete speciale sunt

comune atat pentru

hiragana

cat pentru

katakana

Tabelele anexate pot

fi

folosite drept

dictionar de caractere. La fiecare numar

al

revistei

va

fi

anexat pe langa cursul propriu-zis din cadrul

publicatiei o pagina de

c e l ~ i

format care va

contine caracterele folosite in lectie. Aceste foi,

este recomandabil, a

fi

tinute toate impreuna (de

exemplu intr-un caiet mecanic) putand fi folosite

ca dictionar de caractere -

desu

are o multitudine

de sensuri poate

fi

folosit intr-o multitudine de

feluri - se scrie totdeauna in hiragana. Aici -

a

fi,.

HIRAGANA

K G S

~

t r ~

iJ

I

~

u 'J

~ _ , ~ ~ ~ ~ ~ - ~ ~

E

o j : ) ~ _

I

u

E

K G S Z

KAT AKANA

D N

y

-..

l j

--

.......

J_

R

w

(}

,

;b

t

fi

;t

~ ~

R

w

-....-

7

.fJ

'7

:- Y

v

t

9

-T



BUDO -KUNG FU

MAGAZIN

Nr. 26

ARTE MARTIALE

Cinematograful artelor m a r ~ i a l e

·. ·

·:.

· ·.

·

g·: ~ ~ . ~ _ 0 ; ~ v n · · ~

.. .

- / . :

·n

, · ·:.: ..

··

: -I ,,

:

-- L ; --

l:- :

· ~ ; ; :

>

. .

. - , ·:if:;_. · · .-

> '

Gaby

Oancea

Sarno Hung este probabil unul dintre cei mai

iubiti apreciati actori regizori, mai ales

de

cei

ce inddigesc filmele

de aqiune

filme al

diror

ubiect includ

d e s f a ~ u r a r e a

de

lupte utilizand

elemente de arte martiale.

Sarno s-a nascut in anul

1950,

in Hong Kong

~ i s a

pregatit sub indrumarea maestrului Yu Jim

uen , avandu-1 coleg

pe

la fel

de

celebrul Jackie

Chan.

Sarno Hang (in mandarina

Hong Jinbao,

in

antoneza

Hung Kam-bo ,

a aparut in filme pana

in

nii

'70

sub numele

de Zhu Yanlong.

Pe langa un foarte bun regizor actor, este

ecunoscut ca un mare coregraf al scenelor

de

un simt deosebit al detaliilor,

dar

o

nventivitate extraordinara.

In cinema a debutat la frageda varsta de

11

ani

filmul

Education

of

Love.

In tinerete a urmat cursurile Operei Peking,

semenea lui Yuen Biao Jackie Chan, acolo

o prietenie ce dureaza

de

o viata.

In anul

1971,

putem vedea inclinatia sa

de

lupta,

se

numea

The Fast

De asemenea, in

1973,

apare alaturi

de

Bruce

Enter The Dragon.

Continuand

de

atunci sa lucreze

lao

de

filme, fie in calitate

de

actor,

de

sau de coregraf, Sarno Hung a dovedit ca

de

americana (in general o casta ce

ccepta cu greu actorii asiatici ca

pe

i ~ t e

parteneri

gali).

Nu cu foarte mult timp in

urma

incheiatul

erial Specialistul a confirmat spectatorilor

omani, daca mai era nevoie, ca Sarno Hung mai

are foarte multe

de

spus in domeniul filmului

de

aqiune.

lata in continuare o filmografie a peliculelor

de care Sarno

~ i a

legat numele:

Swno Hung fn 1975,

filmul Hand of Death

I. Filrne In care Sarno a fost actor

(seleqie):

A Touch of Zen (

I970

), Enter The Dragon (I973),

Hand ofDeath (1975), Enter The Fat Dragon

(1978), Incredible Kung

Fu

Master (1979), Project

A (1983 ), First Mission 1 985 ), Dragons Forever

(1988), China s

Last

Eunuch (1988) , Spooky, Eight

Taels of

Gold (I989), Shanghai, Shanghai (1990),

Skiny Tiger

and

Fatty Dragon (

I990

), Slicker VS

Killer (199I ), Ghost Punting (1992), The Moon

Warriors (1992), Blade ofFury (1993), The Kung

Fu Master (I993 ), Don t Give a Damn (I995 ),

Somebody

Up

There Likes Me (1996).

II. Filrne regizate de Sarno

Hung

(seleqie):

The Iron Fisted Monk (I977), Warriors Two

(

I978

),

My

Lucky Stars (

I985

),

Eastern Condors

(I987), Ghost Punting ( I992), The Moon Warriors

(1992), Blade

Of

Fury (1993), Don t Give A Damn

( I995).

II. Coregraf al scenelor de lupta

(seleqie

:

Hap-Ki-Do (1972), When Taekwondo Strikes

(1973), The Manchu Boxer (1974), The Dragon

Tamers (1975), Game OfDeath 1978- coautor),

Dirty Tiger,

Grazy

Frog ( I978), Drunken Master

1978-

coautor), The Kung Fu Cult Master (1993 ),

Dongcheng Xiju (1993), Ashes

OfTime

(1994).

Hand of Death 1975)

Titlul filmului in mandarina este

Shaolin Men

(in

cantoneza

Siu

Lam

Moon),

traducerea literara fiind

Scoala Shaolin.

Studioul care a realizat acest film este

Golden

Harvest

producator fiind renumitul Raymond Chow.

Durata filmului este

de

98

de

minute.

lata cativa din actorii care au jucat in

Hand of

Death

alaturi

de

Sarno Hung: Dorian Tan, James Tien

Chun, Jackie Chan,

Chu

Ching, Yang Wei, Kao

Chiang, Chin Chi-chu, John Woo, Cheng Feng-chen

Yuen Biao.

Subiectul filmului:

Un grup

de

luptatori din Shaolin sunt alungati

din templu incearca

s a ~ i

recucereasca onoarea. ·



RTEM RTI LE

t if

BUDO KUNG FU

M G ZIN Nr. 26

Kyokushin

Claudiu Sgandar

ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE

K R TE

I.K.0.1)

Denumirea de Organizatia IntemationaHi de

Karate I.K.O.) Kyokushin Kkaikan sunt

sinonime, deoarece amfmdoua organizatiile au

l

"

Karate

a c e l a ~ i

scop, acela de a populariza Kyokushin

Karate-Do.

Fondatorul IKO Kyokushin Kaikan

al

Kyokushin Karate-Do a fost £osai Masutatsu

Oyama 1923 - 1994).

Dupa trista disparitie din aprilie 1994 a

fondatorului I.K.O., Sosai Masutatsu Oyama,

succesorullui, Kancho Shokei Matsui - 8 Dan, a

fost contestat de o parte din branch chief, mai ales

in Japonia.

e ~ i Sosai 1-a desemnat personal pentru a

conduce I.K.O., a duce mai departe numele de

Kyokushin, nu toti conducatorii de ramuri

au

agreat

aceasta decizie drept urmare a aparut sub a c e e a ~ i

denumire de I.K.O. numita generic I.K.0.2 , dupa

ordinea aparitiei) o a doua organizatie, condusa de

shihan Yukio Nishida. Dupa o perioada de timp a

aparut o a treia organizatie denumita tot I.K.O.

I.K.0 .3). Astazi, toate cele trei organizatii

I.K.0.1, I.K.0.2, I.K .0 .

3

folosesc a c e l e a ~ i semne

ale

~ c o l i i

de Kyokushin Karate organizeaza stagii

de pregatire, examene de grad, concursuri

campionate nationale intemationale, ducand mai

departe spiritul Kyokushin.

P r e ~ e d i n t e l e I.K.O.l p r e ~ e d i n t e l e

Kyokushin Kaikan sunt una

a c e e a ~ i

persoana, iar

in prezent, succesorul desemnat de Sosai este

Kancho Shokei Matsui.

Kancho Matsui s-a nascut in anul 1963

~ i a

inceput faimoasa cariera in karate la varsta de 13

ani. Foarte repede ~ i a construit o r e p ~ t a t i e de

luptator cu exceptionale calitati abilitati,

cu

un



BUDO -

KUNG

FUMAGAZIN Nr. 6

.stil personal

de lupta

extrem de

tehnic. El a

luat

tehnicile de

baza

invatate in

dojo

printr-un

antrenament

intens le-a

adaptat

aducandu-le

lao forma

de executie

specifica.

astazi,

practicantii

din intreaga

lume incearca sa ajunga in antrenamentele proprii la

esenta stilului de lupta allui Kancho.

Rezultatele exceptionale obtinute in cariera de

luptator, in special pe parcursul celor trei ani

consecutivi (1985,1986,1987) 1 au racut pe Sosai

Oyama sa-l numeasca un campion adevarat .

Astfel, in 1985, la varsta de 22 de ani, a c a ~ t i g a t

al

12-lea Campionat Open al Japoniei,

in 1986 a

c a ~ t i g a t

al 13-lea

Campionat Open

al

J aponiei, iar in

1987 a c a ~ t i g a t

al

4-lea Campionat

Mondial de Karate Open.

In

plus,

in 1986 a trecut Testul eel or 100 de

kumite (Hyakunin kumite),

obtinand eel mai mare numar de

victorii prin knock-down.

Prin aceste rezultate, Shokei

Matsui s-a impus ca eel mai bun

produs

al

~ c o l i i de Kyokushin

Karate prin desemnarea lui de

catre Sosai Oyama ca succesor,

conduce in prezent cea mai mare

organizatie de Karate din lume.

Cartierul general (Honbu)

al

I K 0 1 este situat in Tokyo,

J aponia la urmatoarea adresa:

2-38-1, Nishi-Ikebukuro,

Toshima-ku, Tokyo 171-0021,

Japan;

Tel: 813-5579-7733

Fax: 813-5579-9600

. .

RTE M RTI LE

- ,

1

E-mail: [email protected],

iar pentru informatii suplimentare puteti vizita

Website-ul: http://www.kyokushin.eo .jp/

Scopul propus al

I K 0 1

este dublu, anume

de a participa la formarea unor caractere putemice,

la dezvoltarea fizica mentala a membrilor

societatii prin practicarea caii Kyokushin Karate

de a contribui la pacea mondiala prin promovarea

relatiilor de prietenie dintre tari.

De aceea, in Kyokushin Karate-Do nu exista

prejudecati nu se practica nici un fel de

discriminari etnice, rasiale, politice, religioase,

sexuale sau de varsta se

r e c u n o a ~ t e

faptul

l

toti oamenii au

a c e l e a ~ i drepturi.

Spiritul Kyokushin imprimat

de Sosai Masutatsu Oyama este

urmatorul: Pastreaza Ji capul

plecat (sa fii intotdeauna modest) ,

privirea ridicata (sa fii ambitios),

rezervat

n

vorbire

f o l o s e ~ t e cu

precadere limbajul mintii), inima

deschisa

(trateaza pe oricine cu

respect fii intotdeauna politicos).

Organizatia lnternationaHi de

Karate are in Japonia:

• Ramuri: 67;

•

Dojo-uri: 363;

• Grupe speciale: 43;

Total membri: 500.000 iar

in toata lumea:

·

Tari

12o;

•

Ramuri: 114;

Total membri: 12.000.000.



RTE M RTI LE

t if BUDO

-KUNG FU

MAGAZIN Nr. 26

udo Internet

Cs_

Cristian

Laiber

m pliicerea sa continui pentru moment excelenta

rubrica initiata de dl. Bogdan ~ o v r am sa tree

in revista cateva site-uri de pe Internet, foarte bine

realizate, dedicate artelor martiale.

ALMA A Little about Martial Arts)

http://www.spheral.com/alma/

Este unul dintre cele mai interesante mai complexe site

uri des pre arte martiale traditionale realizat in franceza engleza.

Site-ul a fost initiat de Fabien Sena, un francez stabilit in Japonia

pasionat de arte martiale

c h i n e z e ~ t i

Site-ul a debutat ca o

imensa arhiva de text imagine legata de artele martiale din

Shaolin, dar acum aceasta baza de date s-a imbogatit cu diferite

kata de karate, forme vietnameze de arte interne precum

numeroase articole istorice tehnice despre artele martiale

traditionale. In prezent site-ul con tine peste 130 de forme (tao,

kata, quyen) chiar aplicapi frumos prezentate ca animatii (GIF

uri animate); are colaboratori in intreaga lume. 0 parte din site

a devenit accesi bila acum doar membrilor, pe baza unui

abonament lunar.

Adaugam numeroaselor premii cu care acest site a fost

dis tins, sincerele noastre felicitari echipei conduse de Fabien

Sena.

r ~

tllu

IWAMA RYU

AIKIDO

T

AKEMUSU AIKI- Iwama Ryu

Aikido

http ://www multimania.com/iraf/

Acesta este considerat de multi ca stilul autentic practicat

de 0 Sensei Ueshiba pastrat inca

Ia

Dojo-ul din lwama de

catre maestrul Saito sub denumirea utilizata chiar de Ueshiba :

Takemusu Aiki. Site-ul prezinta in detaliu particulariilitile acestei

~ c o l i de aikido precum link-uri catre alte site-uri similare ce

cuprind serii tehnice de Aikido, Aikijo Aikiken.

TUKONG MOOSOL -

sistemul

trupelor

speciale

coreene

http://www.tukong.com

La adresa aceasta se pot gasi date despre un sistem de

lupta destinat fortelor speciale sud coreeene, numit Tukong

Moosul. Sistemul a fost creat in anii "70, de 6 experti coreeni in

taekyon, hapkido, kuksool, hoshinsool, tangsoo soobak care

au pus

Ia

punct un sistem complet de lupta adaptat unitatilor

speciale de lupta ale armatei coreene. Sistemul a inceput de putin

timp sa fie partial dezvaluit civililor; mai multe puteti afla

vizitand acest site inedit.

ALL OKINAWA

SHORIN

RYU KARATE &

KOBUDO FEDERATION

http://www kenshin-kan.com/

La aceasta adresa se afla site-ul oficial

a

federatiei

AOSKKF condusa de Maestrul Fusei Kise - 10 d n Shorin

Ryu,

u r m ~

al liniei traditionale okinawaiene initiata de

Matsumura. Forma de karate studiata este Kenshinkan Shorin

Ryu evident se studiaza forme traditionale de arme (Okinawa

Kobudo). Site-ul contine informatie bine structurata despre

tehnicile de baza din karate kobudo, adrese de dojo-uri precum

o programa tehnica detaliata. Grafica este variata de

Ia

aspecte

de Ia stagii demonstratii piina

Ia

clipuri multimedia de serii

tehnice.

m sa prezint acum

cii

teva site-uri tot de arte martiale,

realizate in limba romiina, ce cuprind numeroase articole

tehnice, istorice, noutati de ultima ora privind stagii nationale

internationale :

http://www geocities .com/takedaryu - pagina dedicata

artelor marpale Takeda Ryu(aikijutsu, iaido, jodo, jukenpo, etc.)

http://members.xoom.com/shinken- paginacentrului de

studii Tengukan Budo Kenkyukai

http://bujinkan.xrs.net - pagina oficiala a Bujinkan

Romania, dedicata traditiilor autentice ninpo/ninjutsu.

Ca noutate, am sa anunt prima lista de discutii de arte

martiale in limba romiina. Aceste liste de discutii sunt

un

alt

avantaj

a

Internet-ului, mai ales

a

celor ce

nu au

acces decat

la e-mail. Pe aceasta lista se discuta diverse subiecte legate de

arte marpale, antrenamente, tehnica, istoric, publicatii, stagii,

toate pastriind o eticheta specifica unei slili de arte martiale, unde

respectul este dincolo de spiritul polemic . Abonamente (gratuite)

se fac trimitand un mail din contul dumneavoastra de e-mail pe

adresa [email protected] cu subiectul Martia Ro

Propuneri §i sugestii despre aceasta rubrica puteti trimite

mai departe pe adresele: [email protected], [email protected] sau

[email protected]



BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr 26

ARTE M RTI LE

Pagini

de jurnal

II)

c818torie

I

cs _

Florian Frazzei

Casajaponeza

Patrundem in

casa

japoneza.

Primul pas ne introduce

intr-o camera nejaponeza, cu

scaune §i cu peretele exterior

din sticla, in cat

tot

interiorul

poate

i

vazut din afara, ca

intr-o vitrina.

Admiram cateva articole

de sport care

dovedesc o

practica in

cadrul amato-

rismului: patine, manu§i de

box, mingi, etc.

De acum incolo

in

fiecare incapere ne incadram

in atmosfera de locuire

a

japonezului. In primul rand

facem o baie.

Cada este sub nivelul

solului, iar conform obice

iului lor, prosopul care ni se

of

era este ud, deci nu uscat ca

la noi. Ne imbracam intr-un

kimono de casa denumit

yukata

Mancam intr-o camera

fara nici o mobila, astfel

cain

incaperile japoneze este foarte

mult spatiu liber.

Ni se aduce o mas a mica

inaltimea este

decca.

20-30

em) cu picioarele pliabile,

astfel in cat sa se poata strange

p

on1

Gazda japonezii



RTE

M RTI LE

Jit

if

BUDO KUNG

FU

MAGAZIN Nr.

6

OaspeJii romiini fmpreunii cu gazdele nipone

§i

depozita lipita de un perete. Japonezii nu folosesc

scaune, ramanand Ill pozitia pe genunchi. Imi

marturisise un gimnast de-al nostru ca, de§i era

antrenat, nu a putut rezista n aceasta pozitie mai

mult de 10 minvte. Noua ni s-au dat ni§te spatare

de sprijin, iar picioarele

nile

1ntindeam pe sub masa.

Toata camera era acoperita cu tatami

termen

intraductibil deoarece nu i se poate spune nici

rogojina

§i

nici saltea. Este o bucata de 1mpletituri

din paie de orez de dimensiunea aproximativa de

2xl

m

2

.

Daca 111ntrebi pe un japonez ce suprafata are

came

ra sa, el va indica o cifra care reprezinta

numarul de tatami §i nu este exprimata

n

metri

patrati.

Atat de mult s-a raspandit aceasta notiune neat

a aparut

§i

o aplicatie practica. Sa ne gandim ca la

noi pe bulevard, cand s-a construit metroul, s-a sapat

o groapa a§a de mare neat i s-a spus

n

glum a "Sant,

Elisee".

In schimb japonezii, cand au lucrat pentru

metroul din Tokyo au aldituit un fel de pod,

compus din placi defier de marimea unui tatami

legate 1ntre ele la colturi prin ni§te inele. Astfel, se

putea circula pe deasupra privind printre despicaturi

pe muncitorii care sapau dedesubt.

Ma pregatisem inca de acasa sa dorm pe jos,

1nsa la noi era curent ("trage pe sub u§i"). In Japonia

este placut de dormit pe tatami, peste care se a§eaza

o mica saltea, deci nu ca la noi pe pat.

Astfel, mi-am dat seama mai bine de ce n

competitiile de judo se folosesc aceste elemente de

origine japoneza. Bine1nteles ca astazi, pentru sport,

au fost in rod use tatami mai moderne (din material

plastic) care sunt

§i

lavabile.

0

problema ne-a creat-o perna- makura care

are n sectiune forma unei aripi de avion §i a§ezand

capul pe ea aluneca precum un sambure de pruna

strans 1ntre doua degete. Practic nu am putut dormi

cu capul pe perna

a§a

ca

mi

spuneam: "asta

ai

vrut,




itm

RTE

M RTI LE

asta

ai

avut . Ion Timu§ ne relata despre femeile

japoneze care i§i a§eaza capul pe un fel de

jug

din

lemn § dorm pe spate pentru a nu-§i strica coafura.

Apoi ele se intreaba mirate cum or fi dormind

europencele pe o perna din fulgi, intrucat li se

infunda capul §i §i indoaie gatul.

Casa japoneza se sprijina pe ni§te stalpi de

lemn din esenta tare, iar peretii sunt din materiale

U§Oare.

Remarcabil este faptul ca ei gliseaza (nu

exista clante)

§

se pot scoate complet, incat din

incaperi mai mici se formeaza una mai mare (sau

invers). Peretii exteriori sunt din mai multe placi,

principalul fiind unul

din

lemn care

sa

apere

impotriva ploii § vantului.

De obicei, peretele casei japoneze -

mado -

este

format

dintr-un schelet

de

lemn mici

dreptunghiuri) pe care

se

aplica

o

hartie

tip

pergament, translucid.

Din curiozitate am apasat cu degetul o astfel

de fereastra § hartia s-a rupt, dar japonezii m-au

asigurat ca nu este nici o paguba; au lipit-o imediat

cu un fel de pap.

,

urtea casei japoneze

Curtea este deosebit de interesanta. Pamantul,

la ei, este foarte scump. Pentru a mari suprafata

teritoriului, japonezii folosesc o draga care ridica

mal din ocean

§i 1

arunca pe tarm. Cu toate aces tea.

spatiul curtiijaponeze este bogat

§i

divers in forme.

in

primul rand trebuie sa reproduca elemente din

natura tarii, arbori §i animale (exista conifere pitice

§i

statuete reprezentand animale).

Drumul spre closet trece peste un podet (vezi

jato 1 sub care exista un mic lac in care inoata

pe§ti (un fel de crapi colorati, denumiti koi).

Closetul propriu-zis se aseamana cu eel turcesc

de la noi, dar are forma cifrei 8 . Pe pereti sunt

atarnate deodorante asemanatoare unor flori ca

forma § culoare. Acolo exista

§i

trei robinete

cu

apa, la diferite nivele: sus, jos

§i

la mijloc.

Nu

l ipsqte

in gradina nici ikebana

aranjamentul floral specific japonez, cu ramuri

indreptate in trei direqii: spre cer, spre pamant §

calea de mijloc, cea a omului , intr-un unghi de

45 °.

va urma)

Curtea casei japoneze

n

care am locuit



RTEM RTI LE

I

it if BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Nr .

26

Oferta Budo Best

NTI· A,GGRESSION FOR

CHiitJRE N AND WOMEN

ANTI

•

A64t)te SSION

FOR

Cf ILDIIEH

AND WOMEN

Caseta video:Autoaparare

pentru copii

femei

Autor: Gur ERTS

•

dan GENBUK N NtNPo-NtNJursu

1 USD

Unexceptional roman despre

Japonia medievaHi, al carui

tiraj s-a epuizat intr-o

singura saptamana.

Daca doriti un exemplar din

noul tiraj, grabiti-va

Doua volume - 1000 pagini

160.000 lei

C

asete KOROKAI

\'DitiiC.WSQ ~ ~ \ W t ' f " i M N I , ) ~

f a f l n l d d . ~ b l . . , . , . , . , . f i t J . M M :

Caseta tehnica Korokai

120 000 lei

DOMffRU GARLEANU

Leot// Jetttra.

' f

PREG TIRE

TLETIC A

SPORTIVILOR

'•

l : o < ~ G-}.sd o u IN i \ ~ ~

Primul stagiu de

Close Combat

organizat de Korokai

cu maestrul Guy Aerts

10 USD

Pregatirea

atletica

a

sportivilor

de

D. Garleanu

Un manual de pregatire

fizica absolut necesar

tuturor sportivilor care

doresc obtinerea

performantei

30 000 lei

C a r ~ i

care s gasesc in stoc

Kyokushin Kala

- Claudiu

Sgandar-

35 000 lei

Takeda Ryu

- Roland Maroteaux - 35 000 l i

Tehnici Secrete

voU -

Liviu Tilica - 20 000 lei

Tehnici Secrete

voUI - Liviu

Tilica-

28 000 lei

laido- Roland Maroteaux - 20 000 lei

Sanda- Sanshou

-

Mihai Ionescu Leonard - 35 000 lei

Xing Yi-

Liviu Tilica --25 000 lei

JuJutsu Antic Japonez

- Roland Maroteaux - 30 000 lei

Nanquan

-

Gabriela Libiu - 25 000 lei

Karate- Aspecte metodice ale antrenamentului pentru

competitia de kata - 30 000 lei

Manual Complet

de

Lupta

cu

Cu[itul

-

William Cassidy - 35 000

l i

Judo

-

De Ia

centura alba

Ia

centura

neagra

- Florian Frazzei -

30 000 lei

Manualul Uciga ului Profesionist-

Jefferson Harris - 25 000 lei




Nr.

6

RTE M RTI LE

Scrisoare de

multumire

Ciitre IJJudo IJJest

domnului Eaby

Oancea

Secfia -Ylibrom 9Lachiai a judetului 9Lunedoara,

din cadrul 3ederafiei :Romiine de -Ylibdo dore e

sii

vii

mulfumeascii

?i

pe aceastii

cale pentru

cadourile

minunate

pe care le-a# oferit elevilor no#ri in cadrul emisiunii

Surprize, Surprize

din 08 04 2000 de la W:J<..I.

'Vii rugiim sii primifi

din

par

iea noastrii a copiilor

uriirile

noastre

de bine,

siiniitate

?i

tot ce vii dorifi cu ocazia

sfintelor siirbiitori de 'Ya?te.

'Yentru a vii aduce aminte mereu

de bine

le Jiicut

unor

copii

?i

de Jericirea imensii

pe

care le-afi adus-o lor

instrudorilor lor, vii trimitem ciiteva Jotografii

de-al

e lor

echipati

cu

echipamentele '13udo 'Best.

'Vii mulfumim,

Secfia 9Lachiai,

:Jnstructori: -Ylurel

Eugen

h i ~ :Ruxandra Chi?

25 04

2

La TVR cu doamna

And

reea Marin

Acasii, purtand echipamentul Budo Best



RTEM RTI LE

J t ifi

BUDO KUNG

FU M G ZIN Nr. 26

Wushu

A

lmbunititirea

tehnicilor de picior

Liviu Tilidi

um

trebuie executate

loviturile de

picior pentru

a avea

e f i c i e n ~ a

Mai

intai trebuie

sa

practicati bine metodele

elementare care dezvolta viteza

§i

forta picioarelor, apoi

sa stapaniti fiecare

tehnica de

lovire cu picioarele,

dezvoltandu-va

totodata

capacitatea

de mentinere

a

efortului. Abia dupa aceea invatati sa aplicati in lupta

fiecare mi§care in parte sau combinat brat-picior, picior

ptctor.

Dupa ce depa§iti nivelul de exersare conventionala

cu

partener, puteti sa treceti

§i

a lupta libera, cautati

ocazia pentru a lovi rapid, cu forta, dar mai ales la

momentul potrivit. Cautati golurile sau locurile slab

aparate, unde puteti intra cu atacul de picior, executat pe

nea§teptate. Este

foarte important sa

fiti deci§i

in

efectuarea tehnicilor §i

mai

ales sa

retrageti rapid

picioarele dupa fiecare mi§care pentru a nu-i da timp

adversarului sa va apuce de picior.

Un alt aspect in efectuarea mi§carilor ofensive de

picior este apararea simultana cu loviturile pentru a evita

o contra devastatoare. Cand loviti cu piciorul trebuie sa

fiti foarte atenti la mentinerea pozitiei stabile a piciorului

de sprijin, revenind cat mai rapid in pozitie de garda.

Daca nu tineti cont de aceste sfaturi elementare

§i

loviti lent sau nu va retrageti rapid, atunci riscati sa fiti

prin§i pe picior

§i

sa primiti

0

riposta dura.

ateva

e x e r i ~ i i pentru

dezvoltarea

f o r ~ e i

picioarelor

In antrenamentele specifice

artelor

martiale

chineze§ti exista foarte multe tipuri de exercitii ce au ca

scop marirea fortei picioarelor. In continuare va voi

prezenta cateva dintre acestea:

1 Genuflexiuni fntr un picior

Sprijiniti-va cu o mana de un perete sau de un copac,

intindeti un picior in fata, a orizontala, §i ghemuiti-va

pe celalalt picior pana ce atingeti solul cu piciorulintins

in fata, apoi ridicati-va in pozitia de plecare.

Efectuati 3-5 serii a cate 5-10 repetari

pe

fiecare

picior altemativ.

2 Genuflexiuni cu fngreuieri

Rugati

un

coleg de antrenament sa urce calare pe

umerii

dumeavoastra §i

mentineti bustul in pozitie

verticala, ghemuiti-va

§i

ridicati-va de 3-10 ori. Efectuati

2-3 serii.

3. Sarituri ca broasca

Departati-va

U§Or

picioarele, ghemuiti-va genunchii

§i

odata cu balansarea bratelor spre lnainte, lmpingeti

putemic In sol cu picioarele pentru a sari cat mai mult

n

sus

§i n

fata.

Imediat dupa aterizarea

pe

sol in pozitia ghemuita .

sariti din nou. Efectuati 2-5 serii a cate 10-20 de sarituri.

4. Sarituri din semighemuit

Sariturile se efectueaza

cu

genunchii

U§Or

lndoiti ,

iar la aterizare , genunchii nu se indoaie mult. Balansarea

bratelor este la fel ca la saritura broa§tei. Efectuati 2-4

serii a cate 20-30 de sarituri.

5. Sarituri

n

lateral

Stati

pe

piciorul stang

§i

lansati piciorul drept in

lateral. Imediat lmpingeti cu piciorul stang in sol §i

aterizati lateral

pe

piciorul drept lntr-o pozitie echilibrata.

Dupa aceea balansati piciorul stang

n

lateral

§i

sariti cu

dreptul. Efectuati 3-6 serii a cate 10-20 de sarituri .

Dupa ce ati lncheiat exercitiile de sarituri, trebuie

sa va

relaxati

mu sculatura scuturand

picioarele

Exercitiile de mai sus au fost combinate dupa principiul

lmbinarii fortei brute primele doua exercitii), cu forta

exploziva ultimele trei exercitii). Prin efectuarea acestor

exercitii in felulin care au fost prezentate va veti dezvolta

foqa

§i

viteza picioarelor, putand executa cat mai eficient

loviturile de picioare §i deplasarile din wushu.



BUDO

KUNG FU M G ZIN

Nr. 26 RTE M RTI LE

sau

•

mag a

Penchak

Silat

~ ~ = = ~

Cristian

Laiber

Dupa ultimele

antrenamente de

Penchak Silat cu

maestrul Tuan

Raban 7 dan am

avut ocazia

deosebita sa

urmaresc un docu

ment rar filmat in

Malaiezia in urma u

peste 40 de ani cu

practicanti de Silat

care intr-

un

ritm

hipnotic spalau

tot trupul cu ulei

incins cu acid .



RTE M RTI LE

Jit if

BUDO

KUNG FU M G ZIN Nr. 26

nitric, se aruncau peste cioburi de

sticHi

se taiau

cu

lame ascutite fara ca pielea sa aiba de suferit,

dupa care incepea o lupta unde, daca maestrul nu

ar

fi

intervenit, combatantii ar

fi

continuat cu

siguranta pana la moarte.

"Nimic mai natural" a spus apoi maestrul

Tuan Raban, zimbind, "nu este altceva decit Ilmu

In

Malaiezia aceste demonstratii inca mai sunt ceva

normal se fac anual de catre ~ c o l i l e de Silat cu

traditie."

Ilmu este o notiune greu de tradus in limbajul

occidental pentru ca exprima ceva foarte complex.

Poate o explicatie mai corecta

ar fi "stare de

c o n ~ t i i n t a

alterata" (ca sa imprumut un

termen introdus de Castaneda

in lucrarile sale). Ilmu se

refera in limbajul malaiezian

atat la partea energetica a

practicii martiale dar mai ales

la trairile experientele de

natura spirituala ce

transforma radical

practicantul de arte martiale

in general sau de Silat in acest

caz particular. Statutul pe care

il

au m a e ~ t r i

de Penchak Silat

in Malaiezia este de multe ori

aproape religios, ei sunt considerati ca foarte

aproape de

perfeqiune

fac parte integranta din

viata comunitatii malaieziene fiind invitati la toate

evenimentele de seama: casatorie, n a ~ t e r e moarte.

etc ... Multi pot afirma ca acestea sunt doar resturi

aie unei civilizatii arhaice uitate de timp de

"progresul" occidental,

t o t u ~ i

este extrem de

dificil cum, corpul fragil de altfel

al

practicantilor ,

rezista deodata la

~ o c u r i

de neimaginat aplicate

cu

blocuri de granit de exemplu, sau cum o tanara

practicanta poate sa indoaie cu dintii 0 bara de

metal incins la

r o ~ u ... Enigme bizare pentru noi,

lucruri normale pentru ei, totul este atat de

relativ ...

Relativitatea, un concept extrem de important

in Penchak Silat dupa cum subliniaza mereu

maestrul Raban. Tehnicile de Penchak Silat par sa

fie extrem de clare pana la un punct unde deja o

forma de

m i ~ c r e

foarte apropiata de dans

hipnotizeaza practic adversarul pentru cateva

fraqiuni de secunde, timp mai mult decat suficient

pentru

a 1

anihila total. .. Dansul face parte din

Penchak Silat, este un ritual necesar, iar

eficacitatea este strans legata de acest ritual. Este

important de subliniat

c in

Penchak Silat, ca in

toate disciplinele martiale traditionale, eficacitatea

nu este ceva haotic, care tine de hazard sau care

tine exclusiv de pregatirea fizica tehnica a cuiva.

Eficacitatea vine dintr-o strategie o tactica ce nu

sunt inventate ci constituie esenta unei ~ c o l i de arte

martiale.

Dansul ritual ofera numeroase posibilitati de a

exersa, pe un ritm dat (aspect foarte important)

bine sincronizat cu respiratia, numeroase

m i ~ c a r i



BUDO

KUNG FU MAGAZIN Nr. 6

care invaluie intr-o estetica deosebita tehnici de o

eficienta mortala.

R i t m u ~

este de obicei dirijat de

elevi avansati sau chiar de maestru

treptat,

viteza c r e ~ t e p a s t r a n d u ~ i armonia naturaletea.

Incordarea musculara, tensiunea psihica sunt mari

d u ~ m a n i i

unei practici r e u ~ i t e mai ales prin

incetinirea

m i ~ c a r i l o r

In Penchak Silat-ul practicat in Malaiezia,

aceasta forma de antrenament in ritm de muzica se

n u m e ~ t e Pulut Contine atat

m i ~ c a r i

rara partener

cat seturi executate cu partener, pana ce se

ajunge la nivele mari ca tehnicile sa se execute cu

viteza foarte mare mai ales ~ o c a n t de exploziv.

De multe ori Pulut a reprezentat o metoda de

practica oarecum de masa, exoterica, deschisa, ce a

permis trierea viitorilor luptatori de valoare sau a

viitorilor experti. Aceasta in opozitie cu Buah sau

·

cu

practica luptei propriu-zise care era rezervata

unei minoritati de discipoli ce aspirau sa fie initiati

ale caror antrenamente se

d e s f a ~ u r a u

in trecut

mai ales noaptea. Dupa Pulut, in cadrul Buah se

studiau toate aplicatiile m i ~ c a r i l o r deja cunoscute,

se rafinau interpretarile tehnice, se perfectionau

atacurile direqionate pe puncte vitale, se invata

lupta cu mai multi adversari toate acestea faceau

ca apoi practica Ilmu sa fie deja naturala pentru

practicant. Starea de spirit era mereu vigilenta, nu

exista modele de arme de lemn in Silat, toate

armele sunt reale evident ca accidente grave sunt

oricand posibile.

Inceputul in Ilmu il constituie chiar aceasta

stare de vigilenta prelungita dincolo de

antrenament, realizata de unele

~ c o l i

de Silat prin

RTE M RTI LE

t m • • •

perioade de post meditatii departe de lume. Apoi

are loc initierea propriu zisa care consta printre

altele in transmiterea puterii spirituale de la

maestru la elev, iar elevul trebuie sa fie perfect

pregatit pentru asta. Daca nu este pregatit este ca

cum

i

pune la priza un bee de lanterna -

filamentul sau va ceda Elevului insuficient

pregatit, Calea ii ofera caderi

cu

cat ajungi mai

sus caderea e mai dura Astfel de caderi pot

fi

de

la simple probleme de circulatie energetica dar se

pot extinde pana la devieri de personalitate,

exacerbari ale ego-ului etc.

Elevul ce

p r i m e ~ t e

corect c u n o a ~ t e r e a acestui

Ilmu, intelege cum sa practice Ilmu sa transmita

mai departe cum sa

i ~ i

faca trupul

0

arma

invincibila. Este mai mult ceea ce asiaticii numesc

energie (ki, qi, prana, etc.), este o stare de spirit

in care exista capacitatea de a simJi de a

contra/a

A simti adversarul a controla timpul

spatiul din jurul sau nu sunt ideal uri de neatins, ci

sunt chiar foarte tangibile prin practica asidua

d e t a ~ a t a (un alt concept important asupra caruia voi

reveni). Expertul de Silat poate eschiva atacurile

adverse ca intr-un dans plin de gratie iar riposta

apoi este pe cat de n e a ~ t e p t a t a pe atat de rapida

orientata catre anihilarea totala imediata a

adversarului care este deja dominat psihologic.

Dupa un timp de practica se poate intra brusc intr-o

stare de transa in timp'lllluptei ce face ca loviturile

adverse sa nu mai conteze sau chiar sa se intoarca

impotriva agresorului ajungandu-se

astfella acea·

victorie fara de lupta . . .



RTEMARTIALE

t it

BUDO KUNG FU.MAGAZIN

Nr 26

abia japoneza

Nihon t

C§ _

Tudor Stanciu

abia in

mitologia

japoneza

Ati simtit vreodata luciul rece, vestitor de moarte

al unei sabii japoneze?

Ati cantarit in mana povara grea de suflete in

toata splendoarea ei?

Majoritatea oamenilor au vazut o sabie japoneza.

Fie in vitrina unui muzeu, fie manuita cu dexteritate

de eroul unui film de actiune mai putini au avut

ocazia sa puna mana pe o astfel de sabie.

Indiferent daca au avut sau nu

c u n o ~ t i n t e

in

domeniul artelor maqiale, cei ce au vazut fulgerul

de lumina al unei tehnici de iaijutsu (arta de a scoate

sabia a lovi) au ramas, cu siguranta, inmarmuriti

profund impresionati de acel fulger insotit de

~ u i e r a t u l aproape imperceptibil; ambele fenomene

fiind produse de sabia in

m i ~ c a r e .

Totul se produce

cu

o viteza uimitoare. Cand spectatorul

r e u ~ e ~ t e

sa

realizeze conexiunile logice a ceea ce a vazut, sabia

se afla de mult timp in teaca ~ t e p t a n d urmatorul asalt.

Chiar daca maestrul de iaijutsu ar repeta de zeci

de ori

a c e e a ~ i

tehnica, privitorul nu va putea decat sa

constate ca: a privit, dar nu a vazut nimic .

Multi oameni incearca sa inteleaga de ce sabiile

japoneze sunt atat de diferite de cele faurite in alte

culturi (celebrele spade de Toledo, spre exemplu).

Diferite nu numai datorita tehnologiei particulare de

faurire, dar datorita produsului finit, a efectelor

acestuia: forma, liniile elegante, reflexele luminii

umbrelor metalului.

Sabia ocupa un loc aparte in cultura, civilizatia

istoria japoneza, ea fiind de-a lungul secolelor cea

care a exercitat o influenta majora in dezvoltarea

societatii nipone.

Ca

suport

al

afirmatiei de

mai sus

trebuie

cunoscut ca, in patrimoniul cultural japonez, alaturi

de oglinda

(Yata

no

Kami)

piatra pretioasa

(Yasakami no Magatama), sabia (Arne ·no

Murakumono Tsurugi) reprezinta cele trei simboluri

imperiale

Cele mai vechi documentejaponeze: Kojiki (712

e.n) Nihon Shoki (720 e.n.) contin legende mitice

despre aparitia acestei sabii, cat a celorlalte doua

simboluri imperiale.

Din haosul primordial au aparut zeii.

A c e ~ t i a

au luat in stapanire cele trei lumi:

Takamagahara-

lumea cerurilor, Toyoashihara - lumea pamanteasca

Y omi no Kuni - lumea adancurilor .

Dupa o serie de intamplari prefaceri, legenda

mentioneaza aparitia a doi zei importanti: Izanagi

(barbatul) Izanami (femeia). Se spune ca

c e ~ t i

zei

au creat marea tara a celor opt insule - Oyashima .

Mai tarziu, zeita Izanami da n a ~ t e r e unui n u m a ~ ; de

35 de zei zeite. Dupa n a ~ t e r e a zeului focului ,

Izanami moare coboara in infern.

Din cauza supararii, zeul Izanagi il ucide pe zeul

focului apoi coboara in infern pentru a o ruga pe

zeita Izanami sa revina in lumea lui. e r e u ~ i n d sao

convinga, chiar mai mult, zeita incearca sail omoare,

zeul revine la suprafata scufundandu-se intr-un

parau,

se

purifica. In timpul scaldatului, spune

legenda, Izanagi da

n a ~ t e r e

unui mare numar de zei,

dintre care cei mai importanti sunt: zeita Amaterasu

- zeita soarelui, zeul Tsukuyomi - zeullunii zeul

Susano-o - zeul marilor.

Legenda urmeaza firul p o v e ~ t i i in care

Amaterasu se ascunde intr-o e ~ t e r a ca urmare a unor

neintelegeri diritre frati, lasand lumea in intuneric.

Zeii panteonului nipon

r e u ~ e s c

sao scoata la

p e ~ t e r i i cu ajutorul unui pinjaponez, in care

a ~ e a z a

o

oglinda un colier de perle, obiecte ce vor deveni

mai tarziu primele doua simboluri ale imparatului.

Dupa aceasta intamplare, zeul Susano-o este

izgonit din lumea cerurilor (asemanator lui Prometeu,

din Olimp) trimis sa lupte impotriva balaurilor din

a pus.

Odata cu izgonirea zeului Susano-o, scena

legendelor se muta in tara Izumo, aflata in lumea

pamanteana.




Nr.

6

Aici, Susano-o se lupta cu un balaur cu opt

capete opt cozi, pe care il omoara taindu-i capetele

cozile. Dintr-una din cozi el ia o sabie pe care o

trimite surorii sale Amaterasu, ca semn de impacare.

Sabia

se

numea Arne

no

Murakumono

Tsurugi a devenit mai tarziu eel de-al treilea

simbol alimparatului.

Intr-o prezentare lapidara, aceasta este legenda

sabiei japoneze. Sabie care, dincolo de scopul ei

practic de arma, dincolo de statutul de simbol impe

rial, reprezinta

n s u ~

esenta sufletului japonez.

II Sabia in Japonia medievala

tehnici

constructive

Sabia japoneza, pe care o

c u n o ~ t e m

astazi, a

fost introdusa relativ tarziu in Japonia. La inceputuri

aceasta sabie era de fapt o copie de slaba calitate,

preluata dupa cele coreene.

Patrunsa in

J

aponia odata cu alte elemente de

civilizatie (elemente importate de la statele conti

nentale), prima sabie japoneza avea forma dreapta

(numita choku-to

,

lung

a,

fiind folosita in specialla

impungeri spintecari.

Nu

se

u n o ~ t e

cu exactitate cand a aparut

nihon

to

-

sabiajaponeza -

u ~ o r

curba, atat de cunoscuta

astazi.

Primele atestari

documentare mentioneaza

existenta ei la mijlocul secolului al XII-lea, insa

batranii m e ~ t e r i spun ca transformarea sabiei lungi

drepte-

choku-to

a avut loc in secolul

al

IV-lea d. Cr.,

luand forma curbata (ca element de noutate)

§i

ca

din acest secol a fost

folosita

in special

pentru

spintecare, mod de folosire care, se pare, a determinat

curbarea lamei realizarea acesteia din oteluri

speciale, mai ales in zona de contact.

Astazi, dupa mai mult de 1200 de ani de exis

tenta a

nihon-to

structura metalului

§i

procesul de

faurire

al

ei au ramas practic neschimbate (pastrand

astfel traditia). In schimb in productia sabiilor de serie

s-au 1mbunatatit radical, in special dupa anul 1867

(inceputul epocii Meiji), procedeele de lucru

§i

chiar

compozitia unora dintre elementele integrate otelului.

Incepand cu secolul

al

VIII-lea, materialul folosit

pentru faurirea unei sabiieraobtinut prin prelucrarea

repetata a minereului defier, pana la realizarea unui

otel special (cu un anumit continut de carbon un

anumit grad de duritate), fiecare din micile lingouri

obtinute fiind folosite apoi la realizarea diferitelor

parti ale lamei.

RTE M RTI LE

Pregiitirea lamei fncepe

n

foe

Urmatoarea etapa consta in forjarea, la cald, a

lingourilor de otel pana se obtineau lamele subtiri

(cat o foita de tigara). Lamelele obtinute erau la randul

lor prelucrate prin plieri repetate, reu§indu-se astfel

controlarea continutului de carbon.

Procesul de fotjare era foarte complex, astfel ca

de multe ori se ajungea la structuri laminate continand

pana la 10.000 de structuri de otel de diferite calitati

continuturi de carbon (un otel mai tare sau mai

Secfiune prin lama sabiei - se

p t

observa straturile suprapuse

moale la corpullamei, sau o structura cristalina pentru

tai§). Toate aceste procese erau urmate de alte

§i

alte

operatii complexe, unice §i caracteristice pentru

nihon-to.

De exemplu pentru ca lama sa nu fie casanta,

era nevoie de un otel flexibil, care insa nu era foarte

dur. In acela§i timp era nevoie de duritate in zona

tai§ului.

Se imbinau cele doua necesitati prin confectio

narea lamei din otel elastic

§i

apoi calirea tai§ului.

Duritatea la

tai§

se obtinea prin aplicarea unui



RTE M RTI LE

t if

UDO

-

KUNG FU

MAGAZIN

Nr.

26

Aplicarea lutului

pe

lama

lut special, care apoi se prelucra la cald.

Astfel, la tih§ sabia avea o duritate maxima, in

timp ce partea opusa era din otel moale. In urma

acestui proces apareau acele "valuri" de pe tai§.

Apoi, lama forjata de me§terii faurari, trecea in

mana me§terilor §lefuitori.

Procesul de §lefuire, in sine, era

§i

este

§i

astazi

extrem de pretentios §i migalos.

Un §lefuitor expert realiza pana la trei sabii pe

an.

Maestrul §lefuitor prelua lama §i o supunea unei

atente examinari pentru a recunoa§te tipurile de

materiale folosite de catre me§terul faurar; apoi, urma

o a doua examinare sub aspect estetic, dupa care

stabilea tehnologia §lefuirii ei. ·

Slefuirea propriu-zisa contine §ase etape:

1 Shitaji-tsuya - prepararea lamei pentru

§lefuire;

2. Ageji-tsuya

- alegerea metodei de lustruire;

3.

Nugui

modelarea ornamentelor;

4.

Hadori

ondularea;

5.

Migaki

lustruirea tai§ului;

6. Narume -

lustruirea varfului sabiei.

In primele doua etape, lama bruta este lustruita

cu un anumit tip de piatra (un fel de gresie), sectionata

atat de subtire neat devine transparenta. Lustruirea

muchiei §i a partii superioare a lamei se face prin

frecare U§oara , cu bucati mici de pietre umezite

§i

apasate cu degetul.

Urmeaza etapa a treia, foarte dificila, pentru ca

trebuie realizate modelele ornamentale de la punctul

de 'intalnire a tai§ului lamei cu partea de mijloc a

Realizarea modele/or

pe

lama

acesteia.

Etapa a patra este strans legata de reu§ita celel

de-a treia, pentru ca ea consta in realizarea luciullll

conturului modelului ondulat. Obtinerea stralucirii

ornamentelor ondulate este, de asemenea, extrem de

migaloasa.

Orice mi§care

grqita poate

duce la

distrugerea desenului

§i

reluarea 'intregului proces de

§lefuire. Cu atat mai migaloasa este munca de §lefuire

a lamelor ce au imprimate ondulatii duble.

Continuand in acela§i regim, munca efectuata

in cea de a cincea etapa este infinit mai pretentioasa.

Tai§ul sabiei este mai subtire decat firul de par, ceea

ce face ca, uneori, §lefuirea acestuia sa se execute

cu

respiratia oprita.

Realizarea vt irfului

Ultima etapa, a §asea, da forma varfului sabiei .

§i armonizeaza estetic 'intreaga lucrare.

Iata de ce se poate spune fara team a ca, faurirea

unei sabii japoneze, este o arta §i totodata o lupt

a.

Arta faurarului de a uni otelul cu focul

§i

cu apa. Arta

§lefuitorului de a modela lama bruta- otelul devenind

o arma plina de armonie §i frumusete.

Lupta

data

de

cei doi mae§tri

i

mpotriva

fierului. Lupta in care "armele" lor sunt pasiunea §i

§tiinta de a manui fierul, apa, focul §i pamantul.

Acest proces creativ se incheie odata

cu

trecerea

sabiei §lefuite prin mainile me§terului care, atent §i

grijuliu realizeaza garda, manerul

§i

teaca. Elemente

la fel de importante in crearea ansamblului nihon-to

Ill abia japoneza intre t r d i ~ i i i

lumea

moderna

A§a cum am vazut, sabiajaponeza este cu totul

deosebita, fiecare exemplar in parte avand propria

sa expres1e.

Originalitatea formei exterioare, expresivitatea

unica a formei interioare, sunt elemente care o fac

inconfundabila

§i

care ii confera totodata un sens spi

ritual

§i

filosofic.

Dincolo de procesele, etapele

§i

mijloacele fizice

de realizare a unei sabii japoneze, me§terii pun in ea

o parte din sufletullor.

Tocmai aceasta 'incarcatura spiritualaii leaga pe




RTE M RTI LE

ama

ci iliti:i

fauritori §i §lefuitori, uneori la distante in timp, de

secole, unindu-i in aceea§i dorinta de pastrare a

traditiei, a frumusetii sabieijaponeze §i a perfectiunii

acesteia.

Studiata din mai multe unghiuri de vedere,

structura interna a nihon-to capata multe sensuri sub

aspect religios §i filosofic.

Astfel, sabia japoneza capata sensuri spirituale

din mai multe motive.

Primul tine de sufletul me§terului fauritor/§lefu

itor, de spiritualitatea acestora transferata in interiorul

sabiei.

In acela§i timp, spiritualitatea sabiei japoneze

este conferita de religia traditionalista - shinto. Sabia

face parte din simbolurile sacre ale tezaurului impe

rial, insa semnificatiile din acest unghi, sunt mai

multe.

De asemenea, samuraiul conferea o anumita

spiritualitate sabiei . Un prim aspect se refera la

stralucirea sabiei. Cu cat stralucirea lamei era mai

mare, cu atat se remarca mai buna calitate a otelului

din care era faurita, insa mult mai importanta era

semnificatia stralucirii, atunci· cand era apreciat

caracterul posesorului ei.

Despre nihon-to se poate spune ca a avut un sens

§i o ratiune proprie de existenta, fiind perceputa diferit

in fiecare epoca.

Candva, sabia era folosita exclusiv pentru lupta,

singura ratiune de a fi a unui samurai fiind aceea de a

se pregati permanent pentru momentul in care trebuia

sa scoata sabia din teaca §i sa o foloseasca, iar acest

lucru insemna

a

trai sau

a

muri . Samuraiul i§i

traia viata sub semnul filosofiei mortii.

Epoca moderna a adus schimbarea sensului

sabiei japoneze,

ceea

ce

de

altfel a

dus

§i la

schimbarea culturii in general.

In societatea gentilica, samuraii §i chiar familiile

lor mureau din cauza sabiei.

Astazi, ea nu mai provoaca moartea nimanui,

insa exprima un sens estetic propriu

§i

amintirea unei

estetici a mortii.

In zilele noastre, simbolul reprezentat de sabia

japoneza §i-a pierdut din interes pentru ca, bineinteles

cu anumite exceptii, japonezii nu mai sunt interesati

sa se ingrijeasca de sabie pentru a-i pastra stralucirea.

Astazi, barbatii japonezi, preluand standardele

§i metodele occidentale, §i-au creat alte sisteme §i

mijloace de perfeqionare a propriei imagini.

Ca rezultat firesc l schimburilor inter-culturale

dintre Japonia §i alte tari occidentale, dupa eel de-al

doilea razboi mondial,

nihon-to

alaturi de multe alte

simboluri emblematice nipone, patrund in societatea

occidentala.

La inceput timid, indirect, prin intermediul

practicantilor de kendo, cu timpul sabiajaponeza

i§i

regase§te semnificatia de simbol l unei culturi, l

unui mod de viata, a§ezata de acum pe panopliile a

tot mai multor colectionari de arta asiatica.

Ace§ti colectionari au reu§it sa achizitioneze o

parte infima din sabiile koto sau shin-to un lucru

pozitiv pana la un anumit punct, pentru ca cei mai

multi dintre colectionarii occidentali, odata ce au

achizitionat o astfel de capodopera nu se mai gandesc

la intretinerea ei - §i nu ne referim aici lao intretinere

empirica, ci la o lustruire

§i

reconditionare executata

de un me§ter §lefuitor expert.

In plus, sabiajaponeza a devenit astazi, datorita

cererii mari, un simplu articol comercial.

Multe companii, japoneze sau nu, produc nihon

to industrial, tocmai pentru a acoperi cererea cat §i

pentru a d.§tiga piata de desfacere prin intermediul

preturilor mici.

Insa, ceea ce este important in privinta sabiilor

japoneze este initiativa guvernului japonez de a con

serva

§i proteja un numar de peste 20.000 de exem

plare, prin declararea acestora tezaur national .

Intre aceste exemplare protejate de lege se afla

sabii faurite acum 1000 de ani, acum 800 de ani, acum

500 sau 300 de ani.

Mai mult, guvernul japonez a acordat statutul

de tezaur national viu unui numar de mae§tri faurari

§i/sau §lefuitori (din cei aproximativ 180 cati mai sunt

in viata), de asemenea ca o incercare de a conserva

traditia §i semnificatiile sabiei japoneze - nihon-to



RTEM RTI LE

J t

if

BUDO KUNG FU

M G ZIN Nr. 26

Uchi

eshi Ia

arotokan

ojo

experienti uni i

Cristian Laiber

T

raditia elevilor interni (uchi deshi) era in trecut

una din cele mai importante traditii legate de

practica serioasa a artelor martiale

de relatia

ce se stabilea intre maestru discipol, relatie diferita de

ceea ce exis ta astaz

i

relatia intre profesor elev. Exista

lntr-adevar

In

lumea occidentala actuala o mare confuzie ntre

aceste doua tipuri de relatii, ele

tinct

sa fie echivalate de cei

mai multi fie din ignoranta, fie din exces de zelln etalarea

n o ~ t i n t e l o r despre Orient (extremism

in

ambele cazuri) .

Mai exista tendinta minimizarii valorii practicilor

u hi

deshi

ele fiind vazute doar ca

un

anacronism al unei epoci

japoneze demult trecute, un simplu moft din dorinta de a

parea ceea ce nu e ~ t i ...

Am sa incerc sa prezint In acest articol ce inseamna in

realitate aceasta practica, inca

In

vigoare in extrem de putine

dojo traditionale din Japonia, cu atat mai putin

in

Europa.

Am avut ocazia deosebita onoarea totodata

de

a

fi

invitat de catre sensei Maroteaux, Takeda Ryu Shihan, 8

dan aikijutsu, 5 dan iaido, 5 dan jodo pentru a studia

aprofunda disciplinele Takeda Ryu in dojo-ul sau personal

timp de o saptamlna. Ocazie deosebita pentru ca sensei

Maroteaux este un om foarte oc upat, conduce stagii de

perfeqionare

In

aproape fiecare weekend in Franta In multe

alte tari; onoare deosebita pentru ca odata ce cineva devine

elev serios (centura neagra - yudansha) doar maestrul este

eel ce poate lua initiativa unei aq i uni sau invitatii , iar elevul

nu poate sa se autoinvite de exemplu ca uchi deshi, sau sa se

autopropuna pentru teste de grad.

De cativa ani shihan Maroteaux inaugurat un mi c

dojo, la parterullocuintei personale, numit Marotokan Doj

o.

dupa numele japonez care 1-a primit de la soke Nakamura.

Acest dojo este destinat In exclusivitate centurilor negre

avansate, gradelor superioare ce vin sa se specializeze

in

disciplinele Takeda Ryu . Marotokan Dojo este

un

spatiu

mic, tipic pentru dojo-urile traditionale nipone unde fiecare

lucru respira emana un viu sentiment budo ... Fiecare lucru

din Marotokan Dojo aduce cu sine o lunga istorie multe

sentimente .. to ate sunt obiecte vechi chiar rare, japoneze,

aduse de sensei Maroteaux din cele 17 calatorii ale sale In

Japonia, sau primite de Ia experti de renume

In

arte maqiale.

Este ca un mic muzeu al unei lntregi vieti , cu toate peripetiile

lntamplarile ei ...

De

foarte scurt timp, sensei Maroteaux a adaugat

acestui dojo, o mica incapere, transformata de ingenioasa sa

sotie Myriam Desveaud, lntr-o camera cu o extrem de placuta

ambiantajaponeza destinata primirii elevilor uchi deshi. Este

camera pe care am avut din nou onoarea de a o inaugura

pentru ca am fost primul uchi deshi ce a studiat aici timp de

o saptamana.

Antrenamentele erau in general de doua ori

pe

zi, dar

practic traiam permanent In spiritul artelor martiale prin

discutiile permanente pe care le aveam cu sensei Maroteaux

prin unele antrenamente spontane, la care nu rna ~ t e p t m

Seara am avut ocazia sa parcurg o parte din biblioteca aflata

in posesia lui sensei Maroteaux, lucrari rare

~ ~ ~ = c ~ ~ ~ ~

de arte martiale, unicate in Europa, iar

altele cu siguranta rare in Japonia: carti

de

Aikijutsu Takeda Ryu, Daito Ryu ,

Onoha Itto Ryu Iaido, carti despre istoria

clanului Takeda despre faimosul general

Takeda Shingen (ce a inspirat celebrul

film

Kagemusha )

.

La

antrenam ente,

sensei Maroteaux a pus accentul mai ales

pe numeroasele detalii, atat de importante

pentru o tehnica cu adevarat

japon

eza,

estetica, economica nu In ultimul rand

extrem de eficace. m aprofundat In spe

cial iaido, mai ales ca trecusem deja testul

Shodan Iaido Takeda Ryu Maroto Ha la

stagiul de la Cagnes-sur-Mer (Coasta de

Azur) . L-am lnsotit pe sensei Maroteaux

la acest stagiu de weekend am avut



BUDO

KUNG

FU MAGAZIN Nr.

6

prilejul sa vizitez putin Coasta de Azur sa cunosc u m r o ~ i

alti practicanti pasionati

de

Takeda Ryu . La sfar§itul stagiu

lui, dupa testul de shodan iaido am fost solicitat, spre sur

prinderea mea, sa fac o demonstratie de yonnin randori

(lupta Iibera cu 4 adversari ).

Antrenamentele de iaido au fost zilnice a Marotokan

Dojo, §i nu rareori am executat o ora intreaga aceea§i mi§care

in cautarea "gestului perfect" .. . Profit de aceasta ocazie

pentru a multumi §i lui sensei Christian Barnavol alaturi de

care am studiat metodele de aikijutsu pentru yondan , mai

ales secretele extrem de dureroaselor gakuun (apasari pe

puncte vitale) . Antrenamentul a fost tipic

japonez §i

am

studiat sub indrumarea atenta a lui shihan Maroteaux mai

ales intrarea in tehnica, de fapt partea cea mai importanta

...

Ulterior shihan Maroteaux mi-a explicat modul in care a

s

tudiat

aceste

tehnici prima data

cu

shihan Mimurodo

(Hakko Ryu) §i mi a explicat diferentele dintre tehnica

martiala

de

Gakuun Takeda

Ryu fata de

aplicatiile

preponderent terapeutice din Hakko Ryu. Nu este vorba de

tehnici mai bune sau mai rele ci doar de finalitati diferite.

Apoi In ultima zi am vizitat cu sensei Maroteaux,

regiunile magnifice din sudul Frantei de pe inga A vignon

§i

ne am

In

to r

s mult

dupa prinz

.. . In scurt

timp

antrenamentul a lnceput din nou in Marotokan Dojo

§i

chiar

daca eram destul de obosit am practicat singur iaido. Dupa

o ora §ijumatate de iaido a sosit

§i

sensei Claude Chantegrel

5 dan Takeda Ryu am lnceput un nou antrenament de

aikijutsu .. .

Dupa

acest antrenament sensei Maroteaux mi-a

'

RTE M RTI LE

cerut brusc toata programa de yondan ... Mi-am reveni t din

uimire

...

toata oboseala trecuse .. . exista doar adversa ru l

asupra caruia trebuia sa

rn

a concentrez. Test

ul

a durat peste

o ora dar eu am avut senzatia ca nu se mai ... Intr-un

final, sensei Maroteaux a intins rapid o

masajapo

neza rn-

a anuntat ca am trecut testul. Inca nu lmi reveneam din

uimire

...

Demonstratia cu 4 adversari fusese parte din tes t,

plimbarea prelungita de dimineata i ~ i avusese rostul ei, sa

fiu obosit fizic sa mai pot depune efort. . . astfel ramlne

doar ki-ul ca unica speranta .. . Dupa sake-ul traditional sensei

mi-a spus ca ceva similar i se inUimplase

§i

dansului in

Japonia in urma cu multi ani cand trecuse testul de 4 dan

0 extrem

de

frumoasa amintire care lmi va ramine mereu In

suflet. ... Am fost a poi numit instructor pentru Romania,

autorizat sa testez elevi inclusiv pana la shodan

1 dan In

aikijutsu

§i

sa decernez diplomele semnate

de s

hihan

Maroteaux .

Voi

continua

cu

impresii

detalii

despre

ace ste

experiente unice traite In Marotokan Dojo.

Am sa lnchei nu inainte

de

a anunta ca

§i In

acest an

se va organiza In luna iulie, Stagiul de

Takeda

Ryu de

Ia

Constanta.

Pentru informatii contactati-ne la numarul de telefon

din pag. 72.



RTE M RTI LE

:lf:t if

BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr.

26

WING

CHUN

INTRE

LEGEND

Sl

ADEV

AR

II)

r a g o ~ Chiric

La s f a r ~ i t u l povestirii, Leung Bok Lao il intreba

pe Yee Yim daca c u n o a ~ t e sistemul daca

1 a

vazut

vreodata) .

Yee Yim raspunse ca el invatase acest sistem

pe vremea cand era foarte tanar, profesorul sau

spunandu i

ca nu

mai

predase

nimanui

stilul

respectiv de asemenea, ii transmisese sa nu invete

pe nimeni altcineva. Statea de mult timp in acest

o r a ~ nu vorbise cu nimeni despre

u n o ~ t i n t e l e

sale

martiale, deci nimeni nu

c u n o ~ t e a

faptul ca el este

practicant de arte martiale.

Yee ii explica lui Leung ca invatase sistemul

de la Mui Sun care invatase Stilul Cocorului Alb de

la Ng Mui, apoi l combinase cu propiile metode,

iar forma

pe

care tocmai o vazuse in

timpul

reprezentatiei lui Leung

·e

ste Siu Lin Tao Micile

ginduri/ideii) care este forma de baza a stilului.

V azand ca Y ee Yim r e c u n o a ~ t e ca ~ t i e ace=

sistem, Leung Bok Lao spuse ca probabil omul di -

vis este Mui Sun ca el este bucuros ca a gasit

t-

cele din urma un profesor. II intreba pe batran da

d o r e ~ t e sa l primeasca ca elev. Acesta a fost de

acord astfel Leung Bok Lao pornit sa invete.

Din acel moment Leung Bok Lao incepu sa

studieze cu Yim Y ee cu fata acestuia. Ziua munce

;

din greu la magazinul de branza iar noaptea

se

antrena. Cum el avea deja o baza cu privire la artele

martiale, evolutia sa era foarte rapida, iar Yim

:

aprecia foarte mult.

Yim Y ee se gandea ca este foarte batran,

ca

fiica sa este la varsta

a r i t i ~ u l u i

iar Leung Bok La

i se parea o alegere buna pentru ea .

Intr-o zi, Yim Yee o chema pe Wing Chun l2

el ii spuse ca este foarte batran ca i ~ i simt

s f a r ~ i t u l aproape, iar din acest motiv ar vrea ca e2

sa se casatoreasca inainte de moartea sa. Ii mai spu

se

ca Leung Bok i se parea o alegere buna pentru e a.

chiar daca este sarac m u n c e ~ t e la ei, t o t u ~ i estc

un

om

bun foarte ambitios. Cum fata avea

parere identica 11 pHicea pe Leung, a fost de acorci

cu tatalsau.

A doua zi Yim Y ee il chema pe Leung Bok

ii explica faptul ca el fiica lui l plac foarte mult.

De asemenea, de cand venisera in o r a ~ nimeni in

afara de el nu

c u n o ~ t e a

faptul ca sunt practicanti

de

arte martiale. Ii mai marturisi ca el fiica lui erau

singuri de 10 ani , de cand murise sotia lui, nu ar

vrea saW lase fiica fara nici un sprijin dupa moartea

sa. Din acest motiv, el ar vrea sa ii gaseasca un sol

inainte de disparitia sa il intreba pe Leung Bok

daca nu ar vrea sa fie sotul fiicei sale. Leung ramase

uimit de aceasta discutie spuse ca este foarte fericit

ca ~ i - a gasit un profesor adevarat ca este mai

fericit ca profesorul lui ii ofera de sotie chiar pe

fiica sa. Atunci, Y ee o chema pe Wing Chun la

discutie toate lucrurile devenira oficiale.

La doua saptamani de la casatoria celor doi ,

Yim

Yee

trecu in

nefiinta. Funeraliile au fost




Nr.

6

aranjate de cei doi proaspeti soti, care formau un

cuplu foarte r e u ~ i t .

Deoarece erau foarte

p o l i t i o ~ i

cu oamenil, iar

to u

facuta de ei

era

de o calitate foarte buna,

afacerea mergea excelent. Cum viata lor era foarte

l i n i ~ t i t a

din punct

de

vedere financiar, aveau foarte

mult timp pentru antrenamentul de arte martiale .

Inainte de moarte, Yim Y ee ii explica lui Wing

Chun ca nu a r e u ~ i t sa-l invete totul pe Leung Bok

ca o roaga pe ea sa aiba grija ca Leung Bok sa

completeze invatatura. Wing Chun promisese atunci

tatalui ei ca

0

sa-i arate tot sistemul sotului ca nu

o sa-i ascunda nimic.

Antrenamentele se

d e s f a ~ u r a u

in continuare

noaptea, iar Leung Bok progresa foarte repede.

T o t u ~ i ceru sotiei sa ii arate forma la manechinul

de lemn inainte ca el sa termine de aprofundat Siu

Lin Tao. Yim Wing Chun ii explica faptul

c

nu

are cum sa ii arate forma la manechin pana ce el nu

va stapani perfect prima forma, care este fundatia

sistemului.

Leung Bok Lao avu senzatia ca sotia sa vrea

sa ii ascunda ceva se supara spunand ca nu vrea

sa pateasca cu ea cum patise cu maestrul de Choy

Ga, mai ales ca ei erau soti tatal ei o rugase inainte

de moarte sa ii arate tot sistemul. Wing Chun rase

~ i i i

spuse

c

nu vrea sa

i

ascunda nimic, dar ca este

necesar sa invete sistemul pas cu pas, altfel nu va

putea sa ajunga un bun maestru. Atunci ei au hotarat

sa faca 0 lupta

de

studiu.

Lupta a fost interesanta deoarece cu cat Leung

Bok Lao incerca mai mult sa o atinga cu atat el

obosea mai mult nici nu atingea tinta. Intr-un

tarziu, Leung Bok Lao a realizat ca ing Chun avea

dreptate s-a hotarat sa invete treptat. Dupa multi

ani de practica insa, nivelul tehnic allui Leung Bok

Lao ajunsese sa fie superior celui

allui

Yim Wing

Chun.

In semn de multumire ca Yim Wing Chun avut

incredere in el 1 a invatat tot stilul tara sa ascunda

nici o tehnica, Leung Bok Lao a numit stilul dupa

numele sotiei sale Wing Chun

De la Leung Bok Lao stilul Wing Chun a ajuns

la Leung Jan, care la randul sau a avut mai multi

elevi, dar doi sunt

de

o mare importanta pentru

evolutia stilului Wing Chun cum este el cunoscut

de noi astazi.

c e ~ t i a

sunt Chan

ah

Leung Bik,

amandoi fiind profesorii lui Yip Man - considerat

ca fiind ultimul mare maestru al stilului Wing Chun.

RTE M RTI LE



ARTE

M RTI LE

I

t if

BUDO KUNG FU M G ZIN Nr. 26

endo

yu arate -

lnteleger

ea

artelor

martiale

' .

Emeric Arus

-

---------------------------

Cand oamenii de rand vorbesc despre artele

martiale, de obicei se gandesc la stiluri metode de

lupta, dar putini se gandesc ca fiecare stil sau metoda de

lupta are doua laturi foarte importante: primul, planul

fi

zic sau tehnic al doilea disciplinar (incluzand partea

spirituala morala).

Partea fizica inseamna pregatirea corpului uman

pentru lupta, invatand cum sa fo1osim diferite parti ale

corpului diferite tehnici specifice ale artei martiale

practicate. Unele arte folosesc cu precadere proiectarile

adversarului, altele folosesc mai mult loviturile cu

mainile cu picioarele, iar altele folosesc imobilizari

ale incheieturilor articulare presiuni asupra punctelor

nervoase specifice.

Aceste tehnici au fost dezvoltate folosite de lup

tatori (samurai)

pe

campul de lupta pastrate pana in

zilele noastre fiind adaptate la cerintele vietii modeme.

Partea

disciplinara

include mai

mult

mintea

luptatorului pentru a 1 face sa fie disciplinat, pentru a

intelege mai bine tehnicile procedurile de lupta pe

parcursul procesului

de

invatare. Cand discutam despre

disciplina in artele martiale, nu trebuie sa intelegem

numai aspectul de a

fi

disciplinat catre sensei (profesor),

ci

catre obiectivele tehnicile pe care practicantul

d o r e ~ t e sale invete §i sale perfeqioneze la un nivel mai

avansat. Practicantul trebuie sa se disciplineze

peel

n s u ~ i

prin concentrare. Concentrarea asupra tehnicii va

fi

invatata pe parcursul practicarii artei martiale.

Oamenii ar trebui sa cunoasca diferenta dintre artele

martiale calea/metoda artelor martiale. In timpurile

noastre se practica mai mult metoda/calea artelor budo.

u =martial

do

calea, metoda care include mai mult

aspectele naturii umane, unitatea intelectului, corpului

spiritului In antrenamentele riguroase continue. Do

totodata inseamna autocontrol, dedicatie, loialitate, o

morala corecta

t ~ m e n t

fata de profesor, de club,

etc. Cand vorbim in general despre artele martiale, noi

trebuie sa lntelegem ca partea disciplinara este evidenta

prin practicarea lor, formand t.in caracter puternic al

practicantului; practicand sporadic, nu vom reu§i sa

dobandim cum spun mae§trii artelor martiale, o

necesitate, sau mai bine zis un drum al vietii.

Multe sisteme socio-culturale au avut in trecut, dar

In prezent sisteme de educatie fizica; spre exemplu,

Grecia a avut un sistem numit ,pankration . Acesta a

fost preluat mai tarziu de romani imbunatatit. Intre

800 - 1200, era cavalerilor In Europa, existau sisteme

de lupta pregatire cum ar

fi:

scrima, folosirea buzdu

ganului a altor arme utilizate de cavaleri .

In

India exista

acum sisteme yoga, iar in Japonia budo.

Toate aceste metode se bazau pe teorie practica,

dar pe ideologii, orientari sociale §i erau invatate dupa

o anumita metodologie.

Toate sistemele de lupta (chiar cele practicate

doar ca sisteme de educatie fizica) au in comun cateva

aspecte:

A . Aspectele fizice:

L artele martiale ca exercitii fizice: In practica

artelor martiale, toate partile corpului sunt folosite;

exercitiile la care sunt folosite pot

fi

dinamice (izotonice),

statice (izometrice) . Practicarea continua a artelor

martiale duce la bune rezultate fizice dar lao mai buna

respiratie sau circulatie a sangelui, un bun control

al

sistemului nervos. Iar toate acestea pe langa rezultatele

fizice ajuta la formarea unei personalitati puternice.

£.

artele martiale ca autoaparare: toate formele

de arte martiale sunt excelente metode de autoaparare,

prin i n s ~ i definitia lor. Practicarea acestora constant

timp indelungat dezvolta reflexe ce sunt o baza solida

In situatiile reale de lupta

.1. artele martiale ca sport: abordarea acestora

ca sport a starnit vii controverse, dar In ciuda aces tor a in

ultimii ani multe discipline au devenit sporturi cum ar fi

judo, karate, mai recent au inceput sa se organizeze

concursuri de aikido (promotorul acestora fiind Kenji

Continuare fn pag 5



BUDO KUNG FU M G ZIN

Nr. 26

RTE M RTI LE

Tehnica Sendo

yu Karate Do

tanto

kata ipponme}

Tori

ata ca

cu

lovitura m

punsa

contra

abdomenului, Uke se apara printr-un blocaj

n

cruce

numit f uji osae), cu palmele deschise .

rin

alunecarea braJelor se

face

un ura kate

gaeshi cu fntoa rcere mult spre dreapta. Se pastreaza

controlullovind

cu piciorul

mae n

abdomen.

Prin pastrarea prizei numita ura ude osae kyo)

se apasa

pe mana

dreapta

pe

cot

pana cand

acesta

ajunge la sol, fiind pastrat controlul cu ajutorul

cuJitului.



RTEMARTIALE

c ,

it

i

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Tomiki), dar eel mai mare succes

1 a

avut taekwondo

ul , fiind admis ca sport olimpic.

In ceea ce prive§te transformarea artelor martiale

in sporturi, unul din argumentele

budo

este: nu este im

portant sa di§tigi cu orice pret ci mai degraba sa gande§ti

sa nu pierzi niciodata. Ce inseamna aceasta de fapt, este

sa nu pierzi niciodata loialitatea fata de artele martiale

practicate (faptul ca pierzi un meci, inseamna

de

fapt ca

nu pierzi nimic, deoarece e§ti sanatos §i fericit). Conti

nuand sa practici artele martiale in viitor vei reu§i sa

descoperi §i

sa-ti

imbunatate§ti

EUL

B

Aspectele mentale §i spirituale:

impreuna sau

separat, artele martiale ca exercitii fizice sau ca sport au

o mare valoare mentala de

nedescris.

Orice antrenament al unei arte martiale are trei parti

importante :

• kihon

antrenamentul de baza, acesta fiind cheia

dezvolta

ri

i

a

utodisciplinei §i se poate spune ca este

motorul practicii artelor martiale .

•

kata

-

exercitii

de

forme, este considerat de

aproape to

ti

expertii ca fiind sufletul artelor martiale.

. Kata dezvolta autodisciplina, increderea, dar §i dezvol

tarea unor calitati motrice deosebite (precizie, viteza,

indemanare, etc.).

•

kumite

- lupta, ce poate fi stabilita dupa ni§te

reguli sau poate fi libera, rara restriqii, va dezvolta spiritul

de lupta, simtul distantei, curajul, dar §i increderea in

sme.

C)

Artele martiale ca drum al vietii .

In esenta, orice arta martiala este un set larg de

tehnici §i atitudini mentale, sistematizate §i codificate,

care prin antrenamente dure §i continue dezvolta min tea

§i corpul uman pentru a culege cuno§tinte despre sine §i

univers.



BUDO KUNG FU

MAGAZIN

Nr 26

RTE M RTI LE

Scoala romaneasca de

oju

Kensha

i n a l i t a ~ i

e d u c ~ i o n l e

idee,

scop) in Goju

Kensha

13 Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu

7

dan Goju Kensha

Era in mai 1991, rna aflam de trei

saptamani in Tokyo, unde pe toata aceasta

perioada adoptasem un program epuizant (cu 2-3

ore in medie, de odihna zilnica) din dorinta de a

acumula cat mai multe informatii, atat din

domeniul artelor maqiale, cat din eel

al

vietii

cotidiene japoneze, aceasta din urma mai ales,

constituind o continua insolita provocare pentru

formatia mea de sociolog.

0 consecinta directa a acestui program, a fost

faptul ca slabisem vizibil, ceea ce nu a ramas

neobservat de catre Tadahiko Ohtsuka sensei. a

un

moment dat, dupa un antrenament de patru ore,

acesta rna intreba: "Furourin-san, tu intelegi

importanta echilibrului in Goju Kensha?" Am

ezitat putin cu raspunsul, ruland in minte filmul

antrenamentului (studiasem Supairunpai Kata),

incercand sa imi dau seama ce nu mersese cum

trebuie.

Apoi, mi-am dat drumul "turuind" despre

importanta echilibrului in tehnica (waza),

inlantuirile de tehnici (renzoku waza), respiratie

(ibuki), spirit (kokoro - tsuki no kokoro, mizu no

kokoro), etc.

Tadahiko Ohtsuka sensei rn-a ascultat cu

rabdare

un

timp, apoi rn-a intrerupt, spunand: "Nu,

nu

la asta m-am referit, asta merge; este vorba de

echilibrul tau specific, de individ uman. Incearca sa

meditezi la asta "

Vorbele maestrului mi s-au infipt in minte, dar

rostul lor l-am inteles abia peste cateva luni, cand,

acasa (in Romania) fiind, imi reluasem studiul de

elaborare a unei teorii interpretative asupra

metafizicii chineze antice (la care lucram din

1982).

Eram in momentul in care tocmai terminasem

o demonstratie logico-matematica prin care in

raport cu ipotezele interpretative luate in

considerare, de (virtute) aparea ca derivata de

ordinul intai, a unei funqii speciale exprimand pe

dao (calea).

In acel moment mi-am dat seama ca de fapt

prin de toku in limba japoneza) se exprima tocmai

vocatia abaterii de la echilibrul specific

al

unei

i n d i v i d u l i t ~ t i (universal quasi-inchise) in cadrul

procesualitatii de realizare intema a identitatii

acesteia dao in limba chineza, do in limba

japoneza).

i

imediat, intrebarea lui Tadahiko Ohtsuka

sensei mi-a izbucnit in minte, relevandu-mi-se

raspunsul: scopul educational-esential

al

Scolii

Goju Kensha este tocmai acela de a forma la

fiecare dintre elevii sai un simt special anume

simtul abaterii de la echilibrul specific, in procesul

vietii proprii, adica tocmai acel "simt allui de, care

a ajuns la un anumit nivel de perfeqionare, face

posibila actiunea concordanta a individului uman,

cu situatia concreta data, in orice domeniu

al

interaqiunilor acestuia cu mediul sau natural sau

special.

Corespunzator acestui scop educational,

finalitatea cu gradul eel mai mare de generalitate

- idealul educational - specifica

~ c o l i i

Goju

Kensha, apare ca fiind definita prin conceptul de

"om capabil de un control optim asupra realizarii

identitatii sale in conditiile unor interaqiuni diverse

probabilist-variabile, cu mediul".

Astfel, in cadrul procesului educational spe

cific ~ c o l i i Goju Kensha, exercitiile psiho-fizico

motrice din domeniile wu shu (qi gong, taijiquan ,

etc.) budo (Goju Ryu Karate Do, Tai Jutsu,

Goshin Jutsu, etc.) sunt doar mijloace prin care,

treptat, in etape trepte educationale riguros

planificate, se realizeaza scopul educational

mentionat mai sus.

Desigur cain acest fel educatia realizata in

cadrul

~ c o l i i

Goju Kensha, influenteaza direct

formarea unei capacitati de aqiune psiho-fizico

motrica a elevului, in conformitate

cu

finalitatile

educationale (ideal, scop) definite mai sus

doa·r



RTE

M RTI LE

t

i i

UDO

KUNG FU

MAGAZIN

Nr 26

Un grup de membri ai AGRK din stagiul de a Amara august 1999

indirect, prin interconditionarile interne ale

personalitatii elevului, tendinta

a

actiune

adecvata in orice alt gen de activitate a acestuia.

Dar, cadrul formarii dezvoltarii personalitatii

elevului traitor in Europa, respectiv in Romania,

este constituit de modelul cultural occidental,

diferit esentialmente de modelul cultural extrem

oriental (chino-japonez, mai precis).

Prin urmare, pentru ca realizarea finalitatilor

educationale specifice ~ c o l i i Goju Kensha, intr-un

proces educational d e s a ~ u r a t in Romania, pentru

romani, sa nu ramana 0 dorinta utopica, 0

promis'iune neonorata (sau mai rau, o simpla

reel

am

a comerciala n ~ e l a t o a r e ) era in mod evident

necesar ca procesul educational

al

~ c o l i i

j p o n ~ z e

de referinta sa fie reconceptualizat interpretativ in

cadrullimbajului european

al

teoriei educatiei.

Din aceste,

sale

zicem revelatii , a incoltit

ideea de a elabora o lucrare de doctorat asupra

procesului educational propriu unei reale

~ c o l i

r o m n e ~ t i de Goju Kensha, particularizand

a

tema

respectiva intreaga teorie interpretativa (in limbajul

modelului cultural occidental) asupra metafizicii

chineze antice - Teoria campului structural

functional - teorie pe care in liniile sale esentiale

o definitivasem in 1991.

n februarie 1992, in cadrul Colectivului de

admitere la doctorat, la Facultatea de Sociologie,

Psihologie, Pedagogie a Universitatii (de stat) din

B u c u r e ~ t i , am fost acceptat ca doctorand

cu

tema

propusa de mine - Fundamentele procesului

educational in artele martiale. Scoala romaneasca

de Goju Kensha .

Acum, dupa ~ a s e ani de lucru, pot spune ca

faptul eel mai important nu este titlul de doctor n

pedagogie obtinut in urma sustinerii publice a tezei

de referinta confirmat de catre M.E.N. in

octombrie 1999),

ci

faptul ca aceasta lucrare se

constituie ca

un

real indrumar teoretic pentru

activitatea mea practica de instructor de arte

martiale de asemenea pentru cea a celorlalti

instructori ai Asociatiei Goju Romania Karate pe

care o conduc probabil a altor instructori

indiferent de stilul practicat, atunci cand a c e ~ t i a

di

n

urma sunt interesati de a intelege fundamentele

educatiei in artele martiale.



BUDO

KUNG FU MAGAZIN Nr 26

RTE

MARTIALE

PREGATIREA E

SPECIALITATE

LUPTATORILOR DIN

SERVICIUL

PRIVAT E

v

PAZA

S

PROTECTIE

Claudiu Sgandar

In numarul trecut al revistei de arte martiale am

prezentat cateva elemente de identificare urmand ca

acum sa va prezentam alte elemente de identificare

utile activitatii de paza §i protectie, cum ar fi

ldentificarea

dupa

fotografie

Finalitatile acestui tip de identificare sunt

diferite. Fixarea in memorie a caracteristicilor

persoanei pentru a

fi

identificata intr-o anumita

misiune presupune:

• stabilirea daca

• mirosuri profesionale de la locul de munca;

• mirosuri de tutun;

• mirosuri de alcool;

• mirosuri de parfum;

• mirosuri de sapun;

• mirosuri de alimente consumate.

n general, urmele de miros nu pot

fi

ilnpiedicate sa apara; secretia unor substante chiar

cre§te n perioada premergatoare sau in cursu unei

aqiuni periculoase cand starea psihica deosebita

(emotie, spaima, incordare nervoasa) § fizica (efort)

duce la ridicarea temperaturii corpului.

Stabilirea mirosului persoanei poate fi realizata

pe calea simtului

persoana dintr-o fotografie

este cea presupusa;

~ t i i l i l l l i i i i i ~

= U ~

olfactiv ,

cu

ajutorul

• determinarea daca

doua fotografii reprezinta

aceea§i persoana.

De mentionat ca sunt

dificultati in identificarea

dupa fotografie deoarece

proportiile sunt miC§orate,

persoana este prezentata

static, exista jocuri de

lumina §i

umbra ce pot

denatura realitatea astfel

incat persoane vazute numai o data

§

fugar, sunt greu

de recunoscut. Identificarea poate

fi

asociata

cu

masuratori

§

proiectii. Este util sa verificam in

acela§i timp daca nu s-a operat un trucaj fotografic.

ldentificarea dupa miros

fiecarui individ ii este caracteristic un miros

rezultat dintr-un amestec ce poate proveni din:

transpiratia diverselor zone ale corpului (palme,

picioare, zone piloase);

• mirosuri produse de imbolnaviri (aparatul

bucal

§

dentar);

• mirosul medicamentelor sau drogurilor

ingerate;

cainilor special dresati a

caror acuitate este de

10.000 de ori mai mare

dedit a omului (de aceea

sunt folositi la deteqia

stupefiantelor sau a

explozibililor), sau prin

expertiza odorologica

(analize de laborator).

ldentificarea

persoanei dupa

voce

i

vorbire

Prin limbaj, oamenii se disting net intre ei.

Anatomo-fiziologia vorbirii, cu alte cuvinte vocea, se

mentine relativ constanta de la preadolescenta pana la

sfar§itul vietii daca nu intervin boli deformante ale

aparatului fonator.

Caracteristicile acustice esentiale utile

identificarii sunt:

• viteza producerii sunetelor §i cuvintelor;

• intensitatea vocii; timbrul vocii.

n

atentia limbajului se

m i

iau in considerare:

• stilul exprimarii;

• pronuntia;

• particularitatile lexicale, gramaticale §i



RTE M RTI LE

Jit if . BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr 26

fonetice intonatia, accentul, pauzele

.

Problema prezentata prezinta interes

§i

pentru

cazurile de anunturi verbale inregistrate, a apelurilor

telefonice in care se profereaza injurii, amenintari,

impunerea unor conditii

§i

pretentii, etc.

ldentificarea persoanei dupa

scris:

Scrierea constituie o deprindere ce consta in

producerea unor seml)e grafice care redau structura

fonetica a limbajului.

Particularitatile scrisului sunt date de:

• temperament;

• influente culturale; .

• influente tehnice;

- • influente familiale.

Acestea se materializeaza in modalitati grafice

extrem de diverse care ii confera un caracter indi

vidual

§i

se reflecta in caracteristicile de ansamblu

dominate grafice)

§i

in cele de detaliu morfologia

semnelor grafice).

Scriptorul poate fi identificat dupa combinatia

literelor, chiar cand se procedeaza intentionat la

deghizarea scrierea CU mana Stanga, utilizarea

majusculelor de tipar, etc).

ldentificarea

persoanelor

dupa

anumite obisnuinte

de

viata

s u

dupa

ticuri:

Fiecare om are un fel de a fi, dispune de

anumite deprinderi §i obi§nuinte, care deseori l

deconspira fara drept de apel. Gama obi§nuintelor

este extrem de diversificata, de la modul de a saluta

§i

vorbi pana la anumite manierisme

comportamentale.

Este semnificativa, eel putin ca legenda,

modalitatea identificarii criminalului de razboi Adolf

Eichman, expatriat in Argentina

§i

condamnat la

moarte in contumacie de Tribunalul International de

la Ntirenberg. Eichman i§i schimbase fizionomia prin

repetate interventii chirurgicale estetice

§i

se

antrenase pentru schimbarea unor manifestari de

personalitate. Pastrase totu§i o obi§nuinta tipic

germana, de a numara intotdeauna marunti§ul primit

drept rest la efectuarea unor cumparaturi §i pe care

l

piasa intr-un buzunara§ special al hainei. A fost un

indiciu minor, neinsemnat la prima vedere, dar care a

orientat investigatiile ulterioare, care i-au precizat

identitatea.

Ticurile pot fi un indiciu extrem de valoros de

identificare deoarece apar involuntar, sunt greu de

ascuns

§i

nu pot fi suprimate prin control voluntar.

Dintre acestea putem mentiona:

• grimase ale fetei;

• anumite mi§cari corporale

§i

atitudinale, care

se exacerbeaza in momentele de tensiune emotionala

sau incordare nervoasa.

Subliniind importanta identificarii persoanelor

pentru misiunile specifice de paza

§i

protectie,

trebuie sa spunem cain receptia senzoriala a

persoanelor, in prelucrarea

informatiiloqi



BUDO

KUNG

FU MAGAZIN

Nr.

6

verbalizarea acestora pot interveni anumite

denaturari . In principal acestea sunt:

• adaugarea a ceva la realitate spontan si

involuntar);

• omiterea unor elemente importante prin uitare;

• substituirea unor persoane altora,

transformarea in plan mental a persoanei de

identificat.

Aceste distorsionari apar datorita faptului ca

situatiile primejdioase, constienta pericolului imediat

I . Agresorul ataca cu

pumnull

nivelul capului. Agentul stopeaza

atacul

cu

lovitura

de

picior fmpinsa

in

lateral /a nivelul abdomenului.

2 Agentul executa priza pe brafu[ gulerul agresorului simultan

RTE M RTI LE

si a eventualelor urmari indue de regula distorsiuni in

percepere

si

in redare.

In incheierea articolului , amintim sportivilor si

sportivelor ce vor sa practice meseria de agent de

paza si proteqie, adresa sponsorului acestei rubrici:

S.C. SSP GUARD SERV S.R.L.

Str.Blajel nr.2, Bl. V4,

Sc.l Ap.l

Sector

3

U C U R E ~ T I

TELEFON: 321.48.77

ii

blocheaza genunchiul.

3 Agentul executa fncarcarea proiectia peste §old a agresorului.

4

Imobilizarea agresorului

Ia

sol.



•

RTE M RTI LE

Jit if BUDO KUNG FU M G ZIN

Nr. 26

- - - - -

\ : . ~ ~

Genbukan

Ninpo Bugei

~ G y o k k o

Ryu

Ninpo

Cea mai

veche

scoala

de

Kosshi Jutsu

Arta

secreta

de lovire

a punctelor vitale

~ Cristian Ozon

I lstoric

ake hoto Tanemura n

jumonji no kamae

Gyokko Ryu Ninpo era cunoscuta in Japonia ca fiind cea mai veche ~ c o a l a

de shitojutsu sau kosshijutsu (arta secreta de lovire a punctelor vitale), aceasta

~ c o a l a (ryu-ha)

a v a n d u ~ i

originea in faimoasa

§Coala

Hakuun Ryu Ninpo, §Coala

mama

a altar

§Coli

de

ninjutsu ca Togakure Ryu, Kumogakure Ryu, Gikan

Ryu, Kasumi Ryu.

Tot ceea ce se cunoa§te in

K prezent despre Gyokko Ryu i se

datoreaza kuden-u ui

(traditia

orala) lui soke Toshitsugu

Takamatsu. Tehnicile au fost aduse

y

in

Japonia

de

Ikai,

un general

chinez exilat

§i

Cho Gyokko.

Ikai

a predat arta

sa

mai

departe lui Gamon Doshi, care a

transmis-o lui Garyu Doshi, pro

fesorullui Hachiryu Nyudo.

Hachiryu N yudo este eel care

a inventat o arma secreta a ninpo

ului - kyoketsu-shoge (in tra

ducere

a alerga peste munti

§i

vai ). Kyoketsu-shoge este o

combinatie de yari (sulita) cu kama

(secera), aceasta fiind legata cu o

sfoara de 2,5-3 m facuta din par

de femeie sau de cal, la capat avand

un inel de fier. Cu timpul, inelul

de fier a fost inlocuit cu o bila de

metal, iar sfoara cu

un

ant, deve

nind ceea ce cunoa§tem astazi ca

fiind kusari gama (secera cu ant).




Nr

26

Hachiryu Nyudo a transmis

~ c o a l a

mai departe lui

Tozawa Hakuunsai, mare maestru genjutsu (tehnici de

iluzionism, magie), celebru pentru

inki doki fuki kaki

waza

(tehnici demonice).

Gyokko Ryu a trecut din generatie In generatie, pana

la Sakagami Taro Kunishige care a organizat

~ c o a l a

a

fost soke din 1532 pana In 1555.

Sakagami a fondat In 1542 ~ c o a l a de Koppo Jutsu

Koto Ryu a transmis

~ c o a l a Gyokko

Ryu familiei

Momochi, faimosului ninja Sandayu Momochi, d u ~ m n u l

lui Oda Nobunaga In timpul rebeliunii Tensho (1572).

De la familia Momochi , Gyokko Ryu a fost transmisa

clanului Toda.

In era Meiji marele maestru Toda Shinryuken

Masamitsu li lasa conducerea ~ c o l i i lui soke Toshitsugu

Takamatsu .

Actualmente

Gyokko

Ryu Ninpo Kosshi Jutsu a

ajuns Ia a 28-lea soke - Shoto Tanemura sensei.

II Structura

i concepte

Gyokko Ryu se lmparte In trei sectiuni principale

(Koppo Saryaku Hiden): tehnici de lupta cu mana goala

lmpotriva atacului fara arme, lmpotriva atacului cu cutit

cu sabie.

Joryaku no Maki se u m e ~ t e primul nivel de 12 kata

lmpotriva atacului cu mana goala acestea fiind

urmatoarele :

1) Koku

2) Renyo

3) Dan Shu

4) Dan Shi

5) Saka Nagare (Gyaku Nagare)

6) Keoh

7) Hanebi

8) Keto

9) Yubi Kudaki

10) Ketsu

Miyaku

11) Taiken

12) Sakke tsu (Satei)

Al doilea set, de lupta lmpotriva atacului cu cutitul

(tanto) sau sabia scurta (kodachi) are In componenta 8

kata poarta numele Churyaku no Maki:

.

1

U Jaku

2) Seito

3) Da Shin

4) Ko Rai (Koraku)

5) Ko (Hanetsurube)

6) Shien

7) Hosen

8) Horaku

Ultim

ul

nivel se

n u m e ~ t e

Geryaku

no Maki este

m elul cu tehnicile cele mai dificile mai avansate din

Gyokko Ryu , deo arece sun tehnici de aparare cu mainile

goale lmpotriva atacului cu sabie (katana) sau lance (yari).

RTE MARTIALE

Geryaku no Maki are In componenta 8 kata:

1) Shun U

2) Shun Soku

3) Ichi Geki

4) Kai Soku

5) _Ko Ryaku

6) Iai Fuji (lai Tsui)

7) Chingan

8) Fu U (Furno)

De asemenea mai exista In structura ~ c o l i i Gyokko

Ryu Shoshin Gokei Gogyo no Kata cu 5 kata Chi, Sui ,

Ka, Fu, Ku precum Jumonji no Kata, Hicho no Kata.

Bazele taijutsu-lui sunt lchimonji, Hicho Jumonji. Sunt

prezente nenumarate tehnici articulare ca omote kote

gyaku, ura kote gyaku, goja (musha) dori, ganseki nage,

jigoku dori, o gyaku,

Datorita

faptului ca In Gyokko Ryu deplasarea

picioarelor este foarte dificil de lnvatat aplicat in Iupta,

se folosesc inainte in timpul luptei lovituri asupra

centrilor

n e r v o ~ i

Dintre tehnicile speciale de lovire a centrilor e r v o

putem remarca boshi-ken sau shito-ken (lovitura prezenta

in kata, spre exemplu, Jumonji no Kata §i nu numai) .

In Gyokko Ryu exista diverse moduri de intarire

a

degetelor

(prin

lovirea degetelor

de copaci, stanci,

makiwara), astfel un pr'acticant specializat in Gyokko Ryu

poate sparge cu boshi-ken, lovitura cu degetul mare, chiar

0 piatra foarte dura ca cea de rau.

Intr-un

menkyo

de Gyokko Ryu scrie

c

pentru

intarirea mainilor se pot folosi nuci sau pietre ce pot

fi

ascunse in palma, acestea fiind ratite ca bilele energetice

c h i n e z e ~ t i Ia nevoie putand fi folosite pentru distragerea

atentiei adversarului in situatii extreme. Strategia §Colii



RTE

M RTI LE

it

if

BUDO

KUNG FU M G ZIN Nr. 26

urmare a

Jutsu

Gyokko spune caIn prezenta unui d u ~ m a n trebuie sa fi in

armonie cu el niciodata nu trebuie provocat sau intam

pinat cu o expresie incruntata a fetei

ci cu un

zambet

foarte

larg. Daca lupta este inevitabila, atunci trebuie folosita

cea mai eficienta tehnica pentru a-1 anihila.

Cu un an

inainte sa moara

(1971) sensei Toshitsugu

Takamatsu

i-a spus lui sensei

Shoto Tanemu

ra urmatorul

kuden:

In

Gyo

k

ko

Ry u exista 9 reguli acestea sunt:

1) Nin inseamna sa-ti ape ri t ara cu pretul vietii.

2) Into

tdeauna

sa fi

ca

lm , sa nu-ti fie frica

de mo

arte .

3)

Cand

e ~ t i

in

pericol tre

buie

sa nu spui nimic , sa

nu ara

ti

nimic.

4)

lndiferent

de cat

de put

ernic

este

d u ~ m a n u l

pastreaza i

ntotde

auna un

spir

it de neclintit.

5) Sa-ti

s e r v e

sa -ti protejezi maestru l p

ar

intii.

6) Viciile

iti

pot

d is trug e eficienta .

7)

Bautura Jti poate

afecta gandirea .

8) Distruge puterea d u ~ m a n u l u i dar lasa-1 in viata.

9) Sa nu ·ii inveti pe altii rara permisiunea maestrului.

Ill.

Semantica

Termenul Gyokko Ryu poate

avea mai

multe

intelesuri atunci cand este tractus .

Forma

cea

mai

folosita

este

Gyokko Ryu

(;Eft ;f.u)

unde Gyoku

(;£)

inseamna

j

d

Ko sau Tora (jfu)

tigru Ryu

( ~ f u )

§Coala

adica

Scoala Tigrului

de Jad .

In

vechea

China, tigrul ca simbol taoist este simbol

yin.

Cum

in

limba

j a

poneza

un

cuvant

poate fi scris cu

diferi te kanji, voi ara ta o alta varianta : Gyo

( ~ 1 ,

Ko (;;_.

Ryu ( ~ f u ) In acest context, Gyo inseamna austeritate

(religioasa) sau practica adevarata, corecta. Caracterul Gyo

11) poate fi gasit in Gyoja (preotii sectei buddhisre

Tendai). Interesant de

remarcat

este faptul ca soke

o s ~ i t s u g u

Takamatsu a fost Gyoja. Ko

C;m

inseamna a

merita, onoare sau in extenso intelepciunea varstei. Astfel.

in

a

doilea caz, Gyokko Ryu poate fi tractus ca fiind

~ c o a

prin

care cineva atinge

prin

austeritate intelepciunea

.

merite

sau

onoare.

0 alta forma prin care se poate scrie

Gyokko

Ryu

este

Gyo

~ 1 ) , Ko (jfu) Ryu

~ ) ·

Gyo

de la Gyoja Ko

- tigru au fost explicate mai sus. Ryu este scris in acest

caz cu un alt kanji, care

inseamna dragon

~ ) . in taoism

dragonul fiind considerat simbol yang. Deci poate fi tractus

ca practica adevarata, corecta a tigrului dragonului .

Pentru un taoist

inseamna

aplicarea corecta a teoriei

yin

(tigru)

y ng

(dragon) .

In Gyokko

Ryu se

f o l o s e ~ t e , de asemenea

Ten

Ryaku Uchu

Gassho (Ruga catre

Cer

Univers). Cerul

se afla intr-o continua schimbare, ceea ce este natural.

Dragonul

da mana

cu tigrul. Intr-o lupta reala, strategia

Tenchijin

(Cer-Pamant-Om)

este des folosita. Exista

Ga

ssho Kuji-Kiri, Kongo (metal), Suirin (apa) Kafu

Gassho (foe vant). Acestea sunt cele trei comori sau

Sanpo Gassho .

Kosshi Taihen Jutsu are tot trei forme : Ryuhen (sau

transformarile dragonului), Kohen (transformarile tigrului)

Hyohen (transformarile leopardului) .

IV. matsu Tatara

Soke

Shoto Ta

nemur

a spune ca in opinia dansulu i,

ninpo-ninjutsu este strans le

ga

t de traditia Amatsu Tatara.

Tex

tele secrete ale milenarei traditii Amats u Tatara

contin cele ma i i

mportante invataminte de

spre Bumon

(poarta martiala) Shuman (poarta spirituala).

Bumon reprezinta cele 36 de cai martiale esentiale

pentru Ninpo Sanjurokkei formate din Bugei Juhappan

( cele 18 arte martiale principale practicate de samurai)

Ninj a

Juha

kk

ei

(cele 18 tehnici secrete, spe ciale , practicate

de ninja) .

Shuman se refera Ia toa te aspectele spirituale prin

care practicantul invata sa in teleaga sa fie tolerant cu

diferitel e religii ale lumii.

Den

sho-urile (documentele) Amatsu Tatara au

ap artinut fam iliilor Nakatomi, Otomo, Monobe Abe.

Cl

anu l A

be

num

ea

aceste

documente

secrete

Abe

(Ohhikonaga) Amats u Tata

ra Rinpo

Hiden No Maki .

Famili ile

Naka

tomi , Otomo

Monobe

le numeau Kuki

Amatsu Tatara Nakat

om

i Hibumi ,

Otomo

Amatsu Tatara

Kishin No

Hibumi Monobe

Amatsu

Tatara

Hissin

Mokuroku.

Sensei Shoto Tanemura este al 58-lea soke Amatsu

Tatara Bumon Shuman.




Nr. 26 RTE M RTI LE

G E N B U K A N NINPO BUGEI

yokko Ryu

Ninpo

Kosshi

Jutsu

Jumonji no Kata

Cristian Ozon

6. B

atacii din nou cu shikan ken, A face

sabaki, blocheazii cu jodan uke ...

Executa: Cristian Ozon Alexandru Cafe

4. Dupii atac, A fntinde m n spre fa{a lui B.

astfel fncat degetele sii vizeze ochii lui B.

7 ...

l o v ~ t

cu boshi-ken tsuki, la coaste

butsumetsu).

8. Dupii arae A fntinde mana spre fa{ a lui

B

astfel

fncat degetele sii vizeze ochii lui B.

in final se revine fn pozi[iile ini[iale

de

plecare.



ARTE

MARTIALE

I

Jit i { BUDO KUNG

FU

M G ZIN

Nr. 26

se rie t : : e h . . . i c a ca. ie t : : t : :eh. . . ic a :rt::e m a . : r l; ia . l e

K Y O K U S H I N K R T E

Cornb ina t i e

d e

lupt

s en

no

sen)

Claudiu Sgandar

1 Tori Uke J nju kamae

3

Uke impinge piciorul exterior

p ~ e ~ t e in fata

Executa: Nicoleta Cheoseaua Marian f ~ n o v e a n u

2

Tori ataca gedan

m w shi

geri; Uke blocheaza

cu sune uke

4

Uke contraatacajodan

m w shi

geri pe partea

opus

a




ARTE MARTIALE

se rie t : e h . - . i c a

ca ie t :

t :eh . - . ic

a:r t :e

m a r ~ i a i e

hi te i Tor i

W

a z a

Tudor Stanciu

1

Jodan mawashi tsuki

Hidari teisho uke I hidari shotei mawashi uchi

3

Surui nage pozifie intermediarii)

Executa Tudor Stanciu Vasile Ganea

2 Gyaku eri te dori

Migi shita tsuki

4. Surui nage jinalizare)



ARTE M RTI LE

BUDO KUNG FU

MAGAZIN

Nr 26

I

se:rie t:eh. .ica c a . i e t : t : e h . . i c a. : r t :e m a . : r l; ia . l e

•

AIKIJUTSU

TAKE

D R Y U

an to or i

a_

Cristian Laiber

Executa Pascal Lagouche Cristian Laiber

at ace

potrivitc.

Cel

care

se apara

este intr o

garda relaxata, zanshin.

3. Se apasa putemic pe bratul adversarului determinand

dezechilibrarea acestuia kuzushi). Se observa

c

uke este

inca in picioare se f o l o s e ~ t e

de

o ~ c r e din bazin - hara ,

a

controlul adversarului .

2.Atacul este de tip chudan

rsuki este deviar folo sind o eschiva

ex terioara circulara

tenkan

irimi tai.

Este

momentul cand deja incepe

aq i unea de control osae) prin presiune

4.

Se ~ e z un

genunchi pe sol pentru a putea controla

mai bine advesarulla sol osae jime waza) presi unea extrem E-

de durer::;asii detenninand atat

controlul

adversarului

pennitand

.. .

5 .preluarea armei tanto) adversarului in conditii

de

deplina siguran[a. Bratul se ridica in semn ca adversarul

este

total

controlat

, atitudine specifica

Takeda

Ryu.

Zanshin.



BUDO

- KUNG FU MAGAZIN

Nr.26

300/ 3002 3003

301/

L 301

2 30/3L

3021 3022 3023

3

151 31 52 3153 3/ 6

/L 3/62L

31631.

317/C

3/72C 3173C

RTE M RTI LE

0

multitudine de medalii

cupe,

specifice

artelor martiale. Pentru

federatii comenzi

mai mari

de

100

de

buditi se face reducere 20%.

3033 3032 3031

3043 3042 3041 3052L 3052L 305 1L

3/2/L 3/22L 3/23L

3/3/L

31

32L 3/ 33L 3 /41 3142 3143

2

0561 12; 205611/ 20561

1

2054412;

2054411

; 20544

20575

1

2052912; 2052911; 20529 20566 1 2052412; 20 52411; 20524 1 2050312; 20503/1; 20503

0

lO

mm o70 mm 070 mm 070 mm 060 mm 050 mm mm 050 mm 000 mm 050 mm 050 mm MO mm 050 mm 070 mm 050 mm o50 mm 040 mm 040 mm

e ~

Trofee compuse

K L I K L t SJL

\YI mm 045 mm 050 mm

1-

51

84 h-37 em I

2

5185 h-53 em

3- 5187 h-1

JO

em



RTE M RTI LE

t

itt BUDO KUNG J U M G ZIN

Nr. 26

Din artele

martiale

10

II

12 13

Orizontal:

1. Intemeietorul §Colii de ju jutsu

Jikishin Ryu, un bushi de rang inferior, fmmat la §coala

Kito Ryu (2 cuv.). 2. Samurai care a aplicat conceptul

de ken-no-shinzui

§i

a preconizat un spirit calm, nepasator

(fudoshin) in lupta (1489-1571; Tsukahara Bokuden).

3.

Maestru care a creat disciplina ne-militara kyudo,

divizand studiul ei in §ase parti (2 cuv.). 4. In cont"- Cu

multa sare- Diminutiv feminin.

5.

Plati e§alonate- Marne

(inv.) "...X a" . Procedeu tehnic efectuat cu "sabia mainii",

orizontal, pe o

parte

a capului (qwankido). 6.

Intemeietorul stilului de kenjutsu Itto

Ryu

(Ittosai

Kagehisa) - A trage in fire - In hamei

7.

Fondatorul

§Colii traditionale de so-jutsu, Shinden Fudo Ryu (no

Kanja Yoshiteru) - "Culoare", in limba japoneza. 8.

"Shobu-... "Comanda a arbitrului pentru oprirea luptei

(kendo)- Alene- Respect, morala. 9. "... -waza". Tehnici

de

studiere

a mi§carilor,

executate

din pozitia "in

genunchi" (judo)- Spada cu lama flexibila, (kalaripayat).

10 . Expert in arta sabiei de la Jikishin Kage Ryu (1789-

1844); Shimosa no Kami Seiichiro) -In gluma - " ... -

Jiao" . Lovitura de picior spre inapoi, foarte sus (wushu).

11. "China", dupa numele japonez al dinastiei Tang -

"Furi-Undo" . Exercitiu de m1adiere, constand in

efectuarea cu intreg corpul a unui gen de rasucire pe loc,

bratele intinse ajungand la echilibrarea mi§carii /aikido)

- Miri

..

. incurcati

12.

Lovitura de pumn, ascendenta,

spre inainte (karate) - Leqie . 13. Blocaj executat cu mana

(karate) - "Hatsu-... ". Antrenament in primele zile ale

unui nou an, continuat timp de doua-trei zile in

§ir, care

prilejuie§te, in general, inlantuiri § competitii intercluburi

§i

intemationale.

Vertical:

1. Masa de tesut nou format, care se

dezvolta intr-un organism prin inmultirea exagerata a

unor celulre (pl.)- " .. Guruma". "Marea roata exterioara"

(judo) . 2. Gre§iti- "Sabie la dreapta"; mi§care din Omori

Ryu (iaido) .

3.

Distantat- Maestru de la Tenjin-shin-yo

ryu, care 1-a avut, pentru un timp ca elev

§

pe Uyeshiba

Morihei (Tokusaburo)- Akashi Kiyama. 4. " ... -Taoshi

.

Tehnica de presiune din fata, asupra

pieptului

adversarului, bratele lui tori inconjurand umerii lui uke

(sumo) - "Proiectarea opusa" (judo). 5. Rau afluent al

fluviului Zambezi - printul de§ertului (pl.) - Incete 6.

Una din cele 12 mi§cari de baza din Omori Ryu (iaido)

"... -Gaeshi". Invingator

al

unei lupte, prin superioritate

tehnica (judo). 7. Metoda de "lupta dura" §ide exercitii

intensive, bazate pe forta pura, creata de Ichikawa

Mondaiyu - Diminutiv feminin. 8. Kami feminin al

soarelui ce detine un loc important in religia shinto .

Electrocardiograma (abr.).

9.

"A rupe", in limbajaponeza

- Bluza rustica. 10.

In beton -

" ...Uke". Evitarea oblica

a unei lovituri, spre exterior (karate).

11.

Numele (in

dialectul cantonez) al manechinului de lemn, folosit

foarte mult in antrenamentul de Wing Chun (Yan Jing

Fat). 12. Maestru de kendo (8

dan),

iaido (8

dan)

§ijodo

(1893-1984; 2 cuv.). 13. "Jodan... Uke". Blocaj diago

nal amplu, executat cu nunchaku (kobudo)- " . .Zuki".

Lovitura de pumn asemanatoare unui upercut (karate) .

Dictionar:

IMIR, DEKA, NOKI.

Costin

V

Trifan, clubul Kumade , Campina

N V Z 0 V M V

v v

l

o

w

o

l

a s v M

n,



BUDO

- KUNG FU MAGAZIN Nr. 6

RTE M RTI LE

R O N N

POVESTIRI DIN LUMEA ARTELOR MARJIALE

i

pagini realizate de Gaby Oancea

Drumul regasirii

Uceniculin arte martiale Su Kong era in ochii

profesorilor sai

un

neispravit.

Sau, cum spunea biitranul Jinn o nestemaHi a coroanei

lnvaluita in rahat de urs".

Un

copil plin de talente, dar care nu ducea nimic pana

Ia capat care era pornit impotriva tuturor. Dacii tatal sau nu

ar fi fericit ~ c o a l a - m a n a s t i r e cu toate cele necesare pentru trei

ani de existenta, de mult portile s-ar

fi

deschis larg tanarul

ar fi plonjat in colbul ce desena drumul pana Ia conacul tatalui

sau.

Insa

manastirea

era saraca avea

mare

nevoie de

darurile primite.

Preotii aveau insa o nemultumire. Pentru darurile

primite,

trebuiau sa

modifice caracterul

tanarului, sa-l

~ l e f u i a s c i i sa-l transforme intr-un tanar senior.

Trecuse un an

§i

nici gand de vreo schimbare.

Preotul Dai, eel care se ocupa direct de educatia lui Su

Kong facea tot ce ii statea in putinta, pentru a invinge cerbicia

tanarului . Dar orice ar fi facut, nu r e u ~ e a .

Incerca cu binele: ii arata tehnici secrete prezentate pana

atunci doar elevilor speciali, in vat a cum sa reziste in

salbiiticie, II instruia in manuirea armelor. ..

In van. Odata ce prindea tehnica sau invatatura

respectiva, Kong se scufunda in somnolenta sau apatie, nu

mai exersa, nu-l mai interesa nimic.

A

incercat

§i cu raul: 1-a

infometat

timp

de doua

saptamani, Ia pus Ia cele mai grele ru§inoase munci, ba

chiar

1 a

biitut. Kong primea totul cu d e t a ~ a r e . Daca era de

munca nu muncea, dacii era infometat rabda, dacii era biitut

nu scotea nici un sunet.

Se parea

ca

tot raul din lume se ascunsese in sufletul

acela de taniir.

Oare ce provocase acea ruptura? Ce prapastie surpase o

inima de copil.

Era cert insa ca nu o minte de preot era rae uta sa deferece

o inima impietrita.

Disperarea preotilor era mare. Trecuse eel de-al doilea

an e nu r e u ~ i s e r a nimic.

Singura speranta era sihastrul din provincia Fukien. Cel

atat de aproape de Tao.

Cand in cea de-a opta zi de a ~ t e p t a r e Dai a fost primit,

aproape ca renuntase sa mai spere. Da, biitranul

~ t i a

care este

problema sa:

"Ai

un

fiu", a spus eel atat de aproape de Tao. "Este

fiul tau pentru cii t r a i e ~ t e langa tine. Nu il conduce pe drumul

tau. Lasa-1 sa gaseasca drumul pe care ii este sortit sa mearga."

Apoi i-a fiicut semn sa iasa. Dais-a retras cu spatele,

1 a

salutat

pe sihastru, apoi a plecat spre casa.

Tot drumul s-a gandit ce a vrut sa spuna biitranul: La-

sa l sa gaseasca drumul pe care i este sortit sa mearga.

Arta razboaielor nu i se p o t r i v e ~ t e Nici in randul

ciirturarilor nu cred sa intre, ciici nu

i u b e ~ t e

caligrafia, iar

des pre preotie nici vorbii ...

Pe drumul de intoarcere a vazut Ia campie femeile

lucrand Ia campurile de orez. Doamne cum ii salta inima la

vederea acelor trupuri tinere.

a inteles. Nu un biirbat avea sa-l schimbe pe Kong ...

Cand a ajuns Ia manastire, Dai a zabovit doar o eli pita.

A maruntit vorbele in ~ o a p t a cu staretul manastirii apoi a

disparut spre satul din apropiere. De intors s-a intors cand

luna mangaia de mult matasea calda a noptii de vara.

Ce-au vorbit cei doi, ce-a fiicut Dai in sat, nimeni n-a

~ t i u t

Arata doar ca de a doua zi,

Ia

manastire a avut de lucru

o tanara r u m u ~ i c a ce-i ajuta pe preoti Ia pregatirea bucatelor.

dacii am sa

vii

spun ca toti ucenicii se ingramiideau sa fie

pedepsiti Ia corvoada serviciului la bucatarie, sunt convins ca

rna veti crede. printre ei Kong ..

Da, preotul Dai gasise calea. In mai putin de 0 saptamana

inima de piatra devenise mai umana. in

~ a s e

luni Kong era

un

flacau normal, ba observau preotii cu ingrijorare, devenise

cam moale suspina cam des. Dumnezeule, ce era de facut ,

fierul era acum o turta de orez.

De a doua zi, fata a disparut de Ia manastire. Se spunea

cii

fusese rapita de

un

grup de calareti din tinutul Kwe,

un

tinut salbatic, la mai mult de 20 de zile de mers calare. Un

tinut din care, cei ce se

aventurasera

acolo, nu se mai

intorsesera.

- Pe unde sa o iau iubiti parinti, pentru a o gasi, i-a

intrebat Kong pe preoti.

-la-o peste camp, treci peste valea Tsu

§i

vei ajunge In

pad urea de mesteceni. Acolo cred ca o vei gasi. Vocea lui Dai

era grava, insa ochii aveau o stralucire ciudata. Zambeau ochii

lui Dai ..

Tot drumul, preotii -au insotit pe Kong, supunandu-1

Ia diverse incercari. El nu §tia nimic. Credea ca este o frun za

purtata pe aripile sortii. Era impacat cu destinul.

La capatul drumului nu a gasit nimic. A pornit spre casa

manat de un singur gand. Sii-§i ia ramas bun de Ia calugari

apoi sa se desparta de viata.

Cand in poarta rrtanastirii 1 a intampinat o zeita cu chipul

cunoscut, Kong a inteles.

Acesta era drumul regasirii. Ce pierduse

el

inainte de

manastire nu era dorinta de a trai. El

n u - ~ i

gasise sufletul, iar

acum, cand avea aliituri un suflet pereche, realiza ca era

implinit atat ca luptator dar ca om. Era Ying Yang, in-

tr-un tot contopit, divers dar unitar. ·



RTE M RTI LE

t

if

BUDO

-

KUNG FU MAGAZIN

Nr. 26

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

- L-ai vazut pe eel care face antrenament dupa

- - _ _.__ noi, eel de la Tsu Tsu Maki Ryu. Are doua pnetene ...

© Un practicant de Tsu Tsu Maki Ryu este dus

de sotie la doctor, dupa ce fusese "zdrobit" intr-un

meci de full contact.

Doctorul cu privirea pierduta spune:

- Domnule, trebuie sa vorbesc cu sotia dumnea

voastra ...

lese luptfuorul, abia tarandu-se pe holul spitalului,

ii spune sotiei:

- Draaa cred ca am fost lovit foarte grav. Docto-

O

rul nu a vrut sa discute cu mine, dar vrea sa vorbeasca

cu tine.

Nevasta, distrusa ea, intra in cabinet.

-Stimata doamna, sotul dumneavoastra este grav

bolnav, aproape pe moarte, ii spune doctorul. Dar

exista unele sperante .. Trebuie sa-i faceti masaj din

ora in ora, nu trebuie sa piarda nici un meci de fotbal

care intereseaza. Mancarea este ea foarte impor

tanta. Doar cotlete m u ~ c h i de caprioara are voie. Iar

prietenii nu trebuie sa ii lipseasca din preajma ..

Cu o fata schimbata, nevasta llintreabl'i pe doc-

tor:

-Dar de baut nu are voie sa bea alcool, nu-i

a ~ a ?

- Ba are, cum sa nu. Doar sa nu exagereze foarte

tare. sa fie baturi fine,

a ~ a

cum ar fi trebuit sa-mi

aduceti mie ...

Nevasta iese bietul om intreabl'i:

- Ce-a zis doctorul. ..

-A zis c-o sa mori

© Doi luptatori discutau intre ei:

CONCURS NR 25

- Nu zau. Poti sa i u b e ~ t i doua femei deodata?

- Sigur. Pan a afla una -despre cealalta ..

© -

Mai baiatule, aceasta este cea mai fericita

zi din viata ta, e ~ t i campion de Tsu Tsu Maki Ryu, ii

spune tatal, cu lacrimi in ochi, fiului sau Dionisie.

- Dar tata, maine rna insor. ..

- Da fiule, tocmai de aceea, aceasta este cea mai

fericita zi din viata ta.

©

In satul Cucuieti din Deal, pentru ca Ion se

intorcea tot timpul de la antrenamentul de Tsu Tsu

Maki Ryu pe inserat satul nu era electrificat, Maria

trimite barbatul sa cumpere

0

sticla de lampa, sa

poata a ~ e z a ea masa cumsecade.

a

a ~ t e p t a t

o ora a a ~ t e p t a t doua

..

.in cele

din

unna

se intoarce Ion, cam afumat" rara sticla

de lampa.

- Bine rna Ioane, unde-i sticla?

-No,

tu Marie, nu te supara, da' la birt o spus

c

nu tin sticle de lampa, ci doar de palinca ... daca

n-o avut, am luat io ce mi-or dat.

© La cei 180 de ani ai sl ii, fondatorul stilului

Tsu Tsu Maki Ryu statea pe o banca intr-un pare se

uita dupa femeile frumoase ce se perindau prin fata

lui. Langa el se a ~ e a z a un tanar care llintreba: .

- Bine domnule, dar la varsta dumneavoastra va

mai preocupa femeile?

- Da, de preocupat rna preocupa, chestia este ca

nu mai tin minte de ce ..

CONCURS

N R

6

Daimyo-ul

a hotarat ca

daca

samuraiul nu ar fi fost destul

de bun,

seniorul 1-ar fi alungat de la inceput. Din

moment ce 1-a acceptat timp de zece ani in

serviciul sau, acum era momentul sa-l

plateasca.

In

sala de antrenament sudoarea curgea pe fruntile celor doi

prieteni

In

mod egal.

C a ~ t i g a t o r :

u r e ~ a n

Viorel Carol

Craiova

Un volum - Taiko - de Eiji Yoshikawa.

Erau aproape ca

doi

frati.

Se

pregateau pentru campionat inca

din prima zi cand

p a ~ i s e r a

in dojo.

t o t u ~ i acest ultim meci era eel mai greu.

Cei doi prieteni se infruntau in finala.

A veau aproape acelea§i ganduri. Ar fi dorit sa abandoneze,

pentru a

nu-§i

lovi prietenul, dar totodata ar

fi

dorit

sa

lupte pentru

a-§i incununa munca de atatia

ani

cu titlul de campion.

intrebare Dumneavoastra ce ati face daca ati

fi

in situatia

unuia dintre cei

doi

prieteni?



BUDO -

KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

•Taran Florin, e b r i ~ o a r a - Cfu-tile

solicitate

nu sunt in stoc.

• Sigartau Dan, r a ~ o v - Revista noastdi, la

nivel

national

se

difuzeaza prin Rodipet.

In

B u c u r e ~ t i o mai puteti gasi la raionul de materiale

sportive al magazinului Unirea la magazinul

Olimpic de pe strada Lipscani.

Din pacate nu avem reviste de Muay Thai.

Cred ca cea mai autorizata persoana care ·sa poate

statui in acest domeniu este dornnul Mircea Boldea,

secretarul FRAMC.

• Luca

Marins

Constantin, Piatra Neamt -

A ~ t e p t a m

comanda dumneavoastdi la telefonul

nostru (01) 780

71

54.

• Chilom Lucian, Cetate,

Nu mai avem in

stoc cartea solicitata.

• Puf Ciprian Arad - Multumim pentru

aprecieri pentru fidelitate. Din pacate numerele

din revista pe care le solicitati nu le mai avem,

tirajul respectivelor reviste fiind epuizat.

• a i t o ~ Emanuel, Baia Mare -

N u expediem

colete in sistem ramburs. Manualul solicitat nu se

mai afla in stoc.

• Schwaitzer Tiberiu, Cluj-Napoca-

Idem.

• Tamas Cristian Dorin- Idem.

•

Codreanu

Mihai

Hunedoara

-

Nu

expediem echipament in sistem ramburs.

• Vlad Nicuta, Craiova -

Idem.

• Mut Daniel, Oradea -

Multumim pentru

aprecieri. Din pacate titlurile solicitate nu mai le

avem in stoc. Bineinteles ca puteti face abonament

la revista noastra.

•

Bucur

Emil Sorin,

Constanta

-

Foarte bun

raspunsul dumneavoastra, insa la tragerea la sorti

a

i ~ i t

altcineva.

Va

mai

a ~ t e p t a m

la alte con

cursun.

• B o g l e ~ Catalin Narcis

I a ~ i

- Revista

continua sa apara, capitolul difuzare continuand

RTE

M RTI LE

insa sa fie deficitar. Toate informatiile solicitate

le gasiti in paginile revistei .

• Albu Sm.-in B r a ~ o v - 0 parte din

titlurile solicitate s-au epuizat. Cele

disponibile v-au fost expediate prin

p o ~ t a .

• Nedelea Ionut Cristian

Mioveni - lata

explicatiile solicitate:

shanzhang baihui laogong huiyin sunt

puncte meridiane vitale ale corpului uman, care

prin apasare sau lovire pot produce moartea sau

vindecarea.

Mai multe amanunte gasiti in cele doua

vo

lume publicate de domnul Liviu Tilica in

Colectia

udo

Tehnici

secrete din haolin vol. 1 11.

•

Viorel

Daneliuc Suceava

-

Stiluri

c h i n e z e ~ t i se practica in cadrul Federatiei Romane

de Arte

Martiale-

Asociatia Romana de Wushu.

Pentru informatii puteti lua legatura

cu

domnul

Petru Grindeanu, secretarul general FRAM.

• Florin Mihailescu, Sighet - Cartile epuizate

se vor retipari, in

funqie

de solicitarile sosite la

redactie. Putem sa va comunicam ca in curand se

vor reedita volumele Taekwondo de Constantin

Dimciu

Arta Razboiului

de Sun Tsu.

Volumele solicitate de dumneavoastra

nu

sunt

in planul imediat de retiparire.

• Calinciuc Dorel, B u c u r e ~ t i -

Idem.

• Dragan Florin, B u c u r e ~ t i - Ma bucur ca

v-a placut foarte mult revista noastra. Spuneti ca

este prea greu sa ajungeti la noi.

Eu sunt convins ca daca doriti cu adevarat sa

vedeti ce contine magazinul, merita sa faceti

efortul de a veni.

• Sorin Miu, a r n e ~ t i

Nu

~ t i m

daca in

o r a ~ u l

dumneavoastra se practica arte martiale

h i n e z e ~ t i

deci nici stilul betivului.

La revista va puteti bineinteles abona, daca

doriti.

• Miclea Dorin, u c u r e ~ t i -

Artele martiale

europene (boxul englezesc, boxul francez, scrima,

etc.),

au

o larga dezvoltare, dar in zilele noastre

s-au transformat efectiv in sporturi.

Artele martiale orientale, d e ~ i au

a c e e a ~ i

ten

dinta de transformare in sporturi

inca

mai

pastreaza caracterul de lupta efectiva. Exista chiar

~ c o l i

traditionale

care practica

efectiv artele

razboinice, in adevaratul sens

al

cuvantuhii.



ARTE-MARTIALE

.

:1ft

if

BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Agenda

cu adrese

• Doriti sa practicati adevaratul

NINPO-NINJUTSU?

•

Sunteti interesati

de ~ c o l i l e

traditionale japoneze

de

JUJUTSU?

• Doriti seriozitate

profesionalism?

KARvu DoJO vine in

lntampinarea

dorintelor

dumneavoastra

prin

dojo-cho

CRISTIAN

OzoN

sub directa

coordonare a lui soke

SHOTO TANEMURA.

Relat i i Ia te lefon

92 368 76

t

I

1111111111111111

1

11111111

1111111111111111

R y o g e n R y u

H e i h o

uge i

Descoperit i frurnusetea bujutsu- lu i

j aponez

apa r t inand ~ c o l i i Ryogen Ryu

cu prornotoru l acesteia

CRIS I IAN

O Z O N

Cursuri

,

stagii

de

preg3tire,

formiiri instructori,

afilieri, examene

de

grad

in

disciplina principaliiRyogen

Ryu

Heiho

Bugei

Ia i

~ e n p o

Fonna

de luptl(cu sabia japoneza,

ce imbina clemente de

i ~ i d o - a i j u t s u

kendo-kcnjutsu.

in diScip'Uncle anexe:

JOHO (metoda de lupta cu bastonul mijlociu scurt);

KARATE

JU

KEMPO

(lllpta fara

anne);

SHIN

OBI

BUJUTSU.

SHODO (caligrafie, c ~ ~ i executare caligrafii).

K RYUK I

Te L 9 ~ 3 6 8 76

e-mail: [email protected]

IMPORTANT

....

RECLA l V I A

Orice club sau instructor de arte

martiale i ~ i pot face reclama in

paginile revistei noastre.

Incepand cu nr. 25, pentru

aparitia intr-un numar al revistei

trebuie sa

cumparati

10 reviste

(plata se face anticipat), ce vii vor fi

expediate la publicarea reclamei.

Textul publicat este in limita a

25

de

cuvinte.

Pentru spatii mai mari se platesc

tarife suplimentare 1 U S D ~ m

Introducerea de imagini este taxata

separat (5 USD o fotogratie).

Pentru informatii ne puteti contacta la

telefon (01) 780 71 54.

TAKEDARYU

MAROTO-HA

TAKEDA-RYU

TeL

4204639; 643877 6;

048646428;041679215,

Asociatia

Romana

Ashihara

Karate

Sabaki

Dojo

Practicand Asijiha,ra Karate veti

cunoa§te cel1pai c ~ m p J e x sistem

de a p a r a r ~ cu

m na

goala.

Antrenaqtentele au loc in:

B u c u r e ~ t i

•

Sc.

Gen. nr.

197 D ~ p m u l

Taberei

35) str. ObcinaMare

nr.

2

•

Sc.

Gen. 155 Sfanta Fecioara

Maria

B r a ~ o v

• Lie. LSN, str. Armoniei

nr.

6,

Grupa de initiere performanta in

sistemul competitional KOROKAI.

P l o i ~ ~ i

• Sc. Gen hr. 6

•

Gen nr. 20

B u ~ b e ~ t i J i u

•

Clubulcopiilor

§1 elevilor

~ f i { l n c h

cl}ief

A d r ~ a f i ' l : : > e j a n u - 1 dan

Pentru s t g } i ~ i i ~ r i § ll,JSCrieri ne puteti

· "l:ontacta la: ·

Tel.

u 9 ~ 2 3 p,769,

sau

E-mail:

acl.ic:[email protected]

7



BUDO

KUNG

FU MAGAZIN Nr. 26 t m

RTE M RTI LE

~

w ~ ~ ~ ~ h a ~ ~ c ~ ~ a r ~ u

1;

./.,I \

Antrenor

international

de

wushu

kung-fu ~ .

Director tehnic FRAM J

KOROKAI Ji,

entura neagra

Korokai

,

Pentru

informatii,

· o ~ a n i z a r e

stagii

f s,

~

Telefon: 093 306 653

v >

T EKWONDO WTF

r te mart ia le

coreene

E

,

• Initiere

performanta -1(

pentru toate varstele . .

•

Autoaparare

K O R O K A I ~

~ ~

R l ~

~ r

• Lupta in

sis tern

full contact

• u p t ~ cu

arme

• Forme pe

t ~ h

muzidi I

Constantin

Dimciu teL

94

375

798

:>

Asociatia Sportiva

RONIN

BUDOlUN



RTE M RTI LE

JEt

if BUDO

- KUNG FU MAGAZIN Nr 26

Ralden BUCURESTI 092-349704

Yamabush i PITESTI 4 8 ~ 2 8

Makoto

TlRGOVISTE

045-210694

Ryusuikan CONSTANTA 041·252314

S

ui

shin GALATI 036-444122

Tench

CLUJ

064448851

Y ~ m a t o k a n

C-LUNG

Mold.

030-313$07

Hagakure TIMISOARA 056·214029

Salori TR. SEVERIN 052-338261

Kotora SLATINA 0 4 9 - 4 2 ~ 9 3 3

Tetsuzan BACAU

T O U R I S M ~

MAta

1

SIA

Stagiu

de initiere

cu RABAN 7

Dan

detalii, antrenamente : tel. 092-349704

Kosho

Shorei Ryu

KENPO

Karate & Kobudo

• vechile KATA din Okinawa cu aplicatii

- eficadta.te prin rafinament tehnic

- tehnici

de amle - KOOUOO

stagii, formari instructori

1

afiHeri

C. Laiber, 2 Dan

. vechilc traditH martlaln ale unoi

scoli autentice

- o intoarcere Ia sursa AIKIDO-ului

si JUJUTSU-lui

-fonnari instructor[. $\agli.

afilleri

lnstr. $ef

pl

ROMANIA :

Sensei

Cristian Laiber

4 Dan Aikijutsu, 1

Dan

aida

T KED RYU

KYOKUSHIN

KARATE

Sa/a de sport a

colii

nr. 123, comuna Jilava, oseaua Giurgiului

nr.

266 (luni,

miercuri, vineri - orele 19-22).

Antrenor: FLORIAN TOADER- 2 Dan Kyokushin

INTERNATIONAL SENDO

RYv KARATE

Do

FEDERATION

Sake Emeric

Arus-

tel: (718)

721

7598; Pentru Romania: Bartis

Emoke-

comuna

Baciu nr. 266, jud Cluj, tel. 064 260 140 sau 064 135 741.

YAMATOKAI

Instructor Popescu Adrian - 3 dan jujutsu. lnitiere, performan{a, competifii

copii

i adulti

Sa/a Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037

KYOKUSHIN KARATE

SALA

vESPORTLux-

Calea Victoriei nr. 52, sector

I. Program: mar{i, jo i - ore/e 19'

0

-21

°

Samb{Jffj -

Orefe 1; 3°

-

14

30

Antrenor Mircea Marin - 1

dan

Kyokushin Tel. 780 40 00

TAEKWONDO WTF

fnscrieri

Ia

sala Km. 0 (zona PiaJa Unirii)

In

zilele de marfi

orele 18:00

sau

sala de sport a c/ubului UMEB

In

zi/ele de

Zuni

vineri- 16:30

Antreno

r:

Vlad Voicu 3

dan

WTF

lNSTRl . JCTOR:

SOV I \R BOGDi

\N

2 01\N)

· ~

1 ~ 6 4 3 ·

87 7

Cristian Ozo

n

centurii neagrii Korokai

Stagii

de

pregatire perfeqionare

- tel. 092 368 176

MIRCI A UNGURI AN 5 DAN SHOTOKA N

C : L U B

CURSURI

Luni, Vineri - 18:00 . 19:30

•

U N I V E R S I T A T ~ ~

.

ECOLOGICA

BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUC: TIE ~ sc Gen nr 100 - B-dul

nneretului

B d u / : ~ : ~ : . : : : ~ ~ ~ 2 · ~ K R TE

E ~ ~ : ; : ~

~

A S ELECTRIC

admitere

(verificarea apti

tudinilor motrice)

In

perioada

15-17

iulie 2000,

inclusiv Ia

disciplina

arte marJiale

Organizeaza cursuri de

Kyokushin Karate

Kyokushin Budo Kai ,

initiere performanta Ia:

C.S.S. Nr. 2

B-dul Ferdinand nr. 128.

Program:

1uni miercuri, vineri

orele 19:00-21:00

Instructor:

Daniel Constantinescu

Telefon: 094 23.0 818



. .

Garell PoliGraphis -

. . •. _ - _. · .. • .

:

- --- = · ... __ - • . :::. -- . .

·

- · - . . . - . -



MARTIAL

ARTS

EQUIPMENT

Str.

Valdemar Lascarescu nr. 4

Sector 5 Bucure,ti,

Cod 76634

ROMANIA

Tel/fax-

01)

780 71 54; Tel. 094

500

680

budo arte martiale nr.26

Documents