bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucuresti · desc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al...

#46 iulie - august 2013

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS

SN 4

133

- 12

34

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA

Proiectul Pro {ura I Crånguri din Apuseni I World Architecture Festival I RIBA Stirling Prize

C4_C1_C2_C3.qxp 10/30/13 2:14 PM Page 6

C4_C1_C2_C3.qxp 10/30/13 2:15 PM Page 7

www.oar-bucure[ti.ro 3

Pe

cop

ert`

: Win

d P

ort

al -

des

ign

er: N

ajla

El Z

ein

. Fo

to: L

DF

2013

© S

usa

n S

mar

t P

ho

tog

rap

hy

Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!

Editor: igloo media

Bord editorial:Bruno Andre[oiu

Adrian Cioc`zanu

Redactori:Viorica Buic`

Reka }ugui

Grafic`:C`t`lin Artenie

DTP & procesare imagine:Cristian David

Corectur`:Andreea Amzoiu

Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,

tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc

Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,

arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,

arh. Emil Iv`nescu

Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,

tel. 303.92.26

www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,

AGENDA OAR

• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director. Viitorul sediu al Filialei Bucure[ti a

Ordinului Arhitec]ilor din Romånia 07• Din activitatea Comisiei de Disciplin` a OAR Bucure[ti

\n anul 2013 08

EVENIMENTE INTERNE

• Proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi 10• Crånguri din Apuseni. Sit pilot – Muzeul ASTRA Sibiu 12• Strada de C’Arte 2013 14• Apel Europa Nostra c`tre Parlamentul Romåniei 15• Descoper` sufletul Transilvaniei 16• EFdeN a p`[it cu dreptul 18

EVENIMENTE EXTERNE

• World Architecture Festival 2013 20• Vernacular Architecture 22• RIBA Stirling Prize 2013 23• London Design Festival 24

PUBLICA}II

• Ghidul RePAD 26

SU

MA

R

3-sumar.qxp 10/30/13 3:29 PM

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46

ag

en

da

OA

R

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului din data de 19 iunie 2013. Comisia a avuturm`toarea alc`tuire: Sorin Gabrea, pre[edinte, Dan Marin,Casandra Ro[u, Doina Bubulete, Tiberiu Florescu, Dorin {tefan,Dan {erban, Vlad Cavarnali. Din partea Comisiilor Tehnice deSpecialitate a fost prezent dl. Andrei Zaharescu (Re]ele). Aufost discutate urm`toarele proiecte:

1. PUZ {os. Orhideelor/Regiei/Plevnei, ini]iator SC INTERAGROSA, elaborator SC M DESIGN ARHITECTUR~ {I URBANISMSRL, ARH. URB. FLORIN MACHEDON, aviz preliminar Terenul, cu o suprafa]` de 6 ha, este menit, conform proiectului,

unei destina]ii principale culturale; s-a revenit dup` ce s-a \ncercat

rezolvarea problemelor ridicate de membrii Comisiei. Dan Marin ar

dori s` fie precizate unele lucruri care s` prezinte propunerea de

dezvoltare \n ansamblu a insulei, ceea ce ar \nsemna identificarea

cl`dirilor care sunt monumente istorice [i atribuirea unui regim spe-

cial de dezvoltare a acestora, respectiv specificarea clar` a edificiilor

care se p`streaz`. Se precizeaz`, din partea prezentatorilor, c` se

inten]ioneaz` p`strarea \n ansamblu a \ntregului sit ca obiectiv cultu-

ral. Problemele majore care privesc ansamblul sunt cele care ]in \n

mod special de circula]ie [i de legarea insulei cu \ntreg arealul din

care acesta face parte. CUT, se mai arat`, este sub indicele permis

de zon` (3,5 fa]` de 4,5, cåt s-ar putea ob]ine dup` \nc`rcarea actu-

al`), \ns` un atare grad de intensitate presupune un aflux puternic

de ma[ini care va fi dificil de solu]ionat [i ca parcare, [i ca regle-

mentare de circula]ie. Se mai arat`, \n fine, c` regimul de \n`l]ime a

fost modificat, \n sensul \n care \n`l]imea maxim` propus` anterior a

fost mic[orat`.

Gheorghe P`tra[cu atrage aten]ia \nc` o dat` sus]in`torilor [i prezenta-

torilor propunerii c`, indiferent de regulamentele \n vigoare de pån`

acum, o ultim` decizie administrativ` opre[te \n orice situa]ie

dep`[irea limitei de 45 m \n`l]ime \n ora[. Prezentatorul [i conduc`-

torul proiectului, Florin Machedon, este de acord cu aceast` hot`råre,

\ns` arat` c`, dat` fiind loca]ia [i importan]a acestui punct din ora[,

precum [i relieful accidentat al zonei, ar fi fost mai bine ca anvergura

cl`dirii s` fie mai important`, mai bine semnalizat`. {i Vlad Cavarnali ar

fi fost de acord cu ridicarea \n`l]imii, dar mai ales din ra]iuni economi-

ce. Casandra Ro[u, [i ea favorabil` acestei ridic`ri de cuantum a

\n`l]imii cl`dirii, cere \n plus s` fie precizat mai clar felul \n care

rela]ionarea cl`dirii mai \nalte se va face cu celelalte 3 edificabile; este

de p`rere c` o machet` bine realizat` ar fi extrem de folositoare per-

ceperii reale a condi]iilor pe care zona le va oferi, poate chiar [i

realizarea unui fel de master-plan ori plan director pentru \ntreaga zon`,

deoarece problemele la care implantul de cl`diri propus le vor ridica se

vor extinde pe \ntreg perimetrul afectat. Florin Machedon este de

p`rere c` importan]a cl`dirii mai \nalte ar putea fi subliniat`, \n ipostaza

\n care \n`l]imea optim` nu poate fi atins` volumetric, prin alinierea

acesteia cu direc]ia principal` a zonei.

Sorin Gabrea este, totu[i, de p`rere c` proiectul poate fi avizat \n

condi]iile existente, \ntrucåt vederea cl`dirii mai \nalte va fi posibil`

numai de pe pod, astfel \ncåt ansamblul nu va fi afectat foarte puternic.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Aviz`m favorabil propunerea, \n condi]iile date.”

Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM

www.oar-bucure[ti.ro I 5

2. Str. Boltei nr. 22, S 4 / beneficiari Trifan Stere, Stan Niculai,elaboratori DDCA, URB. RUR. DIANA ALEXANDRA SL~VESCU,aviz preliminarSe inten]ioneaz` construirea \n regim de P+4 a unei zone ale c`rei

vecin`t`]i sunt industriale. Alte probleme importante pe care le

ridic` loca]ia sunt rezolvarea parc`rii, care urmeaz` a se efectua \n

incinta ansamblului. Se propun dou` variante de mobilare – cea din-

tåi, care acoper` un POT de 30%, ar consta \n cl`diri P+4/5R, \n

vreme ce o a doua „solu]ie” are ca subiect realizarea unor cl`diri

mai mici ca \n`l]ime, dar care „consum`” \n cele din urm` un POT

de 40%. Beneficiarul dore[te ca parcarea vehiculelor s` fie f`cut`

mai ales la sol. Au fost create alveole de spa]ii verzi, iar fiecare fa]`

a blocurilor va avea de jur-\mprejur pietonale. Sorin Gabrea solicit`

prezentatorilor ob]inerea unui aviz de la administra]ia termocentralei

existente, f`r` de care viitorul proiect ar putea fi atacat [i lucr`rile ar

intra \n impas. Tiberiu Florescu, luånd \n considerare toate datele

proiectului [i intensitatea care s-ar ob]ine de pe urma popul`rii zonei

cu obiecte P+4/5, este de p`rere ca aceast` dorin]` a beneficiarului

nu poate fi luat` \n discu]ie, deoarece ar conduce la realizarea unor

condi]ii de locuire dificile.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea constru-

irii unor cl`diri P+2/3R.”

3. PUZ Str. Jiului 6-8, 10-138, S.1 / beneficiari SC AVRIG 35SRL, SC KOJLADA SRL, SC PAJURA SA, elaborator KXL ARCHI-TECTS, URB. A. R~DULESCU, consultareProiectul este prezentat \n vederea formul`rii unei propuneri de

reglementare a zonei dup` ce vor fi discutate [i solu]ionate o serie

de modific`ri ce privesc circula]iile la nivelul str`zii. Se afla \n

discu]ie \ntreg sistemul de circula]iei al zonei, care va cunoa[te

modific`ri dup` implantarea proiectului, astfel \ncåt trebuiesc defi-

nite arterele de leg`tur` principale [i cele secundare [i trebuie

neap`rat discutat` posibilitatea modific`rii arterei centrale.

Proprietatea ar putea fi, \n actualele condi]ii, tratat` ca o insul`. Dan

Marin atrage aten]ia asupra nevoii de a rezolva viabil [i realist

problema aliment`rii zonei. Sorin Gabrea cere s` fie stabilit` necesi-

tatea arterei locale [i precizarea condi]iilor ei de func]ionare; este de

p`rere c` trebuie men]inut profilul mai mare pentru strada mai mic`,

dar cu traseu continuu care ajunge \n cele din urm` \n Str. Jiului,

\ntrucåt ea ofer` o bun` coeren]` circula]iei \n acel loc.

Sorin Gabrea: „Suntem de acord, \n principiu, cu solu]ia ini]ial`, care

nu trebuie s` se modifice.”

4. PUZ Str. Neajlovului nr. 87-95, S1 / elaborator SC ALPHA STUDIODocumenta]ia reprezint`, de fapt, o reluare de procedur`, deoarece

\ntre momentul prezent`rii ini]iale [i cel al aviz`rii a ap`rut condi]ia

inform`rii [i consult`rii popula]iei. Este vorba de propunerea privind

realizarea a 70 de locuin]e semicolective (apartamente de mici

dimensiuni) Proiectul Noua Cas`, \ntr-o zon` care are ca indicator

L1. Parc`rile se realizeaz` conform Hot`rårii 66, parametrii anteriori

sunt respecta]i. |n`l]imea propus` fusese de P+2+semimansard` [i,

pentru a nu se crea o impresie de monovolum, s-a dorit „sparge-

rea” acestuia m`car prin plastica fa]adelor \n 3 unit`]i. Dan Marin

este de p`rere, totu[i, c` aceast` sugestie de spargere nu este o

spargere propriu-zis`, ci mai mult o impresie, pe care ar dori-o

corectat` \ntr-un mod arhitectural mai clar.

Casandra Ro[u observ` c` propunerea atinge o zon` de sit arheo-

logic [i se intereseaz` de avizul comisiilor de specialitate, respectiv

dac` a avut loc o desc`rcare a sitului \n sensul indicat – se r`spunde

afirmativ. Doina Bubulete cere o explicare mai limpede a califica-

tivelor de „semi-mansard`” [i „semi-colectiv”, sugerånd ca \n docu-

menta]ie s` intre o precizare clar` a parametrilor arhitecturali pu[i \n

oper`.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, dar

cerem ca volumul cl`dirii s` fie mai evident divizat \n 3 fragmente

cåt mai clar separate.”

5. PUZ Bd. M`r`[ti nr. 18-20, S.1 / beneficiar&ini]iator FRRugby, elaborator SC ACT SRL, ARH. ADRIAN SPIRESCUPropunerea vizeaz` refacerea, re]eserea zonei Arcul de Triumf – Bd.

M`r`[ti – Bd. Aviatorilor, care ad`poste[te \n prezent FR de Rugby,

zon` de cca. 36 000 mp [i care este proprietatea FRR. |n acest

moment, aici exist` zone pentru sport, construc]ii [i spa]ii verzi

nelegate \ntre ele, f`r` o determinare func]ional` clar` [i care sunt

greu de valorificat \n aceste condi]ii. Se dore[te refacerea spa]iilor

verzi, realizarea cåtorva terenuri de sport [i construirea a dou`

c`mine sportive cu capacitatea de 40 apartamente fiecare, c`mine

destinate g`zduirii sportivilor care desf`[oar` competi]ii importante

aici. Parc`rile vor fi realizate cu iarb`, iar aleile vor fi din piatr` con-

casat`. Se doresc 4 terenuri de tenis [i o eventual` acoperire a

gradenelor metalice existente. Inten]ia este ca spa]iul public s` fie

deschis c`tre intersec]ie, motiv pentru care cel pu]in par]ial gardul

c`tre intersec]ie va fi demolat.

Sorin Gabarea: „Propun l`rgirea carosabilelor din fa]a Bisericii Ca[in

[i din Sudul tribunei, astfel \ncåt toat` aria s` fie extins` coerent,

\ns` paralel vor trebui f`cute [i cåteva opera]ii privind circula]ia \n

zon`, \ns` \n eventualitatea \n care ele se vor putea face, \ntregul

rezultat va fi benefic pentru loc.”

Membrii Comisiei sunt de acord cu sugestia, pentru c` ea ar clarifi-

ca [i circula]ia, [i regimul de proprietate \n zon` [i ar duce la pre-

cizarea mai clar` a voca]iei locului. Dan Marin cere intensificarea

panta]iei pe marginea propriet`]ii FRR.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, dar v`

rug`m s` reveni]i pentru reglementare cu o solu]ie dezvoltat` \n

sensul discutat.”

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM


ag

en

da

OA

R

Vlad Cavarnali precizeaz` \n continuare: „Inelul Drumului Expres

este mutat pe Str. Gura Cali]ei, are dou` benzi pe sens plus un

spa]iu separator. Punctul de interes al zonei este diferit de cel pro-

pus de PUG, \ntrucåt acum, [i probabil pentru viitorul apropiat,

intersec]ia care rezult` este una slab`, cu poten]ial redus. La

aceasta se adaug` faptul c` Str. Br`]`rii are o zon` de restric]ie ca

\n`l]ime, impus` de Transgaz (unde nu poate fi dep`[it nivelul de

P+3) pe distan]a de 1,6 km. |n plus, datorit` unor prevederi bizare

sau nerespect`rii unor regulamente, pe \ntreg teritoriul se constru-

ie[te, totu[i. |n sfår[it, Transgaz are nevoie de teren public pentru

a permite mutarea centralei.

Sorin Gabrea: „Re]eta de la nivelul median nu poate fi, totu[i, apli-

cat` [i aici? |n plus, cred c` reparti]ia zonelor publice [i a celor pri-

vate trebuie s` fie fezabil` [i eficient`, astfel \ncåt domeniile s` fie

clar separate, cel pu]in din punct de vedere juridic [i al func]iunilor

ad`postite”.

Andrei Zaharescu: „Vor trebui \ntreba]i, totu[i, cei de la Transgaz,

pentru c` de acordul lor depinde toat` dezvoltarea ulterioar` a

proiectului, iar f`r` aprobarea lor nu putem fi siguri c` pericolul

exploziei a fost \nl`turat sau cel pu]in prevenit.”

Bogdan Bogoescu: „Trebuie numit` zon` de utilitate public`, iar

convertirea ei se va face ulterior, cu toate condi]iile necesare

\ndeplinite”.

Sorin Gabrea: „Dac` zona V1A va figura pe plan[`, cu interdic]ie de

construire, se va ajunge [i la o reducere a CUT-ului. Desigur, se va

mai ]ine cont de necesarul de echipamente publice ([coli, gr`dini]e,

dispensare), pentru c` o zon` care are indicativul CB le cuprinde

obligatoriu pe toate.”

Bogdan Bogoescu: „Mai e nevoie de definit care vor fi posibilit`]ile

de transport public [i posibilit`]ile de parcare, astfel \ncåt aceste

dou` probleme importante s` nu fie expediate sau s` fie l`sate

nerezolvate. Ar mai fi bine de [tiut ce se \ntåmpl` cu Calea

Ferat`”.

La ultima cerere de explicitare, Vlad Cavarnali r`spunde c` pentru

moment nu a fost ob]inut un r`spuns oficial din partea autorit`]ii

reprezentative, iar situa]ia este cu atåt mai complicat` cu cåt \n

timp, din CFR ini]ial s-au desprins foarte multe societ`]i indepen-

dete, care fiecare a revendicat [i ob]inut o anume suprafa]`, iar a

le pune \mpreun` pe toate pentru a promova o solu]ie global` este

o \ntreprindere dificil` [i care cere timp. Referentul proiectului din

partea Prim`riei apreciaz` c` fa]` de situa]ia dat`, o bun` solu]ie ar

fi p`strarea zonei verzi cu indicatorul simplu de V, care ar putea fi

reglementat ulterior, dup` primirea acceptului sau cel pu]in a avizu-

lui de la Transgaz, care este decisiv \n acest caz.

Bogdan Bogoescu atrage aten]ia asupra faptului c` \n partea de sus

a plan[ei figureaz` o dublur` de str`zi utile care delimiteaz` parcul,

\n vreme ce partea de jos a reprezent`rii nu mai con]ine aceea[i

solu]ie sau o alt` propunere coerent`.

Vlad Cavarnali: „|n partea de jos a plan[ei este descris` o situa]ie

care propune reglement`ri de care trebuie neap`rat ]inut cont, iar

interven]ia la nivelul str`zilor nu poate fi urmat` decåt ca fragment,

ca ac]iune punctual`”.

Elena Boghin` mai dore[te s` adauge c` fa]` de solu]ia prezentat`,

\n ceea ce prive[te Drumul Expres, ar mai fi nevoie de ad`ugarea

cåtorva intersec]ii ca s` poat` fi f`cute posibile rela]ii coerente, via-

bile, de stånga sau, dac` nu, s` fie propus` o semaforizare.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se avizeaz` proiectul, cu urm`toarele

condi]ii: 1) vor fi corelate \n detaliu toate traseele [i neap`rat vor fi

bine verificate arterele majore; 2) va fi definit regimul func]ional al

zonei verzi diagonale, va fi declarat` zona de utilitate public` [i va fi

ob]inut acordul serviciilor de specialitate necesare; 3) va fi definit`

amplasarea de principiu a utilit`]ilor publice; 4) este nevoie de buna

articulare a transportului public la zon`, poate chiar gåndit` [i pro-

pus` o rela]ie clar` cu gara; 5) pe arterele publice majore, trans-

portul public se va face pe pneuri; 6) pentru zona de protec]ie a

cl`dirilor fa]` de conducta Transgaz, reglement`rile vor fi revizuite;

7) se vor delimita [i reglementa spa]iile publice. |n aceste condi]ii,

se avizeaz` favorabil.”

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Mun. Bucure[ti din data de 10 iulie 2013.Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), Gheorghe P`tra[cu(arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, VladCavarnali, Dan {erban, Dorin {tefan. Din partea Serviciilor despecialitate ale Prim`riei au fost prezen]i Andrei Zaharescu(Re]ele) [i Elena Boghin` (Circula]ie). A fost analizat` documenta]ia:

PUZ Str. Ghe]u Anghel – Drumul Gura C`lm`]ui – Drumul GuraRacului – Str. Victor Brauner – Drumul Gura F`getului, Sector 3,ini]iator Prim`ria sectorului 3, Elaborator: SC ALPHA STUDIOSRL – URB. RUR. ALEXANDRA POPESCU, PUZ aviz preliminarDocumenta]ia fiind dezb`tut` de mai multe ori \n Comisie, dup` o

foarte scurt` recapitulare a datelor propunerii, au urmat discu]ii pe

marginea solu]iilor propuse [i a rezolv`rilor care mai pot fi

\mbun`t`]ite.

Sorin Gabrea solicit`, dintru \nceput, precizarea tuturor elementelor

care au intrat \n proiect de la \ntålnirea anterioar`, dac` aceste

modific`ri vizeaz` rela]ia cu inelul central de circula]ie ([i \n special

afectarea leg`turii cu fostul Drum Expres), care este v`zut ca ele-

ment definitoriu al propunerii.

O prim` precizare se refer` la modificarea traseului din PUG al inelu-

lui care este trecut, actualmente, pe Str. Gura Cali]ei. Pe traseul

Theodor Pallady – Victor Brauner este dezvoltat` o leg`tur` \n

direc]ia Splaiul Unirii.

Sorin Gabrea dore[te s` [tie de ce traseul vechi, prev`zut de PUG,

nu mai poate fi folosit, r`spunsul fiind acela c` \nc` de pe atunci [i

\ntre timp zona s-a aglomerat suplimentar, deoarece au existat pe

traseul dorit mai multe propriet`]i, iar altele s-au construit \ntre timp,

a[a \ncåt pentru creionarea unei solu]ii posibile ar fi fost necesar`

demararea procedurilor de achizi]ionare [i, ulterior, plata de

desp`gubiri, rezolvare care pentru moment nu mai poate intra \n

discu]ie. Elena Boghin` precizeaz`, apropo de problema traseelor

ini]iale [i a celor ulterior modificate, c` „\n PUZ-ul Sectorului 3 s-a

mers pe variante ocolitoare diferite, iar centrul de termoficare exis-

tent [i care afecta traseul se desfiin]eaz`, astfel \ncåt va rezulta o

nou` situa]ie. Vlad Cavarnali este de p`rere c` noul traseu propus

este eficient din punct de vedere economic.

Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie care va fi situa]ia, c`rui scenariu \i

va fi destinat traseul vechi. Vlad Cavarnali opineaz` c` cel mai proba-

bil acesta va fi desfiin]at, \ntrucåt, date fiind noile condi]ii, el devine

practic irealizabil. Se mai arat` [i c` fostul Drum Expres a fost deca-

lat astfel \ncåt s` preia traseul Str. Gura Cali]ei. La solu]ie s-a ajuns

prin preluarea drumurilor existente astfel \ncåt s` se poat` re]ese o

tram` stradal` practicabil`, bun`. Str. Br`]`rii a fost [i ea executat` [i

este accesibil`, chiar dac` doar pån` la Str. Tehnicii. La toate acestea

se mai adaug` condi]ion`rile Transgaz, care nu permit traversarea

conductelor proprii decåt la un unghi cuprins \ntre 70 [i 90 de grade.

Sorin Gabrea este de p`rere c` o inflexiune a str`zii nu este o solu]ie

rea, iar \n unele cazuri ea este preferabil` unui traseu liniar.

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM


Colegiul DirectorViitorul sediu al Filialei Bucure[ti aOrdinului Arhitec]ilor din Romånia

Dragi colegi,

F`r` a repro[a ceva, nu am convingerea c`to]i membrii filialei au citit anun]ul postat pepagina noastr` WEB din data de 24 iuliea.c., prin care aduceam la cuno[tin]àchizi]ia, prin cump`rare, a unui imobil desti-nat, \n viitorul apropiat, activit`]ii [ireprezent`rii Filialei Bucure[ti.{tirea, destul de sumar`, redactat` cuemo]ia de \n]eles a unei cauze \mplinitedup` un efort de cca 7 ani, preciza cåtevadate referitoare la imobil, pe care le reiauspre [tiin]` [i \n textul de fa]`.Ridicat la \nceputul secolului XX, imobilul seprezint` \n stare relativ bun`, cu suficienteelemente de patrimoniu, dar neclasat, bene-ficiaz` de o pozi]ie central` (strada Sf.Constantin nr. 32), cu o excelent` accesibili-tate – autobuz, troleibuz, tramvai [i metrou –[i de o bun` vizibilitate.Achizi]ia se dovede[te a fi cea mai avanta-joas` – inclusiv ca pre] – din lungul [ir devariante negociate pe parcursul celor dou`mandate, din ini]iativa exclusiv` a membrilorColegiului Director al filialei.Imobilul, format din S+P+E+Pod utilizabil,are o suprafa]` desf`[urat` de cca 430 mp.la care se adaug` un teren liber – curte – \nsuprafa]` de 140 mp.Pre]ul de cump`rare a fost echivalentul a180.000 euro, stabilit dup` o negociere „lasånge” de la 300.000 euro!!!Menit a fi „Casa Arhitec]ilor” bucure[teni,de \ndat` ce se va inaugura, sediul va cumu-la atåt func]iile de reprezentare a breslei [ide consolidare a rela]iilor cu membrii, cåt [iacelea de comunicare cu societatea civil`.Enum`r doar cåteva din aceste func]iuni,cum ar fi: centru de formare continu`, spa]iude dezbateri [i expozi]ii profesionale, bibli-otec`, club, arhiv` [i fond de valori ale filia-lei, cåt [i alte activit`]i pentru care a[tept`mpropuneri din partea dumneavoastr`. Cu acest prilej, \mi fac datoria de a vànun]a lansarea, \n cel mai scurt timp, aunui concurs destinat tuturor arhitec]ilor cudrept de semn`tur` din Filiala Bucure[ti, cutema: „Consolidarea [i amenajarea sediului FilialeiTeritoriale Bucure[ti a O.A.R. din str. Sf.Constantin nr. 32”Cå[tig`torului concursului \i va fi \ncredin]atèlaborarea proiectului de execu]ie al solu]ieipremiate.Din reac]iile primite pån` \n prezent laaceast` inten]ie, pot fi \ncredin]at de o par-ticipare numeroas` a membrilor [i deprezentarea unor solu]ii interesante.De \ndat` ce documenta]ia preg`titoare con-

cursului va fi definitivat`, lansarea se va face\ntr-un cadru oficial (mi-e team` de cuvåntul„festiv”) la sediul din str. Academiei nr. 18-20, iar regulamentul, tema [i documenta]iavor fi postate pe site-ul filialei pentru a fidesc`rcate de c`tre concuren]i.Nu vreau s` v` „agresez” [i cu alte infor-ma]ii, dar ]in \n mod deosebit s` lemul]umesc membrilor Consiliului Teritorialcare, \ntr-o mare majoritate, m-au sprijinit \nachizi]ionarea acestui viitor sediu, din fon-durile economisite din cotiza]iile membrilor,exclusiv pe numele [i \n proprietatea filialei– condi]ie acceptat` \n final de c`tre condu-cerea OAR.Pån` la lansarea concursului, a[tept dinpartea dumneavoastr` propuneri privind [ialte destina]ii ale viitorului sediu, care s` fie,eventual, introduse \n tema de concurs.

prof. dr. arh. Mircea OchinciucPre[edinte O.A.R. Bucure[ti

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM


ag

en

da

OA

R

Comisia de Disciplin` Din activitatea Comisiei de Disciplin` a OAR Bucure[ti \n anul 2013Bun` ziua, stima]i cititori. Vreau s` v`

prezint prin intermediul acestui material, o

situa]ie a activit`]ii desf`[urate de Comisia

de Disciplin` a O.A.R. Filiala Bucure[ti de la

\nceputul anului 2013 pån` la sfår[itul lunii

august [i a[ \ncepe prin a v` informa c` au

fost \nregistrate un num`r total de 10

sesiz`ri, care au fost distribuite c`tre cele 3

complete de judecat` pe care Comisia de

Disciplin` le are \n compunere.

Pån` la aceast` dat`, din cele 10 sesiz`ri au

fost solu]ionate un num`r de 7, restul aflån-

du-se \nc` \n stare de judecat`, de adminis-

trare a probelor de c`tre p`r]ile aflate \n

litigiu.

|n continuare, voi discuta despre cele 7

sesiz`ri care au fost solu]ionate, [i a[

spune c` dintre acestea un num`r de 4 au

fost respinse de c`tre completele de jude-

cat` fie datorit` \n]elegerii p`r]ilor la \ndru-

marea [i sfatul membrilor completelor de

judecat`, fie din pricina nerespect`rii de

c`tre cei care au f`cut sesiz`rile a proce-

durilor de judecat`. Cele 3 sesiz`ri ce au

fost admise de c`tre completele de jude-

cat` au avut ca rezultat sanc]ionarea a doi

domni arhitec]i, unul cu avertisment,

cel`lalt cu vot de blam [i o propunere de

suspendare pe o perioad` de 6 luni a drep-

tului de semn`tur` \naintat` c`tre Comisia

Na]ional` de Disciplin`, singura abilitat` \n a

judeca astfel de propuneri.

Ceea ce mai vreau s` adaug este faptul c`

mul]i dintre cei reclama]i (arhitec]i) vin cu

team` la termenele stabilite de completele

de judecat`, ca [i cum ceea ce \[i propune

Comisia de Disciplin` a O.A.R. Filiala

Bucure[ti este s` dea sanc]iunile cele mai

dure. Nu, stima]i domni/doamne arhitec]i,

rolul principal este acela de a \ncerca

medierea [i stingerea conflictelor de orice

natur` ap`rute, \ncercånd \n acest fel

evitarea instan]elor de judecat` unde se

pierde enorm de mult timp [i, de ce s` nu

recunoa[tem, [i foarte mul]i bani pån` la

finalizarea unui dosar. Cu speran]a c` nu

am plictisit, v` doresc toate cele bune.

Nicolae T`nase George AlexandruSecretar al Comisie de Disciplin`

a OAR Filiala Bucure[ti

Ne-am bucurat s` ne \ntålnim \ntr-un num`r mare cu

arhitec]ii ce semneaz` proiectele selectate \n album,

colaboratori [i prieteni [i s` petrecem o sear` frumoas`

discutånd despre noile tendin]e \n domeniul arhitecturii,

despre locuin]e [i provoc`rile lor, despre importan]a sta-

bilirii unei bune rela]ii \ntre arhitect [i client pentru

realizarea oric`rui proiect de succes. Mul]umim sponsorului

HoneyWood, care ne-a sus]inut pentru organizarea acestui

eveniment.

La numai un an de la ultimul album dedicat caselor, am

decis s` venim cu o selec]ie nou` de proiecte creative: ne-

au impresionat nu numai diversitatea lor, dar [i calitatea

spa]iilor [i a finisajelor, precum [i capacitatea de a

r`spunde \ntr-un mod inovativ unor situri [i teme dificile,

speciale. Rezultatul unei bune colabor`ri \ntre beneficiar,

arhitect [i constructor, majoritatea noilor case prezentate

pot sta cu u[urin]` al`turi de proiecte valoroase din afara

]`rii [i aduc \n prim-plan concepte interesante de locuire.

Prin continuarea seriei igloobest ne dorim promovarea

proiectelor române[ti de calitate, realizate, cu mult` respon-

sabilitate fa]` de beneficiari, dar [i fa]` de profesie, de

arhitec]i autohtoni talenta]i.

Albumul este disponibil acum \n libr`riile din ]ar` [i poate fi

comandat online direct de pe site-ul igloo.ro.

Case din Romånia,volumul cu num`rul 5Pe 25 septembrie, pub-ul Energiea a g`zduit evenimentul de lansarea unui nou album din seria Case din Romånia, al 5-lea volum dincolec]ia igloobest dedicat locuin]elor individuale.

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM

4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Pentru a \n]elege cum pot fi aceste case p`strate [i integrate \n

locuirea modern`, asocia]ia cultural` Câte-n lun` [i-n mansard` a

\nceput proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi,

finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional [i derulat \n

parteneriat cu Funda]ia Pro Patrimonio, Funda]ia Social-Cultural`

pentru Democra]ie „Identitate, Unitate, Generozitate, Ac]iune” din

Baia Mare, biroul de arhitectur` Ina Fune]ean, Baia Mare [i Prim`ria

{i[e[ti.

Prin acest proiect aplicat pe zona comunei {i[e[ti, Maramure[, o

echip` de etnologi, sociologi [i arhitec]i \ncearc` s` arate c` vechile

case pot fi \nc` bune de ceva. Nu pentru c` sunt frumoase [i

Proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi

tradi]ionale – din p`cate, aceste argumente nu conving pe nimeni –,

ci pentru c` sunt \nc` bune, chiar dac`, uneori, func]iunea a

disp`rut, pentru c` sunt de[tept f`cute – vara e r`coare, iarna e

bine, laptele nu se stric` \n`untru –, pentru c` toat` gospod`ria

(case, [uri, cote]e, umbrar, pomi) are un sens [i o rânduial`.

Refolosirea vizeaz` diferite aspecte: \n plan concret, prin construc]ia

propriu-zis`, p`r]i componente sau materialele care o alc`tuiesc [i \n

plan abstract, prin comportamente [i tipologii spa]iale, metode [i

tehnici de construc]ie. Refolosirea trebuie f`cut` \n spiritul locului,

cu respect fa]` de obiect, context [i nevoile actuale ale oamenilor.

Discursul echipei proiectului se bazeaz` pe o serie de studii de

TEXT: SIMINA ANAMARIA PURCARU FOTO: MARIA DARIA OANCEA, RALUCA MUNTEANU, RALUCA MINOIUASOCIA}IA CÂTE-N LUN~ {I-N MANSARD~

Toate evalu`rile arhitecturii tradi]ionale duc \n aceea[i direc]ie: case vechi, strâmbe, nespus de fru-moase, unele p`r`site, altele sortate \n gr`mezi de piatr`, lemn, ]igle [i tâmpl`rii, cele mai multe \nparagin`, a[teptând calea focului, cåteva reparate cum s-a putut [i folosite, iar toate celelaltedublate de case mai noi [i mai bune. Important este \ns`, c` fiecare cas` are o poveste: oamenii careo locuiesc sau au locuit-o, timpul \n care au locuit-o, felul \n care au construit-o [i au \ngrijit-o [ivia]a lor de acum. Povestea este motivul pentru care o cas` este a[a cum este.

Gospod`ria Maria G., {i[e[ti

10-19_interne.qxp 10/30/13 1:58 PM


teren, propuneri de reamenaj`ri, sfaturi de a construi [i a refolosi,

materializându-se prin publica]ii [i expozi]ii. Studiile de teren pun

laolalt` casa [i povestea [i reprezint` o colec]ie de relevee arhitec-

turale [i socio-etnologice ale gospod`riilor considerate. Propunerile

de refolosire a unora dintre case, care au ca scop s` creeze noi

modele pentru locuitori, arhitec]i [i administra]ia local`, fac leg`tura

\ntre povestea casei [i nevoile locuitorilor ei. Povestea explic` starea

prezent` [i ajut` la g`sirea unei solu]ii de refolosire. Sfaturile-reco-

mand`ri vizeaz` importan]a asocierii corecte de materiale [i tehnici

de a construi, precum [i a al`tur`rii de vechi [i nou.

Casele \ntruchipeaz` cerin]e ale oamenilor [i pove[ti. Ele sunt mai

mult decât ad`posturi, iar valoarea lor trebuie \n]eleas` [i folosit`.

Sunt case pentru oameni, dar [i case pentru case. Pentru c` se

poate r`spunde la ce anume au oamenii nevoie acum, f`r` a se

renun]a la valorile [i tradi]iile unui loc.

Povestea celor 10 gospod`rii studiate din satele {i[e[ti, D`ne[ti [i

{urde[ti, \mpreun` cu pove[tile familiilor care le locuiesc, dar [i

detalii despre tehnicile [i materialele de construc]ie au fost strânse

\ntr-un Ghid de bune practici pentru valorificarea construc]iilor vechi.

Acesta este structurat \n patru capitole: specificul locului, propuneri

concrete [i studii de teren, studii de reconversie [i utilizare a [urilor

[i recomand`ri pentru repara]ii [i reabilitare a construc]iilor vechi.

Gospod`ria Gheorghe P., {urde[ti

Gospod`ria Maria P., {i[e[ti

10-19_interne.qxp 10/30/13 1:59 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Crångul din Apuseni este o locuire comunitar` izolat`, care ocup`

suprafe]e mari cu topografii, resurse, ocupa]ii [i practici speci-

fice zonelor montane [i submontane.

Conceptul propus de Funda]ia Dala, integrat \n strategia de dez-

voltare pe termen lung a Muzeului ASTRA Sibiu, s-a construit pe trei

niveluri: re-definirea institu]iei muzeului ca instrument de mediere

\ntre comunit`]i locale [i public, experimentarea gr`dinii-peisaj [i

muzeul ca expunere a memoriei colective. Astfel, \n 2010, s-a con-

turat ideea unui sit pilot, care [i-a propus explorarea crångurilor din

Apuseni.

Situa]ia actual` a crångurilor apusene [i reprezentarea lor semnifica-

tiv` \n cadrul Muzeului ASTRA – 28 de obiecte construite, locuin]e,

anexe, instala]ii – au determinat o abordare sensibil diferit` fa]` de

practicile expunerii, muzeografiei etnografice, concentrate pe relo-

care [i expunere de monument/obiect.

Crånguri din Apuseni. Sit pilot – Muzeul ASTRA Sibiu

Peisajul este pres`rat cu obiecte, iar obiectul este instrumentul prin care se citesc rela]iiinterumane, produce schimburi \ntre indivizi, structureaz` societ`]i, este o entitate dinamic`[i poate \ngloba simultan func]ii multiple. |n cazul Muzeului ASTRA, situl acomodeaz` peisajul[i obiectul-expus dup` re]etele locuirii tradi]ionale. Un obiect de arhitectur` este produs dinmateria prim` oferit` de proximitatea cu mediul [i integrat \n acord cu acesta. Practic, estedefini]ia cea mai general` a conceptului de dezvoltare durabil` pe care o reg`sim \n soci-etatea tradi]ional` romåneasc`.

TEXT/FOTO: OVIDIU DANE{

10-19_interne.qxp 10/30/13 1:59 PM


|n acest sens cercetarea desf`[urat` \n perioada 2010-2013 a vizat

crångurile alflate la grani]a jude]elor Hunedoara [i Alba: Dragu-Brad,

Ticera, Re], Gro[uri, Poienile Vidrei, L`ze[ti, Bocule[ti, Hoanc`,

Lumine[ti, Valea Verde, Vulcan, Dumbrava de Sus, Obå[ia,

H`n`[e[ti, P`trui]e[ti, St`ne[ti, Ro[e[ti [i B`i. O zon` relativ

omogen` topografic, ocupa]ional, [i arhitectural.

|n linii mari proiectul a evoluat \n urm`toarele secven]e:

- Dup` o prealabil` cercetare a arhitecturii din aria men]ionat`, \n

2010 a urmat relocarea \n Muzeul ASTRA a gospod`riei apar]inånd

familiei Ra] din crångul Dragu-Brad. Criteriile de selec]ie au combi-

nat evolu]ia \n timp a sistemului de locuire, gradul de abandon [i

degradarea obiectului din momentul p`r`sirii crångului, 2004, pån`

\n momentul reloc`rii.

- Alegerea locului [i restaurarea gospod`riei \n cadrul Muzeului

ASTRA, 2010-2013.

- Cercetarea practicilor [i ocupa]iilor din crångurile apusene, 2010-

2013.

- Expunerea comunit`]ii.

MetodologiePornind de la premiza c` orice obiect are o biografie care se con-

struie[te \n mod asem`n`tor celei umane(1), produce sensuri, inter-

ac]iuni, sau medieri, gospod`ria din Dragu-Brad a fost abordat` din

perspectiva unei duble istorii. Prima, \ncheiat` \n 2004, atunci cånd

ultima familie, Ra], proprietara gospod`riei relocate \n muzeu, a

p`r`sit crångul. Pe aceast` linie demersul nostru a constat \ntr-un

efort de recuperare a memoriei colective asupra locului prin inter-

mediul fo[tilor proprietari(2) [i ai locuitorilor satelor \nvecinate. A

doua a \nceput prin procesul de demontare si reconstruc]ie a gos-

pod`riei din Dragu-Brad \n Muzeul ASTRA, continuat` prin

expunerea pe termen lung a comunit`]ii locale \n cadrul celor dou`

obiecte construite, cas`, [ur`. Display-ul interior s-a construit pe trei

paliere: expunerea ocupa]iilor [i practicilor locale, expunerea istoriei

fo[tilor proprietari si un spa]iu de documentare.

Informa]iile au fost ob]inute prin instrumente [i \n medii diferite,

film`ri aeriene [i de la sol, culegere de informa]ie oral`, cart`ri,

relevee, documenta]ie fotografic`. Pentru toate acestea s-a consti-

tuit o echip` mixt`, alc`tuit` din doi etnografi, trei arhitec]i, un

istoric de art`, un artist vizual, doi fotografi, doi operatori video,

grupe de voluntari [i localnici.

Crångul din Dragu Brad, complet abandonat din 2004, a fost propus

ca sit pilot \n aprilie 2013 \n cadrul proiectului CultTour (Cultural

heritage as a focal point for sustainable tourism), continuat prin plat-

forma de voluntariat [i practici universitare, VOLAM (Volunteering in

ASTRA Museum) \n septembrie 2013. Din 2014, gospod`ria din

Dragu Brad va putea fi locuit` temporar pe durata perioadei de var`

de c`tre voluntarii \nscri[i \n programul VOLAM.

(1) KOPYTOFF, Igor, 1986, „The cultural biography of things: commoditization an

process”, in Appadurai, Arjun, The social life of things, Commodities in cultural

perspective, Cambridge University Press, p. 65-94.

(2) Ra] Dorica (Porodica), proprietara gospod`riei din Dragu-Brad, a decedat \n 2012.

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Strada de C’Arte 2013

Biblioteca Central` Universitar` Carol I \n parteneriat cu Funda]ia

Universitar` Carol I a organizat \n perioada 20-28 septembrie cea

de-a treia edi]ie a festivalului cultural \n aer liber Strada de C’Arte.

Timp de opt zile bucure[tenii [i vizitatorii capitalei au beneficiat de

cea mai ampl` ofert` de evenimente culturale de calitate, cu acces

gratuit. Strada Boteanu s-a transformat \ntr-o zon` pietonal`,

g`zduind cel mai mare tårg de carte \n aer liber din Bucure[ti. Cele

mai importante edituri [i libr`rii, recitaluri de poezie, concerte live de

blues [i jazz, lans`ri de carte, ateliere de reciclare, proiec]ii de filme,

dezbateri, expozi]ii de art` contemporan` [i ateliere de crea]ie dedi-

cate copiilor au f`cut parte dintr-un program unic pe care organiza-

torii l-au propus iubitorilor de carte [i arte.

Editurile prezente la tårgul de carte pe Strada Boteanu au oferit

vizitatorilor [i de aceast` dat` sute de titluri romåne[ti [i str`ine.

Iubitorii de literatur` au putut participa la lans`ri de carte \n Foaierul

de Lectur` [i au fost invita]i la recitalurile [i concertele live din

Rampa de Jazz [i Poezie.

Aula BCU Carol I a g`zduit \n seara de 20 septembrie Noaptea Alb`

a Filmului Romånesc. Institutul Aspen Romånia (www.aspeninsti-

tute.ro) a preg`tit Festivalul Ideilor – o simfonie a ideilor la conflu-

en]a de culturi, care s-a desf`[urat atåt \n Aula Bibliotecii, cåt [i \n

Salonul Carol. Evenimentul a reunit o serie de dialoguri pe teme cul-

turale, identitare [i de diaspora, la care au fost invita]i mari arti[ti de

la Festivalul George Enescu [i personalit`]i prezente la Bucharest

Forum 2013.

Pe Strada Boteanu, tinerii pasiona]i din echipa Reciclare Creativ`

(www.reciclarecreativa.ro) au pus imagina]ia vizitatorilor la treab` [i

i-au \nv`]at s` creeze art` urban` din de[euri. Iar cei mici, sub \ndru-

marea voluntarilor de la Institutul de Management [i Dezvoltare

Durabil` (IMDD, www.imdd.ro), au participat la ateliere de modelaj,

desen, pictur`, concursuri [i lecturi la iarb` verde pe Strada Copiilor

(\n fa]a Bisericii Boteanu).

Galateca (str. C.A. Rosetti nr. 2-4) [i-a cucerit vizitatorii cu instala]ia

de sunet [i art` Ajuns la pr`bu[ire. Un contact strident cu Timon

Botez.

Intrarea Regal` (str. Dem I. Dobrescu, nr. 1) i-a a[teaptat pe vizita-

tori s` Descopere Romånia prin filatelie [i art`, cu o expozi]ie

realizat` de Romfilatelia.

„Anul acesta am propus vizitatorilor tururi ghidate [i o expozi]ie

inedit` de manuale [i dic]ionare din secolele XVIII [i XIX, Cartea

spre Lumin`, pentru a le dezv`lui misterele Bibliotecii [i frumuse]ea

spa]iilor restaurate recent. Fiecare edi]ie a Str`zii de C’Arte a atras

mai bine de 2 000 de participan]i la aceste tururi”, a precizat Mireille

R`doi, Directorul General al BCUB.

www.stradadecarte.ro

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM


Principala organiza]ie European` a patri-

moniului, Europa Nostra, [i-a exprimat

profunda \ngrijorare cu privire la proiectul de

lege care ar permite unei companii canadi-

ene s` creeze cea mai mare min` de aur de

suprafa]` din Europa \n Ro[ia Montan`.

|ntr-o scrisoare adresat` parlamentarilor

romåni, partenerul societ`]ii civile a Uniunii

Europene, Consiliului Europei [i UNESCO, a

avertizat \n privin]a impactului negativ antici-

pat al proiectului asupra patrimoniului cultu-

ral [i a mediului [i a solicitat un plan alterna-

tiv [i durabil de dezvoltare pentru regiune.

Europa Nostra [i Institutul B`ncii Europene

de Investi]ii au listat Ro[ia Montan` drept

unul dintre Cele mai Periclitate 7 Situri [i

Monumente din Europa \n luna iunie.

Proiectul de lege propus de Guvernul romån

\n luna august a stårnit un val de demon-

stra]ii \n \ntreaga ]ar`. Parlamentul romån

este a[teptat s` voteze pe acesta \n

noiembrie.

„Europa Nostra a transmis fiec`rui membru

al Parlamentului Romåniei profunda sa \ngri-

jorare cu privire la proiectul de lege referitor

la Ro[ia Montan`. Legisla]ia planificat`

con]ine prevederi care constituie un prece-

dent periculos pentru Romånia, \ntrucåt

\ncalc` unele dintre principiile de baz` ale

drepturilor omului, ale statului de drept [i ale

separa]iei puterilor \n stat, care fac parte din

nucleul valorilor protejate [i promovate de

Constitu]ia Romåniei [i, de asemenea, de

Uniunea European`, prin tratate care au fost

ratificate de Romånia”, afirm` Denis de

Kergorlay, Pre[edintele Executiv al Europa

Nostra. „Mai precis, acest proiect de lege

confer` puteri pentru o companie privat`

Europa Nostra lanseaz` un apel c`tre ParlamentulRomåniei de a opta pentru o dezvoltare alternativ`[i durabil` a Ro[iei Montane

care \i permit acesteia s` treac` peste legile

na]ionale din Romånia, inclusiv Legea

privind protec]ia patrimoniului cultural, pen-

tru a elimina drepturile unor proprietari

priva]i, [i chiar s` circumscrie puterea judi-

ciar`”, adaug` acesta.

Proiectul de lege, anun]at de Guvern la

sfår[itul lunii august, a provocat proteste

larg r`spåndite \n Romånia [i \ntreaga lume.

„Proiectul minier, a[a cum este promovat

de Ro[ia Montan` Gold Corporation, con]ine

riscuri pentru mediu [i pentru patrimoniul

cultural [i amenin]` \ncrederea dintre

cet`]eni [i autorit`]ile publice. Aprobarea

propunerii legislative, prin urmare, ar putea

avea consecin]e pe termen lung pentru

democra]ie [i coeziunea social` \n

Romånia”, subliniaz` Denis de Kergorlay.

Europa Nostra a cerut parlamentarilor

romåni s` \nceap` o discu]ie real` [i apro-

fundat` privind o solu]ie alternativ` [i dura-

bil` pentru Ro[ia Montan`. „Un astfel de

plan de dezvoltare nu numai c` ar proteja [i

promova patrimoniul cultural [i natural unic

al zonei (care include 150 de km de galerii

romane [i pre-romane, artefacte arheologice

[i a[ez`ri martore ale unui stil de via]`

tradi]ional [i industrial ne\ntrerupt), dar

aduce, de asemenea, locuri de munc` pe

termen lung \n regiune prin promovarea tu-

rismului durabil, agriculturii organice [i altor

activit`]i bazate pe economia din plan local”,

argumenteaz` John Sell, Vice-Pre[edinte

Executiv al Europa Nostra.

„Europa Nostra r`måne \ncrez`toare c`, prin

fondurile structurale ale Uniunii Europene,

aflate \n prezent \n discu]ie pentru perioada

2014-2020, autorit`]ile romåne vor putea

defini un plan alternativ pentru dezvoltarea

Ro[iei Montane, care va fi sustenabil, va

respecta mediul, cultura [i patrimoniul [i

care va corespunde cu acordul deplin al

cet`]enilor din Romånia”, subliniaz` el.

|n urma mai multor ani de campanie, Europa

Nostra a inclus peisajul minier istoric de la

Ro[ia Montan`, \n prima list` a celor 7 Most

Endangered monumente [i situri din Europa,

un program lansat \n 2013, \mpreun` cu

Institutul B`ncii Europene de Investi]ii, \n

calitate de partener fondator, [i Banca de

Dezvoltare a Consiliului Europei, \n calitate

de partener asociat. O delega]ie format` din

exper]i financiari [i de patrimoniu de cel mai

\nalt nivel vor vizita Romånia \n urm`toarele

luni. „A[tept`m cu ner`bdare s` ne \ntålnim

cu reprezentan]i ai Guvernului [i Parlamen-

tului romån pentru a discuta un plan de

dezvoltare pe termen lung pentru Ro[ia

Montan`”, conchide pre[edintele executiv

al Europa Nostra.

Casa 551, Ro[ia Montan`. Foto © Edmond Kreibik

Ro[ia Montan`. Foto: © Daniel Vr`bioiu

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Data de joi, 31 octombrie – „Ziua

Reformei” – marcheaz` sfår[itul

sezonului de vizitare a bisericilor fortificate

din cadrul programului „Descoper` sufletul

Transilvaniei”, ini]iativ` turistic` realizat` de

c`tre Biserica Evanghelic` pentru promova-

rea bisericilor fortificate din Transilvania.

Sezonul de vizitare a bisericilor fortificate

va fi reluat pe 25 aprilie 2014, data

s`rb`torii Pa[telui (dup` rit vestic).

|n sezonul 2013, Biserica Evanghelic` C.A.

a deschis por]ile bisericilor fortificate din

Transilvania pentru 350 000 de vizitatori,

jum`tate dintre ei provenind din ]ar`.

Poten]ialul turistic al acestor monumente

este \ns` mult mai mare, el fiind ast`zi \nc`

aproape neexplorat. Doar 15% dintre cele

170 de biserici fortificate au fost vizitate \n

2013 [i fac parte din circuitul turistic. Cele

mai cunoscute biserici fortificate [i l`ca[e

de cult vizitate sunt Prejmer, H`rman,

Biserica Neagr` din Bra[ov, Viscri, Biserica

din Deal din Sighi[oara, Biertan, Media[,

Sebe[, Bistri]a, Cår]a, Cristian, Cisn`die [i

Cisn`dioara. Ele au oferit anul acesta un

program extrem de bogat [i diversificat de

Descoper` sufletul TransilvanieiSfår[itul sezonului turistic pentru bisericile fortificate din Romånia din cadrul programuluiBisericii Evanghelice C.A. „Descoper` sufletul Transilvaniei” va fi marcat pe 31 octombrieprin ac]iuni speciale.

evenimente culturale [i sociale – concerte

de org` [i muzic` clasic`, s`rb`tori cåm-

pene[ti, tururi ghidate – atr`gånd astfel

90% din totalul vizitatorilor bisericilor

fortificate \n anul 2013.

Sfår[itul sezonului de vizitare a bisericilor

fortificate va fi marcat pe 31 octombrie cu

dou` ac]iuni – s`rb`torirea „Zilei Reformei”

[i a spiritului toleran]ei la Cisn`dioara/Sibiu

[i la Bucure[ti, ambele ac]iuni promovånd

ini]iativa „Descoper` sufletul Transilvaniei”.

Evenimentul organizat la Biserica Evanghe-

lic` Lutheran` din Bucure[ti va fi orientat`

spre prezentarea patrimoniului cultural al

bisericilor fortificate din Transilvania de

c`tre Ambasadorul cultural al Bisericilor

fortificate, domnul Cristian }opescu.

„Descoper` sufletul Transilvaniei” este o

ini]iativ` de promovare a bisericilor fortifi-

cate din Transilvania prin încurajarea [i

sus]inerea activit`]ilor locale turistice.

Proiectul dep`[e[te limitele patrimoniului

etnic s`sesc, avånd o important` dimen-

siune european` [i fiind deschis tuturor

celor care vor s` dezvolte zona în acela[i

sens turistic – cultur`, natur`, autenticitate.

|n sezonul 2013, promovarea a avut loc

prin publicitate extins`, printr-o diversitate

mare de evenimente culturale [i sociale,

printr-o aplica]ie smartphone („Die

Siebenbürgische Kirchenburgenlandschaft”

/„Peisajul bisericilor fortificate din

Transilvania”) [i printr-un pa[aport de

vacan]` care a oferit acces u[or [i financiar

avantajos la 25 de biserici fortificate.

Promovarea bisericilor fortificate este

sus]inut` de profesiona-lizarea serviciilor

(instructajul ghizilor onorifici, regle-

mentarea accesului, cazare \n loca]ii speci-

fice) [i diversificarea ofertei turistice pe

plan local (expozi]ii, concerte, serb`ri

tradi]ionale, pelerinaje, recep]ii cu produse

tradi]ionale în cet`]i).

Dup` 1989, 95% din cei 250 000 de sa[i

transilv`neni au p`r`sit Romånia.

Patrimoniul lor – cele 170 de biserici fortifi-

cate – sunt într-un acut pericol de distruge-

re prin vandalizare sau degradare. Prin

înscrierea lor în circuitul turistic na]ional [i

interna]ional, ele pot fi p`strate [i valorifi-

cate ca amprent` cultural` a unei întregi

zone din Romånia.

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:01 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


EFdeN reprezint` Romånia la concursul interna]ional Solar

Decathlon Europe 2014, cea mai important` competi]ie de arhi-

tectur` solar` [i tehnologii integrate dedicat` studen]ilor. Cu o

echip` multidisciplinar`, format` din peste 50 de studen]i din vaste

domenii de studiu, EFdeN r`spunde unei provoc`ri interesante:

inova]ie \n construc]ia unei case solare eficiente energetic. F`r` a se

opri la proiectarea [i construc]ia unui prototip de locuin]` solar`

inteligent`, aceast` ini]iativ` se dore[te a fi exemplul necesar de la

care s` porneasc` schimbarea de mentalitate \n ceea ce prive[te

sustenabilitatea [i protejarea mediului \nconjur`tor.

Evenimentul de lansare oficial` a EFdeN a fost moderat de Claudiu

Butacu, Pre[edintele Asocia]iei Solar Decatlon Bucure[ti. Printre

invita]ii de onoare care au deschis sesiunea de prezentare a proiec-

EFdeN a p`[it cu dreptul!

tului, dorind s`-[i manifeste sprijinul pentru aceast` ini]iativ`, s-au

num`rat distinsul dr. ing. Tudor Prisecaru, Director al Activit`]ii de

Cercetare din cadrul Ministerului Educa]iei Na]ionale, dar [i

reprezenta]i ai universit`]ilor partenere, Universitatea Tehnic` de

Construc]ii Bucure[ti, Universitatea Politehnic` Bucure[ti [i

Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”. Astfel, \n sal`

au fost prezen]i Prof. Dr. Ing. Radu V`c`reanu, prorector pe cerce-

tare Universitatea Tehnic` de Construc]ii Bucure[ti, Prof. Dr. Arh.

Ana-Maria Dabija, prorector pentru coordonarea activit`]ii de cerce-

tare [tiin]ific`-dezvoltare-inovare, Universitatea de Arhitectur` [i

Urbanism „Ion Mincu” Bucure[ti, Arh. Pierre Bortnowski, Manager

de proiect PRISPA, Prof. Dr. Arh. Zina Macri, coordonator universitar

EFdeN [i Mihai Toader Pasti, Manager de proiect EFdeN.

|ntrucåt exist` un precedent \n ceea ce prive[te participarea

Romåniei \n cadrul competi]iei, Pierre Bortnowski, Project

Manager-ul PRISPA, a reamintit succesul ob]inut de Romånia la

Madrid \n 2012. Mai important, a vorbit despre experien]a compe-

ti]iei, despre aventura SDE ce a dus la cl`direa unor frumoase pri-

etenii \ntre membrii echipei, dar [i cu celelalte echipe participante.

Discu]ia a fost urmat` de discursul Managerului de Proiect al

EFdeN, Mihai Toader Pasti, care a prezentat succint ce este EFdeN,

dar [i misiunea noului proiect, [i anume proiectarea [i construc]ia

unei case solare eficient` energetic, destinat` mediului urban.

Astfel, EFdeN propune o locuin]` viabil` pentru fostele spa]ii indus-

triale, existente atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n celelalte metropole, care

rezolv` probleme de densificare a locuirii [i mobilitate, atåt din

punct de vedere al transportului, dar [i al locuin]ei. Pornind de la

problemele Bucure[tiului, generate de situa]ii precum lipsa unei

dezvolt`ri multipolare, prototipul poate func]iona \n sensul

Proiectul EFdeN s-a lansat oficial pe data de 3 octombrie, \n cadrul unui eveniment sus]inut laBiblioteca Na]ional` a Romåniei. Cei prezen]i au avut ocazia s` afle toate detaliile despresolu]ia cu care finalista Romåniei se va prezenta \n vara anului 2014 la Versailles \n cadrulconcursului Solar Decathlon Europe.

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:01 PM


revitaliz`rii urbane \n multe foste ora[e industriale din Romånia.

EFdeN propune o cas` modular` eficient` energetic, adaptabil` la

situri urbane dificile [i restrictive, orientat` c`tre utilizator, cu design

[i compartimentare flexibile. Proiectul presupune construirea \n

func]ie de natur`, fiecare aspect al casei fiind gåndit astfel \ncåt s`

fie \n concordan]` cu aceasta. Mai mult, spa]iul verde este integrat

\n locuin]` sub forma unei sere hibrid dedicate conceptului de

„urban farming”, care este \n acela[i timp un spa]iu recrea]ional,

dar [i un element central al arhitecturii [i al instala]iilor casei.

Aceast` zon`, prin integrarea sa, reprezint` inova]ia pe care o aduce

EFdeN: prima cas` eficient` energetic care \nglobeaz` un spa]iu

verde productiv.

Evenimentul a dorit s` eviden]ieze [i importan]a colaboratorilor, far`

de care construc]ia efectiv` a acestui prototip ar fi imposibil`. De

aceea, dup` prezentarea detaliat` a prototipului solar [i a solu]iilor la

care membrii echipei au ajuns, evenimentul a continuat sub forma

unor discu]ii particulare \ntre colaboratori [i reprezentan]i ai departa-

mentelor componente ale echipei. Scopul acestor discu]ii a fost

g`sirea celor mai oportune solu]ii pentru construirea casei,

\mp`rt`[irea know how-ului dinspre colaboratori c`tre studen]i [i, nu

\n ultimul rånd, realizarea unei strånse leg`turi \ntre ace[tia [i

echip`, leg`tur` ce se va men]ine de-a lungul \ntregului proiect.

EFdeN a ridicat cortina \n fa]a unui public de specialitate, a viito-

rilor colaboratori [i a multor altora care au vrut s` fie \nc` de la

\nceput al`turi de acest proiect. Dar acesta a fost doar primul pas!

Din ianuarie se va ini]ia construc]ia la prototipul de cas` solar`,

pentru ca, din aprilie, aceasta s` fie deschis` publicului din

Romånia. Desigur, punctul culminant al proiectului va fi \n vara

2014, cånd locuin]a va fi montat` \n satul solar din Versailles, de

pe domeniile cunoscutului palat.

10-19_interne.qxp 10/30/13 2:01 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

World Building of the Year

Auckland Art Gallery Toi o Tamaki, Noua Zeeland`Proiect: Francis-Jones Morehen Thorp [i Archimedia

Galeria de art` Toi o Tamaki din Auckland reprezint` un proiect public de anvergur` ce a presupus mai multe etape: s-au restaurat [i adaptat

cl`dirile de patrimoniu de pe sit, s-a ad`ugat un corp nou care dubleaz` spa]iul de expunere, s-au amenajat noi spa]ii tehnice la nivelul subsolu-

lui [i, nu \n ultimul rånd, s-au reamenajat spa]iile adiacente ale parcului Albert. |nf`]i[area cl`dirilor pune accentul pe transparen]`, toate spa]iile

fiind deschise, iar golurile vitrate generoase permi]ånd vederi spectaculoase asupra peisajului din parcul \nvecinat.

„Proiectul cå[tig`tor transcende categoriile festivalului. Am putea afirma c` se \nscrie atåt la categoria Nou [i Vechi ,cåt [i la proiectele civice

sau cele rezervate expunerii. Galeria din Auckland exemplific` contrastul dintre natural [i artificial [i demonstreaz` strånsa rela]ie dintre art` [i

[tiin]`. Proiectul reprezint` o realizare de excep]ie \ntr-o zon` seismic`, oferind un exemplu de pragmatism \n design [i o adaptare atent` ce nu

dep`[e[te grani]ele necesarului. Echilibrånd o serie de elemente diferite, proiectul rezultat constituie o colec]ie bogat` de idei construite.”

Paul Finch, Director WAF.

World Architecture Festival 2013

O nou` edi]ie World Architecture Festival a avut loc \n Singapore \n perioada 2-4 octombrie.Cele peste 300 de proiecte \nscrise la cele 30 de categorii ale competi]iei reflect` tema de anulacesta „Valoare [i Valori”, care face referire la rela]ia dintre valoarea financiar` a unei cl`diri [ivalorile pe care arhitec]ii le iau \n considerare atunci cånd proiecteaz`. Dup` trei zile pline deevenimente dintre cele mai diverse – conferin]e, expozi]ii, prezent`ri – s-au anun]at [i mariicå[tig`tori ai competi]iei la care au participat arhitec]i din 50 de ]`ri. www.worldarchitecturefestival.com

Foto: © John Gollings – Gollings Photography

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM


Future Project of the YearNational Maritime Museum, ChinaProiect: Cox Rayner Architects

Proiectul cå[tig`tor al competi]iei pentru noul Muzeu Na]ional Maritim al Chinei, propus pentru ora[ul port Tianjin din apropierea Beijingului,

cuprinde cinci structuri de expunere ce radiaz` \n jurul unui volum central. Scopul a fost acela de a aduce to]i vizitatorii la un nivel situat dea-

supra solului, de unde s` poat` accesa unul din cele dou` etaje ale fiec`rei structuri.

Proiectul a fost selectat dintr-o list` de 12 finali[ti de c`tre un prestigios juriu interna]ioanl, alc`tuit din arhitec]i [i urbani[ti de renume.

„Proiectul se remarc` prin claritatea conceptului. Oferind un r`spuns temei [i amplasamentului, arhitectura comunic` pån` \n cele mai mici

detalii experien]a maritim`. Fluiditatea formelor [i modul \n care cl`direa, \mpreun` cu spa]iile publice adiacente reu[esc s` conecteze ora[ul

cu marea sunt tr`s`turile de excep]ie ale acestui proiect. Propunerea arhitec]ilor de la Cox Rayner Architects reune[te o vast` colec]ie de

elemente din istoria maritim` a Chinei [i ofer` vizitatorilor o serie de referin]e la alte culturi maritime, \mbog`]ind astfel experien]a general`.”

Landscape of the YearAustralian Garden, Cranbourne, AustraliaProiect: Taylor Cullity Lethlean [i Paul Thompson

Noua gr`din` botanic` din Cranbourne este amplasat` \ntr-o fost`

carier` de nisip [i invit` vizitatorii s` parcurg` o c`l`torie metaforic`

a apei prin peisajul australian, de la de[ert pån` la linia de coast`.

Acest peisaj integrat reune[te horticultura, arhitectura, ecologia [i

arta pentru a ob]ine cea mai mare gr`din` botanic` dedicat` florei

australiene. Peste 170 000 de plante din 1 700 de specii, toate

adaptate condi]iilor dificile ale sitului, sunt aranjate \ntr-un peisaj

sculptural [i artistic, dominat de diversitate [i contrast.

„Gr`dina reu[e[te s` fac` un rezumat spectaculos al diversit`]ii flo-

rei australiene. Asemenea unei gr`dini botanice, ea reprezint` o

colec]ie de elemente diferite, dar cu un set interesant de trasee

unificatoare prin peisaj. Proiectul s-a remarcat prin originalitate [i

puterea de a evoca identitatea australian` f`r` utilizarea semnelor

sau cuvintelor.”

Randare: © Michael Rayner – Cox Rayner Architects

Foto: © John Gollings

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

P`månt, lemn, piatr` – cu astfel de materiale naturale au

reu[it oamenii s`-[i creeze de-a lungul timpului ad`pos-

turi [i diverse structuri arhitecturale adaptate mediului

\nconjur`tor [i condi]iilor climatice specifice locurilor \n care

au fost construite. |ntr-o lume marcat` de grave schimb`ri

climatice, \n care preocuparea pentru sustenabilitate este

tot mai intens`, recuperarea metodelor tradi]ionale de con-

struire a devenit o prioritate pentru \ntreaga breasl` a

arhitec]ilor. Expozi]ia Learning from vernacular, deschis` \n

perioada 10 august – 29 septembrie la Vitra Design

Museum este dedicat` acestui fenomen [i prezint` exem-

ple remarcabile de arhitectur` vernacular`, al`turi de crea]ii

contemporane inspirate de construc]ii tradi]ionale dintre

cele mai diverse.

Africa de Sud, Egipt, China, Malaysia [i Camerun sunt doar

cåteva dintre regiunile exemplificate de organizatori, publi-

cul avånd [ansa s` descopere arhitecturi din chirpici, struc-

turi spectaculoase din lemn, case cu cur]i interioare [i con-

Learning from Vernacular

struc]ii asemenea unor tuneluri acoperite cu stuf. |n ceea

ce prive[te proiectele contemporane, acestea se remarc`

fie prin utilizarea materialelor naturale locale, fie prin

r`spunsurile pe care le ofer` diferitelor provoc`ri sociale [i

arhitecturale.

Prin intermediul celor 40 de proiecte, ilustrate cu machete,

desene, planuri, fotografii [i filme, expozi]ia ofer` o veri-

tabil` panoram` a arhitecturii globale. Scopul este acela de

a trezi interesul publicului fa]` de surprinz`toarea diversitate

de materiale [i forme, existent` dincolo de pie]ele comer-

ciale [i, nu \n ultimul rånd, fa]` de func]iile sociale pe care

orice cl`dire ar trebui s` le \ndeplineasc`. Mai mult, vizita-

torii vor putea descoperi numeroase idei ecologice cu aju-

torul unor exemple de materiale regenerabile [i solu]ii

eficiente energetic, utilizate cu succes de secole \n toate

col]urile lumii [i uitate de societatea contemporan`

consumerist`.

www.design-museum.de

ORGANIZATORI: ÉCOLE POLYTECHNIQUE FÉDÉRALE DE LAUSANNE (EPFL), ASSOCIATION POUR UN CENTREARCHITECTURE ANTHROPOLOGIE TERRITOIRE (ACAAT) {I DOMAINE DE BOISBUCHET, CENTRE INTERNATIONAL DE RECHERCHE ET D'EDUCATION CULTURELLE ET AGRICOLE (C.I.R.E.C.A)CURATOR: PROF. DR. PIERRE FREY, PROFESOR ÎN CADRUL SCHOOL OF ARCHITECTURE, CIVIL ANDENVIRONMENTAL ENGINEERING, ÉCOLE POLYTECHNIQUE FÉDÉRALE DE LAUSANNE (EPFL)LOCA}IE: VITRA DESIGN MUSEUM, WEIL AM RHEIN

{coal` primar` \n Gando, Burkina Faso, 2001. Arhitect: Diébédo Francis Kéré, Kéré

Architecture, Germania. Foto: © ErikJan Ouwerkerk

Taberma Tata, Togo. Foto: © Deidi van Schaewe

Taberma Tata, Warengo, Togo. Machet`. Foto: © Reto Halme Locuin]` Kolawi, tip B, Sulawesi. Machet`. Foto: © Reto Halme

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM


RIBA Stirling Prize 2013

Astley Castle este un conac fortificat de secol XII, ruinat \n anul 1978, \n urma unui incendiu devastator. G`sind cl`direa \ntr-o

stare avansat` de degradare [i avånd \n vedere modific`rile succesive de care s-a bucurat de-a lungul secolelor, arhitec]ii au

decis s` consolideze ruina [i s` intervin` asupra ei \ntr-un mod prin excelen]` contemporan. Rezultatul este o cas` nou` [i origi-

nal` \n care vizitatorii se bucur` de experien]e cu totul inedite.

„Astley Castle este un exemplu de excep]ie pentru modul \n care arhitectura modern` poate revitaliza un monument al trecutu-

lui. Proiectul este mai mult decåt o simpl` restaurare, arhitec]ii reu[ind \n acest caz s` foloseasc` cu mult` creativitate peste 800

de ani de istorie pentru a ob]ine o cas` cu un limbaj arhitectural extrem de contemporan.

Fiecare detaliu a fost ales cu mare aten]ie pentru a oferi vizitatorilor o experien]` senzorial` complet`. Rezultatul nu ar fi fost

posibil f`r` reu[ita colaborare dintre un client vizionar [i o echip` profesionist` de arhitec]i [i constructori.” Stephen Hodder,

pre[edinte RIBA.

Proiect: Witherford Watson Mann Architects

Loca]ie: Warwickshire, Anglia

Client: The Landmark Trust

Astley Castle, o cas` de vacan]` modern` inserat` \ntre zidurile ruinate ale unui castelmedieval, a cå[tigat mult-råvnitul RIBA Stirling Prize 2013, pentru cea mai reu[it` cl`direa anului. Organizat` de Royal Institute of British Architects, competi]ia se afl` la cea de-a18-a edi]ie [i este prima dat` cånd marele premiu revine unui proiect de conservare.www.architecture.com

Foto: © Landmark Trust

Foto: © Helene BinetFoto: © Landmark Trust

Foto: © Landmark Trust

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e London Design FestivalTEXT: IOANA P~UNESCU FOTO: LDF 2013 © SUSAN SMART PHOTOGRAPHY

Cumulånd peste 300 de evenimente desf`[urate pe

durata a nou` zile (14-22 septembrie) \n muzee, galerii

sau renumitele design districts londoneze (Brompton, \n

apropiere de Victoria & Albert Museum, Fitzrovia Now, \n

apropiere de Convent Garden, [i Shoreditch) [i avånd ca

statement: Design Is Everywhere, festivalul a reu[it s`

cuprind` teme extrem de variate, de la instala]ii dedicate

materialelor la design de produs [i de la grafic` la teme

conceptuale (instala]ii dedicate sunetului sau våntului).

Dintre acestea din urm`, Wind Portal (foto dreapta), realizat

de designerul libanez Najla El Zein, reprezint` un spa]iu de

tranzi]ie \ntre exterior [i interior, un moment senzorial spe-

cific, redat prin vånt, mi[care [i sunet, sub forma unei

instala]ii de opt metri \n`l]ime, compus` din 5 000 de

mori[ti de vånt din hårtie, pliate manual, fixate cu elemente

din lemn [i clipsuri printate 3d [i conectate la un sistem

computerizat complex de lumin` [i de producere a

curen]ilor de aer.

Wind Portal a fost realizat pentru Victoria & Albert Museum

[i va r`måne expus pån` pe 3 noiembrie. La capitolul home

& decoration, Decorex International (Perks Field & The

Orangery, Kensington Palace) a cumulat un num`r impre-

sionant de expozan]i (peste 300). Printre cele mai spectacu-

loase standuri, Little Greene Paint Company (foto jos), o

companie produc`toare de vopseluri eco-friendly [i tapet, a

prezentat cele 164 de nuan]e disponibile sub forma unei

instala]ii 3d.

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:55 PM


Endless StairCa \n fiecare an, evenimentul a avut un proiect emblematic. Realizat \n asociere cu AHEC (American Hardwood Export

Council), conceptul, semnat Alex de Rijke (dRMM), \n colaborare, pentru execu]ie, cu Arup, a fost amplasat lång` Tate

Modern [i este compus din 20 de rampe interconectate de scar` care se \nal]` pån` la 7,7 metri de la sol, realizate din 44

de metri cubi de plop galben, una dintre cele mai rezistente esen]e lemnoase nord-americane. De Rijke consider` lemnul ca

fiind „betonul secolului XXI”, Endless Stair fiind un proiect-manifest privind tehnica folosirii acestei esen]e sub form` de

panel. Ca design, compozi]ia inspirat` din desenele lui Escher ofer` perspective spectaculoase asupra malului Tamisei.

GOD Is In The Details V&A [i Swarovski au invitat 14 designeri, printre care Faye

Toogood, Amanda Levete, Tom Dixon [i Paul Cocksedge,

s` traduc` dictonul lui Mies prin instalarea, \n dreptul unor

obiecte selectate din colec]ia muzeului, a unei lentile

Swarovski, care s` zoomeze un detaliu (ori o combina]ie

de texturi sau materiale) mai greu vizibil` ochiului liber.

Breathless|n British Galleries, instala]ia semnat` Cornelia Parker, for-

mat` din 54 de instrumente muzicale de suflat, din alam`,

aplatizate, l`cuite pe o fa]` [i m`tuite pe cealalt`, sunt sus-

pendate, de cabluri, \n golul dintre cele dou` niveluri ale

galeriei. Semnifica]ia merge mai departe de concepte cumva

evidente (lini[te/zgomot), Breathless implicånd, \n opinia

artistei, [i elemente de ordin social [i istoric (clasa de

jos/clasa de sus sau divizarea nord/sud a Imperiului britanic).

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:55 PM


pu

bli

ca]i

i

Joi, 10 octombrie, la ora 16:00, \n cadrul s`lii Elvira Popesco din incinta Institutului FrancezBucure[ti (Bd. Dacia, nr. 77), Asocia]ia Rhabillage a lansat Ghidul RePAD(Reabilitare_Patrimoniu Arhitectur` Dezvoltare).

Evenimentul, la care au participat aproximativ 120 de persoane, a

\nceput cu un discurs introductiv din partea domnului Stanislas

Pierret, directorul Institutului Francez din Romånia, o prezentare a

proiectului RePAD [i o trecere \n revist` a activit`]ilor Asocia]iei

Rhabillage. A urmat proiec]ia \n premier` a celor 7 interviuri video

realizate cu Richard Harding – Founding Associate of Carbon to Zero

Consulting, Radu Ioan Tudorache – Fondator [i Administrator al

Funda]iei Cantacuzino Flore[ti, Camelia Csiki – Jurnalist TVR,

Steven Borncamp – pre[edinte al Romania Green Building Council,

Theodor Paleologu – profesor, deputat [i fost Ministru al Culturii,

Stanislas Pierret – director al Institutului Francez din Romånia [i

Loredana Brum` – pre[edinte al Asocia]iei Rhabillage, materiale ce

fac parte din Ghidul RePAD.

Avånd la baz` [apte ani de documentare urban`, de formare profe-

sional`, de experimente [i cercetare constant` prin intermediul

proiectelor Case Care Plång [i Case Care Nu mai Plång, Ghidul

Re_PAD prezint` ast`zi povestea patrimoniului, pe care \l prelu`m,

asupra c`ruia ne l`s`m amprenta [i pe care \l transmitem mai

departe.

Carte [i DVD, Ghidul RePAD este prima lucrare ce prezint` abor-

darea patrimoniului \n \ntreaga sa complexitate. Pornind de la simple

exerci]ii de observare, con]inutul lucr`rii conduce cititorul prin

Ghidul RePAD

chestiuni de ordin legislativ, economic, tehnic [i strategic, utilizånd

constant un limbaj unitar [i accesibil. Fie el specialist, investitor,

dezvoltator local sau simplu pasionat de patrimoniul arhitectural, la

finalul lecturii, cititorul va avea o imagine de ansamblu asupra a ce

implic` un demers corect de interven]ie, de ce este important` o

abordare integrat`, cum se poate realiza [i care sunt avantajele.

Formatele grafic [i tehnic completeaz` obiectivul urm`rit prin

con]inutul descriptiv, avånd la baz` dou` idei fundamentale:

1. Lucrul cu patrimoniul este \ntotdeauna o chestiune personal`, cu

o implicare afectiv` accentuat`

2. Patrimoniul arhitectural se descoper` pas cu pas, este o poveste

care intrig` [i care se dezv`luie pe parcurs

Pornind de la aceste dou` puncte, ghidul \[i g`se[te forma concret`

\ntr-un concept de tip jurnal de documentare cu noti]e \n trei limbi,

romån`, englez` [i francez` (texte complementare, nu traduceri).

Precum patrimoniul \n ansamblul s`u, lucrarea este ca o poveste pe

care o descoperi treptat.

|ncepånd cu 15 octombrie, RePAD poate fi achizi]ionat online prin

intermediul site-ului re-pad.ro.

Proiectul este realizat \n cadrul unei finan]`ri prin „Timbrul

Arhitecturii” din partea Uniunii Arhitec]ilor din Romånia [i al unei

finan]`ri pentru proiecte editoriale, 2013, sec]iunea „Publica]ii cul-

turale”, din partea AFCN. RePAD nu ar fi fost posibil f`r` sprijinul

partenerilor Ordinul Arhitec]ilor din Romånia, Ambasada Fran]ei \n

Romånia, Institutul Francez, Romania Green Building Council, Igloo

media, Arhitectura, Dincolo de Fa]ade, DISC, Easy Engineering,

C`rture[ti, Murfatlar [i Crama Atelier.

Autor: Asocia]ia Rhabillage

Coordonator proiect: arh. Loredana Brum`

Documentare: arh. Anamaria Vasile

Design grafic: arh. Alina Rizescu

Interpretare text \n limba englez`: Ioana Diaconu

Interpretare text \n limba francez`: Anna Marquer-Passicot

Fotografi: {erban Bonciocat, Loredana Brum`, Elena Tatiana Chi[,

Vlad Eftenie, Cornel Lazia

Format: 16x24x3.4 cm

ISBN 978-973-0-15400-9

20-28_externe.qxp 10/30/13 1:56 PM

C4_C1_C2_C3.qxp 10/30/13 2:15 PM Page 8

C4_C1_C2_C3.qxp 10/30/13 2:14 PM Page 5

bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucuresti · desc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al...

Documents