bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucuresti › buletin_oar › 045 › buletin_45-2013.pdfdat`),...

#45 mai - iunie 2013

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL ISSN

4133

- 1

234

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA

Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2013 I Muzeul Colec]iilor de Art` I RIBA International Awards

C4_C1_C2_C3.qxp 8/6/13 5:49 PM Page 6

C4_C1_C2_C3.qxp 8/6/13 5:49 PM Page 7

www.oar-bucure[ti.ro 3

Pe

cop

ert`

: Gal

eria

de

art`

Gal

atec

a. A

rh. R

adu

Tea

c`

Fo

to: P

eter

Mar

x

Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!

Editor: igloo mediaBord editorial:

Bruno Andre[oiu Adrian Cioc`zanu

Redactori:Viorica Buic`Reka }ugui

Grafic`:C`t`lin Artenie

DTP & procesare imagine:Cristian David

Corectur`:Andreea Amzoiu

Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,

tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc

Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,

arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu, arh. Emil Iv`nescu

Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,

tel. 303.92.26www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,

AGENDA OAR

• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director. Despre viitorului Bucure[tiului imaginat \n perioada interbelic` 08• Scurt` situa]ie statistic` a Comisiei de Disciplin` Bucure[ti 09

EVENIMENTE INTERNE

• Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2013. Local/Global 12• Poiana lui Iocan – think tank mobil \n ora[ 14• De-a arhitectura 15• Premiile Anualei de Arhitectur` Bucure[ti 2013 16• Muzeul Colec]iilor de Art` 24• Ro[ia Montan` pe lista “7 Most Endangered” 26

EVENIMENTE EXTERNE

• RIBA International Awards 2013 28

PUBLICA}II

• Transilvania medieval`. Topografie [i norme juridice ale cet`]ilor Sibiu, Bistri]a, Bra[ov, Cluj 30• Wonderland. Manual for emerging architects 30

SU

MA

R

3-sumar.qxp 8/6/13 5:24 PM Page 3

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #45

ag

en

da

OA

R

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti

{edin]a Comisiei de Urbanism [i Amenjarea Teritoriului dindata de 22 mai 2013. Comisia a fost alc`tuit` din BogdanBogoescu (pre[edinte), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali, TiberiuFlorescu, Constantin Enache, Dan Marin, Doina Bubulete. Dinpartea Comisiilor tehnice de specialitate au fost prezen]i AndreiZaharescu (Re]ele) [i Elena Boghin` (Trafic). Au fost analizateurm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Str. Gårlei 1C-1E, S.1 / ini]iator SC DRAGON MEDICALCOMPLEX SA, elaborator SC MDESIGN ARHITECTURA {IURBANISM, aviz de oportunitate|n prezentare se afirm` c` \n zon` au fost ini]iate [i propuse, \nce-pånd cu 1993, mai multe documenta]ii, dintre care unele au fost sis-tate, altele avizate, altele puse \n practic`, astfel \ncåt starea zonei s-a modificat sensibil. Punctul de interes principal al documenta]ieifusese un Centru de Congrese, dar propunerea a evoluat \n timp,a[a c` pentru moment se inten]ioneaz` realizarea unei cl`diri debirouri, o destina]ie mai neutr`, care, eventual, ar putea fi adaptat`unor nevoi ulterioare mai precis definite. |n 1998 a fost demarat` olotizare mai bine pus` la punct, dar rezultatul ei a fost constatareafaptului c` terenul are un acces foarte slab de la domeniul public,deschiderea posibil` variind ca l`]ime \ntre 2,8 m [i 5 m. Din \ntrea-ga arie, cca 9 ha apar]in Tutunului Romånesc, devenit \ntre timp„Dragonul Medical”. Constantin Enache observ` c` la aceast` suprafa]`, dat` fiind desti-na]ia de cl`diri de birouri (cu func]iunea precizat` de club [i spa]iiadministrative), ar fi nevoie de un necesar de cca 300 de ma[ini,care se cer aduse \n incint` [i parcate, de aici decurgånd problemaimportant` a acceselor [i spa]iilor de parcare, eventual a unor edifi-cabile destinate parc`rii. Totodat`, dl. Enache atrage aten]ia asuprafaptului c` \n incint` se afl` dou` case de bun` calitate, dintre careuna posibil de patrimoniu, fiind proiectat` de Petre Antonescu. Semai arat` c`, din punctul de vedere al indicatorilor urbani, atåt POT,cåt [i CUT se situeaz` sub plafonul admis de reglement`rile locale\n vigoare. Se mai precizeaz`, \n fine, c` peninsula este sit arheolo-gic, drept pentru care exist` un contract cu Muzeul Na]ional deIstorie; a fost \ncercat` [i varianta unui pod, pentru a proteja situl,\ns` din diferite motive ea a fost abandonat`. Structurarea Parculuise face urmånd un model Art Nouveau; parcul va fi pietonal, acci-dental carosabil, [i va avea o zon` sportiv` \nsemnat`. Casandra Ro[u se intereseaz` de situa]ia „silozurilor de parcare”pentru ma[ini. Se r`spunde c` vor fi realizate [i executate instala]iide parcare pe vertical`, \ntr-o construc]ie P+2, \nverzit`. Bogdan Bogoescu este de p`rere c` „func]iunea zonei ar trebuidefinit` printr-un alt atribut mai precis, care s` nu duc` la confuzii,cum ar putea-o face caracterul de „parc”, care de regul` la noi esteasimilat cu centrul de distrac]ii. Constantiun Enache: „Parametrii din avizul de oportunitate trebuiep`stra]i [i e bine s` fim cåt mai aten]i la noi rectific`ri [i preciz`ri,deoarece ele pot duce la amånarea aviz`rii. Sunt de acord cufunc]iunea asociat` spa]iilor verzi [i atrag aten]ia \nc` o dat` asupraunui risc major pe care \l \ntrev`d apropo de acest proiect,dep`rtarea lui sensibil` de o zon` puternic locuit`.”

Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.

4-13_agenda_oar.qxp 8/6/13 5:28 PM Page 4

www.oar-bucure[ti.ro I 5

Bogdan Bogoescu: „Este neap`rat nevoie, cred, de o analiz` atransportului public, asta pentru a sus]ine punctul de vedere expri-mat de dl. Enache, cu care sunt de acord. Iar studiul de accesibili-tate trebuie legat de aceast` ofert` a transportului public, pentru c`,dac` un aflux de vizitatori va putea fi legat de transportul public, vorputea fi reduse [i num`rul, [i ponderile silozurilor pentru ma[ini.” Casandra Ro[u mai dore[te s` [tie cine este ini]iatorul acestei docu-menta]ii – se r`spunde c` este un privat, [i tocmai de aceea s-adorit atribuirea func]iunii de parc cultural proiectului. Elena Boghin` solicit` echipei aten]ie mare la definirea limitelorPUZ, pentru c` ele se leag` de reglement`ri de profiluri de arter`,care \n documenta]iile existente sunt diferite [i imprecise, ca ataresunt greu de corelat \ntre ele. Mai ]ine s` sublinieze faptul c` {os.Madrigalului ar trebui s` fie principala arter` a zonei, astfel \ncåttoate caracteristicile i-ar trebui bine calculate [i reglementate. Ahitectul-[ef solicit` proiectan]ilor deferen]` sporit` fa]` de nevoiadrumului de halaj, important pentru zon`. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Cu o cerere suplimentar` privindprecizarea cuantumului [i a calit`]ii spa]iului public [i a felului \n careel este afectat de proiect, propunem avizarea favorabil`.”

2. PUD Str. Dimitrie Marinescu nr. 40, S.2 / ini]iator ConstantinElena, elaborator SC ALFA INVEST SRL, arh. Ionu] Constantin,aviz de urbanism preliminarEste supus aten]iei Comisiei un lot aflat \n parcelarea VatraLuminoas`, ZP 46. Motivul pentru care aceast` documenta]ie seprezint` este inten]ia proprietarilor de a extinde locuin]a actual`c`tre spatele propriet`]ii; nu se intervine peste imobilul existent.Solu]ia propus` se \ncadreaz` \n POT (40%) [i nici CUT-ul zonei nueste dep`[it (1,8). Extinderea \nseamn`, \n acest caz, continuareaetajului de sus, dar incude [i posibilitatea de a incorpora \n solu]iafinal` [i podul casei, care este de asemenea locuibil. |n`l]imea zoneise p`streaz`, iar alinierea are ca reper calcanul vecin. Vor fi asigu-rate dou` locuri de parcare, iar spa]iul verde se p`streaz`.

Dan Marin chestioneaz` prezentatorul asupra modific`rilor pe carele va suferi fa]ada \n urma ac]iunii dorite – se r`spunde c` se va\ncerca urm`rirea principiului integr`rii. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „|n condi]iile specificate, propunemavizarea favorabil`.”

3. PUZ Ventilatorul (Str. Progresului, Str. Nu]u Ion) / ini]iatorSC VENTILATORUL REAL ESTATE SRL, SC UNIVERSAL ROYALINVEST SRL, elaborator SC URBIS ’90 ATELIERUL DE URBA-NISM SRL, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE, aviz preliminar|ntrucåt documenta]ia revine, se pune accent mai ales peprezentarea modific`rilor fa]` de situa]ia cunoscut` [i fa]` de reco-mand`rile anterioare ale Comisiei. Constantin Enache face oprezentare rezumativ` a datelor proiectului: solu]ia de trafic estepreluat` din PUZ Intermodal R`zoare, [i ea propunea \nchidereainelului central pe Drumul S`rii, dar din diferite motive aceast`direc]ie nu a mai fost urmat`. Cum, \ntre timp, \nchiderea ineluluicentral a fost reformulat`, zona de \ncadrare a locului s-a schimbat[i ea, astfel \ncåt acum aceasta apar]ine CB3, care permite POT de70%, CUT de 4,5 [i o \n`l]ime maxim` f`r` plafon clar stabilit. Cums-a f`cut observa]ia c` este de dorit ca viitoarea construc]ie s` nudep`[easc`, \n perspectiv` dinspre Centru, Academia Militar`, s-asc`zut \n`l]imea viitoarei cl`diri astfel ca aceast` situa]ie s` nuapar`. Alte condi]ion`ri ale proiectului sunt lucr`rile \n desf`[urarede la linia de Metrou [i viitoarea prezen]` a unui pasaj subteran,pietonal [i rutier. Problemele care sunt \ntåmpinate privesc Str.Progresului, care sufer` permanente refaceri, prezen]a c`ii ferateindustriale (care nu a beneficiat pån` acum de o analiz` mai aprofun-dat`), precum [i Str. Serg. Nu]u Ion, respectiv Str. 1 Mai, care secer racordate la \ntregul sistem rutier existent \n zon`. Astfel, pentrustr`zile din acest punct se propun urm`toarele: Str. Compozitorilor/1 Mai va avea un prospect de 36 m, din care 14 m va fi carosabi-lul; Str. Progresului va p`stra prospectul actual, iar terenul pentrupasajul rutier va fi rezervat din cel ocupat actualmente de caleaferat` industrial`; va fi definitivat un front continuu spre str`zile prin-cipale, \n`l]imea urm`rind cl`direa Academiei; la P vor fi spa]ii



ag

en

da

OA

R

simpl` interven]ie punctual`. Bogdan Bogoescu sus]ine aceea[i pozi]ie: „PUG stabile[te o\ncadrare, nu define[te o obliga]ie. Contextul este unul tradi]ional,astfel \ncåt \ntrebarea care se ridic` \n acest caz ar fi dac` sedore[te ca acesta s` fie ras [i \nlocuit cu unul de tip locuire colec-tiv` P+4.” Constantin Enache este de p`rere c`, din p`cate pentru zon`,modalitatea de a construi aici ]ine de „specul` [i de ruralizare.Suntem la doi pa[i de Parlament [i de viitoarea Catedral` aNeamului [i credit`m solu]ii de construire pe lot, un lot care nu pares` aib` acum vreo regul` de constituire \n vederea schimb`rii.Regulamentul de la 1939 impunea cel pu]in \n aceast` zon`a[ezarea cl`dirilor pe limite. Pe de alt` parte, proprietarul nu poateconcesiona terenul \n lipsa unei documenta]ii de urbanism.” Vlad Cavarnali opineaz` c` \n acest caz se pune problema politiciipublice [i a unei decizii mai curånd de ordin politic decåt strict deprofesiune. Tiberiu Florescu: „Pentru un singur obiect [i un singur caz, P+4 esteexagerat. Dac` ar fi fost vorba despre o opera]iune urban`, inten]iade ridica \ntreaga zon` la un altfel de ocupare ar fi fost, probabil, \nregul`.” Dan Marin: „|n mod normal, aceast` parcel` este neconstruibil`,ceea ce \mi ofer` prilejul de a spune c`, \n unele situa]ii, CUT [iPOT ar trebui s` prevad` [i limite minimale, nu numai maximale.” Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „|n situa]ia dat`, putem aviza unmaxim de P+2/3R, pentru ca lucrurile s` poat` prinde contur, s` sepoat` propune pe viitor o eventual` ac]iune colectiv` care s`favorizeze dezvoltarea zonei.”

5. PUZ Str. Stanislav Cihoski nr. 15, S.1 / ini]iatori ADMINIS-TRA}IA UNIT~}ILOR DE |NV~}~MÅNT PREUNIVERSITAR {IUNIT~}ILOR SANITAR PUBLICE, elaborator SC MC GENERALCONSTRUCT SRL, consultarePe structura unei [coli existente, se dore[te supraetajarea cl`dirii [iextinderea ei cu un nou corp, al`turat, pentru realizarea unui spa]iuafectat func]iunii de afterschool; vor mai fi realizate, cu aceea[iocazie, o nou` sal` de mese [i o sal` de sport la subsol. Casandra Ro[u cere specificarea tuturor prevederilor de zon` prote-jat` care sunt respectate, precum [i pe a celor care vor fi modifi-cate. Constantin Enache: „Gr`dini]a este la corni[a [colii? De ce nu a]if`cut sala de sport la aceea[i \n`l]ime?” Bogdan Bogoescu: „Personal, nu cred c` este nevoie de mansar-dare, pentru c` \n`l]imea cl`dirii, a[a cum ne este prezentat` \n do-cumentare, este de 10 m; dac` la aceasta ad`uga]i cei 3 m ai unuietaj normal, nu ve]i mai avea nevoie de mansardare, iar solu]ia vaputea urma un tipar normal, care ar constitui o solu]ie optim`.” Tiberiu Florescu atrage aten]ia asupra faptului c` POT este, fa]` desolu]ia prezentat`, calculat gre[it [i cere revizuirea acestuia. Bogdan Bogoescu solicit` ca mansarda s` fie \nl`turat` din propu-nere [i s` se construiasc` un etaj normal; cere mai mare aten]ie la

deschise, care vor permite treceri spre planul secund, ]inånd cont [ide denivelarea de 8 m aflat` aici; spre Str. Compozitorilor, vorap`rea dou` cl`diri de P+14, dar atåt POT, cåt [i CUT afectat lor nuva duce la dep`[irea limitelor permise de PUG (PUZ-ul de detaliere afost de altfel o cerin]` a PUG). Vlad Cavarnali cere ca transportul public s` fie mai bine exprimat \ndocumenta]ie, ceva mai bine studiat; e necesar` coordonarea linieiferate cu Metroul [i \ncercarea de a contura o sta]ie \n apropiereaimediat` a zonei. Casandra Ro[u insist` asupra nevoii de a se acorda maxim` aten]ie\n`l]imii noii cl`diri, care \n niciun caz nu trebuie s` fie vizibil` de peBd. Eroilor \n dauna Academiei Militare; ar dori s` fie mai precis sta-bilit` modalitatea de ocupare a teritoriului – dac` teritoriul ocupat va]ine de caracterul condominiului sau dac` solu]ia prive[te mai multun spa]iu comun creat \ntre blocuri. Constantin Enache mai precizeaz`, din partea echipei realizatoare,c`, dat` fiind vecin`tatea cu cl`direa Academiei, s-a redus \n`l]imeaunei construc]ii, pentru a nu afecta silueta cl`dirii vechi; strada carerezult` este privat`, dar deschis` circula]iei publice. Andrei Zaharescu este de p`rere c` intersec]ia dintre str`zile dinimediata apropiere a proiectului ar fi fost mai util de rezolvat \n sen-sul unui inel cu gira]ie. Dan Marin \[i exprim` nemul]umirea fa]` de faptul de a nu fi fostprecizate pe plan[` \n`l]imile cl`dirilor \n metri, deoarece simpla indi-care a num`rului de etaje poate fi \n[el`toare [i poate duce la deza-corduri sup`r`toare \n eventualitatea unei compozi]ii, „chiar dac` peplan[` raporturile [i echivalen]ele de \n`l]ime p`r a se p`stra.” Semai intereseaz` de istoricul gropii – se r`spunde c` a existat pe acelloc o c`r`mid`rie. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Este nevoie de asigurarea unuiacces public \n spa]iul central al incintei. |n`l]imile tuturor cl`dirilorse vor preciza pe plan[a de reglement`ri \n metri. Este nevoie de unspa]iu natural pentru vegeta]ie mare de minimum 30%. Cu acesteindica]ii, propunem avizarea favorabil`.”

4. PUZ Str. Sabinelor nr. 31-33, S.5 / ini]iatori SC TERRA MEDIAVISUAL SRL, elaborator SC KORAB DESIGN SRL, ARH. RUR.ANDREEA DALIMON, aviz de urbanism preliminarUn proprietar de]ine o cas`, dar terenul de sub aceast` cas` estedat \n folosin]`; proprietarul vrea s` concesioneze \ntreg terenul [ipropune \n acest sens [i o solu]ie constructiv` care s` fac` propu-nerea rentabil`, P+4. Casandra Ro[u este \mpotriva propunerii, care i se pare exagerat`,mai ales atunci cånd toate celelalte case din zon` au doar P+1. Dan Marin se intereseaz` de situa]ia casei existente [i, fa]` dedorin]a proprietarilor de a construi \n fa]a [i \n spatele casei exis-tente, ar dori s` [tie ce anume prevede regulamentul zonei [i deunde ar rezulta o asemenea \n`l]ime ca aceea propus`. Se r`spundec` PUG ar permite ridicarea unui astfel de gabarit, \ns` Dan Marinprecizeaz` c` o solu]ie de acest fel ar fi posibil` [i de acceptatnumai \n cazul \n care aici ar exista o ac]iune concentrat`, nu doar o



densitatea final` a terenului, date fiind noile func]iuni ap`rute. Constantin Enache va fi de acord cu solu]ia, \n m`sura \n care ea vaprimi avizul Inspectoratului {colar [i al Inspectatoratului Sanitar. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Aviz`m favorabil propunerea [iinten]ia de extindere a necesarului de spa]iu, cu condi]ia renun]`riila mansardare [i a «\ntoarcerii fa]adei» pe corpul nou-construit.Revede]i, v` rug`m, cifra POT.”

6. PUZ Str. Maxim Gorki nr. 28-30, S.1 / ini]iator PRIM~RIAMUNICIPIULUI BUCURE{TI, SC ASTALROM SA, elaboratorDMBI ARHITECTURA, aviz de urbanism preliminarPUZ s-a f`cut doar pentru modific`rile pe care ar fi trebuit s` le„sufere” casa, ini]ial; proprietatea se afl` pe o suprafa]`, pe un lotprivat de cca 700 mp. Exist` o conven]ie cu Prim`ria, dar nu au fostrespectate prevederile aferente Zonelor Protejate. Actualmente,retragerile sunt conform normelor prev`zute de reglamentul ZP, iarPOT, CUT [i \n`l]imea sunt maxime. Parcajul a fost organizat \nincint`, iar coeficientul pentru spa]ii verzi se p`streaz`. |n acestecondi]ii, func]iunea de „centru de afaceri” pare sus]inut` doar \nparte de datele propunerii, mai potrivit` fiind denumirea de spa]iupentru profesiuni liberale. Vlad Cavarnali sf`tuie[te autorii s` solicite un alt cerificat de urba-nism \n care s` solicite o alt` func]iune. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „V` recomand`m, date fiind compli-ca]iile pe care prezenta documenta]ie le poate ridica, s` ob]ine]i unnou certificat de urbansim, poate mai facil de ob]inut \n cazul uneiautoriz`ri directe, dac` respecta]i majoritatea condi]iilor prev`zutede zona protejat`.”

7. PUZ Intr. Strùle[ti nr. 17-35, S.1 / ini]iatori SC ANTREPRIZACONSTRUC}II MONTAJ NR. 4 BUCURE{TI, SC RC EXCLUSIVEXPERT SRL, elaborator SC GRAPH TRONIC XM SRL, URB.RUR. MINA GABRIELA POPESCUAnterior, Comisia a solicitat autorilor mai multe variante volumetrice,care s` ofere o fragmentare a unui corp care, \ntr-o solu]ie com-pact`, ar fi fost mult prea masiv [i ar fi ridicat foarte multe proble-me. Se propune acum o solu]ie cu cl`diri de P+8 legate cu P+6;CUT permis este de 2,5. Constantin Enache cere precizarea para-metrilor care s-ar ob]ine urmånd o asemenea solu]ie – se r`spundec` POT ar ajunge la 33. Andrei Zaharescu dore[te s` [tie pe ce parte anume va fi l`rgitÌntrarea Strùle[ti – se r`spunde c` opera]ia se va face simetric, dinaxul drumului. Tiberiu Florescu este de p`rere c` \n sus]inerea proiectului a fostavansat` o documenta]ie slab sus]inut` [i cere ca autorii s` revin`dup` ce vor regåndi mai atent datele problemei. Constantin Enacheeste [i el de p`rere c` solu]ia nu este unitar`, ci propune maidegrab` un [ir de trei cl`diri punctuale, slab legate \ntre ele. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Se va reveni cu o solu]ie concen-trat`, mai bine redactat`, cu mai multe informa]ii pentru lotul dat [ipentru propunerea avansat`.”

8. PUZ COORDONATOR S.6, ini]iator PRIM~RIA S.6, elaboratorSC ALTER EGO CONCEPT SRL, URB. RUR. G~BUREANU MARIUSSe discut` o solu]ie de ordin general, valabil` ca regulament directorpån` la finalizarea noului PUG, pentru a descoperi, inventaria [i sta-bili zonele de interdic]ie de construire, astfel \ncåt pentru viitor,proiectele importante s` nu \ntåmpine greut`]ile datorate aviz`riipunctuale a unor documenta]ii haotice, necorelate. Casandra Ro[u salut` ini]iativa, dar este de p`rere c` \ntr-un astfelde caz, ar trebui prezentate \n Comisie plan[e diferite, cu scopulob]inerii unei analize multicriteriale cåt mai omogene. Bogdan Bogoescu este de p`rere c` este obligatoriu necesar` o \ntål-nire \ntre elaboratorii PUG [i Administra]ia S. 6, cu scopul de a se purtao discu]ie tehnic` specializat` [i crede c` \n acest scop este nevoie depuncte de vedere bine argumentate din ambele p`r]i.Tiberiu Florescu: „PUG dore[te s` sprijine toate documenta]iile \ncurs, dar el va fi foarte diferit de toate documenta]iile elaboratepån` acum. UTR-urile vor fi redefinite [i interpretate, a[a \ncåt atunci cånd se \ntålnesc dou` realit`]i mari este nevoie de discu]iipe paliere. PUG care este \n curs va \ncuraja investi]iile [i el are ungrad mare de dezvoltare, de evolu]ie. Vor trebui definite fluctua]iile,institu]iile, punctele de explozie ale viitorului ora[; mai sunt proble-me speciale cauzate de zonele foarte dificile, iar toate acestea suntoperate folosind un algoritm cu totul nou, mai adaptat dinamiciiora[ului. Asta \n timp ce documenta]ia oferit` de Administra]ia deSector ne propune o analiz` dezvoltat` pe acelea[i criterii ca [i pånàcum, a[a \ncåt punctele de \ntålnire posibile sunt extrem de pu]ine.Avizul s-ar putea da, dup` o eventual` \ntålnire, dar numai cu foartemulte condi]ion`ri, atåt pentru cei care vor dori s` construiasc`, cåt[i pentru Administra]ie.” Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Recomand`m o cåt mai grabnic`\ntålnire \ntre grupul elaborator al noului PUG [i Administra]ia deSector, cu scopul identific`rii de comun acord a zonelor vulnerabile.O decizie va putea fi luat` numai dup` aceast` opera]iune comun`.”



ag

en

da

OA

R

Colegiul DirectorDespre viitorului Bucure[tiului imaginat \n perioada interbelic`

Bucure[tenii, dar nu numai ei, au avutmereu nostalgia unei capitale compara-bile cu marile metropole europene.Imaginarul lor pe aceast` tem` a fost, demulte ori, naiv, dar nu au lipsit nici vocileunor persoane avizate (arhitec]i, construc-tori, ingineri, oameni de cultur` sau politi-cieni) care au [tiut s` identifice lucid nece-sit`]ile [i posibilit`]ile ora[ului, s` propun`solu]ii viabile pentru a corecta neajunsurileprezentului [i, mai rar, s` analizeze cìle [imijloacele prin care urbea lor poate devenicu adev`rat modern`. |n majoritateacazurilor, \nnoirea visat` se rezuma la con-struirea unor sedii institu]ionale impun`toa-re, amenajarea albiei råului tutelar, dezvolta-rea re]elei de transport [i lacurilor din nordulcapitalei. Pu]ini autori s-au dovedit capabilis` abordeze de o manier` coerent` proble-matica obi[nuit` a planurilor urbanistice [i\nc` [i mai pu]ini, de regul` profesioni[ti, aureu[it s` schi]eze, fie [i sumar, lista de pri-orit`]i [i pa[ii de urmat pentru constructoriiviitorului. Nu to]i cei intra]i \n aceast` dez-batere s-au pronun]at pentru o modernizare\n sens occidental, unii sus]inånd c` pierde-rea pitorescului vechii capitale se va soldacu depersonalizarea Bucure[tiului [i trans-formarea lui \ntr-o copie nereu[it` a metro-polelor apusene.De[i incomplete, superficiale sau chiarnaive, toate aceste fragmente de imaginarbucure[tean sunt o m`rturie a dragosteilocuitorilor pentru ora[ul lor [i pot contribuila o mai bun` \n]elegere a realit`]ilor de aziale capitalei Romåniei.Nu numai arhitec]ii produc viziuni urbanis-

tice, ci [i politicienii, mai ales cånd simt cèle pot s` le aduc` voturi.Unul dintre ace[tia a fost ConstantinArgetoianu, care \n 1914 conferen]ia despre„Influen]a zonelor suburbane asupra sufletu-lui Capitalelor”.(1) Dou`zeci de ani mai tår-ziu, invitat de „Asocia]ia pentru urbanisticaBucure[tilor”, se declara „un pasionat alurbanisticei” [i se pronun]a pentru elabo-rarea unui plan de sistematizare care s`cuprind` „\ntreaga problem` a Capitalei, cutoate leg`turile ei”. Exprimåndu-[i speran]ac` „terenul acesta, ast`zi al fanteziei, are s`devin` måine un teren al realit`]ilor", asus]inut ideea leg`rii Bucure[tiului cu hinter-landul sù prin re]ele de cale ferat` subur-bane (traseul prin capital` urmånd a fiacoperit), facilitarea turismului spre ValeaTeleajenului [i plajele din Bulgaria, creareaunor mari parcuri bucure[tene, amenajareaCìi Victoriei („care, a[a cum este acum,este o oroare”), construirea unor edificiipublice reprezentative (Prim`ria, Opera)[.a.m.d.Un altul a fost cunoscutul primar [i om deac]iune Dem. I. Dobrescu, ale c`rui sloga-nuri cu iz de campanie electoral`(„Bucure[tii nu sunt banali decåt pentruspiritele banale”, „Bucure[tenii au \nceputs` iubeasc` Bucure[tii”) au fost receptatefavorabil de publicul din capital`. Adept al„noului curent urbanist”, a sus]inut c`Bucure[tiul, care ar trebui s` aib` 1,5 milioa-ne de locuitori, trebuie s` fie preg`tit s`rezolve principalele probleme ale epocii:asigurarea vitezei de deplasare \n ora[, carepresupune str`zi drepte, largi, ne\ntrerupte

[i bine pavate, dar [i d`råmarea „f`r` mil`”a centrului vechi; valorificarea posibilit`]ilorbetonului armat („\n construc]ia modern`,utilul a \nvins esteticul"), prioritatea igienei;caracterul tot mai artificial al pitoresculuiurban [i al peisajului urban. Intrat \n marearevolu]ie urbanistic` a vremii „cu factura luispecial` de ora[ vechi [i oriental”,Bucure[tiul va avea de \nfruntat nu numaitradi]ionalul „defetism urbanist”, ci [i „com-plotul ruralismului contra urbanismului”,anarhia social`, indisciplina general` [ianarhia valorilor, care \i sunt specifice.Pentru ca Bucure[tiul s` devin` „metropolacultural` a Balcanilor”, au fost ini]iate lucr`ride anvergur`, precum amenajarea parcurilorSnagov [i B`neasa, \nfiin]area primelor[tranduri, asanarea lacurilor din nordul capi-talei, [i s-au elaborat proiecte (unele conti-nuate mai tårziu) vizånd: transformareadealului Patriarhiei \ntr-un „mic Vaticanromån”; construirea unui palat regal de var`\n Dealul Piscului; unirea Gr`dinii Botanicecu parcul palatului Cotroceni; ridicarea peDealul Piscului a unei cet`]i universitare„care izoleaz` pe studen]i [i \i fere[te detenta]iile vie]ii marilor ora[e” (ulterior, se vaopta pentru zona Groz`ve[ti); acoperireaalbiei Dåmbovi]ei („esplanada”, sub careurma s` circule apoi metroul); reamenajareaPie]ei Universit`]ii; amplasarea pe unul dindealuri (V`c`re[ti sau Arsenal) a monumen-tului de la Adamclisi, cu perspectiva de adeveni „Pantheon na]ional”; l`rgirea str`ziiLipscani [i transformarea ei \n „strad` dearcade”, acoperit` cu sticl`, un fel de„Corso al elegan]ei feminine"; str`pungeride noi artere de circula]ie...(2)Dac` ceilal]i locuitori ai Bucure[tiului puteaufantaza, mai mult sau mai pu]in serios, \nleg`tur` cu \nf`]i[area viitoare a ora[ului lor,profesioni[tii din domeniile arhitecturii [iurbanismului \ncercau s` stea cu picioarelepe p`månt, evitånd s` ia \n calcul proiecteapreciate c` ar dep`[i posibilit`]ile tehnice [ifinanciare ale unei anumite perioade. Ceeace nu \nseamn` c` ei renun]au cu des`vår-[ire s`-[i imagineze lucruri \nc` greu de pus\n practic`. Iat`, de pild`, ce scria Cincinat I.Sfin]escu \n 1919: „{tiu c` prevederile aces-tui studiu nu vor corespunde idealurilor sprecare sboar` imagina]iile unor firi \ndeosebiartistice ori entuziaste, sau nu vor satisfacetoate n`zuin]ele unui iubitor al mediului \ncare trìe[te, mai ales cånd doritorul de fru-muse]e a gustat din aerul Capitalelor, amputea zice interna]ionale, cu resurse denecomparat [i cu veacuri de activitate edili-



Comisia de Disciplin` Scurt` situa]ie statistic` a Comisiei de Disciplin` Bucure[tiLa Comisia de Disciplin` Bucure[ti, s-au\ntålnit mai multe tipuri de reclama]ii, \ncadrul acestei legislaturi:1. Reclama]ii ale arhitec]ilor \mpotriva con-fra]ilor care au continuat lucr`ri ale acestoraf`r` acordul proiectantului ini]ial;2. Reclama]ii ale clien]ilor \mpotriva arhitec-]ilor. Aceste reclama]ii apar datorit` faptuluic` foarte mul]i colegi practic` dumpingul [inu mai pot continua lucr`rile [i le las` \n„coad` de pe[te”, cu \ntårzieri foarte mari.3. Reclama]ii \mpotriva arhitec]ilor carepromit c` rezolv` [i PUD-ul cerut prin C.U.[i nu-l rezolv`, cerånd sume suplimentarede bani pentru a putea promova PUD-ul printr-un coleg urbanist.4. Reclama]ii ale vecinilor lucr`rii proiectate,\mpotriva arhitec]ilor care au ajutat benefi-ciarul s` ob]in` cåt mai mult, dar au uitat c`mai exist` [i \nsorire, v`duvindu-[i veciniide \nsorire. Aceste reclama]ii se soldeaz`de cele mai multe ori cu reclama]ii la toateforurile dar [i la tribunal unde sunt deja cammulte procese.5. Reclama]ii ale vecinilor c`rora le sunt dis-

truse locuin]ele de noile realiz`ri alecolegilor no[tri, chiar [i \n zone protejate.Aceste situa]ii au \nceput s` fie din ce \n cemai multe [i s` sfår[easc` la tribunal. Aufost anulate de instan]` multe PUD-uri [iAutoriza]ii de Construire. Dac` se va ajungela demolarea unor construc]ii prost proiec-tate cine va suporta cheltuielile clien]ilor?Arhitectul trebuie s`-[i consilieze clientul [inu s`-l conduc` spre pierderi enorme. Dac`clientul dore[te o suprafa]` desf`[urat`mare, arhitectul trebuie s`-[i consiliezeclientul c` atåt [i numai atåt \i permit regu-lamentele s` fac`.6. Reclama]ii ale clien]ilor care doresc sòb]in` cåt mai mult de la arhitect, acestaf`cånd sau nef`cånd un contract care s`-lapere. Contractul pe jum`tate de pagin` nueste un contract, este o glum` de pe urmac`reia sufer` cel care-l \ntocme[te.Degeaba i se spune clientului c` mai tre-buie o ridicare topo, un studiu geotehnic,sau alte lucr`ri ce nu ]in de arhitect, c`ci vaprimi r`spunsul invariabil cum c` nu exist`\n contract c` aceast` lucrare este supli-

mentar`, deci el, clientul, nu mai scoateniciun ban.7. Reclama]ii pentru lucr`ri la „negru”.Acestea sunt cele mai periculoase, c`ciautomat Comisia de Disciplin` va sanc]ionapentru evaziune fiscal` [i se va ajunge \ninstan]`. Ce va fi mai departe…

Fa]` de cele ar`tate mai sus, colegi de-aino[tri au descoperit c`, \n mediul rural,unele prim`rii, sau mai bine zis cei carelucreaz` \n acele prim`rii, vånd \n folos pro-priu proiecte tip, elaborate cu mul]i ani\nainte, contra unei sume modice. |n altesitua]ii, sunt våndute tot de c`tre ace[tiaproiecte elaborate de arhitec]i care atuncicånd [i-au v`zut lucrarea multiplicat` \n maimulte exemplare au r`mas \nm`rmuri]i [i nuau [tiut cum s` reac]ioneze pe moment [iau venit \n fa]a Comisiei de Disciplin` s`cear` ajutorul.

|ntocmit de Arh. RADU FRUMU{ANI, Pre[edintele

Comisiei de Disciplin`, Filiala Bucure[ti

tar`, [i cånd, \n acela[i timp, amatorul este[i strìn de cruda realitate a cauzelor, cåndel nu cunoa[te lan]urile, de naturi foarte vari-ate, care ne fac s` ]inem cu pruden]` navaidealului suspendat` ca pe un balon cap-tiv”.(3) |ntr-un ora[ \n care, la 1914, doarjum`tate din str`zi respectau prevederilelegale privind alinierea, a vorbi despre lucr`ride mare anvergur`, precum re]eaua metro-politan`, este neproductiv. {i totu[i, specia-listul riguros \[i \ng`duie s` fac` ni[te previ-ziuni: metroul, care concureaz` tramvaiele [inu este rentabil decåt \n ora[ele cu peste unmilion de locuitori, nu va putea fi introdus lanoi pån` \n anul 1980; tot atunci va fi posi-bil` [i transformarea Dåmbovi]ei \ntr-un råunavigabil. S` mai adùg`m c`, \n 1932, ana-lizånd datele privind circula]ia auto din Pia]aBr`tianu, Sfin]escu scria: „(|)n 4 ore din celemai aglomerate ale zilei vor trece cuu[urin]` pe aici cel pu]in 66 000 vehicule,adic` o treime din num`rul total alvehiculelor ce ar putea exista vreodat` \nBucure[ti, ipotez` destul de lini[titoare”.(4)|n anul 1934, ziarul Tribuna Edilitar` scotea obro[ur` intitulat` „C`tre o arhitectur` aBucure[tilor”, cuprinzånd expunerile pe caretrei arhitec]i – Marcel Iancu, Horia Creang`[i Octav Doicescu -–, caracteriza]i de editordrept „mai talenta]i decåt o academie [i maicurajo[i \n ap`rarea artei lor decåt toate aso-

cia]iile de breasl`”, le ]inuser` \n cadrulAsocia]iei pentru urbanistica Bucure[tilor.Nu [tim dac` ini]iativa public`rii au avut-oautorii, dar stilul preponderent oral al materi-alelor las` impresia c` ei nu au mai operatcorecturi \nainte de tipar. Cele trei texte auo not` comun`: semnatarii lor se declar`deschis admiratori ai lui Le Corbusier, „gån-ditorul [i vizionarul” [i militeaz` pentru edifi-carea grabnic` a unui Bucure[ti modern. Eiexplic` ce \nseamn` „ora[ul ideal” al lui LeCorbusier: case turnuri de 60 de etaje,\nconjurate de verdea]`; locuin]e luxoase, cugr`dini interioare, dar [i locuin]e ieftine, laperiferie, \n blocuri imense de 400x200 m,cu cåte 25 000 de locatari; [osele (\n subsol,la nivelul solului [i deasupra lui). Ei aver-tizeaz`: „(c)eea ce se mai poate azi face \nBucure[ti nu se va mai putea realiza vreo-dat`” [i „numai o timiditate urbanistic` vapermite ca ora[ul nostru s` nu devie unulmodel, un ora[ minune”. Propunerile lor arputea scandaliza bucure[teanul contempo-ran: construirea lång` Ci[migiu a unui bloccu 12 etaje, dotat cu apartamente luxoase [iconfortabile, care vor fi date la schimb cupropriet`]i expropriate din centru, conformplanului de sistematizare; sau ridicarea, peun lot destinat locuin]elor ieftine, a unuimare „pateu” de 400x200 m care sàd`posteasc` o mahala \ntreag` de

25-30 000 de suflete, expropriindu-le cocioa-bele insalubre. |n fine, ei dau asigur`ri:„Bucure[tiul astfel ref`cut va fi \n 50 de aniun ora[ fericit [i s`n`tos, un ora[ gr`din` cuparcuri [i palate”. Nu e nevoie decåt de „(o)voin]` [i o mån` de fier, cum au mai cunos-cut Bucure[tii, [i utopia va deveni realitate".|n fond, despre asta era vorba: o utopie.Pentru c`, a[a cum spunea Nicolae Iorga,„(u)topia \nseamn` ceva care nu e nicìeridecåt \n setea sufletelor noastre dup` ce artrebui s` fie.”

Mihai Ene23.06.2013

(1) C. Argetoianu, „Realitate [i fantezie \n urbanisticaBucure[tilor”, Ed. Ziarului Tribuna Edilitar` , Bucure[ti,(1934), p.7; Cincinat I. Sfin]escu, Estetica Bucure[tiu-lui, Tipografia Bucovina, Bucure[ti, 1932, p.14.(2) Dem. I. Dobrescu, „Viitorul Bucure[tilor”, Ed.Ziarului Tribuna Edilitar`, Bucure[ti, (1934); reprodus\n Andrei Pippidi, „Bucure[ti: istorie [i urbanism”, p. 262-301; analizat de Adrian Majuru \n dou` arti-cole: „Bucure[tii. Integrare european` prin proiecteurbanistice (1930-1990)”, \n Secolul 21, 1-6/2008,p.173-183 [i „Primarul Dem. I. Dobrescu [ireproiectarea edilitar` a Bucure[tilor”, \n BibliotecaBucure[tilor, an XV, nr. 2 – februarie 2012.(3) Cincinat I. Sfin]escu, „Bucure[tii \n viitor. Studiude sistematizare. Urmat de un anteproect de lege”,Bucure[ti, (1919), p.3.(4) Idem, „Estetica Bucure[tiului”, p.127.



ev

en

ime

nte

in

tern

e

cel mai mare showroom din sud-estul Europei la Bucure[ti



Anul acesta, solsti]iul de var` a coincis cuinaugurarea, \n Bucure[ti, pe [oseauaPipera-Tunari, a showroomului mono-brand Porcelanosa, unul dintre cei maimari produc`tori de pl`ci de ceramic` [ipor]elan, finisaje de interior [i exterior,obiecte sanitare [i mobilier de lux dinlume. Lansarea a fost s`rb`torit` a[a cum secuvine, printr-un eveniment organizat \nparteneriat cu Igloo Media, la care au par-ticipat numero[i arhitec]i, designeri [idezvoltatori, iar rolul de gazd` a fost jucatde reprezentantul oficial pentru Româniaal Pocelanosa Grupo, Jorge García. |ntr-oatmosfer` relaxat`, \ntre]inut` de trupalive care i-a delectat cu ritmuri de bossanova, invita]ii au putut admira produselePorcelanosa, unice prin designul lor, ocombina]ie ideal` \ntre o elegan]`des`vâr[it` [i o identitate puternic`. Noul showroom este, \n acela[i timp,primul din România dedicat \n exclusivi-tate produselor Porcelanosa, [i cel maimare din Europa de Sud-Est, cu osuprafa]` de 700 mp. Arhitec]ii PaulR`zvan Puchici [i Gabriela Iulia Ghiorghede la ARXTUDIO au l`sat produselegrupului, \nc`rcate de istorie [i emo]ie,s` vorbeasc` de la sine, \n cadrul unuilabirint fluid, unde cùtarea scoate laiveal` surprize [i perspective inedite.Astfel, cele opt companii de]inute dePorcelanosa Group sunt reprezentate

printr-o serie de nuclee cu laturi vizibilefa]`-verso, constituind o ambian]` eclec-tic` [i ludic`. La exterior, vitrajele gen-eroase creeaz` o imagine de vitrinùrban` cosmopolit`. Grupul Porcelanosa a fost \nfiin]at \nSpania, \n 1973 [i, \n prezent, de]ine maimult de 400 de magazine \n aproape 100de ]`ri din \ntreaga lume. |nc` de la\nceput, compania a investit \n calitate lacele mai \nalte standarde [i designimpecabil, devenind, astfel, unul dintreliderii mondiali \n domeniul sù [i furnizoroficial al Casei Regale Britanice, \n 2005.De-a lungul timpului, grupul [i-a extinsactivitatea pentru a oferi solu]ii cât maivariate [i complete pentru arhitecturacontemporan` [i amenaj`rile interioare,de la echipament pentru baie [i buc`t`riela sisteme de \nc`lzire \n pardoseal` saufa]ade \nc`lzite. Astfel, portofoliul Porcelanosa cuprindeacum opt companii diferite, specializate:Porcelanosa, Venis, Gama DÉCOR,System Pool, L'Antic Colonial, Butech,Noken [i Urbatek. Prin deschidereashowroomului mono-brand din Bucure[ti,Porcelanosa este mai aproape de publicullocal iubitor de frumuse]e [i confort, [ipromite s` devin` un partener deîncredere pentru profesioni[tii dinRomânia.

www.porcelanosa.com



ev

en

ime

nte

in

tern

e Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2013Local/Global

Textul curatorial: Anuala de Arhitectura Bucure[ti 2013 este un eveniment urbanbucure[tean ce propune ca tem` ora[ul contemporan.Constituit ca o promisiune a fericirii, acesta este supus unor para-doxuri esen]iale: pe cåt de plural, dens [i puternic devine, pe atåt defirav [i local este adesea. |ntre formele lui construite [i dinamica vie]ii comunit`]ilor, se nascrupturi, fisuri [i discontinuit`]i. Cu aceast` provocare se confrunt` \nprezent arhitectura contemporan`. Ea cerceteaz` noi modalit`]i derefacere [i re]esere. Aceast` refacere nu mai utilizeaz` obiecte saumase, ci vizeaz` oameni, comunit`]i, spa]ii, locuri [i procese. Arhitectura contemporan` ca dispozitiv social este un constructcare, introdus \n zonele scind`rii, poate reface ]esutul, contextul [i\n acest fel, ora[ul. Anuala de Arhitectur` provoac` percep]ia urbanului, interogheaz`constructele care modeleaz` Bucure[tiul ast`zi [i lanseaz` o dez-batere \n g`sirea resurselor locale pentru a face fa]` tuturor influ-en]elor globalizante.Cum poate arhitectura ora[ului deveni un astfel de dispozitiv derefacere [i regenerare, care s` implice atåt comunit`]ile, cåt [i con-struitul, un dispozitiv care preluånd socialul s` transforme urbanul?

Edi]ia din acest an a Anualei de Arhitectur` a introdus o inova]ie:este prima oar` cånd, \n cadrul celor unsprezece edi]ii, Anuala deArhitectur` s-a extins \n spa]iul public. Realizånd un parteneriat cuPrim`ria Municipiului Bucure[ti, toate proiectele nominalizate [i pre-miate, au fost expuse publicului larg. Al`turi de acestea, cåtevainstala]ii urbane [i evenimente au constituit latura interactiv` a

str`zii Lipscani: pavilionul [i evenimentele Poiana lui Iocan, bibliote-ca urban` Wienerberger, locul de joac` Semmelrock, dispozitiveleurbane Piastrelle [i Tondach, toate realizate de tineri arhitec]i \mpre-un` cu firmele de profil. Acesta constitue un proiect pilot pe carevom \ncerca s`-l dezvolt`m mai mult anul viitor. Proiectele participante \n cadrul competi]iei Anualei de Arhitectur`Bucure[ti 2013, s-au remarcat prin cåteva puncte tari, care au fostapreciate atåt de public cåt [i de juriu. |n majoritate, proiectele au ocalitate foarte bun`, care nu reflect` criza puternic` prin care treceRomånia ast`zi [i mai ales sectorul construc]iilor. Fa]` de anul tre-cut num`rul participan]ilor s-a redus cu un num`r nesemnificativ,ceea ce ne face s` sper`m c` \n viitor lucrurile se vor echilibra.Ceea ce ne-a bucurat \n mod special e faptul c` un numar apreciabilde lucr`ri premiate au reu[it s` exprime foarte bine tema curatorial`a Anualei: local/global. Amintim premiile la ambele sec]iuni de arhi-tectur`: toate \nf`]i[eaz` un demers arhitectural din ce \n ce maispecific spa]iului [i culturii \n care tr`im.

Pentru \ntreg festivalul Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2013 dorims` mul]umim partenerilor no[tri MNAC, UAUIM [i PMB, sponso-rilor: Wienerberger, Semmelrock, Tondach, Reynaers, Piastrelle,Ruukki, Lafarge, Laykom, Alchemia, precum [i partenerilor media:Igloo, Arhitext, Zeppelin, Arhitectura, Pardoseli Magazin, Atelierul deProiectare, Arhiforum.

Emil Iv`nescu


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Ini]iativ` a unei echipe transna]ionale, \n parte think-tank, parte cen-tru de comunitate [i spa]iu de adunare public`, interven]ia propus`a luat forma unui laborator urban. Pavilionul Poiana lui Iocan este ointerpretare contemporan` a spa]iului de dezbatere din romanulMorome]ii [i are ca scop explorarea unor idei noi [i crearea unorstrategii inovative, dar realiste, pentru ora[.

Cartare urban`Pornind de la ideea locuitorului ca produc`tor [i dezvoltator urban,Poiana lui Iocan a constituit un birou mobil pentru consultare public`timp de 13 zile, \n cadrul Street Delivery [i al Anualei de Arhitectur`.Prin exerci]ii de cartare urban`, publicul a identificat spa]ii abandonatesau ne\ntre]inute [i a sugerat solu]ii de reamenajare a acestora. Deasemenea, folosind indicatori precum utiliz`rile spontane ale spa]iilor,au fost explorate nevoile locuitorilor cartierelor bucure[tene. |n ciudadeschiderii trec`torilor spre a oferi informa]ii despre zonele \n carelocuiesc, scepticismul \n leg`tur` cu posibilele schimb`ri ce ar puteafi generate de comunitatea local` a constituit un laitmotiv al procesu-lui participativ. Concentrarea tuturor a[tept`rilor citadine \n mâinileautorit`]ilor locale sugereaz` ne\ncrederea sau lipsa inform`rii cuprivire la impactul ini]iativelor comunitare.

Mese rotundeConsiderând c` ini]iativele comunitare sunt imposibile f`r` implicareaaltor stakeholderi, concluziile exerci]iilor de cartare au fost aprofun-date \n cadrul a trei discu]ii la care au participat reprezentan]i ai ONG-urilor [i ai mediului academic, precum [i antreprenori [i membriai consiliilor locale. Una dintre concluziile dezbaterii dezvoltate \n jurulparticip`rii ca instrument de planificare urbanistic` a fost nevoia uneibaze permanente pentru consultarea [i informarea publicului larg. Deaici deriv` [i necesitatea traducerii informa]iilor [i documentelor ofi-ciale de tip PUG, PUZ etc. \ntr-un limbaj accesibil, prin utilizarea unorinstrumente vizuale simple, cum ar fi diagramele sau rand`rile. Ceade-a doua mas` rotund` a avut ca nucleu cazul Ini]iativei Favorit, carea func]ionat pe de-o parte ca model de succes de organizare comuni-tar`, dar a [i semnalat lipsa unei comunic`ri eficiente \ntre stake-holderi [i necesitatea unei platforme care sa ofere suport [i expertiz`unor astfel de grupuri. |n cadrul ultimei discu]ii au fost exploratemodalit`]i de revigorare a spa]iului urban prin revalorificarea spa]iilorindustriale [i interven]ii din zona industriilor creative.

Poiana lui Iocan – think tank mobil \n ora[ – despre ora[

Jane Jacobs: ,,Ora[ele au capacitatea de a ofericeva pentru toat` lumea doar pentru c` [inumai atunci când acestea sunt create de c`tretoat` lumea.”

Urbanism bottom-up. Activarea spa]iului urban

Ultima etap` a proiectului presupune procesarea datelor, transferulacestora \n online [i continuarea procesului de colectare pe h`r]ileinteractive de pe site [i prin studii de caz despre interven]ii comu-nitare asupra spa]iului urban, pe care le a[tept`m de la cititori peaceea[i adres`. Rezultatele [i concluziile proiectului vor putea fig`site \ntr-o publica]ie ce se va lansa \n toamna acestui an.

Despre noi Proiectul a fost ini]iat de un grup de absolven]i ai [colii de Arhitectur`Sheffield [i a evoluat \ntr-o re]ea de actori cu diferite aptitudini [ibackgrounduri, cu sprijinul grantului european Tineri \n Ac]iune.Echipa: Corina Angheloiu, Adam Roberts, Holly Lang, LauraEngelhardt, Simon Hicks, Huan Rimington, R`zvan Zamfira, CiprianG`lu[c`, Andrei Grigore, M`d`lina Cozmeanu, Alexandra Petraru,Adriana Luca, Ioana Tirziu [i Irina Bogdan.

www.poianaluiiocan.org

TEXT: M~D~LINA COZMEANUFOTO: ALEXANDRU DOBRE

14-27_interne.qxp 8/6/13 6:08 PM Page 14


Dac` anul trecut, \n cadrul Anualei de Arhitectur` Bucure[ti, s-alansat programul cultural „de-a arhitectura – deschiderea [cola-rilor c`tre arhitectur` [i mediu construit”, dup` un an [colar, timp \ncare cursul „de-a arhitectura \n ora[ul meu” s-a predat \n 7 [coli destat [i private din Bucure[ti, \n cadrul aceluia[i eveniment, elevii cur-sului au prezentat publicului ce au \nv`]at \n tot acest timp. Fiecareclas` a realizat o machet` care reprezint` cartierul casei lor, a[a cum[i l-ar dori, \ntre dealuri, lâng` un curs de ap`, cu mult` vegeta]ie, custr`zi [i spa]ii urbane prietenoase, dar [i cu cl`diri care s` poarteamprenta lor, c`ci \n ele locuiesc personajele inventate de ei.de-a arhitectura, un program cultural al Ordinului Arhitec]ilor dinRomånia, filiala teritorial` Bucure[ti, dezvoltat de Asocia]ia „de-a arhi-tectura” în parteneriat cu Departamentul de {tiin]ele Educa]iei dincadrul Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei, Universitatea dinBucure[ti, este construit \n jurul unei serii de cursuri de arhitectur` [imediu construit pentru diverse categorii de vârst` [colar`, concepute\mpreun` cu programele [colare specifice fiec`ruia, necesare pentruavizarea lor la Ministerul Educa]iei Na]ionale. Cursurile sunt comple-tate de ac]iuni punctuale: ateliere \n cadrul unor evenimente de arhi-tectur`, conferin]e pentru elevi, excursii tematice care ]intesc un pub-lic [colar cât mai larg. Toate pove[tile activit`]ilor de-a arhitectura leg`si]i pe site-ul www.de-a-arhitectura.ro \mpreun` cu scurte filme alelec]iilor primului curs de-a arhitectura, filmate pe parcursul \ntreguluian [colar.Primul an [colar de-a arhitectura a definitivat, prin proiectul-pilot [iaprobarea programei [colare, primul curs de arhitectur` [i mediu con-struit din România care se poate preda la clasa a IV-a ca op]ional.|nv`]`torii beneficiaz`, pe lâng` materialele didactice concepute spe-cial pentru acest curs, de suportul unor arhitec]i cu care predau\mpreun` aceast` materie.Din anul [colar 2013-2014, de-a arhitectura va fi [i \n ]ar`, prin cele 55de clase \nscrise la cursul op]ional din Timi[oara, Sibiu, Cluj, Reghin,Bra[ov, Sfântul Gheorghe, Arad [i desigur Bucure[ti.|n cadrul Anualei de Arhitectur` Bucure[ti 2013, expozi]ia de machetea fost \nso]it` de un seminar care a reunit participan]ii \n proiectulpilot al cursului „de-a arhitectura \n ora[ul meu”, arhitec]ii [i cadreledidactice, [i de un eveniment organizat \n Poiana lui Iocan, unde copiiiau fost invita]i s` cerceteze expozi]ia Anualei, s` \[i aleag` casapreferat` [i s` o deseneze \n felul lor.

www.de-a-arhitectura.ro

De-a arhitectura \n ora[ul meu


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Sec]iunea arhitectur`/social-culturale

Premiul sec]iunii Arhitectur`, categoria social-culturaleImobil Restaurant-Teras` [i Club Crazy, Constan]aAutor: arh. Mario Kuibu[Coautori: arh. Lauren]iu Coceang`, arh. Viorel Zoica[, arh. Ana-Maria Pop, arh. Oana Purice

Tema de proiect a fost integrarea unui obiect arhitectural cu func]iuni de restaurant [i club \nzona central` a ora[ului Constan]a, \ntr-un sit ce are de o parte vecin`tatea parcului central [ide cealalt` o strad` important` de tranzit. Discursul arhitectural nu s-a putut disocia de o ana-liz` corect` asupra targetului celor dou` func]iuni majore – utilizatorii. Din discu]iile avute, arezultat c` ace[tia, \ntr-o mare m`sur`, sunt similari pentru ambele func]iuni, dar \n alta, com-plet diferi]i. Ideea unui \ntreg, care de fapt nu este \ntreg, ci reprezint` dou` entit`]i caregenereaz` \ntregul a fost cea care a determinat gestul [i discursul formal. Totul a pornit de lapremisa c` cele dou` lumi, de[i se \ntålnesc, nu vor s` [tie una de existen]a celeilalte.Propunerea unui „corp” cu dou` „min]i” cosmopolite, f`r` prejudec`]i, f`r` canoane spiri-tuale, deschise fiecare c`tre experiment, a devenit direct o materializare a dou` lumi fizice\ntr-un binom al convie]uirii: simplu [i contrastant, uman [i abstract, beton [i c`r`mid`.Mecanismul hibrid \n care falsul [i originalul, gazda [i intrusul, certitudinea [i \ndoiala se\ntrep`trund, se confuzeaz` reciproc [i devin, prin for]a fiec`reia, dou` elemente puternice lanivelul proiec]iei finale, este ceea ce arhitec]ii [i-au propus [i au realizat.

Premiile Anualei de Arhitectur` 2013Anuala de Arhitectur` Bucure[ti, ajuns` la edi]ia cu num`rul 11 [i organizat` \n perioada 12-24 iunie, a reprezentat un bun prilej pentru ca publicul larg s` se informeze \n leg`tur` cuactivitatea profesional` a membrilor filialei. Cu scopul de a prezenta cåt mai corect aceast`activitate, organizatorii au propus trei direc]ii generale ale evenimentului: expozi]ia-concurs culucr`ri finalizate de arhitec]ii bucure[teni pån` \n luna mai 2013, o serie de conferin]e sus]inutede arhitec]i str`ini [i din Romånia [i, nu \n ultimul rånd, serile culturale ale Anualei. V` invit`m s` descoperi]i, \n paginile ce urmeaz`, proiectele premiate ale acestui an, precum [itoate celelalte proiecte participante pe www.anuala.ro.



Sec]iunea arhitectur`/locuin]ePremiul sec]iunii Arhitectur`, categoria locuin]eLa curteAutor: arh. Cristina TrofinCoautor: arh. Andreas Oliver Heierle

Situl apar]ine unei p`r]i a ora[ului puternic marcat` de trafic, parazi-tat` de func]iuni improprii zonei reziden]iale (depozite, ateliere auto)cu parcele \nguste [i adånci, consecvent \n[iruite de-a lungul bule-vardului. Casa existent` de „tip vagon“ se dezvolt` \ncepånd cu anii‘50 de-a lungul terenului prin adi]ionarea treptat` a camerelor fiecaredin ele fiind ini]ial o cas` \n sine. Proiectul reu[e[te cu dou` gesturi radicale, extinderea la parter prinocuparea \ntregii l`]imi a parcelei [i inserarea cur]ii interioare, s`rezolve problema circula]iei [i s` aduc` lumin` \n fiecare pies` acasei. Spa]iul exterior este astfel divizat \n trei cur]i de dimensiuniintime. Acestea devin o prelungire a casei, fiecare o camer` supli-mentar`. Geometria acoperirii \n dou` ape urmeaz` trama structural`a construc]iei ini]iale; prin repeti]ie genereaz` [apte „case“ core-spunz`toare spa]iilor preexistente. Linearitatea locuin]ei este astfelnuan]at` transversal [i scalat` la modulul „casei ini]iale“. Extinderealateral` nu altereaz` transparen]a ini]ial` a parcelei deoarece zona dezi este continu` [i vitrat` pe laturile scurte. Materializarea \ntregii case se subordoneaz` discre]iei [i economieide mijloace. Pielea metalic` neutr` face ca prezen]a casei s` treac`aproape neobservat` \n contextul existent. Imaginea de depozit easumat` [i reflect` un comentariu ironic la prezen]a unor func]iunice ar trebui s` lipseasc` dintr-o zon` reziden]ial`.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Sec]iunea design/amenaj`ri interioare

Premiul sec]iunii Design, categoria amenaj`ri interioareCase vechi, design [i ceva \n plusAutori: arh. Constantin Goagea, arh. {tefan Ghenciulescu, arh. Cosmina Goagea, Mugur Grosu, arh. Cosmin Caciuc

O expozi]ie pornind de la o selec]ie de 20 de interven]ii contemporane \n cadrul unor cl`diride patrimoniu. Nu am ales restaur`ri ale unor monumente cu valoare uria[`, ci opera]iunicare au dat o via]` nou` unor locuri b`tråne [i fragile. Repara]ii respectuoase, dar [i injec]iide func]iuni noi, strategii, ac]iuni comunitare, valori ad`ugate pentru un loc, restaur`ri \ntinsepe zeci de ani sau amenaj`ri temporare, centre de art`, muzee, locuin]e, s`li de specta-cole…; interven]ii invizibile sau, dimpotriv`, marc`ri clare ale inser]iei contemporane. Expozi]ia a avut loc \n foaierul aulei de la Biblioteca Central` Universitar` Carol I dinBucure[ti. Spa]iul era suficient sie[i [i orice \ncercare de a mai aduce imagini [i cuvintedespre orice altceva p`rea s` fi fost o striden]`. |n loc de panouri printate, s-a optat pentruni[te ferestre mobile. Fiecare vizitator a putut schimba pozi]ia acestor ferestre, a[a c` defiecare dat` decupa alt spa]iu [i alt detaliu din interiorul holului. Expozi]ia a fost strecurat` \n mijlocul acestui joc. Pe ecrane au defilat imagini cu st`ri ante-rioare ale caselor, din timpul [antierului sau din proiecte de aceia[i autori. Unele fotografii dela aceste proiecte, de obicei cele care arat` rezultatul final, au fost printate. Ne-am dorit s`aducem ceva din experien]a tactil` bogat` pe care le stårnesc mai toate proiectele prezen-tate. {i am adus mai aproape de to]i scotocitul printre lucruri vechi.



Sec]iunea design/design de obiect

Premiul sec]iunii Design, categoria design de obiectPO'ARTA Galerie de art`Autor: arh. Robert Zotescu

Situat` pe strada Constantin Esarcu lång` Ateneul Romån, galeria de art` Rotenberg–Uzunov este dedicat` arti[tilor romåni din secolul XX.Pentru amenajarea fa]adei, beneficiarii au dorit un proiect care s` r`spund` unui set de criterii: o poart` care s` asigure siguran]a galeriei, opergol` [i o reclam`. Proiectul realizat este un mecanism ac]ionat automat care \n ipostaze diferite r`spunde tuturor criteriilor cerute.Poarta este realizat` din trei elemente articulate. |n pozi]ie \nchis`, aceasta r`spunde nevoii de siguran]` asigurånd galeriei o \nchidere total`a fa]adei cu o cortin` de o]el. |n pozi]ie deschis`, elementul median cap`t` rolul de reclam` \n timp ce pozi]ia pliat` a \ntregului mecanismgenereaz` o pergol` ce asigur` un acces protejat.Placa metalic` este perforat` cu numele galeriei [i dou` ni[e verticale care au un dublu rol: permit trec`torului s` priveasc` \n interiorulspa]iului, iar pe timp de noapte ac]ioneaz` ca un accent luminos unde iluminatul artificial al spa]iului genereaz` o reclam` luminoas`. Poarta a fost supus` unui proces de oxidare natural` pe o perioad` de cåteva luni, fiind stabilizat` ulterior. Rugina rezultat` ofer` atåt o imagine de contrast cu contextul prin prezen]a unui element cu o puternic` not` industrial`, cåt [i o leg`tur` suplimentar` cu textura [i materialitatea sculpturilor aflate \n interior.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Sec]iunea restaur`ri

Premiul sec]iunii Restaurare [i reabilitareRestaurarea [i consolidarea Bisericii „Sf. Ioan Botez`torul” – M`n`stirea M`xineniAutori: arh. Daniel Hoin`rescu, arh. C`lin Hoin`rescu

A[ezat la confluen]a Siretului cu Buz`ul, la cca 5 km spre nord de [oseaua ce leag` ora[ulBr`ila de Råmnicu S`rat, \n dreptul satului Latinu, ansamblul monahal M`xineni, avånd hra-mul Na[terea Sfåntului Ioan Botez`torul, este unul dintre cele mai importante l`ca[uri de cultzidite de voievodul Matei Basarab [i de doamna sa, Elina.La data la care s-au \nceput m`sur`torile pentru elaborarea releveului, biserica era \ntr-o stareavansat` de ruin`. Lucr`rile de restaurare au presupus: Refacerea pridvorului, cu suita sa dearce [i pilastratur` poligonal` din zid`rie; Refacerea zidului median ce desparte pronaosul denaos, \mpreun` cu arcele [i pila[trii ce sprijineau acest zid, executåndu-i pe ace[tia la dimen-siunile [i pozi]iile furnizate de cercetarea arheologic`; Refacerea paramentului existent laaltar, prin \nlocuirea c`r`mizilor cioplite cu altele noi [i degajarea de zidaria de umplutur` afiridelor originare; Refacerea bol]ilor [i a arcelor din c`r`mid` de epoc`; Aducerea golurilor deferestre [i u[i la dimensiunile originare; Refacerea paramentului exterior [i a modenaturiioriginare prin \nlocuirea c`r`mizilor cioplite cu c`r`mizi noi, de forma [i profilatur` corespun-z`toare; Desfacerea pardoselii din dale de piatr` existente [i \nlocuirea ei cu pardoseal` dinc`r`mid`, dup` coborårea nivelului de c`lcare actual pån` la cel originar, depistat \n s`p`turaarheologic`; Executarea lucr`rilor de consolidare a zid`riei prin completarea zonelor deterio-rate sau care prezint` cr`p`turi, ]eseri, tasel`ri, inject`ri; Refacerea celor trei turle pe struc-tura din lemn [i cu pere]i din panouri de exterior; Refacerea \nvelitorii din olane.



Sec]iunea studii [i proiecte

Premiul sec]iunii Concursuri de arhitectur`, studii [i proiecte(nerealizate)Amber Gardens – ansamblu reziden]ial vile pasive – Com. Tunari, Jud. IlfovAutor: arh. Andrei Com`nacCoautori: arh. Corina Alexandru, stud. arh. Lorena Gheorghiu

Amber Gardens Residences este un proiect foarte ambi]ios dez-voltat \n localitatea Tunari, jud. Ilfov care a plecat de la necesitateaactual` de a folosi eficient energia, de a fi mult mai con[tien]i laschimb`rile de mediu cu cauze antropomorfice. Pentru a atingeacest scop tema de proiectare a fost un design de cas` pasiv` cu unconsum extrem de redus de energie abordat` \ntr-un mod holistic,integrånd \n procesul de crea]ie toate elementele caracteristice aces-tui gen de program. Proiectul este gåndit s` se dezvolte \n cinci faze care vor fi realizateetapizat \n func]ie de cerin]ele pie]ei. Va con]ine un num`r total de58 de vile pasive cu regim de \n`l]ime P+1+2 retras, fiecare avåndaferent un teren destul de generos \n medie de 650 mp pe fiecarelot. |n acest moment s-a \nceput execu]ia primei faze de proiect [ise continu` cu autorizarea celei ulterioare. Casele vor avea un consum energetic estimat la 15 kWh/m2an, sen-sibil mai redus decåt valoarea minim` oferit` \n prezent de certifi-carea clasa A de performan]` energetic` (70 kWh/m2/an).

Sec]iunea proiecte de diplom`

Premiul sec]iunii Proiecte de diplom`Tomis Fish MarketAutor: stud. arh. Patricia Homiceanu

|ntre var` [i iarn` exist` o diferen]` foarte ridicat` de flux de turi[ticare populeaz` zon`. Acest lucru se datoreaz` faptului c` \n acestspa]iu nu exist` „acel ceva” care s` men]in` fluxul constant de vizi-tatori. Pornind de la premisa faptului c` activitatea cea mai veche(acel genius loci) care este legat` de portul Tomis, se reflect` \n totceea ce ]ine de naviga]ie, se propune ca exerci]iu inser]ia unei pie]ede pe[te în situl analizat. Obiectul propus caut` s` reflecte culturalocului de la obiceiurile tradi]ionale care au loc aici, la prezen]a unuisimbol arhitectural valoros: Cazinoul. Se propune a[adar o arhitec-tur` care renun]a la a mai fi o simulare, nu numai în cele mai izolatesectoare ale procesului de design, dar [i în experien]a cu spa]iul însine, devenind un organism cu care comunici în timp real.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Sec]iunea carte de arhitectur`

Premiul sec]iunii Carte de arhitectur`Johann Schlatter: Cultur` occidental` [i arhitectur` romåneasc`1831-1866Autor: arh. Horia Radu Moldovan

Urm`rind activitatea elve]ianului Johann Schlatter (1808-1865), volu-mul schi]eaz` parcursul arhitecturii din }ara Romåneasc` \n primaparte a secolului al XIX-lea. Schlatter sosea aici \ntr-o perioad` \ncare, \n arhitectur`, suprapunerea \mprumuturilor occidentale pe fon-dul autohton ajunsese prea pu]in s` se concretizeze \n realiz`ri coe-rente stilistic. Prin practica sa, desf`[urat` \ntr-un mediu deschisasimil`rilor [i aspirånd spre sincronizarea cu civiliza]ia occidental`,Schlatter ilustra ceea ce era socotit noutate \n spa]iul central-euro-pean, \n care fusese format. |n ciuda criticilor ulterioare, din docu-mentele p`strate reiese faptul c` Schlatter s-a bucurat deconsidera]ia contemporanilor, precum [i de \ncrederea autorit`]ilorstatului.|n]elegerea [i evaluarea crea]iilor lui Schlatter nu pot fi separate decontextul general al evolu]iei civiliza]iei valahe. Variat` din punct devedere stilistic [i al programelor de arhitectur` abordate, opera luiSchlatter este \ncadrabil` \n categoria mai larg` a arhitecturiiistoriste. Influen]ate de ecouri tårzii ale romantismului central-euro-pean, dar [i de idei contemporane dezb`tute [i experimentate \nOccident, crea]iile arhitectului au fost supuse subiectivit`]ii gusturilorcomanditarilor, adesea \nc`rcate de o pre]iozitate inconsistent`, par-cursul s`u \n Principat oglindind traseul unei societ`]i aflate la\nceputurile integr`rii \n matricea cultural` apusean`.

Sec]iunea imagine de arhitectur`/fotografie

Premiul sec]iunii Imagine de arhitectur` – categoria fotografie de arhitectur`Palazzo della Civilta Italiana Colosseo QuadratoAutor: arh. Luca-Matei Stoian

Cele mai importante edificii ale E42, sunt Palazzo della Civiltá Italiana [i Palazzo dei Congressi, opere monumentale dispuse pe primuldecumanum care intersecteaz` autostrada ce vine de la Roma. Palatul Civiliza]iei Italiene a fost proiectat [i realizat \ntre 1939-1943 de c`treErnesto La Padula, Giovanni Guerrini [i Mario Romano, dup` un concurs na]ional la care au participat mul]i dintre cei mai importan]i arhitec]iai tinerei genera]ii.Colosseo Quadrato este rezultatul unei sinteze superioare, generat` de o profund` explorare a unor zone absconse ale memoriei, de unde,printr-un procedeu de dubl` abstrac]iune, s-a ajuns la o nou` [i valabil` form` a modernismului, unde arcul roman \n plin cintru, glorie peren`a arhitecturii romane este codificat [i tradus \ntr- un alt limbaj, descifrabil cu dic]ionarele contemporaneit`]ii. Conceput din forme pure este overitabil` sintez` modern` a studiilor asupra edificiilor de plan central. Palatul este realizat din beton armat placat cu travertin, material con-siderat ca materialul menit s` „realizeze monumentalitatea clasic`”. El este de deplin` „simplicitate a planurilor, a ritmurilor plinurilor [igolurilor, \n care alternan]a umbrelor geometrice genereaz` o compozi]ie de spa]ii [i valori”.



Premiul Pre[edintelui Filialei Bucure[ti

Galerie de art` GalatecaAutor: arh. Radu Teac`Coautori: arh. Peter Marx, arh. Raluca Velescu

Aflat \ntr-o zon` care poart` amprenta unei activit`]i culturale importante, pe strada CARosetti, acest spa]iu este destinat g`zduirii unor evenimente artistice ce ]in \n mare partede obiecte de art`, carte [i design.Avånd \n vedere spectrul larg de mijloace de expresie de care dispune fenomenul artisticactual, unul din dezideratele arhitectului a fost s` ob]in` un spa]iu omogen [i “izotrop” \ncare operele de art` s` poat` fi expuse pe oricare dintre suprafe]ele verticale sau orizon-tale ale galeriei, f`r` a intra \n rela]ie cu suprafa]a pe care sunt expuse. De aceea, to]ipere]ii, plafoanele [i pardoseala sunt albe.|n sprijinul ideii ca spa]iul expozi]ional s` fie \ntr-o stråns` leg`tur` cu conceptul de carteelementele de compartimentare [i expunere pe vertical` [i pe orizontal` sunt de faptipostaze ale aceluia[i obiect-carte ale c`rui “coper]i” pot fi mai \nchise sau mai deschise\n func]ie de m`rimea [i calitatea exponatelor, \n felul acesta obiectele expuse fiindlivrate aidoma con]inutului unei c`r]i.Pentru unitatea de expresie tavanul este constituit tot din acelea[i elemente, coper]i aleunor c`r]i deschise atåt c`tre zona publicului cåt [i c`tre plan[eul de beton, constituind otextur` vibrat` dar \n acela[i timp omogen`.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


|n urma unui amplu proces de consolidare [i renovare, MuzeulColec]iilor de Art`, g`zduit \n cl`direa fostului Palat Romanit, s-aredeschis pentru public pe data de 4 iunie 2013. Edificiul, a c`ruiconstruc]ie a \nceput \n jurul anului 1812, este unul dintre repereleimportante ale \nceputurilor arhitecturii moderne din Bucure[ti.Finalizat de c`tre vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al c`ruinume \l poart`, palatul a fost supus de-a lungul timpului unor trans-form`ri masive, r`månånd \ns` un martor al vie]ii politice, sociale [iculturale a capitalei.Inaugurat \n 1978 ca sec]ie a Muzeului Na]ional de Art` alRomåniei, Muzeul Colec]iilor de Art` reune[te \ntr-un singura[ez`månt dona]iile f`cute de-a lungul anilor de colec]ionari cumerite deosebite \n p`strarea unui valoros patrimoniu artistic. Din1986 pån` \n 2009, muzeul a fost deschis par]ial pentru public, \ndiferite formule (corpurile B [i C pån` \n 2002, corpul A \n perioada2003-2009), iar la \nceputul anului 2009 muzeul a fost \nchis, caurmare a avans`rii lucr`rilor de consolidare [i restaurare, finan]ateprin \mprumutul oferit Romåniei de c`tre Banca de Dezvoltare aConsiliului Europei \n vederea reabilit`rii monumentelor istoricereprezentative.|n prezent, \n urma unei solide reconstruc]ii [i reamenaj`ri, fostulPalat Romanit poate valorifica \ntr-o viziune modern` patrimoniulmuzeal pe care \l g`zduie[te. Cele 34 de colec]ii expuse ocup`integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Expunerea lor ]ineseama de specificul patrimoniului, urm`rind redarea configura]ieioriginare a fiec`rei colec]ii, \ntr-o prezentare coerent` atåt subraport cronologic, cåt [i sub raportul filia]iilor stilistice. Muzeul Colec]iilor de Art` are misiunea de a conserva, dar [i de apune la dispozi]ia publicului un fond reprezentativ pentrufenomenul artistic [i pentru colec]ionismul din Romånia, con-tribuind la formarea [i transferul de valori culturale [i morale.Reunirea \n cadrul unei singure institu]ii a unor dona]ii de cert`

Muzeul Colec]iilor de Art`

valoare are scopul de a eviden]ia rolul colec]ionarilor \n via]a cultu-ral-artistic` a ]`rii.Muzeul readuce la via]` perioada interbelic`, o perioad` \n care secontureaz` [i se impun renumite colec]ii precum cele ale lui IosifN. Dona, Garabet Avachian, Alexandra [i Barbu Sl`tineanu, MarcuBeza, Béatrice [i Hrandt Avakian [.a. Selec]ia pieselor st` m`rturienu doar pentru gustul diferi]ilor colec]ionari, ci [i pentru mijloacelemateriale de care dispuneau.Aten]ia multora dintre ei se orienteaz`, \n mod explicabil, spre valo-rile locale confirmate, clasicizate, precum Theodor Aman, NicolaeGrigorescu, Ioan Andreescu, dar [i spre arti[tii ajun[i acum la matu-ritate artistic`: Nicolae Tonitza, Gheorghe Petra[cu, TheodorPallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc {irato,Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghia]`. Colec]ionarii \[i \ndreapt` aten]ia [i spre lucr`ri de pictur`, grafic`,sculptur` [i art` decorativ` de provenien]` occidental` sau orien-tal`. Anumite colec]ii se remarc` prin tematica foarte clar definit`(colec]ia Simu – art` romåneasc` [i francez`, colec]ia Sl`tineanu –art` popular`, colec]ia Béatrice [i Hrandt Avakian – art` decorativ`[i oriental`, colec]ia Marcu Beza – arta Orientului Apropiat), \n timpce altele au un caracter monografic (colec]ia Iosif Iser, colec]iaCorneliu Baba, colec]ia Lucia Demetriade B`l`cescu).


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Europa Nostra, principala organiza]ie european` care se ocup` cu protejareapatrimoniului, \mpreun` cu Institutul B`nciiEuropene de Investi]ii au finalizat listasiturilor [i monumentelor selectate pentruprima edi]ie a programului „7 MostEndangered”.Anun]ul a fost f`cut \n cadrul unei conferin]ede pres` organizat` la Ceain`ria C`rture[ti,la ini]iativa Funda]iei Pro Patrimonio,Asocia]iei ARA, Asocia]iei Alburnus Maior,Parohiei Unitariane din Ro[ia Montan`,Ordinului Arhitec]ilor din Romånia [i ICOMOS Romånia.Faptul c` peisajul cultural istoric Ro[iaMontan` se afl` pe aceast` list`, al`turi deamfiteatrul roman de la Durres – Albania,zona-tampon din centrul ora[ului Nicosia –Cipru, fortifica]iile Vauban din Briancon –Fran]a, m`n`stirea renascentist` din SanBenedetto Po – Italia, m`n`stirea de secolXV din Setubal – Portugalia [i biserica arme-neasc` Sf. Gheorghe din Mardin – Turciareprezint` o dovad` \n plus pentru impor-tan]a sitului nu doar \n context local, ci [ipentru \ntreaga umanitate.Dup` cum anun]` [i titlul programului,toate aceste monumente se afl` \ntr-unpericol iminent, motivele fiind diferite dela un caz la altul: lips` de fonduri sauexperien]`, strategii inadecvate, negli-jen]`, dezastre naturale sau chiar conflictepolitice. |ns`, indiferent de motive, inter-

Ro[ia Montan` pe lista 7 Most Endangered

ven]iile de urgen]` sunt mai mult decåtnecesare pentru fiecare.„Aceste monumente [i situri au fostselec]ionate nu doar fiindc` ne spun opoveste fascinant` despre trecutul nostrucomun, \nt`rind sentimentul apartenen]eila o familie european`, dar [i pentru faptulc` sunt foarte pre]ioase pentrucomunit`]ile locale, profund angajate \nsalvarea lor. Salvarea acestor situri vaac]iona ca un catalizator pentru revi-talizarea economic` [i social` a localit`]ilor[i zonelor \nvecinate. De aceea EuropaNostra adreseaz` un apel unui marenum`r de parteneri publici [i priva]i, lanivel local, regional, na]ional [i european,pentru a-[i uni for]ele [i a asigura un viitorpe m`sur` siturilor selec]ionate”, adeclarat Placido Domingo, Pre[edinteleEuropa Nostra.Dar ce \nseamn` concret prezen]a peaceast` list`? Pentru \nceput, ini]iatorii pro-gramului vor efectua misiuni de salvare latoate siturile dup` sfår[itul verii. Mai precis,exper]i angaja]i de Banca European` deInvesti]ii [i Banca de Dezvoltare a Consi-liului Europei vor oferi analize [i consiliereasupra modalit`]ilor de finan]are, ca, depild`, prin fonduri ale Uniunii Europene sau,dup` caz, \mprumuturi. Planurile de salvareini]iale vor fi prezentate apoi la Conferin]ade Politic` a Patrimoniului European, organi-zat` de Europa Nostra la Bruxelles pe 5

decembrie.„Peisajul de la Ro[ia Montan` a suferittransform`ri profunde datorit` activit`]ilorde minerit timp de peste trei milenii.Patrimoniul subteran extrem de pre]iosconst` dintr-o vast` re]ea de galerii (apro-ximativ 150 de km, dintre care 7 dateaz`din timpurile dacice [i romane), precum [iechipamente [i alte vestigii in situ.Vestigiile de locuire suprateran` (siturifunerare romane, edificii [i drumuri, zonemedievale [i moderne) demonstreaz` ointerac]iune multisecular` intens` dintreom [i mediu. Peisajul minier de la Ro[iaMontan`, unul dintre cele mai reprezenta-tive din Europa, este \n prezent seriosamenin]at de un uria[ proiect minier \ncarier` deschis`. Organiza]iile neguverna-mentale locale, sprijinite de organiza]ii depatrimoniu na]ionale, europene [i interna-]ionale, militeaz` \mpotriva acestui proiectde mul]i ani. Ele cer g`sirea unei solu]iialternative durabile, un plan de dezvoltarepe termen lung, bazat pe conservarea [ivalorificarea patrimoniului f`r` egal alRo[iei Montane, peisajul minier unic, cumo[tenirea sa cultural` [i natural`.”(Extras din comunicatul de pres` elEuropa Nostra)Autorii dosarului de candidatur` al Ro[ieiMontane pentru programul 7 MostEndangered sunt arhitec]ii {tefan Bålici [iVirgil Apostol.

FOTO: ARH. {TEFAN BÅLICI, ARH. VIRGIL APOSTOL



O gam` unic` prin diversitate [i un design coordonat estetic

GROHE are pl`cerea de a v` prezenta gamaGROHE Grandera™, noul star al colec]iilorde baterii de lux. Combinånd designul mo-dern cu elemente estetice atemporale,gama GROHE Grandera™ evoc` un senti-ment pl`cut de nostalgie. Aceast` gam` debaterii [i arm`turi de lux, concepute [i fini-sate cu mult` aten]ie [i meticulozitate, areun aer distinct de elegan]`. Oriunde a]i locuipe glob, sentimentul de „acas`” va fi com-pletat de colec]ia de baterii [i accesoriiGROHE Grandera™.

Un design atemporal, pasiune pentru detalii

Gama GROHE Grandera™ combin` formelegra]ioase cu muchiile definite cu precizie.Corpul bateriei nu este nici p`trat, nici rotun-jit, \n timp ce, prin liniile sale elegante, esteevocat` curgerea unei ape, iar prin suprafe-]ele sale rotunjite \i este accentuat farmeculemo]ional. |nclina]ia månerului de ac]ionarela un unghi de [apte grade \ncurajeaz` inter-ac]iunea cu bateria. Detaliile ornamentale depe corpul bateriei, al pipei de scurgere [i depe måner ilustreaz` calitatea superioar` aacestei baterii de \nalt` precizie.

Aceste elemente distinctive de design sereg`sesc la toate produsele din aceast`gam`, de la baterii [i sistemele de du[ la

accesorii. |mbinånd o varietate de formegeometrice [i stiluri de design din erediferite, gama GROHE Grandera™ poate fiintegrat`, cu u[urin]`, \n orice decor de baie,fie c` este vorba de o baie clasic`, modern`sau contemporan`. Finisajele disponibile –cromat [i cromat/aurit – satisfac toate exi-gen]ele. Acest aspect este completat, \nmod ideal, de accesorii din por]elan alb, dela recipiente pentru s`pun la etajere de du[.Oferind o alternativ` stilat` la accesoriile dinsticl`, por]elanul alb confer` bìi o not` deelegan]`.

GROHE Grandera™ –varietate prin excelen]`

Noul star al gamei GROHE SPA®, GROHEGrandera™ satisface orice a[tept`ri caparte a colec]iei GROHE. GROHEGrandera™ \mbin` armonios unicitateadesignului cu longevitatea, func]ionalitatea[i sustenabilitatea.Conceput`, proiectat` [i realizat` \nGermania, colec]ia poart` \nsemnulGROHE „Made in Germany”.Caracteristicile sale deosebite includGROHE Zero, un aliaj de alam` inovativcreat de GROHE pentru a \ntåmpina o nouèr` de fabricare a bateriilor. Toate produse-le realizate din GROHE Zero, inclusiv nouagam` GROHE SPA® GROHE Grandera™,con]in 90 la sut` mai pu]in plumb [i suntde cinci ori mai rezistente la coroziunedecåt bateriile [i arm`turile conven]ionale.

Bun venit acas` – gama GROHE Grandera™

|n plus, GROHE Grandera™ utilizeaz`tehnologia GROHE EcoJoy® pentru a ajutautilizatorii s` diminueze consumulresurselor naturale, f`r` a face compro-misuri legate de confortul bìi. Bateria cumonocomand` beneficiaz` de tehnologiaGROHE SilkMove®, permi]ånd un controlfin [i precis al manetei. Gama include, deasemenea, tehnologia cu termostatGROHE TurboStat®, ce asigur` furnizareaapei la temperatura dorit` \ntr-un timpfoarte scurt [i men]inerea constant` aacesteia pe tot parcursul du[ului. Un limita-tor de temperatur` [i sistemul GROHEAquadimmer Plus contribuie la utilizarea \nsiguran]` [i confortabil` a produselor.

Design modern [i atemporal, tehnologii inovative [i cea mai mare varietate posibil`:colec]ia GROHE Grandera™. Bun venitacas`!

www.grohe.ro



ev

en

ime

nte

ex

tern

e

1. Bodrum International AirportLoca]ie: Mugla, TurciaAutor: Tabanlioglu Architects

Aeroportul interna]ional Bodrum esteexcep]ia de la regula conform c`reia aero-porturile sunt non-spa]ii. Diagrama clar` [ieficient` este atenuat` prin utilizarea materi-alelor locale, în special marmura neagr` tilizat` pentru pardoseli, precum [i o]el, aluminiu [i sticl`. Designul genereaz` un loc cåt se poate de calm [i relaxant pentru o astfel de func]iune.

4. Central Market SoukLoca]ie: Abu DhabiAutor: Foster + Partners

Pentru acest concept, Foster s-a inspirat dinpie]ele arabe de tip souk. Nuan]e \nchisesau pete de culoare, fåntåni [i piscine careajut` la r`cirea aerului, re]ele de cur]i inte-rioare, alei [i pie]e, toate sunt elemente alearhitecturii arabe [i utilizate \n crearea unuispa]iu bazat pe jocul dintre interior [i exteri-or, unde acoperi[ul [i pere]ii gliseaz` pentrua \nchide sau deschide cl`direa \n func]ie deperioada anului.

2. Cooled Conservatories, Gardens by the BayLoca]ie: SingaporeAutor: Wilkinson EyrePeisagistic`: Grant Associates

Gardens by the Bay este un exempluexcep]ional de sustenabilitate, reu[ind s`transmit` un mesaj important despre prote-jarea mediului c`tre publicul larg. Dou` serede forme diferite care acoper` mai bine dedou` hectare (transformåndu-le \n cele maimari sere cu climat controlat din lume) repro-duc atåt climatul uscat mediteraneean, cåt [iunul r`coros [i umed specific zonelor mon-tane. Ambele sunt construite pe o structur`complex` realizat` din arce de o]el.

5. Galaxy SohoLoca]ie: Beijing, ChinaAutor: Zaha Hadid Architects

Primul centru comercial realizat de ZahaHadid, Galaxy Soho este o cl`dire vizibilurban`, pe cåt de comercial` pe atåt decivic`. Spa]iul public de la nivelul parterului,\mpreun` cu numeroasele facilit`]i de[edere [i spectaculoasele fåntåni demon-streaz` o generozitate rar \ntålnit` \ntr-o ]ar`axat` pe dep`[irea occidentului \n termenide comercializare.

3. Via Verde – The Green WayLoca]ie: BronxAutor: Grimshaw Proiect autoriza]ie: Dattner ArchitectsPeisagistic`: Lee Weintraub LandscapeArchitects

Via Verde este un proiect deschiz`tor dedrumuri din multe puncte de vedere: primacompeti]ie din New York avånd ca tem`locuin]ele sociale [i cu specifica]ii clarelegate de sustenabilitate; un model de suc-ces pentru \nchirierea mixt`; un concept dedesign care poate fi extins [i \n celelaltecartiere ale metropolei.

6. Gota residenceLoca]ie: ZimbabweAutor: Studio Seilern Architects as SforzaSeilern Architects

Coco]at pe un bolovan enorm de granitprintre [iruri de copaci, casa \[i afirm`prezen]a prin expresia dalelor de beton depe acoperi[ [i prin pardoseala asem`n`toarecu straturile geologice, ivindu-se la bazastâncilor care, cu propriile console, pe[teri [ifisuri orizontale, se \ntrev`d \n spate.

RIBA International Award 2013Institutul Regal al Arhitec]ilor Britanici (RIBA) a acordat recent 12 premii pentru cele mai importante cl`diri interna-

]ionale ale anului 2013. Cu un juriu condus de Peter Clegg de la Feilden Clegg Bradley Studios, aceast` edi]ie a

premiilor s-a concentrat asupra ideii de sustenabilitate, majoritatea proiectelor selectate remarcåndu-se printr-o

important` preocupare pentru eficien]` energetic` [i materiale locale.

www.architecture.com

28-30_externe.qxp 8/6/13 5:46 PM Page 28


7. The AlephLoca]ie: Buenos AiresAutor: Foster + PartnersArhitect asociat: Berdichevsky-ChernyArquitectos

Ansamblul de locuin]e Faena Aleph faceparte dintr-un amplu program de revitalizarea docurilor Puerto Madero din Buenos Aires.Cl`direa de 9 etaje, care se inspir` dintradi]iile arhitecturale locale, cuprinde 50 deapartamente cu spa]ii de locuit boltite [iterase acoperite care valorific` clima local`[i ofer` vederi spectaculoase asupraora[ului [i Rio de la Plata.

8. Halley VI Antarctic Research StationLoca]ie: Brunt Ice Shelf, Coats Land Autor: Hugh Broughton Architects

Halley este cea mai sudic` sta]ie de cerc-etare operat` de British Antarctic Survey,situat` pe platforma plutitoare de ghea]`Brunt, cu o grosime de 150 de metri [i carese deplaseaz` cu 400 de metri \n fiecare anc`tre mare. Modulele sunt sus]inute skiurigigantice din o]el [i de „picioare” hidraulicecare permite sta]iei s` „se ridice” deasupraz`pezii c`zute \n fiecare an.

9. National University Of SingaporeFaculty HousingLoca]ie: SingaporeAutor: MKPL ARCHITECTS

Proiectul realizat de MKPL Architects asi-gur` un caracter civic puternic [i o serie defacilit`]i prin care studen]ii [i familile acesto-ra pot interac]iona \ntr-un mediu relaxat.Parterul fiec`rei cl`diri tip turn a fost gånditde la \nceput ca un spa]iu semi-public, care\ncurajeaz` comunicarea.

10. Francis Gregory LibraryLoca]ie: Washington DCAutor: Adjaye AssociatesProiect autoiza]ie: Wiencek Associates

Exteriorul pavilionului din parcul Fort Davisreflect` [i completeaz` mediul \nconjur`tor.Cele dou` niveluri ale bibliotecii asigur` sufi-cient spa]iu de lectur` atåt pentru adul]i cåt [ipentru copii [i adolescen]i, ad`postind tot-odat` o \nc`pere pentru \ntålniri publice [i s`lide conferin]e. Certificat` LEED Silver, cl`direase remarc` prin preocuparea pentru sustena-bilitate, materializat` \n numeroase sistemecare au drept scop eficien]a energetic`.

11. William O. Lockridge/BellevueLibraryLoca]ie: Washington DCAutor: Adjaye AssociatesProiect autoriza]ie: Wiencek Associates

Punctele forte ale bibliotecii sunt atåt priveli[tile pe care le ofer` asupra \mpre-jurimilor, creånd o cl`dire civic` \ntr-un con-text reziden]ial, cåt [i inser]ia \n topografia\nclinat` a sitului. Anvelopanta din beton [isticl`, punctat` din loc \n loc de [ipci dinlemn, nu doar rezolv` cerin]ele structurale [ide umbrire ci [i articuleaz` prezen]a verti-cal` a cl`dirii \n contextul peisajului \n pant`.

12. Fitzgerald Street Social HousingDevelopmentLoca]ie: Baldivis, AustraliaAutor: JCY Architects and Urban Designers

Acest ansamblu de cl`diri ofer` o varietatede posibilit`]i de locuire low cost, \n 49 decase caracterizate prin designul de calitate.Proiectul r`spunde condi]iilor climaticelocale, utilizeaz` solu]ii sustenabile [i opalet` restråns` de materiale [i culori pentruo imagine modern` [i plin` de prospe]ime.

1. © Murat Germen, 2. © Craig Sheppard, 3. © David Sundberg, 4. © Nigel Young, 5. © Hufton Crow, 6. © Angela Geddes, 7. © Nigel Young, 8. © BAS, 9. © Robert Such,

10. © Jeffery Sauers, 11. © Jeffery Sauers, 12. © Damien Hatton



pu

bli

ca]i

i

Volumul Transilvania medieval`. Topografie [i norme juridice alecet`]ilor Sibiu, Bistri]a, Bra[ov, Cluj prezint` \ntr-o form` pe \n]elesulpublicului larg rezultatele unei cercet`ri cu metode specifice detopografie istoric` pentru teritoriul transilv`nean. Cartea, cu rezu-mate \n limba englez` la sfår[itul fiec`rui capitol, aduce \n discu]ieteme foarte pu]in studiate \n lumea [tiin]ific` romåneasc` – pro-bleme legate de refolosirea mo[tenirii romane \n epoca medieval`,de planificarea [i trasarea re]elei stradale \n ora[ele medievale, dea[ezarea \n ora[e a ordinelor de c`lug`ri cer[etori (franciscani [idominicani), de gestiunea [antierelor publice, de reglement`ri deconstruc]ii, de planificarea str`zilor sau fortifica]iilor etc.O prim` parte trateaz` unele teme generale pentru \ntregul teritoriutransilv`nean, dup` care – \n a doua parte – sunt realizate fi[e pen-tru ora[ele cele mai importante (Sibiu, Bistri]a, Bra[ov, Cluj), cu documenta]ie specific` (h`r]i [i relevee istorice, planuri reconstruc-tive, documenta]ie fotografic`). Partea a treia este constituit` dintr-un apendice documentar, cu transcrierea [i traducerea unornorme juridice or`[ene[ti din sec. XV – XVII, care con]in multe ele-mente legate de ceea ce ast`zi numim „urbanism”.

Transilvania medieval`. Topografie [i norme juridice ale cet`]ilor Sibiu, Bistri]a, Bra[ov, Cluj

Wonderland se prezint` ca fiind o platform` dedicat` arhitecturiieuropene, cu scopul principal de a facilita schimbul de informa]ii [iexperien]e (www.wonderland.cx). Cu alte cuvinte, organiza]iaini]iaz` proiecte, conduce cercet`ri, prilejuie[te întâlniri [i comunic`rezultatele activit`]ii sale prin expozi]ii [i publica]ii. Cel mai recent [ideja faimos proiect editorial este Manualul Wonderland pentruarhitec]i emergen]i, o carte care vorbe[te despre arhitec]i, [i nudespre arhitectur`, despre felul în care arhitec]ii lucreaz` [i nudespre rezultatul acestei munci. Înainte de orice, este un ghid carecon]ine statistici [i informa]ii, sugestii [i experien]e, \n principal dinspa]iul european [i totodat` un manual despre cum se concepe,cum se începe, cum se dezvolt` [i cum se gestioneaz` practicaarhitectural` contemporan`.Aceast` publica]ie curajoas` [i inedit` \n abordare reprezint` uninstrument complex [i valoros pentru tân`ra genera]ie de arhitec]idin Europa.

Wonderland Manual for Emerging Architects

Autor: Irina B`ldescu Nr. Pagini: 368, An apari]ie: 2012, Editura: Simetria (www.simetria.ro)

Editori: Silvia Forlati [i Anne Isopp cu Astrid Piber,Nr. Pagini: 352 , An apari]ie: 2012, Editura: Springer (www.springer.at)


Franke Solid Surface este un amestec de minerale naturale [ir`[in` acrilic`. Cu o grosime de 12 mm sau 6 mm [i fiind termo-formabil, acest material se poate adapta foarte u[or aplica]iilor moderne ca arhitectur` [i design, \mbin`rile nefiind vizibile. Pentruc` nu este afectat de radia]iile UV, î[i men]ine culoarea [i finisajulpentru o perioad` lung` de timp. Este u[or de între]inut, este rezis-tent la uzur` [i este protejat împotriva bacteriilor. Fiind certificat din punctul de vedere al s`n`t`]ii [i al siguran]ei în

Franke Solid Surface – un material pentru fiecare stil de via]`

utilizare (ISO 9002, 14001, Teste pentru rezisten]` la bacterii),Franke asigur` o garan]ie de 10 ani pentru produsele realizate prinparteneri autoriza]i Franke [i care poart` logo Franke Solid Surface. Alege]i din gama noastr` de culori Franke Solid Surface inspirate denatur`, culori cu structur` puternic`, tonuri variate [i stil nemuritor.Explora]i lumea într-un mod elegant. Descoperi]i culorile care v` încânt`privirea. Transforma]i spa]iul în care locui]i într-un mediu apropiat stiluluivostru de via]`, cu sistemele de buc`t`rie [i baie Franke pe care le visa]i.

C4_C1_C2_C3.qxp 8/6/13 5:49 PM Page 8

C4_C1_C2_C3.qxp 8/6/13 5:49 PM Page 5

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages false /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth 8 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /FlateEncode /AutoFilterGrayImages false /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages false /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile (None) /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description

bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucuresti › buletin_oar › 045 › buletin_45-2013.pdfdat`),...

Documents