bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucurestivechiul proiect. |n condi]iile \n care bilan]ul s-ar...

$: BUCURE{TIUL ISSN 4133 - 1234 - OAR Bucurestivechiul proiect. |n condi]iile \n care bilan]ul s-ar men]ine, pentru c` exist` [i aceast` posibilitate, ar fi bine s` se ia \n calcul [i$
#47 septembrie - octombrie 2013

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS

SN 4

133

- 12

34

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA

Concurs de arhitectur` contemporan` \n }ara Mo]ilor I Anuala de Arhitectur` Ia[i 2013 I Dutch Design Week

C4_C1_C2_C3.qxp 12/5/13 12:45 PM Page 6

C4_C1_C2_C3.qxp 12/5/13 12:46 PM Page 7

www.oar-bucure[ti.ro 3

Pe

cop

ert`

: Pre

miu

l I la

“C

on

curs

ul d

e ar

hit

ectu

r` c

on

tem

po

ran

` \n

}ar

a M

o]i

lor”

,ca

teg

ori

a Lo

cuin

]`. A

uto

ri: a

rh. E

szte

r P

eter

[i a

rh. A

lexa

nd

ru N

ico

lae

Fle[

eriu

Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!

Editor: igloo media

Bord editorial:Bruno Andre[oiu

Adrian Cioc`zanu

Redactori:Reka }ugui

Viorica Buic`

Grafic`:C`t`lin Artenie

DTP & procesare imagine:Cristian David

Corectur`:Andreea Amzoiu

Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,

tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc

Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,

arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,

arh. Emil Iv`nescu

Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,

tel. 303.92.26

www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,

AGENDA OAR

• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director. M-am s`turat s` nu m` simt ca acas` 11• |n aten]ia celor care vor candida pentru a fi membri \n

Comisia de Disciplin` 12• Seria de cursuri Rhinoceros [i Grasshopper 12

EVENIMENTE INTERNE

• Romånia la cea de-a 14-a edi]ie a Bienalei

de Arhitectur` de la Vene]ia 14• Anuala de Arhitectur` – Ia[i 2013 16• Bienala de Arhitectur` Transilvania 18• Rezultatele „Concursului de arhitectur` contemporan`

\n }ara Mo]ilor” 20

EVENIMENTE EXTERNE

• Dutch Design Week 22• Premiul European pentru Spa]iu Public 2014 24

PUBLICA}II

• Re[edin]ele {tirbey din Bucure[ti [i Buftea 26• SoNoRo Conac 26

SU

MA

R

3-sumar.qxp 12/5/13 12:32 PM Page 3

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #47

ag

en

da

OA

R

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 31 iulie 2013.Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), Casandra Ro[u,Bogdan Bogoescu, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan{erban. Din partea Serviciilor de specialitate ale Prim`riei aufost prezen]i Andrei Zaharescu (Re]ele) [i Elena Boghin`(Circula]ie). Au fost dezb`tute urm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Str. Jiului nr. 6-8/10-138, S.1, INI}IATOR: SC AVRIG 35SRL, SC KOILADA SRL, SC PAJURA SA, ELABORATOR SC KXLSRL, URB. ADRIAN CONSTANTIN C. R~DULESCU, consultarePrezentatorul arat` c` revenirea \n Comisie s-a f`cut cu \ndeplinierea

cerin]elor acesteia (proiectul a mai fost \nf`]i[at \n [edin]` public`,

\ns` s-a dorit consultarea pe parcurs a Comisiei, cu scopul de a fi

stabilite mai precis condi]iile de avizare [i necesit`]ile propunerii,

pentru ca aceasta s` capete o form` coerent` rapid [i consistent).

Respectiv – a fost restråns` zona M2, m`rindu-se, \n acela[i timp,

perimetrul studiat; solu]ia de urbanism [i cea de arhitectur` au fost

p`strate, \n liniile lor majore, \nregistråndu-se numai cåteva modifi-

c`ri, deoarece proiectul a fost våndut [i, \n conformitate cu dorin]ele

noului beneficiar, a fost ini]iat` o nou` inten]ie de valorificare a pro-

priet`]ii. Astfel, a fost desfiin]at` strada care m`rginea partea din

spate a propriet`]ii [i a fost preluat` pentru a rezolva aceast` nece-

sitate de circula]ie strada prev`zut` \n PIDU, numai c` \n aceast`

situa]ie, distan]a pån` la casele construite [i cele care se vor mai

construi este de numai 5 m. Noul proprietar a lichidat toate litigiile

existente.

Constantin Enache observ` c` a fost operat` cerin]a unei retrageri

ceva mai bine definite c`tre Str. Jiului [i este de p`rere c` proiectul

ar putea \nainta, \n condi]iile unei circula]ii coerente. Mai men]io-

neaz` c` trotuarul de 1,50 m va fi p`strat, cel pu]in pentru moment.

Prezentatorul dore[te s` adauge c` „fa]` de vechiul profil al str`zii

Jiului, toate retragerile au fost p`strate” [i s` precizeze c` „s-a

revenit \n Comisie pentru c`, de[i privite \n general, modific`rile

aduse proiectului ini]ial nu sunt majore, au fost modifica]i, totu[i,

parametrii, astfel \ncåt o nou` prezentare a datelor proiectului era

necesar`.”

Se arat` \nc` o dat` c` noul proprietar a ob]inut, pån` \n acest

moment, toate avizele necesare, \ncercånd s` se pun` \n acord [i cu

reglement`rile PIDU.

Casandra Ro[u \[i exprim` nemul]umirea fa]` de faptul c` noua

propunere nu mai con]ine solu]ia unei locale, pe care domnia sa

o consider` necesar` (prezentatorul r`spunde c` aceast` necesi-

tate va fi regåndit` [i va avea o nou` solu]ie). D-na Ro[u con-

stat` din plan[a prezent`, pe locul alt`dat` destinat localei, doar

a unui trotuar.

Tiberiu Florescu apreciaz` modificarea \n ceea ce prive[te locala, dar

nu numai aceasta, ca pe o abatere de la propunerea ini]ial`, pe care

o modific` astfel sensibil. Nu este edificat \n privin]a ra]iunii care ar

fi condus la dispari]ia str`zii. Se r`spunde c` „din punctul de vedere

al beneficiarului, nu se va crea o nou` strad`, pentru c` ar fi nevoie

de exproprieri.”

Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.

4-13_agenda_oar.qxp 12/5/13 1:39 PM Page 4

www.oar-bucure[ti.ro I 5

Dl Florescu ar mai dori ca raportul fronturilor din noua propunere cu

locala [i cu penetrarea propus` de alte documenta]ii s` fie reverifi-

cat [i precizat din nou \n datele sale, laolalt` cu toate condi]iile de

bun` func]ionare a ansamblului. Ele au fost discutate, \n prezentarea

precedent`, din punctul de vedere al altor necesit`]i [i dorin]e.

„Schimbarea solu]iei pare plauzibil`. Din p`cate, s-au pierdut nejusti-

ficat sau foarte pu]in justificat calit`]ile terenului, care anterior erau

mai bine folosite. Nu cred c` este bine sau oportun s` renun]`m la

toate caracteristicile pozitive ale terenului, luate \n calcul de mai

vechiul proiect. |n condi]iile \n care bilan]ul s-ar men]ine, pentru c`

exist` [i aceast` posibilitate, ar fi bine s` se ia \n calcul [i aceast`

p`strare a calit`]ilor locului, ca [i, sigur, p`strarea elementelor

majore ale situa]iei – loc [i propunere.”

Sorin Gabrea: „Din p`cate, nu a[ putea fi de acord cu avizarea favo-

rabil` \n noile condi]ii care ne sunt expuse. Exist`, \n teorie, posibili-

tatea ca urbanistic sau arhitectural s` facem mai abil unele lucruri

sau altele, \ns` nu putem accentua densitatea cartierului f`r` a pro-

pune [i sus]ine argumentat func]iuni valabile. Locala care ba este,

ba nu este, trebuie adaptat` str`pungerii.”

Casandra Ro[u dore[te ca tuturor condi]iilor unei \nf`]i[`ri viitoare

s` li se adauge necesitatea clar formulat` [i exprimat` a unui profil

stradal.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Solu]ia care ne-a fost prezentat` poate fi

adaptat` noilor probleme [i nevoi reclamate de beneficiar, dar nu

suntem de acord s` renun]a]i la elementele publice necesare [i valo-

roase ale propunerii. V` rug`m s` lua]i \n considerare aceste lucruri [i

s` reveni]i cu o propunere mai bine argumentat` \n acest sens.”

2. PUZ Str. Triumfului nr. 107, S.1 / INI}IATOR RIZEA VASILE,ELABORATOR BIA ADRIAN BORO{|ntr-o loca]ie dificil`, pentru c` este supus` reglement`rilor unei

zone speciale (Parcelarea Bazilescu), pe un teren \n suprafa]` de

343 mp, se dore[te extinderea unei cl`diri existente de P+1.

Func]iunea care se vrea a fi continuat` este cea de locuire, para-

metrii propu[i sunt 43% pentru POT [i 0,6 pentru CUT. Alinierea

fronturilor se face c`tre linia nordic` a propriet`]ii, vizåndu-se o

alipire cu continuarea volumului existent. Retragerile necesare [i

suficiente se consider`, date fiind condi]iile la zi, de cåte 2 m spre S

[i pe lateralele construc]iei.

Sorin Gabrea: „V` rug`m s` insista]i mai pu]in, \n acest moment,

asupra reglement`rilor [i s` ne propune]i o discutare mai detaliat` [i

mai motivat` a retragerilor. Se poate modifica POT, dar proiectul

]ine mai curånd de ceea ce am numi PUD, unde ne dorim ca plan[a

pe care o ve]i prezenta s` fac` parte din reglementare, f`r` posibili-

tatea, deci, de a fi modificat` ulterior. Pentru c`, \n realitate, \n

situa]ii de acest fel, PUD devine o lucrare de design urban, astfel c`

vom acorda o aten]ie sporit` proiectului de arhitectur`.”

Bogdan Bogoescu: „M` raliez f`r` ezitare acestei pozi]ii – \n situatii

de acest fel, arhitectura este cea care trebuie analizat` [i eventual

avizat`, nu doar simplul volum, indicativ.”

Casandra Ro[u: „Personal, chiar dac` scara proiectului este mai

redus`, dat` fiind zona, el nu mi se pare mai pu]in important. A[a c`

mi-a[ dori ca el s` fie tratat cu toat` seriozitatea necesar`, a[adar

prezentåndu-ni-se desf`[ur`ri, fa]ade, posibilit`]i de a crea o

leg`tur` valabil` \ntre cl`diri, fotografii ale locului.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Date fiind cele mai sus discutate, v`

rug`m s` reveni]i cu o nou` prezentare a proiectului, mai detaliat` [i

mai bine motivat`, astfel \ncåt s` putem analiza cu toate datele \n

fa]` configurarea noii propuneri, ca [i calitatea ei de inser]ie \n ]esut.

Vor fi necesare, a[adar, toate lucrurile solicitate de dna Ro[u, la care

ad`ug`m ob]inerea obligatorie a avizului de la Cultur`.”

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajarea Terito-riului a Municipiului Bucure[ti din data de 18 septembrie 2013.Comisia a avut urm`toarea componen]`: Sorin Gabrea(pre[edinte), Doina Bubulete, Casandra Ro[u, BogdanBogoescu, Vlad Cavarnali, Dan {erban, Dorin {tefan. Expert pe probleme de urbanism din partea Prim`riei, StelianConstantinescu. A fost prezent la discu]ii [i arhitectul-[ef alCapitalei, Gheorghe P`tra[cu. Din partea Serviciilor de speciali-tate ale Prim`riei (Re]ele) a participat Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:

1. Bd. Basarabia nr. 169-171, S.2 / INI}IATOR SC NOCPANORAMIC SRL, SC STITEH SA, ELABORATOR M DESIGNARHITECTUR~ {I URBANISM, aviz de oportunitatePrezen]a acestui proiect pe ordinea de zi se datoreaz` expir`rii

avizului anterior (subiectul fusese dezb`tut, avizat [i aprobat).

Terenul pe care se dore[te interven]ia are cca 12 000 mp, se

afl` la intersec]ia str`zilor Vergului cu Sticlarilor, cu frontul la

strada Sticlarilor. El a fost concesionat, \ntr-o prim` faz`, cu

scopul de a fi reamenajat [i re-utilizat, \ns` din cauza crizei nu

s-a reu[it pån` acum decåt salubrizarea zonei, nu [i interven]ia

\n sensul dorit de beneficiar [i prev`zut de documenta]ia ante-

rioar` – un turn cu 25 de niveluri, care „c`deau” \n cascad`

c`tre parc. Acum, inten]ia beneficiarului este ca pe acest lot s`

fie ridicate locuin]e colective.

Sorin Gabrea este de p`rere c` o nou` intrare pe traseul

aviz`rilor poate fi evitat`, dac` nu este strict necesar`, [i

sugereaz` prelungirea valabilit`]ii documenta]iei anterioare,

dac` acest lucru este posibil [i, ca atare, eliberarea doar a unui

certificat de urbanism, care \n condi]iile date ar fi suficient.

Referentul proiectului arat` c` valabilitatea documenta]iei este

pån` \n luna august a anului urm`tor. Prezentatorul proiectului

precizeaz` c`, totu[i, \n parcelarul de]inut au ap`rut unele

schimb`ri. Pre[edintele Comisiei dore[te s` [tie, punctual, dac`

s-a modificat limita \ntregului lot, \n alt caz datele principale ale

discu]iei nu se modific`; problemele interne pot fi rezolvate prin

discu]ii sau negocieri punctuale.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Pentru moment, nu este oportun`

reluarea \ntregii documenta]ii. Se prelunge[te, pur [i simplu,

valabilitatea acesteia.”



ag

en

da

OA

R

Stelian Constantinescu arat` c` un aviz de circula]ie, dar nu foarte

detaliat [i foarte precis \n reglement`ri, exist`.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Propunem avizarea favorabil`, \n urm`toa-

rele condi]ii – studia]i \ntreg perimetrul, pån` la str`zi; realiza]i un

studiu de trafic; \nlocui]i mansarda pe care v-o dori]i cu un etaj

retras; \ncerca]i s` propune]i o etapizare a proiectului, dat fiind

faptul c` problemele pe care lotul le con]ine sunt numeroase,

complexe.”

4. PUZ Str. Theodor Pallady nr. 63, S.3 / INI}IATOR SC LUMINAINSTITU}II DE |NV~}~MÅNT, ELABORATOR SC SILPA N 2000,URB. RUR. ALEXANDRA BOGDAN, aviz de oportunitateDocumenta]ia sus]ine interven]ia pe un teren de cca. 24 000 mp, \n

E Capitalei, \n apropierea imediat` a autostr`zii Bucure[ti –

Constan]a. Terenul se afl` actualmente \n regim A2 [i este vecin cu

alte loturi pentru care au fost aprobate documenta]ii; are acces din

Str. Balta Albinei. |n zon` exist` mijloace de transport \n comun

(tramvaiele 23, 27, 40, metrou). Din punctul de vedere al utiliz`rii, se

estimeaz` un necesar de POT de 60% [i un CUT de 2,5, iar \n

\ntreaga zon`, indicatorii variaz` \ntre 50-65% pentru POT [i 2,5-3

pentru CUT. Exist` o re]ea Transgaz \n vecin`tate, dar care nu

afecteaz` direct terenul. Se dore[te construirea unui centru liceal,

sub forma unei cl`diri P+4, ceea ce ar implica modificarea indicativu-

lui actual al zonei, din A2B \n M2. Retragerile sunt de 5m, iar acce-

sele se pot face din Theodor Pallady [i din Str. Balta Albinei. Pentru

parc`ri, exist` dou` zone asigurate.

Bogdan Bogoescu ar dori s` [tie ce se petrece, care sunt prevede-

rile pentru lotul ha[urat vecin, mai ales dat` fiind func]iunea peda-

gogic` a propunerii. Se r`spunde c` pentru respectiva realitate s-a

propus doar o aliniere de principiu, \ns` membrii Comisiei sunt de

p`rere c` func]iunea acestui lot problem` tebuie mult mai bine

determinat`, pentru a nu intra \n conflict cu viitoarea [coal`. „Este

nevoie de \ncadrare \n normativele [colare prev`zute [i legale ast`zi,

iar \ncadrarea locului se va face func]ie de acestea. {coala trebuie \n

primul rånd protejat` de agresiunea posibil` a vecin`t`]ilor.”

Sorin Gabrea este de p`rere c` POT solicitat este foate mare [i con-

sider` c` ar fi mai util` ob]inerea mai multor zone cu UTR diferite

pentru func]iunile evident diverse alocate procesului de \nv`]are [i

c`, \n orice caz, condi]iile de vecin`tate trebuie foarte bine precizate.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Propunem avizarea favorabil` a studiului,

\n urm`toarele condi]ii – reglementa]i zonele diferit, fapt ce v` va

ajuta s` evita]i apari]ia unor func]iuni incompatibile \n imediata

vecin`tate; verifica]i capacitatea [colii func]ie de normativele exis-

tente; realiza]i un studiu de trafic, dat fiind c` transportul elevilor va

aduce obligatoriu o \nc`rcare a zonei din acest punct de vedere.”

5. PUZ {os. Dobroie[ti nr. 86, S.2 / INI}IATOR BADECA CRISTI-AN, ELABORATOR SC FORT PROIECT, URB. VICTORIA HUTU,aviz de oportunitateTerenul alocat propunerii are forma unei t`vi de cca 700 mp [i se

afl` lång` Lacul Fundeni. Ca indicative, el con]ine o zon` M3B [i,

c`tre lac, o alta VP. Se inten]ioneaz` edificarea unei cl`diri destinate

\n principal locuirii colective de P+12, multifunc]ionale. POT [i CUT

se p`streaz` \n limitele prevederilor Prim`riei de S, dar se dore[te

sporirea \n`l]imii cl`dirii. Terenul permite [i realizarea unor parc`ri,

care vor fi suficiente pentru gararea tuturor automobilelor locatarilor.

{oseaua care va deservi noua construc]ie va avea 21 m ampriz`, cu

trotuarele de cåte 5 m. |n imediata vecin`tate se afl` cl`diri de

\n`l]imi comparabile – P+5, P+8. POT ob]inut va fi de 30%, CUT de

2,5. Parcela se \nvecineaz` pe partea sudic` cu cimitirul M`rcu]a.

Casandra Ro[u dore[te s` [tie dac` acest cimitir nu are o zon` de

protec]ie – se r`spunde afirmativ, pentru ra]iunea sanitar`, iar Sorin

Gabrea atrage aten]ia [i asupra vecin`t`]ii cu Biserica M`rcu]a, care

este monument istoric.

Casandra Ro[u apreciaz` c` maximul de \n`l]ime care poate fi per-

mis, din punctul de vedere al d-sale, este de P+8.

Dorin {tefan observ` c` \n zon` sunt foarte pu]ine str`zi [i, ca atare,

este de p`rere c` ar fi necesar un master plan de circula]ie.

2. PUZ Str. Dr. Constantin Caracas nr. 49-51, S.1 / INI}IATORDL PR~JISTEANU C-TIN BOGDAN, ELABORATOR SC ASTRA-GAL SRL, URB. RUR. OANA R~DULESCU, aviz de oportunitatePUZ-ul prezentat este generat de un teren de 650 mp, aflat \n zona

Pasaj Basarab – Dr. Felix. Pentru demararea \ntregului [antier a fost

solicitat [i ob]inut acordul vecinilor; \ntre timp, s-a mai reu[it achizi]i-

onarea unui alt teren vecin, astfel \ncåt proiectul poate c`p`ta o mai

mare consisten]` [i respira]ie. Solicitarea echipei de lucru este ca

\ncadrarea L1A, care exist` acum \n ]esutul studiat [i prezentat, s`

poata trece \n M2, indicativ existent pe arterele majore ale locului.

Particularitatea important` a propriet`]ii [i condi]ionarea major` a

proiectului pare a fi prezen]a calcanelor puternice ale diferitelor insti-

tu]ii vecine. Dorin]a concret` este edificarea unui imobil P+4, con-

ceput \n mai multe variante volumetrice ori, dac` este posibil,

realizarea unui bloc \ncheiat cu un accent, dat fiind c` un cap`t al

cl`dirii ar beneficia de o perspectiv` privilegiat`.

Dorin {tefan este de acord cu varianta care prevede acest accent.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu varianta cu accent,

\ns` suger`m, dac` este posibil, fragmentarea mai net` a volumelor,

pentru \ncadrarea mai u[oar` a cl`dirii \n zon`.”

3. PUZ Str. Drumul Binelui nr. 180B, lot 3, S.4 / INI}IATOR DLARON CRISTIAN MARIUS, DNA ARON OANA L~CR~MIOARA,ELABORATOR M&A TRADING CO – URB. RUR. CONSTANTINMARIAN MUNTEANU, aviz de oportunitatePe un lot situat la marginea Bucure[tiului, lång` Serele Berceni,

unde \n vecin`tate au mai fost avizate [i aprobate dou` PUZ-uri, lot

care apar]ine indicativului L1C, \n m`rime de 400 mp, se dore[te

ridicarea unui imobil de locuin]e cu 8 apartamente. Este de re]inut

prezen]a \n zon` a unei artere de intens` circula]ie, ca [i faptul c`

\ntreaga zon` este \n formare sau \n devenire. Se inten]ioneaz`

realizarea unui edificabil P+2+M, care ar antrena [i modificarea

CUT cu 0,25.

Sorin Gabrea dore[te s` [tie dac` este pentru moment sau dac`

este prev`zut` o strad` de acces la acest lot. Se r`spunde afirmativ,

\n sensul c` strada exist` \n cadastru, dar este foarte \ngust`, astfel

\ncåt \n documenta]ie se prevede l`rgirea ei la 9 m. Bogdan Bogo-

escu solicit` o mai mare rigoare \n precizarea limitelor PUZ-ului.

Stelian Constantinescu: „Multe case [i str`zi nu apar pe planul dvs.,

lucru care ne spune c` nu a]i consultat planul parcelarului la zi.”

Sorin Gabrea: „V-am sugera s` m`ri]i aria de studiu astfel \ncåt ea

s` cuprind` [i cele trei str`zi, cu intersec]iile, pentru a le reglemen-

ta, fiindc` astfel proiectul dvs. ar avea clar de cå[tigat.”

Prezentatorul arat` c`, \n afar` de cele trei str`zi, au mai fost pro-

puse [i altele de importan]` mai mic`.

Sorin Gabrea revine: „V` rug`m s` consulta]i o baz` cadastral`

real`, pentru c` trebuie stabilit concret un necesar de drumuri [i de

instala]ii, precum [i profilurile arterelor – cel mai probabil, aici va

exista un drum de categoria a III-a. E nevoie s` preciza]i modalitatea

\n care ve]i realiza conectarea drumului dvs. cu artera major`, iar ca

idee este nevoie, evident, de un mic studiu de trafic, cel pu]in”.


astfel c` pentru moment se va face doar o parte din drum.”

Sorin Gabrea: „Nu doresc, personal, s` fac niciun fel de observa]ie

scris` pe marginea acestei propuneri. Cu atåt mai mult cu cåt [tiu

c` \n p`dure s-au f`cut mai multe puneri \n posesie, parte din ea e

acum proprietate privat`.”

Victor Manea arat` c` prelungirea dorit` nu va merge pån` la inter-

sec]ie, pentru c` pe aceast` zon` au existat [i exist` \nc` mai multe

procese, zona fiind una cu multe probleme. „Exist` trei PUZ diferite

care au ca obiect acest drum, haotice, fiecare cu prevederi diferite.

Au intervenit numeroase procese, totul a fost sistat [i acum ni se

pune \n fa]` aceast` nou` ini]iativ`.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Nu v`d necesitatea implic`rii Comisiei de

Urbanism \ntr-o problem` interioar` a Administra]iei Drumurilor.”

8. 94 IMPEX SRL – URB. RUR. PETRE DINU CIVIDINO, aviz deoportunitateObiectul studiului este interven]ia asupra vecin`t`]ii imediate a

Halelor Obor, monument istoric.

Prezentatorul arat` c` „\n zon` este o brambureal` maxim`. |n inte-

rior, afar` de hala de pe[te, care este \n litigiu, \n hala de carne [i de

brånz` exist` acces civilizat [i se desf`[oar` un comer] decent. Se

reabiliteaz`, \n acest moment, zona de b`c`nie [i cea de legume.

S-a restaurat fresca mural` a so]ilor Storck. Pentru moment,

birourile r`mån la etaj, iar cåt prive[te Pavilionul Regal, se dore[te

reactualizarea ini]iativei consacr`rii acestuia ca spa]iu muzeal. Ne

propunem, totodat`, ca \n zon` s` realiz`m o mare toaletare, care ar

avea ca rezultat sporirea spa]iilor de vizibilitate la nivelul parterului,

iar ca amenajare ne propunem s` acoperim pardoseala cu un poli-

carbonat de culoarea cerului, reversibil, astfel \ncåt el s` poat` fi

\nlocuit \n viitor, dac` se va dori aceasta.”

Stelian Constantinescu dore[te s` atrag` aten]ia ca locul \n care se

dore[te s` se intervin` ]ine tot de monumentul istoric, fiindc`

rampa este parte a acestuia.

Dorin {tefan dore[te s` [tie dac` parcajul din zon` mai


Bogdan Bogoescu: „O cl`dire atåt de mare precum cea pe care o

propune]i va avea un impact major asupra locului [i asupra

circula]iei \n zon`, iar o astfel de inten]ie trebuie bine sus]inut` [i

argumentat`. Momentan, nu ave]i o justificare pentru o interven]ie

de o asemenea anvergur`, prezen]a ei este arbitrar` aici. |ncerca]i,

poate, o analiz` mai ampl` a condi]iilor locului, care s` conduc` la

motivarea pe care o dori]i.”

Sorin Gabrea: „S` mai observ`m [i c` inten]ia de a construi un bloc

P+12, cu un restaurant la parter, lång` cimitir, nu e tocmai cel mai

bine gåndit lucru.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „|n condi]iile prezentate, formula propus`

nu este acceptabil`. V` rug`m s` reveni]i cu o alt` motiva]ie, o alt`

volumetrie, o alt` func]iune, o alt` \n`l]ime. Lua]i \n considerare o

analiz` mai am`nun]it` a contextului, ca [i nevoia de a asigura o

zon` de protec]ie m`n`stirii, bisericii. Propune]i o re]ea stradal`

coerent`. V` rug`m s` aduce]i ata[at viitoarei documenta]ii [i punc-

tul de vedere exprimat \n scris al Prim`riei de Sector 2 fa]` de

inten]ia dvs. [i de afectarea zonei \n acest fel.”

6. PUZ Calea 13 Septembrie nr. 179-181, S.5 / INI}IATOR SCHELOLYMP CONSTRUCT SRL, ELABORATOR URB. MARIUSGABUREANU, aviz de oportunitate Lotul se afl` situat la intersec]ia arterei Calea 13 Septembrie cu

„Trafic Greu”. Sorin Gabrea \ntreab` prezentatorul dac` nu cumva \n

acest loc a fost prev`zut un pasaj inferior [i apreciaz` c` pentru

studiul mai detaliat al locului ar fi nevoie de consultarea unui plan

riguros al zonei. Acela[i mai arat` c` a existat pe acest loc un PUZ,

\ns` actualmente el este ie[it din valabilitate. Prezentatorul afirm`

c`, fa]` de propunerea ini]ial`, care inten]iona ridicarea unui edifica-

bil cu 11 niveluri, acum nu se mai dore[te decåt o cl`dire cu 7

niveluri, care s-ar \ncadra astfel mai u[or \n zon`.

Bogdan Bogoescu ar dori s` [tie ce \n`l]imi au cl`dirile \nvecinate –

se r`spunde c` majoritatea nu dep`[esc P+5.

Sorin Gabrea este de p`rere, apropo de volumetria propus`, c` ar fi

mai benefic` acordarea permisiunii construirii a \nc` unui etaj, cu

condi]ia ca retragerea fa]` de aliniament s` fie m`rit`.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, \n aces-

te condi]ii, [i v` mai rug`m s` \ncerca]i [i o definire, ca [i

configura]ie spa]ial`, a intersec]iei.”

7. PUZ Str. P`durea Pustnicu, S.1 / INI}IATOR ADMINISTRA}IASTR~ZILOR, ELABORATOR SC BIROU DE ARHITECTUR~ PIN-TILIE SRL, aviz de urbanismLotul adus \n discu]ie se afl` la N P`durii B`neasa. Andrei Zaharescu

precizeaz` c`: „Strada este cuprins` \n PUZ {oseaua de Centur`, la

intersec]ie cu Str. Avionului. Are acum 4 benzi, dar Administra]ia

Str`zilor a solicitat realizarea a doar dou` benzi, pentru moment.

Ast`zi, drumul este f`cut din balast compactat [i are doar un fir pe

sens. Se dore[te extinderea lui spre propriet`]i. Modernizarea aces-

tuia va \nsemna m`rirea la dou` benzi pe sens, dar vor fi necesare

exproprieri. Exist` mai multe probleme importante juridic vorbind,



ag

en

da

OA

R

func]ioneaz`, fiind de p`rere c` dac` exist` o alternativ` a acestuia

la nivel subteran, ar ap`rea posibilitatea evacu`rii celui de la

suprafa]`. Acela[i ar mai dori s` [tie dac`, din partea Administra]iei,

s-ar putea elibera o autoriza]ie limitat` \n timp [i spa]iu pentru o

ini]iativ` de acest fel.

Gheorghe P`tra[cu r`spunde c` „se poate prevedea o limit` de

timp a interven]iei, dac` aceasta este reversibil`.”

Stelian Constantinescu mai adaug` c`, dat` fiind importan]a locului

[i a obiectului afectat, ar fi bine s` fie prezentat Comisiei caietul de

folosin]` al monumentului istoric. „Concluzia studiului istoric este c`

monumentul trebuie s` treac` \n Categoria A. Ea nu se refer` la

propunerea de fa]`. Mai mult, dac` spa]iile construite nu sunt auto-

rizate, documenta]ia dvs. devine una de intrare \n legalitate. Dar \n

discu]ia de fa]` nici m`car nu apare precizat proprietarul.”

Prezentatorul afirm`, \ns` c` reprezentan]ii Ministerului Culturii l-au

direc]ionat spre Comisie, urmånd ca evaluarea propunerii la Minister s`

se desf`[oare dup` ob]inerea unui aviz de principiu ob]inut aici.

Casandra Ro[u: „Conform Legii 120, Ministerul Culturii nu d` aviz pen-

tru o interven]ie de acest tip, pentru c` zona este una protejat`.”

Bogdan Bogoescu: „Consider c` un bun studiu istoric ar trebui s`

cuprind` \ntreaga realitate, cu toate problemele [i atuurile ei.

Procedånd astfel, cum ni se propune aici, permitem de fapt cårpiri,

cånd solu]ia real` [i de dorit ar fi s` radem tot balastul care exist` [i

s` punem \n valoare Hala.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem clar \mpotriva improviza]iilor pe o

cl`dire etalon a Capitalei. Putem fi de acord cu ini]iativa, \n condi]iile

restudierii zonei [i a discut`rii unei alte solu]ii. Locul, se dovede[te

\nc` o dat`, are un vad bun, este o zon` util` popula]iei, dar aceast`

zon` trebuie studiat` [i \n primul rånd cur`]at`. Nu trebuie s` mai

existe construc]ii provizorii \n zona de protectie a monumentului. Se

va analiza circula]ia Prim`rie-Bazar. Suntem de acord cu inten]ia de

valorificare a Pavilionului, dar propunerea este de analizat [i de dis-

cutat \n profunzime. Dorim s` cunoa[tem [i punctul de vedere al

Prim`riei Sectorului 2.”

9. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 2G, s.1 / INI}IATOR DL TEODORBOGDAN, DNA ENACHE ANDREEA, ELABORATOR BIAENACHE LUCIAN, ARH. ENACHE LUCIAN, consultareAu existat pe parcela \n discu]ie locuin]e de serviciu, \ns` cum

Avicola Voluntari a intrat \n insolven]`, locuin]ele au fost scoase la

licita]ie. A[adar, func]iunea zonei se schimb` \n ansamblu. Punctual,

se dore[te extinderea spa]iului unei locuin]e de la 37 mp la 98 mp,

ceea ce ar \nsemna, practic, avizarea construirii unei locuin]e mici,

dar de regim S+P+2E, etajul ultim retras. POT estimat va fi de 50%.

Se mai arat` c` \n zon` au mai fost aprobate dou` documenta]ii.

Andrei Zaharescu face observa]ia colmat`rii canaliz`rii de pe Str.

Jandarmeriei, chestiune care trebuie [i ea luat` \n calcul.

Dan {erban ]ine s` precizeze, relativ la aceast` ini]iativ`, faptul c`

„exist` o suprapunere de teritorii \ntre documenta]iile existente,

care va sfår[i prin a afecta caracterul documenta]iei propuse acum.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Propun s` cerem corelarea celor dou`

PUZ-uri [i re-vederea propunerii astfel argumentate, pentru a putea

lua o decizie corect` [i \n cuno[tin]` de cauz`.”

10. PUZ Str. Ion Nistor 4, S.3 / INI}IATOR SC Z EXECUTIVE HOTELSRL, ELABORATOR SC ASCO INSTANT RESULT SRL, consultareSe dore[te ca unei cl`diri P+10, existente, \ncadrat` \n ZP 6

(Kog`lniceanu), s` i se \nal]e nivelul cu \nc` un etaj „de serviciu, o

construc]ie u[oara, din cadre metalice, cu tåmpl`rie de aluminiu.”

Casandra Ro[u se intereseaz` de vechimea cl`dirii pe care se inter-

vine – se r`spunde c` imobilul dateaz` din 1949. Opineaz` ca

aceast` inten]ie trebuie sus]inut` de o analiz` mai profund`, inclusiv

una din imagine.

Sorin Gabrea, \ns`, intervine [i precizeaz` c` „\n realitate, interven]ia

s-a f`cut deja, oricum \n r`sp`r cu orice regul` a zonei”.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Nu putem aviza o interven]ie deja realizat`.”

{edin]a Comisiei Tehnice [i de Amenajare a Teritoriului aPrim`riei Municipiului Bucure[ti din data de 16 Octombrie2013. Din Comisie au f`cut parte: Sorin Gabrea (pre[edinte),Doina Bubulete, Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, VladCavarnali, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dorin {tefan(membri). Din partea Comisiilor de specialitate a fost prezentdl. ing. Andrei Zaharescu (Re]ele). Expert din partea Prim`riei,dl. arh. Stelian Constantinescu. A participat la discu]ii [iGheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. Au fost supusediscu]iilor [i aviz`rii urm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Str. Privighetorilor nr. 1A, S.1 / ini]iator SC ROMANIANFINANCIAL CONSULTING GROUP SRL, elaborator SC WEST-ERN OUTDOOR SRL, aviz de oportunitateTerenul, care se afl` aproximativ la intersect]a arterelor Privigheto-

rilor cu Padina, este de cca 28 000 mp [i a rezultat din \nsumarea a

4 parcele. Documenta]ia a ob]inut avizul de oportunitate, fa]` de

prevederile c`ruia acum se prezint` serviciile, mai bine studiate [i

definitivate. Ansamblul este multifunc]ional, dar ca motor al

investi]iei este gåndit un centru de s`n`tate. Prevederile din regle-

mentarea avut` \n discu]ie la ob]inerea avizului de oportunitate sunt

acelea[i – indicativul zonei este de ZS1 (zone speciale), [i fa]` de

aceasta se solicit` o derogare \n sensul \n care se permite unei

utilit`]i civile s` „ia \n posesie” terenul; \n apropiere se mai afl` o

serie de realit`]i construite sau \n curs de construire pentru care au

fost ob]inute avize favorabile. Fa]` de indicatorii pe care \ncadrarea

amintit` \i poate oferi (CUT \ntre 2,5 [i 4,2, POT \ntre 30 [i 60%),

promotorii proiectului solicit` un CUT de 3,2, un POT de 60% [i o

\n`l]ime maximal`, impus` de AAR de 44,5m. {i din punctul de

vedere al circula]iei se poate estima c` proiectul este necesar,

\ntrucåt una din prevederile lui va viza realizarea unei artere de tip

bretea, care s` conduc` la o facilitare a traficului local. Prin prezenta

documenta]ie se prevede cedarea unei catimi din suprafa]` pentru

realizarea acestei bretele.

Sorin Gabrea precizeaz` c` Academia de Poli]ie, care este vecina

realit`]ii prezentate [i care ar fi putut obtine o serie de avantaje \n

cazul unei colabor`ri, nu este interesat` pentru moment de o astfel

de ac]iune de tip urbanistic, astfel c` pentru moment vecin`tatea

trebuie considerat` una fix`, fa]` de care nu pot fi prev`zute evolu]ii

\n vreun fel.

Constantin Enache remarc` faptul c` o anume arie pe care proiectul

o atinge are indicativul V5 care \n teorie nu poate fi modificat, dar

realitatea arat` c` deseori acest regim ar trebui nuan]at, iar alte d`]i

el a fost pur [i simplu \nc`lcat f`r` a fi urmat de vreo sanc]iune, ast-

fel \ncåt este preferabil ca [i fa]` de aceast` condi]ionare s` existe

unele prevederi cel pu]in orientative. Acela[i mai este de p`rere c`

spre Aleea Priveghetorilor ar trebui s` existe un aliniament de vege-

ta]ie, care s` dea o regul` de principiu dezvolt`rii ulterioare a

arterelor de circula]ie [i zonei, \n general.

Andrei Zaharescu solicit` ca [i intersec]ia cu Padina s` fie reglemen-

tat`, pentru c` o amånare a unei decizii va duce la situa]ii cel pu]in

nepl`cute [i pentru trafic, [i pentru \ntreaga zon`.



Sorin Gabrea mai dore[te s` precizeze c` \n zona supus` dezbaterii

mai exist` [i o pasarel` din beton, care afecteaz` locala, dar [i c`

aici vor exista dou` sta]ii de metrou, ceea ce va alimenta zona cu un

trafic uman important. Casandra Ro[u este de p`rere c` pasarela ar

trebui s` dispar`, pentru a face loc unei solu]ii mai realiste, mai

coerente fa]` de starea actual` a lucrurilor.

Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Defini]i mai bine arealul; propune]i o

reglementare pentru Padina, ca aliniament de vegeta]ie – asigura]i

un prospect, un cadru vegetal bine studiat, cu reguli de amenajare,

de plantare [i \ntre]inere. Propunem avizarea favorabil`.”

2. PUD Bdul Bucure[tii Noi nr. 111, S.1 / ini]iator SC KAROMDRINKS SRL, elaborator SC SQUARE BAU SRL, URB. RUR. FLO-RENTINA IUGAN, aviz arhitect-[efPe un fost spa]iu industrial (Fabrica de B`uturi Zarea), \nc` ocupat de

spa]ii reziduale, \n diferite stadii de degradare, se propune construirea

unui supermagazin. Amplasarea ]ine, totu[i de Parcelarea Bazilescu,

iar locul ca situare concret` se afl` pe direc]ia culoarului de zbor

B`neasa, ca [i pe zona de protec]ie a Metroului. Conform prevederilor

PUG, \n astfel de spa]ii indicatorii sunt de 60% pentru POT, de 0,6

pentru CUT [i prev`d \n`l]ime de tip parter. |n cazul concret al

implant`rii acestei construc]ii, indicatorii care ar rezulta sunt de 25%

pentru POT, cåt prive[te CUT cifra se \ncadreaz` \n prevederi, iar

\n`l]imea maxim` va fi de 7,57 m. Accesele carosabile se vor face din

Bd. Bucure[tii Noi [i din Str. Jimbolia, iar aprovizionarea numai din Str.

Jimbolia. Conform HG 66 sunt necesare 80 de locuri de parcare, dar

proiectan]ii \ncearc` s` ofere o solu]ie pentru 85 de locuri. Au fost

ob]inute toate avizele, mai pu]in cel de Mediu, care este condi]ionat

chiar de avizul Comisiei Tehnice.

Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie dac`, afar` de interesele beneficia-

rului [i ale investitorilor, gåndirea pentru acest proiect prive[te o peri-

oad` de timp mai mare, \n sensul \n care tot locul poate fi privit ca o

incint` valoroas` pentru viitor; un astfel de punct de vedere, consider`

domnia-sa, ar fi extrem de important pentru sus]inerea proiectului.

Constantin Enache: „Fa]` de propunerea anterioar`, care for]a mult

locul, \n sensul \n care aceast` incint` urma s` fie ocupat` de o

cl`dire P+14, ceea ce se dore[te acum lini[te[te mult starea zonei.

Cred c` este bine ca trama stradal` s` r`mån` cu caracter directiv;

mai pot fi prev`zute [i alte accese, poate chiar \nc` o strad`, astfel

\ncåt zona s` fie bine permeat` de trafic.”

[i Dorin {tefan este de p`rere c` \n acest punct circula]ia mai poate fi

mult \mbun`t`]it`.

Andrei Zaharescu observ` c` \n continuare solu]ionarea cap`tului liniei

de tramvai r`måne indecis`.

Vlad Cavarnali: „Vreau, \n acest proiect, o abordare mai global` a

lucrurilor. Poate o viziune, mai ales ca accesibilitate. Putem crea, aici,

o ofert` urban` de bun` calitate.”

Dorin {tefan: „|ntr-o dezvoltare normal` a ora[ului [i a acestui loc,

Supermarketul ar trebui a[ezat peste sta]ia de metrou. Personal, nu

sunt de acord cu strategia care ne-a fost expus`. Rezolvarea propus`

este una corect`, func]ional`, dar este prea sarac`, e prea pu]in ca

ofert` urban`.”

Constantin Enache: „Eu, dimpotriv`, cred c` peste tot \n ora[ trebuie

s` se construiasc`, trebuie s` evolu`m ca ora[. Strada, \ns`, va trebui

s` fie public`, astfel \ncåt toata lumea s` aib` de cå[tigat de pe urma

ei.”

Andrei Zaharescu este de p`rere c` propunerea pentru circula]ie tre-

buie studiat` mult mai \n detaliu, mai bine, pentru ca solu]ia pentru

aprovizionare, de pild`, s` fie mult mai profitabil` pentru toat` lumea,

pentru \ntreg proiectul.

Bogdan Bogoescu consider` [i el c` „este nevoie de o strad` pentru

partea din spate a lotului, nu se poate sa \ncheiem un astfel de

proiect \ntr-un fund de gard.”

Casandra Ro[u ar dori s` fie realizat [i un acces carosabil.

Sorin Gabrea dore[te s` [tie care este func]iunea incintei verzi din

partea de SV a lotului – se r`spunde c` acolo sunt sere. „Zona este

curat` stradal, dar e nevoie de completarea ei. Ar fi nevoie [i de o

ilustrare de arhitectur`, ca [i de mai mult` informa]ie cuprins` – vrem

s` [tim mai exact ce este [i ce se petrece pe acest teren [i \n

vecin`t`]i. A[ insista mai ales pe ideea unei coeren]e a str`zilor.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu o mai atent`

studiere a \ntregii zone [i cu o argumenta]ie superioar`; asiugra]i un

necesar de accese mai bine demonstrat; trama stradal` s` fie

\ncadrat` \n structura zonei, iar ca mobilare efectiv`, oferi]i-ne ima-

ginea unui obiect volumetric ceva mai atent conturat.”

3. PUD Str. Cercelu[ nr. 1, S.3 / ini]iator DNA RO{CA ANDREEARALUCA, elaborator SC ASTRAGAL SRL, URB. RUR. OANAR~DULESCU, aviz arhitect-[efLocul propunerii se afl` \n zona Dristor/Alba-Iulia, iar aceasta este

generat` de o locuin]` mic`, pentru care se dore[te, din ra]iuni de

bun` func]iune, extinderea la etaj. Terenul a apar]inut unei societ`]i

de locuin]e ieftine, iar parcelarea dateaz` din 1914; locuin]a

apar]inea tipului de cas` 100 (buc`t`rie+camer`+baie mic`), dup`

unele documente ale vremii. Marea problem` este c` extinderea



ag

en

da

OA

R

care s-ar dori, la P+2, ar face ca imobilul s` fie singurul de acest fel

din zon`, \n situa]ia \n care toate celelalte realit`]i sunt de maximum

P+1. Casandra Ro[u exprim`, fa]` de aceste condi]ii, ideea c` dac`

se vorbe[te de o locuin]` [i de o zon` care au o valoare istoric`

oarecare, ar fi bine ca extinderea s` se faca tot \n acela[i regim,

adic` maxim P+1.

Constantin Enache este de p`rere c` se poate aviza pozitiv propune-

rea, \n condi]iile \n care zona va fi salubrizat` prin aceast` interven]ie.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se avizeaz` favorabil cererea, dar extin-

derea nu va dep`[i P+1”

4. PUZ Str. Iacob Felix nr. 22, S.1 / ini]iator DL ENESCU GUNTHERERICH, elaborator ARH DRAGO{ MIHAIL, aviz de oportunitateObiectul documenta]iei este realizarea unei concesiuni – pentru un

teren de 300 mp, exist` o relgementare, dar PUZ anterior realizat nu

mai are valabilitate. Frontul noii realit`]i va m`sura la strad` 6,8 m.

Bogdan Bogoescu consider` c` „la faza urm`toare, va fi nevoie de

ilustrare de tem` pentru observarea [i constatarea integr`rii propu-

nerii \n zon`, ca [i de prezentarea unor desf`[ur`ri, care s` sus]in`

toate aceste cerin]e necesare.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Aviz`m favorabil studiul, cu urm`toarele

condi]ion`ri – la avizarea final`, se va prezenta o ilustrare de tem`,

ca [i imaginea frontului la strad`. Va fi nevoie de o volumetrie bine

conturat`, \n virtutea vecin`t`]ii cu biserica; este nevoie de

prezentarea unui studiu istoric; dorim s` vedem o propunere atent

studiat` de circula]ie.”

5. PUZ Str. Constantin Caracas nr. 49-51, S.1 / ini]iator DLPRAJISTEANU C-TIN BOGDAN, elaborator SC ASTRAGAL SRL,URB. RUR. OANA R~DULESCU, aviz arhitect-[efExist`, pentru propunere, avizul de oportunitate, iar \n zon` au fost

aprobate recent alte dou` documenta]ii. Ini]ial s-a propus integrarea

loturilor \n acela[i indicativ M2 prev`zut de PUG, dar \n urma

restudierii propunerii, s-a ajuns la o alt` variant`: edificarea a dou`

corpuri de P+5, articulate printr-un volum P+4 de leg`tur`. Paralel,

se prezint` [i o formul` cu dou` volume nelegate. Loturile sunt

foarte mici, dar \n timp se poate propune o dezvoltare de tranzi]ie,

astfel \ncåt pe de o parte varianta poate „tr`i singur`”, \ns` exist` [i

posibilitatea racord`rii cl`dirilor.

Bogdan Bogoescu \[i exprim` nedumerirea \n fa]a apari]iei volumu-

lui P+2 – se r`spunde c` majoritatea edificiilor din zon` au aceast`

\n`l]ime, \ns` exist` [i alte „accidente” P+3.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se va reveni cu detalierea platoului de

\ncadrare \n vecin`tate.”

6. PUZ Str. Petre Ispirescu nr. 19, S.5 / ini]iator SC BEMOSACOM SRL, elaborator SC METROPOLIS PROIECT SRL, aviz deoportunitateTerenul pe care se dore[te interven]ia m`soar` cca 1 200 m, iar

func]iunea propus` este a locuirii reziden]iale de tip colectiv, la

care se adaug` anexele acestui program principal. Terenul se afl`

\n spatele unui front de P+8, \ntr-o enclav` de teren liber, necon-

struit, \ntr-un UTR L3A. Zona permite POT de 45%, CUT de 1,3,

\n`l]ime maxim` de P+4, iar solicitan]ii \[i doresc POT de 60%,

CUT de 3,5, h maxim de P+7. Nu exist` alte documenta]ii apro-

bate \n apropiere.

Aleea de acces are 4,5-5 m, se propune pentru ea un sens unic,

iar \n imediata apropiere exist` o [coal` [i o gr`dini]`, \n vecin`tate

cu un alt domeniu al Prim`riei.

Sorin Gabrea: „Dat` fiind calitatea zonei [i gradul ei mare de inten-

sitate, o construc]ie de \n`l]imea pe care o solicita]i nu ar fi o

mare problem`, \ns` nu \n acest fel realizat`. Prezenta]i-ne m`car

o analiz` pe \ntreaga zon` ha[urat`, \ncerca]i o anume continuitate

a str`zilor, oferi]i-ne cåteva spa]ii de parcare decente.”

Dorin {tefan: „Rezolva]i neap`rat [i situa]ia postului trafo din acel

punct, pentru c` va fi mereu o problem` pentru dvs.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se va reveni cu studiul mai am`nun]it al

zonei din spate, cu o propunere de mai bun` calitate pentru trama

stradal`, care are nevoie s` fie regåndit` [i cu o ilustrare a casei

care s` fac` analiza proiectului mai u[oar`, mai clar`.”

7. PUZ Str. Jiului nr 6-8, 10-138, S.1 / ini]iator SC AVRIG 35SRL, SC KOILADA SRL, SC PAJURA SA, elaborator SC KXLSRL, URB. ADRIAN CONSTANTIN R~DULESCU, consultareA existat pentru aceast` realitate o documenta]ie, \ns` s-a revenit

\n Comisie pentru c` s-a modificat pozi]ionarea unei str`zi.

Tiberiu Florescu este de p`rere c` schimbarea operat` nu este

corect` din punct de vedere tehnic.

Stelian Constantinescu precizeaz`: „Dispar alte str`zi din circula]ie

[i din bilan]. CUT mare fusese avizat tocmai pentru c` includea

utilit`]ile, iar \n situa]ia \n care acestea dispar \nregistr`m o

cre[tere a indicativului M2 cu 161%. |n plus, dac` plan[a de regle-

ment`ri se modific`, orice aviz`ri sunt sau devin caduce.”

Casandra Ro[u: „Daca se dore[te modificarea reglement`rilor,

atunci procedura trebuie reluat` de la zero.”

Gheorghe P`tra[cu: „Este o documenta]ie \n procedur`. Dac` se

retrage, se reia practic de la \nceput \ntreg traseul de avizare.

Certificatul poate fi ob]inut, dar prin reluarea procedurii.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Fie nu se intervine \n con]inutul plan[ei

de reglement`ri, fie, dac` se dore[te interven]ia \n acest sens, se

reia \ntreaga procedur` de avizare.”



Colegiul Director

M-am s`turat s` nu m` simt ca acas`!

Cu to]ii vrem ca ora[ul \n care trìm s`devin` un „acas`” pentru noi to]i.

Cu to]ii vrem ca la un moment dat s` putemsim]i nevoia de a petrece cåt mai mult timp\n spa]iile sale deschise [i, nu \n ultimulrånd, s` ajungem a nu mai privi complexa]i\n ograda altora.Spre a ajunge aici, ora[ul are nevoie de spa]iipublice cu un design urban de calitate, dar [icu reglement`ri coerente ale acestora care sìnsufle un climat de \ncredere atåt \n zonainvesti]ional`, cåt [i \n cea executiv` demen]inere a designului urban \n detaliile sale.

Faptul c` azi Bucure[tiul, prin structura saadministrativ` de 6 sectoare sub careactiveaz`, nu func]ioneaz` este rezultatullogic asupra a ceva ce al]ii \n alte p`r]i aleEuropei au aflat demult.Nu putem avea dup` mai mult de dou` de-cenii petrecute \ntr-o experien]` de pia]`liber` an de an acelea[i discu]ii [i insuccese,toate plecånd \n fond de la axioma structura-l` complet eronat` \n care ne afl`m a acestor6 sectoare. Este evident c` dac` noi to]i nune vom focusa \n viitor spre a semnala r`spi-cat pe toate canalele [i \n toate ocaziile acestanacronism nu o s` vedem nicio schimbarereal`. Gurile rele ar putea aici spune c`:„parc` asta e singura problem` pe care o areBucure[tiul!”... Desigur c` nu numai astaeste problema Bucure[tiului, dar cåndcoloana vertebral` e defect`, atunci nici cor-pul nu poate deveni vreodat` drept.

Un primar de sector ce p`store[te cca 15-20% din teritoriul ora[ului, ales prin votpopular, reprezint` o for]` politic` mult preamare fa]` de ce ar trebui s` fac` un simpluadministrator de cartier. Nu degeaba la nivelmondial sistemele corecte func]ioneaz` peformatul de 15-35 de sectoare, arondis-mente, bezirke, boroughuri sau cum amvrea s` le spunem, toate administrate de unconsiliu cu un pre[edinte.La noi, to]i primarii sunt dumnezei pe tarlaualor [i \[i pun sigla personal` peste tot peunde se poate. A[a devenim p`rta[i la celmai prost spectacol al str`zii \n luminapl`cu]elor sau elementelor de semnalizarede tot felul prin care \n cel mai kitschos modsuntem anun]a]i de teritorialitatea \n caretocmai intr`m sau la care lu`m parte, a vre-unui mirific t`råm sau mirific st`pån al des-tinelor. Prin zeificarea lor pe marea lor lati-fundie, ale[ii devin \n senza]ia proprie ni[temici ale[i pe p`månt ce pot s` \[i urmeze

propriul crez independent de vreunul alcomunit`]ii ora[ului, avånd \n mintea lorimpresia c` menirea de a impune noi „bare-muri” estetice, noi idei, noi politici locale leeste \ndrept`]it`. {i, pe bun` dreptate, cåndvezi cum se face atåta tam-tam la alegerilelocale pentru alegerea fiec`ruia dintre ei, ]ise pare [i ]ie, biet participant la comunitate,c` el, Alesul, e cel ce trebuie s`-]i schimbedestinul... Fals!O mul]ime de investi]ii ajung s` fie ratateprin inexisten]a unui sistem institu]ionalcorect reglementat.

Pentru asta, Bucure[tiul trebuie s` aib` ostrategie posibil de realizat la nivel general! Ea trebuie s` poat` fi implementabil` u[or [icoerent` pe de-a-\ntregul, str`du]` destr`du]`, p`rcule] de p`rcule]. Lucrul acestase va putea \ntåmpla doar \n momentul cåndsectoarele sunt aduse la dimensiuni multmai „umane” (adic` mai mici) unde, deasemenea, mici consilii cu administratorilocali pot gestiona \n detaliu politica generalàsumat` a ora[ului. Numai a[a putem gåndipremisele unei coeren]e strategice ce poatefi dus` pån` \n detaliu ca model metropoli-tan nou.De la o asemenea schimbare \ncolo se vaputea discuta [i despre alte lucruri pe careni le-am dori s` ni se \ntåmple \n discursulunui peisaj urban bucure[tean viitor \n carevrem s` trìm. Un mediu comunitar reglementat [i adminis-trat s`n`tos duce la o comunitate s`n`toas`care acumuleaz` din ce \n ce mai mult o con-[tiin]` de sine puternic` [i, odat` cu asta, osatisfac]ie sporit` prin cre[terea calit`]ii vie]ii.

Faptul c` Bucure[tiul este un ora[ tån`rpoate fi privit din aspectul reinven]iei ca unavantaj.|n noua imagine care i-am dori-o, \n loc s`lu`m [abloane formale sau stilistice ca reper– vezi „micul Paris” –, ar trebui s` ne uit`mspre [abloane structurale, institu]ionale,motoare generatoare ale succesului. P`catul\n a ne face exerci]ii mentale cu imagini for-male de „mari” ora[e pentru a avea [i noiembleme similare este unul fatal [i ne pune\n ipostaza unei capitale „second hand”.

De aceea doresc ca Bucure[tiul s` devin`„marele Bucure[ti” [i nu „micul Ceva”.Pentru asta tot el nu poate s` r`mån` lacerin]e de acum o sut` sau dou` sute deani. Diversitatea fondului construit, actual` [i

viitoare, ar fi bine s` se armonizeze cufunc]iuni pulsante comunitare actuale.Este o realitate faptul c` ora[ele de succes\n context mondial sunt ni[te sisteme binedeterminate, capabile la r`spunsuri comu-nitare imediate \n fa]a unor necesit`]i noiap`rute \n cadrul comunit`]ii.Aplicarea ingenioas` a unui sistem tip„mixed use” poate da vivacitate peisajuluiurban \n care trìm [i poate fi definitoriespre a crea spa]ii publice de succes. Diversestraturi func]ionale comunitare lipsesc acum\n Bucure[ti, straturi \n care diver[i vectori arputea fi identifica]i [i pulsa]i \n sistem.

Spa]iile de tip „lounge urban” legate \ntr-unsistem, unde beneficiarul – localnic sau tu-rist – poate petrece timpul liber \ntr-un cadruconstruit cu caracter definitoriu urban, nu sereg`sesc, de asemenea, \n peisajul urbanlocal. Din p`cate, suntem \ntr-o zon` detimp cu puternice exemple de minusuri sau„A{A NU”-uri \n special pe spa]iile publicenou-create. Acestea din urm` sunt \n marealor parte \n fapt o plag` cultural`, un e[ecinvesti]ional, de[euri pentru metrii p`tra]i dinora[ul pe care au fost construi]i. M` preocup` major motivele pentru care num` simt \n ora[ul meu ca acas`: - stricarea imaginii ora[elor [i declasareaacestora \n fa]a tuturor prin proiecte-cari-catur` proiectate cu oameni f`r` probitateprofesional` [i cultural`; - realizarea investi]iilor-caricatur` pe banipublici deci pe banii no[tri;- influen]area \n mod negativ a gustului comu-nit`]ii prin elemente ce frizeaz` kitsch-ul;- lipsa concursurilor de arhitectur` cu jurii deprestigiu [i cu implementarea unor proiectede prestigiu care aduc notorietate ora[ului [icomunit`]ii;- mesaj educa]ional bolnav c`tre tån`ra genera]ie f`r` posibilitate de acumulare [ipreluare din partea acesteia a unor modeleculte de prestigiu;

Ar trebui s` profit`m [i s` \nv`]`m din suc-cesul sau expertiza altora unde spa]iile publice se analizeaz` [i realizeaz` din punctde vedere al succesului, dar pentru asta artrebui poate s` [tim a cuantifica atributelespa]iului public de succes cåt [i poate ace-lea ale unui acas`...

arh. Mario Kuibu[Vicepre[edinte O.A.R. Bucure[ti



ag

en

da

OA

R

Comisia de Disciplin` |n aten]ia celor care vor candida pentru a fi membri \n Comisia de Disciplin`Stima]i colegi, \n curånd vor fi alegeri pen-

tru diferitele func]ii de conducere ale filialei

Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor. Dintre cei

nou` membri actuali ai Comisiei de

Disciplin`, vor mai avea dreptul s` can-

dideze numai doi. Ceilal]i [apte membri nu

mai au acest drept deoarece au deja dou`

mandate consecutive.

Comisia de Disciplin`, este de sine st`t`-

toare. Nu este sub coordonarea nim`nui,

doar din punct de vedere administrativ este

coordonat` de Pre[edintele Ordinului, dar

ingerin]ele acestuia \n treburile Comisiei nu

sunt de acceptat.

Actuala Comisie a \ncercat \n permanen]` s`

\mpace p`r]ile, s` fie retrase plångerile pentru

a nu exista multe cazuri ale arhitec]ilor, dar a

[i dat sanc]iuni \n cazuri extreme.

|i sf`tuiesc pe cei ce se vor gåndi s` can-

dideze s` se gåndesc` bine \nainte de a

candida, s` stea de vorb` cu actualii mem-

bri [i s` fie \n cuno[tin]` de cauz`.

|n primul rånd, candida]ii trebuie s` fie per-

soane c`rora s` le fie recunoscut` probi-

tatea moral` [i profesional`.

Viitorii membri ai Comisiei de Disciplin` tre-

buie s` fie tari, s` suporte injurii \ntre recla-

ma]i [i reclaman]i, s` aud` chiar amenin]`ri

cu moartea \ntre ace[tia, s` vad` [i s` aud`

tot felul de abera]ii, atåt ale celor din afara

meseriei noastre, cåt [i din partea colegilor

de breasl`.

Sunt convins c` viitorii membri ai acestei

comisii vor dori s` fie drep]i \n hot`rårile ce

le vor da. Dar, aten]ie!, vor dori s` fie

drep]i, dar s-ar putea s` fie [antaja]i de cei

reclama]i sau de prieteni [i colegi ai acesto-

ra. Poate c` nu vor fi [antaja]i, dar vor dori

s`-[i dea examene de verificator, de expert,

etc. Ei, acum vor intra \n func]iune prietenii

celui sanc]ionat, care vor pica candidatul de

la examen, f`r` prea multe explica]ii.

Unora dintre membrii Comisiei de Disciplin`

le va fi dat s` aud` din partea unor colegi:

„ce a]i avut cu aia de a]i sanc]ionat-o?”

Ace[tia nu cunosc cazul, nu [tiu ce s-a

\ntåmplat, dar concluzioneaz` c` membrii

completelor ar fi avut „ceva” cu cel sau cea

care a fost sanc]ionat/`.

Le recomand viitorilor membri ai Comisiei

de Disciplin`, s` fie intransigen]i, dup` ce

au \ncercat o mediere a p`r]ilor, s` nu se

lase influen]a]i de colegi, prieteni,

pre[edinte al Ordinului [i s` se conduc`

numai dup` Codul deontologic al profesiei

de arhitect, dup` Legea Arhitectului [i

Codul de procedur` al Comisiilor de

Disciplin`.

|NTOCMIT,Arh. Radu Frumu[ani

Pre[edintele Comisiei de Disciplinà O.A.R. Bucure[ti

Seria de cursuri Rhinoceros [i Grasshopper

Filiala Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din

Romånia, \n parteneriat cu idz arhitectur`, a

organizat cursuri de preg`tire profesional`

pentru softurile Rhinoceros [i Grasshopper,

\n perioada 5 aprilie-10 noiembrie 2013.

Aceast` serie de cursuri [i-a propus s` ofe-

re tinerilor arhitec]i [i designeri oportunita-

tea de a-[i completa abilit`]ile [i cuno[tin]e-

le \n domeniul model`rii tridimensionale

digitale. La absolvirea fiec`rui modul, parti-

cipan]ii au primit un Certificat de Absolvire

semnat de cei doi traineri autoriza]i Rhino-

ceros (Authorized Rhino Trainer) Ionu]

Anton [i Daniela T`nase, care atest` dobån-

direa cuno[tin]elor specifice modulului

urmat. Aceast` diplom` este unica certifi-

care recunoscut` \n mod oficial de c`tre

Rhino 3d (McNeel & Associates) la nivel

mondial.

Fiind un modelator generic [i datorit` unui

grad mare de flexibilitate, Rhinoceros, este

folosit \n numeroase industrii, avånd pro-

priul sù ecosistem [i comunit`]i de utiliza-

tori. Ast`zi este folosit \ntr-o mare varietate

de aplica]ii inginere[ti [i arhitecturale. |n

mediul Rhino, utilizatorii pot porni de la

schi]e simple [i modelånd pot ajunge

\ntr-un timp foarte scurt la forme libere

complexe [i desene de fabrica]ie.

Grasshopper este dezvoltat ca un plug-in

pentru Rhino, fiind un software de progra-

mare vizual` ce le permite proiectan]ilor s`

interac]ioneze direct cu obiectele create

prin intermediul parametrilor. Grasshopper

ofer` un avantaj fa]` de alte medii de pro-

gramare deoarece nu necesit` cuno[tin]e

de programare. Folosindu-se de o interfa]`

intuitiv`, ce face posibil` realizarea unor

conexiuni rela]ionare geometrice, arhitec]ii

[i designerii pot genera cu u[urin]` forme

libere complexe.

Aceast` serie de cursuri a fost gåndit` astfel

\ncåt s` ofere module de \nv`]are croite spe-

cial pentru fiecare nivel. Seria de cursuri este

\mp`r]it` \n patru module de cåte 24 de ore

fiecare. Modulele de \ncep`tori sunt o intro-

ducere \n mediul de modelare Rhino [i pro-

iectare parametric` pentru Grasshopper, iar

cele pentru avansa]i sunt o aprofundare [i

extindere a tehnicilor de modelare [i de pro-

gramare vizual` deja dobåndite.

Dup` finalizarea celor dou` module de Grass-

hopper, s-a organizat cåte un workshop,

ambele sponsorizate de c`tre RUUKKI, la

care au participat cei care au absolvit modulul

respectiv. Aceste workshopuri au avut ca

obiectiv aplicarea cuno[tin]elor dobåndite la

cursuri [i s-au orientat c`tre o experien]`

direct` \n modelarea [i fabrica]ia digital`

a unor obiecte de design.

Proiectare prin componenteWorkshop Modul 02/ Grasshopper\ncep`toriWorkshopul a propus participan]ilor dez-

voltarea unor proiecte pornind de la mode-

larea parametric` a unui component, care s`

populeze o suprafa]` sau un volum. Aceste

componente au avut \ncorporate posibilit`]i

de diferen]iere formal` ce s` poat` adapta

geometria la diver[i parametri externi. Astfel

s-a urm`rit ca prin varierea local` a geome-

triei componentelor s` se ob]in` o anumit`

form` global` a suprafe]ei sau a volumului.

Aceste componente au \ncorporat mai mul]i

parametri ca generatori formali care au

rela]ionat cu performan]a structural`, perfor-

man]a fa]` de anumite condi]ii exterioare de

mediu, precum [i condi]ion`rile procesului

de fabrica]ie [i asamblare.

Proiectarea acestor obiecte a fost realizat`

\n Grasshopper, punåndu-se accentul [i pe

metoda de fabrica]ie digital` ce a fost uti-

lizat` pentru realizarea fizic` a obiectului.

Constrångerile de fabrica]ie rezultate din

tìerea unor elemente plane desf`[urate cu

laser, au devenit astfel parametri de control

AUTORI: DANIELA T~NASE, IONU} ANTON



ai obiectelor [i tehnologia de fabrica]ie a

influen]at geometria proiectat`.

Participan]ii au avut astfel o experien]`

„hands-on” asupra unui workflow complet

de proiectare [i fabrica]ie digital`, cå[tigånd

astfel o mai bun` \n]elegere asupra \ntregu-

lui proces. De asemenea, participan]ii au

avut ocazia s` experimenteze direct [i s`

interac]ioneze cu uneltele de fabrica]ie digi-

tal`. Obiectele realizate \n cadrul workshop-

ului au fost expuse \n cadrul Anualei de

Arhitectur` Bucure[ti 2013.

Participan]i workshop: Ioana Anton, Adina

Stanic`, M`d`lina R`dulescu, Simona

N`st`soiu, Carmen T`nase, Ileana S`vescu,

Oana Tru[c`, Anamaria Vålcoreanu.

Geometrie INformat`Workshop Modul 04/ Grasshopperavansa]iCel de-al doilea workshop din serie [i-a pro-

pus s` dezvolte leg`tura dintre Grasshopper [i

datele fizice reale, prin analiz`, simulare [i ma-

terializare. De data aceasta metoda de fabrica-

]ie folosit` a fost printarea 3D, l`såndu-le astfel

participan]ilor o libertate mare pentru explor`ri

formale de geometrii complexe.

Cu ajutorul mai multor plugin-uri, partici-

pan]ii au dezvoltat un proiect care s`

r`spund` la condi]iile de mediu, prin simula-

rea for]elor fizice care ac]ioneaz` asupra sa,

prin calcul de performan]` structural`.

Suprapunånd mai multe straturi de

informa]ii, am c`utat \n mod automat un

optim al acestor parametri interconecta]i.

De asemenea, \n timpul workshopului, am

dezvoltat procese de cre[tere similare cu

cele din natur` [i am explorat interactivi-

tatea \n timp real a designului cu realitatea.

Aplicånd cuno[tin]ele dobåndite la Modulul

04/ Grasshopper avansa]i, participan]ii la

workshop au explorat leg`tura dintre

Grasshopper [i Ecotect pentru calcul de

\nsorire [i umbrire pentru obiectul de arhi-

tectur`. Au analizat iluminarea natural` inte-

rioar` [i eficien]a energetic` cu ajutorul

DIVA. Au folosit Kangaroo pentru simularea

for]elor fizice [i generarea suprafe]elor ten-

sile [i minimale. De asemenea, au introdus

elemente de calcul structural [i de calcul de

element finit \n generarea formal` cu aju-

torul Karamba.

Participan]i workshop: M`d`lina R`dulescu,

Otilia Sandu, Carmen T`nase, Raluca

Frusina, Simona N`st`soiu, Oana Tru[c`,

Raluca Becheru, Simina Dimcea, Livia

Zaharia, Alexandru Petre Vlad, Filip Mihai

Cristescu.

Mai multe informa]ii despre seria de cursuri

[i workshopuri g`si]i pe:

https://www.facebook.com/cursuri-grasshopperrhinoceros


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Romånia la cea de-a 14-a edi]ie aBienalei de Arhitectur` de la Vene]ia

Juriul Concursului a avut urm`toarea componen]`: 1. Arh. Vlad GAIVORONSCHI

2. Prof. Univ. Dr. Arh. Ana Maria ZAHARIADE, U.A.U.I.M.

3. Arh. Brian A. SPENCER, Statele Unite al Americii

4. Prof. Arh. Juhani KATAINEN, Finlanda

5. Monica MORARIU, Ministerul Culturii, comisar

6. Alexandru DAMIAN, Institutul Romån pentru Cultur` [i Cercetare

Umanistic` din Vene]ia, vicecomisar

7. Arh. Bogdan TOFAN, Uniunea Arhitec]ilor din Romånia, vice-

comisar

La Concurs s-au \nscris un num`r de 46 de proiecte. |n urma

evalu`rii proiectelor, avånd \n vedere criteriile prev`zute \n

Regulamentul de Organizare al Concursului juriul a desemnat

cå[tig`toare urm`toarele proiecte:

1. Pentru spa]iul expozi]ional din Pavilionul Romåniei dinGiardini della Biennale a fost desemnat cå[tig`tor proiectulavånd codul de identificare UAR NR. 5, COD PROIECT SM28282

Titlu: SITE UNDER CONSTRUCTION

Autori: Andreea Iancu, Raluca Sab`u, Mihai Sima, Stejara Timi[,

Anca Trestian

Juriul a apreciat proiectul pentru for]a plastic` [i expresivitatea

spa]iului expozi]ional pe care \l propune. Proiectul sus]ine ideea

industriei ca motor al moderniz`rii, subiect care se \ncadreaz` \n

tema general` a bienalei. Imaginea industrial` este v`zut` ca nucleu

al modernit`]ii fiind interpretat` \n proiect printr-un spa]iu flexibil,

capabil s` capteze acest sens.

|n plus, juriul a apreciat \n mod special poten]ialul de dezvoltare al

proiectului, \n ideea de elaborare mai nuan]at` [i care s` poat`

exprima mai larg cei 100 de ani de modernitate, atåt prin interme-

diul ariei tematice propuse cåt [i prin dep`[irea ei. Proiectul

reu[e[te s` exprime o atmosfer` memorabil`, generat` de raportul

lumin` / \ntuneric, de sonoritatea compozi]iei [i de principiul de

organizare spa]ial` de tip „global container”. |ntregul spa]iu al

Pavilionului devine un con]in`tor al unor obiecte / spa]ii cu dubl`

func]ie interioar` / exterioar`.

Conceptul spa]ial este foarte bine exprimat [i argumentat remarcån-

du-se ca fiind puternic [i interesant pus \n oper`.

2. Pentru spa]iul expozi]ional din Noua Galerie a I.R.C.C.U.Vene]ia a fost desemnat cå[tig`tor proiectul avånd codul deidentificare UAR NR. 34, COD PROIECT EM12345

Titlu: EXPLORING IDENTITY: ARCHIVES OF ROMANIA NATIONAL

PAVILIONS TOWARDS A NOMADIC MUSEUM OF ARHITECTURE

Autori: Iv`nescu Emil, Mihali Elena-Loredana, T`nase Carmen,

Danciu Marius, Zahalca Olivia, Iosub Laura

La acest proiect juriul a apreciat foarte mult con]inutul informa]iei

transmise – rela]ia extrem de bine argumentat` \ntre cele dou` per-

sonaje [i discreta asociere \ntre Nicolae Iorga [i Tristan Tzara, c`rora

le dedic` [i cele dou` instala]ii propuse \n proiect. Iorga \ntruchi-

peaz` spiritul conservator [i tradi]ionalist, Tzara reprezentånd spiritul

romånesc de avangard`.

Proiectul sus]ine ideea unui spa]iu total (taparea cu ziare [i imaginea

extrem de bine documentat` a spa]iului interior – pasaje, foto,

texte...).

Cå[tig`torii vor negocia cu Ministerul Culturii (pentru proiectul SITE

UNDER CONSTRUCTION), respectiv Institutul Cultural Romån (pen-

tru proiectul EXPLORING IDENTITY: ARCHIVES OF ROMANIA

NATIONAL PAVILIONS) condi]iile de realizare a proiectelor.

|n perioada 18-20 noiembrie 2013, la sediul Uniunii Arhitec]ilor din Romånia din str. Jean LouisCalderon, Bucure[ti, a avut loc procedura de selec]ie a proiectelor \nscrise \n cadrul Concursuluina]ional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta Romånia la cea de-a 14-a edi]ie aExpozi]iei Interna]ionale de Arhitectur` – la Biennale di Venezia.

14-21_interne.qxp 12/5/13 1:42 PM Page 14

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Anuala de Arhitectur` – Ia[i 2013

Locuin]e unifamiliale

Nominaliz`ri: 1. arh. Gelu Tudorache cu proiectul Locuin]a I.

2. arh. Ciprian Hison, arh. Elena Hison cu proiectul Casa de vacan]`

Chalet Hovel.

3. arh. Drago[ Epure cu proiectul Casa Giorgiana Bostan.

Premiu: arh. Drago[ Epure cu proiectul Casa Giorgiana Bostan

Construc]ii social-culturale

Nominaliz`ri:1. arh. Constantin Gorcea, arh. Constantin Stroescu, arh. Ioan Doinel

Spineanu, arh. Carmen Mariana Zorin, arh. Viorica Sarghi cu proiectul

Centru pentru sus]inerea tradi]iilor bucovinene, Suceava.

2. arh. Constantin Amåiei cu proiectul C`minul de b`tråni Roman.

3. arh. Constantin Medaru [i Drago[ Ciolacu cu proiectul Agen]ia de

protec]ie a mediului Bacù.

Premiu: arh. Constantin Medaru [i Drago[ Ciolacu cu proiectul

Agen]ia de protec]ie a mediului Bacù.

Amenaj`ri interioare, designNominaliz`ri:1. arh. Drago[ Epure cu proiectul Moo Café.

2. arh. Constantin Hår]an cu proiectul Farmacia Pharma Plus.

3. arh. Constantin Gorcea, arh. Ioan Doinel Spineanu, arh. Carmen

Maria Zorin cu proiectul Amenajare locuin]` la Mitocu Dragomirnei.

4. arh. Cosmin Marius Munteanu cu proiectul Club society, Piatra

Neam].

5. arh. Drago[ Epure cu proiectul Union Jack.

Premiu: arh. Drago[ Epure cu proiectul Union Jack.

Prima edi]ie a Anualei de Arhitectur` – Ia[i, organizat` de filialele Ia[i-Vaslui, Bacù-Neam] [i Nord-Est(jude]ele Suceava [i Boto[ani), a avut loc pe 23 noiembrie, reunind dou` evenimente majore dedicatearhitecturii din estul ]`rii. Este vorba despre conferin]a „Despre arhitectur`… patrimoniu, energie,spa]iu public”, organizat` la Palas Mall [i sus]inut` de arh. {erban }ig`na[, pre[edintele O.A.R., arh.{erban Sturdza, vicepre[edinte O.A.R., arh. Vlad Gaivoronschi, pre[edinte Filiala Timi[ [i arh.Constantin Gorcea, pre[edinte Filiala Nord-Est [i despre vernisajul expozi]iei de proiecte, cuprinzåndpeste 120 lucr`ri, realizate \n ultimii cinci ani de c`tre arhitec]ii membri ai filialelor organizatoare. Proiectele participante au fost jurizate de arhitec]ii {erban }ig`nas, {erban Sturdza [i Vlad Gaivoronschi.



Locuin]e colectiveNominalizare: arh. Iulian Nicolau cu proiectul Locuin]e colective

P+4 [i penthouse, Elmond Com.

Construc]ii de cultNominalizare: arh. Bogdan Negoi]` cu proiectul Biserica m`n`stirii

Vl`diceni.

Restaur`ri, reabilit`riNominaliz`ri:1. arh. Daniel Vi[an cu proiectul Reabilitarea casei Bal[, Ia[i.

2. arh. Constantin Gorcea, arh. Constantin Stroescu, arh. Ioan Doinel

Spineanu, arh. Carmen Mariana Zorin cu proiectul Dot`ri medicale \n

Preute[ti.

3. arh. Constantin Gorcea, arh. Viorica Sarghi, arh. Bogdan

Adomni]ei, Sorin Pentilescu, Mircea Curteanu, Narcis Procopov cu

proiectul Uzina de ap`, Suceava.

Premiu: arh. Constantin Gorcea, arh. Viorica Sarghi, arh. Bogdan

Adomni]ei, arh. Sorin Pentilescu, arh. Mircea Curteanu, arh. Narcis

Procopov cu proiectul Uzina de ap`, Suceava.

Proiecte nerealizateNominaliz`ri:1. arh. Ana Maria S`vescu, arh. Sebastian S`vescu cu proiectul

Cas` pe strada Italian`.

2. arh. Daniel Eugen Soltuzu cu proiectul Locuin]` \n Ia[i, Valea

Adånc`.

3. arh. Cosmin Marius Munteanu cu proiectul Centru multifunc]ional

[i punct de informare turistic` la Piatra Neam].

4. arh. Daniel Tudor Munteanu cu proiectul Moschee în Genova.

Premiu: arh. Daniel Tudor Munteanu cu proiectul Moschee în

Genova.


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Bienala de Arhitectur` Transilvania 2013

Ordinul Arhitec]ilor din Romånia Filiala Transilvania lanseaz`

Bienala de Arhitectur` Transilvania (BATRA). Aflat` la prima

edi]ie, BATRA \ncorporeaz` o serie de evenimente \ntre care

concursuri – premierea celor mai reu[ite exemple de practic`

profesional`, expozi]ii, workshopuri, dezbateri [i conferin]e.

BATRA este conceput` ca un [ir de evenimente menite s` aduc`

arhitectura \n aten]ia opiniei publice, s` recunoasc`, s` recom-

penseze [i s` promoveze excelen]a \n arhitectur`, s` animeze

colocviul pe tema arhitecturii \n cadrul breslei [i al societ`]ii [i, nu \n

ultimul rånd, s` formeze publicul \n spiritul valorilor arhitecturii.

„Tema edi]iei curente este Generare / Regenerare [i porne[te de la

ideea c` rela]ia dintre arhitect [i mediul sù este mereu reinventat`

prin capacitatea arhitecturii de a genera idei noi, de a se raporta \n

mod dinamic la spa]iu [i la comunicarea dintre individ [i spa]iu”, a

declarat Ferencz Bakos, vicepre[edinte OART [i coordonatorul

evenimentului. De departe cel mai remarcabil eveniment din cadrul

Bienalei de Arhitectur` Transilvania este expozi]ia-concurs: Premiile

BATRA 2013, cu un buget total de peste 36.000 lei. Aceasta este

deschis` tuturor membrilor filialelor OAR partenere [i reprezint`

momentul corolar al \ntregii activit`]i \n domeniul arhitecturii din

ultimii doi ani.

Nominaliz`rile [i premiile vor fi acordate de c`tre un juriu format din

arhitec]i consacra]i din ]ar` [i strìn`tate: din Bucure[ti – arh.

Bogdan Babici, arh. {tefan Ghenciulescu, arh. Oana Coarf`,

arh. Cristina Constantin, din Timi[oara – arh. Marius Miclù[, din

Harghita – arh. Zsolt Tövissi [i din Paris, Fran]a – arh. Irina Cristea.

|nscrierea proiectelor \n concurs se face pe site-ulwww.batra.ro pån` \n data de 8 noiembrie a.c.


Un

pro

iect

des

pre

tra

nsfo

rm`r

ile r

ecen

te p

etre

cute

\n s

atel

etr

adi]i

ona

le \n

urm

a m

asiv

ei p

lec`

ri la

mun

c` \n

str

`in`

tate

.

Un

alb

um s

emna

t d

e P

ET

RU

} C

~LI

NE

SC

U[i

IOA

NA

HO

DO

IU.

MÂ

ND

RIE

{I

BE

TO

NA

lbum

dis

po

nib

il p

e w

ww

.iglo

o.r

o [

i ww

w.m

and

ries

ibet

on.

ro


ev

en

ime

nte

in

tern

e


Rezultatele „Concursului de arhitectur`contemporan` \n }ara Mo]ilor”

Sec]iunea 1 – Pensiune turistic` \n }ara Mo]ilor

Premiul IAutori: arh. George Fozocos, arh. Gheorghe Lauren]iu

Komaromi – Cluj Napoca

Premiul II Autor: arh. Pavel Bogdan Babici, S.C.TECON S.R.L. – Bucure[ti

Coautori / colaboratori: arh. Anca Ichim, arh. Ionu] Oprea, arh.

Anca P`unescu, arh. Bogdan Brandinburg, arh. Paul Lipan Weber

|n perioada 15 iulie – 27 septembrie, Consiliul Jude]ean Alba a organizat un concurs de arhitectur` \nvederea promov`rii [i protej`rii peisajului cultural [i a arhitecturii tradi]ionale din }ara Mo]ilor. Concursul a avut dou` sec]iuni, pensiune turistic` [i locuin]`, [i a fost deschis tuturor arhitec]ilor,urbani[tilor sau studen]ilor la facult`]ile de profil. Printre criteriile de evaluare s-au num`rat folosirea peisajului \n conceperea proiectului, integrareainterven]iei \n peisajul existent, realizarea unei construc]ii la standarde actuale, cu materiale [i tehniciactuale [i/sau tradi]ionale, exprimarea clar` a unei atitudini arhitecturale contemporane prin \nscriereaadecvat` a solu]iei \n contextul natural [i buna func]ionalitate a cl`dirii.



Sec]iunea 2 – Locuin]` \n }ara Mo]ilor

Premiul I Autori: arh. Eszter Peter – Satu Mare [i arh. Alexandru Nicolae

Fle[eriu – Cluj Napoca

Premiul II Autor: arh. Daniel Cosmin Pavel – Mizil

Coautor: arh. Constantin Cristina

Premiul III Autor: arh. Pavel Bogdan Babici, S.C.TECON S.R.L. – Bucure[ti

Coautori / colaboratori: arh. Jorge Fajardo, arh. Drago[ Alexandru

Fodorean, arh. Ionu] Oprea, arh. Paul Lipan Weber

Men]iune Autor: Paul {tefan Feier – Arad

Coautori: arh. stg. Iordan Dan Ionu], stud. arh. Mure[an Ovidiu

Sergiu

Premiul III Autor: arh. Mihnea Nicolae Simira[ – Bucure[ti

Men]iune Autor: arh. Claudiu Alexandru Toma, S.C. Parasite Studio S.R.L. – Timi[oara

Coautori / colaboratori: arh. Attila Wenczel, arh. Zeno Ardelean,

stud. arh. Norbert Ianko



ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Conversa]ia dintre Marcel Wanders, invitat de onoare, [i unul

dintre cele mai noi [i promi]`toare nume olandeze, Sander

Wassink – cu siguran]` printre evenimentele-cheie ale Dutch

Design Week din acest an – a marcat profilul \ntregului eveniment.

Cea de-a 12-a edi]ie a Dutch Design Week a stat, ca atmosfer`

general`, dar [i ca num`r [i tipuri de evenimente, sub semnul

experimentalului [i al impactului pe care noua genera]ie \l are

asupra concep]iei [i a redefinirii obiectului.

De la workshopuri de 3D printing la Young Art Night – Art Meets

Party [i de la Lab@Kazerne (un spa]iu de 2.600 de metri p`tra]i

cuprinzând dou` restaurante [i zone dedicat permanent designului

contemporan) la Kill Your Darlings, instala]ie care ilustreaz` impactul

erei digitale asupra tinerilor, Eindhoven a celebrat, \ntre 19 [i 27

octombrie, \mpreun` cu peste 1.800 de invita]i din \ntreaga lume,

designul ca mesaj social, proces transmedial [i obiect de art`.

www.dutchdesignweek.nl

Dutch Design Week

„S` ne \ndrept`m pu]in aten]ia spre tot ce e schimb`tor, efemer [i de moment, astfel\ncât s` \ncerc`m s` ne re-imagin`m felul \n care designul s-ar putea elibera pu]in destricte]ea propriilor sale reguli”, spune la un moment dat Sander Wassink.

Foto: © Jeroen AartsFoto: © Lisa Klappe

Foto

: ©

Lis

a K

lappe

Foto

: ©

vlis

co @

ddw

TEXT: IOANA P~UNESCU FOTO: DUTCH DESIGN WEEK

22-26_externe.qxp 12/5/13 1:46 PM Page 22


CMYK Lamp – Dennis Parren, \n cadrul ABN-AMRO Hotspots

„Atunci când spui «scaunul `sta e ro[u», nu e 100% adev`rat. De

fapt, scaunul reflect` lumina ro[ie, \n timp ce absoarbe verdele [i

albastrul. Lumina coloreaz`, de fapt, lumea. Lampa mea CMYK

folose[te lumina pentru a crea o re]ea eluziv` de umbre cyan,

magenta [i galbene, bazându-se pe capacitatea LED-ului de a

emite lumin` de culori diferite. Aceast` proprietate remarcabil` mi-

a oferit libertatea de a ar`ta cum culorile primare, specifice spec-

trului luminos – ro[u, albastru [i verde – pot interac]iona, devenind

nuan]ele de baz` ale pigmen]ilor de print.” (Dennis Parren)

Vlisco Unfolded

Compania, cu o istorie de

167 de ani, a prezentat, \n

cadrul a cinci discu]ii intitu-

late Design Dialogues, teme

legate de istoria brandului [i

a industriei textile, de sim-

bolistica patternurilor [i a

culorilor, de schimb`rile de

focus [i de target \n pia]`

sau de concepte create cu

tineri designeri. Seria de

evenimente Vlisco Unfoldeda fost completat` de o invi-

ta]ie la fabrica din Helmond.

Paradise Reset– expozi]ieVictor Sonna

„Paradise Reset vorbe[te despre

dep`[irea grani]elor, despre para-

doxuri [i contraste. Despre remode-

lare [i refolosire, f`r` nostalgie doar

de dragul nostalgiei.” Prin scoaterea

din context a unor obiecte comune,

dezmembrarea [i combinarea lor cu

alte obiecte, putem genera un obiect

original, cu infinite \n]elesuri. Este un

alt mod de a reseta percep]ia noas-

tr`, destul de static`, despre lume,

despre procesele care o compun [i

iconurile ce o definesc.

Foto: © victor sonna @ ddw

Foto

: ©

denis

par

ren @

ddw

Foto

: ©

vlis

co @

ddw

Foto

: ©

vlis

co @

ddw



ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Renovarea malurilor râului Ljubljanica, Ljubljana, Slovenia, 2011. Proiect cå[tig`tor al European Prize for Urban Public Space 2012

Premiul European pentru Spa]iu Public 2014

Centrul de Cultur` Contemporan` din Barcelona (CCCB), \n colaborare cu Cité de l’Architectureet du Patrimoine (Paris), Funda]ia pentru Arhitectur` (Londra), Architekturzentrum Wien(Viena), Muzeul de Arhitectur` al Finlandei (Helsinki), Deutsches Architekturmuseum (Frankfurt)[i Muzeul de Arhitectur` [i Design al Sloveniei (Ljubljana) anun]` deschiderea celei de-a optaedi]ii a Premiului European pentru Spa]iu Public Urban.

Inaugurat \n 2000, Premiul European pentru Spa]iu Public Urban

este un eveniment organizat cu scopul de a recunoa[te [i \ncuraja

crearea, recuperarea [i reabilitarea spa]iilor publice din ora[ele de

pe continent. Avånd drept scop integrarea european`, Premiul

pune accent pe dimensiunea politic` [i social` a arhitecturii.

De-a lungul celor [apte edi]ii, competi]ia [i-a construit o reputa]ie solid` la

nivel interna]ional. |n 2012 au fost \nscrise 347 de proiecte din 36 de ]`ri,

alc`tuind o imagine cuprinz`toare a principalelor probleme cu care se

confrunt` spa]iul public european. Pentru ca toate aceste informa]ii s`

poat` fi accesate de publicul larg, organizatorii competi]iei au creat Arhiva

European` a Spa]iului Public Urban (www.publicspace.org/en/archive),

ce cuprinde cele mai reu[ite 470 de proiecte dintre cele \nscrise \n con-

curs de-a lungul anilor, situate \n 300 de ora[e europene.

|n cadrul celei de-a opta edi]ii, Premiul va fi acordat de un juriu

prezidat de arhitectul Carme Ribas, care \i urmeaz`, astfel, pe

Josep Llinas (2012), Rafael Moneo (2010), Manuel de Sola-

Morales (2008) [i Elías Torres (2006).

|nscrierea \n competi]ie este gratuit` [i deschis` tuturor

arhitec]ilor [i urbani[tilor din Europa. Mai multe informa]ii

referitoare sunt disponibile pe www.publicspace.org

Termenul limit` de \nscriere este 23 ianuarie 2014.

www.cccb.orgwww.publicspace.org



Grohtherm Cube pentru un design cubic coordonat al bìiCelebrånd minimalismul \n cea mai pur`

form`, designul cubic confer` un caracter

puternic bìlor cosmopolite printr-o armonie

estetic`. Elegan]a modern` a acestei tendin-

]e de design asigur` un caracter distinct, cu

detalii precise. |n sprijinul designerilor [i

clien]ilor care doresc realizarea pån` \n cel

mai mic detaliu al acestui stil, GROHE ofer`

o gam` complet` de baterii, du[uri [i sis-

teme de du[, accesorii, pl`cu]e de ac]ionare

pentru sistemele sanitare [i, mai nou, chiar

baterii cu termostat cu design cubic.

100% design \n unghiuri drepteNoua baterie cu termostat Grohtherm Cube,

cel mai nou produs al gamei cubice GROHE,

reune[te la un nivel superior designul, con-

fortul, siguran]a [i utilizarea responsabil` a

resurselor de ap`. Designul cubic [i plat al

acestui termostat modern, compus din

månere cu unghiuri drepte [i din rozetele

corespunz`toare, atrage aten]ia prin liniile

curate [i geometrice. Pipa suplimentar`

extra lat` a bateriei de cad`, o prelungire

perfect` a corpului bateriei, d` form` apei [i

Design cubic \n forma cea mai pur`

o transform` \ntr-o cascad`. Atåt termosta-

tul de baie, cåt [i cel de du[, au ca acceso-

riu etajera EasyReach™ ce poate fi montat`

foarte u[or. Aceast` etajer` permite depo-

zitarea recipientelor de [ampon, gel de du[

sau s`pun.

O serie de tehnologii au fost \nglobate \n

Grohtherm Cube, \n special GROHE

TurboStat®, care men]ine \n echilibru pre-

siunea apei, asigurånd o temperatur` con-

stant` pe tot parcursul du[ului. |n acela[i

timp, GROHE SafeStop previne cre[terea

accidental` a temperaturii apei peste 38°C.

|n plus, bateria de du[ cu termostat dispune

[i de GROHE EcoButton, care are drept

scop economisirea apei [i a energiei ori de

cåte ori aceasta este utilizat`. |n mod simi-

lar, bateria de baie este prev`zut` cu func]ia

GROHE AquaDimmer Eco®, ale c`rei sim-

boluri indic` evident modul de func]ionare

economic`.

Formula esteticÀsemenea modelelor de termostat pentru

baie [i cad` montate aparent, gama include

unit`]i \ncastrate \n perete cu månere

ergonomice \n unghi drept, montate \ntr-o

plac`-suport cu design cubic. Sistemul de

du[ Euphoria Cube completeaz` gama prin

du[ul fix GROHE Rainshower® Allure, para

de du[ Euphoria Cube Stick [i bateria cu ter-

mostat Grohtherm Cube. Pentru o solu]ie

cubic` integral`, GROHE ofer` [i setul de

du[ Euphoria Cube ca un pachet complet ce

include [i o baterie cu termostat Grohtherm

Cube.

Indiferent de modul de montare, coordonat`

numai cu arm`turi cubice din gama

EuroCube sau ca o completare la alte

modele geometrice de baterii, noua gam`

Grohtherm Cube ofer` op]iuni unice de

design pentru bìle minimaliste.

Pentru a descoperi toat` colec]ia GROHE cu

design cubic accesa]i www.grohe.ro



pu

bli

ca]i

i

Editura ACS a lansat cel de-al treilea titlu din aceast` toamn`, lucrarea

monografic` a autoarei Oana Marinache, prefa]` conf. univ. dr. Ioana

Beldiman. Monografia celor dou` re[edin]e pune accent pe arhitectur`

[i decora]ie, dar prezint` cititorului genealogii [i portrete de familie,

gustul estetic, organizarea social` [i a vie]ii private, fiind astfel o lectur`

util` publicului specialist [i totodat` pl`cut` oric`rui cititor. Cartea este

adresat` celor interesa]i de cunoa[terea patrimoniului cultural de arhi-

tectur` [i art` din Romånia, tip`rirea sa [i \n limba englez` asigurånd

promovarea patrimoniului arhitectural romånesc [i \n context european

[i interna]ional. Demersul este cu atåt mai necesar \n condi]iile \n care

starea de conservare a unora dintre imobile este precar`. Cartea \[i

propune astfel s` atrag` \nc` o dat` aten]ia public` asupra importan]ei

protej`rii unui patrimoniu valoros, din care o parte este amenin]at cu

dispari]ia (Palatul din Calea Victoriei).

acs.org.ro

Re[edin]ele {tirbey din Bucure[ti [i Buftea. Arhitectura [i decora]ia interioar`

Sonoro Conac transpune \n imagini povestea a unsprezece cl`diri de

patrimoniu din Romånia, unde muzicienii SoNoRo au sus]inut vara

aceasta concerte camerale: Casa Mincu (Bucure[ti), Palatul Bánffy

(Muzeul de Art` din Cluj-Napoca), Conacul Petre P. Carp (}ib`ne[ti, jud.

Ia[i), Conacul Udri[te-N`sturel (Here[ti, jud. Giurgiu), Castelul

Cantacuzino (Bu[teni, jud. Prahova), Castelul Teleki (Gorne[ti, jud.

Mure[), Vila Golescu (Cåmpulung-Muscel, jud. Arge[), Muzeul Memorial

Nicolae B`lcescu (Valea B`lceasc`, jud. Vålcea), M`n`stirea Curtea de

Arge[ (Curtea de Arge[, jud. Arge[), Portul Cultural Cetate (Cetate, jud.

Dolj) [i Castelul Bran (Bran, jud. Bra[ov).

Albumul cuprinde lucr`rile fotografului {erban Mestec`neanu [i texte

scrise de Luiza Zamora, cu un concept grafic semnat de Corina Duma.

„Felul \n care muzica de camer` umple aceste spa]ii este vizibil \n

fotografiile albumului. Muzica [i arhitectura sunt interconectate, iar dato-

ria artistului, fie el muzician, arhitect sau fotograf, este s` sedimenteze

aceast` conexiune [i s` atrag` aten]ia asupra importan]ei sale”, spune

{erban Mestec`neanu, fotograful albumului Sonoro Conac.

conac.sonoro.ro

Sonoro Conac


C4_C1_C2_C3.qxp 12/5/13 12:46 PM Page 8

C4_C1_C2_C3.qxp 12/5/13 12:45 PM Page 5

bucure{tiul issn 4133 - 1234 - oar bucurestivechiul proiect. |n condi]iile \n care bilan]ul s-ar...

Documents