bucovina.doc

7/24/2019 Bucovina.doc

1/13

BUCOVINA DE AUR

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit:incepand din munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) sisfarsindu-se in albia Prutului dupa ce a traversat Platoul Moldovean.

Peisaul montan seamana cu cel din !lvetia. Deosebit de impresionante sunt C"eile#ica$ului, C"eile %abalei, C"eile %u&renilor, asa numitele 'pietre ale dacilor' roci slefuitecu alura de oameni si animale (in masivele Rarau, bcine, Cea"lau etc), cascade cumsunt: Duduitoarea, Putna s.a. !istenta a numeroase lacuri de acumulare mari, pentru"idrocentrale cum sunt cele de pe raurile: #istrita, Siret, *$, ca si a unor eotice lacurinaturale cum sunt: +acul Rosu- format prin alunecare de teren sau cna Su&ata& formatpe un masiv de sare ofera lar&i posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odi"na sitratament.

$voarele minerale si termale adau&a valente suplimentare unor statiuni balneare si deodi"na ca: atra Dornei, Poiana e&rii, Slanic Moldova, ama, Strun&a, #ica$, /ar&u

cna, #altatesti, &lin$i, Campulun& Moldovenesc, Durau, $voru Muntelui, /ar&u cna,Sovea.

Re&iunea este foarte bo&ata in biserici si manastiri decorate pe peretii eteriori cu fresce,unice in lume (in 0123 *niunea nternationala a 4urnalistilor si scriitorilor de turism auacordat manastirilor #ucovinei premiul 'Pomme d5r'). Dintre acestea amintim: oronet,Moldovita, Sucevita, Arbore, 6umor datand din secolele 7-7.

8n partea de nord-est a 9rii, la &rani9a cu 9inutul 6er9ei (*craina), se ;ntinde nduite (#aia-0??3, Siret-0?@, Rdu9i-0?3), iar ;n urul anilor 0?B a luat fiin9 statul rom>n independent

Moldova de sub conducerea voievodului #o&dan.

!rau vremuri tulburi, mcinate de controverse interne, inclusiv reli&ioase,catolicismul ;ncerc>nd s se infiltre$e, era vremea permanentelor atacuri ale ttarilor de larsrit =i, cur>nd, ale mperiului toman de la mia$$i. Printre msurile luate de primiivoievo$i rom>ni, firesc, s-au ;nscris ridicarea de fortifica9ii (Siret, Suceava) =i de lca=uriortodoe (Siret, Rdu9i, #aia, #oto=ani, Suceava). i din acest punct de vedere,strlucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor tefan cel Mare Petru Rare= Aleandru+pu=neanu, urma9i de Movile=ti (0@BB-0B), c>nd #ucovina a fost ;mpodobit cubiserici =i mnstiri fortificate care-i fac ast$i faima, pstr>ndu-se, nesperat, ;n condi9iiecelente. Construc9ii ale secolului 7 =i altele din veacul al 7-lea au primit dup 03?

un impresionant ve=m>nt de fresc eterioar la ini9iativa domnitorului Petru Rare=, amitropolitului Eri&orie Ro=ca, a boierilor Arbore =i Movile=ti, fresc parietal de mareori&inalitate a temelor, puritate a desenului, preci$ie a detaliilor de influen9 local,rafinament cromatic, ansamblu de pictur =i ar"itectur de o valoare artisticecep9ional. FMai presus de toate c>te pot fi v$ute ;n Moldova considera 4osefStr$G&oHsIi sunt curioasele biserici care prin policromia fa9adelor se pot compara cubiserica San Marco din ene9ia sau cu Domul din rvieto J ceva asemntor nu ne ofero a doua 9ar din lumeK. Lresca, Fcea mai ;ndr$nea9 =i mai dificil dintre te"nicilepicturiiK (Mic"elan&elo), ;mbrac pere9ii eteriori ai bisericilor asemeni unei FJ cr9idesc"ise cu con9inut biblicK (Carola Eiedion-elcIer), Capela Sitin cu fa9a spre lume ceFJ ar trebui timp de luni ;ntre&i cercetat cu o aten9ie pasionatK (icolae or&a). umind


2/13

4udecata de Apoi de la orone9, Petru Comarnescu preci$a: FJ nicieri aceast tem,frecvent ;n rient ca =i ;n ccident, nu are at>ta bo&9ie de scene =i o at>t de;ndem>natic =i dramatic ;nln9uire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova undeEiotto a pictat-o pe la 0?3 ;n capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din 9arK.

Celebrul de acum albastru de orone9 ca =i verdele-ro=u al Sucevi9ei, &albenulMoldovi9ei, verdele Arborelui, ro=ul 6umorului fac actul de bravur al picturii cu care

$u&ravii au avut temeritatea s ;nfrunte firea, o natur ce parc FJ ;ntre9ine anumepeisaul pentru a asi&ura un cadru corespun$tor ;nfptuirii omuluiK, cum avansa dr.AndrN +Hoff, laureat al Premiului obel, continu>nd: Ftotul este at>t de armonios c tedispune la o medita9ie ce-9i d impulsuri optimisteJ 8n pridvorul fiecrui lca= dinar"ipela&ul m>nstiresc, ;n ne vie opera emeri9ilor creatori ;n maoritate necunoscu9i, suma credin9ei,curaului =i modestiei lor care confi&urea$ &eniul.

Manastirea Putna

#iserica manastirii Putna, cu "ramul 'Adormirea Maicii Domnului' este primadintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. +ucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fienecropola domneasca, au inceput la 0 iulie 0@BB si s-au inc"eiat in 0@B1, iar in 0@0 eraufinali$ate fortificatiile de incinta.+acasul a avut mult de suferit, de-a lun&ul timpului, din cau$a unui puternic incendiu,pradat in doua randuri de ca$aci, apoi de polone$i. Puternicul cutremur din 02?1 acontribuit si mai mult la ruinarea manastirii.#iserica necropola din milocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru aceavreme. %idurile sunt din piatra bruta le&ata cu mortar, spriinite de 0Q contraforti./urla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o ba$a stelara,impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.n pronaos se afla mormintele lui #o&dan al - lea mort la 0302, a surorii acestuia Maria(m.030), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.03Q1) si al lui Stefanita oda (m.03Q2).n partea de sud a &ropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu unbaldac"in din marmura alba. Sarcofa&ul are minunate motive ornamentale de o inaltavaloare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura eterioara reali$atadintr-o impletitura de frun$e de stear, urmata de o pisanie.+an&a mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria oic"ita, decedata in 0300.n partea de nord a &ropnitei se afla mormantul Mariei de Man&op, cea de a doua sotie adomnitorului (m.0@2B) si al fiilor marelui domnitor, #o&dan si Petru.Ase$amantul de la Putna si-a casti&at un binemeritat renume si datorita inestimabilelor


3/13

valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si ar&int,icoane, obiecte de cult), care se &asesc in mu$eul amenaat in incinta manastirii.

Manastirea Voronet

Ctitorie din 0@ a lui Stefan cel Mare. #iserica manastirii cu "ramul 'Sf.E"eor&"e' este o sinte$a de elemente bi$antine si &otice,

reali$ata intr-o maniera proprie, de o in&enio$itate stralucita,re$ultatul fiind, un stil nou, de o ori&inalitate aparte - stilular"itectonic moldovenesc.Pictura interioara a oronetului este reali$ata in timpul luiStefan cel Mare, avand ca model, icono&rafia bi$antinasi poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru,concentrat, plin de maretie, reducand la esential ima&inile si epresiile). Se remarcaima&inea 'Pantocratorului', 'Cina cea de taina', 'mpartasirea cu paine a apostolilor','mpartasirea cu vin', 'Spalarea picioarelor'./abloul votiv il pre$inta pe ctitor alaturi de doamna Maria oic"ita, o fiica si fiul #o&dan,toti in costum de epoca.

Pictura eterioara este de o eceptionala valoare artistica. '4udecata de apoi' capodoperaunica in lume, cea mai ampla compo$itie, se remarca prin intensitatea dramatica, bo&atiaima&inatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predominaalbastrul metalic si tonurile aurii.

Manastirea Humor

#iserica cu "ramul 'Adormirea Maicii Domnului' estectitorie a marelui lo&ofat /eodor #ubuio&, construita in 03?. Afost impremuita dupa obiceiul timpului cu puternice $iduri depiatra, din care au dainuit pana asta$i, doar turnul masiv din

piatra bruta.Caracteristic la biserica manastirii 6umor este acea desfasurare apicturii, in dauna decoratiei ar"itecturale a fatadelor, care vadeveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domnieilui Petru Rares. novatia apare la pridvor, care la 6umor estedesc"is in patru arcade in arc frant. n interiorul bisericii sunt tablourile votive: unulpre$inta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in &ropnita si pre$inta pelo&ofatul /eodor #ubuio& si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il pre$inta peDaniil "atmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia.

Manastirea Moldovita

Ctitorie din 03?Q a domnitorului Petru Rares. %idul de incinta ;nc"ide un patrulatercu latura de @ m, &rosimea 0,Q m si ;naltimea de B m. 8n coltulde nord - vest se afla clisiarnita, construita la ;nceputul secoluluial 7 - lea. !ste una dintre putinele locuinte moldovenesti dinsecolul 7-7, fiind construita ;ntre 0B0-0B0Q de !frem,e&umenul Moldovitei.#iserica cu "ramul '#una estire', continua conceptiaconstructiva, deplin cristali$ata de artistii epocii de stralucire a

lui Stefan cel Mare, aduc>nd ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite,


4/13

tendinta de ;naltare si sveltete. !lemente tipice &oticului t>r$iu transilvanean dovedesc cala constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni.Pictura interioara, repictata culoare peste culoare ;n secolul al 7 - lea, respectacontinutul ideatic si pro&ramul icono&rafic al epocii lui Stefan cel Mare./abloul votiv ;n care este pre$entat ctitorul ;mpreuna cu familia sa, desi pastrea$acaracterul unor portrete oficiale, vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediulte"nicii proprii portretului, viata launtrica a personaelor.

Manastirea Sucevita

n vremurile tulburi, pline de nesi&uranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al7-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire - cetate, cu masive $iduri deincinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorievoievodala, adevarat bla$on al familiei Movila. Constructia a fost finali$ata la 1 iunie 0310.#iserica manastirii cu "ramul 'nvierea Domnului', avandplanul moldovenesc treflat, resimte puternic traditiabi$antina a artei locale.Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia

icono&rafica, cat si in compo$itie si desen. Sucevitarepre$inta un adevarat 'testament al arteimoldovenesti'.Cei doi pictori ai Sucevitei, oan si Sofronie, formati la scoala deminiaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specificeminiaturii si icono&rafiei. mbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic sirosu san&eriu, creea$a impresia unei uriase pa&ini de carte miniata. Specific la Sucevita,este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fiefaramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica.Printre cele mai repre$entative teme pre$ente in pictura eterioara a Sucevitei se aflaArborele lui eseu, Scara lui oan Clima in care este redata lupta dintre bine si rau, Lri$aprofetilor si filo$ofilor antic"itatii, intre care re&asim pe David si Solomon, 6omer,Sofocle, Aristotel.Pictura Sucevitei este cel mai comple ansamblu icono&rafic dintre bisericile feudale dinMoldova./abloul votiv din naos, il pre$inta pe ctitor, domnitorul eremia Movila, impreuna cufamilia.Mu$eul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de oeceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.

#ucovina are o flora si fauna bo&ata, turismul stiintific fiind materiali$at prinstudiile epertilor in numeroasele re$ervatii naturale ca: re$ervatii floristice, re$ervatii&eolo&ice, re$ervatii mite.

Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava)

Declarata re$ervatie naturala in Q1 octombrie 012?, %amostea +unca se afla situatape malul drept al raului Siret, la 0Q Im nord de drumul national Suceava-Doro"oi, drumce trece prin comuna %vorastea.Situata la contactul tectonic dintre oro&enul carpatic si platforma crato&ena moldo-podolica, lunca %amostei se prelun&este de la altitudinea de Q1 m a terasei inundabile aSiretului spre piemontul colinar.Particularitatile climatice : precipitatii abundente 2- mm anual, temperaturi medii


5/13

B- &rade Celsius, fac din aceasta $ona o adevarata enclava umeda.Dintre speciile lemnoase remarcam : stearul ( uercus robur), frasinul ( Lrainusecelsior), teiul ( /elia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acerplatanoides), plopul tremurator (Populus tremula).!lementele arbustive sunt repre$entate de : u&astru (Acer campestre), alunul (CorGlusavellana), san&erul (Cornus san&uinea), ulmul de camp (*lmus laevis), paducelul(Crate&us mono&Gna), salba moale (!uonGmus europaea), iedera(6edera "eli) si

sporadic salba pitica (!uonGmus nana) - monument al naturii.Llora este bo&at repre$entata prin &"iocei (Ealant"us nirvalis), viorele (Scilla bifolia),mierea ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul ( Paris uadrifolia), tataneasa(SGmp"Gtum cordatum), slabano&ul (mpatrons noli-tan&ere), lacramioara ( Convalariamaalis), cerentel (T)(Eeum urbanum), precum si prin monumente ale naturii : Lrutillariamelea&ris si papucul doamnei ( CGpripedium calceolus)./ot aici s-au &asit coarne fosili$ate de creb, indicand pre$enta de odinioara a acesteispecii in luncile Siretului, biotop clasic pentru aceste animale, pana la interventia brutalaa omului.Launa este tipica $onelor colinare : mistret, caprior, iepuri, vulpe, etc..umeroasele formatiuni ve&etale (in care predomina stearul) atra& un numar mare depasari ce &asesc aici conditii ideale de viata, iar formatiunile floristice confirmaimportanta deosebita a acestei re$ervatii pentru conservarea sistemelor relictare.Suprafata re$ervatiei este de cca. 02,B "a.

Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)

Situata pe cursul superior al paraului alea Caselor, afluent de drepta al rauluiMoldova, re$ervatia se afla la 2 Im de &ara Campulun& Moldovenesc- !st, pe versantul denord al masivului Rarau.Lormatiunile &eolo&ice nu au un caracter unitar, pe mar&ine aparand formatiunicarbonatice, in timp ce in partea centrala sunt depo$ite noi ar&ilo-marnoase de varstacretacica, cu Ilippe calcaroase si blocuri dispuse pe mai multe niveluri.

rientarea c"eii este sud-vest-nord-estica, iar procesul de evolutie continua si in pre$entdeoarece inca nu s-a atins ba$a dolomitica , datorita atat re$istentei rocilor la carstificare,cat si debitului redus al paraului ce trece prin aceasta c"eie.e&etatia lemnoasa este repre$entata de molid, brad, mesteacan, plop tremurator, salciecapreasca, iar dintre speciile erboase este demna de retinut pre$enta usturoiului salbatic,clopoteilor, vulturicii, etc. .Suprafata re$ervatiei este de cca.0,? "a.

Rezervatia anetele seculare de la rumoasa (Suceava)

+ocali$are :

Re$ervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la @ Im spre vest de bifurcatia soseleiSuceava - Lalticeni din comuna Sc"eia, sat Sf.lie.Lanetele seculare de la Lrumoasa au fost studiate detaliat in 01Q0 de catre Mi"ai Eusuleacsi considerate de acesta ca fiind o 'interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila'. !ste formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la oaltitudine medie de ?13m este o panta cu inclinatie mare (cca.3 &rade), iar in parteainferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici $one uneori inmlastinate. npartea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit decarbonati, iar in partea plata se &aseste un cerno$iom lipsit de carbonati.Specii ocrotite :Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 01Q un


6/13

numar de QB de specii de an&iosperme (plante cu seminte inc"ise in fruct). *lterior, alticercetatori descriu flora acestei re$ervatii, printre care D.Mititelu si .Coocaru carecitea$a @? de plante vasculare, numeroase ciuperci si musc"i.Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice $onelor de ve&etatie si anume :- circumpolare : ro&o$ul (Care sp.)U- eurasiatice : Senecia inte&rifolius, toporasul (iola pumila)U- europene : paroinicul (rc"is ustulata)U

- central - europene : laptele cainelui (!up"obia amG&daloides)U- continentale : drobul (CGtisus ustulata), stanenelul de stepa (ris rut"enica), deditelul( Pulsatilla alba), veronica (eronica incana)U- pontice : barba boerului (Au&a lamannii), vaneteaua (Centaurea sp.), $ambila pitica(6Gacant"ella leucop"aea)U- mediterano-pontice : +at"Grus pannonicusU- mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), /rinia &laucaU- balcano-dacice : Centannea banatica.Re$ervatia se &aseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care sedatorea$a locali$arii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica.on emes a descoperit si aici o noua specie de insecte , Coleop"ora bucovinella, a carui"abitat se limitea$a numai la aceasta $ona.Suprafata re$ervatiei este de cca.1,3 "a.

>natoarea si pescuitul si-au &asit din totdeaunaconditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei"idro&rafice, &radului mare de ;mpadurire a suprafeteiudetului.Suceava detine cel mai mare fond de v>natoare din tara:- Muntii #istriteiU- RaraulU- EiumalaulU

- CalimanulU- Su"ardul.8n podis, se v>nea$a (pe l>n&a unele rapitoare), iepurele si ;n ultima vreme fa$anul(Patrauti). 4udetul participa cu peste 0V la planul de carne de v>nat pe tara.

R>urile udetului ofera conditii deosebit de favorabilepentru pescuit. 8n apele de munte, locul principal ;l ocupapastravul si lipanul, iar ;n cele de podis cleanul, mreana,crapul, avatul si stiuca.

Calaria se practica la "er&"elia din localitatea Radauti,situata pe strada #o&dan oda. i$itatorii pot ;ncerca valoareacailor de rasa ;n maneul amenaat ;n incinta. Pe "ipodromulde l>n&a crescatorie se or&ani$ea$a concursuri "ipice.

Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul $onei,dar in special in statiunea balneo-climaterica atra Dornei, care fiind avantaata depo$itia sa (la o altitudine de Q m ), dispune si de p>rtii de sc"i si saniute amenaate (pepantele muntilor Dealu e&ru, Runc si #>rnarel). Aici se &asesc p>rtii at>t pentru;ncepatori, c>t si pentru avansati.


7/13

/urismul rural (a&roturismul) detine o pondere considerabila. Acesta esteconcentrat ;n urul $onelor atra Dornei, C>mpulun& Moldovenesc, Putna, Eura6umorului si ;n &eneral ;n localitatile ;nvecinate manastirilor.

/urismul rural din udetul Suceava se caracteri$ea$a prin mai multi factori determinanti:dintre cei mai importanti factori am putea aminti:Calitatea peisaului natural si numeroasele obiective turistice de factura reli&ioase. +a

acestea se adau&a calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor i$voare cu apaminerala.

*n element c"eie este ospitalitateaoamenilor, aceasta trasatura fiind definitoriepentru bucovineni.Datorita unui eces de spatiu ;n &ospodariiletaranesti (mai ales ;n $ona de munte audetului) eista posibilitatea &a$duiriituristilor ;n &ospodarie, acestora oferindu-secamere aranate si mobilate ;n stil bucovineantraditional, cu elemente folclorice de ovaloare deosebita.Demn de retinut este faptul ca ;n cadrul &ospodariilor a&roturistice sucevene, turistii auoca$ia sa serveasca produse alimentare 0V naturale, fara aditivi, conservanti saucompusi c"imici sintetici.

caracteristica a a&roturismului din udetul Suceava este faptul ca valorifica ;n;ntre&ime produsele reali$ate ;n &ospodarie.Ceea ce este, ;nsa, specific, este repre$entat de faptul ca turistul are posibilitatea saserveasca din preparatele culinare si bauturile specifice $onei, unele dintre ele fiind unice.Muti turisti se re;ntorc pe aceste melea&uri tocmai pentru a se re;nt>lni cu aceste produse.

Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentarenaturale, curele de plante medicinale.*n alt element atractie pentru turismul rural este arti$anatul, traditiile si obiceiurilelocale./otusi, pentru turismul rural se manifesta ;nca o cerere relativ sca$uta, aceasta situatiefiind determinata de lipsa miloacelor financiare (;n r>ndul turistilor rom>ni) si deinsuficienta promovare (;n r>ndul turistilor straini).

/urismul ;n scop terapeutic este practicat ;n special ;n depresiunea Dornelor siC>mpulun&ului.

Pre$enta i$voarelor minerale, impun o nota specifica acestei $one. Astfel, $acamintele deape carbo&a$oase constau ;ntr-un numar de ?2 i$voare, care apar pe teritoriul localitatilor:Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana e&rii, atra Dornei, rtoaia, Saru Dornei,Panaci, Elodu, D>rmova, #rosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la PoianaStampei, Dornisoara, ea&ra Sarului si Dra&oiasa.

*n factor natural care a contribuit si contribuie din plin la de$voltarea orasului si atinutului ;nconurator ;l constituie patrimoniul forestier, care numai ;n $ona orasuluiacopera peste 0. "a.Dupa al doilea ra$boi mondial, orasul atra Dornei s-a de$voltat pe multiple planuri.Larmecului natural al locurilor i s-a adau&at si o placuta ambianta urbanistica: pe l>n&a


8/13

vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere deblocuri.Statiunea atra Dornei functionea$a ;n re&im permanent si este renumita pentru climatulo$onat, namolul de turba si i$voarele minerale carbo&a$oase, sodice si bicarbonateutili$ate ;n tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si alesistemului nervos periferic.$voarele minerale din $ona erau cunoscute ;nca din anul 021, dar primele amenaari ;n

scop terapeutic au avut loc abia ;n 0@3. Spre sfarsitul secolului al 77 lea au ;nceput safie folosite baile de namol care utili$au namolul etras din tinovul de la Poiana Stampei.FParcul orasuluiK situat la poalele Dealului e&ru este principala $ona de concentrare ai$voarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. C"iar la intrarea ;n parc,vi$itatorul ;nt>lneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc ;ncare au fost conceputeU construite ;n 013, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubulstatiunii, prin-cipalele institutii utili$ate de cei veniti la tratament.11)Statiunea dispune de doua ba$e de tratament, cu ca$i pentru bai carbo&a$oase, pentrunamol si cu sectii de "idroterapie. 8n statiune se poate face si cura de teren, pe aleileparcului. Pe l>n&a cura eterna, se poate face si cura interna, datorita i$voarelor minerale.Statiunea dispunea de o capacitate de 0.0 de locuri ;n vile si comple, urm>nd ca peparcursul timpului acest numar sa se duble$e. noua ba$a de tratament si odi"na aorasului o constituie cea a 6otelului ntus.rasul atra Dornei, av>nd teritoriul foarte bo&at ;n ape bicarbonate-feru&inoase, esteconsiderat ca fiind unul dintre cele mai vec"i si mai cunoscute statiuni balneare dinCarpatii rientali.

Sarea de la Cacica!istenta comunei Cacica este str>ns le&ata de munca ce se desfasoara de la Q2 si p>na lac"iar @ de metri ad>ncime ;n interiorul salinei. Ascunse de lumina $ilei se afla laculsarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. #arbara, sf>nta ocrotitoare alucratorilor ;n ad>ncuri. Aici os domneste constant o temperatura de @ &rade C.Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate polone$a din #ucovina ofera

&a$duire si WMu$eului MinoritatilorK. 03 au&ust este o data care trebuie retinuta, pentru caatunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

Supranumita "Perla Bucovinei",atra Dornei este o statiune balneo-climatericapermanenta, situata in nordul tarii, la confluenta raurilor Dorna si #istrita, la o altitudinede metri, avand un climat subalpin. nca de la inceputul secolului al 77-lea, statiunea este renumita in !uropa atatpentru frumusetea peisaului, cat si pentru tratamentul diferitelor boli, datorita factorilornaturali de cura: - izvoarele cu ape minerale ( bicarbonate, calcice, ma&ne$ice-sodate etc. ) recunoscute in tara si peste "otare prin efectele lor terapeuticeU

- apa carbogazoasacu efecte terapeutice de prim ran&U - namolul de turba caracteri$at printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice =i rasinoaseU - climatoterapia( puritatea aerului, &radul de umiditate, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice ) &enerea$a un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un ecelent mediu de revitali$are si recreere aor&anismului uman.


9/13

asi

Cine vrea sa descopere asul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. +a asi 'fiecare piatra vorbeste de trecut', prin numarul mare de manastiri, mu$ee, casememoriale. De aceea, putem spune ca orasul asi este un veritabil mu$eu national, princomorile de istorie si de arta pe care le are.

'Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, cacicine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nuse poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste n acest locmai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsadaca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi, cu mandrie, capitalaMoldovei..."

icolae or&a

Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la asi,capitala a Moldovei, timp de trei secole (03B@-0BQ). Pe aici au pasit Aleandru cel #un, Stefan cel Mare, Mi"ai itea$ul, Aleandru

+apusneanu, asile +upu si alti straluciti voievo$i ai Moldovei. Desi a cunoscut multe momente de cumpana, asul a renascut de fiecare data, devenindasta$i un oras modern. asul este si orasul marilor idei, al marii uniri, al celei mai vec"i universitati, al primuluispectacol de teatru in limba romana, al primului mu$eu literar memorial (#odeuca din/icau). Aici se afla biserica /rei erar"i, ca marturie a &usturilor estetice ale unor domnitori de-ai nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Po&or cu 'Masa*mbrelor', aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (/eiul lui!minescu si Mu$eul 'Mi"ai !minescu'), Casele memoriale 'Mi"ail Sadoveanu', 'Eeor&e/oparceanu', 'Mi"ail Codreanu', 'tilia Ca$imir', #iblioteca *niversitara 'Mi"ai

!minescu', fondata ca biblioteca a Academiei Mi"ailene. Personalitati n asi au trait si s-au format oameni ca arlaam, Dosoftei, Eri&ore *rec"e, MironCostin, icolae Milescu Spatarul, on eculce, savantul de renume european DimitrieCantemir. /ot de aici s-au ridicat de-a lun&ul vremurilor E". Asac"i, Mi"ail Xo&alniceanu,Al. oan Cu$a, asile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. 7enopol, asile Conta, /ituMaiorescu, Mi"ai !minescu, on Crean&a, E. braileanu, M. Sadoveanu, . or&a, M.Ralea, dr. C. . Par"on, 6oria 6ulubei, Er. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu,tilia Ca$imir, . /eodoreanu, Costac"e e&ru$$i, Al. P"ilippide, !mil Racovita. Sin&urul roman care a primit premiul obel, Eeor&e !mil Palade, s-a nascut in asi.

P!L!"#L C#L"#R$$

Palatul Culturii a fost inau&urat, in 01QB, de catre Lerdinand de6o"en$ollern. Reali$at dupa planurile ar"itectului .D.#erindei,constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fostridicat pe ruinele vec"ii curti domnesti (0@?@), reconstruita in stilneoclasic de printul Aleandru Moru$i (0B-00Q). Stilul palatului e neo&otic flamboGant, cu detalii ornamentale, cuelemente "eraldice in eterior.

!lementele de interes turistic sunt: Sala &otica, unde se poate admira mo$aicul ce


10/13

repre$inta un 'bestiarum' medieval (&rifoni, acvile bicefale, lei). Sala 'oievo$ilor' se aflala eta si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale re&ilor Romaniei. /otla etaul se afla sala '6enri Coanda', ale carei lambriuri au fost eecutate dupa unproiect al marelui savant. rolo&iul cu carillon, instalat in turnul central, este formatdintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, '6ora *nirii'.

Asta$i Palatul Culturii din asi este sediul Compleului Mu$eal ational 'Moldova' asisi cuprinde: Mu$eul de storie al Moldovei, Mu$eul !tno&rafic al Moldovei, Mu$eul de

Arta, Mu$eul Stiintei si /e"nicii Stefan Procopiu.

M$"R%P%L$! M%LD%V&$ S$ '#C%V$&$

deea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la asi,apartine Mitropolitului eniamin Costac"i. 6risovul domnesc din au&ust 0QB, privind lucrarile de proiectare si construire a noiibiserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucratmai intai intre anii 0?? si 0?1, dupa planurile ar"itectilorLreGHald si #uc"er, insa datorita caderii boltii centrale, bisericaramane in ruina pana in anul 0. Mitropolitul osif aniescupune a doua piatra de temelie si, cu spriinul autoritatilor statului,lucrarile se vor inc"eia in anul 02. Ar"itectul Aleandru rascu,rectorul *niversitatii #ucuresti, va reface proiectul maretei biserici,renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi reali$ata de maestrul E"eor&"e/atarascu. Sfintirea Catedralei, la Q? aprilie 02, a fost un eveniment national, laceremonie luand parte si re&ele Carol . Catedrala ieseana este o cladire monumentala, de plan dreptun&"iular, marcat la colturide patru turle decrosate. Stilul ar"itectonic este inspirat din forme tar$ii ale Renasteriiitaliene. !lementele decorative, atat in interior, cat si in eterior, sunt dominate de baroc.

Din anul 01 a fost adusa, de la biserica Sf. /rei erar"i, racla cu moastele Cuvioasei

Parasc"iva, ocrotitoarea Moldovei.

"&!"R#L !"$%!L V!S$L& !L&CS!DR$

Construita in asi, pe locul vec"ii primarii, intre anii01@ si 01B, cladirea /eatrului ational este considerata a ficel mai vec"i si cel mai frumos lacas de acest &en din tara. Planurile cladirii apartin celebrilor ar"itecti viene$iLellner si 6elmer, ce au proiectat constructii similare diniena, Pra&a, dessa, %uric".

nau&urata odata cu teatrul, u$ina electrica a acestuia amarcat inceputul iluminatului electric la asi.

n anul 013B, cu prileul aniversarii a 0@ de ani de la primul spectacol in limba romana,teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramatur& si om de cultura asileAlecsandri (0Q0 - 01). Cladirea /eatrului ational este o veritabila biuterie ar"itectonica adapostind adevaratemonumente de arta: Cortinapictata in 01B de mesterul viene$ M. +en$ si terminata deunul din discipoli, pre$inta in centru o ale&orie a vietii, cu cele trei virste , iar in dreapta ,ale&oria *nirii Principatelor Romane (Moldova, /ransilvania si /ara Romaneasca)UCortina de fier, pictata de Al. Eolt$, cu motive ornamentale dispuse simetric, separaetans scena de restul saliiUlafonul pictat de Al. Eolt$, in culori pastelate, repre$inta


11/13

ale&orii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si in&eri si incadrat in stucatura rococoUCandelabruldin cristal de enetia cu 01 becuri.

n pre$ent aceasta cladire &a$duieste si pera Romana.

'$'L$%"&C! C&"R!L! #$V&RS$"!R! M$H!$ &M$&SC#

!dificiul, construit intre anii 01?-01?@, a fost proiectat dear"itectul Constantin 4ot$u si construit de in&inerul !milPra&er. nitial, cladirea trebuia sa fie sediul Lundatiei*niversitare Lerdinand -Lerdinand 6o"en$ollern-Si&marin&en Re&e al Romaniei intre anii 010@-01Q2. +a 0Septembrie 01@3 cladirea a fost cedata #ibliotecii Centrale*niversitare, institutie fondata in 0?1. n 01@, statulroman a decis administrarea intre&ului patrimoniu alLundatiei de catre *niversitatea din asi.

n pre$ent, #iblioteca Centrala *niversitara, una din cele patru biblioteci centrale dinRomania, detine una din cele mai impresionante colectii de carti vec"i.

*!RS/A/!A A+..C*%A

*niversitatea Aleandru oan Cu$a, fondata la data de QB octombrie 0B, este cea maivec"e universitate din Romania. Cladirea actuala a universitatii a fost construita intre anii01? si 012 dupa planurile ar"itectului +ouis #lanc siinau&urata in pre$enta re&elui Carol si a re&inei !lisabeta. Cladirea este o imbinare a stilurilor clasic si baroc,monumentala sa intrare ducand in faimoasa 'Sala a PasilorPierduti', decorata cu picturi reali$ate de catre Sabin #alasa.

n fata universitatii sa &asesc statuile lui A.D.7enopol,sculptata de C.#arasc"i, si a lui M. Xo&alniceanu, lucrare apartinind sculptorului.6e&el.

PARC*+ CP* - /!*+ +* !M!SC*

Parcul Copou a inceput sa fie amenaat pe la anii 0??-0?@, insa aspectul unei &radini moderne este dat deMi"alac"e Stur$a. n parc se &aseste cel mai vec"i monumentdin Romania: Monumentul +e&ilor Constitutionale cunoscutca beliscul cu lei reali$at de Mi"ail Sin&urov, in 0?@, dupa

un proiect al lui E". Asac"i. Coloana din piatra inalta de 03 msi &rea de 0 tone, sustinuta de patru lei, simboli$ea$a celepatru puteri europene care au recunoscut independenta/arilor Romane. n centul parcului Copou, lan&a /eiul lui !minescu, se &aseste bustul lui!minescu cat si bustul vec"iului sau prieten on Crean&a ridicat in 01?Q. Mai tar$iu a fostridicata Aleea '4unimea' cu busturile din bron$ ale membrilor sai.

n iunie 01@, lan&a /eiul lui !minescu s-a desc"is un mu$eu , pios oma&iu adus&eniului poetului. Planurile au fost reali$ate de ar"itectul ir&iliu nofrei, mu$eul fiindinau&urat in 011, la centenarul mortii poetului

ERADA #/ACA


12/13

nceputurile Eradinii #otanice din asi datea$a din sec. al 7-lea. n anul 01B,

&radina botanica a fost constituita in actualulamplasament cuprin$and o suprafata de 03 "ectare, fiinduna din cele mai mari &radini din lume. Sectorul Sere cuprinde 0Q compartimente fiecare avandspecificul ei: plante mediteraneene, tropicale,

subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice, etc.),numeroase flori ornamentale (a$alee, camelii,cri$anteme, or"idee, etc.) si o colectie de cicadaceae (fosilevii).

Sectorul rnamental are o suprafata de @,3 "ectare si contine QQ de taoni ineemplare unice sau &rupati in colectii, in numar de Q3. Acesta dispune de o &ama variatade plante decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o epo$itie cu caracterpermanent.

Sectorul Ro$ariu insumea$a de soiuri de trandafiri nobili.

Powered by http://www.e-referate.ro/

Adevaratul tau prieten
http://www.e-referate.ro/http://www.e-referate.ro/


13/13

bucovina.doc

Documents