UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ÞI PROTECÞIEI SOCIALEAMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

Fundaþia Naþionalã A Tinerilor Manageri

Proiect cofinanþat din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Investeºte în oameni!

RURAL - Antreprenor

Antreprenoriat rural

Cercetare privind nevoile de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucure[ti-Ilfov

Bucure[ti, iunie 2011

CUPRINS

Mul]umiri 2

Introducere 4

Metodologie 6

Prima afacere 7

Factorii care au f\cut posibil succesul primei afaceri 11

Trecerea la o afacere care s\ dureze 16

Piedici `ntâmpinate la debutul antreprenorial 19

Temerile care apar la `nceperea unei afaceri 23

Schimb\rile ap\rute dup\ `nceperea afacerii 24

Percep]ia concuren]ei 27

Autoevaluarea educa]iei manageriale 30

Consultan]a `n afaceri 36

Sprijinul extern `n dezvoltarea afacerilor 41

Viitorul propriilor afaceri 47

Dinamica demersului antreprenorial `n mediul rural

`n perioada 2008-2010 51

Situa]ia mediului de afaceri din românia `n perioada 2008-2009 51

Mi[carea antreprenorial\ `n perioada 2008-2010 58

1

RURAL ANTREPRENOR

MUL}UMIRI

Cercetarea nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\, a cuno[tin]elor, abilit\]ilor[i comportamentului managerial al micilor `ntreprinz\tori [i al celor care doresc s\-[iporneasc\ propria afacere `n mediul rural `n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov,Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest a fost o ac]iune colectiv\, la careau lucrat multe ”capete” [i ”mâini”. ~n primul rând ea a fost gândit\ [i proiectat\ deechipa Funda]iei Na]ionale a Tinerilor Manageri (www.fntm.ro), care a introdus-o caobiectiv important `n cadrul proiectului strategic ”Rural Antreprenor”, pe care l-aimplementat `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu SC Siveco RomâniaSA (www.siveco.ro), PROJOB GmbH din Germania (www.projob-weiden.de),Formastur SA din Spania (www.formastur.es) [i Asocia]ia EURO<26 România(www.euro26.ro). Proiectul ”Rural Antreprenor” a fost cofinan]at din Fondul SocialEuropean prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni”, pe baza contractului POSDRU/83/5.2/S/59596.Managerii lor, profesorii consultan]i, coordonatorii regionali, exper]ii [i asisten]iiimplica]i `n proiect au f\cut comentarii [i au contribuit prin observa]iile lor ladefinitivarea chestionarelor, ghidurilor de interviu [i a instrumentelor de cercetarefolosite `n analiza nevoilor de formare [i consultan]\ antreprenorial\. ~n mod specialtrebuie s\ aducem mul]umirile noastre echipei de conducere a FNTM [i celor 23consultan]i jude]eni pentru c\ au reu[it s\ conving\ un num\r mare de manageri [ipoten]iali patroni din mediul rural s\ participe la cercet\ri, oferindu-ne `ndrumare [isprijin `n toate fazele proiectului.

~n al doilea rând suntem recunosc\tori celor 1.527 patroni [i viitori patroni care auavut amabilitatea s\ r\spund\ `ntreb\rilor dintr-un lung chestionar care le-a fost`nmânat cu ocazia particip\rii la conferin]ele regionale de promovare a culturiimanageriale. Ace[tia, `mpreun\ cu 115 func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\o afacere, au participat la cercetarea cantitativ\, `mp\rt\[indu-ne opiniile [icuno[tin]ele lor referitoare la temele abordate `n chestionar.

154 persoane din grupul ]int\ au acceptat s\ participe un timp mai `ndelungat lafocus-grupuri, brainstorminguri [i interviuri `n profunzime, oferindu-ne explica]iidetaliate privind motiva]iile ini]ierii unei afaceri [i nivelul de educa]ie antreprenorial\existent, `mp\rt\[indu-ne experien]a lor [i a altor persoane pe care le-au cunoscut`ndeaproape. Au fost o companie generoas\ [i o bogat\ surs\ de informa]ii. Dorin]alor de a ne povesti `ntâmpl\ri din cariera lor managerial\ este un mare dar f\cuttuturor celor care caut\ s\-[i pun\ `n valoare talentele [i calit\]ile pentru a realiza oafacere de succes. Din cele peste 70 ore de `nregistr\ri audio am selectat numeroaseidei referitoare la eforturile [i dificult\]ile pe care le `ntâmpin\ oamenii `n procesul deconstituire a unei cariere manageriale `n mediul rural.

Tuturor celor care s-au implicat `n diverse etape la realizarea acestor cercet\ri leadres\m mul]umirile noastre.

Bruno {tefan [i Marin Burcea

Biroul de Cercet\ri Sociale

RURAL ANTREPRENOR

2

Echipa FNTM:

Marius Bostan – manager proiect / Pre[edinteFNTMAndrei Gheorghe – expert multiregionalMartizeta Gospodaru – expert multiregionalLaura Popa – expert PR Ioana-Andreea Ro[ca – expert P.R.Alexandru Popescu – expert juristElena B\rbulescu – manager financiar {tefan P\n\zan – expert ITCornelia Tabacu – expert ITIulian Gavrilov – expert ITC\t\lin-George Alexe – profesorDan Ardelea – profesorGheorghe Militaru – profesorCristian-Aurelian Popescu – profesorTeodor Repciuc – profesorGra]ian Alinei – expert lector conferin]eRadu Limpede – expert lector conferin]eDoina-Elisabeta Mihalcea – traduc\torSever Mircea Avram – asistent profesorCristian Tudorescu – asistent profesorViorel Udma – asistent profesorAlin Valentin Anghelu]\ – asistent profesorTudor Gherasim Smirna – asistent profesorDaniel Bejan – asistent de proiectOana P\un – asistent de proiectAndrei }ifrea – asistent de proiect

Echipa SIVECO:

Radu Constantinescu – asistent profesor TICC\t\lin {tefan – coordonator sistem informaticAura Alb\stroiu – coordonator sisteminformaticR\zvan Daniel Zota – profesor TIC

Echipa EURO<26:

Alexandru Sf`râial\ – consultant Olt Marius Marcel Moldovan – consultant Bistri]aN\s\ud Elena Fleaca – profesorAnca Mihaela Pârvu]oiu – asistent profesor

Consultan]i regionali FNTM:

Marius Buftea – Arad Lauren]iu Bumbac – Arges Mihai-Andrei Pop – Bihor Alexandru Blaga – C\l\ra[i Nicoleta Tom[a – Cara[ SeverinR\zvan-Ioan Vlasiu – Cluj Adrian-Ionu] C`rstic\ – Dâmbovi]a Cristiana Ghi]\l\u / Nikita Ciobanu – Dolj Marius-Cristian Vioiu – Giurgiu Raluca-Elena Mihai – Gorj Claudia-Elena Pilat – Hunedoara Elisabeta-Gabriela Aron – Ialomi]a Alina-Gela Bostan / Radu Meghe[ – Ilfov Sorin Mure[an – Maramure[ Florentina-Lumini]a Popescu – Mehedin]i Ancu]a-Maria Anghelescu – Prahova Angela-Ioana Simonca – S\laj Vasile-Zsolt Grigoru] - Satu MareRobert-Iulian Vasile – Teleorman Dan-Sabin Cionvic\ – Timi[ Cezar-C\t\lin Avr\mu]\ – Vâlcea

Echipa BCS:

Bruno {tefan – pre[edinte BCS, Universitatea”Politehnica” Bucure[tiMarin Burcea – Facultatea de Administra]ie [iAfaceri, Universitatea Bucure[tiCamelia Manuela L\t\ianu – Bergen CommunityCollege, New Jersey, SUAGabriel L\t\ianu – Kean University, New Jersey, SUAGina {tefan – director, statisticianNela Burcea – consultant, profesor Daniela Stoica – statistician

Echipa PROJOB GmbH:

Cornelia Rother – expert interna]ionalAlexander Seidl – expert interna]ional

Echipa Formastur SA:

Ignacio Nuno Villar – expert interna]ionalPablo Nuno Villar – expert interna]ionalRamon Trujillo – expert interna]ional

RURAL ANTREPRENOR

3

INTRODUCERE

De mult\ vreme s-a `ncet\]enit expresia ”spirit antreprenorial”, prin care se define[te abilitateade a crea oportunit\]i, de a rezolva probleme manageriale [i de a face bani. Max Weber – unuldin p\rin]ii sociologiei – a scris `n 1904 c\ spiritul capitalismului s-a dezvoltat `n acele regiuniale Europei `n care era dominant\ o anumit\ concep]ie despre ascetism [i mântuire, `n carebog\]ia nu era bazat\ pe stimularea l\comiei instinctuale, ci pe o anumit\ `nfrânare aconsumului, pe investirea ra]ional\ a câ[tigurilor, pe munca sistematic\ [i profesionalizarea ei,pe ”`n]elegerea muncii ca voca]ie, ca singurul mijloc de a fi sigur de starea de gra]ie divin\”1.Acest lucru presupune c\ cei care sunt boga]i sunt ni[te favori]i ai sor]ii, ni[te ale[i ai luiDumnezeu, care le-a dat anumite haruri, anumite talente de a face bani.

Peter Drucker – p\rintele managementului – a demonstrat cinci decenii mai târziu c\ pentru aface bani, pentru a fi eficace `n lumea afacerilor ”n-ai nevoie nici de vreun har special, nici deo aptitudine deosebit\ [i nici de vreo preg\tire anume”2, ci de `nsu[irea unor practici care potfi deprinse de oricine. Capacitatea de a conduce eficient organiza]ii [i oameni nu este un talentcu care oamenii se nasc, a[a cum se nasc cu un talent pentru muzic\ sau pentru pictur\, ci esterezultatul deprinderii unor cuno[tin]e. Nu exist\ o personalitate eficace din punct de vederemanagerial, c\ci oamenii care au succes `n afaceri difer\ dup\ temperament [i abilit\]i, difer\prin ceea ce fac [i prin modul `n care ac]ioneaz\, prin gradul de cultur\, prin caracter, prin]inut\ [i prin multe alte `nsu[iri. Au succes [i oamenii gra[i [i oamenii slabi, [i cei `nal]i [i ceiscunzi, [i cei care beau mult [i cei care sunt abstinen]i, [i cei introverti]i [i cei extraverti]i, [ioptimi[tii [i scepticii, [i egoi[tii [i altrui[tii, [i credincio[ii [i ateii, [i cei sclipitor de inteligen]i [icei mai pu]in str\luci]i intelectual, [i cei energici [i cei molatici, [i cei plini de imagina]ie [icuno[tin]e [i cei [ter[i c\rora nu le dau pe-afar\ ideile geniale. Au succes cei care [i-au `nsu[itun complex de practici a[a cum `[i `nsu[esc copiii tabla `nmul]irii, repetând-o la nesfâr[it pân\devine reflex condi]ionat. Iar aceste practici ]in de o organizare atent\ a timpului pornind de larezultate la activit\]i [i nu invers, ]in de atragerea cât mai multor resurse externe printr-o bun\pozi]ionare pe pia]\, prin punerea `nvaloare a punctelor forte, prin adaptareala cerin]ele pie]ei [i prin luarea deciziilormajore pe baza unei strategii corecte.

Aceste elemente ale succesului pot fi`nsu[ite de oameni din toate regiunile [idin toate mediile printr-o perfec]ionarecontinu\. Pe m\sur\ ce se instruiesc,perspectivele lor [i ale celor cu careinterac]ioneaz\ se l\rgesc considerabil.Educa]ia managerial\ `i face pe oameni”s\-[i ridice ochii de la probleme [i s\ [i-i`ndrepte spre posibilit\]i, s\ nu se maiocupe cu punctele slabe [i s\ exploa -teze punctele tari. Acest lucru, atuncicând se petrece, atrage spre organiza]ii oameni cu abilit\]i [i aspira]ii `nalte, stimulându-lemunca [i implicarea. Organiza]iile nu sunt mai eficace pentru c\ au oameni mai buni. Ele auoameni mai buni pentru c\ `i stimuleaz\ s\ se autoperfec]ioneze prin standardele lor, prinobiceiurile lor, prin climatul lor”3.

Pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale [i cre[terea expertizei `n vederea `mbun\t\]iriiabilit\]ilor, cuno[tin]elor [i comportamentelor manageriale ale patronilor [i viitorilor`ntreprinz\tori din mediul rural, Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri a ini]iat proiectul ”RuralAntreprenor” care s-a desf\[urat `n 23 jude]e integrate `n 5 regiuni de dezvoltare: Nord-Vest

RURAL ANTREPRENOR

4

1 Max Weber – Etica protestant\ [i spiritul capitalismului. Editura Humanitas, Bucure[ti, 1993, pag. 1782 Peter Drucker – Despre decizie [i eficacitate. Editura Meteor Press, Bucure[ti, 2007, pag. 73 Peter Drucker – op. cit. pag. 181.

(jude]ele Bihor, Bistri]a-N\s\ud, Cluj, Satu-Mare, Maramure[, S\laj), Vest (jude]ele Arad, Cara[-Severin, Hunedoara, Timi[), Sud-Vest Oltenia (jude]ele Dolj, Gorj, Mehedin]i, Olt, Vâlcea), Sud-Muntenia (jude]ele Arge[, C\l\ra[i, Dâmbovi]a, Giurgiu, Ialomi]a, Prahova, Teleorman),Bucure[ti-Ilfov (jude]ul Ilfov).

Prin proiectul `n cadrul c\ruia s-a desf\[urat cercetarea de fa]\ s-a oferit oportunitatea cre[teriinivelului de instruire al celor care sunt angrena]i `n afaceri la orice nivel [i, totodat\, o form\practic\ [i modern\ de interac]iune cu mediul economic `n care beneficiarii `[i desf\[oar\activit\]ile. ~n anii anteriori Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri reu[ise s\ implementeze cusucces un proiect similar pentru aproape jum\tate din aria României, iar acum s-a `ncercatcoroborarea sinergic\ a eforturilor pentru cealalt\ jum\tate.

Proiectul a urm\rit câteva obiective specifice:

1. Organizarea a 23 conferin]e locale `n fiecare jude] din cele 5 regiuni vizate, cu scopulpromov\rii spiritului antreprenorial [i a bunelor practici na]ionale [i interna]ionale, ̀ n vederea`mbun\t\]irii performan]elor [i dezvolt\rii unor afaceri de succes [i a motiv\rii pentru educa]iamanagerial\ [i sporirea cuno[tin]elor de management.

2. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative privind nevoile de consultan]\ [i instruiremanagerial\ a antreprenorilor [i a celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural`ntr-una din cele cinci regiuni de dezvoltare.

3. Educa]ia managerial\ personalizat\ pentru 400 ̀ ntreprinz\tori prin crearea a 12 Help-Desk-uri,cu 24 exper]i locali.

4. Instruirea [i consilierea managerilor sau viitorilor patroni printr-un portal – instrument integratce con]ine: o platform\ e-Learning de consultan]\ [i networking pentru 7 module de curs;o platform\ e-Business care promoveaz\ serviciile [i produsele beneficiarilor; o platform\e-Commerce care reprezint\ o solu]ie complet\ de magazin on-line; un site propriu alproiectului: www.ruralantreprenor.ro

5. Analiza-diagnostic a 20% din afacerile participan]ilor la proiect, consultan]\ personalizat\ [irealizarea unor solu]ii IT-software integrat pentru managementul afacerii.

Ca urmare a realiz\rii acestor obiective s-a creat o re]ea de cooperare `ntre `ntreprinz\tori dintoat\ ]ara, realizându-se mai u[or transferul de bune practici, ini]ierea de parteneriate [idezvoltarea cuno[tin]elor [i abilit\]ilor manageriale.

Pentru m\surarea nevoilor de instruire [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i alecelor care doresc s\ demareze o afacere `n mediul rural, FNTM a proiectat o cercetarecomplex\, care a cuprins:

n Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ,realizat `n rândul func]ionarilor publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere.

n Efectuarea a 5 focus-grupuri (câte unul pentru fiecare regiune) despre cariera [i experien]amanagerial\, despre cultura [i instruirea antreprenorial\.

n Efectuarea a 5 brainstorminguri (câte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile pecare `ntreprinz\torii le acord\ principalelor concepte manageriale.

n Efectuarea a 50 interviuri `n profunzime (câte 10 `n fiecare regiune) despre factorii careinfluen]eaz\ succesul [i e[ecul `n cariera managerial\.

Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\, ce a fost câ[tigat\de Biroul de Cercet\ri Sociale – BCS.

RURAL ANTREPRENOR

5

METODOLOGIEProiectul Rural Antreprenor este complementar proiectului Rural Manager, care s-a desf\[urat`n 2009 `n celelalte 3 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Centru [i Sud-Est (raportul poate fiaccesat pe http://www.ruralmanager.ro/web/guest/siteuri). De aceea au fost urm\rite câtevaaspecte comune pentru efectuarea compara]iilor [i a unei analize la nivel na]ional. Cea maimare parte a temelor studiate s-au referit `ns\ la alte aspecte, neabordate nici `n cercetareaprecedent\ [i nici `n alte cercet\ri studiate. Pentru elaborarea chestionarului [i a ghidurilor deinterviu s-a f\cut o analiz\ detaliat\ a temerilor, nemul]umirilor [i a experien]elor e[uate, precum[i a speran]elor [i proiectelor antreprenoriale exprimate `n interviurile `n profunzime realizate`n cadrul proiectului Rural Manager. Chestionarul [i ghidurile de interviu au fost modificate [icompletate ̀ n urma discu]iilor cu exper]ii FNTM, apoi au fost pretestate, definitivate [i aprobatede managerii proiectului.

Pentru identificarea grupului ]int\ consultan]ii regionali ai FNTM au alc\tuit o list\ cu ̀ ntreprinz\torii[i poten]ialii antreprenori din fiecare localitate rural\ inclus\ `n cele 23 jude]e arondate celor 5regiuni de dezvoltare, urm\rind s\ asigure o dispersie teritorial\ cât mai mare. Pentru alc\tuirealistei s-au coroborat informa]ii din mai multe surse: baza de date cu firme `nregistrate `n mediulrural, colabor\ri cu reprezentan]i ai autorit\]ilor publice locale, diferite personalit\]i din spa]iulrural, care au identificat ale persoane dornice s\ `nceap\ o carier\ antreprenorial\.

Grupul ]int\ – oameni care au `nceput sau care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `ncele 23 jude]e aferente regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia, Sud-Vest, Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest [i Vest – este alc\tuit `n propor]ie de 60% din b\rba]i [i 40% din femei. Ponderea b\rba]iloreste mai mare `n rândul patronilor: 82%, pe când femeile cele mai numeroase care doresc s\ini]ieze o afacere apar]in breslei func]ionarilor publici: 49%. Vârsta medie este de 31 ani [ijum\tate, cu varia]ii cuprinse `ntre 18 [i 63 ani. Aproape jum\tate din ei (48%) au studiisuperioare absolvite sau `n curs de finalizare (o treime la facult\]i private [i dou\ treimi lafacult\]i de stat), cele mai multe `n domeniul economic (30%) [i cele mai pu]ine `n domeniulartistic (1%) [i medical (2%). Familiile lor sunt compuse `n medie din 3,5 persoane, 8% suntformate dintr-un singur membru [i 14% din mai mult de 5 persoane. ~n marea lor majoritate(86%) antreprenorii [i poten]ialii antreprenori cunosc o limb\ str\in\, `n special engleza (58%)[i utilizeaz\ calculatorul, internetul [i emailul ̀ n medie 23 zile dintr-o lun\. O treime din membriigrupului ]int\ câ[tig\ bani din activit\]ile desf\[urate pe cont propriu, iar dou\ treimi câ[tig\ banidin salarii, burse, ajutoare de [omaj.

Reparti]ia lor dup\ statutul ocupa]ional este urm\toarea:

RURAL ANTREPRENOR

6

O treime dintre patronii [i persoanele fizice autorizate din mediul rural conduc mai multe afaceri,nu doar una singur\, iar 10% din subiec]i (`n special salaria]i din sectorul public [i PFA) mai au [iun statut ocupa]ional secundar: patroni, agricultori, ale[i locali, lucr\tori pe cont propriu, etc.

Din cei peste 3.000 de participan]i la cele 23 conferin]e jude]ene, 1.527 patroni [i viitori patronidomicilia]i ̀ n mediul rural au acceptat s\ r\spund\ la ̀ ntreb\rile din chestionar. Ei locuiesc ̀ n 683comune – ̀ n medie câte 2,2 persoane dintr-o localitate rural\. E[antionul a fost de tip probabilistmultistadial, stratificat dup\ grupuri de comune, jude]e [i regiuni de dezvoltare [i estereprezentativ pentru popula]ia care a `nceput o afacere [i care dore[te s\ `nceap\ o afacere `nmediul rural `n regiunile Sud-Muntenia, Bucure[ti-Ilfov, Sud-Vest, Nord-Vest [i Vest, având oeroare de ± 2,5%.

Acela[i chestionar a fost aplicat [i la 115 func]ionari publici din mediul rural care nu doresc s\`nceap\ o afacere. Ei au fost invita]i s\ participe la cercetare cu scopul de a identifica diferen]ele[i asem\n\rile `ntre ei [i al]i func]ionari publici care doresc s\ `nceap\ o afacere. Ei domiciliaz\ `n82 localit\]i rurale din cele 23 jude]e.

10% din cei 1.527 antreprenori reali [i poten]iali care au r\spuns la chestionar au fost invita]i s\participe [i la cercet\rile calitative. ~n fiecare din cele 5 regiuni au fost realizate câte un focus-grup,un brainstorming [i 10-11 interviuri ̀ n profunzime, pentru a surprinde ̀ n detaliu istoria [i momentelecare au marcat cariera antreprenorial\ [i ideile [i filosofia care stau la baza ac]iunilor lormanageriale. La conferin]ele de la Pite[ti, Craiova, Voluntari, Baia Mare [i Arad au participat 50 depersoane la focus-grupuri [i 50 la brainstorminguri (`n medie câte 10 persoane la fiecare ̀ ntâlnire)[i 54 persoane la interviurile `n profunzime. ~n total 154 persoane au participat la cercet\rilecalitative care s-au desf\[urat `n timpul conferin]elor regionale.

PRIMA AFACERELumea oamenilor de afaceri este v\zut\ din exterior ca un univers `nchis [i mut, `n care se intr\greu [i ̀ n care doar cei puternici reu[esc s\ supravie]uiasc\. P\trunderea ̀ n aceast\ lume necesit\folosirea unor chei de acces, iar ele se g\sesc cu dificultate [i, atunci când le g\sesc, unii nu [tiucum s\ le `ntrebuin]eze corect. Pentru c\ este perceput\ ca ermetic\, este `nconjurat\ de mister[i taine. Mai mult decât atât, profanii, cei din afara ei, cred c\ accesul ̀ n lumea business-ului se facepe baza unui schimb simbolic, iar ceea ce au cei s\raci s\ dea la schimb pentru a se ̀ mbog\]i areo valoare deosebit\, adesea de ordin moral: cinstea, credin]a, mântuirea. De aceea universulmanagerilor / antreprenorilor este v\zut frecvent ca unul corupt, murdar, `n care oamenii [i-auvândut sufletul pentru bani. Sacrificându-[i ori negându-[i valorile, cei care au intrat `n aceast\

lume au acceptat un alt mod de a tr\i, dea-[i organiza via]a.

Tocmai pentru c\ sunt vizibile mai alesdiferen]ierile fa]\ de lumea celorlal]i,lumea managerilor exercit\ ̀ n acela[i timpo fascina]ie, o seduc]ie care are la origininu doar dorin]a de a avea mai mul]i bani,ci [i altceva: o sfidare la adresa s\r\ciei, oasumare con[tient\ a riscului, posibi -litatea unei alterit\]i radicale, câ[ti gareaputerii de a dicta `n via]a celor din jur.Acestea nu sunt lucruri care se `nva]\, cise transmit printr-o contaminare ca ceade tip viral – totul trece de la unul la altulimediat ce au g\sit calea de acces `n

RURAL ANTREPRENOR

7

lumea managerial\. Aceast\ contaminare suspend\ ideea transparen]ei acestei lumi [i ̀ i d\ un aerocult, secret, clandestin. Distribuirea valorilor [i normelor antreprenoriale c\tre cei nou veni]i nu areloc la vedere, ci se petrece sub pecetea tainei, ca un proces de ̀ nc\rcare energetic\ menit s\-i rup\definitiv de lumea veche [i s\-i absoarb\ `n noua lume managerial\.

Universul antreprenorial pare c\ se `mprosp\teaz\ mai degrab\ aleatoriu decât pe baza unorcriterii de selec]ie riguroase de competen]\ sau calit\]i umane deosebite. Fractalul este chintesen]aacestui univers, c\ci indivizii care-l populeaz\ par din exterior reproducerea aceluia[i tipar uman,guvernat de acelea[i formule de a face bani, de acelea[i comportamente [i acela[i stil de via]\,multiplicat la nesfâr[it. Indiferent de calit\]ile, de valorile, de cultura [i de abilit\]ile diferite careexist\ ̀ ntre ei ̀ n lumea din afar\, ̀ n momentul p\trunderii ̀ n universul managerial are loc un fel declonare mental\ [i comportamental\. E ca o iluminare care le ofer\ puterea de a lua `n st\pânirebog\]iile din jur, ca intrarea `ntr-o alt\ dimensiune `n care-[i pierd memoria s\r\ciei dar câ[tig\proiec]ia bog\]iei [i posibilitatea de a integra aceste averi virtuale `n ac]iuni concrete, imediate.Prin iluziile originii, lumea managerilor se disociaz\ tot mai mult de cealalt\ lume, instituind alteprincipii ale ordinii [i echilibrului [i alte reguli de func]ionare.

Ca ̀ n binecunoscuta metafor\ a aisbergului, intrarea ̀ n aceast\ lume reprezint\ partea nev\zut\,ascuns\ a acestei categorii sociale, pe care ceilal]i nu o pot cuprinde cu mintea prea u[or, dar pecare gândirea unora `ncearc\ adesea s\ o str\pung\. {i cum gândirea `nseamn\ lucruri, pentruc\ func]ioneaz\ ca un agent provocator pentru crearea unor realit\]i cu ajutorul iluziilor, uneori eag\se[te cheile de acces `n lumea managerial\. Mintea unora le g\se[te puse la vedere `n c\r]ilede management pe care mari speciali[ti [i oameni de afaceri le-au scris pentru ajutorarea celorcare doresc s\ ̀ nceap\ un business. Dar ponderea celor care pornesc pe c\r\rile managementuluicitind c\r]ile de specialitate este redus\ [i pentru ei ini]ierea nu mai e ceva magic, ca un basm, cicel mult o provocare c\reia `i fac fa]\ luându-[i echipamentul potrivit.

Pentru ceilal]i care nu au citit c\r]i de afaceri,observarea unor `ntreprinz\tori, munca `nechipa lor sau colaborarea institu]ional\ cu eir\mân modalit\]ile cel mai des utilizatepentru a cunoa[te aceast\ lume. Tocmaipentru c\ aceast\ cunoa[tere este frag -mentar\ [i asumat\ adesea dintr-un singurunghi de vedere, ea umple golurile cu ima -gina]ie, mituri, legende, iluzii.

La sfâr[itul fiec\rui interviu `n profunzime,focus-grup sau brainstorming din cadrulproiectului Rural-Manager din 2009 i-am`ntrebat pe participan]ii la discu]ii ce ̀ ntrebarele-ar adresa lui Ion }iriac, Donald Trump saualtui om de afaceri de succes dac\ ar intra ̀ nacel moment ̀ n sal\. Cele mai multe ̀ ntreb\riau vizat ̀ nceputul afacerilor lor, primii pa[i ̀ n cariera managerial\: Cum a f\cut primul milion? Cuma pornit? Care a fost secretul? Ce idee de afaceri a avut? Cum se poate reu[i prin for]e proprii?Pe câte cadavre a c\lcat pân\ s\ ajung\ sus? Cum se poate s\ ajungi miliardar f\r\ resursefinanciare sau f\r\ pile? Cum faci fa]\ piedicilor pe care concuren]a [i statul ]i le pun continuu? Cuii-a dat [pag\ la `nceput [i cât de mare a fost ea?

Aceste `ntreb\ri ne-au convins c\ trebuie s\ continu\m cercet\rile axându-ne pe momentulprimelor afaceri, nu neap\rat formalizate legal, printr-o firm\, ci mai ales pe primele `ncerc\ri dea ̀ ntreprinde ceva pe cont propriu. Chestionându-i pe oameni cu privire la vârsta primei afaceri amdescoperit c\ antreprenorii din mediul rural au avut primele experien]e manageriale ̀ naintea`mplinirii vârstei de 22 ani.

RURAL ANTREPRENOR

8

Acest fapt este `n contradic]ie cu datele primite de la Observatorul European al IMM-urilorconform c\rora cei mai mul]i dintre `ntreprinz\tori `[i `ncep carierele antreprenoriale `ntre 22-55de ani. De[i o carier\ poate fi `nceput\ `nainte sau dup\ aceast\ vârst\, este pu]in probabil ca`ntreprinz\torul s\ aib\ experien]a, suportul financiar sau energia necesare lans\rii [i conduceriiunei afaceri de succes.

~n general, b\rba]ii `ntreprinz\tori au vârsta `ntre 30-35 de ani, `n timp ce femeile au vârstacuprins\ `ntre 35-45 de ani. Datele din Uniunea European\ arat\ c\ vârsta medie a`ntreprinz\torilor este `n jur de 35 de ani, ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui ofirm\ nu imediat dup\ terminarea studiilor.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

Cei reziden]i `n apropierea marilor ora[e au f\cut primele afaceri mai devreme, la 19 ani. Cu câtdistan]a fa]\ de ora[e este mai mare, cu atât vârsta primei afaceri este mai `ntârziat\. Corelândmedia primei afaceri cu diverse date socio-demografice am observat c\ b\rba]ii au pornit s\ fac\afaceri pe cont propriu mai devreme decât femeile, protestan]ii [i neoprotestan]ii mai devremedecât ortodoc[ii [i catolicii. Cei care au terminat facult\]i private au ̀ nceput s\ fac\ afaceri ̀ nainteacelor care au terminat facult\]i de stat, iar absolven]ii [colilor cu profil economic [i juridic au intratmai timpuriu `n lumea business-ului decât absolven]ii [colilor medicale sau tehnice.

Relat\rile subiec]ilor intervieva]i au eviden]iat dou\ situa]ii: când cele dintâi activit\]i ̀ ntreprinsepe cont propriu nu au reprezentat o afacere propriu-zis\, dar [i situa]ia, mai frecvent\, atransform\rii `n timp a acelei activit\]i `n business-ul actual.

Pentru o treime din subiec]i, primii bani au fost ob]inu]i din activit\]i care nu au leg\tur\ cuspecificul afacerii desf\[urate `n prezent. Alegerea unei asemenea activit\]i a reprezintat solu]iapentru completarea veniturilor, dar dovede[te existen]a dorin]ei de a face ceva [i abilit\]ileantreprenoriale:

Asta a fost ideea pentru un venit. ~nc\ nu am g\sit ideea potrivit\ pentru un alt tip de afacere.Adic\ ̀ nc\ sunt `n c\utare. M\ intereseaz\ s\ fac ceva. (Ruxandra, poten]ial antreprenor, 29ani, Arge[).

Sim]eam eu c\ am s\ pot s\ fac ceva pe cont propriu, [i speram c\ am s\ pot deschide oafacere. (Daniela, antreprenor, 45 ani, Arge[).

RURAL ANTREPRENOR

9

~n unele cazuri, prima activitate nu cred c\ a fost neap\rat un business (Sandu, antreprenor,34 ani, Dolj), ci mai degrab\ o afacere neoficial\, aduc\toare a unor venituri suplimentare.Pentru bani de buzunar sau pentru ob]inerea unor venituri necesare `ntre]inerii `n perioadastudiilor, `n timpul liceului sau al studen]iei, unii s-au implicat `n diverse tipuri de activit\]i – fie`n timpul vacan]elor, fie `n paralel cu perioada cursurilor: vânzarea de telefoane mobile, flori,felicit\ri, rochii, b\uturi, produse-agro-alimentare, cosmetice, etc., confec]ionarea unor obiecteartizanale (br\]\ri, m\r]i[oare), repara]ii auto, distribuirea de pliante publicitare, multiplicareacursurilor, soli[ti sau fotografi la nun]i sau la alte evenimente, etc.

Unii antreprenori [i poten]iali antreprenori au men]ionat ca prim\ afacere mai important\ oactivitate care nu a func]ionat mult\ vreme. Unele afaceri au fost favorizate de contextuleconomic general dintr-o anumit\ perioad\, func]ionând o scurt\ perioad\ (vânzareaapartamentelor sau autoturismelor); altele au fost abandonate `n favoarea unor activit\]i mairentabile, prima afacere reprezentând doar o `ncercare `n demersul antreprenorial (salon decoafur\, sal\ de sport); alte afaceri au e[uat din motive diverse: `nchiderea magazinului deacvaristic\ din cauza alergiei copilului; `nchiderea firmei (service auto, alimentar\, firma dedetectivi) din cauza lipsei clien]ilor; abandonarea afacerii barului datorit\ principiilor cre[tine.

A fost a[a o simpl\ hot\râre, am spus nu mai fac comer] cu b\uturi alccolice. }ine de ceeace am copil\rit, [i tata a fost b\utor [i am tr\it destul de greu din cauza asta (Nicolae,antreprenor, 47 ani, Maramure[).

Pentru cei mai mul]i dintre antreprenori, prima activitate aduc\toare de bani a devenit afacereformalizat\ din punct de vedere legal, care s-a tot extins. Ea s-a constituit ̀ ntr-o experien]\ f\r\de care nu a[ fi realizat ce am f\cut pân\ acum (Vl\du], student, 19 ani, Arge[). Sunt situa]ii`n care unii au demarat o activitate ce s-a dovedit profitabil\, astfel `ncât a ap\rut ideea uneifirme – exemplul unui antreprenor din construc]ii, ce a pornit ini]ial cu lucr\ri simple de zid\rie:

Am mai luat un b\iat cu mine s\ m\ ajute. Mi-am luat apoi al]i doi-trei b\ie]i cu mine. {i dup\aceea am v\zut c\ este de lucru [i este nevoie s\ fac [i acte, s\ intru `n legalitate (Sorin,antreprenor, 32 ani, Dolj)

{i sunt dese cazurile `n care oamenii s-au specializat ̀ n cadrul unei firme de care s-au separat,prin deschiderea propriei afaceri:

Am deschis propria firm\, dar n-am vrut s\-i spun patronului la care lucram. Când comenzileau crescut n-am mai putut s\ lucrez [i la el [i am plecat. De multe ori a trecut pe lâng\ mineunde lucram [i `ncercam s\-l salut, dar nu voia s\ mai discute cu mine. A[a a fost s\ fie.(Adrian, antreprenor, 23 ani, Arge[).

RURAL ANTREPRENOR

10

{ansele de a avea succes `n afaceri cresc dac\ `ntreprinz\torul alege o afacere `n care areexperien]\ deoarece acesta cunoa[te procesele, [i-a creat rela]ii, are o imagine corect\ a mediuluide afaceri [i a cerin]elor de pe pia]\. De multe ori, poten]ialul `ntreprinz\tor opteaz\ pentru undomeniu asem\n\tor pentru a putea valorifica informa]ii utile strânse de-a lungul timpului, careconduc la diminuarea riscului pe care `l implic\ derularea oric\rei afaceri. Datele din figur\ scot`n eviden]\ c\, `n general, `ntreprinz\torul urm\re[te mai degrab\ valorificarea diferiteloroportunit\]i decât p\strarea domeniului afacerii ini]iale [i c\ prima afacere este mai degrab\ de`ncercare. Prima afacere a fost adesea o afacere cu risc sc\zut, care a urm\rit familiarizarea`ntreprinz\torului cu lumea afacerilor [i `n care acesta a pus accent pe `nv\]are, pe `n]elegereamecanismelor economice [i a rela]iilor umane.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

Prima `ncercare de a `ntreprinde ceva pe cont propriu a marcat semnificativ activitatea celorcare au devenit patroni: cei mai mul]i dintre ei au continuat s\ activeze `n acela[i domeniu cacel ini]ial [i doar o treime dintre ei [i-au schimbat domeniul de activitate. Pentru func]ionariipublici, acea prim\ afacere a fost decisiv\ pentru schimbarea domeniului de activitate; pentrucei mai mul]i dintre func]ionari, prima `ncercare a fost un e[ec. Cei c\s\tori]i [i cu copii activeaz\`n mai mare m\sur\ `n domeniul ales ini]ial decât cei nec\s\tori]i sau v\duvi. Ortodoc[ii,mozaicii [i neoprotestan]ii [i-au schimbat ̀ n ponderi mai mari domeniul de activitate, comparativcu catolicii [i protestan]ii. Cei care au absolvit [coli agricole [i artistice au r\mas fideli primuluidomeniu de afaceri, spre deosebire de cei care au terminat [coli cu profil juridic sau universitar.Iar absolven]ii facult\]ilor particulare [i-au schimbat domeniul de activitate mai mult decâtabsolven]ii facult\]ilor de stat.

FACTORII CARE AU F|CUT POSIBIL SUCCESULPRIMEI AFACERINu to]i cei care `ntreprind ceva pe cont propriu au succes de la `nceput. Ponderea celor careau e[uat este incomparabil mai mare decât a celor care au reu[it. Bill George – un renumitprofesor la Harvard Business School – spune c\ oamenii e[ueaz\ `n `ntreprinderile lor pentruc\ sunt incapabili s\-[i urm\reasc\ cu consecven]\ convingerile, valorile [i principiile dup\care se ghideaz\ `n via]\. Fie c\ nu sunt con[tien]i de ceea ce pot, c\ nu au ̀ ncredere ̀ n for]eleproprii, c\ nu au curaj s\-[i asume responsabilit\]i [i riscuri, c\ nu ]in pasul cu noile provoc\ri– oamenii coboar\ de la `n\l]imea valorilor lor morale [i `[i degradeaz\ imaginea de sine4.Atunci când `ncep s\-[i construiasc\ o identitate social\, oamenii tind s\ se uite la cei din jurullor mai mult decât la propriul lor suflet, c\ci nu [tiu cum poate fi realizat\ o introspec]ie care s\le arate calea spre succes. Din acest motiv tind s\ tr\iasc\ via]a altora sau fragmente din vie]ilealtora. ~[i pierd exerci]iul vis\rii unei vie]i ideale, a construirii unor planuri m\re]e de viitor [ia[teapt\ ca altcineva s\ le traseze cursul vie]ii, s\ le repare gre[elile, s\ le rezolve problemele,s\ ̀ i fac\ ferici]i. De aceea dau deseori vina pe al]ii pentru e[ecurile pe care le tr\iesc. Diluarearesponsabilit\]ii pentru propria via]\ reprezint\ cea mai important\ dereglare a busolei careghideaz\ personalitatea unui individ.

Una din consecin]ele acestei deregl\ri este aceea c\ timpul are o valoare din ce `n ce mainesemnificativ\. ~ntr-o recent\ cercetare asupra bugetelor de timp5, asupra modalit\]ilor ̀ n careoamenii `[i consum\ orele [i zilele fiec\rei luni, am constatat c\ cei mai mul]i oameni `[iconsum\ timpul relativ la fel ca cei din categoria socio-profesional\ de care apar]in [i nu `nacord cu visele [i dorin]ele lor de dezvoltare personal\. De[i mul]i `[i doresc s\ devin\ patroni

RURAL ANTREPRENOR

11

4 Bill George – 7 lec]ii de succes pe timp de criz\. Editura Meteor Business, Bucure[ti, 2010, pag. 22. 5 Bruno {tefan [i Marin Burcea – Bugetul de timp al tinerilor. Biroul de Cercet\ri Sociale, Bucure[ti, martie 2011.

de succes, nu `[i `mpart timpul `n acela[i fel ca patronii pe care `i admir\; dac\ sunt studen]i,casnice, [omeri, agricultori sau angaja]i tr\iesc la fel ca studen]ii, casnicele, [omerii, agricultoriisau angaja]ii din jurul lor [i nu ca patronii de lâng\ ei: dorm mai mult, `[i pierd vremea pedrumuri, la cump\r\turi, la mese, cu activit\]i domestice, `n discu]ii lungi – a[a cum cei maimul]i patroni [tiu c\ nu trebuie s\ fac\, deoarece pentru ei timpul ̀ nseamn\ bani [i este cel maipre]ios capital.

Pu]ini sunt dispu[i s\-[i asume curajul de a-[i tr\i propriile vise de dezvoltare personal\,a[teptând ca aceasta s\ se produc\ de la sine. Lipsa curajului la momentul potrivit ̀ i arunc\ peindivizi `n alte realit\]i: ale [anselor m\runte, ale rat\rii, ale frustr\rii [i ale e[ecului personal.Pentru a se consola, cei mai mul]i caut\ compania celor care, ca [i ei, au lipsit la `ntâlnirea cuun destin mai bun sau i-au `ntors spatele de fric\.

Cercetarea efectuat\ `n rândul antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori din mediul rural aconfirmat teoriile pe care Ben Casnocha6 le-a repus recent `n valoare folosindu-se de sfaturileunor min]i str\lucite `n afaceri, care sus]in c\ cele mai importante ingrediente ale drumului spresucces sunt curajul, `ncrederea `n sine [i buna preg\tire profesional\.

Din interviurile `n profunzime [i din discu]iile focus-grup am constatat c\ reu[ita `n afaceri estecorelat\ cu anumite tr\s\turi de personalitate ale individului, cu un capital financiar necesarpentru debutul `n afaceri, cu oportunit\]ile regiunii sau contextul economic existent la un anumitmoment, cu nivelul cuno[tin]elor de specialitate, cu abilit\]ile de organizare [i derulare a afacerii.

1. Calit\]ile omului. Pentru reu[ita unei afaceri sunt invocate urm\toarele calit\]i umane:puterea de convingere, abilit\]ile de comunicare, `ncrederea `n sine, cinstea, ambi]ia,perseveren]a, `ndr\zneala de a `ncerca, asumarea riscului, marea capacitate de munc\,poten]ialul intelectual, aptitudinile pentru anumite activit\]i.

Mergeam la 21 de ani [i st\team de vorb\ cu 40 de oameni `n fa]a blocului. {i s\ convingiromânul s\ `]i dea bani pentru renovarea fa]adei unui bloc e greu, deoarece pentru el blocul

RURAL ANTREPRENOR

12

6 Ben Casnocha – Via]a mea de `nceput `n afaceri. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2010 [i www.mystartuplife.com

nu are nici o valoare. De ce s\ dea bani pentru fa]ada blocului? Poate s\ stea [i f\r\ asta.(Adrian, 23 ani, antreprenor, Arges).

Eu zic c\ deschiderea este important\, modul `n care porne[te fiecare om `n parte. Paletalarg\ de prieteni pe care `i ai demonstreaz\ [i faptul c\ e[ti comunicativ. Dac\ te `n]elegibine cu fiecare dintre oamenii cu care interac]ionezi, e ca [i cum ]i-ai l\sa un loc de bun\ ziua.E ca [i cum ai avea o u[\ deschis\. ~n momentul `n care rela]ia dintre tine [i persoanarespectiv\ nu e ok, po]i s\ ai un business pe care ̀ l pierzi. Dup\ mine un business de succeseste `n momentul `n care ai comunicare 100%, fie cu angaja]ii t\i, fie cu oamenii din cercult\u pe care `i cuno[ti. Pentru c\ dac\ reu[e[ti s\ comunici foarte bine cu fiecare, efectiv `]ila[i u[a deschis\ acolo. (Sandu, antreprenor, 34 ani, Dolj).

Dac\ nu ai ambi]ie [i nu-]i dore[ti s\ faci ceva, nu vei reu[i niciodat\. Trebuie s\ munce[ti zide zi pentru acel lucru pe care ]i-l dore[ti. (Claudiu, func]ionar public, 25 ani, Dolj).

2. Spiritul antreprenorial – respectiv mediul antreprenorial din familie, mediulconcuren]ial local, contextul economic general: la nivelul familiei, comunit\]ii locale, lanivelul societ\]ii. Pentru a deveni antreprenor este foarte important\ educa]ia primit\ `nfamilie, spiritul antreprenorial, for ma -rea unui mod de a gândi bazat pe`ndr\zneal\, asumarea riscului, sesi -zarea oportunit\]ii unui câ[tig. Opor -tu nit\]ile oferite de zon\ pentruafa ce re: de exemplu, investi]iile `n tu -rism sunt strâns corelate cu poten -]ialul natural al regiunii, sporit prinobiectivele antropice (m\n\stiri etc.).Succesul afacerii depinde [i de con -textul economic general. De exempluo afacere ca cea a distribuirii produ -selor cosmetice a fost de succes `nmomentul `n care oferta pe pia]a degen era limitat\, iar puterea ca cum -p\ rare a românilor era mai mare. Pro -pria afacere d\ posibilitatea dez volt\riigândirii, aplic\rii `n practic\ a propriilor idei, `n timp ce statutul de angajat echivaleaz\ cu osufocare a libert\]ii de gândire [i decizie.

Tata mi-a dat capitalismul cu linguri]a [i eu nu voiam s\-l `nghit, c\ eram comunist; voiam s\m\ fac ofi]er al armatei române. Dar eram mic [i, vrând-nevrând, a trebuit s\-l `nghit.Medicamentul \sta i l-am dat [i eu copilului meu [i acum a[tept s\ ias\ medic s\-i predauafacerea. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov).

Chiar dac\ am stat la ora[ am avut porci, am ]inut gr\din\; duceam la fabric\ zarzavaturi [iluam bani pe ele, cre[team porci [i mergeam cu ei la pia]\. Tot timpul am f\cut comer] [i`ncerc s\ induc [i copiilor microbul \sta de a face ceva pe cont propriu. Copilul cel mare afost `n vacan]a de var\ `n Germania [i a lucrat efectiv la tutun [i v\ spun c\ a fost foarte`ncântat, c\ci a v\zut ce `nseamn\ banul muncit. Acum m-a convins s\ fac planta]ie de tutun.(Flavius, 49 ani, poten]ial antreprenor, Arad).

Atuurile Corbeniului sunt multe [i e p\cat s\ nu fie fructificate. Corbeniul e exact peTransf\g\r\[an, e spre barajul Vidraru [i vara e o frumuse]e cum nu [tiu dac\ mai este ̀ n alt\parte `n lume. Sunt trasee montane, sunt trasee religioase, c\ sunt o mul]ime de mân\stiri`n zon\. Pensiunea pe care-am f\cut-o e ca la ea acas\ `n acest spa]iu. (Daniela, 45 ani,antreprenori, Arge[).

RURAL ANTREPRENOR

13

3. Banii. Reu[ita unei afaceri este condi]ionat\ de existen]a unor bani pentru investi]iile ini]iale.Banii, respectiv dorin]a unor venituri care s\ asigure un trai decent familiei, reprezint\ motoruldezvolt\rii afacerii. Nevoia, dorin]a de a de]ine ni[te bunuri materiale, o via]\ mai bun\,reprezint\ o motiva]ie puternic\ `n demararea unei afaceri; e ca un virus dorin]a de a facebani mai u[or, prin afaceri. Veniturile se coreleaz\ cu prestigiul `n societate.

Utilajele le-am luat cu banii de la nunt\. A[a am `nceput afacerea. (Anghel, 36 ani,antreprenor, Dolj).

Ne-a motivat foarte mult faptul c\ puteam s\ facem [i noi ceva pe cont propriu, s\ nu maist\m s\ ascult\m de [efi, s\ fim proprii no[tri [efi. (Nu]u, 26 ani, poten]ial antreprenor,Maramure[).

Dorin]a de a o duce mai bine, de a fi recunoscut, de a avea prestigiu....o recunoa[tere dinpartea celorlal]i.....o recunoa[tere care poate veni pe mai multe paliere. Dac\ ai bani maimul]i ie[i ̀ n eviden]\, dac\ e[ti mai bine preg\tit ie[i ̀ n eviden]\ [i a[a, pe baza cuno[tin]elor[i a averii, po]i câ[tiga prestigiu `n societate. (Lucian, 42 ani, poten]ial antreprenor, Arad).

4. Competen]a, respectiv existen]a unor cuno[tin]e de specialitate. Competen]a spore[tepe m\sura derul\rii afacerii. Cuno[tin]ele de specialitate sunt absolut necesare pentrusuccesul afacerii, esen]iale fiind cele din domeniul economic, contabilitate, cunoa[terealegisla]iei, cuno[tin]e ob]inute eventual `n str\in\tate.

Ca s\ po]i s\ fii competent, ca s\ po]i s\ te descurci, trebuie s\ [tii de toate. Adic\ [i legisla]ie[i economie [i de toate. (Vl\du], 19 ani, student, Arge[).

Experien]a practic\ anterioar\ spore[te [ansa reu[itei `n afaceri.

Domeniul nostru de preg\tire era agricultura. {i so]ia [i tata-socru lucrau ̀ n societ\]i de prest\riservicii `n agricultur\, mecanizare, optimizare [i trebuia s\ ne folosim de faptul c\ ei erau `ndomeniu. (Anghel, 60 ani, antreprenor, Ilfov).

A contat experien]a pe care am acumulat-o cu afacerile mici pe care le-am f\cut. Modul dea gândi [i toate aceste `ncerc\ri mi-au fost folositoare. (Ion, 44 ani, antreprenor, Ilfov).

Cunoa[terea unei limbi str\ine esteapreciat\ ca fiind necesar\ doar `nsitua]ia `n care sunt f\cute achizi]ii dinstr\in\tate, pentru colaborarea cuparteneri str\ini, pentru participare latârguri interna]ionale. Sunt necesare:cuno[tin]ele de management; cuno[tin]epentru `ntocmirea corect\, detaliat\ aunui plan de afaceri, pentru derulareaorganizat\ a activit\]ii, pentru identi -ficarea pa[ilor ce trebuie parcur[i,pentru proiectarea pe termen lung aafacerii, pentru identificarea factorilorexterni ce pot influen]a activitatea,pentru estimarea investi]iei [i a pe -rioadei de amortizare; cuno[tin]e de

management financiar pentru rentabilizarea afacerilor, pentru cunoa[terea cheltuielilor [iveniturilor; cuno[tin]e de management strategic, pentru o permanent\ adaptare la pia]\;cuno[tin]e de management de proiect; cuno[tin]e de marketing pentru vânzarea vânzarealucrurilor pe care [i le doresc clien]ii.

Cred c\ aceste informa]ii ajut\ la o mai bun\ structurare a unei afaceri [i la speculareaoportunit\]ilor care se pot ivi. Pentru c\ nou\ ne lipse[te aceast\ educa]ie antreprenorial\,

RURAL ANTREPRENOR

14

nu avem decât o idee despre ceea ce trebuie s\ facem, f\r\ anvergur\ managerial\. (Marius,29 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj).

Exist\ [i opinia c\ afacerile pot fi de succes [i dac\ sunt f\cute „dup\ ureche”, f\r\ cuno[tin]ede management [i marketing.

Conteaz\ s\ fii pe pia]\ [i s\ ai rela]ii. (Dumitru, 44 ani, agricultor, Maramure[)

Nu e obligatoriu s\ ai cuno[tin]e. ~nve]i s\ faci acel lucru sau `]i iei un specialist. (Roxana, 30ani, func]ionar `n sectorul privat, Arad.)

~n ceea ce prive[te respectarea legisla]iei, opiniile sunt diferite. {ansele de reu[it\ a afacerii suntmai mari dac\ se ac]ioneaz\ la limita legii. Dar al]i subiec]i subliniaz\ necesitatea derul\riiafacerii prin respectarea legisla]iei, altfel pierderile sunt mai `nsemnate decât câ[tigurile.

5. Modul de organizare [i conducere a afacerii: diversificarea domeniilor de activitate cre[te[ansele de supravie]uire a afacerii; alegerea domeniului investi]iei (bunuri sau servicii carenu sunt oferite, dar pe care pia]a le-ar putea absorbi); asigurarea desfacerii produselor princalitate [i pre]; utilizarea unei tehnologii avansate; folosirea for]ei de munc\ instruite, calificate;permanenta reinvestire a capitalului; `ncheierea de contracte cu firme mari; idei noi, pentrua ad\uga plus valoare la ceea ce exist\ deja pe pia]\.

Trebuie s\ investe[ti continuu – `n clipa `n care spui c\ totul s-a rezolvat te-ai pus deja pe opant\ descendent\. Când voi termina sala de conferin]e vreau s\ fac [i sal\ de fitness.(Daniela, 45 ani, antreprenor, Arges).

Ca s\ dai drumul la o firm\, la o societate, indiferent de natura ei, trebuie s\ ai `n vedereformarea personalului. Pentru c\ sunt foarte multe cazuri `n România unde `l iei pe X [i `l pui`ntr-un post de care habar nu are [i normal c\ nu o s\ `]i mearg\ niciodat\ bine, atâta timpcât nu ai suportul respectiv. Sunt atâtea programe de formare profesional\. Prima etap\ este[colarizarea, dup\ care `nv\]area continu\ prin participare la seminarii, conferin]e, tot felulde studii de caz europene unde acolo vezi cum lucreaz\. O echip\ bun\ te duce la succes.(Magdalena, 34 de ani, antreprenor, Dolj)

6. Oamenii care au oferit sfaturi [i suport. Importan]i sunt oamenii care au fost al\turi deantreprenor ̀ n momentul ini]ierii afacerii sau care l-au sus]inut financiar. Uneori profesorul a fostcel care a descoperit talentul sau a dat primele sfaturi pentru reu[ita afacerii, dar cel mai adeseafamilia a acordat sfaturi [i a reprezentat suportul moral, alteori ajutorul a venit din partea unuiprieten devenit asociat. ~n alte situa]ii, rudele au oferit sfaturi nepotrivite, ̀ ndemnând la pruden]\.Mentalitatea comunist\ a p\rin]ilor ar fi putut reprezenta o frân\ pentru ini]iativa antreprenorial\.Unii intervieva]i sus]in c\ au `nv\]at singuri, nu au primit niciun sprijin.

Nimeni nu m-a ajutat, toat\ lumea spunea c\ nu se poate. ~n jurul meu este un NU continuu.Chiar dac\ vedeau c\ afacerea `ncepea s\ creasc\, atunci când le propuneam s\ devenimparteneri ziceau nu. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov)

Uneori, la `nceputul drumului, subiec]ii au avut ca parteneri de afaceri fie rude, fie prieteni, daradesea ne`n]elegerile i-au separat: am ajuns la concluzia c\ `n doi nu se fac lucrurile cumtrebuie. (Adrian, 32 ani, antreprenor, Arge[). Asocierea a fost dictat\ de nevoia de bani: amconvins un prieten s\ fac\ firm\ cu mine, el contribuind cu banii (Adrian, 32 ani, antreprenor,Arge[) sau pentru consiliere `n problemele necunoscute: el lucra la o firm\ de construc]ii [im-am gândit c\ o s\ am nevoie de expertiza lui, mai mult decât financiar (Daniela, 45 ani,antreprenor, Arge[), sau doar pentru a avea mai mult curaj. Au fost [i situa]ii când asociatul afost necunoscut pân\ `n momentul demar\rii afacerii: cu partenerul nu mai f\cusem afaceri`nainte. Atunci ne-am cunoscut, `n grupul de prieteni. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[).Pentru poten]ialii antreprenori, parteneriatul este v\zut\ ca singura [ans\ pentru demarareaunei afaceri. ~n cazul `n care ar dispune de banii necesari afacerii, ar prefera s\ se implicesinguri, existând teama `n[el\rii de c\tre partener.

RURAL ANTREPRENOR

15

7. Rela]ia cu clien]ii [i furnizorii. Pentru reu[ita unei afaceri este foarte important\ rela]iacu clien]ii. Ace[tia trebuie s\ r\mân\ mereu `n aten]ia firmei, s\ devin\ fideli. ~n cazul lucr\rilor`n construc]ii, `n turism, când contactul este direct cu fiecare client, leg\turile au devenit, `nmulte situa]ii, de prietenie. La `nceputul afacerii primii clien]i au fost adu[i de rude, de prieteni(pentru distribuirea produselor Avon, pentru redactarea lucr\rilor de licen]\). ~n alte situa]ii,clientul este absolut `ntâmpl\tor, calitatea m\rfurilor sau a serviciului oferit atr\gând – cazulvânz\rii produselor agricole `n pie]e. Furnizorii `n general sunt necunoscu]i antreprenorilor,fiind ale[i dup\ calitatea [i costurile avantajoase ale produselor sau materiilor prime oferitede ace[tia. Rela]ia cu ei trebuie s\ se bazeze pe `ncredere, `n timp pot deveni furnizoriconstan]i.

Absolut, pe asta am mizat, pe prietenie. Câteodat\ când m\ duceam s\ lucrez la un bloc maiie[eam la o cafea cu locatarii [i st\team de vorb\. Ne `mprieteneam [i asta era cel maiimportant lucru. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arge[).

TRECEREA LA O AFACERE CARE S| DUREZE~ntr-o perioad\ de criz\, `n care sute de mii de firme au falimentat, iar multe din cele r\masese chinuie s\ supravie]uiasc\, `n care schimb\rile frecvente din lumea politic\, economic\,social\ sau tehnologic\ dezechilibreaz\ toate sistemele de valori [i fac s\ par\ c\ nu mai exist\nimic sacru [i durabil, a cerceta c\ile care fac posibil\ `mbun\t\]irea afacerilor pare cevadefazat, desuet. Cu toate acestea oamenii au nevoie de repere atemporale, de idei care s\reziste, construite pe fundamente solide. Ele permit afacerilor s\ `ndure [i s\ prospere chiar [i`n condi]ii vitrege.

Cercetând cele mai importante companii americane care s-au men]inut `n top vreme decâteva decenii, Jim Collins [i Jerry Porras7 au constatat c\ ele s-au construit `n jurul unorvalori sau ideologii care au dat un puternic sim] al identit\]ii [i reperul de continuitate `n fa]aschimb\rilor din jur. Când o firm\ `[i afirm\ public tradi]iile [i arat\ c\ ele sunt vizibile `ncalitatea produselor sau serviciilor, `n corectitudinea rela]iilor, `n bun\starea clien]ilor, atunciea produce schimb\ri pe pia]\, fidelizeaz\ clien]ii [i se impune ca reper. Pentru aceasta esteimportant ca antreprenorul fondator s\ dea o direc]ie sau, cum spuneau Warren Bennis [iBurt Nanus ”s\ dezvolte o imagine mintal\ a unei posibile [i dezirabile st\ri viitoare aorganiza]iei... Aceast\ viziune articuleaz\ o imagine a unui viitor realist, credibil, atractivpentru organiza]ie, o stare care este `n anumite aspecte importante mai bun\ decât ceea ceexist\ acum.”8 Atunci când un patron [tie clar ce vrea, `n ce direc]ie vrea s\-[i duc\ firma [icum s-o integreze `n mediul extern [i când aceast\ imagine este comunicat\ limpede [i cuatractivitate angaja]ilor, indivizii sunt `n stare s\-[i g\seasc\ propriile roluri atât `n firm\ cât[i `n societatea din care fac parte. Când [tiu c\ fac parte dintr-un plan m\re] [i când simt c\pot contribui la realizarea acelui plan `mbun\t\]ind societatea `n care tr\iesc prin participarealor `n cadrul unei firme, atunci ei vor aduce mai mult entuziasm [i mai mult\ rigoare `n muncape care o fac, iar ]elul comun le va canaliza energiile `n direc]ia realiz\rii lui [i nu `n conflicte[i tensiuni interne.

Când `[i deschid prima firm\, oamenii nu urm\resc numai profitul, ci `ncearc\ s\ construiasc\[i o viziune asupra viitorului ei [i s\-[i consolideze cu ajutorul firmei o imagine derespectabilitate [i onorabilitate `n comunitatea `n care tr\iesc. De aceea ini]ierea unei afaceriare un impact major asupra personalit\]ii patronului pe termen lung – ea `i a[eaz\ acestuiaaltfel ]elurile `n via]\, activit\]ile curente [i rela]iile sociale. Prima afacere seam\n\ `ntrucâtvacu prima dragoste: `i influen]eaz\ individului cariera [i deciziile ulterioare ̀ n via]\. Iar cercetareaRural Antreprenor confirm\ aceast\ idee:

RURAL ANTREPRENOR

16

7 Jim Collins [i Jerry Porras – Afaceri cl\dite s\ dureze. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2007.8 Warren Bennis [i Burt Nanus – Liderii. Editura Business Tech International Press, Bucure[ti, 2000, pag. 95.

Cu cât amintirea primei afaceri este mai ̀ ndep\rtat\, cu atât oamenii tind s\-i acorde un rol maimare `n cariera lor antreprenorial\. Cei trecu]i de 45 ani `i acord\ o importan]\ mai mare decâtcei tineri. La fel, cei c\s\tori]i [i cu copii `i acord\ o importan]\ mare primei afaceri mai multdecât cei nec\s\tori]i. Absolven]ii [colilor profesionale [i post-liceale se consider\ influen]a]i deprima afacere mai mult decât absolven]ii de liceu. Patronii, persoanele fizice autorizate [ilucr\torii pe cont propriu cred c\ prima afacere le-a influen]at foarte mult cariera, pe cândsalaria]ii din sectorul public sau privat, studen]ii [i [omerii nu acord\ un rol major acelei`ntreprinderi pe cont propriu. B\rba]ii sunt mai influen]a]i de prima afacere decât femeile. Ceireziden]i `n zona de vest a ]\rii sau `n apropierea marilor ora[e nu acord\ o importan]\ mareprimei afaceri `n decizia de a r\mâne `n lumea business-ului, pe când cei din zone cu vadcomercial sc\zut valorizeaz\ mai mult prima experien]\ managerial\.

Filosofia [i valorile manageriale care au stat la baza primei afaceri au suferit modific\ri `n timp,iar patronii sunt cei mai categorici `n a afirma acest lucru. ~n jude]ele de lâng\ grani]a de vesta ]\rii oamenii [i-au schimbat cel mai pu]in ideile antreprenoriale. Managerii neac]ionari [i ceide religii neoprotestante au r\mas cel mai mult ata[a]i filosofiei ini]iale de afaceri.

Schimbarea viziunii ini]iale despre afaceri – constatat\ cu claritate mai ales la antreprenori –este rezultatul trecerii de la o afacere mic\, familial\, la o afacere mare, durabil\. Curajul de a`ndr\zni, `ncrederea `n for]ele proprii [i `n ideea ini]ial\ de afaceri trebuie completate cu câtevalucruri importante care fac trecerea la o afacere durabil\ la scar\ mai mare. Din interviurilerealizate `n cadrul proiectului Rural Antreprenor am identificat câteva dintre aceste ingredienteale dezvolt\rii afacerii:

RURAL ANTREPRENOR

17

1. Gândirea la scar\ mare.

Totul depinde de cât de deschis sau `ngust gânde[te patronul. Trecerea de la mic la mare estes\ gânde[ti la scar\ mare. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[)

2. Fructificarea oportunit\]ilor

Trebuie s\ deschizi bine ochii, s\ fii informat. Pentru c\ degeaba `]i d\ Dumnezeu dac\ nuvezi unde d\. (Marcela, 39 ani, antreprenor, Olt)

3. Perseveren]a

Dac\ nu e[ti perseverent [i nu-]i dore[ti mai mult decât ai la un moment dat, nu ai cum s\ajungi `n vârf. ~n primul rând trebuie s\ ai un obiectiv pe termen lung, s\ [tii ce vrei s\ faci,s\ `]i faci un plan de afaceri bine definit [i, având o ]int\, e normal c\ trebuie s\ ajungi la ea.Nu po]i s\ ajungi dac\ nu perseverezi. (Valentin, 41 ani, antreprenor, Dolj)

4. Descoperirea voca]iei

}\ranul, fermierul, antreprenorul rural trebuie s\-[i g\seasc\ mai `ntâi voca]ia. S\-[i fac\ elun studiu a[a, s\ vad\ la ce e bun, cu cine trebuie s\ intre ̀ n combina]ie, ce are la dispozi]ie,ce poate oferi. (Tudor, 56 ani, antreprenor, Gorj)

5. C\utarea provoc\rilor, ie[irea din rutin\

Important e s\ nu vrei s\ faci lucruri m\runte, s\ nu intri `n rutin\, s\ nu te plafonezi, s\`ntâlne[ti noi oameni cu care s\ rela]ionezi. (Ionu], 41 ani, antreprenor, Olt)

6. O familie care s\ te stimuleze

Când un om este marcat de lipsuri subcon[tientul lui lucreaz\ la anumi]i stimuli [i-l face s\reac]ioneze. Uit\-te la Prigoan\ – el nu a avut de mâncare când era mic [i acum are depozitde mâncare, deci subcon[tientul lui `l face s\ se preg\teasc\ s\ nu mai ajung\ niciodat\a[a. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov)

Femeia e cheia succesului – dac\ ei nu-i place ceea ce faci [i nu se implic\ al\turi de tine,nu te sus]ine [i nu te stimuleaz\ n-ai nici o [ans\ s\ ai succes `n afaceri. (Vasile, 27 ani,salariat `n sectorul public, Ilfov)

7. Investi]ia `n dezvoltare

Lipsa banilor m\ `mpiedic\ pe mine s\ fac pasul spre alt nivel. Trebuie s\ g\sesc un `ngercare s\ m\ ajute – idei am, [tiu business-ul, [tiu ce trebuie s\ fac s\-l aduc la format maimare, dar trebuie s\ fac multe investi]ii [i nu am banii. Nu e suficient doar s\ vrei. (Horia, 32ani, antreprenor, Ilfov)

8. Cuno[tin]e de specialitate

Solu]ia este atragerea speciali[tilor. Sau s\ te `nve]e cineva, s\ mergi la cursuri. Pân\ la unpunct e suficient s\ te educe pia]a, dar de la un anumit moment trebuie s\ investe[ti `ncompeten]a ta, altfel cazi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad)

Nu trebuie s\ fii doar bine informat ci [i corect format. Cursurile de management ajut\ labuna organizare a min]ii. (Claudiu, 25 ani, func]ionar public, Dolj)

9. Apelul la consultan]\

Te duci periodic la firme de consultan]\ s\ te consilieze. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[)

10. Cercetarea pie]ei, elaborarea unei strategii

Trebuie s\ cuno[ti pia]a, s\ vezi ce se caut\, ce produse apar, s\ ai un studiu de marketingal produsului t\u. (Valentin, 41 ani, antreprenor, Dolj)

11. Publicitatea

RURAL ANTREPRENOR

18

Dac\-]i faci publicitate `n medii cât mai mari `naintezi cu afacerea foarte mult. Reclama etotul. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[)

12. Dezvoltarea rela]iilor, accesul la putere

Conteaz\ s\ ai un cerc de rela]ii [i cuno[tin]e aflate la putere, s\ te `nvâr]i `n cercul lor, c\ciacolo ai acces la informa]ii valoroase foarte u[or. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[)

}iriac a avut foarte multe [anse prin deschiderea pe care a avut-o. Fiind mult plecat, avândmulte contacte, rela]iile l-au ajutat foarte mult. Una e s\ pleci ̀ ntr-o afacere cu ni[te rela]ii mari[i alta e s\ pleci cunoscându-i doar pe cei ca tine. (Marcela, 56 ani, antreprenor, Olt)

13. Deschiderea afacerii `n alte loca]ii

Ce ai `nceput la scar\ mic\ po]i s\ faci `n 10 locuri. Dac\ ai o frizerie `n satul t\u po]i s\ facifrizerii `n 10 sate. Necesit\ investi]ii [i oameni care s\-i pui `n locurile unde deschizi alteafaceri. (Bogdan, 39 ani, manager neac]ionar, Arad)

14. Diversificarea ofertei

Nu e important numai s\ produci materia prim\, ci [i s-o prelucrezi. Trebuie s\ faci mai mult.(Tudor, 53 ani, primar, Olt)

15. Asocierea

Ca s\ rezi[ti la competi]ia cu firmele mari trebuie s\ te asociezi. C\ altfel negociezi cândsunte]i mai mul]i. (Iustin, 29 ani, antreprenor, Arad).

16. Confruntarea cu concuren]a

Sunt multe firme pe care ajungi la un moment dat s\ le deranjezi [i ele or s\ `ncerce s\-]i dea `ncap. Important e s\ [tii s\ te fere[ti s\ le love[ti unde trebuie. (Silviu, 43 ani, antreprenor, Arad).

PIEDICI ~NTÂMPINATE LA DEBUTUL ANTREPRENORIALToat\ via]a suntem pu[i sau ne punem de bun\ voie `n anumite cutii. De când ne na[temsuntem pu[i `n p\tu]uri `nguste [i plimba]i `n c\rucioare. Apoi suntem instala]i `ntr-un ]arc dejoac\, pe urm\ `ntr-o camer\ mai mare, apoi `ntr-o gr\din\, `n curtea [colii, `n banca ce ne-afost repartizat\, etc. O cunoscut\ psiholoag\, Florence Littauer, spunea c\ noi cre[tem `n cutii[i ”când ie[im `n lumea mare ne lu\m cu noi pere]ii cutiei”9. Construim ziduri de protec]ie `ntrenoi [i ceilal]i pentru a ne lua `n st\pânire propria cutie [i a o decora dup\ propriile gusturi. Unii`[i construiesc ziduri atât de groase `ncât oamenii nu mai reu[esc s\ cunoasc\ persoana dininterior. Cei mai mul]i au ziduri sub]iri, `n spatele c\rora sunt cutii previzibile, conforme cu pozi]ia[i statutul social al fiec\ruia. Spa]iul [i structurile pe care oamenii le iau `n st\pânire suntnormate adesea de c\tre cei din jur. Este normal, de pild\, ca un bugetar s\ aib\ o locuin]\modest\ deoarece veniturile lui sunt modeste [i comunitatea `l acuz\ imediat de corup]iedac\-[i construie[te o vil\ somptuoas\.

Deschiderea unei afaceri presupune o extensie foarte mare a cutiei obi[nuite. Cutiamanagerial\ are dimensiuni mai mari decât cutiile obi[nuite, iar dimensiunile ̀ ncep s\ fie vizibilecând firma ̀ [i ia avânt pe pia]\, când cucere[te un segment din ea care-i permite s\ ruleze maimul]i bani. Atunci cei din jur, concuren]ii sau autorit\]ile `ncep s\ priveasc\ cu aten]ieneobi[nuita cutie antreprenorial\, suspectându-l pe patron c\ [i-a supradimensionat-o `n modilicit. Controalele, bârfele, acuzele sunt pentru mul]i oameni piedici importante `n cariera lor.Unii `[i redimensioneaz\ cutia managerial\, al]ii [i-o vând, [i-o neglijeaz\ [i-o abandoneaz\revenind la vechea lor cutiu]\ func]ion\reasc\, de salariat, student, [omer, agricultor, etc. Nuputem [ti câ]i [i-au abandonat ideile manageriale `n urma loviturilor primite `n via]\, darcercetarea Rural Antreprenor ne-a permis s\ identific\m piedicile primite de cei care sunt `nc\

RURAL ANTREPRENOR

19

9 Florence Littauer – Personalitate Plus. Cum s\-i ̀ n]elegi pe ceilal]i `n]elegându-te pe tine `nsu]i. Editura Business Tech InternationalPress, Bucuresti, 2009, pag. 171-172.

patroni sau care doresc s\ devin\ patroni.

Antreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural au primit cele mai grele lovituri ̀ n carier\la vârsta de 26,7 ani – adic\ la 5 ani de la demararea primei afaceri. Patronii au primit cel maitârziu loviturile majore `n carier\ (la 29 ani, la 7 ani de la deschiderea business-ului). Cele maipu]ine lovituri le-au primit studen]ii, iar ele sunt legate de pierderea unor examene sau concursuri.

Loviturile din partea concuren]ilor au venit `ntr-o m\sur\ mai mare la salaria]i decât la patroni.Managerii neac]ionari se plâng de piedici puse de c\tre colegi [i de c\tre autorit\]ile locale.Autorit\]ile centrale au dat lovituri puternice mai ales persoanelor fizice autorizate [iagricultorilor. ~n zona Nord-Vest membrii familiei [i cunoscu]ii apropia]i au dat cele mai puternicelovituri antreprenorilor, lucru constatat [i `n focusuri [i interviuri, când to]i participan]ii au vorbitde invidia celor din jur (”s\ moar\ capra vecinului”). Cu cât nivelul de instruc]ie [colar\ estemai ridicat, cu atât factorii de frân\ au surse mai `ndep\rtate (autorit\]i, concuren]a, clien]i).Mânc\toria dintre colegi [i cunoscu]i este mai puternic\ `n rândul absolvenilor de facult\]iprivate decât al celor care au absolvit facult\]i de stat.

RURAL ANTREPRENOR

20

Interviurile `n profunzime [i focus-grupurile au scos `n eviden]\ urm\toarele tipuri de piedici`ntâmpinate la `nceputul carierei antreprenoriale:

1. Creditele ap\s\toare.

Mi-era team\ de faliment [i am f\cut un credit pe care credeam c\ am s\-l pot acoperi, daracum am intrat `ntr-o perioad\ din care nu stiu cum am s\ ies. (Mihaela, 37 ani, lucr\tor pecont propriu, Dolj)

2. Mentalitatea

Familia mea nu era de acord s\ m\ bag `n chestii de-astea. Ei tr\iau cu conceptul acela: teduci, te angajezi undeva, cu un salariu fix. (Florin, 26 ani, manager neac]ionar, Maramure[)

3. Lipsa studiilor, a cuno[tin]elor de specialitate

Pe vremea aia nu erau nici c\r]i, Internet, nu era nimic. Singura carte pe care am avut-o deacvaristic\ a fost de la Acvariul din Constan]a, care era foarte sumar\. (Emanuel, 52 ani,antreprenor, Arad)

Ne lipse[te educa]ia antreprenorial\ de la [coal\ [i de acas\. Copiii no[tri nu [tiu s\ vând\,ei [tiu doar s\ cear\. Am fost [i `n SUA – acolo copiii `nva]\ de mici s\ fac\ singuri bani. Lanoi p\rintele `[i d\ [i ultimul ban din buzunar copilului ca s\-[i cumpere chipsuri. (Dumitru,44 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[)

4. Lipsa banilor

Doream s\ fac ceva, dar nu au fost fondurile necesare. O sp\l\torie auto presupunea, cuteren cu tot, undeva spre 150.000 EURO [i nu am putut accesa un credit atât de mare, c\nu aveam istoric pentru banc\. F\cusem un studiu [i am v\zut c\ ̀ n zon\ era vad pentru a[aceva, era o strad\ circulat\. (Adrian, 31 ani, poten]ial antreprenor, Dolj)

~mi trebuia un atelier, un loc pentru depanare, pentru c\ munceam tot timpul acas\. Neavândbani pentru toate sculele necesare, pentru tot felul de [urubelni]e [i cioc\nele, patent cu cioc[i cle[te de mufat, neavând bani deci pentru toate sculele nu puteam s\-mi iau avânt, s\-mifac reclam\ s\ atrag clien]ii. {i v\ da]i seama c\ factorul financiar a fost o frân\, o piedic\,o `ncetinire. (Roberto, 25 ani, antreprenor, Maramure[).

5. Angaja]ii [i asocia]ii nepotrivi]i.

Primii angaja]i m-au furat de la `nceput. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad)

Partenera o cuno[team demult. Crescuse cumva sub ochii mei – p\rin]ii, bunicii se cuno[teau.Dar cine a spus c\ banii sunt ochiul dracului a spus bine. Dup\ experien]a cu ea, [i Dumnezeudac\ vine s\ facem afaceri `mpreun\, nu m\ mai bag. (Anghel, 60 ani, antreprenor, Ilfov).

6. Legisla]ia greoaie [i `n continu\ schimbare

A fost o perioad\ `n care ]ineam greu pasul cu infla]ia, apoi cu legile. Am mers câ]iva ani cuafacerea [i dup\ aia au `nceput s\ se schibe legile. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[)

|ia de la ANAF trebuie s\ vin\ s\-]i fac\ un tabel cu ce taxe sau declara]ii s\ depui `ntr-unan. E absurd s\ vin\ acum pentru drepturile de autor [i s\-mi cear\ TVA pentru ultimii 6 ani.De ce s\ mai citesc toate porc\riile din codul fiscal dac\ [tiu c\ peste 2 s\pt\mâni semodific\? (Dumitru, 48 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[)

7. Taxele mari impuse de stat

Condi]iile din România nu te ajut\ deloc ̀ ntr-o afacere. De[i de doi ani firma este pe pierdere,statul vine [i `mi pune [i impozit forfetar `n loc s\ m\ ajute, s\-mi dea, s\-mi fac\ reduceride taxe [i impozite ca s\ m\ pot dezvolta. ~mi face costuri suplimentare. Lucrurile astea nuse `ntâmpl\ `ntr-o ]ar\ capitalist\ normal\, ca Italia. (Marinela, 33 ani, antreprenor, Ilfov)

RURAL ANTREPRENOR

21

8. Clasa politic\, partidele.

~n primul rând clasa politic\. {i nu vorbesc doar de \[tia care sunt acum sau de ceilal]i dedinaintea lor. To]i `]i induc un sentiment de umilin]\. Mi-am dat seama de defectele claseipolitice lucrând `n str\in\tate, unde politicienii acord\ sprijin tinerilor s\-[i deschid\ firme, s\munceasc\ legal. ... Pentru o simpl\ afacere mi se cer avize greu de ob]inut. Sunt `n drepts\ le cear\, dar nu cu sume de bani [i nu a[a, punându-te pe drumuri. Pentru orice structur\de rezisten]\ trebuia s\ intervin, s\ fac drumuri la municipiu sau ̀ n capital\. Mul]i renun]\ dincauza asta s\ mai fac\ afaceri. (Ioan, 36 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[).

Totul se bazeaz\ pe rela]ia cu politicienii care sunt factori de decizie `n zona ta. Au c\zut ei,ai c\zut [i tu. E imposibil s\ fii independent de ei. (Valentin, 41 ani, func]ionar public, Dolj).

Partidele nu sunt interesate s\ se dezvolte prea mult oamenii de afaceri, pentru c\ devinprea boga]i [i `[i pierd astfel masa electoral\. Când oamenii scap\ de s\r\cie politicienii setem c\ `[i pierd aleg\torii, c\ nu-i mai pot cump\ra cu o g\leat\, cu o saco[\. (Tudor, 56 ani,antreprenor, Gorj)

9. Birocra]ia.

Auzisem cât de simandicos e aparatul central, dar n-am crezut c\ o s\ fie atât de greu s\ob]inem actele. La dou\ luni ne-a venit denumirea gresit\, fiecare punct pentru instituirea afaceriia ]inut o lun\. Noi ne imaginam c\ ̀ n 2 zile mergem la prim\rie, depunem actele [i le prezent\mla tribunal. Ne-a trebuit mult\ r\bdare [i nervi. (Ruxandra, 33 ani, pre[edinte ONG, Arad)

10. Autorit\]ile statului

Toate autorit\]ile `]i pun piedici - [i prim\ria [i consiliul jude]ean [i guvernul. {tiu pe cinevacare a vrut s\ fac\ un supermarket `n Calafat, dar nu i s-au dat avizele ani de zile, c\ f\cuser\o `n]elegere cu hipermarketingurile str\ine s\ nu permit\ concuren]a local\. (Magdalena, 34ani, func]ionar public, Dolj).

Dac\ e[ti la prima abatere minor\, ei nu-]i dau un r\gaz s\ `ndrep]i lucrurile, s\ te sprijines\ te dezvol]i. ~]i trântesc o amend\ uria[\ c\ te dezgust\ s\ mai faci afaceri. (Sorin, 32 ani,antreprenor, Dolj)

Dac\ v\d c\ un agent economic se descurc\ bine, `i trimit imediat controale pe cap. Toat\vara au venit, din 2 `n 2 s\pt\mâni. Pân\ la urm\ mi-au dat amend\ c\ nu mi-am f\cutsitua]ia depozitului. Dar e greu s\ faci la ]ar\ [i hârtii [i s\ munce[ti. (Vasile, 44 ani,antreprenor, Maramure[)

11. Corup]ia.

~n toate proiectele cu fonduri europene se implic\ `n primul rând persoane cu func]i [i rudelelor, nu cei care au capacitatea s\ le realizeze eficient. E un jaf al banilor europeni organizatla nivel na]ional. (Elvira, 49 ani, func]ionar public, Dolj).

12. Concuren]a care deregleaz\ consumul

Noi facem produsele absolut naturale [i nu prea avem succes. Smântâna noastr\ este odat\mai fluid\, alt\dat\ mai groas\, pentru c\ nu punem nimic `n ea. Dar sunt o gr\mad\ defirme care fac smântâna beton, iaurtul la fel. Eu le-a[ pune un ab]ipild pe ele, ca la pachetelede ]ig\ri{ aceast\ smântân\ v\ poate ucide, c\ci con]ine E122 – dar nu o s\ vede]i a[a cevaprea curând. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[)

E mai u[or s\ import\m decât s\ producem. Cred c\ sunt la mijloc ni[te interese sus]inutepolitic. (Ludovic, 43 ani, antreprenor, Maramure[)

Mediul e pân\ la urm\ cel care ne pune piedici. Deja sunt al]ii care sunt demult `n domeniul\sta [i nu te las\ s\ intri u[or `n breasl\. (Liviu, 24 ani, poten]ial antreprenor, Dolj)

RURAL ANTREPRENOR

22

13. Criza

A venit criza [i a trebuit s\ suspend activitatea. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov)

Au `nceput s\ scad\ `ncas\rile [i oamenii nu mai f\ceau pl\]ile la timp. Eu lucram pe`ncredere, pe contract [i apoi a[teptam s\-mi intre banii. Sunam clien]ii [i ei ziceau s\ a[tept.{i a[teptam [i a[teptam pân\ când nu mai puteam lucra. Furnizorii m\ presau, nu `mi maid\deau marf\ decât cu banii jos, dar eu nu aveam cum s\ presez clien]ii, c\ erau din Polonia.(Nu]u, 26 ani, manager neac]ionar, Maramure[)

TEMERILE CARE APAR LA ~NCEPEREA UNEI AFACERIRobert Kiyosaki spune c\ ”[coala nu-i preg\te[te pe oameni pentru lumea real\”10. Oricât debine `nva]\ la toate materiile, `n momentul `n care trebuie s\-[i ia soarta `n propriile mâinioamenii descoper\ c\ n-au `nv\]at cum s\ aib\ succes [i cum s\-[i `mplineasc\ speran]ele [iidealurile. De aceea cei mai mul]i se gr\besc s\ se angajeze. Dup\ o vreme `n care muncescpentru al]ii pe un salariu, unii `ncep s\studieze c\r]i de management. “Exist\cinci motive principale pentru care ceiini]ia]i din punct de vedere financiar nureu[esc s\ devin\ boga]i: frica, scep ti -cismul, lenea, obiceiurile proaste [iarogan]a”.11 Oamenii se tem s\ ri[te, setem de e[ec, se tem de provoc\rilec\rora trebuie s\ fac\ fa]\ [i deseoriconsider\ c\ nu merit\ efortul s\ seconfrunte cu ele.

~n chestionarul adresat celor 1.527antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\toridin mediul rural i-am `ntrebat care suntcele mai mari temeri, motive de `ngri -jorare sau de preocupare care apar la`nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme. R\spunsurile de mai jos, scrisede mâna lor, contureaz\ profilul angoaselor manageriale, a acelor nelini[ti care-i `mpiedic\ pecei mai mul]i s\ fac\ saltul de la vise la succes.

Care sunt cele mai mari temeri, motive de `ngrijorare sau de preocupare care apar la`nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme?

Abilit\]ile manageriale proprii. Accesul pe pia]\. Accesul la informa]ii. Administra]iilefinanciare. Amenzile la primul control. Amortizarea cheltuielilor. Angaja]ii [i colaboratoriicompeten]i. Apelul la consultan]i valoro[i. Asigurarea clientilor. Atragerea unui vad comercial.Banii pentru cheltuielile lunare. Birocratia. Blocajul financiar. Bugetul limitat. Ca ideea deafacere sa nu fie suficient de clar\. C\ nu merge. C\ nu am succes. C\ nu reu[esc s\ ajungla clien]ii valoro[i. C\ nu voi reu[i. C\ nu voi putea organiza bine treaba [i o s\ dau faliment.C\ or s\ apar\ piedici. C\ oamenii nu vor aprecia ceea ce fac. C\ se schimb\ legile pe bazac\rora am f\cut planul de afaceri. C\ voi claca la cel mai mic impediment. C\ sunt ocalamitate managerial\. Colapsul financiar. Calitatea serviciilor. Capacitatea de a parcurgedrumul pân\ la succes f\r\ s\ m\ `mpiedic. Cash-flow. Cheltuielile neprev\zute. Clien]iiinsuficien]i, nemul]umi]i. Climatul ostil de afaceri. Competen]a. Competi]ia prea mare.Concuren]a neloial\. Costurile mari de pornire. Continuitatea afacerii, men]inerea pe linia deplutire. Controalele. Corup]ia. Corectitudinea. Costurile prea ridicate. Criza economic\.

RURAL ANTREPRENOR

23

10 Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter – Tat\ bogat, tat\ s\rac. Educa]ia financiar\ `n familie. Editura Curtea Veche, Bucure[ti,2008, pag. 22

11 Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter – op.cit. pag. 173.

Cunoa[terea pie]ei. Dac\ am destul profit cât s\ reinvestesc. Dac\ vor fi clien]ii mul]umi]i [ivor reveni. Dac\ fac bine ceea ce fac. Dac\ o s\ am vreme proast\? Dac\ o s\ fie rentabil\.Dac\ va supravie]ui pe pia]\. Desfacerea produselor. Dezam\girea pe care a[ putea s\ oproduc. Dezechilibrul `ntre cerere [i ofert\ pe pia]\. Documenta]ia prea am\nun]it\ pentrudeschiderea unei firme. Dotarea la standarde acceptabile.

Evaluarea gresit\ a nevoilor clien]ilor. Experien]a redus\. Faptul c\ nu a[ putea rambursacreditul. Faptul c\ a[ fi singur `ntr-un ocean de rechini. Fidelizarea clien]ilor. Finan]areainsuficient\. Fluctua]ia pie]ei. Fondurile insuficiente. For]a de munc\ prea slab calificat\. Fricade a avea succes. Frica de a nu fi sclav. G\sirea unui segment de pia]\. Greut\]ile care s-arputea ivi neprev\zut. Grijile exagerat de mari. Implicarea politic\. Incapacitatea de a face fa]\concuren]ei. Increderea `n mine. Integrarea pe pia]\. Rela]iile insuficiente. Lipsa imaginiifirmei, a unui brand. Lipsa unui mentor care s\ aib\ experien]\ [i recomand\ri. Mafia local\.Mediul toxic de afaceri. Men]inerea afacerii pe profit. Motiva]ia personal\ slab\. Munca preamult\ [i plin\ de griji. Nepriceperea. Neprev\zutul. Nou\ din 10 firme mor `n primul an – euvoi rezista? Ob]inerea tuturor avizelor. Partenerii necinsti]i. Pia]a neagr\. Pierderea investi]iilor.Piedicile puse de concuren]\ [i autorit\]i. Publicitatea mic\ la un rulaj redus. Puterea de ar\zbate. Reac]ia firmelor care se simt atacate de mine. S\n\tatea [i via]a de familie pot fiafectate. Schimb\rile de pe pia]\ (legislative, fiscale, rela]ionale, etc.). Senza]ia c\ situa]ia nedep\[e[te. Seriozitatea celor cu care interac]ionez. Stresul. Subven]iile acordate cu ̀ ntârziere.Sursele alternative de finan]are. Taxarea excesiv\ [i abuziv\. Teama de e[ec, de faliment, debirocra]ie, de corup]i, de autorit\]i, de concuren]\, de nou, de controale. Terminarearesurselor. Timpul pierdut. Valorificarea slab\ a oportunit\]ilor. Vânz\rile sc\zute. Veniturilesub a[tept\ri. Voi reu[i s\ rezist [i s\ câ[tig?

SCHIMB|RILE AP|RUTE DUP| ~NCEPEREA AFACERIIDemararea unei afaceri aduce schimb\ri importante `n via]a unui patron, atât pozitive, cât [inegative, pe mai multe planuri: `n plan personal, `n via]a familiei, `n rela]ie cu prietenii,cunoscu]ii, `n comunitate.

~n plan personal indivizii `[i sporesccapacitatea de a rela]iona [i comunicacu ceilal]i, cuno[tin]ele generale [i despecialitate, gândirea critic\, satisfac]iade a reu[i s\ ating\ ]inte `nalte. Seschimb\ perspectiva asupra vie]ii [iasupra lucrurilor, spore[te libertatea [icei din jur sunt `n]ele[i dintr-o alt\perspectiv\. Cre[te standardul de via]\,spore[te accesul la bunuri care producpl\cere. Pe de alt\ parte via]a intr\ `ntr-un alt ritm, mai stresant, care afecteaz\s\n\tatea. Individul munce[te mult, numai are timp de vechile pasiuni, e mairesponsabil, mai tipicar, mai meticulos,mai sever fa]\ de ceilal]i. Personalitatealui se schimb\, c\ci [i a[tept\rile lui dela via]\ sunt altele.

~n via]a de familie patronul ofer\ membrilor un standard de via]\ mai `nalt, iar copii au accesla un nivel superior de educa]ie. Pe de alt\ parte familia este neglijat\ [i individul nu mai are

RURAL ANTREPRENOR

24

cum s\ dedice acela[i timp partenerului, copiilor, p\rin]ilor.

~nfiin]area, desf\[urarea [i dezvoltarea unei afaceri folose[te cea mai mare parte din energia [itimpul unui `ntreprinz\tor; `n consecin]\, celelalte angajamente pot suferi. ~ntreprinz\torii caresunt c\s\tori]i [i, `n special, cei care au copii, `[i expun familia riscului unei experien]e de familieincomplete [i posibilit\]ii apari]iei unor traume emo]ionale venite din neaten]ie, ceart\ [i sup\rare.Pe de alt\ parte, `nfiin]area [i desf\[urarea unei afaceri poate oferi `ntreprinz\torului oportunitateade a-[i atrage so]ia [i copii `n afacere; prietenii vechi pot deveni investitori (este de evitatangajarea lor); prietenii noi pot apare datorit\ dezvolt\rii afacerii.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

~n rela]ie cu prietenii, cunoscu]ii, colegii unii spun c\ s-au produs schimb\ri `n bine, c\ci odat\cu trecerea timpului rela]iile au cap\tat mai mult\ profunzime. A crescut num\rul prietenilor, iaroportunit\]ile de afaceri le-au adus `n cale oameni noi sau cuno[tin]e mai vechi, cu care audezvoltat bune rela]ii de prietenie. Al]ii percep `ns\ o r\cire a rela]iilor: unii prieteni au devenitinvidio[i pe realiz\rile lor, alteori [i-au selectat noii prieteni conform statutului de antreprenor [i[i-au abandonat al]i prieteni. Lumea afacerilor i-a f\cut s\ fie circumspec]i, s\ fie calcula]i, maireci; ceilal]i nu-i `n]eleg [i-i judec\ superficial, iar ei nu au timp s\ se tot explice [i s\ se justifice.Din cauza asta scade [i `ncrederea `n ei. Devin subiect al bârfelor, iar la sate gura lumiiafecteaz\ [i rela]iile de prietenie, de vecin\tate.

Una dintre cele mai mari ironii este aceea c\, `ntreprinz\torul de succes – de[i posed\ destuibani pentru a putea participa la o mare varietate de activit\]i de petrecere a timpului liber – totu[inu poate pleca `n vacan]a dorit\ deoarece afacerea nu `i permite absen]a. Cei mai mul]i`ntreprinz\tori sunt „c\s\tori]i” cu afacerea lor, muncesc multe ore [i au pu]in timp pentrurecreare sau educa]ie suplimentar\.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

~n comunitate patronii [i-au sporit vizibilitatea. Având rela]ii cu mai mul]i oameni, ei intr\ ̀ n centrulaten]iei. Nu stau numai lâng\ aceia[i oameni, cre[te calitatea oamenilor cu care comunic\. Aucontacte dese cu autorit\]ile, iar acest lucru se r\sfrânge asupra imaginii ̀ n comunitate. Din cauzaasta sunt deseori percepu]i ca fiind corup]i, mân\-n mân\ cu al]i corup]i, iar faptele lor suntinterpretate [i r\st\lm\cite. Intrând `n alte sfere `n care se ruleaz\ mai mul]i bani, lumea le vedemai ales l\comia, compromisurile, [mecherelile, rabatul de la calitate, neseriozitatea.

Cea mai important\ schimbare se produce `n imaginea de sine. ~n momentul `n care pornescpe cont propriu o afacere, oamenii `ncep s\ se distan]eze tot mai mult de imaginea pe care oaveau anterior `n proprii ochi [i `n ochii celorlal]i. Studiind acest aspect `n cercetarea RuralManager din 2009 am observat un fenomen pe care sociologul Erving Goffman `l numea”gestionarea impresiilor”12: indivizii `ncep s\ se comporte `n fa]a celorlal]i `ntr-un mod `n cares\ provoace anumite impresii dorite. ~[i construiesc o alt\ imagine de sine pe care vor s-oimpun\ celorlal]i, pentru a defini rela]iile cu ei.

Se pune `ntrebarea dac\ `ntreprinz\torii vor fi capabili sau nu s\-[i g\seasc\ o slujb\ sau se vor`ntoarce la cea veche, dac\ afacerea e[ueaz\. Uneori reluarea vechilor ocupa]ii este dificil\,deoarece individul a pierdut contactul sau s-a obi[nuit cu alt mod de via]\.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

RURAL ANTREPRENOR

25

12 Erving Goffman – Via]a cotidian\ ca spectacol. Editura Comunicare.ro, Bucure[ti, 2003, pag. 35.

~n mod invariabil, cei care vor s\ accead\ `n lumea antreprenoriatului `ncearc\ s\ se prezintepe sine ̀ ntr-o lumin\ cât mai favorabil\. Ceilal]i sunt ̀ ns\ prea pu]in interesa]i s\ accepte aceast\reconstruc]ie a sinelui, introducând `n ecua]ie alte elemente componente ale imaginii patronilor(amintiri din copil\ria lor, pove[ti despre situa]iile lor delicate, despre frustr\rile [i e[ecurile lor,etc.) cu scopul de a men]ine ei controlul asupra rela]iei [i situa]iei `n care interac]ioneaz\. Secreeaz\ o asimetrie major\ `n procesul comunic\rii, care se rezolv\ nu printr-o acceptarereciproc\ a imaginii perceput\ de cel\lalt, ci printr-o sporire a fluxului comunic\rii, cu scopulanul\rii obstacolelor imagistice nedorite. E un proces `n care fiecare disimuleaz\, redescoper\,are false revela]ii, manipulând situa]iile `n care comunic\, `n scopul sporirii controlului lor. Lasuprafa]\ exist\ `n]elegere, un consens asupra unor valori, o curtoazie rela]ional\ care implic\nu atât un acord real asupra a ceea exist\, cât mai degrab\ un acord asupra preten]iilor caretrebuie onorate, un acord asupra evit\rii conflictelor pentru continuarea interac]iunii.

Atunci când un individ intr\ pe scena managerial\ este foarte atent la construirea imaginii desine [i `[i ia multe precau]ii pentru a preveni subminarea [i degradarea ei de c\tre ceilal]i. El[tie c\ lumea din jur face glume proaste, provoac\ stânjeneli [i situa]ii compromi]\toare, c\ sefac jocuri pe seama lui, c\ se spun minciuni [i se produc dezv\luiri devastatoare. Trecutul luiintr\ `ntr-o anecdotic\ – `nflorit\ [i uneori fictiv\ – ce este povestit\ [i r\spovestit\ adesea cuumor sau cu tâlc pentru a reduce distan]ele sociale. Comunit\]ile au adesea preg\tite stocuride jocuri, iluzii [i pove[ti pe care le folosesc `n rela]iile cu patronii [i cu cei care vor s\ accead\`n lumea managerial\, pentru a le induce acestora modestie `n preten]ii, rezonabilitate `na[tept\ri [i pentru a nu le permite o distan]are social\ prea mare.

Mai ales la `nceput, pe fondul temerii de necunoscut [i a sc\zutei `ncrederi `n sine, noiiantreprenori se implic\ puternic [i afectiv `n construirea propriei imagini [i sunt convin[i c\impresia de realitate pe care o pun `n scen\ este chiar realitatea `ns\[i. ”Probabil c\ nu estedoar un accident istoric faptul c\ «persoan\» `n `n]elesul s\u etimologic `nseamn\ «masc\».Avem mai degrab\ o recunoa[tere a faptului c\ orice om, `ntotdeauna [i oriunde, mai mult saumai pu]in con[tient, joac\ un rol... Prin aceste roluri ne cunoa[tem unul pe cel\lalt; prin acesteroluri ne cunoa[tem pe noi `n[ine... ~ntr-un fel [i `n m\sura `n care aceast\ masc\ reprezint\concep]ia pe care ne-am format-o despre noi ̀ n[ine – rolul c\ruia ne str\duim s\ ne conform\m– aceast\ masc\ este sinele nostru mai adev\rat, sinele care am dori s\ fim. ~n sfâr[it,concep]ia noastr\ despre propriul rol devine o a doua natur\ [i o parte integrant\ a personalit\]iinoastre. Venim pe lume ca indivizi, ne form\m un caracter [i devenim persoane”13 – spuneacunoscutul sociolog Robert Ezra Park.

Cercetând credin]ele proprii ale antreprenorilor din mediul rural ̀ n impresia de realitate pe care`ncearc\ s\ le-o produc\ `n special clien]ilor lor, am descoperit un fenomen ̀ n care se combin\autoiluzionarea, dramatizarea, idealizarea, expresivitatea simbolic\, denaturarea, mistificarea[i contrafacerea realit\]ii.

Cum crede]i c\ vorbesc clien]ii despre dvs., cum v\ imagineaz\ ei sau cum v\ descriuei `n discu]iile cu alte persoane? Care sunt principalele cuvinte sau expresii pe carele folosesc când se refer\ la dvs.?

(~ntrebare liber\, f\r\ variante de r\spuns)

Are bani. Chiar avem nevoie de el sa faca treaba asta. E dat dracului – `n sensul bun. Merge cupreturi ierftine. A avut curaj. A f\cut treab\ bun\. E abil. Are experien]\ in ceea ce face. Ar fi binesa-i moar\ odat\ capra aia. Atent la nevoile celor din jur. I-a mers mintea. Clien]ii spun c\ sunt opersoan\ care-i ajut\ tot timpul. Vorbesc cu stim\ [i recunoa[tere despre mine. Cuvântul dat e`ntotdeauna respectat. E capabil\ s\ fac\ mai mult. E scump, dar e bun. Iar\[i a venit dup\ bani.Foarte scump, dar `[i face treaba. Oamenii m\ `njur\ pentru c\ sunt du[m\no[i. M\ descriu cape o femeie cinstit\, curajoas\ [i oricând dispus\ la dialog cu clien]ii. M\ sfideaz\. Munce[teprea mult [i nu merit\. O persoan\ care ob]ine ceea ce dore[te. Patron cu bani. Prea dur\ cu noi.

RURAL ANTREPRENOR

26

13 Robert Ezra Park – Race and Culture. The Free Press, Glencoe, Illinois, 1950, pag. 249-250.

~ncearc\ s\ fac\ tot ce poate. Nu se maisatur\. Are produse bune. Am spiritcomercial. Promovez calitatea. Caracterpersuasiv. Cu mentalitate fresh. Cu unprocent de 25% invidie [i 75% dragoste.Da-l incolo, se d\ mare. F\r\ scuze lagre[elile altora. Fire vesel\. Folose[teprincipiul “câ[tig-câ[tig”. Glume] dar harnic.Independent de g\[ti. Iube[te ceea ce face.I[i face treaba. Spun c\ n-am timp [i pentrualte lucruri. Nu a avut de lucru de s-aapucat de treaba asta. Nu las\ treaba demântuial\. Omul care `ntre]ine distrac]ia.Prea bun\ cu cei din jur. Priceput\ darpesimist\. Promptitudine `n rezolvarea problemelor. S-a apucat de lucru `ntr-o perioad\nefavorabil\. Cump\r\m pentru c\-l cunoa[tem. Tân\r cu idei. Are r\bdare [i pre] bun. Cel cene face s\ uit\m de unele probleme. Nu-i crede pe ceilal]i. Se vinde prea u[or [i ieftin.

Accesibilitate. Admirativ. Afacerist. Afurisit\. Amabil. Ambi]ie. Aproape de client. Atemporal.Aventurier. Autoritar. B\iat bun. B\iat de treab\. Bine preg\tit. Bun manager. Bune calit\]i decomunicare. Corect. Cinstit. Compe tent. Calitate. Calm. Capabil. Capaci tate organizatoric\.Ciudat. Co muni cativ. Con[tiincios. Conving\tor. Cooperant. Corectitudine. Creativ. Credin]\.Caracter. Curioas\. De treab\. Deschis. Determinat. Dinamic. Disciplinat. Dorin]\ de afirmare.Dr\gu]. Dur. Echilibrat. Educat. Energic. Enervant de tân\r. Entuziast. Exigent. Experien]\profesional\. Foarte bun gospodar. Frumos. Furnizor generos. Harnic. Hot\rât. ~nc\p\]ânat.~ncep\tor. ~ncredere. ~ng\duitor. Inspirat. Inovator. Inteligent. Iste]. Lider. Lini[tit. Lucreaz\ bine.Loialitate.

Manager. Me[ter de calitate. Mereu informat. Meseria[. Meticulos. Modest. Motivat\.Mul]umire. Muncitor. Naiv\. Nebun de curajoas\. Neam de cuvânt. Negociator. Nep\s\tor.Norocos. Nu am destul curaj. Om bun. Omenie. Optimism. Onest\. Organizat. Orientat spreclient. Original\ `n idei. Parolist. Performan]\. Perseverent. Persoan\ deosebit\. Pl\cere.Pragmatic\. Pre] bun. Prezentabil\. Pricepere. Prietenie. Produse de calitate. Profesionalism.Prompt. Prosperitate. Punctual. Puternic. R\bdare. Rapid. Rea. Realist. Respectuos.Responsabil. Scurt [i la obiect. Serioas\. Servicii bune. Siguran]\. Sincer. Slab. Sobru.Sociabil. Spirit deechip\. Spontaneitate. Stabil. St\pân pe sine. Sunt foarte zgârcit. Surprin[i.Tân\r. Tenace. Tip OK. Tupeu. U[oar\ la minte. Vis\tor. Vânz\tor. Vorb\re].

PERCEP}IA CONCUREN}EIAceast\ schimbare a imaginii de sine a patronilor antreneaz\ `n mod obligatoriu o schimbarea imaginii asupra concuren]ilor. Aceasta le permite s\ se prezinte favorabil dintr-operspectiv\ mai larg\. ~n procesul de gestionare a propriilor impresii, antreprenorii proiecteaz\despre concuren]i o imagine menit\ s\-i pun\ ei ei `n[i[i `ntr-o postur\ cât mai favorabil\, u[ordramatic\. Pentru c\ sunt absen]i din procesul comunic\rii, concuren]ii sunt men]iona]i cuconota]ii depreciative, devin surse de amuzament, de acuze sau de lament\ri. Defectele lor suntscoase `n eviden]\ cu o critic\ savant\, calit\]ile lor sunt bagatelizate sau ironizate `ntr-unadev\rat proces de profanare imagologic\ `n contumacie.

Privind diferen]ele dintre calit\]ile proprii [i calit\]ile competitorilor ies `n eviden]\ aspectele deordin moral pe care antreprenorii `ncearc\ s\ le induc\ ̀ n procesul de ”gestionare a impresiilor”:ei au produse de calitate mai bun\, au pre]uri mai bune [i o leg\tur\ mai strâns\ cu clien]ii, dar

RURAL ANTREPRENOR

27

concuren]ii au rela]ii mai multe [i mai influente, vaduri mai bune pentru vânzarea produselor [ipublicitate mai mult\. Aceast\ supra-apreciere a produselor [i serviciilor furnizate atinge cotelecele mai mari la cei care doresc s\ devin\ patroni [i la cei care au intrat recent `n lumeaantreprenorial\. Pe m\sur\ ce vârsta patronilor este mai `naintat\ sau vechimea firmelor lorcre[te, diferen]ele dintre ei [i concuren]i se reduc (cel pu]in `n modul lor de exprimare public\).Ceea ce `nseamn\ c\ cei care vor s\ intre `n lumea antreprenoriatului rural vin cu o concep]iedeformat\ despre ea, construit\ nu atât pe baza unei necunoa[teri, cât mai ales cu scopulcre\rii cât mai u[or a unui loc `n ea.

Michael Eugene Porter – un cunoscut profesor de la Harvard Business School – spunea c\orice individ care intr\ `n lumea managerial\ este pus `n fa]a a trei tipuri generice de strategii:diferen]ierea prin produse sau servicii mai bune sau altfel decât cele oferite de concuren]\,avantajul costului [i focalizarea pe un segment de ni[\, exclusivist. ”Pentru a avea succes petermen lung, o companie trebuie s\ selecteze una din aceste strategii. Altfel, cu mai mult de ostrategie, o companie se va afla blocat\ la mijloc [i nu va avea un avantaj competitiv... Exist\tendin]a ca firmele aflate `n dificultate s\ treac\, de-a lungul timpului, de la o strategie la alta.O astfel de abordare este aproape `ntotdeauna sortit\ e[ecului.”14 Urm\rind interviurile cuantreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural descoperim la cei tineri – dornici s\ intre

RURAL ANTREPRENOR

28

14 Michael E. Porter – Strategie concuren]ial\. Editura Teora, Bucure[ti, 2001, pag. 144.

`n lumea managerial\ sau recent intra]i – dar [i la salaria]ii din sectorul public lipsa unei strategiiconcuren]iale sau utilizarea mai multor strategii `n acela[i timp. Acest fapt trebuie corelat atâtcu veniturile lor reduse, cât [i cu no]iunile sumare de management strategic de]inute.

~n sondajul Rural Antreprenor i-am `ntrebat pe participan]i ce not\ de la 1 la 10 cred c\ acord\clien]ii produselor sau serviciilor lor [i ce not\ cred c\ acord\ clien]ii produselor sau serviciilorprincipalilor lor competitori. Media notelor primite a fost urm\toarea:

Aproape to]i antreprenorii sau poten]ialii antreprenori din mediul rural se cred cei mai bunifurnizori de produse [i servicii de pe pia]\, `n domeniul `n care activeaz\. Ceilal]i competitoriofer\ servicii de calitate mai slab\ decât cele oferite de ei. Doar 9% din subiec]i – patroni trecu]ide 40 ani – au dat unor competitori note mai mari decât [i-au acordat lor `n[i[i.

Tinerii antreprenori [i poten]ialii `ntreprinz\tori `i consider\ competitori `n special pe cei dincomuna lor care desf\[oar\ o activitate identic\ cu a lor. Rareori sunt considera]i competitoricei care ofer\ produse [i servicii similare locuitorilor comunei lor, dar care nu au sediul `nlocalitatea respectiv\ ci `n comunele `nvecinate, `n ora[e, `n alte jude]e sau `n alte ]\ri. Ceicare-[i doresc o carier\ managerial\ `n mediul rural nu se compar\ cu patronii companiilorjude]ene, na]ionale sau interna]ionale, ci mai degrab\ cu cei care, ca [i ei, ocup\ segmentelede pia]\ neacoperite de ace[tia. Patronul unui mic magazin local nu se compar\ cu patroniisupermarket-urilor din zon\ (de la care cei mai mul]i cons\teni se aprovizioneaz\), ci cupatronul altui mic magazin s\tesc. Proprietarul unei pensiuni nu concureaz\ cu proprietarulhotelului din localitatea vecin\, nici m\car cu proprietarii de pensiuni din comunele `nvecinate,ci doar cu cei din satul lui de reziden]\. Din aceste considerente nici nu simt o presiune maredin partea concuren]ei.

P\i `n construc]ii nu prea cred c\ am concuren]\ `n zon\. Un nea Gheorghe de la 7 km careface [i el o cârp\ceal\ nu e de luat `n seam\; `l respect foarte mult, dar nu m\ deranjeaz\cu nimic. Iar cu ora[ul nu concurez. Pe zon\ suntem câ]iva, dar ne descurc\m destul debine. (Sorin, 32 ani, antreprenor, Dolj)

Pe domeniul de tehnico-sanitare sunt `n afar\ de noi `nc\ trei pe o raz\ de 10km. Nu `i iau`n calcul [i pe cei din Bucure[ti, c\ sunt departe. Este [i o concuren]\ indirect\ prin cei carevin [i execut\ lucr\ri acolo [i bine`n]eles c\ au alt\ surs\ de materiale, sunt firme deexecu]ie care vin [i execut\ acolo lucr\ri [i vin cu materialul lor. Pân\ acum doi ani nu prea

RURAL ANTREPRENOR

29

aveam concuren]\ dar odat\ cu venirea crizei a venit [i concuren]a. Au ap\rut dou\magazine, o reprezentan]\ Romstal [i `nc\ dou\ magazine cu proprietari, antreprenori locali.La Romstal sim]im un oarecare profesionalism `n vânz\ri. (C\t\lin, 38 ani, antreprenor, Ilfov)

Sunt considera]i neloiali concuren]ii care au pre]uri mai mici, fiind acuza]i c\ nu pl\tescimpozite c\tre stat, nu cump\r\ sau nu vând cu acte `n regul\ [i nu `ncheie contracte cuangaja]ii. ~n agricultur\ concuren]a este redus\ pentru c\ produc\torii sunt numero[i, `nvârst\ [i pu]in educa]i, iar cei care le cump\r\ produsele sunt pu]ini.

Nu e vorba de o ignorare a marilor concuren]i, ci de un sentiment de neputin]\ `n fa]a lor.

P\i un produs importat din China se vinde cu 10 lei, iar eu ca s\-l fac m\ cost\ 15 lei. Ei `lproduc `n serie, `n fabrici mai mari decât comuna mea [i au utilaje sofisticate, alt\tehnologie. Eu `l lucrez acas\. (Grigore, 44 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[)

Factorii care explic\ pozi]ia avantajoas\ a concuren]ilor sunt: accesul la informa]ii valoroase,jocurile f\cute cu persoane influente, experien]a mai mare, promovarea continu\ a produselorlor, accesul la bani [i la resurse, apelul la consultan]i, tehnologie mai bun\.

AUTOEVALUAREA EDUCA}IEI MANAGERIALEConducerea unei organiza]ii nu necesit\ o specializare asemeni medicinei sau construc]iei dema[ini. Pentru Henry Mintzberg – cunoscut specialist `n management de la UniversitateaMcGill din Canada – conduc\torii se nasc, nu se formeaz\ `n s\lile de curs. ”Preg\tirea nupoate turna experien]a de via]\ `ntr-un vas al inteligen]ei native, nici chiar `ntr-un vas alpoten]ialului de conducere, dar poate contribui la modelarea unui vas din care se revars\deja experien]ele de via]\ [i de conducere. Altfel spus, a `ncerca s\ `nve]i management pecineva care n-a condus niciodat\ este ca si cum ai `nv\]a psihologie pe cineva care n-a `ntâlnitniciodat\ un om.”15 Jobul unui patron este acela de a gestiona informa]iile, de a vorbi, de aasculta [i de a lua decizii. Conducerea, ca [i `notul, nu poate fi `nv\]at\ numai citind.Conducerea este o activitate care `mbin\ mult me[te[ug (experien]\) cu o anumit\ doz\ deart\ (`n]elegere a lucrurilor) [i cu ceva [tiin]\ (analiz\).

P\rerea profesorului Henry Mintzberg c\ nu trebuie s\ punem prea mare accent pe [tiin]amanagementului, ci mai degrab\ s\ `ncuraj\m intrarea oamenilor `n lumea antreprenorial\pentru a tr\i pe propria lor piele experien]e incitante, este contrazis\ de speciali[tii VivekWadhwa, Richard Freeman [i Ben Rissing de la Harvard University care demonstreaz\ clar:”cu cât au o educa]ie mai bun\, de la [coli mai bune, cu atât antreprenorii construiesc [iconduc companii mai eficiente”16. Mare majoritate (92%) a absolven]ilor primelor 10 [coli deafaceri americane (Harvard University, Massachusetts Institute of Technology, PennsylvaniaState University, Standford University, University of California: Berkeley, University of Missouri,University of Pennsylvania, University of Southern California, University of Texas, Universityof Virginia) [i-au creat firme sau au ajuns la conducerea unor companii pe care le-au impus`n topul celor mai profitabile organiza]ii americane [i interna]ionale. ”Exist\ o corela]ie pozitiv\puternic\ `ntre cifra de afaceri a celor mai mari companii [i educa]ia managerial\ de elit\ aconduc\torilor acestora”. Firmele `nfiin]ate de absolven]ii universit\]ilor de top sunt cel pu]inde dou\ ori mai mari – dup\ num\rul de angaja]i [i cifra de afaceri – decât restul firmelor`nfiin]ate `n SUA `n anii 1995-2005. Educa]ia managerial\ `nt\re[te ata[amentul oamenilor laun set de valori [i practici de succes prin integrarea lor `ntr-un mediu `n care sunt pre]uiteefortul intelectual, cercetarea aprofundat\, analiza speciali[tilor.

La cercetarea Rural Antreprenor i-am rugat pe participan]i s\-[i acorde note de la 1 la 10educa]iei [i instruirii pe care o de]in la mai multe discipline manageriale. Media general\rezultat\ a fost 7.

RURAL ANTREPRENOR

30

15 Henry Mintzberg – Manager, nu MBA. Editura Meteor Press, Bucure[ti, 2007, pag. 17.16 Vivek Wadhwa, Richard Freeman, Ben Rissing – Education and Tech Entrepreneurship. Kauffman Foundation of

Entrepreneurship, Kansas City, Missouri, 2008, pag. 2.

Comunicarea este disciplina la care cei mai mul]i [i-au acordat note mari; studen]ii,func]ionarii publici [i lucr\torii pe cont propriu se laud\ c\ o st\pânesc cel mai bine, iarpersoanele fizice autorizate o cunosc cel mai pu]in; mozaicii sunt pe primul lor `n ierarhiadup\ religii, iar ateii pe ultimul loc.

La calculatoare se pricep cel mai bine studen]ii, femeile [i ateii, iar cel mai pu]in agricultorii,persoanele fizice autorizate, b\rba]ii [i ortodoc[ii.

Patronii [i managerii neac]ionari `[i dau cele mai mari note la etica `n afaceri, pe când[omerii `[i dau cele mai mici note. Protestan]ii [i mozaicii `[i dau note de 8, pe când ateii `[idau note de 6.

Studen]ii se cred cei mai bine preg\ti]i `n marketing, urma]i de managerii neac]ionari, depatroni [i de agricultori. Iar salaria]ii [i [omerii cred despre ei c\ au cea mai pu]in\ educa]ie`n domeniul marketingului. Mozaicii `[i acord\ nota 8, pe când ateii – nota 5.

Contabilitatea este o disciplin\ pe care o [tiu mai bine femeile, patronii, func]ionarii publici,absolven]ii de facult\]i private [i cu profil economic sau agricol. {i o st\pânesc cel mai pu]inb\rba]ii, [omerii, lucr\torii pe cont propriu, mozaicii [i absolven]ii facult\]ilor de stat cu profilartistic [i medical.

Patronii, managerii neac]ionari, protestan]ii [i neoprotestan]ii de]in suprema]ia la educa]ia `ndomeniul elabor\rii planului de afaceri. Cele mai mici note [i le dau `n acest domeniuabsolven]ii [colilor cu profil agricol [i tehnic, [omerii [i salaria]ii din sectorul privat.

Managerii neac]ionari, patronii [i func]ionarii publici de]in suprema]ia educa]iei `n domeniulmanagementului resurselor umane. Ateii (nota 3) [i evreii (nota 5) se declar\ cei mai prostinstrui]i `n acest domeniu, spre deosebire de protestanti (7,5). Absolven]ii facult\]ilor de arte[i medicin\ `[i dau cele mai mici note, pe când cei de drept, economie [i umaniste `[i dau celemai mari note.

Engleza e cunoscut\ cel mai bine de studen]i [i de managerii neac]ionari [i cel mai slab demicii `ntreprinz\tori (agricultori, lucr\tori pe cont propriu, PFA). Femeile o st\pânesc mai binedecât b\rba]ii. Ateii o cunosc cel mai bine dintre antreprenori [i poten]iali antreprenori.

Cele mai mari note la managementul proiectelor [i le acord\ managerii neac]ionari, iar celemai mici - [omerii. Evreii [i protestan]ii au note mult mai mari decât ateii [i romano-catolicii.

Educa]ia `n domeniul managementului produc]iei este cea mai ridicat\ la patroni, persoanefizice autorizate [i agricultori, iar cea mai sc\zut\ la [omeri. B\rba]ii se cred mai preg\ti]i

RURAL ANTREPRENOR

31

decât femeile, iar ortodoc[ii mai bine preg\ti]i decât cei de alte religii. Preg\tirea [colar\tehnic\ [i agricol\ `i determin\ pe antreprenori s\ se evalueze mai favorabil decât cei cupreg\tire artistic\ sau medical\.

Cele mai mari note la management financiar [i le acord\ patronii, evreii [i absolven]ii [coliloreconomice (`n special cele private). Cele mai mici note [i le atribuie [omerii, ateii [i absolven]ii[colilor artistice. Femeile sunt mai severe `n evaluarea proprie decât b\rba]ii.

Patronii se consider\ cei mai bine preg\ti]i `n management strategic, iar [omerii – cei maislab preg\ti]i. Evreii `[i acord\ to]i nota 10, pe când ateii `[i acord\ nota 3, iar romano-catoliciinota 5. Nota cre[te propor]ional cu cre[terea anilor de studii [colare. Dintre absolven]ii defacultate, cele mai mari note [i le acord\ medicii, iar cele mai mici cei care au terminat sec]iiartistice. B\rba]ii sunt pu]in mai genero[i `n evaluarea proprie decât femeile.

Dreptul comercial este st\pânit cel mai bine de studen]i [i func]ionari publici [i cel mai slabde managerii neac]ionari [i [omeri. Evreii se cred primii, pe când ortodoc[ii – ultimii.

Persoanele fizice autorizate cred c\ au cea mai mult\ instruire `n accesarea fondurilor UE, iarsalaria]ii din sectorul privat [i [omerii cred c\ au cea mai slab\ instruire. Cei cu preg\tire juridic\se cred mai bine preg\ti]i decât cei cu preg\tire artistic\ `n accesarea fondurilor europene.

~n [edin]ele de brainstorming le-am cerut antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori dinmediul rural s\ explice ce `n]eleg din aceste discipline. Am constatat o `n]elegere general\ adomeniilor pe care acestea le abordeaz\, o definire relativ corect\ a lor, dar o ignoran]\ `nceea ce prive[te metodele [i tehnicile de cercetare [i analiz\ a lor, elementele de con]inut aleacestor discipline, teoriile care stau la baza lor [i numele speciali[tilor care au contribuitsemnificativ la dezvoltarea lor. E mai degrab\ o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelormanageriale, decât una bazat\ pe lecturarea unor c\r]i sau pe participarea la cursuri.Oamenii [tiu relativ bine cu ce se ocup\ aceste discipline, dar `n acela[i mod `n care [tiu cuce se ocup\ [i stomatologia, chirurgia, ingineria mecanic\, sociologia sau chimia alimentar\:f\r\ s\ fi citit c\r]i de specialitate, f\r\ s\ fi participat la cursuri sau traininguri de instruire,f\r\ s\ fi discutat cu exper]i. Este cunoa[terea dat\ de ceea ce Morgan McCall numea ”lec]iilede experien]\”: “managerii consider\ experien]a de la locul de munc\ principala surs\ decuno[tin]e noi... Ei `nva]\ mai mult de la oameni cu influen]\ de la locul de munc\ [i dinprovoc\rile inerente muncii lor decât din programele conven]ionale de preg\tire [i din alteexperien]e educa]ionale nelegate de munca lor”.17

Primul meu mentor `n afaceri a fost directorul croat de care v-am zis. Mi-a zis de la `nceput:Adi, v\d `n tine ce am fost eu. F\r\ s\ ne cunoa[tem. La un moment dat, mi-a zis ceva degenul: `]i [tiu meritele, te [tiu foarte bine, numai c\ nu pot s\ te pun pe o func]ie pe cares\ o meri]i, c\ mai ai de `nv\]at. {i tot timpul a `ncercat s\ m\ promoveze. Nu mai ]inleg\tura cu el pentru c\ a plecat din ]ar\. Croatul a contat mult `n formarea meamanagerial\. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arge[)

Cei mai mul]i participan]i la brainstorminguri au recunoscut c\ `n momentul `n care auacceptat ideea intr\rii `n lumea managerial\ [i-au dat seama c\ aveau câteva lipsuri majore;nu doar c\ nu st\pâneau anumite concepte fundamentale din management, dar aveau de-aface cu lucruri necunoscute pân\ atunci: rela]iile cu autorit\]ile, cu institu]iile de control, cuclien]i inedi]i, cu programe de calculator, cu oameni pe care trebuiau s\-i conduc\, s\-iconving\ s\ cumpere sau s\ vând\ `n mod cât mai convenabil, cu instan]ele de judecat\, etc.Pentru a face fa]\ acestor provoc\ri solu]ia cea mai convenabil\ a fost ”preg\tirea la locul demunc\”, `nv\]area din experien]a proprie sau a celor din jur, autoperfec]ionarea cu ajutorulInternetului. Competen]a managerial\ clasic\, bazat\ pe informa]ii transmise de la profesorla elev a fost suplinit\ de instinct [i de practic\ `n cele mai multe cazuri.

~n afara no]iunilor elementare din [coal\ [i a celor g\site pe Internet, sunt disponibile pe pia]\o multitudine de cursuri [i programe de perfec]ionare managerial\, oferite de firme de

RURAL ANTREPRENOR

32

17 Morgan McCall, Michael Lombardo, Ann Morrison – The lessons of Experience: How Successful Executives Develop on the Job.Lexington Books, Massachusetts, 1988, pag. 184.

consultan]\, de institute de preg\tire, de [coli de afaceri, de facult\]i, de furnizori publici, etc.Ofertele variaz\ dup\ stil, pre], durat\, metode de `nv\]are, instructori, etc. Toate acesteaconstituie ”un uria[ bufet al perfec]ion\rii manageriale, din care managerii [i organiza]iile lorpot alege – pu]in din asta, pu]in din cealalt\ – sau un platou plin cu unu-dou\ feluri demâncare”.18 Aruncând o privire asupra practicilor de autoservire din acest bufet educa]ional,am constatat c\ cei mai mul]i nu l-au frecventat niciodat\, dar [i c\ o minoritate s-a `nfruptatcopios din meniurile oferite.

Pe de alt\ parte oferta de cursuri cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nueste foarte vizibil\ pe pia]\ chiar putem spune c\ este aproape inexistent\ [i aici nu lu\m `n calculoferirea de consultan]\, care implic\ mul]i bani [i are un caracter personal, cu efecte de scurt\durat\. Programul Rural Antreprenor vine cu un astfel de curs, conturat `ntr-o manier\ modern\,care pune accent pe implicarea cursantului. Cursul face apel la un num\r mare de `nregistr\rivideo, portrete de `ntreprinz\tori [i prezent\ri de idei de afaceri care au prins contur. Diverseexerci]ii [i aplica]ii `nso]esc descrierea succint\ a conceptelor teoretice, iar pildele, pove[tile cutâlc, cuget\rile [i citatele celebre nu fac altceva decât s\ dea culoare prezent\rii.

C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea deAntreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

RURAL ANTREPRENOR

33

18 Jeanne Meister – Corporate Quality Universities. Burr Ridge, III, Irvin, 1994, pag. 96.

Cele mai multe cursuri de perfec]ionare le-au urmat patronii, lucr\torii pe cont propriu [i evreii(4), iar cele mai pu]ine: [omerii, agricultorii [i greco-catolicii (0).

M-am re`nscris la facultate, sunt `n anul doi la Drept, deci eu `ncerc s\ `nv\] din ce `n ce maimult. Sunt aici pentru a `nv\]a ceea ce-mi lipse[te, managementul, pentru c\ nu am avutcând s\ urmez un curs de management. Sunt lucruri pe care dac\ nu le ̀ nve]i…, nu se poates\-]i vin\ ideile singure. N-au cum s\-]i vin\ dac\ n-ai avut de unde s\ te inspiri. (Marinela,33 ani, antreprenor, Ilfov)

A[ vrea s\ fac masterul afar\, c\ la noi este efectiv pierdere de timp. Nu a[ vrea s\ ajung lamaster [i s\ nu fac nimic. Vreau s\ ajung undeva unde este foarte greu, [i chiar dac\ nu reu[escm\car s\ [tiu c\ m-am luptat s\ fiu acolo. Nu `n România. Poate `n Italia, Germania sau Fran]apentru c\ Anglia este foarte scump\ [i nu am cum s\ m\ apropii. (Vl\du], 19 ani, student, Arge[).

M\ ]in la curent cu ce mai apare prin anumite reviste de construc]ii. Ele m-au inspirat `nanumite lucr\ri. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[)

Neparticiparea la cursuri sau programe de instruire managerial\ a celor mai mul]i patroni sauviitori patroni din mediul rural nu este dat\ decât `n mic\ m\sur\ de refuzul accept\rii lor, dene`ncrederea `n utilitatea acestora sau de pre]ul piperat practicat de unele institu]ii care leini]iaz\, ci de faptul c\ cei mai mul]i (74%) n-au avut ocazia s\ participe la astfel de cursuri. Maiales cei cu studii medii, agricultori, [omeri [i salaria]i din sectorul privat, declar\ `n propor]iicovâr[itoare (peste 85%) c\ n-au avut oportunit\]i s\ urmeze cursuri de instruire [iperfec]ionare antreprenorial\ [i `[i afirm\ dorin]a de a participa la programe de educa]iemanagerial\.

Cu cât ̀ [i desf\[oar\ activitatea `ntr-un mediu concuren]ial mai mare, cu atât dorin]a de instruire`n tainele afacerilor este mai ridicat\. Cei reziden]i `n apropierea Bucure[tiului sau a marilorora[e `[i declar\ mai des inten]ia de participare la cursuri de preg\tire decât cei domicilia]i maideparte de marile ora[e. ~n satele din Gorj, Cara[ Severin sau S\laj am constatat cel mai marerefuz de participare la un astfel de program.

Preg\tirea managerial\ e inexistent\ probabil la nivel rural. Informa]ia despre cursuri n-ai deunde s-o iei: nu vin cu pliante, nu se anun]\ nic\ieri ini]ierea unor astfel de cursuri. Avem unziar local, avem aviziere care sunt urm\rite, dar nu apare nimic ̀ n ele. Apoi curusrile bune se]in la ora[, iar ele cost\. {i pentru omul de la ]ar\ cost\ `n plus [i transportul [i cazarea saumasa. A[a c\ un curs de perfec]ionare nu e v\zut ca o oportunitate la care s\ se `nghesuiemul]i. (Ionel, 38 ani, lucr\tor pe cont propriu, Gorj).

Când vezi c\ n-ai [anse s\ te dezvol]i la ]ar\, ce-]i mai r\mâne de f\cut? Te bagi `npolitic\, faci diverse combina]ii cu primarul, cau]i s\ dai tunuri, `ncerci s\ tr\ie[ti pe baniialtora, te-apuci de furat sau de b\ut. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)

RURAL ANTREPRENOR

34

Cu cât `nainteaz\ `n vârst\, cu atât scade dorin]a de participare la programe de instruire. Cuexcep]ia celor care vor s\ se apuce s\ fac\ ceva ̀ n via]\ radical diferit de ceea ce f\cuse ̀ nainte(un preot care vrea s\-[i deschid\ o fabric\ de textile, un fost militar care vrea s\ se apuce deturism, un agricultor care vrea s\ construiasc\ o fabric\ de procesare a lapteluui) [i care-[itr\iesc visul antreprenorial cu mult\ pasiune [i energie, cei trecu]i de 40 ani manifest\ un interesmai sc\zut fa]\ de cursurile de perfec]ionare.

E o vreme pentru `nv\]at [i o vreme pentru muncit. ~n satul nostru mai to]i sunt b\trâni [idac\ aud c\ m\ duc la [coal\ s\ `nv\] zic ori c\ vreau s\ plec din sat, ori c\ am dat ̀ n minteacopiilor, ori c\ m\ duc doar s\ m\ plimb, s\-mi mai cl\tesc geana. P\i ce oportunit\]i `miarat\ mie [coala de la ora[ c\ pot s\ apar\ `n satul \sta uitat de lume? (Radu, 49 ani,agricultor, Arad).

Cercetarea Rural Antreprenor din 2011 arat\ ̀ ns\ o cre[tere a dorin]ei de participare la cursuride instruire fa]\ de cercetarea Rural Manager din anul 2009, de la 60% la 64%, ceea ce arat\c\ oamenii [i-au sporit interesul pentru perfec]ionarea antreprenorial\, de[i cunosc efortul pecare trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unui astfel de program de educa]ie managerial\, `nciuda sc\derii oportunit\]ilor de afaceri datorit\ crizei economice.

Fa]\ de anul 2009, `n 2011 a crescut dorin]a de participare la o instruire modern\, de tipe-learning, a crescut dorin]a comunic\rii pe Internet cu profesorii [i colegii, a crescut dorin]aevalu\rii lor `n examene, dar a sc\zut u[or interesul pentru realizarea unui proiect aplicabil `nafacerea proprie (de la 64% la 61%).

Cum s\ scriu c\ vreau s\ fac a[a [i pe dincolo la mine ̀ n comun\, care s\ m\ ajute s\ câ[tig[i s\ dau proiectul s\-l citeasc\ [i al]ii? Vine unul [i-mi ia ideile [i se-apuc\ el s\ fac\ ̀ nainteamea. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)

Re]inerea pe care o treime din subiec]i o au fa]\ de cursurile de instruire nu este dat\ de refuzulideii de `nv\]are continu\ despre afaceri, ci are alte explica]ii:

1. Cursurile cost\ prea mult. Chiar [i când sunt gratuite, ele implic\ anumite costuri (dedeplasare, de renun]are la unele afaceri `n curs de derulare).

RURAL ANTREPRENOR

35

2. Cursurile sunt mai degrab\ atractive decât instructive. Oamenii pleac\ `ncânta]i de la ele,dar ajun[i `n lumea real\ descoper\ c\ au `nv\]at prea pu]in cum s\ fac\ fa]\ problemelorcu care se confrunt\.

3. Cursurile reprezint\ numai una din modalit\]ile de `nv\]are despre afaceri. Internetul ofer\accesul la multe studii, c\r]i, reviste, idei [i oportunit\]i de business.

CONSULTAN}A ~N AFACERI

Fa]\ de anul 2009, cercet\rile au constatat o dublare a num\rului celor care au apelat laconsultan]\ `n afaceri (de la 12,4% la 25%). Cre[terea este vizibil\ nu numai la patroni (de la28% la 35%), ci [i la poten]ialii antreprenori. De[i acest grup este foarte eterogen, alc\tuit dinpersoane cu ocupa]ii [i nivel de educa]ie diferit (de la [omeri, agricultori, mici me[te[ugari,salaria]i, studen]i, la preo]i, militari, pensionari, membrii ONG), iar apelul la consultan]\ estefoarte variat (de la 10% `n cazul studen]ilor la 27% `n cazul lucr\torilor pe cont propriu), este

RURAL ANTREPRENOR

36

semnificativ\ cre[terea fa]\ de anul 2009, de la o apelare medie de 5,5% la 16% `n 2011. Unadin explica]iile posibile este dat\ de importan]a crescând\ a consultan]ilor `n procesul deaccesare a fondurilor europene. Ca [i acum doi ani, jum\tate din cei care au apelat laconsultan]i au avut ca obiectiv accesarea fondurilor UE, numai c\ ̀ ntre timp s-a dublat num\rulcelor din mediul rural care au f\cut aplica]ii la aceste fonduri structurale. Ideile de afaceri careau necesitat apelul la consultan]i pentru accesarea fondurilor UE au fost: deschiderea uneifabrici de conserve, a unei fabrici de decorticat orez, plantarea s\lciilor [i ob]inerea pale]ilorpentru energia verde, `nscrierea pensiunii ̀ n circuitul turistic, amenajarea unui parc de distrac]ii,crearea unei [coli de fotbal, a unui orfelinat, a unei gr\dini]e, a unei fabrici de panifica]ie, de`nc\l]\minte, dotarea cu tehnologii mai avansate, etc.

~n ultimii doi ani cele mai multe fonduri europene ̀ n mediul rural au fost accesate de persoanelefizice autorizate. Pentru ob]inerea celor 1.500 euro anual (m\sura 121) sau a celor 25.000 europentru dezvoltarea produc]iei din gospod\ria proprie, unii agricultori s-au asociat pentru a puteapl\ti consultan]a speciali[tilor.

Ne-a spus primarul s\ ne asociem mai mul]i vecini, iar el a adus un specialist de la ora[ carea f\cut toate hârtiile. Singur parc\ nu m-a[ fizb\tut s\ ob]in acei bani, dar acum ̀ mi dau seamac\ a fost cam scump. Dac\ vrei s\ te extinzi nupo]i face totul singur [i trebuie s\ pl\te[ti, iar ceicare [tiu cum s\ ob]in\ banii nu te ajut\ pe gratis.(Gheorghe, 48 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)

~n general oamenii au fost mul]umi]i de serviciileconsultan]ilor la care au apelat. Cei din vestul ]\rii aufost mai mul]umi]i decât cei din sudul României. ~nspecial `n jude]ul Ilfov am constatat cele mai multenemul]umiri fa]\ de consultan]i (38%). Plutonul ne -mul ]umi]ilor este alc\tuit cu prec\dere din sala ria]iidin domeniul privat, din agricultori [i din lucr\ torii pecont propriu (o treime din ei). Pentru [omerii careau hot\rât s\ devin\ patroni [i pentru managerii ne -ac]ionari consultan]a le-a deschis orizontul c\treafa ceri atractive, stimulându-i s\ devin\ patroni.

RURAL ANTREPRENOR

37

Acum m-am gândit la ni[te fonduri structurale pe PNDR. Vreau s\ accesez un fond pem\sura cu modernizarea exploata]iilor agricole sau pentru pensiuni turistice. Cred c\ acestedou\ domenii ar fi eficiente, ar fi de succes. Consultantul mi-a f\cut un studiu premerg\tor`n direc]ia asta. Mi-a ar\tat unde s\ caut informa]iile pe internet, `n ce reviste [i publica]ii s\m\ uit. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj).

Am fost `n tratative cu cineva care lucrase `n consultan]\ [i care avea nevoie de un partener.Vreo 4-5 luni am tot discutat, mi-a explicat cu ce se m\nânc\, despre ce e vorba, ce trebuies\ citesc [i am prins repede ce e cu bugetele, cu planul de afaceri. M-am interesat [i pe lainstitu]iile care erau unit\]i de implementare, cu care semnam efectiv contractul de finan]are.Mi-a pl\cut, am `nv\]at, am devenit bun `n asta, `mi place `n continuare. (Silviu, 29 ani,antreprenor, Arad)

Pentru cei mai mul]i antreprenori [i poten]ialiantreprenori consultan]ii sunt u[or de g\sit: peInternet, la APIA, ANCA, FEADR, APDRP,DADR, OJCA, la ONG-uri, birouri de consul -tan ]\, la Camera agricol\, la Camerele decomer], la prefectur\, `n reviste, la institu]iilespecializate, la parteneri, la facult\]i, laprofesorii universitari, prin recomand\ri, etc.Cei din sudul ]\rii spun cel mai frecvent c\ [tiuunde s\ g\seasc\ speciali[tii potrivi]i `nconsultan]\.

La Bucure[ti sunt cele mai multe firme deconsultan]\. Trebuie doar s\ dai o c\utare peInternet. (Vasile, 27 ani, antreprenor, Ilfov).

Paradoxal, cei care vor s\ devin\ patroni credsemnificativ mai mult decât cei care sunt dejapatroni c\ pot g\si cu u[urin]\ ni[te consultan]ibuni. Mai ales `ntreprinz\torii vârstnici cred c\

un consultant bun se g\se[te greu.

~n mediul rural mai to]i ]\ranii sunt cinsti]i, au cei 7 ani de-acas\, sunt cu capul plecat.Problema este cu cei care interac]ioneaz\, c\ sunt samsari, consultan]i, sau le vând semin]e,to]i `i tund. El, `ntreprinz\torul cu oi, cu vaci, cu un teren, e umil. România nu e preg\tit\ s\pre]uiasc\ cei 7 ani de-acas\, dar acum ne-am `nv\]at [i noi. Primii care au venit au primittot ce-au vrut: ospitalitate, mâncare, cafea, tot confortul, dar când am v\zut cum pun eiproblema i-am ]inut afar\ pe banc\. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)

O s\ râde]i când v\ spun asta, dar oamenii de la ]ar\ sunt mai serio[i decât cei de la ora[`n ceea ce prive[te munca. La sate au venit s\ ofere consultan]\ numai ]epari, [mecheri,pu[i pe fraierit. Sau lene[i ori nepreg\ti]i. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad).

Dac\ ai parte de un primar cu o viziune european\, care se lupt\ pentru dezvoltarea comuneilui [i reu[e[te s\ acceseze ni[te fonduri europene pentru comunitatea lui, atunci po]i s\ ai[i tu un câ[tig, s\ te dezvol]i, s\ intri `ntr-un circuit al banilor. Altfel, la ]ar\ nu po]i s\ atragisingur sau cu vecinii t\i consultan]ii profesioni[ti. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[)

Profesionalismul lui nu e vizibil imediat, ci `n timp, iar unii pun `n practic\ `n mod gre[it ideileconsultan]ilor, dând apoi vina pe ei pentru e[ecul lor.

~n pofida tuturor e[ecurilor cu diver[i consultan]i nepotrivi]i, dou\ treimi din antreprenorii [ipoten]ialii antreprenori ar apela la speciali[ti `n consultan]a de afaceri tot pentru accesareafondurilor europene.

RURAL ANTREPRENOR

38

Solu]ia salvatoare ar fi dac\ s-ar face un fel de asocia]ie `ntre membrii comunit\]ii uneicomune. ~[i fac un ONG, un SRL, ceva, o form\ de organizare, care s\ se ocupe de lavânzarea produselor, la cump\rarea tractoarelor, la scrierea proiectelor, la angajareaconsultan]ilor. Asta mi se pare o chestie infailibil\, o ie[ire din impasul `n care se afl\ lumeasatelor, ̀ n care nimeni nu vrea s\ aud\ de vecinul s\u. Termenul corect e de cooperativ\, dardac\ `l folose[ti la ]ar\ te `njur\ lumea. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad).

Ar fi ok dac\ la ]ar\ s-ar face asocia]ii de produc\tori. Automat [i-ar angaja ni[te profesioni[ti,ar colabora cu consultan]i care v\d lucrurile pe termen lung, ar lua leg\tura cu omologi dinafar\ care func]ioneaz\ `n sistemul \sta. Uita]i-v\ `n Ungaria, am avut norocul s\ vizitez unfost CAP de-al lor; oamenii nu au ie[it din asocia]ia aceea niciodat\ [i acum au o puterefinanciar\ foarte mare. Nu a existat o campanie de distrugere a CAP-urilor venit\ de sus, cala noi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad)

Motivele care sus]in apelul la consultan]a `n afaceri sunt multiple:

1. Nu se mai poate s\ te dezvol]i f\r\ consultan]i.

Ai nevoie de un sfat pentru cereale? Specialistul de la prim\rie [tie ce calitate de teren ai [i[tie ce decizie s\ iei. (Emil, 44 ani, agricultor, Arge[)

2. Consultan]ii ofer\ o alt\ deschidere, un alt orizont

Sunt preg\ti]i `n domeniu, colaboreaz\ cu multe firme, evident c\ au acces la mai multesurse de informa]ii [i v\d `n perspectiv\. Iar asta te ajut\ s\ te pui pe picioare. (Marius, 21ani, student, viitor antreprenor, Ilfov)

3. {tiu mai bine care sunt mecanismele ob]inerii fondurilor

Eu sunt nesigur pe domeniul `n care intru [i am nevoie de informa]ii pe care nu le [tiu. Deexemplu un consultant `n managementul financiar, la care nu m\ pricep, `mi poate spunecum s\ n-o iau pe ar\tur\. Fiecare consultant e st\pân pe un domeniu: unul e pe fondurieuropene, altul pe comer] exterior, altul pe legisla]ie. {i f\r\ ei nu reu[e[ti s\ afli toatededesubturile. (Andrei, 20 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[).

RURAL ANTREPRENOR

39

4. Preg\tirea lor dep\[e[te sfera preg\tirii profesionale proprii

Consultan]a e o chestie care a ap\rut acum câ]iva ani [i e ̀ n afara ariei obi[nuite de preg\tireprofesional\. Dac\ de exemplu ai o afacere [i vrei s\ aplici pentru un fond structural, nu vei[ti cum s\ faci cererea de finan]are [i trebuie s\ apelezi la consultan]\. (Dorina, 42 ani,func]ionar public, Ilfov)

Motivele pentru care antreprenorii nu apeleaz\ la consultan]a `n afaceri sunt:

1. Nu au un birou `n apropiere

Dac-ar fi `n zon\ un birou de consultan]\, ar apela mai mul]i la el. Dar probabil sunt numai laBaia Mare [i la Cluj, [i distan]a aia n-o faci u[or. Dac\ to]i oamenii de afaceri ar apela laconsultan]\, foarte pu]ini ar falimenta. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramures)

2. N-a sosit momentul pentru consultan]\

Pân\ acum n-am apelat la consultan]\ pentru c\ nu am acordat foarte mult\ aten]ie afaceriimele. Eram mul]umit c\ supravie]uiesc. La nivelul la care lucram m\ descurcam [i f\r\ ei.(Ion, 39 ani, antreprenor, Arad)

3. Costurile sunt prea mari

Majoritatea refuz\ aceast\ idee doar din cauza costurilor. Le e team\ de costuri [i vor s\ sedescurce pe cont propriu. Dar sunt convins c\ sunt consultan]i cu experien]\ care te pot ajuta[i te pot `nv\]a. (Alina, 33 ani, lucr\tor pe cont propriu, Ilfov)

Deocamdat\ n-am avut curajul s\ apelez. Informa]ia se pl\te[te, iar resursele financiare suntrestric]ionate. (Elvira, 49 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)

4. Nu e nevoie de ajutorul lor

Nu cred c\ consultan]a `mi lipse[te mie `n momentul de fa]\. Nu-mi dau seama ce-a[ puteas\-l `ntreb pe un consultant. (Florin, 50 ani, antreprenor, Ilfov)

P\i eu sunt frizeri]\ [i am ceva idei cum s\ le fac p\rul. Nu cred c\ trebuie s\ apelez laconsultan]\ ca s\ fac maramure[encele mai [ic sau s\ le fac s\ vin\ mai des la mine.(Florentina, 18 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[)

5. Propun solu]ii nerealizabile, riscante.

~]i d\ o idee s\ te `mprumu]i [i s\ faci ipotec\ pe teren sau pe cas\. (Bogdan, 20 ani, student,Ilfov)

6. Nu cunosc consultan]ii nevoile antreprenorului mai bine decât el

Eu consider c\ mai bine decât mine nu [tie nimeni ce-mi doresc [i nici nu cred c\ m-ar puteaajuta. De exemplu, am de f\cut o cas\; proiectul mi l-am f\cut singur\ [i a ie[it mai binedecât proiectul unui arhitect pl\tit cu 10.000 EURO. (Marinela, 33 ani, antreprenor, Ilfov)

Am discutat cu consultan]i. Unii m-au convins c\ [tiau mai pu]ine decât mine. N-aveau cums\ m\ conving\. Eu le d\deam lec]ii lor. Poate la Bucure[ti or fi unii mai bine preg\ti]i, dar `nzon\ nu sunt. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj)

7. Ideile lor pot fi g\site pe Internet

Eu caut totul pe Internet. Dac\ m-am descurcat la fondurile accesate, cred c\ sunt un bunautodidact. ~n loc s\ le dau 12% lor, am b\gat banii \[tia `n afacere. (Daniela, 45 ani,antreprenor, Arge[)

8. Nu [tiu la care consultan]i s\ apeleze.

~n acest moment `ncerc s\ g\sesc firmele care pot s\ m\ consilieze pe diferitele fonduriaccesibile. Pentru c\ sunt atât de multe fonduri pe care le putem accesa [i nu [tim care ne-

RURAL ANTREPRENOR

40

ar fi mai prielnic. De aceea `ncerc\m s\ facem o list\ cu organiza]iile de consultan]\ care pots\ ne dea sfaturi pe ce drum s\ mergem. (Ruxandra, 33 ani, pre[edinte ONG, Arad).

9. Teama de a fi p\c\li]i.

Nu [tiu unde s\ apel\m la consultan]i. ~n general oamenii au fost p\c\li]i de multe ori fiindcreduli, au mu[cat! Au fost consultan]i care i-au p\c\lit, care voiau s\ le ia banii, careurm\reau s\ se bage `n afacerea ta, s\ ̀ i pl\te[ti mai mult timp. Oamenii care au fost mu[ca]i`i aduci greu `napoi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad)

Unii practic\ un mic [antaj. La prima mea licita]ie la prim\rie am renun]at s\ mai lucrez cu ofirm\ de consultan]\ din Bucure[ti. La câteva ore dup\ ce s-au deschis plicurile [i am fostdeclarat câ[tig\tor, m-au sunat s\ le spun cât le ofer s\ nu m\ conteste, c\ pe urm\ o s\dep\[esc termenele. Am r\mas [ocat [i i-am spus c\ dac\ vrea s\ m\ conteste pierdereanu e a mea, ci a prim\riei, s\ discute cu primarul. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad)

10. Neprofesionalismul consultan]ilor.

Anul trecut am depus ni[te proiecte pentru FEADR [i am f\cut gre[eala s\ m\ leg derespectivul consultant de care nu am fost deloc mul]umit pân\ la urm\. Un consultant bun ̀ miva oferi informa]iile stricte de care am nevoie: asta, asta [i asta. Mi le ofer\ clar. Discu]ia semen]ine tot timpul la subiectul acela. Dar cu el tot timpul vorbeam [i pân\ la urm\ nustabileam nimic. Când a fost vorba s\ g\seasc\ solu]ii a venit s\ m\ `ntrebe pe mine. Cefacem aici? Pentru ce te-am angajat? Pentru ce vrei s\-mi iei comisionul acela? }i-am dats\ faci chestia asta, f\-o. Obliga]ia mea era s\-]i aduc ni[te hârtii, mai departe tu f\-miproiectul a[a cum trebuie. (Bogdan, 39 ani, antreprenor, Arad).

11. Preferin]a pentru a angaja un expert [i nu pentru a apela la unul extern

Dac\ e[ti mul]umit dup\ prima `ntrevedere [i a doua [i vezi c\ te orienteaz\ bine, extinziaceast\ colaborare. ~l angajezi, `l iei partener, ca s\ te ajute pe mai departe. C\ci mereuintervin momente când ai nevoie de el: vine o criz\, un impas, trebuie s\ te reorganizezi, s\iei hot\râri importante. Dac\-l ai angajat ai o r\spundere `n plus, dar firma nu ]i se duce derâp\. (Marcela, 39 ani, antreprenor, Olt)

12. Apelul la prieteni [i rude.

Am `n jurul meu 5 oameni care m\ ajut\, m\ sf\tuiesc unde s\ investesc, ce ar trebui s\schimb, cum s\ m\ port cu asocia]ii. Dar nu-i pl\tesc [i am noroc c\ nu-mi cer bani. (Melania,31 ani, antreprenor, Arge[)

SPRIJINUL EXTERN ~N DEZVOLTAREA AFACERILORTrecerea de la amatorism la profesionalism ̀ n afaceri e vizibil\ ̀ n maniera, cultura [i bunul gustal patronilor. Ei devin cu timpul alte persoane [i nu se mai `ntorc la ceea ce erau `nainte.Profesionalismul presupune nu doar lectura unor c\r]i de specialitate, ci [i cunoa[terea unoroameni [i locuri noi [i tr\irea unor experien]e inedite. Contactele cu autorit\]ile, cu clien]i [ifurnizori noi, cu al]i patroni [i cu organiza]iile patronale, sindicale ori de alte naturi, cu alte ]\ri[i alte popoare l\rgesc orizonturile min]ii. Ele ̀ i ajut\ pe oameni s\ perceap\ lumea ̀ ntr-un moddiferit, iar asta se vede `n modul `n care interac]ioneaz\ cu cei din jur. V\zând c\ afaceri deacela[i tip se pot face [i altfel, patronii identific\ elementele care pot face ca business-ul lor s\func]ioneze mai eficient. Pe m\sur\ ce-[i ̀ mbog\]esc [i rafineaz\ gusturile, preferin]ele, valorile[i credin]ele, oamenii se simt `n largul lor `n spa]ii din ce `n ce mai mari ale societ\]ii [i aleglobului, `[i extind aria poten]ialilor clien]i [i cap\t\ o mai mare `ncredere `n ei `n[i[i, ceea ce`i ajut\ s\ fac\ o impresie mai bun\ unor categorii mai largi de oameni.

RURAL ANTREPRENOR

41

Studiind rela]iile pe care `ntreprinz\torii rurali le-au stabilit cu diverse structuri institu]ionale, amobservat mai degrab\ o `nchidere `n universul s\tesc decât o deschidere c\tre oportunit\]ileoferite de alte medii [i organiza]ii.

Mai ales la patronii tineri (sub 30 ani) [i la poten]ialii antreprenori am constatat nu doarinexisten]a unor rela]ii de colaborare cu autorit\]ile locale [i centrale [i cu organiza]iile patronaledatorat\ lipsei oportunit\]ilor de a intra `n contact, ci [i o atitudine ostil\ fa]\ de ele, perceputeca fiind corupte, agresive, r\u-voitoare sau indiferente `n rela]ia cu ei. Iar `n ceea ce prive[terela]ia cu firmele cu profil similar din Uniunea European\ am observat nu doar o ignorarereciproc\ ci [i o mare necunoa[tere.

Sunt controalele astea abuzive, care te dezgust\ [i-]i taie tot avântul. Sunt afaceri de familie,unde omul vinde o lad\ de bere [i 20 de biscui]i [i vine tipul de la pompieri [i-i cere nu-[tiu-cât, c\ dac\ nu-i d\ nu prime[te avizul. |[tia-s factori care te ajut\ s\-]i distrug\ afacerea,nu s\ ]i-o dezvolte. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[).

RURAL ANTREPRENOR

42

Cei care [i-au `nceput o afacere sau care bat la por]ile antreprenoriatului au fost `n alte ]\rieuropene `n ponderi semnificativ mai ridicate decât au c\l\torit al]ii `n deceniile trecute, cândgrani]ele erau `nchise, iar vizitele `n afara ]\rii erau rare. Mai ales ̀ n jude]ele de grani]\, trecerea`n ]ara `nvecinat\ este f\cut\ frecvent de patroni `n interes de afaceri: duc sau aduc marf\,vând sau cump\r\ produse, expun la târguri. Au c\l\torit cel mai pu]in `n alte ]\ri ale UniuniiEuropene agricultorii, [omerii [i studen]ii, iar cel mai mult func]ionarii publici, patronii [imanagerii neac]ionari. Mai bine de o treime din antreprenorii din mediul rural au c\l\torit `nstr\in\tate `n interes de afaceri.

Chiar dac\ cele mai multe c\l\torii `n str\in\tate au avut scop turistic, ele au avut consecin]epozitive `n plan managerial:

Mi-am dat drumul la limb\, c\ nu prea puteam s\ vorbesc bine engleza aici c\ci n-aveam cucine. Acum v\d c\-mi folose[te: sunt chemat la diverse `ntâlniri cu str\ini [i am f\cut câtevaafaceri cu ei. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov).

Fiecare c\l\torie este o oportunitate pentru antreprenori de a se reinventa, de a-[i redefiniscopurile, obiectivele [i dorin]ele, de a se adapta unei lumi aflat\ ̀ n schimbare. Charles Darwinspunea c\ ”nu supravie]uiesc cele mai puternice specii, nici cele mai inteligente, ci acelea careaccept\ cel mai u[or schimbarea”. C\l\torind, oamenii observ\ regulile care guverneaz\ via]aaltor comunit\]i, pie]ele pe care se desf\[oar\ alte afaceri, iar aceste lucruri `i `mping s\ seimplice ̀ n problemele politice locale [i na]ionale pentru a face munca antreprenorilor mai u[oar\[i le `nt\resc ata[amentul la valorile capitalismului.

C\l\toriile `n Occident ale antreprenorilor români din mediul rural au sporit unora imaginea desine, sentimentul c\ pot s\ se descurce pe o pia]\ european\ competitiv\.

P\i am `n]eles c\ `n Occident sunt chiar mai pu]ine pensiuni de acest gen [i chiar cu maipu]ine servicii decât la noi. Sunt ni[te site-uri [i am v\zut c\ nu sunt mai bogate ofertele lor.P\i dac\ ei par mai nepreten]io[i sigur m-a[ descurca mai bine. De exemplu str\inii sunt maimul]umi]i decât ai no[tri. De exemplu `n grupul celor de la Castel film era [i un american [icu el comunicam foarte bine, dar cu românii no[tri dac\ `i `ntrebi ce vor, ce le place la unmoment dat se simt agasa]i, pe când str\inii sunt mult mai calzi, mai apropia]i. (Daniela, 45ani, antreprenor, Arge[)

Eu a[ putea s\ fac afaceri oriunde. Problema care se pune este dac\ e[ti l\sat s\ faci afacerisau nu. Nu rezist pentru c\ vin colo[ii [i m\ `nmormânteaz\.....a[a va fi [i cu DeniPlant....c\acum noi suntem la nivel românesc, dar `nc\ nu suntem afar\, decât `n pu]ine ]\ri....[i dac\

RURAL ANTREPRENOR

43

acum câ]iva ani veneau dac\ `i deranja ceva [i te cump\rau cu un milion, dou\ acum dau [i20 de milioane s\ cumpere brevetul...[i dac\ nu vrei tot fac `n a[a fel [i te cump\r\...[i iaure]eta [i o `nchid `ntr-un seif...[i o s\ mai r\mân\ doar `n istorie c\ a fost un tip care a f\cuta[a ceva.... (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov)

Da! Oricând m-a[ descurca. P\rerea mea este c\ orice român care lucreaz\ [i care a avuto afacere mic\ sau mare de succes, poate ̀ nlocui pe cineva din occident. Dar este o problem\de mentalitate, românii au ni[te calit\]i [i ni[te defecte. {i datorit\ conjuncturii `n care ne-am`nvârtit `n ultimii 50 de ani….]ine]i minte c\ pe vremea lui Ceau[escu nu era nimic `nmagazine dar erau de toate, deci oamenii se descurcau, [i descurc\reala asta aduce lucruribune dar [i lucruri rele. Ea aduce lucruri bune `n sensul c\ s-ar putea s\ nu abandoneze, s\se descurce `n foarte multe situa]ii, dar problema este c\ nu po]i s\ identifici `n ce domenius\ te specializezi, nu po]i face de toate, nu po]i s\ te specializezi [i s\ fii bun [i la fotbal [i lapolitic\ [i la agricultur\! (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad)

Experien]a occidental\ le-a `nt\rit altorasentimente de inferioritate, c\ nu pot faceafaceri acolo pentru c\ au alt\ mentalitate,sunt mai pu]in dezvolta]i profesional, mai slabpreg\ti]i managerial.

P\i `n primul rând temerea ar fi de a teadapta, de a cunoa[te oamenii de acolo.Trebuie s\ cuno[ti oamenii de lâng\ tine cas\ po]i s\ le vinzi ceva. Românul e foartesimplu, e foarte u[or s\ fie p\c\lit. (Adrian, 23ani, antreprenor, Arge[)

De exemplu,`n Austria n-a[ putea s\-miconstruiesc o pensiune pentru c\ pe[telemare `l `nghite pe cel mic [i nu cred c\ a[ ficompetitiv cu ei pe pia]\, deoarece sunt

magna]i, [i n-a[ putea s\ a[ez, acolo pia]a este foarte bine pus\ la punct, acolo e un lan] depensiuni. (Vasile, 21 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[)

Sincer, nu. Cred c\ e problema `n primul rând de comunicare [i necunoa[terea specificuluipie]ei de acolo. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov)

RURAL ANTREPRENOR

44

Cei mai mul]i nu [tiu cum merg afacerile ̀ n Occident [i nici dac\ s-ar descurca acolo. Sunt ̀ ns\aten]i la informa]iile care vin de pe pia]a european\ [i `[i doresc mai degrab\ g\sirea unuipartener str\in pentru a c\uta `mpreun\ oportunit\]i de dezvoltare.

M-a[ asocia. Chiar ar fi indicat s\ g\sesc pe cineva. Caut pe cineva `n Germania s\ g\simo oportunitate, ei caut\ cu siguran]\ oameni `n România care nu doar s\ [tie s\ vând\ unpom, eu am `nv\]at toate denumirile latine[ti [i toate nevoile unor plante din nevoia meainterioar\, din bucuria mea, din hobby-ul meu, nu dintr-o datorie. Eu nu [tiu mai bine decâtcei de la horticultur\, dar dac\ adaugi la aceasta ni[te abilit\]i de vânz\ri, de management[i de marketing pe care nu le are nici un inginer de la horticultur\ [i de la peisagistic\, s-arputea ca eu s\ devin un om valoros pentru cineva care vrea s\ intre `n România. Dau unexemplu: eu, la rândul meu, a[ c\uta un om din acesta `n afar\, nu m-a[ duce:Bun\ ziua,Germania, am venit s\ vând. S\ vând cui?S\ vând ce? Se cere ce?~n cantitate de?La cepre]? De ce eu?Adic\, nu a[a se fac lucrurile dup\ p\rerea mea sau dac\ nu, atunci trebuies\ identifici firme de consultan]\ care s\ te ajute s\ faci chestiile astea. (Viorica, 37 ani,antreprenor, Ilfov)

Un sprijin pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural ̀ l reprezint\ fondurile europene. Despreele vorbesc cei mai mul]i antreprenori [i poten]iali antreprenori, dar pu]ini sunt cei care au f\cutdemersuri pentru ob]inerea lor.

Fondurile europene au fost mai tot timpul `n România ceva de ni[\, doar pentru câ]iva foartebine informa]i [i cu rela]ii. Dar peste câ]iva ani vor fi mai u[or de ob]inut, iar oamenii vor`nv\]a mai repede cum s\ intre `n posesia lor. Când se va `ntâmpla acest lucru comunele sevor dezvolta `n ritm accelerat. Acum e ceva bizar s\ apelez la consultan]i din afar\, care auexperien]a localnicilor de-acolo. Ar fi ca [i cum m-ar arunca cineva pe lun\. Nu spun c\ n-a[risca, ar fi o experien]\ interesant\, dar nu [tiu dac\ e momentul acum. (Silviu, 29 ani,antreprenor, Arad).

Cele mai multe fonduri europene au fost accesate `n mediul rural de persoanele fiziceneautorizate (40%), de patroni (17%) [i de func]ionarii publici (16%). Aproape dou\ treimi dinaceste fonduri au avut ca destina]ie agricultura, viticultura, pomicultura, zootehnia, piscicultura[i apicultura.

RURAL ANTREPRENOR

45

Fondurile europene nu sunt accesate prea des `n mediul rural din mai multe motive:

1. Lipsa sumei pentru cofinan]are.

UE a r\mas surprins\ c\ noi am spus pas când a zis c\ d\ bani, dar s\ vin\ fiecare familie de]\rani cu 10.000 euro. La noi n-au oamenii atâ]ia bani. Dac\ românul ar avea ceva la banc\ pecare s\ se bazeze ar risca s\-[i ridice ni]el nivelul de afacere. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad).

2. Colaborarea greoaie cu b\ncile

E greu s\ faci un `mprumut la banc\ s\ pui acele 20% sau 30% cât se cere la proiectele carese fac acum. Multora le e fric\ de chestia asta, n-au cu ce gira [i, `n plus, trebuie s\ fac\ mult\alerg\tur\ pe la ora[, c\ la ]ar\ nu sunt b\nci. (Nu]u, 26 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[)

3. Mentalitatea comunist\

I-am spus lui taic\-meu [i mamei mele: hai s\ `ncerc\m s\ facem si noi ceva cu banii europeni,c\ avem teren. Mai schimb\m [i noi produc]ia [i trecem pe altceva mai rentabil. Dar n-am avutsprijin din partea p\rin]ilor. Ei au r\mas cu mentalitatea din perioada aceea socialist\: c\ n-o s\mearg\, c\ o s\ piard\ p\mântul [i casa, c\ trebuie s\ m\ angajez, s\ am un salariu. (Vasile,31 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[)

4. Corup]ia autorit\]ilor.

Dac\ vrei s\ faci ceva [i g\se[ti un teren [i vrei s\-l concesionezi pe 49 ani, vine primarul c\vrea [i el s\ se bage ̀ n afacere, c\ [tie el mai bine ce trebuie s\ fac eu, c\ dac\ nu fac cum ziceel `mi pune be]e-n roate. (Valentin, 41 ani, func]ionar public, Dolj).

5. Dezinteresul

Spiritul de ini]iativ\ lipse[te `n mediul rural. Cine l-a avut a plecat `n str\in\tate sau la ora[. Aur\mas doar cei care n-au cum s\ se gândeasc\ la a[a ceva. T\ranul nostru e obi[nuit s\munceasc\ cu sapa. E limitat. (Magdalena, 34 ani, poten]ial antreprenor, Dolj)

6. Organizarea deficitar\

Problema e f\râmi]area terenurilor [i faptul c\ produc\torii agricoli nu se unesc ̀ n ni[te asocia]iisau firme de produc]ie. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj)

7. Lipsa informa]iilor valoroase.

{ti]i de ce nu au fost accesate fonduri structurale din zonele rurale? Pentru c\ oamenii nu au fostinforma]i. Cei care s-au informat din ziare, de la tv, nu au acordat aten]ie pentru c\ au consideratinforma]ia similar\ cu o [tire, de genul uite ce se mai `ntâmpl\. P\rerea mea este c\ dac\primarul era un bun gospodar, sau dac\ primarii ar fi ni[te buni gospodari, a[a cum de fapt sedefinesc ei, chiar ar face lucrul acesta pentru oameni [i ar asigura [i num\rul de voturi ca s\poat\ s\ fie reale[i....[i-ar face capitalul electoral. (Mariana, 55 ani, antreprenor, Ilfov)

Nu-i `nva]\ nimeni, nu le d\ sfaturi, ne le spune unde s\ caute, la ce u[i s\ bat\ s\ acceseze ofinan]are european\. Ei au de gând, dar v\zând ce greu e r\mân la faza aia de a[teptare.(Dumitru, 44 ani, agricultor, poten]ial antreprenor, Maramure[)

8. Infrastructura.

Sunt comune care n-au Internet, ori `n care energia electric\ nu e sau e dat\ doar câteva ore.Transportul spre ora[ e vai de el, iar de drumuri ce s\ mai vorbesc. Mai pot ̀ ndeplini oamenii de-acolo condi]iile cerute pentru finan]are? (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[)

9. Nesustenabilitatea afacerilor de la ]ar\

Afacerile la noi sunt la o scar\ mult diminuat\ decât la ora[ [i n-au continuitate. ~ntr-o frizerie, unsalon de `nfrumuse]are, o sp\l\torie auto omul n-are mai mult de-o or\ de lucru pe zi la ]ar\. Afa - ce rile nu se pot sus]ine la ]ar\ [i atunci UE nu d\ bani. (Bogdan, 39 ani, manager neac]ionar, Arad).

RURAL ANTREPRENOR

46

10. Birocra]ia.

Trebuie s\ alergi dup\ multe acte [i dup\ ce depui proiectul stai [i a[tep]i câteva luni pân\ seaprob\. Banii vin prea târziu, când tu ai `nceput deja lucrarea, iar ei nu-]i mai deconteaz\cheltuielile. Din cauza birocra]iei intri ̀ n ̀ ncurc\turi [i stai cu team\. (Gheorghe, 48 ani, poten]ialantreprenor, Dolj)

VIITORUL PROPRIEI AFACERIBrian Tracy scria c\ ”pe când era pre[edintele companiei General Electric, Jack Welch a fostintervievat de cei de la publica]ia Fortune Magazine care l-au `ntrebat care este, dup\ p\rerealui, cel mai important principiu de leadership. El a r\spuns c\, potrivit unei estim\ri proprii, celmai important principiu era cel numit de el principiul realit\]ii. Welch a definit acest principiu cafiind faptul de a «vedea lumea a[a cum este ea `n realitate, iar nu a[a cum ]i-ai dori tu s\ fie»...Principiul realit\]ii reprezint\ punerea `n practic\ a integrit\]ii ca valoare. El necesit\ franche]e,onesti tate. El cere abordarea direct\ a situa]iei reale, mai curând pe baza faptelor decât asperan]elor, dorin]elor sau presupunerilor.”19

Punându-i pe antreprenori s\ defineasc\ mediul de afaceri `n care tr\iesc, am ob]inut pechestionare urm\toarele r\spun suri:

Care crede]i c\ sunt principalele probleme ale mediului de afaceri din România `nprezent?

(`ntrebare liber\, f\r\ variante de r\spuns prestabilite)

Abilit\]i manageriale sc\zute. Acceptarea muncii la negru. Accesarea de fonduri UE mult preagreoaie. Accesul la bani [i la resurse. Accesul la informa]ii. Acte foarte multe pentru orice fleac.Afacerile cu statul distrug libera ini]iativ\. Agresivitatea organelor de control ale statului. Ajutorulsc\zut al statului. ANAF ar trebui s\ fac\ munc\ de `ndrumare, nu s\ dea amenzi atât de u[or.Atitudinea autorit\]ilor. Accesul necalifica]ilor la putere. Autorit\]ile jupoaie cet\]enii. B\ncile.Birocra]ia prea mare. Blocajele puse de stat. Bolile administra]iei. Bugetul redus. Cadrullegislativ instabil. Calitatea serviciilor si produselor oferite. C\derea pie]ei imobiliare. Clasapolitic\. Colaborarea cu administra]ia. Competen]a sc\zut\. Comozi [i lene[i la tot pasul.Comunicarea greoaie. Concep]ia gre[it\ despre ce `nseamn\ o afacere. Concuren]a.Conducerea ]\rii. Consultan]a redus\. Corectitudinea precar\ a celor cu putere de decizie.Corup]ia. Creditele de la b\nci. Cre[terea TVA. Criza economic\. Cultura managerial\ redus\.Cuno[tin]e profesionale slabe. Curajul. Decizii guvernamentale incoerente. Descurajarea`ntreprinz\torilor. Desfacerea produselor deficitar\. Dezinteresul autorit\]ilor. Dezvoltareainsuficient\ a pie]ei. Dobânzile mari la `mprumuturi. Documenta]ii stufoase. Dorin]a de a `n[elaconsumatorul. Dureaz\ mult orice. Economia subteran\. Etica. Evaziunea fiscal\. Facilit\]ilefiscale acordate discre]ionar. Finan]area slab\. Fiscalitatea marit\ ucide orice speran]\ desucces. Fondurile inaccesibile. Fraudele. Frica.

Gândirea negativ\. Gestionarea gre[it\ a fondurilor. Greutatea cu care se ob]in banii. Guvernul.Hârtiile. Ho]ia. H\]i[ul legislativ. Ignoran]a autorit\]ilor. Imaturitatea. Implementarea standardelorde calitate. Implicarea politicului `n mediul de afaceri. Inconsecven]a. Importurile masive.Impozitarea excesiv\. Informarea slab\. Incertitudinea la nivel macroeconomic. Incompeten]a.~ncrederea. Indisciplina financiar\. Inexisten]a pie]ei de desfacere. Influen]a politicului. Informa]iavaloroas\ inaccesibil\. Infrastructura. Ingradirile fiscale [i legislative. Insecuritatea. Instabilitatea.Interesele personale ale autorit\]ilor. Interesul sc\zut al guvernan]ilor pentru dezvoltarea ]\rii.Intermediarii. Investirea banilor `n mod eronat [i fraudulos. Invidia (capra vecinului). L\comia s\ob]in\ profit cât mai mare din orice. La[itatea. Legisla]ia nefavorabil\, proast\, instabil\,ambigu\, `ncâlcit\, incoerent\. Lichidit\]i. Lipsa banilor. Lipsa bunei credin]e. Lipsa `ncrederii,

RURAL ANTREPRENOR

47

19 Brian Tracy – Cum conduc cei mai buni lideri. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2010, pag. 24.

educa]iei, interesului, inform\rii, comunic\rii, profesionalismului, strategiilor, transparen]ei.Mafia de la licita]iile publice. Management slab. Mândria [i incompeten]a. Mentalitatea primitiv\.Monopolul statului. Motiva]ia performan]ei. Ne`ncurajarea tinerilor. Neseriozitatea. Nesiguran]a.Onoarea. Oportunit\]i sc\zute. Organizarea deficitar\. Personal slab calificat. Pia]a dedesfacere. Piedicile prea multe din partea statului. Politica neadecvat\ a statului. Practicileneloiale. Pre]urile instabile. Prostia. Puterea mic\ de cump\rare. Rela]iile cu autorit\]ile.Resursele reduse. Salarizarea proast\.S\ r\cia. {paga. Statul. Subiecti vismul.Taxe mari.

Aceast\ viziune sumbr\ despre mediul deafaceri din România este `nt\rit\ [i dediscrepan]ele uria[e dintre mediul urban [icel rural `n ceea ce prive[te oportunit\]ilede afaceri. Aproape to]i cei intervieva]i credc\ oamenii din mediul rural sunt mai pu]ininforma]i despre oportunit\]ile de afaceridecât cei din mediul rural, deoarece nu [tiuunde s\ caute informa]iile potrivite, nu auacces la ele, nu au timp s\ le caute [i nusunt ajuta]i s\ le g\seasc\.

Aceste idei au contribuit la cristalizarea unei filosofii despre afaceri [i a unei proiec]ii asupraviitorului. Cuvintele-cheie ale filosofiei lor manageriale sunt: seriozitate, `ncredere, munc\,fidelitate, chibzuin]\, ambi]ie, credin]\ `n Dumnezeu, profesionalizare, pasiune, risc, dragostefa]\ de oameni. Iar ceea ce `i ajut\ s\-[i construiasc\ o proiec]ie a viitorului afacerilor lor ]inede ceea ce Brian Tracy numea “gândire deductiv\”: “bazându-se pe ceea ce se `ntâmpl\ `nprezent ei au abilitatea de a prezice cu acurate]e ceea ce se poate `ntâmpla `n viitor... Ei v\dviitorul `n termeni clari, mediteaz\ la ceea ce s-ar putea `ntâmpla. Se gândesc la ceea ce`ncearc\ s\ realizeze ast\zi [i la ceea ce ar putea interfera cu planurile lor de viitor.” 20

~ntrebându-i cum `[i v\d afacerea peste 10 ani am observat c\ mul]i au o viziune clar\ asupraviitorului lor: o afacere solid\, adus\ la maturitate, care s\ ofere siguran]\, cu un partener de

RURAL ANTREPRENOR

48

20 Brian Tracy – op.cit. pag. 28

durat\, cu un profit de multe sute de mii de euro, cu investi]ii masive, care s\ schimbe `n binemediul din jur, cu un num\r mai mare de angaja]i, la un nivel european, cu tehnologii moderne,mai mare, mai diversificat\, intrat\ `ntr-o re]ea de oameni de afaceri, capabil\ s\ fac\ fa]\ maibine decât acum fluctua]iilor de pe pia]\, din lumea politic\ [i social\. Pu]ini se v\dabandonându-[i visele antreprenoriale, plecând din ]ar\ sau limitându-se la ceea ce au acum.R\zbate din discu]iile cu ei asupra viitorului o modestie, `n acela[i timp cu o siguran]\ [i o`ncredere `n sine. Este cu atât mai surprinz\toare aceast\ atitudine cu cât aproape to]i patroniiviseaz\ s\ se extind\ `n alte domenii decât cele `n care activeaz\ acum.

RURAL ANTREPRENOR

49

Vreau s\ deschid un depozit la [o[eaua principal\, ca to]i cei care trec pe-aici s\ vad\ c\noi producem lucruri de calitate. (Sorin, 32 ani, antreprenor, Arge[)

Am multe investi]ii `ncepute la pensiune: sala de fitness, sala de conferin]e. Vreau s\ letermin [i a[ face [i-o piscin\, chiar [i neacoperit\. (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arge[)

Sper s\ fac aici `n 10 ani m\car pe jum\tate cât se face `n Spania. (Ludovic, 43 ani,antreprenor, Maramure[).

Vreau s\ fac o fabric\ de lapte foarte modern\, cum e centrala de lapte din Milano, doar cuvreo 2 angaja]i, c\ totul e automatizat. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[)

~mi doresc s\ fac un ONG pentru formarea tinerilor antreprenori, pe modelul centrelor Gretadin Fran]a, unde mai multe grupuri [colare se asociaz\ [i `nfiin]eaz\ un centru de formarepentru educa]ia adul]ilor unde exist\ mai multe posibilit\]i de trasee educa]ionale. (Elvira,49 ani, salariat `n sectorul public, Dolj).

Vreau s\ accesez ni[te fonduri structurale pe PNDR pentru modernizarea exploata]iiloragricole [i pentru pensiuni turistice. Am f\cut un studiu premerg\tor `n privin]a asta [i [tiuc\ le pot face eficiente. (Adrian, 31 ani, antreprenor `n construc]ii, Dolj).

Peste 10 ani v\d afacerea la un nivel stabil, cu `nc\ dou\-trei puncte de lucru deschise `njude], pentru c\ activ\m `ntr-un domeniu `n care pia]a va cre[te foarte mult. (C\t\lin, 38ani, antreprenor, Ilfov).

Vreau s\ pot prelucra masa lemnoas\ [i s\ `ncerc s\ nu dau la Ikea scândura [i bu[teanulca acum, ci s\ dau scaunul. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[).

Cei mai mul]i participan]i la cercetare nu au un model de om de afaceri, nu ac]ioneaz\ dup\sfaturile unor oameni care au cunoscut succesul `n business. Unii `i admir\ pe Bill Gates, peDinu Patriciu, Ion }iriac, Gigi Becali, Viorel Cataram\, Cristian }ân]\reanu, Monica Tatoiu, IonNicolae sau Andreea Marin. Ei sunt mai degrab\ modele oferite de televiziuni, persoane careau afaceri de miliarde [i nu persoane care ar putea repre zenta un reper `n drumul spre succesal antreprenorului din mediul rural. Cei mai mul]i [i-au construit un portret al liderului performant`n care se reg\sesc mai multe calit\]i: vizionar, creativ, cu voin]\, curajos, serios, responsabil,capabil s\ construiasc\ echipe competitive, s\ selecteze oameni potrivi]i, pe care s\-i motivezes\ mun ceasc\ de pl\cere, capabil s\ gestioneze situa]ii de criz\ [i s\ ia deciziile potrivite, bunorganizator, r\bd\tor [i cu credin]\ `n Dumnezeu. A[a `[i doresc cei mai mul]i s\ ajung\ `nurm\torii 10 ani.

RURAL ANTREPRENOR

50

DINAMICA DEMERSULUI ANTREPRENORIAL ~N MEDIULRURAL ~N PERIOADA 2008-2010Un stat reu[e[te s\ formeze o societate coeziv\ ̀ n condi]iile ̀ n care decalajele de dezvoltare dintreregiunile acestuia sunt mici. Uniunea Europeana ̀ ncearc\ s\ reduc\ decalajele dintre statele com -ponente prin crearea unor regiuni de dezvoltare. Gradul de func]ionalitate a acestora a r\mas pân\la anul 2011 la latitudinea statelor componente. Simpla grupare statistic\ a unor jude]e nu a condusspre obiectivul propus – reducerea decalajelor sociale [i economice ̀ n cadrul societ\]ii române[ti.

~n România spre deosebire de alte state cel mai important criteriu/factor de segregare social\ estemediul reziden]ial. Studiile sociologice [i economice realizate ̀ n România ̀ n perioada post co mu nist\au ar\tat existen]a a dou\ “Românii”: una urban\ [i alta rural\. Faptul de a locui `n me diul ru ralcreeaz\ dificult\]i ̀ n realizarea obiectivelor indivizilor ca cet\]eni ai statului. Decalajul de in fra structur\,de dot\ri [i utilit\]i edilitare creeaz\ o inegalitate de [ans\ pentru locuitorii din mediul ru ral.

Un instrument/factor important al dezvolt\rii sociale este demersul antreprenorial. Decalajul de[ans\ `n pornirea unei afaceri `n mediul rural este confirmat de multe studii realizate `n ultimiiani. Printre cauzele decalajului antreprenorial `ntre cele dou\ medii reziden]iale se `nscriu [ilipsa competen]elor antreprenoriale `n toate cele trei componente ale sale: cuno[tin]e, abilit\]i[i comportamente/atitudini.

Proiectul Rural-Antreprenor `[i propune dezvoltarea competen]elor antreprenoriale/ pre g\tireamicilor [i viitorilor `ntreprinz\tori din mediul rural prin dezvoltarea cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i com -portamentului antreprenorial [i managerial modern pentru mici sau viitori ̀ ntreprinz\tori din mediulrural, care, prin dezvoltarea propriilor afaceri, pot genera dezvoltare local\ [i oportunit\]i de ocupare`n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest.

Pentru poten]area actiunii proiectului este important\ o analiz\ statistic\ a demersuluiantreprenorial `n ultimii 3 ani: 2008-2010. Poate p\rea paradoxal dar o analiz\ de acest gen nuse g\se[te `n presa [i mediul academic economic [i sociologic din ultimii 3 ani. Dificultatearealiz\rii acestor studii rezid\ `n faptul c\ Institutul Na]ional de Statistic\ (INS) [i Oficiul Na]ionalal Registrului Comer]ului (ONRC) furnizeaz\ un anumit tip de statistici, generale.

Analiza statistic\ va eviden]ia dinamica demersului antreprenorial pe regiuni de dezvoltare,regiuni, sec]iuni [i diviziuni de desf\[urare a activit\]ii economice `n perioada 2008-2010.

Analiza a mers pe mai multe paliere:

1. situatiei firmelor – sub aspectul num\rului acestora, al cifrei de afaceri [i al num\rului desalaria]i, pe perioada 2008-2009. Din 2010 raport\rile/bilan]ul s-a depus la MinisterulFinan]elor Public, lucru care face mai dificil accesul la aceste date;

2. situa]ia intr\rilor [i ie[irilor `n eviden]a la Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului pe perioada2008-2010;

De ce am ales aceast\ perioada? Anul 2008 reprezint\ un an de vârf al dezvolt\rii economicedinaintea manifest\rilor crizei economice globale [i `n România. Anii 2009 [i 2010 sunt anii demanifestare a crizei [i recesiuni economice `n România.

SITUA}IA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA ~NPERIOADA 2008-2009Pentru eviden]ierea dinamicii economiei ̀ n cei doi ani am folosit 3 indicatori: num\r firme, num\rsalaria]i [i cifra de afaceri. Ace[ti trei indicatori au fost analiza]i pe mai multe paliere: na]ional,regiune de dezvoltare, mediu reziden]ial.

RURAL ANTREPRENOR

51

La nivel na]ional au fost `nregistrate la ONRC `n 2008, 661.702 firme pentru ca `n 2009 s\r\mân\ 626.557; avem astfel o reducere cu 5,3% a num\rului de firme pe ansamblul economieina]ionale. Sub aspectul mediului reziden]ial se constat\ c\ diminuarea procentual\ a num\ruluide firme din mediul rural este mai mic\ decât cea din mediul na]ional.

Tabelul nr. 1. Dinamica num\rului de firme pe ani, dup\ mediul reziden]ial

Anul Nr. firme rural Nr. firme urban Nr. firme national2008 114.396 547.306 661.7022009 110.286 516.271 626.557

Diferen]a -3,6% -5,7% -5,3%

Surs\: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sub aspect procentual se constat\ c\ mediul urban de]ine 82,7% din num\rul total de firme la51,3% din totalul popula]iei României, `n timp ce ̀ n mediul rural care de]ine 48,7% din popula]ieexist\ doar 17,3% din num\rul total de firme române[ti. Avem astfel un accentuat decalaj `ntrenum\rul de firme din mediul urban [i cel din mediul rural. Una din explica]ii este introducereadin trimestrul II al anului 2009 a impozitului forfetar, fapt ce a condus la suspendarea activit\]iiunui num\r `nsemnat de firme micro [i mici.

Diferen]a de spirit antreprenorial `n rândul popula]iei rezidente `n mediul rural fa]\ de mediulurban este evident\ [i sub aspectul indicatorului “num\r de firme la 1.000 locuitori”. Astfelini]iativa antreprenorial\ este de 3,8 ori mai pronun]at\ `n mediul urban spre deosebire de cearural\.

Tabelul nr. 2. Num\rul de firme la 1.000 locuitori

Anul Mediul rural Mediul urban Nivel na]ional2008 11.9 46.3 30.82009 11.4 43.7 29.2

Pentru `n]elegerea dinamicii activit\]ii economice `n cei doi ani de referin]\ este important\analiza distribu]iei lor regionale. Astfel, sub aspectul num\rului total de firme, regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te ponderea procentual\, cu 0,9%, `n totalul firmelor la nivel na]ional, iar regiunileSud Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest au r\mas la aceia[i pondere `n 2009 fa]\ de 2008.

Tabelul nr. 3. Num\rul total de firme pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme de dezvoltare la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional

`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009Bucure[ti -Ilfov 155.968 23.6 153.790 24.5

Centru 81.886 12.4 76.147 12.2Nord-Est 72.267 10.9 66.549 10.6Nord-Vest 94.389 14.3 88.258 14.1

Sud Muntenia 81.382 12.3 76.800 12.3Sud-Est 65.016 9.8 61.192 9.8

Sud-Vest Olteania 48.444 7.3 45.183 7.2Vest 62.350 9.4 58.638 9.4

Total firme 661.702 100 626.557 100

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

RURAL ANTREPRENOR

52

~n mediul rural se observ\ `n genere aceea[i situa]ie ca la nivel na]ional: cre[te num\rul defirme `n comunele din jurul Municipiului Bucure[ti. Regiunile de dezvoltare din sudul României`nregistreaz\, sub aspectul num\rului de firme `nscrise la ONRC, o stagnare sau o u[oar\cre[tere a ponderii. Estul [i Centrul României scad ca pondere procentual\ din totalul firmelordin mediul rural `n anul 2009 spre deosebire de anul 2008.

Tabelul nr. 4. Num\rul de firme din mediul rural pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme de dezvoltare din mediu rural din mediu rural din mediu rural din mediu rural

`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009Bucure[ti -Ilfov 6.993 6.1 7.376 6.7

Centru 15.358 13.4 14.650 13.3Nord-Est 17.196 15 16.129 14.6Nord-Vest 18.354 16 17.354 15.7

Sud Muntenia 23.641 20.7 22.892 20.8Sud-Est 11.044 9.7 10.780 9.8

Sud-Vest Olteania 9.765 8.5 9.426 8.5Vest 12.045 10.5 11.679 10.6

Total firme 114.396 100 110.286 100`n mediul rural

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

~n mediul urban num\rul de firme `nregistreaz\ o dinamic\ mai accentuat\. Urbanul dinregiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te semnificativ prezen]a `n peisajul economic iar `n toatecelelalte regiuni de dezvoltare scade ca pondere procentual\ la nivel na]ional.

Tabelul nr. 5. Num\rul de firme din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme de dezvoltare din mediu urban din mediu urban din mediu urban din mediu urban

`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009Bucure[ti -Ilfov 148.975 27.2 146.414 28.4

Centru 66.528 12.2 61.497 11.9Nord-Est 55.071 10.1 50.420 9.8Nord-Vest 76.035 13.9 70.904 13.7

Sud Muntenia 57.741 10.6 53.908 10.4Sud-Est 53.972 9.9 50.412 9.8

Sud-Vest Olteania 38.679 7.1 35.757 6.9Vest 50.305 9.2 46.959 9.1

Total firme 547.306 100 516.271 100`n mediul urban

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

~n concluzie, sub aspect regional se observ\ c\, exceptând regiunea Bucure[ti-Ilfov unde amavut o cre[tere a num\rului de firme atât `n mediul urban (+1,1%) cât [i mediul rural (+0.6%),`n regiunile Nord-Est [i Nord-Vest au avut loc diminuari semnificative ale num\rului de firme dinrural: -0.4% `n Nord-Est [i -0.3% `n Nord-Vest. ~n mediul urban, cu excep]ia regiunii Bucure[ti-Ilfov, `n toate celelate regiuni a avut loc o diminuare a num\rului de firme (cele mai maridiminu\ri `nregistrându-se `n regiunile Nord-Est, Nord-Vest [i Centru).

RURAL ANTREPRENOR

53

Dincolo de aspectul numeric al firmelor, o imagine sugestiv\ este dat\ de cifra de afaceri. Cifrade afaceri realizat\ `n mediul urban este de 9,7 ori mai mare decât `n mediul rural, `n condi]iile`n care raportul de popula]ie este de 1,2 ori. Deci o rat\ de profitabilitate de peste 8 ori mai mare`n urban decât `n mediul rural. Pe de alt\ parte, cifra de afaceri a firmelor din mediul rural acrescut cu peste 10,3% `n 2009 fa]\ de 2008, `n condi]iile `n care `n mediul urban cifra deafaceri a sc\zut cu 6,7%.

Tabelul nr. 6. Dinamica cifrei de afaceri pe ani [i mediu reziden]ial

Anul Cifra de afaceri a Cifra de afaceri a Cifra de afaceri a a firmelor din a firmelor din a firmelor din mediul rural mediul urban mediul na]ional

2008 99.513.882.409 964.770.516.960 1.064.284.399.3692009 109.747.662.194 899.915.672.003 1.009.663.334.197

Diferen]a +10.3% -6,7% -5,1%

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Aceste ponderi procentuale trebuie privite [i ̀ n contextul ̀ n care indicele armonizat al pre]urilorde consum (IAPC) `n ianuarie 2009 fa]\ de ianuarie 2008 a fost de 7,9% iar `n ianuarie 2010fa]\ de ianuarie 2009 a fost de 5,4%. De asemenea rata infla]iei `n 2008 a fost de 6,3%, iar `n2009 a fost de 4,7 % (cea mai mare din Europa).

Dinamica cifrei de afaceri a `nregistrat diferen]e regionale semnificative `ntre 2008 [i 2009.Astfel regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te ponderea economic\ la nivel na]ional; aproapejum\tate din volumul cifrei de afaceri se realizeaz\ `n Capital\ [i `n `mprejurimile sale, iar `nregiunea Sud Muntenia se ruleaz\ a 10-a parte din volumul cifrei de afaceri a firmelor. Explica]iaponderii deosebite a regiunii Bucure[ti-Ilfov ]ine de faptul c\ mai toate marile companii [i b\nci`[i au sediul aici. Cele dou\ regiuni din arcul carpatic (Centru [i Nord Vest) au fiecare `n jur de9-10% din totalul afacerilor la nivel na]ional, dar jude]ele din regiunea Centru [i-au consolidatpozi]ia economic\ `n perioada de criz\.

Tabelul nr. 7. Volumul cifrei de afaceri la nivel na]ional, pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Cifra de afaceri % din Cifra de Cifra de afaceri % din Cifra de de dezvoltare a firmelor la afaceri a firmelor a firmelor la afaceri a firmelor

nivel na]ional la nivel na]ional nivel na]ional la nivel na]ional`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 497.093.493.583 46.7 496.409.546.188 49.2Centru 98.123.032.741 9.2 102.503.886.183 10.2

Nord-Est 61.847.203.974 5.8 54.712.087.607 5.4Nord-Vest 96.472.141.565 9.1 85.471.546.579 8.5

Sud Muntenia 112.170.868.399 10.5 100.783.896.743 10.0Sud-Est 80.012.511.163 7.5 66.451.869.952 6.6

Sud-Vest Oltenia 50.780.604.326 4.8 43.668.467.994 4.3Vest 67.784.543.618 6.4 59.662.032.951 5.9

Total cifra afaceri 1.064.284.399.369 100.0 1.009.663.334.197 100.0

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

~n mediul rural regiunea Nord Est [i-a consolidat cel mai spectaculos pozi]ia, `nregistrând ocre[tere a cifrei de afaceri cu peste 20% `n anul 2009, urmat\ de regiunea Centru. ~n toate

RURAL ANTREPRENOR

54

celelalte regiuni firmele din mediul rural au ̀ nregistrat sc\deri semnificative ale cifrei de afaceri,cu prec\dere `n regiunile Sud Muntenia (-7.1%), Vest (-4.2%) [i Nord-Vest (-4.2%).

Tabelul nr. 8. Volumul cifrei de afaceri a firmelor din mediul rural pe ani [i regiuni dedezvoltare

Regiunea Cifra de afaceri % din Cifra de Cifra de afaceri % din Cifra de de dezvoltare a firmelor din afaceri a firmelor a firmelor din afaceri a firmelor

mediul rural din mediul rural mediul rural din mediul rural`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 20.461.529.103 20.6 20.917.331.976 14.4Centru 12.266.079.160 12.3 26.248.510.951 18.0

Nord-Est 10.537.262.061 10.6 45.203.344.591 31.1Nord-Vest 13.788.148.999 13.9 14.146.450.715 9.7

Sud Muntenia 19.891.948.669 20.0 18.751.273.721 12.9Sud-Est 5.805.983.902 5.8 5.939.661.176 4.1

Sud-Vest Oltenia 5.974.651.328 6.0 4.704.034.555 3.2Vest 10.788.279.187 10.8 9.531.656.084 6.6

Total cifra afaceri 99.513.882.409 100.0 145.442.263.769 100 `n mediul rural

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

O situa]ie oarecum similar\ evolu]iei na]ionale se `nregistreaz\ `n mediul urban. RegiuneaBucure[ti-Ilfov `[i consolideaz\ pozi]ia `nregistrând o cre[tere a ponderii cifrei de afaceri cu3,4% `n timp ce `n celelalte regiuni s-au `nregistrat diminu\ri.

Tabelul nr. 9. Cifra de afaceri a firmelor din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Cifra de afaceri % din Cifra de Cifra de afaceri % din Cifra de de dezvoltare a firmelor din afaceri a firmelor a firmelor din afaceri a firmelor

mediul urban din mediul urban mediul urban din mediul urban`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 476.631.964.480 49.4 475.492.214.212 52.8Centru 85.856.953.581 8.9 76.255.375.232 8.5

Nord-Est 51.309.941.913 5.3 45.203.344.591 5.0Nord-Vest 82.683.992.566 8.6 71.325.095.864 7.9

Sud Muntenia 92.278.919.730 9.6 82.032.623.022 9.1Sud-Est 74.206.527.261 7.7 60.512.208.776 6.7

Sud-Vest Oltenia 44.805.952.998 4.6 38.964.433.439 4.3Vest 56.996.264.431 5.9 50.130.376.867 5.6Total 964.770.516.960 100 899.915.672.003 100

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Un al treilea element important `n explicarea dinamicii mediului economic ̀ l reprezin]\ num\rulde salaria]i. La nivel na]ional num\rul de salaria]i conform datelor furnizate de ONRC era `n2008 de 4.813.871, iar `n 2009 de 4.253.190. S-a `nregistrat o reducere de 11,6% a num\ruluide salaria]i `n 2009 fa]\ de 2008. Sub aspectul distribu]iei pe medii reziden]iale se observ\ c\`n mediul urban, spre deosebire de mediul rural, au fost ocupa]i de 7,4 ori mai mul]i angaja]i `n

RURAL ANTREPRENOR

55

2008 [i de 7,2 ori mai mul]i `n 2009. Reamintim c\ raportul de popula]ie dintre urban [i rural estede 1,2 `n favoarea mediului urban. De altfel num\rul de salaria]i la 1.000 de locuitori este `nmediul rural de 59 `n 2008 [i 53 `n 2009, pe când `n mediul urban a fost de 358 `n 2008 [i 315`n 2009. ~n alt\ ordine de idei, pierderea de personal a fost de 9,2% la firmele din mediul rural,spre deosebire de 12 % cât s-a `nregistrat `n mediul urban.

Tabelul nr. 10. Distribu]ia num\rului de salaria]i pe ani [i medii reziden]iale

Anul Num\r salaria]i Num\r salaria]i Num\r salaria]i `n mediul rural `n mediul urban la nivel na]ional

2008 572.420 4.241.451 4.813.8712009 519.896 3.733.294 4.253.190

Diferen]a -9.2% -12% -11.6%

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

~n condi]iile `n care ponderea popula]iei active (46%) nu difer\ dup\ mediile de reziden]\,explica]ia decalajului foarte mare dintre num\rul de salaria]i din urban [i rural rezid\ ̀ n principal`n faptul c\ marile `ntreprinderi economice `[i au sediul `n ora[e, ceea ce `ncurajeaz\navetismul, iar ocuparea `n mediul rural este realizat\ `n domeniul agricol, dominat de miciagricultori. Despre eficien]a ocup\rii `n mediul rural putem spune doar c\ produce 6% din PIB[i ocup\ 28% din popula]ia activ\ a României.

O diferen]a semnificativ\ observ\m, din perspectiva num\rului de salaria]i, pe regiuni dedezvoltare. ~n ruralul din regiunea Bucure[ti-Ilfov s-a `nregistrat o cre[tere a ponderiinum\rului de salaria]i cu 0.9%, iar `n cel din Nord-Vest cu 0.5%. Trebuie totu[i s\ preciz\mmulte firme din Bucure[ti `[i reloc\ sediile `n localit\]ile rurale din preajm\. Cea mai`nsemnat\ reducere a num\rului de salaria]i s-a `nregistrat `n regiunile Vest (0,7%), Centru(-0,6%) [i Sud-Vest (-0,4%).

Tabelul nr. 11. Num\rul total de salaria]i pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r de % din num\rul Num\r de % din num\rul de dezvoltare salaria]i la nivel de salaria]i la salaria]i la nivel de salaria]i la

na]ional nivel na]ional na]ional nivel na]ional `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 1.449.194 30.1 1.317.045 31.0Centru 619.145 12.9 524.373 12.3

Nord-Est 421.760 8.8 376.076 8.8Nord-Vest 540.356 11.2 498.611 11.7

Sud Muntenia 542.157 11.3 477.502 11.2Sud-Est 411.641 8.6 375.640 8.8

Sud-Vest Oltenia 347.803 7.2 289.891 6.8Vest 481.815 10.0 394.052 9.3

Total salaria]i 4.813.871 100 4.253.190 100la nivel na]ional

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

RURAL ANTREPRENOR

56

Distribu]ia regional\ a salaria]ilor din firmele rezidente ̀ n mediul rural a ar\tat importante evolu]iiregionale. Sc\derea num\rului de salaria]i `n contextul crizei a fost mai mic\ `n raport cu anulanterior `n regiunile Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest [i Sud-Est. Diminu\ri ale personalului s-au`nregistrat cu deosebire `n regiunea Sud-Vest Oltenia.

Tabelul nr. 12. Num\rul de salaria]i din mediul rural, pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r de % din num\rul Num\r de % din num\rul de dezvoltare salaria]i din de salaria]i salaria]i din de salaria]i

mediul rural din mediul rural mediul rural din mediul rural`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 50.454 8.8 56.941 10.9Centru 86.339 15.1 75.705 14.5

Nord-Est 71.332 12.5 67.437 12.9Nord-Vest 86.425 15.1 84.679 16.3

Sud Muntenia 108.629 19.0 101.188 19.4Sud-Est 41.465 7.2 42.652 8.2

Sud-Vest Oltenia 66.457 11.6 31.283 6.0Vest 61.319 10.7 60.011 11.5

Total salaria]i 572.420 100 519.896 100`n mediul rural

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Reducerile de personal angajat s-au realizat ̀ n principal ̀ n propor]ii corespunz\toare urbanuluide]inut de regiunea de dezvoltare respectiv\. Subliniem c\ `n mediul urban din regiuneaBucure[ti- Ilfov reducerea de salaria]i a fost mai mic\. Sc\derea de personal cea maiaccentuat\ din mediul urban este eviden]iat\ `n regiunea Vest.

Tabelul nr. 13. Num\rul de salaria]i din mediul urban, pe ani [i regiuni de dezvoltare

Regiunea Num\r de % din num\rul Num\r de % din num\rul de dezvoltare salaria]i din de salaria]i salaria]i din de salaria]i

mediul urban din mediul urban mediul urban din mediul urban`n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009

Bucure[ti -Ilfov 1.398.740 16.5 1.260.104 16.9Centru 532.806 6.3 448.668 6.0

Nord-Est 350.428 4.1 308.639 4.1Nord-Vest 453.931 5.4 413.932 5.5

Sud Muntenia 433.528 5.1 376.314 5.0Sud-Est 370.176 4.4 332.988 4.5

Sud-Vest Oltenia 281.346 3.3 258.608 3.5Vest 420.496 5.0 334.041 4.5

Total salaria]i 8.482.902 100 7.466.588 100`n mediul urban

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

RURAL ANTREPRENOR

57

MI{CAREA ANTREPRENORIAL| ~N PERIOADA 2008-2010 Dincolo de o analiz\ static\ a activit\]ii antreprenoriale `n economia na]ional\, avem [i unadinamic\, reliefat\ prin intr\rile [i ie[irile firmelor din mediul economic.

Noi `nregistr\ri de firme la ONRCPrivit\ sub aspect numeric na]ional constat\m c\ `n 2008 num\rul de noi firme `nregistrate laONRC reprezenta 26% din num\rul total de firme la sfâr[itul anului, ̀ n 2009 ponderea intr\rilorscade la 22%. O u[oare cre[tere a num\rului de `nregistr\ri se observ\ `n 2010 comparativ cu2009. Efectele crizei [i ale unor m\suri economice `i determin\ pe `ntreprinz\tori s\ fie maicircumspec]i `n demararea unei noi afaceri.

Tabelul nr. 14. Num\rul de salaria]i din mediul urban, pe ani [i regiuni de dezvoltare

~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi firme `n 2008 firme `n 2009 firme `n 20010

Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procentede dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 30.022 20.8 22.322 19.2 23.202 18.9

Centru 17.257 12.0 14.010 12.1 15.056 12.2Nord-Est 18.408 12.8 15.452 13.3 15.814 12.9Nord-Vest 21.401 14.8 16.428 14.2 18.652 15.2

Sud-Muntenia 19.603 13.6 16.328 14.1 16.924 13.8Sud-Est 14.038 9.7 11.741 10.1 12.238 9.9

Sud-Vest Oltenia 10.469 7.3 8.881 7.7 10.199 8.3Vest 13.024 9.0 10.857 9.4 10.937 8.9

Total `nregistr\ri 144.222 100 116.019 100 123.022 100la nivel na]ional

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

~n 2008 existau la nivel na]ional 25,5 firme la 1.000 de locuitori pentru ca `n 2008 valoareaacestui indicator s\ scad\ la 24. ~n anul 2008 constat\m c\ rata de `noire a mediului economic(noi `nregistr\ri) este de 6,7 firme la 1.000 de locuitori. ~n 2009, primul an de recesiuneeconomic\, valoarea acestui indice scada la 5,4 firme, pentru ca `n 2010 s\ creasc\ u[or la ovaloare de 5,7. ~n toat\ ]ara, `n toate regiunile de dezvoltare s-a `nregistrat o diminuare ainten]iei antreprenoriale `n 2009 [i 2010. Totu[i cea mai accentuat\ sc\dere a demersului deini]iere antreprenorial\ s-a `nregistrat `n regiunea Bucure[ti-Ilfov; Capitala [i jude]ul ̀ nconjur\torfiind zona /barometrul evolu]iei economice române[ti.

Tabelul nr.15. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000”

Regiune de dezvoltare 2008 2009 2010Bucure[ti-Ilfov 13.3 9.9 10.3

Centru 6.8 5.5 6.0Nord-Est 5.0 4.2 4.3Nord-Vest 7.9 6.0 6.9

Sud-Muntenia 6.0 5.0 5.2Sud-Est 5.0 4.2 4.4

Sud-Vest Oltenia 4.7 3.9 4.5Vest 6.8 5.6 5.7

Na]ional 6.7 5.4 5.7

Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC

RURAL ANTREPRENOR

58

Din punct de vedere reziden]ial demararea de noi afaceri este mai mic\ `n mediul rural decât`n mediul urban. Num\rul de noi afaceri pornite `n mediul rural este de 3 ori mai mic decât celdin urban `n condi]iile `n care popula]ia urban\ este de 1,2 ori mai mare decât cea rural\.

Dac\ `n 2009 s-au `nregistrat cu 3% mai pu]ine firme `n rural decât `n anul anterior, `n 2010 seconstat\ o cre[tere a demersului antreprenorial atât fa]\ de anul anterior cât [i fa]\ de 2008.Sub aspect regional cel mai mare reviriment antreprenorial se constat\ `n ruralul din regiunileNord-Vest [i Sud-Vest Oltenia.

Tabelul nr. 16. ~nregistr\rile de noi firme `n mediul rural `n perioada 2008-2010

~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi firme `n mediul firme `n mediul firme `n mediul

rural `n anul 2008 rural `n anul 2009 rural `n anul 2010Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procente

de dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 1.973 5.5 1.920 5.4 2.137 5.1

Centru 4.510 12.5 4.396 12.5 5.682 13.5Nord-Est 5.887 16.3 6.002 17.0 6.180 14.7Nord-Vest 5.907 16.4 5.511 15.6 7.885 18.8

Sud-Muntenia 7.851 21.8 7.317 20.8 8.039 19.1Sud-Est 3.462 9.6 3.658 10.4 4.103 9.8

Sud-Vest Oltenia 3.190 8.9 3.087 8.8 4.261 10.1Vest 3.248 9.0 3.351 9.5 3.700 8.8

Total `nregistr\ri 36.028 100.0 35.242 100 41.987 100la nivel rural

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sub aspectul indicelui “noi afaceri ̀ nregistrate la 1.000 de locuitori” se observ\ c\ ruralul din regiunilede dezvoltare reintr\ ̀ n tiparele antreprenoriale specifice zonei din care face parte dup\ o reduceresau stagnare `n anul 2009. Un reviriment se constat\ cu prec\dere `n regiunile Nord-Vest (+1,5%),Sud-Vest Oltenia (+0.9%) [i Sud-Est (+0.6%). Aceste valori trebuie privite sub aspectul cre[teriigenerale a antreprenoriatului rural, cu 0,7 ini]iative antreprenoriale la 1.000 locuitori.

Tabelul nr.17. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000” ̀ n mediul rural, pe regiunide dezvoltare

Regiune Indice Rural 2008 Indice Rural 2009 Indice Rural 2010Bucure[ti-Ilfov 11.0 10.7 11.9

Centru 4.4 4.3 5.5Nord-Est 2.8 2.8 2.9Nord-Vest 4.7 4.3 6.2

Sud-Muntenia 4.1 3.8 4.2Sud-Est 2.7 2.9 3.2

Sud-Vest Oltenia 2.7 2.6 3.6Vest 4.6 4.7 5.2

Total `nregistr\ri la nivel rural 3.7 3.7 4.4

Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC

Analiza noilor `nregistr\ri de firme din mediului urban din perspectiv\ regional\ arat\ o sc\dere`nsemnat\ a dorin]ei de finalizare a inten]iei antreprenoriale. Valori mai sc\zute ̀ n 2009 comparativcu 2008 se `nregistreaz\ `n regiunile Nord-Vest (sc\derea cu 30% a num\rului de firme nou

RURAL ANTREPRENOR

59

deschise `n 2009 fa]\ de 2008) [i Bucure[ti-Ilfov (-27,2% sc\dere). ~n 2010 doar ora[ele dinregiunile Bucure[ti-Ilfov [i Sud-Vest Oltenia dau u[oare semne de revigorare antreprenorial\.

Tabelul nr. 18. ~nregistr\rile de noi de firme `n mediul urban `n perioada 2008-2010

~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi ~nregistrarea de noi firme `n mediul firme `n mediul firme `n mediul

urban `n anul 2008 urban `n anul 2009 urban `n anul 2010Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procente

de dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 28.043 25.9 20.402 25.3 21.065 26.0

Centru 12.747 11.8 9.614 11.9 9.374 11.6Nord-Est 12.521 11.6 9.450 11.7 9.634 11.9Nord-Vest 15.494 14.3 10.917 13.5 10.767 13.3

Sud-Muntenia 11.752 10.9 9.011 11.2 8.885 11.0Sud-Est 10.576 9.8 8.083 10.0 8.135 10.0

Sud-Vest Oltenia 7.279 6.7 5.794 7.2 5.938 7.3Vest 9.776 9.0 7.506 9.3 7.237 8.9

Total `nregistr\ri 108.188 100 80.777 100 81.035 100la nivel na]ional

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Totu[i indicele “num\r noi `nregistr\ri de firme la 1.000 locuitori” arat\ c\ revirimentul antre pre no -rial ̀ n mediul urban este departe de a se fi produs. C\derea indicelui ̀ n ora[e este general\ ̀ n toateregiunile de dezvoltare, cu deosebire `n regiunile Bucure[ti-Ilfov (-3,4%) [i Nord-Vest (-3,3%).

Tabelul nr. 19. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000 locuitori” ̀ n mediul urban,pe regiuni de dezvoltare

Regiune Indice Urban 2008 Indice Urban 2009 Indice Urban 2010Bucure[ti-Ilfov 13.5 9.8 10.1

Centru 8.5 6.4 6.2Nord-Est 7.8 5.9 6.0Nord-Vest 10.7 7.5 7.4

Sud-Muntenia 8.7 6.6 6.6Sud-Est 6.8 5.2 5.3

Sud-Vest Oltenia 6.8 5.4 5.5Vest 8.1 6.2 6.0

Total `nregistr\ri la nivel urban 9.2 6.8 6.9

Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC

Radieri de firme la ONRCUn fenomen firesc `ntr-o economie de pia]\ este [i ie[irea firmelor din mediul economic. Ceeace face diferen]a `ntre un climat economic pozitiv [i unul negativ este [i num\rul de firme radiatedin registrul comer]ului.

Perioada analizat\ 2008-2010 este caracterizat\ printr-o reducere semnificativ\ num\rului defirme din România. Cauzele acestei situa]ii ]in atât de efectele crizei economice dar [i de politicaguvernamental\ de sporire a taxelor pentru ̀ ntreprinderile economice. Introducerea impozituluiforfetar a desfiin]at foarte multe `ntreprinderi de familie.

Astfel, dac\ `n 2008 num\rul de firme radiate la nivel na]ional era de 10.8% din totalul firmelor,`n 2009 procentul a crescut la 39%. ~n 2010, de[i nu avem date despre num\rul total de firme

RURAL ANTREPRENOR

60

e xis tente la nivel national, putem estima un procent mai mare luând `n calcul c\ num\rul deradieri a crescut fa]\ de 2009 cu 25% iar num\rul de noi `nregistri cu doar 6% rezultând opierdere efec tiv\ de alte 14 puncte procentuale fa]\ de 2008. Avem astfel de-a face cu o“cur\]ire”a economiei ro mâ ne[ti, un prim examen de productivitate [i manageriat. Toate acesteaconfirm\ obiectivul pro iectului de cre[tere a competen]elor manageriale [i cre[tere/valorificaremai mare a poten ]ia lului afacerilor viabile.

Tabelul nr. 20. Radierile de firme la nivel na]ional `n perioada 2008-2010

Radierile de firme Radierile de firme Radierile de firme la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional

`n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2010Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procente

de dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 6.697 11.4 31.102 15.4 32.167 12.7

Centru 9.074 15.4 29.189 14.4 33.134 13.1Nord-Est 6.707 11.4 28.181 13.9 39.320 15.6Nord-Vest 10.752 18.2 32.299 16.0 42.431 16.8

Sud-Muntenia 6.516 11.1 22.586 11.2 32.656 12.9Sud-Est 7.355 12.5 24.733 12.2 27.838 11.0

Sud-Vest Oltenia 5.191 8.8 15.416 7.6 21.352 8.5Vest 6.631 11.3 18.697 9.2 23.696 9.4

Total radieri 58.923 100 202.203 100 252.594 100la nivel na]ional

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Ac]iunea de radiere a firmelor din Registrul Comer]ului a fost mai intens\ `n 2009 `n mediulurban, mult mai sensibil la schimb\rile economice, pentru ca `n 2010 s\ recepteze mult maiputernic criza [i firmele din mediul rural.

Mediul rural din regiunea Bucure[ti-Ilfov a sim]it mult mai pu]in efectele crizei atât `n 2009 cât[i `n 2010. S\ nu uit\m totu[i c\ este un rural atipic prin faptul c\ g\zduie[te mari firme care[i-au mutat activitatea din Bucure[ti `n zona rural\ `nconjur\toare. Firmele din mediul rural dinregiunea de dezvoltare Nord-Est au resim]it cel mai greu efectele crizei, aici `nregistrându-secel mai mare num\r de firme radiate comparative cu anul 2008.

Tabelul nr. 21. Radierile de firme din mediul rural `n perioada 2008-2010

Radierile de firme Radierile de firme Radierile de firme la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional

`n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2010Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procente

de dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 6.697 11.4 31.102 15.4 32.167 12.7

Centru 9.074 15.4 29.189 14.4 33.134 13.1Nord-Est 6.707 11.4 28.181 13.9 39.320 15.6Nord-Vest 10.752 18.2 32.299 16.0 42.431 16.8

Sud-Muntenia 6.516 11.1 22.586 11.2 32.656 12.9Sud-Est 7.355 12.5 24.733 12.2 27.838 11.0

Sud-Vest Oltenia 5.191 8.8 15.416 7.6 21.352 8.5Vest 6.631 11.3 18.697 9.2 23.696 9.4

Total radieri 58.923 100 202.203 100 252.594 100la nivel na]ional

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

RURAL ANTREPRENOR

61

~n mediul urban din regiunile Bucure[ti-Ilfov [i Nord-Est s-au `nregistrat cele mai multe radieride firme din Registrul Comer]ului. Dac\ Bucure[ti-Ilfov este barometrul economic al României,regiunea Nord-Est r\mâne cea mai vulnerabil\ [i subdezvoltat\ zon\ a României din punct devedere antreprenorial.

Tabelul nr. 22. Radierile de firme din mediul urban `n perioada 2008-2010

Radierile de firme Radierile de firme Radierile de firme din mediul urban din mediul urban din mediul urban

`n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2010Regiunea Cifre Procente Cifre Procente Cifre Procente

de dezvoltare absolute absolute absoluteBucure[ti-Ilfov 6.307 13.9 29.744 18.3 30.365 17.5

Centru 7.103 15.7 23.249 14.3 23.725 13.6Nord-Est 4.772 10.5 21.423 13.2 23.818 13.7Nord-Vest 8.214 18.1 25.354 15.6 29.212 16.8

Sud-Muntenia 4.304 9.5 15.725 9.7 17.709 10.2Sud-Est 5.559 12.3 19.841 12.2 18.660 10.7

Sud-Vest Oltenia 3.672 8.1 12.024 7.4 13.147 7.6Vest 5.388 11.9 14.880 9.2 17.193 9.9

Total radieri firme 45.319 100 162.240 100 173.829 100`n urban

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Soldul antreprenorial `n perioada 2008-2010Dincolo de intr\rile [i ie[irile din registrul comer]ului important este ceea ce r\mâne din aceast\dinamic\ fireasc\ a vie]ii economice [i antreprenoriale.

Astfel dup\ un an de sc\dere economic\, `n 2009 spre deosebire de 2008, `n RegistrulComer]ului erau cu 86.184 mai pu]ine firme. Sc\derea se continu\ [i `n 2010 cu `nc\ 129.572firme. Practic cumulând putem spune c\ num\rul de firme din eviden]ele na]ionale la sfarsitulanului 2010 era mai mic cu 215.756 firme. Este mai mult decât edificatoare aceast\ comprimarea economiei na]ionale, aceast\ restrângere a demersurilor antreprenoriale.

Tabelul nr. 23. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri la nivel na]ional `n 2008-2010

Regiune Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ride dezvoltare - radieri `n 2008 - radieri `n 2009 - radieri `n 2010Bucure[ti-Ilfov 23.325 -8.780 -8.965

Centru 8.183 -15.179 -18.078Nord-Est 11.701 -12.729 -23.506Nord-Vest 10.649 -15.871 -23.779

Sud-Muntenia 13.087 -6.258 -15.732Sud-Est 6.683 -12.992 -15.600

Sud-Vest Oltenia 5.278 -6.535 -11.153Vest 6.393 -7.840 -12.759

Total na]ional 85.299 -86.184 -129.572Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

RURAL ANTREPRENOR

62

Dincolo de acest fapt cu relevan]\ na]ional\ `ngrijor\tore este situa]ia antreprenoriatului dinmediul rural. Confruntat cu o deficien]\ cronic\ `n materie de motiva]ie [i competen]\antreprenorial\, ruralul românesc este supus [i presiunii crizei economice mondiale.Antreprenoriatul rural se restrânge cu peste 20%, procent comparativ cu ponderea pe care oare la nivel na]ional (21%), fiind la fel de afectat ca [i urbanul, fapt ce conserv\ decalajul foartemare de ac]iune antreprenorial\. ~n acest context eforturile pentru revigorarea economic\ aruralului trebuie sus]inute pe mai multe fronturi: pe cel al crizei economice, al dezvolt\riiinfrastructurii economice [i al mentalit\]ii/motiva]iei pentru drumul antreprenorial.

Evident c\ efoturile ]in de cultura regional\. Paradoxal este faptul c\ cele mai afectate regiunide dezvoltare sunt cele care au un grad mai ridicat de dezvoltare: Nord-Vest, Centru [i Sud-Est.Ne afl\m astfel `n fa]a unei sc\deri a `ncrederii `n demersul antreprenorial; este necesar unefort de motivare [i competen]\. ~n acest context se `nscrie [i proiectul Rural Antreprenor.

Tabelul nr. 24. Diferenta dintre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul rural `n perioada2008-2010

Regiune Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ride dezvoltare - radieri `n 2008 - radieri `n 2009 - radieri `n 2010Bucure[ti-Ilfov 1.583 562 335

Centru 2.539 -1.544 -3.727Nord-Est 3.952 -756 -9.322Nord-Vest 3.369 -1.434 -5.334

Sud-Muntenia 5.639 456 -6.908Sud-Est 1.666 -1.234 -5.075

Sud-Vest Oltenia 1.671 -305 -3.944Vest 2.005 -466 -2.803

Total rural 22.424 -4.721 -36.778

Mediul urban [i-a restrâns activitatea cu ponderea pe care o are `n demersul antreprenorial(80%), cu 174.257 firme `n Registrul Comer]ului. Soldul negativ (noi `nregistr\ri-radieri)raportat la popula]ia zonei este mult mai evident `n urbanul din Nord-Vest [i Centru.

Tabelul nr. 25. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul urban `n perioada2008-2010

Regiune Diferen]a Diferen]a Diferen]a Raportul dintre de dezvoltare `nregistr\ri `nregistr\ri `nregistr\ri soldul antreprenorial

- radieri - radieri - radieri [i popula]ia urban\`n 2008 `n 2008 `n 2008 a regiunii

Bucure[ti-Ilfov 21.736 -9.342 -9.300 -9Centru 5.644 -13.635 -14.351 -19

Nord-Est 7.749 -11.973 -14.184 -16Nord-Vest 7.280 -14.437 -18.445 -23

Sud-Muntenia 7.448 -6.714 -8.824 -11Sud-Est 5.017 -11.758 -10.525 -14

Sud-Vest Oltenia 3.607 -6.230 -7.209 -13Vest 4.388 -7.374 -9.956 -14

Total urban 62.869 -81.463 -92.794 -15

RURAL ANTREPRENOR

63

~n concluzie, mediul rural se confrunt\ cu un decalaj antreprenorial foarte mare – reprezint\45% din popula]ie [i doar 21% din peisajul antreprenorial na]ional. Dincolo de cadrul existent`n 2008, dup\ doi ani de criz\ el a receptat efectele `n aceea[i m\sur\ ca [i firmele din mediulurban, dovedindu-se la fel de vulnerabil. Dac\ `n unele regiuni de dezvoltare avem un deficitde dezvoltare cronic (de exemplu, `n regiunea Nord-Est), `n altele apare fenomenul dene`ncredere `n demersul antreprenorial. ~n fa]a acestei situa]ii, dincolo de abord\rile locale[i regionale, r\mâne recl\direa `ncrederii [i cre[terea competen]ei antreprenoriale – arta [i[tiin]a de a rezista provoc\rilor celui mai dinamic mediu, cel economic.

„Cercetarea efectuat\ `n cadrul proiectului Rural Antreprenor a oferit oportunitatea de aconcepe [i realiza un studiu cantitativ [i calitativ asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale`ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere din mediul rural. Prin proiect oferimo form\ practic\ [i modern\ de `nv\]are. Tinând cont de specificul grupului ]int\ [i având acumrezultatele acestei cercet\ri [i `ntrucât majoritatea covâr[itoare de aproximativ 75% n-au maiparticipat la programe de instruire relevante [i 85% au declarat c\ doresc s\ `nve]e [i s\-[i`mbun\t\]easc\ nivelul de cuno[tin]e, putem spune c\ `ndeplinim principalul obiectiv alproiectului: s\ oferim o posibilitate la `ndemân\ de care antreprenorii rurali au nevoie.”

Andrei GHEORGHE, Director Dezvoltare FNTM

„~n conformitate cu priorit\]ile Agendei Lisabona, cu obiectivele de la Goteborg [i cu Orient\rileStrategice Comunitare privind Coeziunea proiectul de fa]\ contribuie la dezvoltarea economieirurale [i diminuarea disparit\]ilor de dezvoltare `ntre regiunile ]\rii.

El stimuleaz\, de asemenea, cre[terea competitivit\]ii economice [i dezvoltarea economieibazate pe cunoa[tere. Efectuarea cercet\rii profesioniste din regiunile ]int\ asupra nevoilor deformare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere dinmediul rural ne ajut\ `n mod eficient s\ adapt\m con]inutul modulelor de curs ce urmeaz\ a fipredate `n cadrul programului de e-Learning. Ca profesor cu peste 40 de ani de experien]\ potspune c\, prin chestionarea prealabil\ a cursan]ilor despre necesit\]ile lor, despre a[tept\rilelor, prin adaptarea curiculei la nevoile sesizate avem garan]ia unei satisfac]ii de ambele p\r]i.Cercetarea releveaz\ de asemenea c\ majoritatea viitorilor cursan]i se declar\ multumi]i [i`ncrez\tori `n nivelul de cuno[tin]e pe care `l st\pânesc. Suntem convin[i c\ este vorba maidegrab\ de o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelor manageriale, decât una bazat\ pe consultareaunor c\r]i sau pe participarea la cursuri.”

Dan ARDELEA, Profesor Management – Modul Firma [i Mediul Economic

RURAL ANTREPRENOR

64

UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ÞI PROTECÞIEI SOCIALEAMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

Fundaþia Naþionalã A Tinerilor Manageri

Titlul programului: Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmaneTitlul proiectului: RURAL-AntreprenorAutorii Cercetãrii: Bruno ªtefan ºi Marin Burcea – Biroul de Cercetãri SocialeEditorul materialului: Fundaþia Naþionalã a Tinerilor ManageriData publicãrii: iunie 2011Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Perioada de implementare: 2010 - 2012Grup þintã: actuali þi viitori întreprinzãtori din mediul rural

Regiuni de Dezvoltare:Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucureºti-IlfovWebsite: www.ruralantreprenor.ro

Partener principal: Fundaþia Naþionalã a Tinerilor Manageri – FNTMStr. Dumbrava Roºie nr. 2, Sector 2, BucureºtiTel: (004) 021 318 38 74, Fax: (004) 0318 145 925E-mail: info@fntm.ro Web: www.fntm.ro

Parteneri proiect: S.C. SIVECO ROMÂNIA SA, www.siveco.ro PROJOB GmbH, www.projob-weiden.deFormastur SA, www.formastur.esAsociaþia Euro < 26, www.euro26.ro