@Societatea RomflnI a Horticultorilor

,.$fi.&

HORTUS@

Beyisli a hoilicultorilor gi uiticullorilol

SOCIETATEA ROMANAA HORTICULTORILOR

HORTUS

REVISTA A HORTICULTORILOR$r vrTrcuLToRrLoR

Nr. L6 Anul 2018

Hortus / Societatea Romind a Horticultorilor - Bucuregti

Editura CERES,Bucureqti, 2018

rssN 2601-9442rssN-L 2601-9442

Seclia de HtSilvir

Societ

Congprilejuit r

fidedicat

Seclia de Horticulturd a Academiei de $tiinle Agricole SiSilvice,, Gheorghe lonescu $iSeSti " (ASAS)

Societutea Romdnd u Horticultorilor (SRH)

Sesiune gtiin(ificn

Congresul aI XII - Iea al SRHprilejuit de implinirea a 105 ani de la

fondarea Societnfii gi

dedicat Centenarului Marii Uniri

Bucurepti4 Octombrie 2018

hibrizilor

ztru ILIEV

)r'a DOLTU

substanficAnsrst

r designul

,ETROVAI

rea de noi

il MARE$

i-Napocabet BUTA)ANCEA,rden SRL

70

76

82

93

99

Randamentul qi eficien{a economici a livezilor de mare densitatela mir, cultivate in bazinul pomicol Dflmbovifa 145

Gheorghe PETRE, Valeria PETREContribufii la modernizrrea sistemelor de plantare qi a formelorde coroani la pomii fructiferi 151

Florin Sfr{NIC,{, Adrian AS,{NIC,{sistemeinovativedeconducerepeAud:/l,';Il;;;:;'tr'#,ir'iiffiilut60

Cercetlri privind cregterea puie(ilor de nuc Juglans Regia L. infazljuvenill _ t7)

Florin-Cristian MANN, Mirela CALINESCU,Sergiu ANCU, Emil CHIIU

Variabilitatea geneticl in populafiile de nuc din zona nisipurilordin stflnga Jiului, Oltenia 178

Sina COSMULESCU, MaTiana BIRSANU IONESCUEvaluarea unor portaltoi de Prunus la infecfiile naturale cuvirusul Plum poxin condifii endemice 185

. Luminila-Antonela ZAGRAI, Ioan ZAGRAI, Georgeta GUZUStudiu comparativ privind trislturile agrobiologice la unele soiuri totde afin Irina TITINC,i, Monica STURZEANU t7t

Starea actuall gi tendinfele de dezvoltare a pomiculturii in RepublicaMoldova Constantin DADU, Mihail RAPCEA, Ilie DONICA, 196Victor BUCARCIUC, Vasile MLADINOI, Arcadie COROID,Ion GROSU

Evaluarea calitifii senzoriale a fructelor la unele soiuri timpurii deI 19 prun Mdddlina BUTAC, Dorin SUMEDREA, 207

Mdddlina MILITARU, Mihai CHIVU

t05

u0

h condifiivitro

'ca POPA,'n {cutctinfluenfi

t IANO$I,ILDOVAN

louaI.ILIEVAI

I

I

I

la pomii

ina ISAC

124

t2B

137

Soiurile de vi{i-de-vie autohtone au ficut gi vor mentinecelebritatea podgoriilor din Oltenia

Aurel POPA, Nicolae GIUGEA,Cdtdlin Traian GENOIU,Constantin MARACINEANU

Diversitatea, conservarea gi utilizarea sustenabili a resurselorgenetice de vifi-de-vie

Carmen Florentina P OP E SCU,Liviu C ons tantin D EJEU, Constantin fr{Nr{SE SCU

215

221

7

SISTEME INOVATIVE DE CONDUCERE PE VERTICALAA ARBU$TILOR FRUCTIFERI

Adrian,q.SANICA, Florin STANICA

Universitatea de $tiinye Agronomice Si Medicind Veterinard BucureSti -Facultatea de Horticulturd

adriau. asarr icn(tt)horticu ltura-bucuresti. ro

INTRODUCEREArhitectura plantei este definita ca fiind o organrza\ie

tridimensionald a pd4ilor unei plante. Aceasta a fost pentru multd vremesingurul criteriu de clasificare sistematicl qi taxonomicd, fiind gi astdziunul dintre principalele mijloace de identificare a unei specii de plante.De asemenea, este importantd qi din punct de vedere agronomic,influenlind adaptabilitatea, randamentul qi eficienla cultivlrii plantelor(Reinhardt D. 9i colab., 2002; Godin C., 2000). Arhitectura plantelordepinde de natura gi aranjamentul relativ al componentelor sale,

reprezentAnd expresia unui echilibru dintre procesele de cregtereendogene gi constringerile exogene exercitate de mediul inconjuritor.

Dupd cum se cunoagte din practicd, cultivarea arbuEtilor fructiferieste bazati in general pe sisteme de culturd clasice, plantele fiindconduse gi dirijate prin tdieri de creqtere gi fructificare in acord cu formade cregtere naturald a acestora (Barney D., Fallahi 8.,2009). De cele maimulte ori tiierile ajutd la formarea mugurilor, cre$te randamentulproducliei prin diminuarea cregterii lSstarilor qi a frunzelor, permitedeschiderea arbustului cdtre lumina soarelui qi asiguri o buni circulalie a

aerului. Cregterea densi a vegetaliei gi lipsa aerului reprezintd un terenpropice pentru dezvoltarea tulpinilor fungice. Multe dintre acesteaprospera in acest tip de sisteme umede, accelerind instalarea bolilor, intimp ce frecarea constanti induce cancerul. Prin urmare, lucrdrile de

tiiere sunt esenliale pentru dezvoltarea armonioasd a plantei.Ca o alternativd a sistemului de dezvoltare tip tufi este cordonul

vertical (Asanicd A.,2017). CreEterea obiqnuitd sub formd de tufE poate

fi dirijatd cdtre realizarea unui cordon vertical asemdndtor coroanei axvertical (Asanicd A gi colab., 2017), formd de conducere ce a luat o

amploare deosebitdtalie mare datoritd r

in cazul afinstructurii plantei qi

Wei Qiang Yang, pr

dirijarea plantei cu

eficienla recoltatultOregon.

Cel rnai rdspd

insd testat si promo

2005; Harbut R.).Cgi Belgia.

in lucrarea de

inovative pentrLl

(http://www.innobertestate pdn[ in preze

MATERIALPentru a det

verticalS la arbuqtiirespectiv Aronia mt

qi Lvciunt sp.Pentru coacdz

infiinlarea de plan

verticalS, plec6nd d

autorizate in preze

miniplantalie pe roc

a fost supusl unorconducere pe verlicde goji (Lttcimn

experitnentale din LPentru scoru$'

de 3 ani proveniteafinului. au lost uti

ani conduse sub forMontarea ex1

realizat in toamna i

de la infiin{are, plar

r60

iERTICALA

\

zrd BucureSti -

:u I trrru-bur:urcst i. ru

o organizalientru multa vreme:[, fiind gi astdzispecii de plante.dere agronomic,rltivdrii plantelortectura plantelorponentelor sale,ele de cre$tereinconjurdtor.:ugtilor fructiferi:, plantele fiindr acord cu forma09). De cele maigte randamentultnzelor, permitebund circulalie arezintd un teren

dintre acesteallarea bolilor, inlre, lucrdrile deLtei.

[I este cordonulnd de fuf[ poateitor coroanei axere ce a luat o

amploare deosebitd in ultima perioadd in rAndul speciilor pomicole de

talie rnare datoriti multiplelor avantaje dovedite.in cazul afinului de cultr-rrd, primelc inccrcdri in modif-icarea

stnrcturii plantci qi a modalitatii de conduccre au fbst rcalizate de cdtreWei Qiang Yang, prof'esor in cadrurl OSU (Orcgon Statc Univcrsity). Prindirijarea plantci cll un singur trr-urchi. Yang spcrd sd imbundtdtcascdcficicn{a rccoltatului nrccanizat pentru cultivatorii din zona Aurora.Ore-r{or-r.

Cel mai rdspdrrdit sistcm dc conducerc pe cordoanc vcrticalc esteinsd testat si pror-novat la coacdz ;i rccent ;i pentnr agris (McKay S.A..2005; Harbut R.). Celc mai multc astfel de sistemc le rcgdsim in Olandasi Bclgia.

In lucrarca de fa(a aborddm realizarca de noi forr-nc dc conducereinovative pentrLr spccii precur.n goji, aronia, coacdz ;i afin(http://www.innoberry.usamv.ro), fonnc si solutii care nu au mai fbsttestate pand in prezent in tard sau irr plantatii comcrciale din strdindtate.

MATERIAL SI METODAPentru a dernonstra viabilitatea sistemelor de conc'lucere pe

verticali la arbustii frLrctif-eri. au fbst luate in str-rdiu patru dintre specii,respectiv At'ouiu ntelunot'nt'1ttt L.. Vuc't'iniurtt cor.r'mbosLrrn L., Rrbc,r sp.

si /,r'r'iurl sp.

Penlrur coacaz. s-au experirnentat doud situatii concretc si anrrrne:infiintarea de plantatii noi cor-nerciale dc coacdz cu conducere pe

verticald, plecAncl de la rnaterialul sdditor of-erit standard de pepiniereleautorizate in prczent, si o a doua situatie in care s-a pornit de la o

miniplantatie pe rod existentd cu o formd clasicd de conclucere tip tufl ce

a fost supusd unor nrodificdri sernnificative, f-iind realizat un sistenr de

conducere pe vcrticald. Acelaqi lucru a fost tcstat si pe un lot cu biotipr.rride goji (L.t'c'iutn burburunt L.) cxistente in caclrul parcelelorcxpcrir.nentale din USAMV Bucureqti.

Pentru scoruqul negrll, s-au r,rtilizat plante din soir-rl 'Nero'in vArstd

de 3 arri provenite de la o pepinierd comerciald clin Belgia. in cazulafinului, au fost utilizate plante la container de 50 de litri in varstd de 4ani condusc sub fbn.nd de turfi diri soiurilc'Coville'si 'Blueray'.

Montarea experien(elor in teren qi lr"rcririle de conducerc s-aurealizat in toamna anului 2015 qi primdvara anului 2016. Tirnp de 3 anide la infiinfare, plantele din parcelele experimentale au fost evaluate sub

161

aspectul creqterilor si a particularitdlilor de fructificare in raport de formade conducere qi sistemul de culturd implementat. in paralel s-au efectuato serie de observalii legate de comportarea plantelor la atacul de boli qi

ddundtori, calitatea fructelor recoltate, capacitatea de pdstrare etc.

Sisternul de conducere pe vertical6 a fost reprezentat de'. ax vertical(un cordon), Bi-Baum (cu doud cordoane), Trident (cu trei cordoane) iarca martor a fost considerat[ hfa pentru referin!6.

REZULTATE $I CONCLUZIIPentru realizarea sisternului superintensiv de coacilz condus pe

verlicald este necesar un material inilial de plantare care sd corespundl inlivadd cu sistemul de conducere adoptat/propus. insa rnajoritateamaterialului s[ditor furnizat de pepiniere vine deja recepat gi preformatpentru sistemul de conducere tuld. De aceea, pentru infiin{area de

planta(ii de arbuEti fructiferi cu conducere pe vertical[ este necesard

aplicarea unor tdieri de plantare realizate inainte UiS l) sau imediat dupa

aceasta. Rolul acestei interven{ii este de a alege cordoanele verticaleoptirne qi de a consolida creqterea mai viguroasd pe indllime de-a lungulsezonului de vegetalie.

in cazul de fa!i, materialul de plantare a fost reprezentat de plante

de coac[z din soiule 'Black reward', 'Jonker van Tets' Ei 'WhiteVersailles'in vdrstd de2 ani tras la ghivece de 3 litri ce aveau pornite dinzona coletului 5 pind la l0 creqteri anuale de vigoare diferita. Astfel,pentru realizarea formei de coroand ax, din mdnunchiul de creEteri

anuale, a fost re{inuti o singurd tulpind, restul fiind eliminate prin t[iere.In cazul formei de coroana Bibaum, au fost relinute doud creqteri

mai viguroase pe post de cordoane verticale. Alegerea acestora se face

lin6nd cont de echilibrul pe care trebuie sd il realizim intre cele douabrale, in caz contrar, diferenlele de inillime sau diametru ducAnd in terenla creqteri inegale ale acestora pe parcursul perioadei de vegetalie dinanul plantdrii.

Pentru forma de conducere Trident, s-a recurs la alegerea a treiramuri din cadrul ramificafiilor existente, avdnd in vedere aceleaEi

considerente de echilibrare a vigorii de creqtere ca Ei in cazul formei de

coroand Bibaum.Pentru forma de conducere tufr, se urmdregte stimularea ramificdrii

Ei ob{inerea unui numdr cdt mai mare de tulpini prin scurtarea creqteriloranuale la cepi de 2-4 muguri in funcfie de diametrul ramurilor labazd.

162

Considerentelesd fie cit mai dreaPti

raporl cu celelalte

cordoane); vigoare n

indllirnii, acest lucrufacili la nivelul Prin

Fig. l. Tdi

Cea de a dot

verticalS la coacdz

a necesitat elimintfavorabile ca Pozt[i

are in raport de fonnar paralel s-au efectuator la atacul de boli si

e pdstrare etc.

ezentat de ax vertical(u trei cordoane) rar

le coaciz condus Pecare sd corespundd in

)us. insa rnajoritateaa recepat qi prefonnatpentru infiinlarea de'erticald este necesarlg. /) sau imediat duP[: cordoanele verticalere indllime de-a lungul

;t reprezentat de Plantevan Tets' Ei 'White

tri ce aveau pornite dinigoare diferita. Astfel,rdnunchiul de creqteriI eliminate prin tdiere.t relinute doud creqteri)gerea acestora se facealizam intre cele douaametru ducAnd in terenoadei de vegetafie din

curs la alegerea a treird in vedere aceleagi

a qi in cazul formei de

: stimularea ramificirii:in scurtarea creqterilorrl ramurilor labazd.

l..-S

Considerentele care au stat la baza alegerii tulpinii sunt: crestereasi fie cdt mai dreaptd pentru o pozilionare mai bund in teren a acesteia inraport cu celelalte plante aldturate (respectarea distan{elor intrecordoane); vigoare mai mare at6t sub aspectul diarnetruluilabazd. cdt qi aindllirnii, acest lucru favorizind o creqtere rnai bunl in cAmp qi o palisarefacild la nivelul primei sdrme.

I

liI

ii

flibrtum

ssTufir Tritlent Tuth Ttrtir

Fig. 1. Tdierea deJbrruare a coacdzului inainte de plantare

Cea de a doua variantd de realizare a sistemului de conducere pe

verticali la coacdz pornind de la plante mature existente conduse ca tulEa necesitat eliminarea mai multor tulpini de la colet Ei relinerea celorfavorabile capozilie gi vigoare in planta{ie UiS. 2).

163

Fig. 2. Eliminareq tulpinilor';i cr c're;terilor necorespunzdtoare in realizarect

./brmelor cle c'oroand vertic'ald la coat'itz

in cazul plantelor de aronia, dupd plantarea conform modeluluiexperimental, au urmat tdierile de incadrare in formele de coroandpropuse: ax vertical, Bibaum, Trident Ei tufE aplalizatd. Acestea au vizatalegerea acelor tulpini care sd porneasc6 din zona coletului cit maiaproape de locul de inserlie gi care sd fie viguroase, drepte qi cu cit maimulte rarnificalii laterale de vigoare slab6.

Au fost elimincare prezentau ramifi

Mai jos, sunt

2016 pentru realizat

tipuri de coroane ver

Fig. 3. Reali:area

O particularitdresarea tulpinilorindividual (/iS.a).scurli a ramifica{iil

164

ALr fbst clinrinalc toatc cclclaltc crcslcri ncconlbnnc sau tulltintlccarc llrczcnlau ranrillcltii supcrioarc in rlctrinrcntul donrinantei ulticalc.

Mai .f os, sunt l)r'crcrttrrtc intcncntiilc lircutc in prrntivara anrrlui20l(r pcntrLr t'culizurca tiiicrilor dc plantarc clcstinalc obtincrii cclor -l

tipuri rlc coroanc rcrticalc si a;rlatizalc (/iC.-l).

'i,t'-- _l* i,?.

/t. -f. lleLrli-trt't'tt.lot'tttrl()t tlt't'rtntltrt't,r't't't'r't ittrlc lLt trt'orritr 1tt'irr ttiit,t i tlc.f i t ntt tt rt, tl tr 1

tti 1

t I tr tr I tt rt'

O particLrliuitatc in rcalizarca lirrnrclor' \'crticalc la alin o e ()nstitLlicilresarea tulpinilol'alcsc si palisarca accst()ra pc sislclnLll clc sustincrcinclirirlual \lit. a\. Oclatii cLr accstc opcralii s-arr rcalizat si triicri in cc1-ri

scurti a ranrillcatiilor cristcntc pc corclonul princiltal al llcciirLri ar.

I 6-5

; r&,.l'

,t],,1.

\

it 1 t tu r.e lt t t.t,tt I i _ Lt t.t,tt

oltlbrnr ntoriclulLri'lIclc dc cOl.oaltii. Accstcir uu r izal:olctulLri cit ntairptc si crr cal lnui

Fig. 6. Diriiart

Fig. 4. Conducerea a.finului sub.formd de ax, Bibaum, Trident ;i tuJd

in compara{ie cu coacdzul sau alti arbuqti fructiferi lemnoEi,

formarea unor tulpini verticale (/iS. 5, 6) qi conducerea pe cordoane

leader este mai dificila la goji datoritd elasticitdlii creEterilor anuale ;imultianuale.

Fig. 5. Transfbrmarea in cordoane verticale a plantelor de goji ;ireducerea la cepi a rantificaliilor situate de-a lungul cordoanelor

in primul 1

conducere verticzpentru toate cele

productivitalea cA

La coaclzcordoanelor pe sl

luminii in interior

o colorare mai urremarcat o scldeprecum qi o tinciorchinii prezint

La varianl

fructelor in inflointr-o singurd tre

situate in aproPi

bacelor, fructelesuperioar[.

t66

Ax vertical

"rident ;i tuJd

uctiferi lemnoqi,rf€B Pg cordoane

Eterilor anuale qi

" de goji Sirdoanelor

Fig. 6. Dirijarea Ei intervenliile de tdiere in verde aplicate plantelor de gojiin sistem de conducere pe verticald

in primul qi al doilea an de la plantare/conversie in forme de

conducere verticale, sistemul s-a dovedit deosebit de robust qi beneficpentru toate cele patru specii experimentate, ati.l' in ceea ce priveqteproductivitatea cat qi calitatea fructelor ob{inute.

La coaciz, dispunerea creEterilor pe vertical[ qi dirijareacordoanelor pe suporfii de bambus au favorrzat pitrunderea mai buni a

luminii in interiorul coroanei, o mai bund aerisire a frunziqului qi a induso colorare mai uniformd a fructelor in inflorescenle ffiS. D. TotodatS, s-aremarcat o scldere a atacului de fbinare la plantele conduse pe verticaldprecum qi o timpurietate mai mare fa!6 de tufl la care in interiorciorchinii prezintd. fructe mai slab colorate gi intArziate in maturare.

La variantele de conducere cu cordoane verticale, coacereafructelor in inflorescenfd a fost mai grupatd permilAnd astfel recoltareaintr-o singurl trecere. Dirijarea substan{elor nutritive cdtre inflorescenfelesituate in apropierea cordonului a condus la cregterea in dimensiune a

bacelor, fructele fiind astfel incadrate intr-o clasd de mlrime gi calitatesuperioar6.

167

Aronia, care are Pr(eficient energia dr

Qtalmeta aplatizatdplantd (fig. 9). Ace

cantitatea de fructe

cu unul sau douirandamentele Pe uconducere cu cordo

Fig. 7. Fructi/ic'ureet obardentci pe lungimeo corclonuluilu c'octc'uzul roqu c'ondus pe vertit'alit

In cazul afinului, dresarea tulpinilor qi pdstrarea unui numdr mairnic de cordoane pe planti a generat o inflorire abundentd unnatd de olegare foarte bunl a fructelor UiS. 8).Productivitatea fiecdrui ax a fostuna foarte bun[, iar repartizarea ciorchinilor unifonn pe cordoane a

pennis atAt o mai bund colorare a fructelor cdt si o recoltare mult usuratd

Fig. 8. Inflorirea obuuclerttci u plartclor de clin ;i productivitotea fburte burii ct

a('e,\loro in :;isteru tle conduc'ere pe vertic'ulirFig. 10.

168

9. Gruparea in1

Aronia, care are n

tri;#,,":f;i',::i:'"r:,F:i:'';**' rala de rumini, a utitiza, mai

':#:t#;,?,i{ii,i"".l'#[*;1T::F,#'1TT;A*xritcu unul sau 6o.rut

.llr.u ta i" i i'ptn cazul biotipurilor o1 ,r;i ,rj,

randamentere pe ,1,:too1* ;;:;?"u a fostsuperioari r'ia[...1.conducere

"u.ordorTtatea. de s;ffiL"t vis 10)' cu 1

rne mai pufine," oiir,tui'? ^ui'' ^iX,:T#,"Jt:?

area unui numdr mairundentd urmat5 de'orea trecdrui ax a fostluT p. cordoane aucottare mult uguratd

informe a" "onaiJi# dJ,i[Ii;

169

Y

Realizarea fbn-nelor de conducere pe verticalS la coacilz, aronia,goji Ei afin au scos in evidentd nnndtoarele avantaje majore ale

sisternului de conducere:{ simplificarea unor opera{ii tehnologice precllm recoltarea, taierile,

tratalnentele fi tosanitare;I cordoanclc au caracter sernipennanent Ei nu necesitd inlocuirea

acestora la 3-4 ani spre deosebire de tufa,I t[ierile sunt mai ugor de realizat intrucAt punctele de tdiere sunt mai

vizibile iar intenrenliile rnai pu(ine;t este asiguratd o aerisire rnai bund a frunziqului qi prin urmare se reduc

condiliile de apari(ie a bolilor criptogarnice;tr oblinerea unor fructe de calitatc mai bund sub aspectul rndriniii qi

colordrii acestora:I intretinerea m ai uqoara a solului pe rdndul de plante;tr intensivizarea exploataliilor si valorif'rcarea mai eficientd a terenurilor

de rnici dimensiuni prin culturi superintensive cu valoare cornercialdsuperioar5;

I pretabilitate pentru tdieri rnecanizate la goji;tr posibilitatea utilizdrii arbuqtilor atAt pentru fructe cAt qi pentru

aspectul lor decorativ realizat cu ajutorul sistemelor de suslinere.Ca neajunsuri ale sistemului, ar putea fi rnenlionate unn[toarele:

- cost mai mare de infiin{are a culturii datoritd sisternului desus{inere pentru conducerea Ei palisarea cordoanelor verticale;

- unele cordoanele pot dispdrea pe parcurs din diferite cauze Ei estenecesard inlocuirea acestora;

- aparilia de la colet gi pe zona de curburd a cordoanelor dirijatelateral a unor cre;teri vegetative ce trebuiesc periodic eliminate cuexceplia cazului in care se dore;te inlocuirea unuia dintrecordoane;

- imposibilitatea recoltirii mecanizate utilizind echipamenteadaptate pentru fonna de conducere tufE, ce presupuneincSlecarea rindului.

BIBLIOGRAFI

1. Didler Reinhi

rcPorts, vol.

2. Cristophe Go

A review. A

3. Danny L.gooseberriePublication

4. Adrian Asdnr

Training S

Research. r

5. Adrian Asdt:

Total Publi

6. Adrian As

Bttcuresti7. Steven A.

GooseberriNew York

8. Rebecca Hat

Wisconsin9. Rebecca Hat

Wisconsin10. *x+http://u

110

'fr i,:,;il:".;;;:X;il,i",oGRAFrErgice precurn recoll 'atea, tdieriDidler Reinhardt, Cris Kuhlemeier, 2OO2 - Plant architecture, EMBOtnent $i nu necesitd irro"ri.,cl'rptll[il1o?,r,'i;3a'- il|;3J*ting and encoding plant architecture:ucdt punctele

de tdir A review, Annals of Forest Science, vol. 57, nr. 5, p. 413-438.3re sunt rn; Danny L. Barney, Esmaeil Fallahi, 2O0g - Growing currants,

;1:'j'"'ei prin urmare se redu fffint":ffir#,..,r""'J33:ilf iry;','-'ii:' or Idaho' Educationar

bund sub aspecful . Adrian Asinic5, Florin Stanic5, Alexandru Iacob, 2017. New Vertical

durdeprante: rndrirnii r ill',JiL?,:#5&'",?:,Jrl"r[z'i{i,'{lfi-o!.'

Fruit Growing

l*u rui eficier.,r; ^ . i. Adrian Asdnicd - Cultura pe verticali a arbuEtilor fructiferi, Editura

tensive

'u u,i,l.J",jff:'.:11:1 ;:fl*Hi',:g'iljHlXli '!r:'',u, 2013 - pomorogie, Ed ceres,

Pentru

Bucureqti7. Steven A. McKay, 2005 - Improved Fresh Fruit Quality of

Gooseberries and Red Currants with the Cordon Training System,New York Fruit Quarterly, Vol l3 Number 2,29-32.

8. Rebecca Harbut - White and Red Currant Producion. The University ofWisconsin Madison Extension

9. Rebecca Harbut - Niche crops: Currants and Aronia. The University ofWisconsin Madison Extension

I 0. * * *http://www.innoberry.usamv.rol

rili.)

nI2I3

t302

1729

5?0

t30

de

'ffi.jxT{#I

,uT'ff',."" #::ffi:r;

pull8)

t7l