brosura europa 2020 -...

Strategia Europa 2020 și stadiul implementării în România

CUPRINS

I. Ce este Strategia Europa 2020? ...........................................................................................................

II. Obiectivele Europa 2020 (comparație UE, România, Bulgaria, Germania, Finlanda) ............................

III. Progrese înregistrate în România până în prezent ..............................................................................

IV. Următorii pași – recomandări ale Comisiei Europene pentru România (2014) ....................................

V. Concluzii .............................................................................................................................................

Autori (bursieri EUROPE DIRECT București): Alexandra Irina Pînzariu Cristina Ioana Pricop

Coordonator: Diana Filip

Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Uniunii EuropeneBucurești, octombrie 2014

1

5

7

13

15

Motto: „Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume a�ată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.”

José Manuel Durão Barroso, fost Preşedinte al Comisiei Europene

Ce este Strategia Europa 2020?

Context

Strategia Europa 2020 reprezintă un program pe zece ani (2010 – 2020) prin care Uniunea Europeană își propune să creeze condiții pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Strategia a fost dezvoltată și adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensi�cării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei. Europa 2020 ține cont de particularitățile �ecărui stat membru, urmărind în acelaşi timp un program de reforme coerente, având scopul general de a crește competitivitatea Europei, bazându-se pe atuurile UE – piață unică, monedă comună, politici comune.

I.

Strategia Europa 2020 și stadiul implementării în România

1

Sursa: Comunicare a Comisiei, Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, 2010, pag. 11: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC2020&from=RO

Obiective

creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai e�ciente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Strategia se fundamentează pe trei priorităţi tematice, care se întrepătrund şi se condiţionează reciproc:

2

Obiectivele sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a � realizate prin acţiuni la nivel naţional şi european. De asemenea, aceste obiective sunt reprezentative,

însă nu exhaustive. Ele reprezintă viziunea Comisiei Europene cu privire la poziția UE în 2020 în ceea ce privește parametrii-cheie stabiliți.

Ocuparea forței de muncă:- să asigure o rată a ocupării forței de muncă de 75% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani

Cercetare și dezvoltare: - să investească 3% din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltareSchimbări climatice și

utilizarea energiei: - să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră cu 20-30% față de 1990- să acopere 20% din necesarul de energie folosind resurse regenerabile- să îmbunătățească e�ciența energetică cu 20%

Educație: - să reducă rata abandonului şcolar timpuriu sub 10% - să crească ponderea populației cu studii superioare, având vârsta între 30 si 34 de ani

Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale: - să reducă numărul cetățenilor europeni care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale cu 20 de milioane (reducere de 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie)

În mod concret, UE își propune ca, până în anul 2020, să atingă următoarele obiective la nivel european:

3

Inițiative emblematice

1. „O agendă digitală pentru Europa” – inițiativă menită să permită cetățenilor și mediului de afaceri să bene�cieze la maximum de avantajele tehnologiei digitale prin acces sporit la internet de mare viteză, securitate informatică, servicii de guvernare electronică mai e�ciente etc.

2. „Tineret în mișcare” – program ce urmărește să îmbunătățească performanța sistemului de educație european, să îi pregătească mai bine pe tinerii din UE pentru piața muncii prin programe de studii, de învățare și de formare �nanțate de UE, precum și prin platforme menite să îi ajute să își găsească un loc de muncă.

3. „O Uniune a inovării” – scopul acestei inițiative este consolidarea legăturii dintre cercetare și inovare, pe de o parte, și crearea de locuri de muncă, pe de altă parte. În acest sens, UE propune orientarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare către domenii cu impact major asupra societății, precum și îmbunătățirea legăturii dintre etapele procesului de dezvoltare – de la cercetarea fundamentală la comercializare.

4. „O politică industrială integrată pentru era globalizării” – acest program vizează mediul antreprenorial, în special IMM-urile (întreprinderile mici şi mijlocii), pe care urmărește să le sprijine în procesul de adaptare la fenomenul de globalizare, simpli�când, de exemplu, procedurile administrative sau facilitându-le accesul la credite. Se are în vedere, de asemenea, creșterea competitivității și e�cienței întreprinderilor europene.

5. „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” – securitatea și �exibilitatea mediului de lucru, facilitarea dobândirii de noi competențe care să permită cetățenilor să se reorienteze profesional și modernizarea piețelor de muncă se numără printre obiectivele acestei inițiative.

6. „Platforma europeană împotriva sărăciei și a excluziunii sociale” – această inițiativă are trei scopuri principale: (i) realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale la nivelul UE, (ii) garantarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale, asigurându-le totodată un trai demn și un rol activ în societate și (iii) sprijinirea integrării acestora în comunitate, formarea și inserția profesională, precum și accesul la protecție socială. Astfel, măsurile principale în acest domeniu vizează accesul pe piața muncii, societatea, educația și serviciile de bază, cum ar � asistența medicală și condițiile de locuit.

7. „O Europă e�cientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” – această inițiativă emblematică îşi are originea în necesitatea de a decupla creșterea economică de utilizarea resurselor, printr-o tranziție substanțială către o utilizare mai e�cientă a resurselor naturale de către consumatorii și producătorii din toate domeniile relevante.

Pentru a cataliza progresele în cadrul �ecărei priorităţi tematice, Comisia Europeană a adoptat şapte iniţiative emblematice (�agship initiatives), care să angajeze atât UE, cât şi statele membre în acţiuni concrete, menite să impulsioneze creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă:

4

În elaborarea obiectivelor Europa 2020, UE a ținut seama de eterogenitatea membrilor săi, astfel încât obiectivele propuse să �e relevante pentru toate cele 27 de state, câte erau în 2010, respectiv 28 în prezent. În acelaşi timp, a fost aleasă o abordare �exibilă, obiectivele europene �ind transpuse în obiective naționale, care să re�ecte particularitățile �ecărei țări.

În martie 2010, România a stabilit, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, țintele naționale Europa 2020, pornind de la concluziile din același an ale Consiliului European. Principalele domenii de acţiune vizate de România sunt:

1. Creșterea e�cienței energetice cu 20% – obiectivul României în acest domeniu vizează scăderea consumului de energie primară, sector în care există un potențial mare de economisire.

2. Creșterea cu 20% a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul �nal – ținta se traduce, pentru România, prin creșterea acestei ponderi per total cu 24%, ceea ce înseamnă cu 6,2% mai mult decât în 2005 (când ponderea acestei categorii de energie în consumul �nal era de 17,8 %).

3. Reducerea emisiei de gaze cu efect de seră (GES) – în acest domeniu România își poate propune în mod realist doar scăderea cu 20% a GES din cauza actualelor posibilităţi, în comparație cu 30%, cât prevăd normele europene.

4. Alocarea a 3% din PIB cercetării și dezvoltării – acesta reprezintă un obiectiv di�cil de realizat în România, deoarece structurile actuale ale cercetării-dezvoltării din ţara noastră re�ectă o intensitate foarte scăzută a domeniului. Ponderea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale României în PIB-ul anului 2008 a fost de 0,45 %, dar, din cauza crizei, aceasta a scăzut la 0,30% în anii 2009 şi 2010, ceea ce a produs grave distorsiuni şi prejudicii proiectelor de cercetare a�ate în curs.

5. Creșterea la 40% a ponderii populației sub 30 de ani care a absolvit învățământul terţiar – în acest scop sunt necesare reforme nu doar în educație, ci și în economia menită să susţină cheltuielile cu educaţia.

6. Abandonul şcolar timpuriu – în acest domeniu s-au înregistrat progrese, în parte datorită implementării unor programe sociale (scăderea ratei abandonului şcolar de la 22,9% în anul 2000 la 15,9% în 2008, dar indicatorul a crescut din nou în 2009 la 16,6%, ca efect al crizei economice).

7. Obiectivul creşterii incluziunii sociale – acest obiectiv are în vedere, în principal, asigurarea coeziunii sociale şi teritoriale. În acest scop, România urmează să crească fondurile destinate asistenței sociale și să continue reforma în domeniul sănătății.

8. Obiectivul creșterii ratei de ocupare la 75% – pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de realizarea unor reforme în ceea ce privește cadrul legal de stimulare a ocupării și formării continue a forței de muncă, de dezvoltare a instrumentelor relevante în domeniul ocupării și de creștere a investițiilor în formarea profesională. România şi-a asumat doar 69-70%, în condiţiile în care, la nivelul anului 2008, rata ocupării la nivel naţional era de 64,4%.

Pentru o comparaţie în procente a obiectivelor pentru Strategia Europa 2020 la nivelul UE şi al unor state membre (România, Bulgaria, Germania, Finlanda), puteţi consulta următorul tabel:

Obiectivele Europa 2020 (comparație UE, România, Bulgaria, Germania, Finlanda)

II.

5

Obiective pentru strategia Europa 20201

22

3

Obiectivele statelor membre/UE

Rata ocupării forţei de muncă (în %) C&D ca % din PIB Obiective privind reducerea emi siilor de CO Surse regenerabile de energie

Obiectivul principal al UE

Estimări la nivelul UE

BG

DE

FI

RO

75 % 3 % -20 % (comparativ cu nivelurile din 1990) 20 %

73,70-74 % 2,65-2,72 % -20 % (comparativ cu nivelurile din 1990) 20 %

76 % 1,5 % 20 % 16 %

77 % 3 % -14 % 18 %

78 % 4 % -16 % 38 %

70 % 2 % 19 % 24 %

creştere cu 20 % a

echivalentul a 368 Mtoe10 % 40 % 20 000 000

206,9 Mtep 10,30-10,50 % 37,50-38,0 % din cauza diferenţelor în ceea ce priveşte metodologiile naţionale

3,20 11 % 36 % 260 000

38,30 <10 % 42 % 330 000 (şomeri de lungă durată)

4,21 8 % 150 000

Obiectivele statelor membre/UE

E�ciența energetică - reducerea consumului

de energie în Mtoe

Părăsirea timpurie a şcolii în % Învăţământ terţiar în %

Reducerea populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în număr de persoane

Obiectivul principal al UE

Estimări la nivelul UE3

BG

DE

FI

RO 10,00 11,3 % 26,7 % 580 000

1Astfel cum au fost stabilite de statele membre în cadrul programelor lor naţionale de reformă în aprilie 2011.2

3 Suma obiectivelor naţionale.

Sursa: Tabel obiective naţionale: Comisia Europeană, Obiective pentru Strategia Europa 2020: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_ro.pdf

6

Progrese înregistrate în România până în prezentIII.

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În acest scop, Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia �ecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

Programul Naţional de Reformă 2014

Evoluția obiectivelor naționale în perioada 2010-2013

A. Statistică● în anul 2013, rata ocupării tinerilor (15-24 ani) a atins nivelul de 23,5%, în scădere cu 0,4 p.p. față de anul anterior.● în anul 2013, rata ocupării pentru grupa de vârstă 20-64 ani a fost de 63,9%, în creștere cu 0,1 p.p. față de anul anterior, situându-se la o distanță de 6,1 p.p. față de ținta națională pentru anul 2020 (sursa: PNR, p. 53).

Criza �nanciară a afectat, atât la nivel european, cât și național, evoluția în atingerea obiectivelor Europa 2020. Cele mai afectate domenii au fost ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei, în timp ce, pentru obiectivul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, criza a avut un impact pozitiv, în contextul reducerii activităților de producție și de transport. De altfel, România ocupă locul 3 la nivelul UE la acest capitol, cu o reducere a emisiilor de peste 49% față de 1990 (media în UE �ind de circa 18%). De asemenea, peste media generală și foarte aproape de obiectivul național este și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul �nal brut. Arii problematice rămân e�ciența energetică, abandonul şcolar timpuriu și rata sărăciei, aceasta din urmă înregistrând un trend ascendent în comparație cu perioada anterioară crizei economico-�nanciare, trend care se poate observa în marea majoritate a statelor membre.

Progrese înregistrate și măsuri noi pentru perioada următoare:

1. Ocuparea forței de muncă

B. Progrese● continuarea implementării Strategiei naționale privind reducerea incidenței muncii nedeclarate;● proiecte destinate stimulării șomerilor pe termen lung;● programe de formare profesională destinate persoanelor din mediul rural;● fonduri alocate pentru în�ințarea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol și încurajarea activităților agricole;● programe de formare profesională continuă;● Planul național privind stimularea ocupării tinerilor.

C. Perioada următoare● programe de subvenționare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a anumitor categorii de şomeri;● evaluarea și recunoașterea în sistemul informal sau non-formal de educație, a competențelor dobândite de persoanele care au părăsit timpuriu școala;● sprijinirea investițiilor la nivel regional/local pentru în�ințarea de noi întreprinderi și crearea de locuri de muncă, pentru a diminua disparităţile regionale în materie de ocupare.

7

A. Statistică● 2012: investiții în cercetare și dezvoltare: 0,49% din PIB (din care 0,30% din surse publice). În 2013 se estimează că nivelul a scăzut până la 0,25% din PIB.

B. Progrese● majorarea deducerii pentru activitățile CDI de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile;● susținerea �nanciară a peste 1000 de proiecte de cercetare post doctorală și exploratorie şi pentru constituirea de tinere echipe de cercetare independente;● �nanțarea și derularea a peste 750 de proiecte cu participare românească în cadrul diferitelor inițiative europene și internaționale în domeniul CDI;● crearea premiselor realizării Centrului internațional de studii avansate pentru sisteme �uvii-delte-mări/ Danubius.

C. Perioada următoare● întărirea legăturii dintre cercetare şi întreprinderi prin promovarea prioritară a activităţilor de CDI din sectoarele economice cu potenţial de creştere şi cu relevanţă publică; ● îmbunătăţirea capacităţii administrative a sistemului naţional de CDI pentru creşterea e�cienţei investiţiilor în domeniu.

A. Statistică● în anul 2013, rata ocupării tinerilor (15-24 ani) a atins nivelul de 23,5%, în scădere cu 0,4 p.p. față de anul anterior.● în anul 2013, rata ocupării pentru grupa de vârstă 20-64 ani a fost de 63,9%, în creștere cu 0,1 p.p. față de anul anterior, situându-se la o distanță de 6,1 p.p. față de ținta națională pentru anul 2020 (sursa: PNR, p. 53).

2. Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI)

B. Progrese● continuarea implementării Strategiei naționale privind reducerea incidenței muncii nedeclarate;● proiecte destinate stimulării șomerilor pe termen lung;● programe de formare profesională destinate persoanelor din mediul rural;● fonduri alocate pentru în�ințarea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol și încurajarea activităților agricole;● programe de formare profesională continuă;● Planul național privind stimularea ocupării tinerilor.

C. Perioada următoare● programe de subvenționare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a anumitor categorii de şomeri;● evaluarea și recunoașterea în sistemul informal sau non-formal de educație, a competențelor dobândite de persoanele care au părăsit timpuriu școala;● sprijinirea investițiilor la nivel regional/local pentru în�ințarea de noi întreprinderi și crearea de locuri de muncă, pentru a diminua disparităţile regionale în materie de ocupare.

8

3. Mediu și schimbări climatice

A. Statistică● în perioada 1990-2012 s-au înregistrat scăderi substanțiale ale emisiilor de gaze de seră, astfel încât România se înscrie în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat;

B. Progrese● 40 de proiecte în derulare care vor contribui la creşterea ponderii energiei din surse alternative, nepoluante şi fără emisii de GES, în totalul consumului de energie: programul Casa Verde (urmărește instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă), măsuri pentru retragerea din uz a automobilelor poluante și încurajarea achiziției de automobile cu emisii scăzute și automobile electrice/hibrid;● lucrări de împădurire, contracte pentru extinderea, reabilitarea și în�ințarea de spații verzi în localități;● proiecte în domeniul apei/apei uzate, vizând realizarea/reabilitarea rețelelor de canalizare și realizarea de stații noi de epurare.

C. Perioada următoare● operaționalizarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2013-2020;● îmbunătățirea sistemelor de protecție împotriva riscului de inundații; ● acreditarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti, conform standardului de certi�care a managementului emisiilor de CO2.

4. Surse regenerabile de energie (SRE)

A. Statistică● 2012: ponderea energiei din SRE în consumul �nal brut de energie a fost de 22,9%, în creștere ușoară față de 2011 și sub obiectivul de 19,04%;

B. Progrese● promovarea SRE prin intermediul certi�catelor verzi;● introducerea în Clasi�carea Ocupaţiilor din România a patru cali�cări (corespunzătoare instalatorilor pentru pompe de căldură, sisteme geotermale, sisteme fotovoltaice solare şi sisteme termice solare) şi elaborarea a două standarde ocupaţionale (pentru instalatorul de sisteme de utilizare termică a SRE şi pentru instalatorul de sisteme fotovoltaice);

A. Statistică● după creșterea înregistrată în 2010, rata de abandon şcolar timpuriu a scăzut cu un punct procentual în 2012 față de anul precedent, ajungând astfel la 17,4%. Datele provizorii disponibile pentru 2013 indică o continuare a acestui trend descendent.

C. Perioada următoare● elaborarea metodologiei de stabilire a cotei anuale obligatorii de certi�cate verzi şi evaluarea periodică (anuală) a indicatorilor speci�ci;● implementarea unui mecanism de �nanţare pentru realizarea de investiţii iniţiale şi retehnologizarea hidrocentralelor, precum şi pentru investiţii iniţiale şi retehnologizarea centralelor de producere a energiei termice care utilizează energia geotermală;● implementarea proiectelor de investiţii pentru producerea energiei din surse regenerabile.

B. Progrese● programe sociale (Cornul şi laptele, Bani de liceu, Euro 200, Rechizite şcolare, Acordarea de burse, Decontarea transportului).

C. Perioada următoare● elaborarea unei propuneri de modi�care a Legii Educaţiei Naţionale în vederea atribuirii statutului de învăţământ obligatoriu grupei mari din învăţământul preșcolar;● continuarea reformei curriculare prin modernizarea curriculumului şcolar şi îmbunătăţirea sistemului de evaluare a elevilor;● conectarea a 2400 de şcoli la internet la �nalul proiectului Internet în şcoala ta;● extinderea cu 600 de unităţi a parcului de microbuze şcolare destinate elevilor din mediul rural şi mic urban.

9

A. Statistică● 2012: ponderea energiei din SRE în consumul �nal brut de energie a fost de 22,9%, în creștere ușoară față de 2011 și sub obiectivul de 19,04%;

B. Progrese● promovarea SRE prin intermediul certi�catelor verzi;● introducerea în Clasi�carea Ocupaţiilor din România a patru cali�cări (corespunzătoare instalatorilor pentru pompe de căldură, sisteme geotermale, sisteme fotovoltaice solare şi sisteme termice solare) şi elaborarea a două standarde ocupaţionale (pentru instalatorul de sisteme de utilizare termică a SRE şi pentru instalatorul de sisteme fotovoltaice);

5. Eficienţa energetică

A. Statistică● pentru anul 2012, a fost estimată o reducere a consumului de energie primară de peste 16% faţă de prognoza din anul 2007.

B. Progrese● campanii de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri privind importanţa creşterii e�cienţei energetice;● contracte de �nanţare pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie;● reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe;● cursuri pentru perfecţionarea specialiştilor din domeniu.

C. Perioada următoare● modernizarea parcului de material rulant la METROREX;● reabilitarea şi modernizarea clădirilor şi a spaţiilor de producţie şi administrative ale SNTFM (Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă) CFR-Marfă S.A.;● �nalizarea Planului naţional de acţiune în domeniul e�cienţei energetice III.

6. Reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu


C. Perioada următoare● elaborarea metodologiei de stabilire a cotei anuale obligatorii de certi�cate verzi şi evaluarea periodică (anuală) a indicatorilor speci�ci;● implementarea unui mecanism de �nanţare pentru realizarea de investiţii iniţiale şi retehnologizarea hidrocentralelor, precum şi pentru investiţii iniţiale şi retehnologizarea centralelor de producere a energiei termice care utilizează energia geotermală;● implementarea proiectelor de investiţii pentru producerea energiei din surse regenerabile.



10


7. Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani, cu nivel de educaţie terţiară

A. Statistică● ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani, cu nivel de educaţie terţiară, a înregistrat o creştere continuă, de cca. 5% în ultimii 4 ani, ajungând la peste 23% în 2013.

B. Progrese● măsuri de adaptare a învățământului superior la cerințele pieței muncii; ● facilitarea accesului la educația terțiară;

C. Perioada următoare● Ministerul Educației Naționale (MEN) va �naliza, în cursul anului 2014, Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar din România;● MEN va �naliza în cursul anului 2014 Strategia Naţională de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii;● Autoritatea Naţională pentru Cali�cări va continua să dezvolte sistemul de cali�cări din România prin gestionarea/actualizarea registrelor naţionale ale furnizorilor de formare, precum şi prin elaborarea şi aprobarea de standarde ocupaţionale în educaţie şi formare profesională.



11


8. Incluziune socială

A. Statistică● 2012: rata riscului de sărăcie după transferurile sociale – 22,6% comparativ cu 23,4%, înregistrată la nivelul anului 2008.

B. Progrese● revizuirea sistemului de bene�cii sociale pentru familie și copii;● ajutoare sociale pentru încălzirea cu gaze naturale și cu energie electrică;● dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi destinate prevenirii separării copilului de familie;● crearea Registrului Electronic Central pentru persoanele cu dizabilităţi care va asigura un sistem informatic unitar de colectare şi raportare a datelor privind persoanele cu dizabilităţi;● reforma în domeniul sănătății – îmbunătățirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, e�cientizarea economică a sistemului de sănătate, modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, optimizarea sistemului de furnizare a serviciilor medicale de bază și a pachetului minimal de servicii medicale, îmbunătățirea �nanțării serviciilor de tratament ambulatoriu;● implementarea programelor Fişa electronică a pacientului şi Cardul naţional de sănătate;

C. Perioada următoare● pentru anul 2014 a fost prevăzută o creştere cu 11,91% a fondurilor alocate asistenţei medicale primare, comparativ cu anul 2013;● �nalizarea sistemului centralizat de achiziţii publice pentru zece grupe principale de medicamente, elaborarea unor niveluri de referinţă pentru costurile furnizării de servicii în spitale, precum şi dezvoltarea capacităţii de evaluare a tehnologiilor în sănătate.

Sursa: Programul Național de Reformă 2014 (PNR 2014): http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf



12

Obiectivul României, conform Programului de convergență pentru 2014, este un de�cit structural de 1% din PIB în 2015. CE consideră că aceste previziuni re�ectă o perspectivă prea optimistă în anumite domenii, potențiale riscuri decurgând din evoluția negativă a controlului cheltuielilor și înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. CE semnalează riscurile cauzate de îmbătrânirea populației și inadecvarea sistemului de pensii, precum și numărul mare al celor care lucrează fără contract de muncă, fenomen încurajat de sarcina �scală ridicată suportată de persoanele cu venituri mici si medii. Se notează totuşi progrese înregistrate în domeniul taxelor de mediu.

România a demarat o serie de reforme care vizează sistemul public de sănătate, dar plățile informale practicate pe scară largă, performanța nesatisfăcătoare a asistenței medicale primare și a sistemelor de orientare către centrele specializate afectează în continuare buna funcționare a acestui domeniu. Această problemă re�ectă lipsa de e�ciență a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și este corelată cu procentul ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Comisia semnalează lipsa unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim.

CE atrage atenția asupra declinului învățământului profesional și tehnic în ultimii 20 de ani, precum și asupra necorelării dintre competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței. Rata scăzută a participării la activități de învățare pe tot parcursul vieții și fenomenul accentuat al abandonului şcolar timpuriu reprezintă alte două aspecte criticate în raportul Comisiei.

Principalele aspecte care necesită îmbunătățiri sunt serviciile comunitare pentru persoanele cu dizabilități și integrarea romilor. Îngrijorătoare sunt, de asemenea, scăderea veniturilor brute ale gospodăriilor și creșterea inegalităților între venituri.

Următorii pași – recomandări ale Comisiei Europenepentru România (2014)

IV. Aceasta prezintă o capacitate redusă de a elabora și pune în aplicare politici. Printre recomandările Comisiei se numără îmbunătățirea instrumentelor decizionale, a răspunderii și a coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative.

Cadrul instituțional complex, corupția, con�ictele de interese, de�ciențele sistemelor de gestiune și control se numără printre principalele cauze pentru care România, în ciuda înregistrării unor progrese importante, rămâne una dintre țările cu rata cea mai scăzută de absorbție a fondurilor europene.

Calitatea precară și lipsa de transparență reprezintă principalele probleme semnalate de CE în ceea ce privește reglementările privind combaterea corupției. Se observă progrese în lupta împotriva corupției în sistemul judiciar, dar procesul trebuie continuat în acest domeniu, precum și la nivel politic și administrativ.

Problematică aici este, în special, lipsa de e�ciență și transparență a întreprinderilor de stat; de aceea, Comisia încurajează promovarea concurenței în aceste sectoare.

Atât rețeaua de transport rutier, precum și cea de transport naval sunt insu�cient dezvoltate, parte din problemă reprezentând-o, din nou, întreprinderile de stat din domeniu. Recomandarea CE este aceeași: încurajarea concurenței.

Comisia Europeană (CE) a publicat, în iunie 2014, o serie de recomandări pentru România. Acestea iau în considerare particularitățile țării, dar și obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020. Recomandările oglindesc cele 12 domenii identi�cate de Comisie, în care Romania este de�citară.

13

Ine�ciența și riscul nesustenabilității sectorului sănătății (publice) 03

Strategia bugetară 01Frauda �scală și evaziunea �scală în domeniul TVA 02

Nevalori�carea potențialului de muncă și calitatea nesatisfăcătoare a muncii 04

Salariul minim 05

Educația 06

Sărăcia 07

Obiectivul României, conform Programului de convergență pentru 2014, este un de�cit structural de 1% din PIB în 2015. CE consideră că aceste previziuni re�ectă o perspectivă prea optimistă în anumite domenii, potențiale riscuri decurgând din evoluția negativă a controlului cheltuielilor și înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. CE semnalează riscurile cauzate de îmbătrânirea populației și inadecvarea sistemului de pensii, precum și numărul mare al celor care lucrează fără contract de muncă, fenomen încurajat de sarcina �scală ridicată suportată de persoanele cu venituri mici si medii. Se notează totuşi progrese înregistrate în domeniul taxelor de mediu.

România a demarat o serie de reforme care vizează sistemul public de sănătate, dar plățile informale practicate pe scară largă, performanța nesatisfăcătoare a asistenței medicale primare și a sistemelor de orientare către centrele specializate afectează în continuare buna funcționare a acestui domeniu. Această problemă re�ectă lipsa de e�ciență a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și este corelată cu procentul ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Comisia semnalează lipsa unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim.

CE atrage atenția asupra declinului învățământului profesional și tehnic în ultimii 20 de ani, precum și asupra necorelării dintre competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței. Rata scăzută a participării la activități de învățare pe tot parcursul vieții și fenomenul accentuat al abandonului şcolar timpuriu reprezintă alte două aspecte criticate în raportul Comisiei.

Principalele aspecte care necesită îmbunătățiri sunt serviciile comunitare pentru persoanele cu dizabilități și integrarea romilor. Îngrijorătoare sunt, de asemenea, scăderea veniturilor brute ale gospodăriilor și creșterea inegalităților între venituri.

Aceasta prezintă o capacitate redusă de a elabora și pune în aplicare politici. Printre recomandările Comisiei se numără îmbunătățirea instrumentelor decizionale, a răspunderii și a coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative.

Cadrul instituțional complex, corupția, con�ictele de interese, de�ciențele sistemelor de gestiune și control se numără printre principalele cauze pentru care România, în ciuda înregistrării unor progrese importante, rămâne una dintre țările cu rata cea mai scăzută de absorbție a fondurilor europene.

Calitatea precară și lipsa de transparență reprezintă principalele probleme semnalate de CE în ceea ce privește reglementările privind combaterea corupției. Se observă progrese în lupta împotriva corupției în sistemul judiciar, dar procesul trebuie continuat în acest domeniu, precum și la nivel politic și administrativ.

Problematică aici este, în special, lipsa de e�ciență și transparență a întreprinderilor de stat; de aceea, Comisia încurajează promovarea concurenței în aceste sectoare.

Atât rețeaua de transport rutier, precum și cea de transport naval sunt insu�cient dezvoltate, parte din problemă reprezentând-o, din nou, întreprinderile de stat din domeniu. Recomandarea CE este aceeași: încurajarea concurenței.

14

Sursa: Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul Național de Reformă al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergență al României pentru 2014 (2014/C 247/21), publicat în Jurnalul O�cial al UE 29.07.2014

Reglementări, justiție, corupție politică 10

Administrația publică 08

Absorbția fondurilor UE 09

Piața de energie electrică și gaze 11

Infrastructura 12

Europa are multe atuuri, dintre care amintim: talentul și creativitatea cetățenilor săi, o bază industrială puternică, un sector al serviciilor solid, un sector agricol prosper și de înaltă calitate, o puternică tradiție maritimă, piața unică și moneda comună, poziția de cel mai mare bloc comercial din lume și destinație principală a investițiilor directe străine. De asemenea, putem conta pe valori puternice, pe instituții democratice, pe atenția acordată coeziunii economice, sociale și teritoriale, pe solidaritate, pe respectul pentru mediu, pe diversitatea culturală, pe respectul pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. Un alt punct forte îl constituie faptul că multe dintre statele membre ale UE se numără printre cele mai inovatoare și dezvoltate economii din lume.

Pentru ca generațiile actuale și viitoare să se bucure în continuare de o viață sănătoasă, de înaltă calitate, bazată pe modelele sociale unice ale Europei, este necesară o acţiune colectivă şi rapidă. Este nevoie de o strategie care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Strategia Europa 2020 răspunde acestor cerințe. Este o agendă destinată tuturor statelor membre, care consideră şi răspunde la diverse nevoi, diferite puncte de plecare și particularități naționale, pentru a promova creșterea economică, socială şi politică a întregii Uniuni Europene.

ConcluziiV.

15

● Comisia Europeană, dosar dedicat Strategiei Europa 2020:

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

● Programul național de reformă 2014:

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf

● Comisia Europeană, Europa 2020 în România:

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/index_ro.htm

● Comunicare a Comisiei, Europa 2020 – o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii:

http://www.mae.ro/sites/default/�les/�le/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf

● Departamentul pentru Afaceri Externe, Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020: http://www.fonduri-ue.ro/res/�lepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/10_Romania_si_strategia_ue_2020.pdf

● Programul de Convergenţă 2014-2017 al Guvernului României:

http://discutii.m�nante.ro/static/10/Mfp/pdc/ConvergenceProgramme2014_2017ro_5mai.pdf

Mai multe informații

Grafică și DTP: Monica Dumitrescu

Surse foto: http://www.norden.org/ http://freepik.com/

Institutul European din RomâniaBulevardul Regina Elisabeta nr. 7-9, et. 3, cam. 314, Bucureşti, sector 3

(+40) 21 314 72 75, Fax: (+40) 21 314 26 66

[email protected]

europedirectbucuresti.ier.ro

www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti

www.twitter.com/ED_Bucuresti

Program de lucru cu publicul: de luni până vineri, între orele 10:00 – 15:00.

Centrul de informare EUROPE DIRECT Bucureşti

Proiect �nanțat de Uniunea Europeană

Institutul European din RomâniaBulevardul Regina Elisabeta nr. 7-9, et. 3, cam. 314, Bucureşti, sector 3

(+40) 21 314 72 75, Fax: (+40) 21 314 26 66

[email protected]

europedirectbucuresti.ier.ro

www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti

www.twitter.com/ED_Bucuresti

Centrul de informare EUROPE DIRECT Bucureşti

brosura europa 2020 -...

Documents