brosura 24 mai

62
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Catedra Educaţie Preşcolară şi Învăţămînt Primar MASA ROTUNDĂ Manualul-condiţie de asigurare a calităţii în învăţămîntul primar /REFLECŢII/ COORDONATOR: MARIANA MARIN

Upload: invatatorulmodern

Post on 29-Jun-2015

990 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

masa rotunda

TRANSCRIPT

Page 1: Brosura 24 mai

Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCatedra Educaţie Preşcolară şi Învăţămînt Primar

MASA ROTUNDĂManualul-condiţie de asigurare a calităţii în învăţămîntul primar

/REFLECŢII/

COORDONATOR: MARIANA MARIN

IŞE, 2008

Page 2: Brosura 24 mai
Page 3: Brosura 24 mai

CATEDRA EDUCAŢIE PREŞCOLARĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR

MANUALUL-CONDIŢIE DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR

MASA ROTUNDĂ24 mai 2008, ora 10.00

MOTTO: Un manual este un monument şcolar; or, orice monument trebuie să fie mare şi solid.

VauvenarguesCărţile au aceiaşi duşmani ca şi omul: focul, umiditatea, animalele, timpul; şi propriul lor conţinut.

P. ValeryÎnainte de orice, scopul unei cărţi este să te facă să gîndeşti.

H. de Balzac

PROGRAM DE ACTIVITATE

9.30-10.00 - Înregistrarea participanţilor10.00-10.30-Alocuţiune de deschidere. Prezentarea invitaţilor.10.30-12.00 - Prezentarea comunicărilor.12.00-12.30 - Pauză de cafea12.30- 13.30 – Dezbateri, propuneri, reflecţii.

Moderator: Mariana Marin, Şef de Catedră, IŞE

INSTITUTUL DE ŞTIINŢEALE EDUCAŢIEI

DOINA, 104MD-2059 CHIŞINĂU

REPUBLICA MOLDOVATel.+373 22 40-07-00, fax +373 22 45 98 54

e-mail: [email protected]

Page 4: Brosura 24 mai

PROGRAMUL DE PREZENTAREDIAPOZITIVELE POWER POINT

Page 5: Brosura 24 mai

La data de 24 mai, 2008 în sala de şedinţe a IŞE a avut loc

Page 6: Brosura 24 mai

MASA ROTUNDĂ cu genericul

MANUALUL-CONDIŢIE DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR,

organizată de Catedra Educaţie Preşcolară şi Învăţămînt Primar, IŞE. Activitatea se înscrie în acţiunile propuse pentru anul 2008, şi vizează

constatarea impactului manualelor şcolare în vederea obţinerii calităţii în învăţămîntul primar.

În acelaşi timp s-a urmărit: constatarea dinamicii calităţii manualelor şcolare ca instrumente de

dezvoltare a competenţelor; abordarea analitico-sintetică a funcţiilor manualului şcolar; relevarea punctelor forte, slabe şi a oportunităţilor manualelor şcolare

actuale; evidenţierea recomandărilor pentru dezvoltarea ulterioară a

manualelor;Scopul declarat al şedinţei a fost stimularea cadrelor didactice pentru

desfăşurarea calitativă a procesului de învăţămînt în baza noilor orientări şi sugestii din partea autorilor şi asigurarea conexiunii inverse, obţinută prin sugestiile cadrelor didactice privind elaborarea manualelor şcolare.Coordonatori:

• LILIA POGOLŞA, DOCTOR ÎN ISTORIE, DIRECTOR IŞE• NICOLAE BUCUN, DOCTOR HABILITAT ÎN PSIHOLOGIE, DIRECTOR ADJUNCT

DEPARTAMENT ŞTIINŢĂ, IŞE• NELU VICOL, DOCTOR ÎN FILOLOGIE, CONFERENŢIAR, DIRECTOR ADJUNCT,

DEPARTAMENT PERFECŢIONARE, IŞEModeratorul activităţii: Mariana Marin, Şef Catedră Educaţie Preşcolară şi Învăţămînt Primar, IŞEParteneri:• Valeriu Cavcaliuc, Secţia de Editare şi Informatizarelector superior, inginer programator• Stela Baltag, Liceul Teoretic “G. Călinescu”, mun. Chişinău, Catedra

Învăţămînt Primar, învăţătoare grad didactic I, lector superior, IŞE.Mediatizare: Radio Moldova Săptămînalul Făclia www. didactic.ro, site-ul Cancelaria NaţionalăNe-au onorat cu prezenţa 49 de invitaţi: Tatiana Niculcea, autor al manualului de Limba română, clasa a II-a şi a III-a Eugenia Marin, consultant, metrm Ludmila Ursu, autor al manualelor de matematică, cl. I- a IV-a Zinaida Panciuc, autor de manuale (ştiinţe, clasa a ii-a –a iv-a, limba

română, clasa a ii-a) Galina Ciubară, lector superior ISE, autor de manuale Nina Bernaz, USM, lector superior, autor de manuale la biologie. Silvia Golubiţchi, doctor în pedagogie Nina Mîndru, Pedagogul Anului, învăţătoare, grad didactic superior, or.

Orhei Ala Solovei, specialist coordonator, DÎ Soroca Galina Niţă, specialist coordonator, DÎ Ialoveni Cadre didactice din învăţămîntul primar; Participanţi fără prezenţă (prin comunicări-publicaţii): cadre didactice din

România.

Page 7: Brosura 24 mai

Activitatea a derulat prin activităţi interactive, parcurgînd următoarele etape: Salutul netradiţional; Prezentarea invitaţilor ; Evocare prin discuţie liberă asupra întrebărilor :

Cum ar arăta şcoala fără manuale ?Cum ar arăta lumea noastră dacă toate manualele ar fi albastre ?De ce manualul se numeşte manual?

Vizionarea secvenţei video: Manuale de ieri... Manuale de azi! Activitatea MICROFONUL MAGIC. Mesaje de salut ale invitaţilor de

onoare. Interviuri deschise cu autorii de manuale şi învăţătorii.

Etapa a provocat discuţii interesante, care au reliefat atitudinea critică, pe alocuri, dar constructivă, vizavi de unele nedumeriri ce au apărut în procesul de lucru cu manualul. Invitaţii au satisfăcut curiozitatea celor prezenţi prin răspunsuri prompte şi convingătoare.

Reflecţii asupra aforismelor propuse, invitat N. BernazUn manual este un monument şcolar; or, orice monument trebuie să fie mare şi solid. VauvenarguesCărţile au aceiaşi duşmani ca şi omul: focul, umiditatea, animalele, timpul; şi propriul lor conţinut. P. ValeryÎnainte de orice, scopul unei cărţi este să te facă să gîndeşti. H. de Balzac

Dialog simulat între două manuale, activitate ce a evidenţiat trăsăturilepozitive, impactul manualului în asigurarea calităţii în învăţămîntul primar.

S-au distins cu un dialog creativ Nina Mîndru, Orhei ce a jucat rolul manualului de Limba română, clasa a III-a şi Ana Cimpoieşu, Liceul Teoretic Bobeica, Hînceşti, cu rolul manualului de Educaţia Artistico-Plastică, clasa a III-a.

Cu o reţetă inedită au venit autorii de manuale în rubrica REŢETA MANUALULUI BUN:

Se ia multă răbdare, se amestecă cu nopţi nedormite, se dau la o parte soţul, copiii, se codimentează cu multă cercetare, se adaugă curaj, îndrăzneală de a fi apoi „biciuit”. După caz se mai poate adăuga şi puţin optimism şi cel mai important ingredient să-ţi doreşti cu adevărat să reuşeşti.

În urma activităţii s-au propus următoarele: Consolidarea problemei manualelor prin introducerea manualelor de

alternativă; Instituirea unui grup, Comitet Naţional al Învăţătorilor. Participarea în cadrul evaluării manualelor a autorilor de curriculum;

Fişele de opinii au înregistrat mulţumiri organizatorilor, coordonatorilor acestei activităţi. Doleanţele participanţilor au constat în continuarea activităţilor de acest gen, abordarea detaliată a problemei manualelor şcolare, printr-un simpozion, conferinţă cu secţiuni pe clase sau disciplinare.

Masa rotundă a finisat cu înmînarea Diplomelor de Cadru Didactic Asociat Onorific celor ce s-au remarcat prin participare activă.

Mulţumim tuturor ce au sprijinit activitatea dată!Drd. Mariana Marin, Şef Catedră

Page 8: Brosura 24 mai

„Manualul-condiţie de asigurare a calităţii în învăţămîntul primar”

***Manual: Limba română, clasa a II-aAutori: Zinaida Galben–Panciuc, T. Niculcea, Svetlana Galben.Editura: Cartier, 2006

În acest scop a fost analizat manualul de Limba Română, autori: Z. Galben-Panciuc, T. Niculcea, S. Galben, clasa a II-a, Cartier, 2006, care constituie instrumentul de bază în activitatea educaţională a elevilor, ce contribuie la dezvoltarea comunicativ – funcţională a celor patru deprinderi integratoare a limbii române: ascultarea, vorbirea, lectura şi scrierea.

La elaborarea manualului s-a ţinut cont de principiile: etapizării, delimitării, corelaţiei dintre informaţia actuală şi cea anterioară, coordonării, accentuării, valorilor didactice.

Conţinuturile sunt bine structurate şi repartizate în 16 module. Fiecare modul conţine 7 unităţi de învăţare, care finalizează cu un bilanţ de autoevaluare, ce oferă elevilor oprtunităţi de autoverificare, iar cadrului didactic de realizare a feed – backului.

Textele sunt selectate din literatura română clasică: M. Eminescu, I. Creangă, A. Donici, G. Coşbuc, T. Arghezi; contemporană: S. Vangheli, I. Druţă, G. Vieru, D. Matcovschi, C. Dragomir, şi cea universală: Hans Christian Andersen, Charles Perrault, K.Uşinski, care promovează valori naţionale şi general umane, ţinînd cont de particularităţile psiho – neuro – fiziologice etative, interesele şi necesităţile elevilor. Exerciţiile de explorare a textelor literare contribuie la dezvoltarea însuşirilor psihice şi de personalitate, creează o lume apropiată de trăirile interioare ale copilului, stimulînd interesul pentru lectură.

Probele practice cuprind însărcinări fonetice, gramaticale şi lexicale. Cele fonetice reactualizează în mod concentric cunoştinţele elevilor despre sunet, literă, consoane, vocale, grupuri de litere, silabe, care contribuie la dezvoltarea auzului fonematic şi a pronunţării corecte. Conţinuturile cu caracter gramatical includ însărcinări care au ca punct de reper părţile de vorbire, construcţia şi dezvoltarea propoziţiilor, lucrul asupra ortogramelor. Manualul oferă diverse posibilităţi de lucru asupra lexicului. Atrage atenţia prezentarea cuvintelor – cheie, explicarea cuvintelor noi însoţite de imagini, găsirea cuvintelor cu sens apropiat, sens opus etc. Toate acestea vor să contribuie la dezvoltarea unui limbaj coerent, cizelat, plastic care la rîndul său facilitează formarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă.

Merită să fie apreciată ţinuta poligrafică a manualului, în special ilustrarea fiecărei unităţi de conţinut prin utilizarea unei game variate de culori, care antrenează analizatorul optic şi contribuie la sporirea memorării conţinuturilor din pagină.

Experienţa de lucru cu manualul ne ajută să scoatem în evidenţă următoarele puncte slabe:

aranjarea aglomerată a conţinuturilor în pagină, ne sugerează necesitatea unei structurări mai riguroase;

Page 9: Brosura 24 mai

includerea unui volum mic de texte pentru lectură şi exerciţii în scris, fapt care pune părinţii în situaţia de a procura literatură adăugătoare; textele literare să fie precedate de prezentarea autorului: portretul, scurte date biografice;introducerea noţiunilor de sinonime, antonime,omonime;includerea denumirilor părţilor de vorbire: substantiv, verb, adjectiv;modulul „De – a adevăratelea închipuit” să fie numit „ Realul şi irealul”;itemii incluşi în „Bilanţ”sunt propuşi pentru îndeplinire în formă scrisă şi orală, în vederea sporirii gradului de independenţă propunem să fie îndepliniţi într – o singură variantă – scrisă;

- rubricaţia „Află mai mult” să insereze un volum mai mare de informaţie;

în vederea sporirii calităţii poligrafice propunem să fie peliculată coperta.

Ala Solovei, specialist – coordonator, învăţămînt primar DGÎ Soroca

***Manual: Matematică, clasa a III-aAutori: Valentina CimpoieşEditura: Prut Internaţional

„ Coroana tuturor capetelor talentate e ştiinţa, ştiinţa e cheia tuturor lacătelor.”

Giami

Noile orientări curriculare prefigurează schimbări fundamentale ale întregii activităţi şcolare, constînd în:

trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţie la cea definită prin structurarea, construirea graduală de capacităţi şi competenţe, atitudini şi valori;trecerea de la conţinuturi directe la conţinuturi flexibile cu caracter exclusiv orientativ;trecerea de la învăţămîntul magistrocentrist la unul focalizat pe acţiunea propriu-zisă a elevului, pe previzionarea elevului ca proiectant, autor al propriei formări;trecerea de la programele centrate pe conţinuturi la programele operaţionale, focalizate pe obiective, dar şi pe ansambluri de „contexte” şi situaţii de învăţare.

Aceste schimbări pot avea loc nu în ultimul rînd şi la elaborarea unui manual, care te face să gîndeşti şi să fie cu adevărat o cheie pentru fiecare lacăt.

Un manual şcolar trebuie să asigure concretizarea programei şcolare într-o formă ce vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor la nivel sistematic, prin diferite unităţi didactice: capitole, subcapitole, grupuri de lecţii.

Page 10: Brosura 24 mai

Lucrînd de mai mulţi ani, la orele de matematică utilizez manualele doamnei Cimpoieş Valentina.

Reieşind din funcţiile unui manual şcolar am observat că „Manualul de matematică” este alcătuit în strictă corespundere cu curriculum-ul şcolar. Manualul pune la dispoziţia elevilor un bogat material, potrivit caruia, elevii vor observa, vor descoperi, vor crea. Trecerea de la subiect la subiect se face în corespundere cu principiile didactice de la cunoscut-la necunoscut; de la uşor-la complicat. În cazul cînd materialul este mai complicat îi vine în ajutor un personaj foarte isteţ şi priceput- Numeruş, care prin iscusinţa sa îi va introduce pe elevi în actul de descoperire. Însărcinările propuse de acest manual sunt accesibile vîrstei copiilor de 9-10 ani, îmbogăţindu-le vocabularul la marea majoritatea lecţiilor, ceea ce e foarte important pentru această vîrstă, ca elevul la orice disciplină şcolară să-şi dezvolte vocabularul activ.

Însărcinările acestui manual duc la stimularea gîndirii critice, a capacităţilor intelectuale superioare. Conţinuturile de probleme sunt luate din viaţa de zi cu zi, ceea ce-l uşurează pe copil să le priceapă, fiindu-i mai lesne să găsească soluţiile corecte pentru ele. Prin intermediul lui, la fiecare clasă, respectiv şi a treia, sunt realizate finalităţile propuse de curriculum-ul şcolar.

Pe parcursul întregului manual se observă el că este centrat pe elev. Subiectele, însărcinările, sunt selectate în aşa fel, încît să corespundă diferenţelor dintre elevi. Materialul de studiu este diferenţiat pe 3 nivele:

a) nivel minim acceptabil (obligatoriu);b) nivel preferenţial;c) nivel maxim aprofundat,

ceea ce le permite elevilor să lucreze în ritmul propriu, atingînd nivelul de performanţă.

Fiecare nivel rezolvat constituie un punct de plecare pentru următorul nivel, solicitînd activităţi creative, de transformare, observare, descoperire.

Materialul este expus conform unor metode şi procedee moderne de predare-învăţare-evaluare: problematizarea, studiul de caz, observarea, descoperirea, asaltul de idei, lucrul în grup, în perechi.

În urma realizării însărcinărilor din acest manual, elevul devine conştient de achiziţiile pe care le acumulează.

Manualul cuprinde 5 capitole bine sistematizate, unde fiecare temă este bine desfăşurată. Aranjarea materialului pe pagină nu-i oboseşte pe elevi, ci îi face să lucreze cu mai mult interes.

Schemele, desenele, concursurile, jocurile propuse îi înviorează pe elevi şi îi face să lucreze organizat.

Pentru învăţător, ca şi pentru elev, manualul este un bun îndrumător. Pentru învăţător este important că fundamentele şi scopurile din el sunt clar explicate. Un algoritm propus pentru înţelegerea subiectelor noi este un bun ajutor pentru profesor, o uşurinţă şi un indiciu puternic pentru elevi, pe care-l repetă şi acasă. Aceste algoritmuri uşurează rezolvarea exerciţiilor, problemelor.

Fiecare capitol, pe lîngă exerciţiile şi problemele de consolidare, conţine şi probleme cu un grad sporit de dificultate, incluse în rubrica „Dacă vrei să ştii mai mult”, apoi finalizarea cu o autoevaluare.

La sfîrşitul manualului, pe lîngă vocabularul matematic propus, sunt incluse o serie de probleme cu un grad sporit de dificultate, care îi va pregăti pe elevii din clasa a III-a pentru olimpiade şi concursuri. Aceste probleme le

Page 11: Brosura 24 mai

oferă elevilor sprijin de feedback, le stimulează curiozitatea, şi generează o atmosferă mai atractivă, ca fiecare elev să ajungă la performanţele dorite. Structurarea manualului pe nivele, îi încurajează pe elevi pentru a trece cu succes de la un nivel inferior, la unul mediu, apoi superior. Astfel, permite fiecărui tip de elevi să folosească activităţile/tehnicile de abordare pentru realizarea sarcinilor.

Prin intermediul acestui manual, este permisă extinderea cunoştinţelor elevilor, fără a-şi procura culegeri de probleme sau materiale suplimentare, este aşa cum trebuie să fie un adevărat manual actual.

Manualul permite elevilor să fie pe deplin şi activ implicaţi în procesul învăţării, îi încurajează să-şi integreze interesele, atitudinile, opiniile şi experienţele proprii în procesul învăţării.

Acest manual le uşurează munca elevilor, fiind în acelaşi timp util şi plăcut, făcîndu-i să lucreze cu mai mult interes şi să-şi atingă obiectivele dorite.

Nu în zadar se spune: „Înainte de orice, scopul unui manual este să te facă să gîndeşti.”

Plătică Aurelia, învăţătoare, grad didactic II, Liceul teoretic „George Călinescu”, mun. Chişinău

***Manuale de clasa a IV-a

Se spune că o carte este izvorul cunoştinţelor, iar manualele şcolare trebuie să fie un izvor nesecat de informaţii noi şi interesante.

Manualul este mijlocul principal de învăţare şi de felul cum este el depinde mult performanţele celor care-l studiază. Un manual trebuie să fie atractiv, captivant, accesibil şi interesant.

Voi face o scurtă reflecţie asupra unor manuale pentru clasa a IV-a.Limba română – este un manual bine structurat pe module, fiecare modul începe cu un conţinut care corespunde tematicii modulului. Conţinuturile recomandate asigură realizarea obiectivelor de referinţă, promovează valori autentice, contribuie la îmbogăţirea vieţii spirituale a copiilor (ex. „Pedeapsa” – modulul 2, „Albina” – modulul 3, „Întîlnire cu mama” – modulul 8 ş.a.m.d.). Conţinuturile realizează raporturi interdisciplinare, asigurînd atingerea obiectivelor transdisciplinare (ex. „La gimnastică” – cu ed. Fizică, „Pădurea de argint” modulul 14 –cu arta plastică, „Cobzarul” – modulul 15 – cu muzica, ş.a.).

După părerea mea unele conţinuturi sunt dificile, autorul cărora sunt străini sau puţini cunoscuţi (ex. modulului 1 „Cuvînt înainte”, autorii Erlend Loe, Ana Blandiana, Edmondo de Amicis, ş.a.). Acest lucru face greoi procesul de învăţare – predare, deoarece nu se găsesc elementarele date biografice a acestor autori şi fotografiile lor. Ar fi mai util ca conţinuturile să fie luate din literatura română şi mai ales a scriitorilor cunoscuţi de elevii claselor primare.

Manualul este frumos ilustrat şi oferă unele posibilităţi de lucru în ce priveşte îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea creativităţii la elevi (ex. găsiţi cîte un sinonim la cuvintele: vatră, fereastră, plugar… pag. 89; identifică în textul studiat cîte o expresie care să aibă sensul următoarelor cuvinte: a fugi, a încredinţa, a ghionti… pag. 89).

Page 12: Brosura 24 mai

Slab este realizată corelarea manualului cu noul curriculum şi anume nu sunt excluse conţinuturile şi însărcinările descongestionate (ex. hiperbola, rezumatul, cuvinte polisemantice, ş.a.)

Lasă de dorit şi expunerea materialului la gramatică (este dificil, mult şi nu corespunde particularităţilor de vîrstă, inaccesibil).

După părerea mea se face foarte multă gramatică şi se atrage o mai puţină atenţie la lexic şi lucrul cu textele, analiza lor.(Ex. N-ar trebui să se studieze tipurile complementului, atributul exprimat prin substantiv, ş.a.)Nu este o continuitate între conţinuturile de învăţare şi activităţile lor.(Ex. În modulul 6 se studiază substantivul şi funcţiile sintactice a acestuia în propoziţie, iar în modulele 13, 14 se vorbeşte despre atribut şi complement).

În modulul 8 „Întîlnire cu mama” sunt însărcinări de tipul: … povesteşte calea eroului liric spre casă…, citeşte expresiv poezia, în conformitate cu mesajul poetic… Aceste însărcinări sunt dificile deoarece elevii cl. a IV-a nu cunosc noţiunea de erou liric şi mesaj poetic ş.a.

Propun ca acest manual să fie revăzut în conformitate cu noile prevederi ale curriculum-ului şi perfectat pentru vîrsta elevilor de clasa a IV-a. La fel stă situaţia şi cu manualul de matematică, dar are şi multe laturi pozitive spre deosebire de cele de limbă în manualul de matematică. Însărcinările sunt date pe nivele şi toţi elevii îşi pot orienta atenţia spre capacităţile obţinute pe parcurs.

Găsesc foarte pozitiv şi bun manualul de ştiinţe cu care poţi uşor lucra şi dobândi multe lucruri în cadrul unei ore sau a unui complex de ore.

Lupei Angela, învăţătoare, LT „M. Eminescu” Hînceşti

***

Manual: Matematica, clasa IAutori: L. Ursu, Iu. Iasinschi, I. LupuEditura: Prut Internaţional

La alcătuirea manualului de matematica autorii au ţinut cont să asigure pentru toţi elevii formarea capacităţilor de bază: calculul aritmetic, noţiuni elementare intuitive de geometrie, măsurare şi măsurători corespunzător particularităţilor de vîrstă.

Unităţile de conţinut corelează cu conţinutul manualului. Sarcinile didactice din manual corespund obiectivelor de referinţă curriculare. Există o continuitate între manualul dat şi cel din anul următor. Ca exemplu temele noi în manualul de clasa a II-a încep cu rubrica” Ne amintim” şi se bazează pe conţinuturile din manualul de clasa I. Autorii manualului folosesc conţinuturi ce permit dezvoltarea capacităţii de utilizare a informaţiei în viaţa şi activitatea practică. Ca exemplu la tema “ Măsurarea timpului. Calendarul” întru realizarea activităţii de învăţare “ plasarea în timp a evenimentelor cotidiene” sunt prezentate sărbătorile naţionale. Conţinuturile permit şi educarea altor calităţi morale cu excepţia problemei 6 p. 49 în textul căruia este folosita imaginea tancului ce educa violenta, agresivitate si alte calităţi negative.

Manualul oferă posibilitate elevilor de a observa, a cerceta, a măsura, a compara. La compartimentul “ Numere naturale din concentrul 0-10” paginile sunt atractive, se folosesc culori reprezentative pentru fiecare

Page 13: Brosura 24 mai

număr ce se respectă de la un număr la altul adăugîndu-se numărul şi culoarea respectiva.

Axa numerica adăugată la marginea foii îi permite elevului să observe ordonarea numerelor, sa compare numere şi să efectueze calcule cu ele. Ar fi de dorit ca numerele de pe axă să corespundă culorii reprezentate la învăţarea numărului pentru memorizarea mai rapidă.

Conţinuturile sunt însoţite de imagini şi desene ultimele predominînd. Desenele viu colorate motivează interesul de a cunoaşte, de a cerceta, de a aplica. E bine că se conţin spaţii cu liniatura caietului de matematică ceea ce ordonează aşezarea scrierii în pagină.

Manualul uşurează organizarea activităţilor individuale şi cele colective. Se respectă etapele de predare- învăţare li mai puţin cele de exersare care sunt incluse in caietul suplimentar pe care nu poate sa si-l permită fiecare elev din motive financiare. Continutul manualului corespunde nivelului actual al domeniului ştiintific si este impartit in module. Sarcinile si continuturile problemelor nu intodeauna respecta denumirea modulului deaceea ar fi de dorit ca titlurile modulurilor sa aiba orientare la materia propusa. Subiectele in manual sunt prezentate intr-o anumita structura logica:

Titlul lectiei.Activitatea de descoperire.Activitati de exersare. Activitati de evaluare.

Fiecare modul finiseaza cu o proba de evaluare ce permite elevului sa-si autoaprecieze cunostintele dobandite dar ar fi bine ca evaluarea sa contina si baremul de apreciere.

Textele, imaginil, activitatile de invatare sunt aranjate in pagina alba ceea ce creaza aierisire... Uneori pagina e aglomerata. Exemplu: p.70-71; 82-83; 86-87; 92-93. Activitatile propuse in manual se succed dupa o ordine de complexitate crescinda respectand o progresie logica de predare. Manualul propune tabele, scheme ce permit integrarea cunostintelor. Limbajul manualului este accesibil varstei scolarului de cl.-a I-a. Cerintele exercitiilor si ale activitatilor sunt expuse clar, exact si concis.

In linii generale manualul este un bun suport didactic daca este prezent si caietul elevului ce asigura continuitatea continuturilor.

Odata cu reeditarea manualelor ar fi de dorit sa fie revazute si materialele demonstrative pentru fiecare grup de clasa.

Am dori ca autorii si Ministerul Educatiei si Tineretului sa tina cont de obiectiile si propunerile noastre.

Tomasciuc Elena- învatatoare gr. did. I Scoala Primara LapuşnaBarladeanu Olga- invatatoare gr. did. II Scoala Primara Lapusna,

Hînceşti

***Manual: Matematică clasa a IV- aAutori: Ştefan Pacearcă, Mariana MogoşEditura: Aramis 2006, Bucureşti

Page 14: Brosura 24 mai

Manualul conţine 9 capitole plus cel de recapitulare finală, un mic Dicţionar matematic, Răspunsuri şi indicaţii iar la Cuprins sunt inserate şi

Obiectivele de referinţă potrivite capitolului care se studiază.

puncte tari: trecerea graduală de la simplu la complex; reprezentarea grafică a numerelor pe un calculator cu bile necesară pentru unii elevi; reluarea terminologiei specifică matematicii: termen, sumă, diferenţă, descăzut, scăzător, factor, produs, cât, deîmpărţit, împărţitor; prezentarea în detaliu a algoritmului de rezolvare a adunării şi scăderii;

puncte slabe: numărul insuficient de exerciţii de la fiecare lecţie astfel încât

învăţătorul este obligat să creeze fişe sau să ceară elevilor să-şi achiziţioneze culegeri de exerciţii; accent prea mare pe recapitularea şi fixarea cunoştinţelor- în clasa a IV-a elevul ştie noţiunile de bază; se învaţă înmulţirea numerelor cu mai multe cifre nu şi împărţirea lor - adică tocmai proba înmulţirii de acest tip-; se explică folosirea parantezelor rotunde( pagina 53) după ce elevii le-au folosit timp de trei ani şi chiar în aproape un semestru din clasa a IVa- adică prea târziu; problemele care se rezolvă prin metoda grafică sunt introduse destul de târziu- în clasa a IVa ; rezolvarea de probleme este separată în două mici capitole doar de dragul de a oferi variaţie în învăţare; recapitularea finală conţine 42 de exerciţii şi probleme pentru 8 ore de matematică- 5 exerciţii pe oră- din nou insuficiente; se includ an de an capitole ca: Unităţi de măsură, Elemente de geometrie deşi nu se aduc elemente noi de dificultate iar cu geometria elevii „pierd” legătura deoarece în clasa a Va nu mai repetă aceste noţiuni iar profesorul trebuie să reia predarea de la „A la Z”- de la punct, dreaptă, ...plan, corpuri geometrice.oportunităţi: este un manual potrivit unei clase cu mulţi elevi de nivel mediu; recomandări: pentru Unităţi de măsură- să fie incluse în probleme şi exerciţii pentru cultura generală care trebuie formată la elevi dar să nu se acorde Capitole pentru ele în detrimentul lecţiilor necesare învăţării operaţiilor şi rezolvării de probleme; ni s-au promis manuale pe nivele de dificultate dar toate editurile prezintă manuale de nivel mediu şi învăţătorul pe oricare l-ar alege are parte de acelaşi nivel de dificultate; să se includă suficiente exerciţii de calcul cu cele patru operaţii, cu ordinea efectuării operaţiilor, mai multe probleme pentru ca învăţătorul, părinţii să nu mai fie obligaţi să achiziţioneze culegeri pe banii lor ci manualul, dacă se primeşte gratuit, să fie suficient de complet şi complex pentru a asigura o învăţare eficientă pentru fiecare şcolar indiferent de nivelul clasei în care se află- adică un manual cu exerciţii de la simplu la complex ( aşa cum este şi cel analizat aici) însă cu mult mai multe exerciţii şi probleme( cel puţin în număr dublu faţă de situaţia de faţă) pe care învăţătorul să-l poată folosi diferenţiat conform Principiilor didactice: fiecare elev va avea de rezolvat exerciţii conform dezvoltării şi achiziţiilor sale intelectuale dar va avea la dispoziţie şi exerciţii care să-i provoace interesul şi efortul personal.

Institutor, Doina Gherghescu,

Page 15: Brosura 24 mai

Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza” Bârlad, jud. Vaslui

***MANUALELE ALTERNATIVE

Manualele alternative sunt un semn al normalizării şcolii în direcţia democratizării învăţării. Nu este vorba aici de anarhie , pentru că manualele reflectă programa şcolară care prevede ceea ce este comun pentru toţi elevii, asigurându-se astfel egalitatea şanselor.

Manualele alternative sunt necesare pentru că nici profesorii nu sunt identici şi nici elevii.

Sistemul de învăţământ prevede respectarea programei analitice, aceasta fiind esenţa care trebuie să se regăsească în cadrul tuturor manualelor. Astfel, manualul nu face decât să devină un auxiliar de învăţare. Nu manualul este documentul principal, ci programa analitică, dar care nu este întotdeauna respectată în realizarea acestora. Rămâne la latitudinea profesorilor să selecteze ce este bun si ce nu. Aceştia trebuie să aleagă la începutul anului manualul pe care vor să-l foloseasca la clasă, iar acest lucru diferă de la şcoală la şcoală.

Referitor la aceste manuale primează formarea unor competenţe, a cunoaşterii de tip procedural care permite asimilarea de noi informaţii şi operarea cu acestea, iar nu simple acumulări de cunoştinţe.

Programa şcolară nu poate fi şi nu are de ce să fie tabla de materii a unui tratat de specialitate, decât pentru un tratat de specialitate. Ca urmare, programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea intelectuală, fără a mai preciza timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut. Rămâne la latitudinea autorului de manual şi a învăţătorului/profesorului să organizeze instruirea în funcţie de obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programele şcolare şi de propriile opţiuni privind progresia, abordarea metodologică şi interesele elevilor. Din acest demers, rezultă necesitatea manualelor alternative şi a stimulării iniţiativei şi a creativităţii la nivelul practicii şcolare

Existenta unui manual unic înseamnă că cineva posedă cunoaşterea exactă a ceea ce trebuie învăţat şi cum trebuie învăţat de către toţi elevii la o anumită disciplină, într-o anume clasă. La nivelul actual de acumulare a informaţiei este greu de crezut că o autoritate poate produce fie şi numai o imagine corectă şi fidelă a unui domeniu de cunoaştere. In momentul în care domeniul este transferat în şcoală ca obiect de studiu, lucrurile devin chiar mai complicate; acesta nu poate fi transpus, pur şi simplu, în absenţa didacticii. Iar didactica modernă - didacticile, întrucât din perspectiva ştiinţelor cogniţiei este vorba de o didactică specifică fiecărei discipline - legitimează manualele alternative. Şi nu în ultimul rând, dacă acceptăm existenţa diferenţelor individuale între elevi, atunci, pentru o formare intelectuală adecvată este necesară o ofertă cât mai variată de instruire, capabilă să vină în întâmpinarea diferitelor interese, nevoi, ritmuri, stiluri etc.

Diferenţele esenţiale dintre manuale tradiţionale şi cele moderne: - manualul traditional operează o selecţie rigidă a conţinuturilor din care rezultă un ansamblu fix de informaţii vizând o tratare amplă, de tip academic, iar cel modern operează o selecţie permisivă din care rezultă un ansamblu variabil de informaţii, în care profesorul şi elevul au spaţiu de creaţie- in manualul traditional informaţiile sunt prezentate ca interpretare standardizată, închisă, universal valabilă şi autosuficientă, iar in cel modern

Page 16: Brosura 24 mai

informaţiile sunt prezentate astfel încât permit interpretări alternative şi deschise. Informaţiile constituie un mijloc pentru formarea unor competenţe, valori şi atitudini;- manualul traditional oferă un mod de învăţare care presupune memorarea şi reproducerea, iar cel modern oferă un mod de învăţare care presupune înţelegerea şi explicarea;- manualul traditional reprezintă un mecanism de formare a unei cunoaşteri de tip ideologic, iar cel modern reprezintă un mecanism de stimulare a gândirii critice.

Desigur, în mod concret, un anumit manual se regăseşte la confluenţa câtorva dintre delimitările formulate mai sus. Având şansa opţiunii, învăţătorul/profesorul poate alege pentru sine şi pentru elevii pe care îi formează, varianta cea mai adecvată.

Manualul trebuie să sprijine transferul cunoştinţelor pe verticală – prin aprofundarea, consolidarea cunoştinţelor esenţiale şi a capacităţilor formate, şi pe orizontală – prin lărgirea cunoştinţelor, completarea conţinuturilor deja însuşite, prin sugerarea indicaţiilor pentru autoevaluare în scopul verificării nivelului de realizare a obiectivelor de referinţă şi generale, prin reintegrarea informaţiilor şi capacităţilor la un nivel optimal, aplicînd tehnici de evaluare sumativă.

În condiţiile exploziei informaţionale, este mult mai important ca elevul să-şi formeze abilităţi de a prelucra informaţia, utilizînd tehnologiile moderne, cunoscînd metodele şi formele eficiente de lucru, mobilizînd resursele accesibile şi propriul său potenţial, decît să stocheze informaţii care, cu timpul, vor fi date uitării. Faptul că autoinstruirea se impune tot mai mult justifică în mare măsură caracterul formativ al manualului modern, axat pe dezvoltarea capacităţilor elevilor, deci a puterii, aptitudinii de a realiza ceva prin formarea de competenţe, prin exersarea în cadrul diverselor activităţi de integrare formulate în manual. Astfel vor fi dezvoltate capacităţile intelectuale, spiritul de investigaţie şi de creativitate; elevii vor fi pregătiţi pentru viitor în sensul de a şti cum şi unde să caute informaţii în mod independent. Dacă ne gândim bine,sunt cerinţe absolut fireşti. Viitorul nu trebuie aşteptat cu pasivitate, ci pregătit sau construit cu grijă.

Institutori: Purcel Cornelia Aurora – Cls. a III-a , Scoala Generala Vărşand, Arad

Purcel Florin Claudiu – cls I, Scoala Generala Pilu, Arad

BIBLIOGRAFIE:1. Tatiana Iacubiţchi – Manualul şcolar – instrument de lucru pentru elev2. GERARD, F.-M. & ROEGIERS, X. A concepe şi a evalua manualele şcolare, De Boeck Université.

***

Manual:Auxiliare pentru preşcolari

Page 17: Brosura 24 mai

Autori: . Maria Cucu ,Gârea Veronica, Cristina Duhalmu, Alexiuc Maricica Nechitescu, Rodica Radovici, Maria Zătu

Pornind de la noile provocări ale educaţiei preşcolare moderne: învăţarea centrată pe copil, strategiile de activizare în actul de predare-învaţare având la bază metoda proiectelor de vârste timpurii, auxiliarele didactice CU LEO IN LUMEA GRADINIŢEI şi NE JUCĂM ŞI INVĂŢĂM CU RILĂ IEPURILĂ se doresc a fi un util instrument de lucru spre eficienţa demersului didactic, în formarea, stimularea, cultivarea intereselor cognitive, abilităţilor şi deprinderilor de lucru a preşcolarilor.

Sunt concepute în concordanţă cu cerinţele Programei activităţilor instructiv-educative din grădiniţă, cuprinzând fişe de lucru adaptabile proiectelor tematice, cu titluri scurte, cu imagini sugestive uşor de „citit” de către copii, cu sarcini gradate, accesibile ca nivele de dificultate, cu centrare evidenta pe procesul de învăţare şi nu neapărat pe cel de evaluare.

Auxiliarele prezintă câteva sugestii de fişe de lucru pentru preşcolari, pentru buna desfăşurare a activităţilor integrate şi interdisciplinare, structurate pe grupe de nivel, îmbinînd întreaga gamă a activităţilor educative din grădiniţă-educarea limbajului, activităţi matematice, cunoaşterea mediului, activitatea practică, educaţia plastică, cu intenţia stimulării învăţarii la varstele timpurii. Educatoarea, persoana resursă a micuţului, va avea grijă in a-l sprijini, incuraja, aprecia, astfel încît progresul copilului sa fie garantat.

Nutrim speranţa că, astfel, venim în ajutor tuturor celor implicaţi în educarea preşcolarilor, deopotrivă, educatori şi părinţi.

Page 18: Brosura 24 mai

Zatu Maria, Radovici Rodica, Nechitescu Maricicagrădiniţa cu program prelungit nr.24

Bacău, România

***

Manual:ŞtiinţeAutori: Zinaida Galben–Panciuc, Stela Diaconu, Ion Botgros, Svetlana Galben.Editura: Prut Internaţional

Manualul şcolar trebuie să fie principala sursa de informare şi documentare, dar şi cel mai important instrument de lucru pentru elevi. De acest lucru s-a ţinut cont la elaborarea manualului de ştiinţe pentru clasa a IV-a, autori Zinaida Galben–Panciuc, Stela Diaconu, Ion Botgros, Svetlana Galben. Le ofer sincere mulţumiri pentru cel mai reuşit manual de ştiinţe din ciclul primar.

Anul acesta m-am convins încă o dată că în manual găsesc suficientă informaţie, dar se pare ca autorii manualului ar trebui sa fie mai riguroşi in stabilirea conţinutului. Felul în care sînt tratate temele depăşeşte posibilitatile unui elev mediu, în timp ce altele sînt prea facile şi nu au parte de interpretări complete.

Manualul a fost structurat reuşit în şase module. La primul modul s-a simţit nevoia de mai multă informaţie despre versiunea ştiinţifică despre apariţia Pămîntului. La asemănări şi deosebiri ar fi fost mai pe înţeles un tabel.

Al II-lea modul este bine selectat şi le-a părut copiilor foarte interesant. Banca cu informaţii la toate temele oferă doar ceea ce este util. Mi-a părut frumoasă legătura cu limba română şi anume expresiile ce conţin unele organe de simţ.

Al III-lea modul conţine informaţie mai dificilă, dar utilă.Al IV-lea modul este greu de înţeles şi consider că necesită mai multă

exemplificare. La ultimul capitol unele teme ar fi fost posibil de reunit şi de filtrat mai bine informaţia.

Manualul facilitează organizarea activităţilor individuale şi cele colective. Se respectă etapele de predare - învăţare şi mai puţin cele de exersare care sunt incluse în caiet.

Manualul oferă posibilatate elevilor de a observa, a cerceta, a masura, a compara şi de a descoperi ce se întîmplă cu corpul lor.

Page 19: Brosura 24 mai

Este întocmit în spiritul noului curriculum, acest manualul „interzice“ memorarea mecanica, receptarea pasivă, pune curriculumul în valoare, şi nu îl compromite, proiectarea manualului este axată pe informaţie şi nu pe competenţe, manualul permite abordări diferenţiate, adecvate la specificul vietii cotidiene şi la sfera de interes a elevilor.

Informaţia despre corpul lor, funcţia organelor, procele psihice, comunicarea cu cei din jur a fost propusă corect şi conform vîrstei lor.

Mesajul manualului este un mesaj clar de educaţie a sănătăţii. Acest manual oferă acele cunoştinţe necesare pentru orice copil indiferent de preferinţe. Este important că se respectă cele trei funcţii.

- funcţia de informare- funcţia de structurare a învătării- funcţia de ghidare a învătării.

După părerea mea e prea voluminos, cu o oră săptămînal nu reuşim să ne încadrăm, din păcate.

Chiar dacă s-ar părea că elevii sunt mari, dar imaginile sunt binevenite şi le oferă posibilitate să înţeleagă mai uşor.

Baltag Stela, învăţătoare, Liceul teoretic “G. Calinescu”,

lector superior IŞE, mun. Chişinău

***MANUALUL ŞCOLAR – ROLUL SĂU ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE AZI

Aflându-ne în plin proces de reformă a învăţământului românesc, se evidenţiază o nouă concepţie a programelor şcolare, tentativa de reducere a volumului informaţional, o nouă optică concursurilor şi examenelor, dar se cere şi o schimbare a manualelor şcolare în calitatea lor de purtătoare de informaţie.

În viziune modernă, manualul şcolar este unul din instrumentele de lucru pentru elevi, poate cel mai important, care detaliază în mod sistemic temele recomandate de programele şcolare şi contribuie la organizarea procesului de învăţământ.

Conceput astfel, manualul trebuie să fie mai puţin un depozitar de informaţii şi să conţină într-o măsură mai mare modalităţi de lucru repede explicate în logica expunerii didactice, fiind un prilej de dezvoltare a gândirii şi a altor capacităţi intelectuale, voluţionale, morale, estetice, de realizare a transferului de la un învăţământ axat pe acumulare de cunoştinţe şi capacităţi spre un învăţământ bazat mai mult pe acumulare de competenţe.

Manualul şcolar reprezintă un document oficial de politică a educaţiei, care asigură concretizarea programei şcolare într-o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor la nivel sistemic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile, în special din perspectiva elevului.

Funcţiile pedagogice, valabile la nivelul manualului şcolar dar şi în cazul altor materiale de învăţare angajează capacităţile operaţionale ale programelor şcolare de formare-dezvoltare a personalităţii elevilor prin intermediul unor sarcini de instruire din ce în ce mai complexe. În acest sens, un manual poate îndeplini diferite funcţii:

a) Funcţii ce se referă la elev:funcţia de transmitere a cunoştinţelor

Page 20: Brosura 24 mai

funcţia de dezvoltare a capacităţilorfuncţia de consolidare a achiziţiilorfuncţia de evaluare a achiziţiilorfuncţia de referinţăfuncţia de educaţie socială şi culturală

b) Funcţii care se referă la cadrul didactic:funcţia de informare ştiinţifică şi generalăfuncţia de formare pedagogică ce ţine de disciplinăfuncţia de sprijin în învăţarea şi organizarea lecţiilorfuncţia de sprijin în evaluarea achiziţiilor

Caracteristicile generale ale manualelor şcolare evidenţiază calitatea acestora de:

suport al programei dacă nu unic, cel puţin privilegiatinstrument principal de învăţare, necesar în mod special elevuluimodel de structurare a conţinuturilorvector de ideologie şi culturăprocedeu editorial aflat în continuă evoluţie tehnologică şi socială

Noile orientări curriculare, prefigurând schimbări fundamentale ale întregii activităţi sociale se pot sesiza şi diferenţele esenţiale dintre manualele tradiţionale şi cele moderne:

MANUALUL TRADIŢIONAL MANUALUL DIN VIZIUNE MODERNĂ

- operează o selecţie rigidă a conţinuturilor din care rezultă un ansamblu fix de informaţii, vizând o tratare amplă, de tip academic

- operează o selecţie permisivă din care rezultă un anasamblu variabil de informaţii, în care învăţătorul şi elevul au spaţii de creaţie

- informaţiile sunt prezentate ca imnterpretare standardizată, închisă, universal valabilă şi autosuficientă. Informaţiile constituie un scop în sine

- informaţiile sunt prezentate astfel încât permit interpretări alternative şi deschise . Informaţiile constituie un mijloc pentru formarea unor competenţe, valori şi atitudini

- oferă un mod de învăţare care presupune memorarea şi reproducerea

- oferă un mod de învăţare care presupune înţelegerea şi explicarea

-reprezintă un mecanism de formare a unei cunoaşteri de tip ideologic

- reprezintă un mecanism de stimulare a gândirii critice

Este necesar ca prin intermediul manualului să se introducă individualizare şi diversificare, respectând un stil cognitiv adecvat vârstei, asigurându-i fiecărui elev instruire în propriul tempou,oferindu-i posibilităţi de a continua studiul în cadrul unor activităţi extraşcolare sau asigurându-i un program de activităţi în cadrul unui program compensatoriu după lecţii. Manualul trebuie să permită ca elevul să fie tratat drept subiect al educaţiei sau drept propriul său educator, deoarece prin el sunt finalizate

Page 21: Brosura 24 mai

toate eforturile instruirii. Elevul trebuie să fie obişnuit să înveţe singur, să utilizeze în mod independent cartea, să fie considerat un partener activ şi responsabil al procesului de învăţământ, cu care să coopereze într-un spirit de respect şi ajutor reciproc.

În condiţiile modernizării învăţământului românesc, se cere ca funcţia principală a manualului de altă dată – cea de informare( transmitere de cunoştinţe) să fie diminuată în favoarea funcţiilor de formare a capacităţilor şi competenţelor de fixare şi consolidare prin realizarea activităţilor ce mobilizează un ansamblu de resurse: cunoştinţe, experienţe, capacităţi, priceperi, asigurând integrarea lor.

Schimbările din viaţa şcolară au făcut să capete un rol important manualele alternative. Acestea constituie o variantă specifică de proiectare pedagogică a conţinuturilor instruirii, organizate ca oferte de învăţare diferenţiată adresate elevilor în cadrul unui anumit sistem de învăţământ.

Problematica specifică manualelor alternative trebuie raportată la problematica generală a manualelor şcolare în calitatea acestora de instrumente accesibile elevului, ca formă( carte de mână , care poate fi mânuită), conţinut( stabilit pe discipline, axate pe un program, prezentat pe lecţii) şi metodologice ( cu ilustraţii, regului, exemple, exerciţii).

Manualele şcolare alternative reprezintă conţinuturile instruirii din perspectiva elevului, conform programelor şcolare unice, care definesc obiectivele, dar şi cunoştinţele şi capacităţile fundamentale comune, valorificabile prin intermediul unor metode diferite de( auto) învăţare, ( auto) evaluare, echivalente pedagogic, adaptabile la condiţii şi situaţii şcolare şi psihosociale deschise, aflate în continuă schimbare. Manualul îi permite elevului să fie deplin şi activ implicat în procesul învăţării, încurajează elevul să facă alegeri, să participe la luarea deciziilor şi să îşi asume responsabilitatea pentru învăţare.

În continuare am să fac câteva referiri la modul cum sunt reflectate în manuale noţiunile de limbă, în special noţiunile referitoare la elementele de construcţie a comunicării.

Din analiza manualeleor , dar şi a programelor a rezultat cu precizie faptul că elevii din clasa I nu primesc noţiuni propriu- zise de limbă. O caracteristică a manualelor noastre se referă la evoluţia sarcinilor informaţionale în cadrul diferitlor etaje ale predării gramaticii.

Prima parte – etajul informaţional, prezintă preocupări importante şi pentru formarea diferitelor capacităţi psihice cerute de însuşirea cunoştinţelor. Sub formă elementară, în textele selectate se fac analize şi se dau sarcini de creaţie.

În afara creaţiei şi analizei, începând chiar cu lecţiile din etajul I, dar mai ales în cadrul celor din etajul III al manualelor de clasa a III a, din etajele II şi III din clasa a IV a, apar preocupări pentru a modela şi alte capacităţi umane: comparaţia, problematizarea şi simbolizarea.

În prima parte a manualelor- etajul informaţional- lecţiile sunt de 2 feluri- de comunicare şi de consolidare a cunoştinţelor. În partea a II a şi a III a a manualelor lecţile sunt numai de antrenament, de modelare a cunoştinţelor în diferite registre psihice.Expunerea informaţiei noi se face sub forma unui algoritm elementar, uşor de parcurs.

Conţinuturile şi materialele sunt bine construite, cu o consistenţă de interrelaţionare între părţile lor. Manualul este unitar sub aspectul limbajului şi stilului. Textele autentice sunt relevante, adaptarea textelor

Page 22: Brosura 24 mai

respectă principiile logice şi deontologice. Se poate sesiza că exerciţiile şi activităţile de lucru pot fi efectuate cu succes de către elevii avuţi în vedere, iar gradul de dificultate al acestora corespunde nivelului elevilor. Manualul construieşte un dialog cu elevul, îi oferă sprijin şi feedback, stimulează curiozitatea elevului, conducând astfel la formarea şi dezvoltarea gândirii critice a elevilor. Conţinutul manualelor se caracterizează printr-o largă varietate de activităţi , tipuri de interacţiuner şi ritmuri de lucru, nu se mai opreşte doar la activităţi de memorare, se încearcă să se prezinte tot mai mult actiuni de dezvoltare a creativităţii elevilor. Aceste conţinuturi se construiesc pe baza cunoştinţelor anterioare, în mod progresiv şi îl ajută pe elev să înţeleagă noile conţinuturi. Se poate observa că, conţinuturile şi tipurile de activităţi urmăresc să promoveze şi să dezvolte la elevi abilităţi sociale, cum sunt capacitatea de a coopera şi de alucra împreună cu ceilalţi. Elevii sunt încurajaţi să dezvolte concepte noi şi să privească lucrurile din perspective diferite.

Manualul este o realitate a şcolii contemporane, fără de care e dificil sau chiar imposibil de realizat procesul de învăţământ. El mai rămâne a fi sursă de cunoaştere pentru elevi, suport informativ- metodic pentru profesori, iar pentru părinţi- standard de constatare a nivelului performanţelor de învăţare a copilului. Impunându-se prin prioritatea de a fi purtătorul mesajului educativ şi de a realiza legătura dintre generaţii a fost şi este unul dintre obiectivele majoreale şcolii.

Ritmul alert al schimbărilor din domeniul învăţământului constituie o provocare şi pentru ciclul primar şi, astfel, toţi actorii implicaţi în acrest sistem trebuie să fie deschişi la noile schimbări. Având în vedere că, copiii de azi au poibilitatea de a afla informaţii din diverse surse de informare, trebuie acordată o atenţie sporită elaborării manualelor, de a le face cât mai atractive atât ca aspect , cât şi ca modalitate de prezentare a informaţiilor şi noţiunilor noi. Învăţătorul, având posibilitatea de a opta pentru un manual sau altul, poate alege pentru sine şi pentru elevii pe care îi formează, varianta cea mai adecvată a ,manualului cu care doreşte să lucreze, manual care prezintă cunoştinţele în modul cel mai aproape de elevii săi, de posibilităţile acestora. Trebuie să nu uităm că, manualul este un instrument de autoformare, care nu se substituie studiului şi reflecţiei personale.

Institutor, Nica Elena Dorina, Şcoala cu clasele I- VIII, Işalniţa, DoljInstitutor, Cîrstea Georgeta, Şcoala cu clasele I- VIII, Işalniţa, Dolj

***MANUALUL DE MATEMATICĂ

PENTRU CLASA IÎn teoria educaţională şi practica tradiţională rolul manualului este cel de a concretiza programa şcolară prin unităţi didactice care pot fi operaţionalizate şi realizate în procesul predării-învăţării: capitole, lecţii, secvenţe de învăţare, manualul reflectând conţinuturi, contribuind la dezvoltarea capacităţilor prin sisteme de

sarcini etc.

Page 23: Brosura 24 mai

Sarcinile de învăţare, prevăzute în manuale, poartă un caracter reproductiv şi de exersare, adică de obţinere a automatismelor, de formare a deprinderilor.

În viziunea modernă, manualul şcolar este unul din instrumentele de lucru pentru elevi, poate cel mai important, care detaliază în mod sistemic temele recomandate de programele şcolare şi contribuie la organizarea procesului de învăţămînt. Prin el se asigură calitatea învăţării, condiţie sine qua non în învăţământul primar.

Evaluarea utilizării manualului este semnificativă. Ea determină dacă manualul este folosit corect de către învăţător. Este utilizat doar pentru acumularea cunoştinţelor? Oare nu limitarea elevilor în acţiune îi abate de la realizarea obiectivului principal - cel de apreciere a conţinutului temelor? Răspunsul la aceste întrebări îl putem afla în cadrul orelor. A evalua un manual înseamnă a fi interesat de ansamblul de criterii cu care putem confrunta acel manual şcolar în timpul evaluării lui. Am detaliat aceste criterii şi le-am grupat în trei categorii (GERARD et ROEGIERS, 1993):

• criteriile referitoare la prezentarea grafică (design-ul) a manualului;• criteriile referitoare la organizarea pedagogică a manualului;• criteriile referitoare la disciplina de studiu propriu-zisă, în cazul nostru - matematica.Există şi două tipuri principale de evaluare a unui manual şcolar:• evaluarea manualului propriu-zis;• evaluarea utilizării manualului.

Ţinând cont de criteriile propuse de M.Ed.C.T. altfel defalcate în ceea ce priveşte punctajele acordate unui manual înscris la concursul pentru acest produs, după utilizarea lui la clasă în primul semestru al acestui an şcolar şi fără prea multe comentarii, propria-mi părere este următoarea:

CRITERII PROPUSE DE M.Ed.C.T.

I. Conformitatea manualului cu programa şcolară în vigoare

Criteriu eliminatoriu Nu este cazul

II. Caracterul nediscriminativ al manualului

Criteriu eliminatoriu

Nu este cazul

III. Calitatea conţinutului ştiinţific al manualului

Indicatori Aprecierile mele( puncte slabe, puncte forte, oportunităţi şi

recomandări )

Puncctaj

3.1. Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului

6

Nu conţine greşeli din punct de vedere ştiinţific, deşi unele teme pot fi şi altfel ordonate. Spre exemplu, capitolul „Unităţi de măsură” introdus, în funcţie de tipuri de exerciţii şi probleme, pentru a se putea opera cu ele (m, lei, kg, zile etc).

5

Page 24: Brosura 24 mai

3.2. Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a elevilor

2Este bun!

2

3.3. Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului

4Am făcut unele precizări la p. 3.1 3

3.4. Rolul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului

2Este bun !

2

3.5. Calitatea valorificării conţinuturilor declarative, explicativ-interpretative şi procedurale, în conformitate cu specificul disciplinei şcolare

4

Este bun, deşi la clasa I pot fi puse în concordanţă unele enunţuri cu literele învăţate la ABECEDAR, conducând la o bună interdisciplinaritate, pentru a fi utile şi elevilor.

3

3.6. Calitatea relaţiilor intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului

2Unele precizări sunt

făcute şi mai sus, la 3.5. 1

PUNCTAJ TOTAL 20 - 16

IV. Calitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării

4.1. Adecvarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului

2

Are carenţe:-sunt preferabile

fotografiile, în locul unor ilustraţii care şi-ar justifica prezenţa în reviste;

-sunt în exces (vezi imaginea de la fig.2)

1

4.2. Coerenţa şi calitatea machetei manualului de a orienta învăţarea

2Este acceptabilă, din cauza stufoşeniei ilustraţiilor. 1

4.3. Corectitudinea tehnoredactării

3Bine tehnoredactată.

3

4.4. Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual

4Bună

3

4.5. Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor

2

Nu orientează, uneori, învăţarea, iar impactul ilustraţiilor conduce spre unele distrageri ale atenţiei spre alte direcţii decât acelea ale finalizării unor obiective.

1

4.6. Calitatea echilibrului text-ilustraţie

2Este echilibrat.

2

PUNCTAJ TOTAL 15 11

Page 25: Brosura 24 mai

V. Calitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare

5.1. Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programă

3

Bună

3

5.2. Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în grup, frontal) şi de interacţiune comunicaţională

8

Bună

7

5.3. Valorificarea achiziţiilor învăţării în contexte noi, teoretice şi practice

3Realizează această conexiune. 3

5.4. Calitatea valorificării demersurilor inductive/deductive/analogice implicate în învăţare, în conţinutul manualului

3

Bună

3

5.5. Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolvare a sarcinilor (oral, în scris şi practic)

4

Bună

4

5.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile învăţării

4

Bună

4

5.7. Existenţa diferitelor posibilităţi (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare de către elevi a achiziţiilor de învăţare anterioare

4

Această posibilitate există şi poate fi îndeplinită prin evaluările de la sfârşiturile de capitole.

4

5.8. Varietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de vedere al gradării nivelului de dificultate

3

Există astfel de aplicaţii şi sunt bine gradate.

3

5.9. Concordanţa dintre aplicaţiile propuse în manual şi standardele naţionale de evaluare

3Şi acest aspect este bine realizat. 3

PUNCTAJ TOTAL 35 34PUNCTAJ GENERAL 70 61

La o primă vedere s-ar părea că manualul realizează un punctaj BUN, dar dacă criteriile propuse de M.Ed.C.T. ar avea o altă scală de evaluare, manualul devenind un instrument şcolar de dezvoltare a competenţelor, punctajul ar fi altul şi mult mai aproape de adevăr.

Ar trebui să emane o serie de factori, precum:să aibă o funcţie de integrare a achiziţiilor;să aibă un caracter deschis, uşor de interpretat de elevi şi cadre didactice;

Page 26: Brosura 24 mai

să aibă o structură lineară sau una împreunată;să existe structuranţi anteriori sau posteriori;favorizarea integrării să aibă la bază principii de operaţionalizare etc.

Manualul ar trebui să îndeplinească anumite funcţii, precum:A. Cele care se referă la elev:

1. De transmitere a cunoştinţelor.2. De dezvoltare a capacităţilor.3. De consolidare a achiziţiilor.4. De evaluare a achiziţiilor.5. De sprijin a integrării achiziţiilor.6. O funcţie de referinţă (informaţie precisă şi exactă).7. Funcţie de educaţie socială şi culturală.

B.Cele care se referă la cadrul didactic:1. De informare ştiinţifică şi generală.2. De formare pedagogică ce ţine de disciplină.3. De sprijin în învăţarea şi organizarea lecţiilor.4. De sprijin în evaluarea achiziţiilor.Studiul din care ne-am extras această parte, prezintă în concluzie

câteva pericole care trebuie evitate de către autorii de manuale în privinţa dezvoltării competenţelor manualului:

- să dezvolte maximum 5-6 competenţe pe an la o disciplină;- să nu rămână decât un suport de învăţare;- să nu se recadă în pericolul pedagogiei pe obiective;- să se mediteze la încurajarea spiritului de acumulare pe parcursul unei unităţi de timp;- să se mediteze asupra dezvoltării competenţele doar în cadrul disciplinei.Există, probabil şi alte posibilităţi, dar ele ar trebui prezentate de către

specialişti în urma experimentării manualului, pe clase martor care să aibă o componenţă asemănătoare cu cele din întreg sistemul de învăţământ şi nu al claselor experimentale de elită. El nu prezintă informaţii (prezentate într-o pagină anexă la manual) unde, când şi cum a fost experimentat şi rezultatele obţinute!… Atunci am fi fost mai siguri în utilizarea lui, prin urmărirea cerinţelor curriculare.

***Manualul “Matematică”, clasa a II,

Autori Ludmila Ursu, Ilie Lupu şi Iulia Iasinschi

În urma analizei detaliate a manualului ,,Matematica” clasa a II, autori Ludmila Ursu şi alţii am concluzionat următoarele : manualul este alcătuit în strictă corespundere cu obiectivele curriculare şi include diverse procedee şi metode de predare-învăţare-evaluare. Temele sunt expuse într-o succesiune logică, aranjate pe două pagini sau una desfăşurate. Fiecrare temă este alcătuită din materialul nou de predare şi partea practică, care cuprinde 75% din temă. Materialul nou este expus succint, intr-o sistemă bine determinată din punct de vedere ştiinţific şi a corectitudinii exprimării; adecvat la terminologia disciplinii din perspectiva nivelului de vîrstă al elevului, nivelul stilistic. Conţinutul manualului ia în consideraţie caracteristicile personale ale elevilor, este clar organizat, modul de structurare a fiecărei unităţi de conţinut, este logic şi uşor de înţeles, instrucţiunile sunt clare.

Page 27: Brosura 24 mai

Manualul este uşor de folosit, conţinutul uşor accesibil (uneori prea accesibil). Pentru stimularea şi menţinerea interesului faţă de matimatică, dezvoltarea gîndirii creative ar fi de dorit să se propună activităţi variate: crearea problemelor după exerciţiu, lucrul cu terminologia matematică, (elaborarea unui vocabular matematic la sfirşitul manualului), activităţi de postrezolvare a problemelor, probleme cu un grad sporit de dificulate(de ex: rubrica ,,Dacă vrei să ştii mai mult” ). E binevenit faptul că manualul construieşte un dialog cu elevul, îi oferă un sprijin de feedback, stimulează curiozitatea elevului (de ex. Sărbătorile oficiale din R.M), itemii propuşi pentru evaluare sunt bine adecvaţi şi gîndiţi temei date.

De asemenea se ia în consideraţie diferitele caracteristici ale elevului, cum sunt experienţele sale de învăţare anterioare, stilul de învăţare etc. Conţinutul este suficient descris şi flexibil ca să permită unui anumit elev să aprofundeze în mod special o temă sau sarcină particulară care îl interesează.

Conţinuturile sunt construite pe baza cunoştinţelor anterioare, oferă elevului oportunitatea de a învăţa să înveţe şi de a deveni conştient de aceste aspecte ale învăţării.

Încurajează elevul să integreze interesele, opiniile, experienţele sale în procesul învăţării, astfel încît să poată conferi activităţilor sens personal şi permite implicarea activă şi deplină a elevului în procesul învăţării.

Desenele (s-ar putea o coloristică mai vie), schemele, aranjarea în pagină a conţinutului nu-i va obosi pe elevi, ci îi va atrage în procesul de lucru.

Bine sunt gîndite de autori sarcinile propuse pentru concursuri, jocuri fapt ce deosebeşte manualul de alte manuale.

Remarc, calitatea bună a acestui manual, care serveşte un instrument util, eficient micuţilor din clasa II. Avînd la dispoziţie acestă bază practică ( manualul şi caietul elevului ), învăţătorul acoperă cerinţele zilei.

Aduc mulţumire grupului de autori şi editurii “ Prut Internaţional “ care au reuşit să pună la dispoziţie învăţătorilor un asemenea manual.

Morcov Viorica, Învăţător, grad didactic I,

Liceul Teoretic ” George Călinescu”

***Analiza manualului de matematică, autori Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia

Iasinschi, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, clasa III–a,Editia 2007.

Un manual bun în mîna unui învăţător este un ajutor considerabil în munca acestuia de zi cu zi. Acest manual poate fi considerat ca atare din mai multe perspective.

Fiind bine structurat in 6 module ce corespund obiectivelor curriculumului şcolar oferă exersări intr-un mod care îl face pe elev să înveţe şi să devină conştient de acest aspect al învăţăturii. La finele fiecărui modul sînt bine gîndite şi propuse evaluări sumative, ce permit o modificare de către învăţător şi pot fi uşor adaptate clasei acestuia. În cadrul modulelor

Page 28: Brosura 24 mai

sînt potrivit împărţite şi alcătuite evaluări formative, ce vin să formeze la elevi priceperi şi deprinderi de calcul, gîndire logică, gîndire critică etc.

Conţinuturile recomandate sînt bine structurate în paginile manualului, cuprinzînd un ansamblu de sarcini, contexte, situaţii de învăţare ce pun accentul pe acţiunea propriu-zisă a elevului, pe formarea acestuia.

Materialul expus pe un suport ştiinţific adecvat cuprinde terminologia disciplinei din perspectiva nivelului de vîrstă al elevului.

Concepţia didactică a manualului fiind bine organizată ajută la realizarea obiectivelor reformei învăţămîntului în ţara noastră şi la finalităţile educaţiei.

Contextele, situaţiile de învăţare nu numai că orientează elevii la cerinţele unei educaţii pentru o societate democratică, dar vin să se integreze într-un tot întreg cu celelalte discipline.

Dincolo de competenţe afective de predare – exersare manualul conţine sarcini, spre organizarea elevilor în activităţi ce urmăresc să promoveze şi să dezvolte la elevi abilităţi sociale, cum sînt capacitatea de a coopera şi de a lucra împreună cu ceilalţi.

Principiile metodice clare oferă învăţătorului un sprijin bun şi uşor de realizat.

Cu un caracter ludic al problematicilor abordate manualului se centrează pe elev, pe nevoile lui, se iau în considerare diferenţele dintre elevii din aceeaşi clasă.

Îl ajută şi îl îndrumă bine pe elev spre scopurile, finalităţile pe care acesta trebuie să le achiziţioneze pe parcursul anului şcolar prin sarcini concrete.

Manualul este atractiv prin numeroase imagini viu colorate, exerciţii circulare, concursuri, probleme distractive, jocuri de perspicacitate ce construiesc un dialog viu cu elevii, stimulează curiozitatea acestuia şi generează o atmosferă plăcută.

Lucrînd cu acest manual pe parcursul anului 2007-2008 am putut efectua uşor extinderi, reduceri, adoptări în raport cu scopurile propuse, contingentul de elevi.

Din punct de vedere tehnic manualul conţine un număr optim de pagini, un scris clar, paginaţie potrivită, calitatea hîrtiei fiind la fel foarte bună.

Aş dori doar să se schimbe coperta, ca manualul să devină mai trainic.Impresionează autenticitatea informaţiilor ce alcătuiesc textele

problemelor, situaţiilor de probleme. În acest sens se realizează respectarea interdisciplinarităţii, un efect didactic incontestabil.

Larisa Gavriliuc, învăţătoare, grad didactic II,

Liceul teoretic „M. Eliade”, mun. Chişinău

***“ Manualele cele mai bune sînt acelea

Page 29: Brosura 24 mai

pe care cei ce le citesc cred că le-ar fi putut face” / Pascal/

Analiza succintă a manualului de ştiinţe, clasa a IV-a

Obiectivul major al studierii ştiinţelor în clasele primare constă în :- cunoaşterea şi înţelegerea elementară de către elevi a naturii,

autocunoaşterea;- determinarea locului copilului în lume şi influenţa mediului asupra “Eu”-lui

său la nivel calitativ;- stimularea motivaţiei şi creativităţii.

Sîntem la etapa cînd pentru realizarea obiectivelor curriculare Ministerul Educaţiei şi Tineretului propune suport didactic, care asigură continuitatea conţinuturilor. Conţinuturile curriculare sînt orientative, e necesar realizarea obiectivelor. Autorii de manuale au reuşit să îmbine coerenţa dintre obiective şi conţinuturi. Manualul de ştiinţe clasa a IV-a (autori: Zinaida Galben-Panciuc, Stela Diaconu, Ion Botgros, Svetlana Galben; Editura Chişinău,2000) are un aspect estetic,bine ilustrat, atractiv.- Conţinuturile sînt sistematizate şi organizate modular.- Fiecare modul se finisează cu autoevaluare. Elevul poate să determine

independent cunoştinţele asimilate după studierea modulului. Învăţătorul poate utiliza unii itemi pentru evaluarea sumativă.

- Fiecare subiect este bine sistematizat, accesibil particularităţilor de vîrstă ale elevilor.

- Studierea temei se propune prin cercetare, analiză, descoperire. În aşa fel, lecţiile sînt abordate practic şi aplicativ.

- Manualul are o înaltă ţinută ştiinţifică, dar pentru a facilita înţelegerea noţiunilor se propun scheme, desene, fotografii s.a.

- Unele momente sînt operaţionale, ceea ce conduce învăţarea prin gîndirea abstractă. Acest grad de complexitate dă posibilitate să fie o trecere lentă de la treapta învăţămînt primar la gimnazial.

- Textul este însoţit de întrebări reglatoare, care pun elevii în situaţii de problemă, dau posibilitate de a dezvălui conţinutul textului, de a argumenta părerile, a formula concluzii, a aplica cunoştinţele anterioare la însuşirea temei noi, cît şi aplicarea cunoştinţelor în situţii cotidiene.

- Manualul propune exerciţii, lucrări practice care constituie suport pentru consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor.

- Se propun rubrici “ Află mai mult...!”. “Ştii că...”, care trezesc curiozitatea elevilor de a cunoaşte mai mult.

- Rubricile “ Bucuria creaţiei”, “Hai să ne jucăm” învaţă copii să gîndească, să observe, să comunice, să evalueze. Conţinuturile propuse pot fi realizate împreună cu părinţii. Deci, manualul sporeşte colaborarea şcolii cu familia.

- Se propun texte de lectură suplimentară, care stimulează interesul şi motivaţia

- Pentru învăţător manualul serveşte drept reper în proiectarea didactică, drept instrument de organizare a procesului instructiv educativ.

- Manualul dă posibilatate învăţătorului să utilizeze în baza lui o gamă largă de metode şi procedee: descrierea, explicarea, povestirea, “asalt de idei”,

Page 30: Brosura 24 mai

problematizarea, lectura explicativă, lectuta independentă, experienţa, descoperirea, jocul didactic ş.a.

- Permite învăţătorului să organizeze instruirea diferenţiată.- Realizează legătura interdisciplinară ( modelare, aplicaţie, audiere ),

contribuind la dezvoltarea multilaterală şi valorificarea creativităţii elevului.

La moment putem vorbi despre calitatea manualului de ştiinţe, deoarece manualul sporeşte eficienţa predării- învăţării. Autorii au cuprins cele mai importante aspecte: îndeplinirea funcţiei de informare, de structurare, de ghidare.Rropuneri:1. De inclus în planul- cadru cîte două ore la ştiinţe (cl.II, III,IV-a).2. Pot fi excluse unele teme cum ar fi: “Arta populară”, “Ce este un prieten”,

”Eu şi familia mea”. deoarece se studiază în cadrul altor discipline.3. Din punct de vedere tehnic, manualele să fie cu coperta cartonată, bine

cusute, de aceeaşi mărime. Cojocaru Rodica,

specialist principal învăţămînt primar DGÎTS Briceni

***Analiza manualului de limbă română clasa a III-a,

autori Tatiana Niculcea, Mariana Marin

Cartea este cea mai veche sursă de cunoştinţe şi de educaţie a tineretului şi, totodată cea mai necesară pentru elev. Prima sursă de care se foloseşte elevul este manualul de care depinde mult succesul lui în şcoală, cît şi ulterior.

Manualul de limbă română, clasa a III-a are o structură flexibilă, instructivă şi educativă. Conţinuturile disciplinei sînt organizate în module, avînd fiecare cîte 7 unităţi pe dominante de conţinut.

Prima unitate Situaţia de comunicare conţine obiectivele-ţintă, imaginile tematice, conţinuturile de învăţare, lansarea proiectului de grup care le trezeşte elevilor curiozitatea de a studia modulul poropus. În cadrul studierii acestei unităţi elevul deja ştie ce are de făcut pe tot parcursul modulului dat. La fel această unitate ne oferă posibilităţi de a organiza cu elevii evaluarea iniţială modulară. Este binevenit faptul că se include situaţia de comunicare la iniţierea în modul, spre deosebire de alte manuale, imagini reuşite ce corespund tematicii şi particularităţilor de vîrstă prin conţinut şi colorit. Proiectele de grup propuse au menirea să dezvolte la elevi spiritul de iniţiativă, de a activa într-o echipă, de a cerceta, de a selecta materiale didactice variate pe tot parcursul studierii modulului.

A doua unitate Textul de bază ne propune motto-ul ce permite introducerea în tema modulului, fiind reuşit selectat, cu un conţinut variat, care denotă o expresivitate deosebită, care face trimiteri la gîndirea creativă, la formarea valorilor general-umane. Ca moment de provocare pentru mobilizarea perceperii textului literar este întrebarea-problemă propusă mai sus de text. Receptarea textului literar parcurge un şir de paşi de înţelegere a textului prin întrebări posttextuale, valorificarea lexicului; de explorare a textului prin elemente de analiză literară, sugestii contextuale însoţite de imagini cu un eficient echilibru textual , cît şi producere de argumente; reflecţii asupra textului prin provocări, atitudini, opinii proprii,

Page 31: Brosura 24 mai

sarcini de tip productiv şi creator în cadrul universului tematic. E de menţionat faptul că s-au selectat texte literare accesibile vîrstei după volum şi conţinut, texte captivante cu o valoare artistică, cognitivă şi formativă, care au menirea să trezească interesul pentru lectură, să dezvolte spiritul iscoditor, să dezvolte competenţele şi performanţa lingvistică. Este viabilă coerenţa dintre noţiunile din teoria literară studiate de către elevi şi textul literar propus ( pag. 20,Aminteşte-ţi: Ce este o poezie? Care sînt cuvintele-rimă?) menţionez importanţa activităţii cadrului didactic prin valorificarea plenară a comunicării orale şi scrise, aspect susţinut prin rubricile Fişier şi Cuvinte-cheie.

A treia unitate Elemente de construire a comunicării conţine o gamă largă şi variată de activităţi pentru însuşirea categoriilor gramaticale şi a altor noţiuni teoretice adaptate la particularităţile de vîrstă, conform cerinţelor curriculare, care se studiază prin descoperire şi învăţare activă. Conţinuturile se bazează pe principiul funcţional-practic al studiului limbii române, se respectă principiul diferenţiat al instruirii ( pag. 42, 52, 60, 61 etc. Află mai mult).

Textele de realizare a sensului din unitatea a IV-a propun lectura interogativ-interpretativă şi asigurarea transferului de cunoştinţe, punînd accentul pe comunicare şi creativitate.

Unitatea a V-a Contexte de realizare a comunicării are menirea să ofere un şir de activităţi din domeniul ortografiei, punctuaţiei, elementelor de stilistică, scrierea funcţională, părţile textului, descrieri de obiecte, caracterizări de personaje, informaţii din viaţa cotidiană şi trezirea interesului şi curiozităţii de a citi. Învăţarea gramaticală se propune prin activitatea luidică (pag.43, 45, 53 etc.).

Unitatea a VI-a Compoziţia ne propune activităţi intelectuale complexe, care implică sinteza cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobîndite anterior. Astfel, compoziţia urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de comunicare orală şi scrisă care vizează: priceperea de a susţine un dialog, motivarea ideilor, elaborarea planului textului, respectarea părţilor componente ale textului, succesiunea logică a enunţurilor, bogăţia ideilor, utilizarea unui limbaj clar şi corect, bogat şi creativ, corectitudinea şi claritatea scrisului, cît şi lizibilitatea acestuia.

E de remarcat faptul că în cadrul acestei unităţi elevilor li se oferă diverse activităţi în pagină, pentru a se documenta minuţios: imagini reuşite ce îndeamnă elevii să discute în baza lor, expresii sau proverbe, modele originale de introduceri, planuri posibile. Important este că se valorifică tipologia compunerilor şi treptat creşte gradul de complexitate a acestora. Astfel, se propun povestiri după un şir de imagini, compoziţii după imagini, după un plan de idei, după repere, cu un început dat, cu sfîrşit dat, compunere-descriere, compunere liberă, compunere cu destinaţie specială. O tehnică eficientă şi captivantă este orientarea elevilor de a aprecia compoziţiile prin aplauze. Astfel ei sînt foarte atenţi la audierea mesajului. Important este că elevii ce citesc compunerea se pregătesc serios, antrenîndu-şi creativitatea, dar şi expresivitatea în cadrul citirii. Un pas spre succes este Proiectul de grup din această unitate ce poartă un caracter interdisciplinar, bazat pe teoria inteligenţelor multiple. O varietate de activităţi desfăşoară elevii, fiind orientaţi să găsească titlul revistei, să selecteze diverse specii literare cu conţinutul adecvat la temă, să pregătească desene, imagini, fotografii, să repartizeze roluri şi toate acestea

Page 32: Brosura 24 mai

să fie prezentate în faţa colegilor, părinţilor. Cu atîta pasiune muncesc copiii! Doamne, cîtă sete de carte!

Unitatea aVII-a Lectura reflexivă propune activităţi de cultivare conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare, activităţi de recuperare a interesului pentru lectură. Prin textele propuse elevii valorifică variate specii literare şi operele diferitor scriitori.

Pagina de Evaluare include activităţi de autoevaluare, autoapreciere cu itemi variaţi, de tip productiv şi creator ce vizează obiectivele de referinţă, cu tabel de convertire a punctajului în note. E acceptabilă evaluarea propusă ce verifică cunoştinţele şi abilităţile elevilor studiate pe tot parcursul modulului.

În general, menţionez, că manualul de limbă română cl. A III-a, autori T. Niculcea, M. Marin este un adevărat reper conceptual al modelului comunicativ-funcţional ce corespunde concepţiei curriculumului disciplinar, realizează obiectivele curriculare, veridicitatea expunerii, corectitudinea explicaţiilor, mesajelor corect selectate, sistemul sarcinilor didactice adecvate obiectivelor curriculare. Orientarea formativă a manualului duce spre realizarea unui raport adecvat între sarcinile reproductive, productive şi creative, între cunoştinţe, capacităţi şi atitudini. Conţinutul manualului se structurează pe realizarea unui echilibru între text, imagini, sarcini didactice. Prezentarea cunoştinţelor este în cheie formativă. Textele de o veritabilă valoare artistică şi cognitivă stimulează activitatea elevilor, fiind captivante, cu informaţii necesare, utile şi funcţionale, creînd astfel o lume apropiată de gîndurile şi sentimentele copiilor. Prin calitatea conţinutului se promovează valorile naţionale şi general-umane. Manualul orientează procesul de predare-învăţare pentru aplicarea metodelor activ-participative şi interactive. Structurarea materiei în manual respectă coerenţa conţinutului şi volumului acestuia, dezvoltarea metodologică integrală, legăturile interdisciplinare.

Manualul are un format potrivit vîrstei celor instruiţi, cu un tipar clar, corect şi lizibil, cu un colorit corespunzător, cu pagini captivante, ce trezesc curiozitatea copilului de a-l studia, ce nu produc impresia de supraîncărcare, cu un echilibru între text şi imagini.

Salut iniţiativa, străduinţa şi competenţa autorilor ce au elaborat un manual reuşit, adecvat particulariţilor de vîrstă şi în relaţie cu realitatea, cu viaţa cotidiană. Mulţumesc!

Nina Mîndruînvăţătoare, grad didactic superior

Gimnaziul „M. Eminescu”, Orhei

***Recenzie la manualul de matematica cl. I-a autori :

L. Ursu, I. Lupu, I. Iasinschi.La alcatuirea manualului de matematica autorii au ţinut cont să asigure

pentru toţi elevii formarea capacităţilor de bază: calculul aritmetic, noţiuni elementare intuitive de geometrie, masurare si masurători, corespunzător particularităţilor de vîrstă.Unităţile de conţinut corelează cu conţinutul manualului. Sarcinile didactice din manual corespund obiectivelor de referinţă curriculare. Există o continuitate între manualul dat si cel din anul următor. Ca exemplu, temele noi în manualul de clasa a II-a încep cu rubrica” Ne amintim” şi se bazează pe conţinuturile din manualul de clasa I. Autorii manualului folosesc

Page 33: Brosura 24 mai

conţinuturi ce permit dezvoltarea capacităţii de utilizare a informaţiei în viaţă şi activitatea practică. Ca exemplu, la tema “ Măsurarea timpului. Calendarul” întru realizarea activităţii de învăţare “Plasarea în timp a evenimentelor cotidiene” sunt prezentate sărbătorile naţionale. Conţinuturile permit şi educarea altor calităţi morale, cu excepţia problemei 6 p. 49 în textul căreea este folosită imaginea tancului ce educa violenţa, agresivitatea şi alte calităţi negative.

Manualul oferă posibilitate elevilor de a observa, a cerceta, a masura, a compara. La compartimentul “ Numere naturale din concentrul 0-10” paginile sunt atractive, se folosesc culori reprezentative pentru fiecare numar ce se respectă de la un număr la altul adăugîndu-se numărul si culoarea respectivă.

Axa numerică adăugată la marginea foii îi permite elevului să observe ordonarea numerelor, să compare numere şi să efectueze calcule cu ele. Ar fi de dorit ca numerele de pe axă să corespundă culorii reprezentate la învăţarea numărului pentru memorizarea mai rapidă.

Conţinuturile sunt însoţite de imagini şi desene, ultimele predominînd. Desenele viu colorate motivează interesul de a cunoaşte, de a cerceta, de a aplica.E bine că se conţin spaţii cu liniatura caietului de matematică, ceea ce ordonează aşezarea scrierii în pagină.

Manualul uşurează organizarea activităţilor individuale şi cele colective. Se respectă etapele de predare- învăţare şi mai puţin cele de exersare care sunt incluse în caietul suplimentar pe care nu poate să şi-l permită fiecare elev din motive financiare. Conţinutul manualului corespunde nivelului actual al domeniului ştiintific şi este împărţit în module. Sarcinile şi conţinuturile problemelor nu întodeauna respectă denumirea modulului, deaceea ar fi de dorit ca titlurile modulurilor să aibă orientare la materia propusă. Subiectele în manual sunt prezentate într-o anumită structură logică:Titlul lecţiei.Activitatea de descoperire.Activităţi de exersare.Activităţi de evaluare.

Fiecare modul finisează cu o probă de evaluare ce permite elevului să-şi autoaprecieze cunoştinţele dobîndite, dar ar fi bine ca evaluarea să conţină şi baremul de apreciere.

Textele, imaginile, activităţile de învăţare sunt aranjate în pagina alba ceea ce crează aerisire... Uneori pagina e aglomerată. Exemplu: p.70-71; 82-83; 86-87; 92-93.

Activităţile propuse în manual se succed dupa o ordine de complexitate crescîndă, respectînd o progresie logică de predare. Manualul propune tabele, scheme ce permit integrarea cunoştinţelor. Limbajul manualului este accesibil vîrstei şcolarului de cl.-a I-a. Cerinţele exerciţiilor şi ale activităţilor sunt expuse clar, exact si concis.

In linii generale manualul este un bun suport didactic, dacă este prezent si caietul elevului ce asigură continuitatea conţinuturilor.

Odată cu reeditarea manualelor ar fi de dorit să fie revazute şi materialele demonstrative pentru fiecare grup de clasă.

Am dori ca autorii şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului să ţină cont de obiecţiile şi propunerile noastre.

Tomaşciuc Elena- învaţătoare gr. did. I Şcoala Primară Lăpuşna

Page 34: Brosura 24 mai

Bîrladeanu Olga-îinvaţătoare gr. did. II Şcoala Primară Lapuşna, Hînceşti

***Analiza manualului la limba romậnă clasa II

Autori:Zinaida Galben-Panciuc, Tatiana Niculcea, Svetlana GalbenAnul de ediţie : 2006

În acest an am lucrat cu manualul respectiv.Îmi expun părerea vizavi de acest manual.Punctele forte:Există o concordanţă cu obiectivele curriculare. Definirea obiectivelor facilitează organizarea situaţPunctele forte:Există o concordanţă cu obiectivele curriculare. Definirea obiectivelor facilitează organizarea situaţiilor de formare, atenţionează asupra etapelor acestora şi asigură un progres riguros.Punctul forte al definirii obiectivelor este cadrul facilitator pe care acesta îl oferă pedagogiei stăpînirii materiei şi pedagogiei succesului. În manual materia este expusă în aşa mod încît obiectivele angajează două criterii de referinţă: a) competenţa proiectata şi realizată b) performanţa proiectată şi realizată Obiectivele de competenţa reflectă dimensiunea funcţional –structurala a procesului de învătamînt.Ele au un sens praxiologic, avînd menirea de a preciza comportamentele care trebuie încurajate. În manual s-a ţinut cont de taxonomia lui B.Bloom, care este un model al obiectivelor pedagogice de competenţa. Toate şaisprezece module conţin texte, materile adecvate.Voi exemplifica doar prin Modulul XIV. „Din lumea celor care nu cuvîntă”.Comportamente care trebuie încurajate : „Mărinimie” (Dupa Emil Gîrleanu), Elena Farago „Căţeluşul şchoip“. Conţinuturile reflecţa curriculumul .În manual idea principală a textelor, care sint bine selectate, structurate (am în vedere şi cărţile de lectură ) este atitudinea faţă de cele expuse în text.Cu alte cuvinte este ceea ce se demonstrează ori de ce îl convinge autorul pe cititor . Tema şi ideea principală îşi găsesc o expresie concretă în titlul textului, care reprezintă conţinutul concis al acestuia.Redarea conţinutului unui text coerent (în manual, cartea de lectură, caietul de texte sînt din abundenţa astfel de texte ) creează condiţii prielnice pentru stimularea vorbirii. Astfel de procedee de lucru cu textul citit –redarea unui fragment , discutarea ideilor textului, exprimarea atitudinii personale faţa de acţiunile personajelor –contribuie la introducerea în vorbirea elevilor a elementelor de creaţie . Ştim, într-o anumita măsură, de la Socrate că dialogul îi poate aduce pe oameni la descoperirea unor lucruri de mare adîncime şi înţelepciune Exemplu de improvizare a dialogului :Unitatea IV(Modulu XI „Dibăcie” (poveste populară romậneasca)). Ilustraţiile corespund exerciţiilor, termenilor.(p.118,ex 10a) ilustraţia a însoţit textul „Copiii au venit la cinema” .E bine venită ilustraţia +textul. Alteori ilustraţia însoţeşte îmbinări de tipul: boier hapsîn (p.120, ex4). Imaginile din caietul de texte ajută la formarea textelor , propoziţiilor sau (p.35, ex7) să formuleze întrebari pe baza imaginii . Limbajul este accesibil . Frumosul, Adevărul şi Binele trebuie să fie în centrul discursului educaţiei . În acest context vreau să mulţumesc personal Doamnei Zinaida Galben-Panciuc şi coautorilor pentru limbajul artistic al materialului selectat.

Page 35: Brosura 24 mai

Cîtă delectare sufleteasca aduce elevilor textele şi din caietul de teste : Testul 11 (Modulul XI„Cele patru piersici”(poveste populară)), Testul 4,(ModululIV) textul despre anotimpuri (după M.D.Paşca ) şi toate celelalte . Sînt expuse şi texte –descriere, texte monologate , dialogate . Sînt prezente în manual toate valorile expresive ale cuvintelor : omonime , sinonime, antonime, sensul propriu şi figurat al cuvîntului, epitetul , comparaţia , metafora, personificarea .Materia expusă în manual , caietul elevului, cartea de lectură , caietul de teste (tot ce se află în arsenalul elevului) contribuie la dezvoltarea gindirii logice , a vocabularului. În acest context ţin să menţionez, în deosebi, caietul elevului la Limba romậna Recomandări:a) Jocul didactic constituie un fel de antrenament pentru elevi şi acţionează favorabil asupra tuturor , inclusiv şi asupra copiilor cu rezultate slabe la învătatură , cultivîndu-le sau redîndu-le siguranţa si promptitudine, deblocîndu-le potenţialul creator .Deaceea aş recomanda mai multe jocuri didacţice în manual .b)Standardele educaţionale la disciplina dată se structurează pe trei niveluri:--cunoaştere şi înţelegere--aplicare --integrare. Aş recomanda ca accentul să fie pus pe aplicare şi integrare.c)Problema personalitătii creatoare este o problemă deosebit de actuală. Mai multe exerciţii creatoare (anagrame, careuri de cuvinte,etc)d)Nu e secundar la virsta şcolară mică şi rolul ilustrativ.Ilustraţiile din manual sînt prea schematice (în opinia mea)e)Multă creativitate , putere de muncă, sănătate autorilor manualelor de limbă romậna.

Ciobanu Varvara,Satul Ermoclia

,r-nul Ştefan-Voda,L.T„Ion Creangă”, învăţătoare la cl II

*** REFERINŢĂ LA MANUALUL DE LIMBĂ ROMÂNĂ PENTRU CLASA II-A

Din setul didactic corespunzător clasei II-a manualul de limbă română constituie elementul de bază, în care plenar se realizează exigenţele modelului comunicativ-funcţional de studiere a limbii române la nivel de ciclu primar. În continuare voi face o referinţă la acest manual în baza următoarelor criterii:1. Conformitatea cu curriculum-ul2. Conţinuturile3. Nivelul limbajului4. Prezentarea şi tehnoredactarea5. Ilustraţiile6. Caracterul non-discriminator Analizînd manualul în cauză consider că este elaborat în conformitate cu obiectivele curriculare. S-au respectat principiile şi criteriile psihopedagogice în selectarea, eşalonarea şi tratarea unităţilor de conţinut.

Page 36: Brosura 24 mai

Se respectă şi principiul concentric de prezentare a conţinuturilor de învăţare, cu o dominantă sesizabilă a caracterului formativ şi realizînd în proiectarea activităţilor un echilibru între metodele de implicare directă a cadrului didactic şi metodele centrate pe participarea elevului. Autorii reuşit au conceput manualul ca instrument de lucru al elevului, fiind structurat pe module. Acest fapt impune elevul să-şi concentreze atenţia asupra unui subiect.Consider că este reuşit şi faptul, că 7 unităţi ale modulului nu obosesc copilul. Sunt binevenite şi obiectivele-ţintă, stipulate chiar la începutul fiecărui modul, care sunt acoperite integral, orientînd învăţătorul, părintele şi elevul la activitate. Reuşit s-au ordonat conţinuturile, conform unei scheme logice, incluzînd: situaţii de comunicare, texte literare, lucrul lexical, text auxiliar, elemente de limbă română, compoziţii, lecturi independente. Fiecare modul conţine un şir de întrebări, care presupun logică în gîndire. Sarcinile sunt formulate în aşa fel, încît fiecare copil îşi poate alege activitate după capacitatea de însuşire a materialului. Materialul prezentat încurajază învăţarea prin descoperire. În aşa fel la finele lecţiei copilul merge acasă cu impresia că singur a descoperit ceva nou. Manualul mai conţine o gamă de activităţi, care permit munca individuală şi încurajază activităţile în grup. Deseori se crează posibilităţi pentru cooperare. Temele de cominicare sunt tratate în mod aplicativ şi vizează dezvoltarea vorbirii orale şi scrise a elevilor, formarea culturii comunicării. Toate conţinuturile relevă lumea reală şi în majoritatea cazurilor pregătesc copilul pentru viaţă. În aşa fel elevul nu este apreciat ca o persoană, care trebuie orb să acumuleze cunoştinţe, avînd un bagaj pur teoretic. În rezultatul studierii limbii române după prezentul manual copilul însuşeşte deprinderi artistice şi etice, care îl orientează, după cum am menţionat mai sus, la participarea cu succes în viaţa societăţii. În cadrul fiecărui modul este prezentat text literal de bază care, după părerea mea, asigură condiţii pentru o lectură conştientă, corectă şi fluidă. Textele au fost selectate din opere literare de o veritabilă valoare artistică şi cognitivă, care reflectă necesităţile, interesele şi capacităţile elevului. Toate sunt accesibile, captivante, cultivînd interesul faţă de literatură. Fiind alese conform particularităţilor de vîrstă ale copiilor, ele sunt uşor de asimilat. Secvenţa de Evaluare include activităţi de autoevaluare, autoapreciere cu prezentare a instrumentarului evaluativ: item, imagine, tabel de convertire a punctajului în note. La acest capitol îmi permit să nu fiu de acord cu această modalitate. Nu pricep cum copilul ar putea să se autoaprecieze, neavînd o variantă de control a acestei evaluări şi cu atît mai mult să-şi stabilească puncte. Evident se cere controlul profesorului, deci nu poate fi vorba de o autoevaluare. În plus mai consider, că evaluările sunt prea voluminoase şi în decursul unei ore puţini copii reuşesc să finiseze. Manualul intenţionează prin aspectul său realizarea posibilităţilor optime de percepere eficientă a mesajului comunicat atît prin intermediul mijloacelor verbale, cît şi ale celor redate prin imagini. Pentru ilustrarea manualului s-au folosit, într-o măsură preponderentă, desene care redau veridic preocupările şi interesele copiilor, însă calitatea imaginilor lasă de dorit. Mimica personajelor este neclară şi nu întotdeauna prezintă interes pentru copii. Culorile utilizate sunt nepronunţate şi neatrăgătoare. Efect mai mare ar avea şi faptul, dacă se vor folosi mai multe fotografii cu o calitate tehnică înaltă, ce ar releva lumea reală.

Page 37: Brosura 24 mai

Referitor la grafică şi tehnoredactare aş menţiona că este claritate în punerea în pagină a materialului. Reuşit se delimitează unităţile de conţinut: capitolul, lecţia, secţiunea, găsindu - se metode reuşite pentru atractivitatea şi îmbunătăţirea conţinuturilor. Aş menţiona pozitiv caracterul, dimensiunea, spaţierea şi lungimea rîndurilor. Acest fapt nu impune efort pentru citire. Pe tot parcursul studierii se menţine un caracter non-discriminator. Nu sunt reprezentate conţinuturi, care ar putea fi sensibile pentru anumite grupuri de persoane sau şanse neegale între genuri. Pentru o eficienţă mai mare la predarea limbii române în clasa II recomand: includerea în manual a mai multor fotografii cu o claritate înaltă în scopul relevării lumii reale, utilizarea culorilor mai pronunţate, prezentarea mai clară a emoţiilor ( mimicii) în imagini, micşorarea după volum a autoevaluării şi simplificarea conţinuturilor. Spre sfîrşit aş menţiona că învăţătorul poate realiza obiectivele curriculare nu numai în baza acestui manual. Aşa că rămîne la descreţia lui să selecteze materiale, să sugereze forme diverse de lucru, desfăşurînd o varietate de activităţi ce provoacă şi stimulează curiozitatea. Şi numai atunci, cînd învăţătorul, fiind dascăl, va funcţiona ca mediator, animator, regizor etc., vom avea succes.

Florean Aliona, director-adjunct, grad didactic Is. Carahasani, r. Ştefan – Vodă

Reflectie la manualul de matematicain clasa a 3 a

Autori: Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia IasinschiCalitatea si eficienta procesului didactic sint dependente de proiectare

pedagogica reusita, de alegerea adecvata a strategiilor de predare-invatare si de un suport didactic efficient.

Manualul este un instrument util si bun ajutor pentru elev si ceva efemer pentru posteritate. Urmarind evolutia manualelor recunoastem ca acestea s-au schimbat foarte mult. In locul unor simpliste am ajuns sa ne bucuram de niste manuale, am putea spune, de lux. Structurarea materialului, continutul, ilustrarea si machetarea, calitatea hirtiei dau viata manualului.

Manualul de matematica asigura parcurgerea tuturor continuturilor de invatare cuprinse in curriculum pentru clasa a 3 a. Continuturile invatarii cuprinse in manual abordeaza cele 4 domenii specifice invatamintului matematic primar: numere naturale, operatii matematice, notiuni intuitive de geometrie si unitati de masura, integrand armonios elemente de logica.

El este structurat in 6 module.Continutul paginilor de predare-invatare sint clar structurate:

motiveaza procesul de descoperire;ii indeamna pe elevi sa-si aminteasca, sa observe, sa explice, sa integreze cunostintele proprii;calculul scris si oral este bine explicat, continind propozitii concise cu termeni matematici;secventele sint insotite de imagini atractive cu un colorit bogat.

Continutul “Consolidam si dezvoltam” e structurat sistemul de exercitii si probleme pe nivele, pornind de la nivelul minimum obligatoriu, cel mediu preferential spre nivelul maxim scontat.

Page 38: Brosura 24 mai

Sarcinile de postrezolvare realizeaza diferentierea si individualizarea instruirii. In cadrul lor invatatorul organizeaza instruirea, folosind formele de lucru:individuala,perechi, grup mic si mare.

Problemele distractive ajuta elevilor captivati de matematica pentru a se pregati de concursuri si olimpiade. Pentru favorizarea capacitatilor de compunere a problemelor sint propuse grupuri de probleme cu tematica unica: din vacanta, din sala de sport, din productie, din lecturi, din istorie, din viata animalelor si insectelor, ce sint pe placul si intelesul copiilor.

Continuturile problemelor releva diverse aspecte educative: educatie ecologica, civica, economica, literar-artistica etc.

Prezentul curriculum vizeaza formarea de structuri ale gindirii specifice matematicii si are ca scop-trecerea de la o matematica teoretica la o varietate de contexte problematizate, la utilizarea de strategii in rezolvarea problemelor, exersari practice prin descoperire si investigare.

Oricit de bun ar fi un manual, oricit de interesant, bine structurat, cu o tinuta deosebita, el reflecta totusi pregatirea, competentele, interesele, dar si limitele autorilor care l-au elaborate.

De aceea, a miza pe manual, mai ales pe unul singur nu este intotdeauna cea mai buna solutie.Propun citeva recomandari:

1. Sa nu fie redus la minimul calculul oral;2. De sistematizat rubrica “Fisier de cuvinte noi” la fiecare modul;3. Reducerea din continut a problemelor figurative de 3 tipuri, ce sint cu greu

asimilate de copii;4. De concentrat intr-un singur manual de matematica toate suporturile

didactice propuse;5. De micsorat formatul manualului pentru a fi mai practic in lucru.

Corniţel Aurelia, învăţătoare Grad didactic întîiReflecţii asupra Abecedarului

Manualul şcolar continuă să rămînă principalul instrument didactic, care conform unei definiţii reprezintă “documentul care dezvoltă şi concretizează conţinutul curriculumului prin prezentarea sistemului de cunoştinţe şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de către elevi pentru asimilarea lor”.

(Ioan Nicola “Tratat de pedagogie şcolară” 2000 p.366). Deci manualul este mijlocul prin care putem contribui nemijlocit la formarea copilului. Am vrea să ne referim la primul manual al elevului – “Abecedarul”, autori: Maria Buruiană, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Hadîrcă. Acest manual realizează funcţia informaţională, de formare, stimulează activitatea individuală şi independentă a elevului.

Conţinutul manualului corespunde cerinţelor curriculare şi este bine structurat, de la noţiuni simple la cele compuse (de ex. imagini concrete care cer să fie verbalizate, litere de mînă şi de tipar, silabe, cuvinte, texte ). Alegerea subiectelor a fost efectuată în funcţii de necesităţile elevului, de particularităţile de vîrstă ale şcolarului mic (de ex. Prima zi de şcoală, “Sunt şcolar”, “Familia mea”, etc. ).

Page 39: Brosura 24 mai

Limbajul manualului este accesibil, le permite elevilor să înţeleagă cele citite. Activităţile ce ţin de vocabular sunt centrate pe imaginile din text. Elevii îşi dau repede seama despre ce se va vorbi în textul propus.

Manualul propune unele materiale ce prezintă diferite culturi (de ex. “Colindătorii”, “Micuţul koala”, “Prietenie”, “Disney Land”, etc. ).

Sarcinile de învăţare anticipează cunoştinţele elevilor, le sporeşte interesul şi motivaţia, dezvoltă abilităţile de comunicare, citire, deprinderi de muncă independentă.

Ilustraţiile şi imaginile utilizate în manual sporesc pregătirea elevilor pentru dezvoltarea vorbirii şi sunt valorificate sub raport educativ.

Manualul conţine şi subiecte de evaluare. Aceste evaluări le oferă elevilor şi învăţătorului posibilitatea să estimeze progresul şi să revadă unele activităţi, dar nu sunt diferenţiate în măsură în care să permită diferite niveluri de performanţă.

Din experienţa noastră de lucru cu acest manual propunem cîteva completări. Ar fi binevenite:

- “Abecedarul” şi “Culegerea de exerciţii” să fie concentrate într-un manual, deoarece nu toţi părinţii, din motiv financiar, pot să procure cartea, al doilea motiv fiind numărul manualelor în ghiozdanul elevului de clasa I ( 3 manuale – Limba Română; 3 manuale – Matematica );

- Modele de scrierea caligrafică a enunţurilor; - Prezenţa, la fiecare pagină de studiere, a literei, a silabelor, cuvintelor,

pentru antrenarea citirii şi formarea deprinderilor de legătură a sunetelor.- Textele să fie mai aproape de realitatea în care se află elevii (de mediul,

trăirile sufleteşti, interesele copiilor );- Imaginile şi ilustraţiile să fie mai attractive pentru vîrsta copiilor;- La elaborarea conţinuturilor să se ia în consideraţie că sînt localităţile

rurale; copiii vin nepregătiţi de şcoală şi le vine greu să asimileze informaţia propusă;

- Textele să dezvolte cultura comportamentală, să promoveze valorile umane şi atitudinea tolerantă;

Darii Natalia grad didactic întîi Ţurcan Ludmila grad didactic întîi

Şcoala Primară or. Ştefan Vodă

“ Abecedarul “ – editura Ştiinţa – 2007“Cartea este lumina minţii … Numai ea singură poate

păstra neschimbate gîndurile noastre peste sute de mii de ani , de aceea cartea este o minune .”

/ Ion Creangă /

Permanent îmi aduc aminte de cuvintele lui Ion Creangă înainte de a mă pregăti pentru lecţie. Căci cartea pentru noi trebuie să fie un sfătuitor, o casă, o comoară. Cartea e ca un copil – cînd o scrii, creşte mare, cînd finisezi ultimile pagini, pleacă în lumea mare. Deaceea am să risc să analizez manualul propus pentru treapta primară-“Abe-cedarul”. Căci anume de la acest manual copilul îşi descoperă orizontul viitorului. Manualul dat e primul şi cel mai important în viaţa copilului, care pentru prima dată a păşit pragul şcolii şi a devenit “elev”.

Page 40: Brosura 24 mai

“Abecedarul” – editura Ştiinţa; 2007, autorii: Maria Buruiană, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Hadîrcă – e un manual destinat unui anumit grup de cititori. Continutul manualului e redactat într-un stil adecvat vîrstei şi corespunde obiectivelor a curriculum-ului şcolar. Scrisul este lizibil, ce îl ajută pe elev, după părerea mea, să citească flexibil. Autorii manualului sînt la curent cu metodele de predare – învăţare. Temele sînt selectate conform vîrstei. Există legenda manualului. La fiecare temă, text sînt propuse diverse exerciţii. Dar aşi menţiona că ar fi mai binevenite sarcini cu caracter creativ, care ar permite elevilor să fie atît mai descurcăreţi cît şi mai încrezut. Ar fi îmbucurător faptul la analiza textului studiat să fie propuse sarcini nu numai cu întrebări literare, care cer informaţii exacte şi răspunsurile pot fi găsite uşor în text. Elevul trebuie doar să repete ceea ce s-a afirmat deja. Efortul de gîndire este minim. Exemplu: Textul “Hoţul” după Tudor Arghezi, pag.129, ex.2 .

1) Unde locuia ursul de catufea?2) Cine mînca dulciurile?3) Cum a fost pedepsit ursul?

Răspunsul la aceste întrebări ne dă dovadă că elevul a înţeles textul. Aceasta e foarte bine . Dar aş mai dori de întrebări literale (…cine...,ce…, cînd…, cum…, unde…, numeşte…,arată…, mimorează…, ) şi unele întrebări :

1) analitice ( cum s-ar putea…, cum s-ar schimba… ş.a.)2) de sinteză (ce ar fi dacă…, presupuneţi… ş.a.)3) evaluative (cum apreciat…,ce te-a făcut să… ş.a.)4) interpretative (de ce credeţi că…)

Întrebările date permit elevilor să-şi dezvolte gîndirea critică, imaginasia, vocabularul.

Mă pricep că vor fi replici “Păi sînt micuţii cei din clasa I”, dar să nu uităm că totul începe anume de aici. Nu e necesar să supraîncărcăm copilaşul la aseastă vîrstă. Dar, atrag o atenţie deosebită, primii paşi s-ar putea de încercat anume de aici – de la clasa I.

Nu sînt de acord cu selectarea unor texte. Unele din ele sînt prea “grele” pentru a le înţelege la vîrsta dată . Învăţătorul desigur depune o muncă colosală pentru a “mărunţi” conţinutul textului. Dar din practică observ că totuşi majoritatea elevilor le vine greu să pătrundă în esenţialul textului.

Exemplu: textul: “Găurile” – folclor “Hoţul” – după Tudor Arghezi “Mărinimie” – după Emil Gîrleanu Textul “Mărinimie” e întrodus în conţinutul materialului clasei a

II-a. Apare gîndul că autorii manualelor la limba romană în clasele I – IV-a nu conlucrează între ei. Dacă ne gîndim că noi toţi ne aflăm într-o echipă unică ce-l îndrumează pe elev spre un rezultat cît mai înalt, atunci propun ca setul de manuale la obiectul limba romană în clasele I – IV-a să fie alcătuit de acelaş grup de autori pentru a urmări o continuitate din clasă în clasă.

Textele din manual sînt ilustrate . E folosită o gamă variată de culori, ceei ce desigur atrage atenţia copilului. În mai multe cazuri ilustraţiile corespund atît cerinţelor, cît şi conţinutul textului. Dar uneori e observabil faptul că folosirea ilustraţiilor e prevăzută pentru a face pagina mai atractivă şi mai interesantă.

Page 41: Brosura 24 mai

Exemplu: 1) pag.34 Subiectul “Mărinarul” Sunetul şi literele “u” şi “U” Se propune următorul dialog:

Nene, marea e mare?E mare – mare, Aura!

Se atragem o atenţie legăturii dintre dialog şi subiect. E şi mai curios lămurirea expresiei “marea e mare”. Orice copil înainte de a face cunoştinţeă, cu textul analizează, cercetează imaginea propusă. Şi ce vedem. Pe o apă mică în prim - cadru se află o corabie, care e supraîncărcată cu călători. Cum credeţi, aglomeraţia dată v-a dezvolta atenţia la o etapă începătoare a unui elev din clasa I-îi? Şi cel copil care în viaţa sa nu a fost niciodată la mare, va înţelege cît de mare poate să fie ea privind imaginea dată.

2) pag.116 Poezie “Cîntec de primăvară” de Şt. O. Jasif

Oare poate lămuri imaginea, ce e propusă temei date, expresiile:

Înfloresc grădinilePrin livezi albineleCîntă ciocîrliileJoacă fete şi băieţi

Hora-n bătătură. Dacă von analiza atent toate imaginile e necesar de spus şi de

personagele imaginilor. Majoritatea feţelor ale copiilor sînt identice, realizate după o programă la calculator.Exemplu: pag.32Subiectul: “La şantier”.

Analizînd imaginea cu un elev de vîrsta 6-7 ani e posibil pentru ei să răspundă de exemplu la întrebarea : “Număraţi cîţi băieţi şi cîte fete au plecat la şantier”. Răsfoind filele şi la alte teme e observabil acelaş lucru. Ce putem dezvolta şi educa la copil? Că sîntem toţi egali şi tot odată diferiţi? Căci la vîrsta aceasta copilului e necesar se analizeze şi compare ceea ce vede.

Nu pot să nu atrag atenţie şi la exteriorul manualului. De la prima vedere putem spune că acest manual nu e prevăzut pentru mai mulţi ani de studiere, căci calitatea coperţii lasă de dorit.

Lucrînd în cadrul cl. I pot face următoare recomandări:Întrebările asupra textului să fie de diferite tipuri.Să se excludă textele care nu corespund vîrstei.Copertarea să fie mai durabilă.Să fie revăzute imaginile.

Malachi Ludmila, învăţătoare, grad didactic II

gimnaziul Viişoara, r-nul Ştefan Vodă

Reflecţie la manualul de ştiinţeclasa a II- a

Perfecţiunea începem s-o cunoaştem din primele zile ale vieţii, dar mai cu seamă din clasa a II-a cu ajutorul disciplinei de ştiinţe.

Page 42: Brosura 24 mai

Manualul de ştiinţe este alcătuit conform curriculumului şcolar aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Corespunde datelor ştiinţifice. Limbajul este clar, adecvat vîrstei elevului de clasa a 2-a. Concepţia didactică contribuie la stimularea gîndirii critice a capacităţilor intelectuale, la realizarea finalităţilor educaţiei. Mesajul manualului este adecvat cerinţelor educaţiei pentru o societate democrată. Manualul ia în considerare caracteristicile personale ale elevilor, este portivit cu conceptul în care va avea loc învăţarea. Este un manual accesibil, obiectivele învăţării sînt clar indicate, la fel şi conţinutul este clar fiind un sprijin metodic pentru profesor.

Conţinuturile şi materialele sînt construite pe măsură, bine selectate activităţile, informaţia este corectă şi relevantă, sarcinile sînt realizate cu plăcere şi succes de copii.

Conţinutul este uşor accesibil, oferă sprijin ai feed-back-ului, stimulează curiozitatea elevului, generează o atmosferă plăcută, are o largă varietate de activităţi. Informaţia şi activităţile propuse iau în considerare dimensiunea afectivă a învăţării, permite crearea unui mediu de învăţare afectiv, în care progresele elevului sînt încurajate.

Manualul ia în considerare caracteristicile elevului, permite diferitelor tipuri de elevi să folosească activităţi sau tehnici de abordare a temelor diferite. Permite extinderi, adaptări, reduceri în sensul reducerii gradului de dificultate sau al creşterii caracterului stimulativ în raport cu diferite scopuri ale învăţătorului.

Manualul încurajează transferul strategiilor de lucru. Conţinuturile manualului se construiesc pe baza cunoştinţelor anterioare şi îi vin în ajutor elevului să relaţioneze conceptele. Oferă elevului oportunitatea de a învăţa să înveţe şi de a deveni conştient de aceste aspecte ale învăţăturii.

Cartea de ştiinţă permite elevului să fie deplin şi activ implicat în procesul învăţăturii. Conţinutul şi activităţile încurajează elevul să integreze interesele, atitudinile, opiniile şi cerinţele sale.

Conţinuturile şi activităţile urmăresc să promoveze şi să dezvolte la elevi abilităţi sociale ca cooperarea şi de a lucra împreună cu ceilalţi.

Din punct de vedere tehnic manualul este alcătuit nu din cea mai calitativă hîrtie, mă refer în deosebi la copertă - subţire şi netrainică. Dimensiunea manualului o văd prea mare şi de aceea nu se păstrează bine.

Sîrbu Lilia, liceul teoretic

Alexandru cel Bun, Sîngera

Prezentarea manualului de limba română, clasa a III-a, editura Cartier, 2007

Autori: Tatiana Niculcea, Mariana Marin

Page 43: Brosura 24 mai

Manualul de limba română pentru clasa a III-a constituie elementul de bază al setului didactic, realizînd plenar exigenţele modelului comunicativ-funcţional de studiere a limbii române.

El respectă aceleaşi principii conceptuale ale manualelor în aplicare la treapta educaţională primară.

Lucrarea este în concordanţă cu Curriculum-ul şcolar pentru clasele I-IV.

La elaborarea manualului s-a ţinut cont de următoarele momente:

respectarea cerinţelor curriculare;acoperirea integrală a obiectivelor curriculare;respectarea principiilor şi criteriilor psihopedagogice în selectarea, eşalonarea şi tratarea integrată şi funcţională a unităţilor de conţinut;respectarea particularităţilor de vîrstă ale elevilor;asigurarea continuităţii în aplicarea metodelor active de învăţare;oferirea unui model flexibil şi activ de formare şi autoformare prin încurajarea învăţării prin descoperire, prin antrenarea gîndirii creative;crearea posibilităţilor pentru autonomie în relaţii umane, pentru cooperare.

Structura manualuluiManualul este conceput pe o structură modulară, respectînd principiul

concentric de prezentare a conţinuturilor de învăţare, cu o dominantă sesizabilă a caracterului formativ şi realizînd în proiectarea activităţilor un echilibru între metodele de implicare directă a cadrului didactic şi metodele centrate pe participarea elevului.

Volumul este proiectat în 12 module, structurate cîte 7 unităţi pe dominante de conţinut.Unitatea I Situaţia de comunicare

a) obiectivele-ţintăb) conţinuturi de învăţarec) imaginile tematiced) repere de proiectare a activităţilor la modulul dat (activitate

de „spargerea gheţii”, lansarea proiectului de grup şi introducerea în universul tematic al modulului)

Unitatea II Textul de bază: motto-ul, ca modalitate de stabilire a contiguităţii dintre mesajul global şi universul literar tematic;întrebarea-problemă, moment de provocare pentru mobilizarea perceperii textului literar;înţelegerea textului prin:

a) întrebările postlecturale, preponderent literale, aplicabile la faza iniţială de explorare a textului;

b) valorificarea lexicului (sens propriu, figurat, polisemie, sinonimie, antonimie, expresii frazeologice, etc.);

explorarea textului prin:

Page 44: Brosura 24 mai

a) elemente de analiză literară: cronotop, modalităţi de expunere, figuri de stil, caracterizare de personaj, planul de idei, analiză prozodică;

b) sugestii contextuale;c) producere de argumente;

reflecţii asupra textului prin:a) provocări;b) atitudini, opinii proprii; c) transferuri interdisciplinare şi transdisciplinare;d) re-crearea valorilor literar-artistice;e) producere de texte creative în cadrul universului tematic etc.

Unitatea III Elemente de construire a comunicăriiÎnsuşirea prin descoperire şi învăţare activă a categoriilor

gramaticale şi a altor noţiuni teoretice adaptate la particularităţile de vîrstă, conform exigenţelor curriculare, compartimentele Comunicare şi Elemente de construcţie a comunicării.

Unitatea IV Text de realizare a sensuluiLectură interogativ-interpretativă;Asigurarea transferului de cunoştinţe.

Unitatea V Contexte de realizare a comunicăriiOrtografie, punctuaţie, elemente de stilistică, scrierea funcţională etc.

Unitatea VI CompoziţiaActivităţi de pre-scriere, scriere şi post-scriptum;Proiectul de grup cu caracter interdisciplinar, bazat pe teoria inteligenţelor multiple.

Unitatea VIILectura reflexivăActivităţi de cultivare conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare;Activităţi de recuperare a interesului pentru activitatea lectorală.

Secvenţa de Evaluare include activităţi de autoevaluare, autoapreciere cu prezentarea firească a instrumentarului evaluativ (item, imagine, tabel de convertire a punctajului în note).

Manualul intenţionează prin aspectul său structural şi iconic realizarea posibilităţilor optimale de percepere eficientă a mesajului comunicat, atît prin intermediul mijloacelor verbale, cît şi a celor redate prin imagini, scheme, tabele etc.

Mascotele ca element de programare asigură un algoritm de acţiune didactică şi sugerează tipurile de sarcini, formînd abilităţi de operare cu manualul – un instrument de lucru.

La primul contact cu manualul recomandăm organizarea unor activităţi de percepere şi analiză a manualului, a componentelor structurale şi a semnificaţiei modelului iconic (mascote, desene, cromatică etc.) în scopul asigurării lucrului eficient cu manualul.

Manualul este suplimentat de materiale didactice pentru elevi care vin să asigure posibilităţile de extindere şi aprofundare a conţinuturilor curriculare: Caietul elevului, Lecturi literare şi Teste de evaluare.

Page 45: Brosura 24 mai