ШасЩиш. АШмВДим, ?i Tipomiia

Brafov. piaţa m&re Кг. 30.8orisori aefîosoate ни чч

primesc. — Manuscript» nu я* «•trimet,

IMSERATE se primesc la Admi- Blitraţlune în Braşov şi la ur- măt6role Birouri de anuaoluri:

în Viena: М. Л и 'ш , Hemrich Schalek, Rudoif Mosse, A. Oppeliks Nachfolger; Anton Oppeiik, J. Danneocr, în Budapesta: A. 7. ifolibergerg, Sckstein S e m a t; în Bucuresci: Agcnce Eavas, 8uo- onrsaie de Boumanie; în Ham- bort,: Saroiyt & Liebmann.

Preţul inserţiunllor: o seriă garmond pe э coldnă 8 a;, şi 80cr. timbru pentru o publi- вагв. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Beclame pe pagina а 3-а o ieriă 10 or. seu 30 bani.

A 1 T T J L L X Z S .

„Gazeta" iese în flă-саге ii.Atxmamente peitrn Anstro-üigaria:Pe un an 12 fl.. pe ş6se luni

6 fi., pe trei luni 3 fi. N-rii de Dumlneoá 2 fl. pe an.

Ps&tn fiosm ia si străisătaie:Pe un an 40 franol, pe ?ése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumérá la tóté oficiale poştale din întru şi din aiară

şi la dd. aoiectori.

АИаш виШ peatri Brasoradminifltraţiunoa, piaţa nare, Térgul Inului N r. 30 1! etaglu I.: pe un an 10 fl.. pe séae ltmi 5 fl., pe trei luni 2 II. 5o or. Ou dusul în oasă: Pe un an 12 II., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 11. Un esempiar 5 cr. v. a. séu 15 bani. At&t abonamen­tele o&t şi inaerţiunile sunt ___ a se plăti înainte.

Nr. 179. Braşov, Joi, 15 (217) August 1896.Din causa sfintei sărbători diarul nu va

apáré pănă Vineri séra.

„Semnele timpului."In organul Saşilor „verc}î44 din

loc, „Kroustâdter Ztg.44, a apărut de curend un articul întitulat „Luptele politice ale Saşilor şi Românilor.44 Autorul face o paralelă între lup­tele unora şi altora. Părerile, ce şi-le dă, dovedesc, că avem de a face cu un om, care s’a ocupat mult cu stările politice dela noi şi care a căutat se pătrundă, pe cât i-a fost cu putinţă, şi în tainele motivelor, ce au dat nascere unor sâu altor fapte.

Cu tote acestea, vederile lui în multe privinţe nu corespund pe de­plin stărilor reale; de altă parte înse aflain în espunerile sale şi mult ade- ver. A stăcji înse nu este scopul nos­tru de-a întră aici în analisa articu- Iilor amintiţi, ci vom accentua nu­mai, că tendinţa acestor articulî este de-a combate oportunismul Saşilor şi de-a le dovedi acestora inconve­nientul cel mare, ce se nasce din atitudinea lor politică într’un timp, când tote pled6ză contra ei.

Autorul arată mai întâiii, ce ano- maliă este în faptul, că oportuniştii saşi resping acele voci germane, cari se pronunţă în mod binevoitor în favorea drepturilor naţionale ale Sa­şilor din Ardeal.

In faţa viitorului „Sachsentag* şi în faţa necesităţii, ce-o vede au­torul, ca Saşii se se aiipescă de cele­lalte naţionalităţi şi mai ales de Ro­mâni, el îi face atenţi scriind:

„Observaţi numai semnele tim­pului. Visita Majestăţii Sale împă­ratului şi regelui nostru la Curtea română regală nimicesce cu totul legenda despre daco-românism. Ră- zimarea pronunţată a regatului Ro­mâniei de scopurile triplei-alianţe,

FOILETONUL „GAZ. TRANSA

Revărsările Nilului.*)Multă vreme nu s’a soiut causa revăr-

lărilor periodice ale Nilului. In oărţile vechi nu S;j esplică aoest fenomen. Predis- puşl însă la misterios şi supranatural, óme- nii din acele timpuri, nu aveau niol tim­pul nici puterea de a judeca şi nioi sciinţa cerută, pentru a-şl da socotélá de acéstá minune. Ei vedeau numai că la o epocă datâ, cătră sfîrşitul lui Iunie, apele fluviu­lui înoep să se umfle. Ele se ridicau pe ma­luri, ÎDcetul cu încetul pănă în Septemvre, oând atingeau maximul de ridicare. In Septemvre înoepea scăderea nivelului ape­lor şi se urma cu soeîa-şl regularitate pănă în Noemvre, oând apele curgeau ârăşl în starea lor normală.

Ţiu a spune aci, că nu revărsarea apelor Nilului peste câmpii determină fer­tilitatea solului. Apele oresc de ordinar pănă la un m&ximul de 7 metri. Când ele trec peste acéstá înălţime, atunci se pro­duc vaste inundaţiunî, e adevărat, dér a­

*j Din „Cugetări asupra popórelor vechi'1 de G. T. Buzoianu. ('„Biblioteca pentru toţi“ Nr. 72.)

pe care astăcji n’o mai contestă nici un politician român, dă statului ve­cin o importanţă mai mare politică4*.

„Deóre-ce înse Românii de din- cóce şi de dincolo ţin cu tariă între marginele legale la principiul na­ţionalităţii, apare ca o urmare fi« réscá, ca acum şi cercurile condu- cétóre ale triplei alianţe se dea ces- tiunei naţionalităţilor din Ungariao mai mare şi cu atât mai binevoi- tóre atenţiune, cu cât tocmai expo- siţia milenară a contribuit a recti­fica pretutindenea opiniunea publică44.

„Mai trebue sé observaţi, pe lângă tórte numérósele manifesta- ţiunî spontane ale pressei germane,— între cari şi ale unor organe, cari mai înainte steteau în legătură cu biroul de pressă unguresc — şi manifestaţi unile pressei austriaco, a celei încă nejidovite, şi veţi afla, că f«ră concursul nostru direct în tóté aceste cercuri s’a sevîrşit în ge­neral o astfel de schimbare a pă­rerilor, cum n’ar fi putut’o dobéndi nici cea mai puternică agitaţiune a nóstra44.

„E vorba adecă nu numai de interesul mai mult platonic pentrn esistenţa naţională a micului nos­tru popor săsesc, ci şi de interesul practic politic pentru posiţia de pu­tere nepericlitată a mcnarchiei, ca a unui stâlp al triplei alianţe, şi acest interes este favorabil naţiona­lităţilor, cari fac majoritatea *pre- cumpănitore a poporaţiunei din Un­garia, în nisuinţele lor de a-şi re­câştiga egala îndreptăţire, şi acésta în Diésura, în care este nefavorabil unei lăţiri şi mai mari a neghinei şovinismului maghiar44.

„Abstrăgând dela desamăgirile, ce le-a adus costisitorul mileniu, do- vedesce şi atitudinea Maghiarilor faţă cu visita monarchului nostru la curtea din Bucurescî, cât de mult simt ei situaţia lor penibilă, mai

ceste inundaţiunî sunt considerate de Egip­tenii din câmpie, adică din Egiptul infe­rior, oei de lângă Mare, oa un flagel, o adevărată nenorocire, pentru-oă terenurile inundate, cu totă căldura sórelui, nu au timpul să se usuce în destul şi la timp, spre a se puté cultiva pănă la următorea orescere.

Se întâmplă înse un alt fenomen, oare determină fertilisarea Egiptulni. Tere­nul este şi de formaţiune nouă şi fórte perneabil.

Astfel, cea mai mare parte din ape se ínfiltrézá íntr’énsul pănă la mari dis­tanţe, ţinându-1 astfel într’o umiditate per­petuă şi apărându-l de arşiţa sórelui, oare— fără acésta, •— ar nimici orl-oe fel de vegetaţie.

Numai prin câte-va părţi din cursul superior se întâmplă revăsări, atunol când apele vin prea mari. Prin aceste loourî, e adevărat, că în urma retragerei apelor, ră­mâne un nămol, oare contribue fórte mult la îngrăşarea solului. P ’aoi însă, terenul fiind mai ferm şi panta mai repede, apele se scurg cu iuţâlă la matcă, soiut fiind-că inuâdaţia nu durézá mult. De altă parte, cu cât ne urcăm mai sus pe cursul fluviu­lui, cu atât ne apropiăaa mai mult de

ales şi cu privire la aceea, că între íntréga poporaţiune creştină a pe­ninsulei balcanice ei n’au amici, şi ca încurcăturile ivite acolo nu fac pe marele puteri nici decum se do- réscá, ca lângă cestiunea armeno- creténá şi lângă cestiunea atât de complicată macedonéná sé devină acută încă şi o cestiune de naţio­nalitate ungară4*.

In fine autorul íntréba, că „óre faţa cu tóté acestea, nu se vor re­culege representanţii proiectatului Sachsentag, spre a-şi da mâna Saşii betrâni şi tineri, ca în şiruri strînse sé reia lupta pentru esistenţa naţio­nală?44

Am reprodus acâstă încheiare, ce se referă la stadiul actual şi cul- minâză într’un apel cătră Saşi, ca sé ţină sémá de semnele timpului, voind sé arătam, cari sunt şi ideile oportuniste, ce domnesc în tabăra elementelor independente săsesci.

A r fi bine, ca realitatea să jus­tifice măcar în parte aceste păreri; dér de (Jece ani şi mai bine ni-se vorbesce mereu de interesele triplei alianţe, cari ar cere se fim mulţă- miţî cu toţii, şi vedem, că din ce în ce tot mai rău merg lucrurile, tot mai mult cresce nemulţămirea.

Acesta ni-se pare a fi singurul semn adevărat şi real al timpului dér este, credem, şi acest semn de ajuns spre a sprijini tesa de mai sus privitóre la reculegerea Saşilor.

C R O N IC A P O L I T I C A .— J4 (26) August.

vBud. Tud.u anunţă, că în 23 o. d.a. s’a ţinut în Budapesta un consiliu mi­nisterial, la care au luat parte toţi mi­niştri, afară de ministrul honvezilor br. Fejfrvdry. Resultatul acelui consiliu au fost următorul: Ministrul-preşedinte Banfy împreună cu ministrul de flnanoe Ladislau LuJcacs au plecat alaltăerl sera la Viena,

eouator, şi prin urmare, cu atât căldura e mai mare, ceea*ce ajută încă şi mai mult la usoarea mai repede a solului *)

Causa creşcerei periodice a apelor aoestui fluviu nu este alta decât ploile eouatoraie, de a căror ambodenţă un eu- ropân cu greu îşi p6te face o idee.

Prin regiunile dintre tropice sunt nu­mai două ano-timpurl: cel ploios, iarna, şi cel seoetos, vara. Iarna timp de 6, 7, ba pe unele locuri chiar 8 luni, apele cad din nori cu atâta furie, înoât se pare că în adevăr cataractele cerului s’au rupt. Lu­mina sorelui este întunecată; sorele însuşi abia se p6te observa pe cerul pustiu şi vânăt, oa o enormă pată galbenă. RîurI nu­merose se formâzâ. Ele alunecă pe albiile de curând formate şi se aruncă în mările interidre, oare şi-au săpat basinurile prin scobiturile platoului.

*) Ahă dată — în epoca terţiară de sigur — ţinutul cunoscut astăzi sub nu­mele de Egiptul de jos, era în mare parte acoperit cu apele mării. A trebuit să trâoă mili6ne de ani pote pănă oe acest ţinut să se ridice d’asupra nivelului Mediteranean, şi multă vreme înoă apele supra-abondente ale Nilului să se reverse peste maluri pănă la distanţe mari, alcătuind astfel printr’o muncă continuă şi uriaşă actualul Egipt.

pentru oa să aştârnă Majestăţii Sale spre aprobare bugetul de stat pro 1897. As^ tăcjl Lukacs se întorce la Budapesta; din contră plécá la Viena tot astăzi miniştri Daniel, Daranyi şi Peresei, oa împreună cu Banffy, br. Jósika şi Fejérváry să flă de faţă la sărbările primirei Ţarului. Cu acé- stă ocasiune se 4i°e> că Banffy îi va mul- ţămi şi în personă Ţarului pentru darul ce a făout Maghiarilor cu sabia lui Ra- koczy. Ministrul de culte Wlassics, în tim­pul cât amintiţii miniştri vor petrece în Viena, va lua parte la sărbările inaugu- rărei monumentului milenar din Pannon­halom, ér Lukacs la sărbările din Neutra. In Budapesta cabinetul va fi representat prin miniştri Erdélyi şi Jossipovicï.

*

Pi arul „ Magyarország“ primesoe din Belgrad soirea, oă acolo se fac marî pre­gătiri de înarmare. Guvernul sêrbeso a căpătat săptămâna trecută dela banca fran- cesă un împrumut de 2C milióne franci. Suma acésta a întrebuinţat'o esclusiv pen­tru scopuri militare, ca : îmbrăcăminte, arme, clădire de oasarme etc. Fabricele de arme din Bruxella şi Antwerpa deja au început a espeda arme la Belgrad, şi se asigură, că guvernul rusăsc a înounosoiinţat pe guvernul sârbesc, oă el îi trimite tu­nuri, prin Odessa, pe lângă plătirea de rate neînsămnate, ca sê nu apară a fi un dar din partea Rusiei. Décâ se va ade­veri scirea acésta a Ziarului „Magyarország*, atunol nu mai încape nici o îndoială, oă Rusia umblă pe tóté căile, ca să câştige pe Slavii din Sudul Europei pe partea sa, pentru orl-ce eventualitate.

*Alaltăerl au ţinut deputaţii cehi ti­

neri o adunare în Praga, în oare s’a ho­tărît, să se edea un apel cătră poporul boem, în care apel să se înfiereze siste­mul oentralistio şi preponderenţa naţională a Germanilor, dăunăciose pentru Boemia, şi întreg poporul oeh să fiă provooat de-a lupta contra guvernului şi contra Germa­nilor. Tot-odată s’a luat în acea adunare hotărîrea, ca să se înfiinţeze o fundaţiune

Se înţelege că volumul apelor din a- ceste locuri creşte într’un mod considera­bil : ér la un moment dat, ele nu mai în­cap în albia lor şi deol dabordâză. Ast-fel, un plus important de apă porneşte pe al­bia Nilului şi determină cresoerea apelor acestui fluviu.

De aci urmézá mai întâi faptul oă creşterea apelor este mai puternică şi our- sul fluviului mai violent, în partea supe- rioră, şi cu atât mai slabă ou oât íoaintézá spre mare. Şi atât de bine sunt coordo­nate aceste fenomene, şi Nilul prin acésta este atât de înţelept, încât nu e de mirare că atâtea véourl a fost divinizat. El nu revarsă apele sale decât acolo, unde panta fiind pronunţată, scurgerea este mai repede. In cursul de mijloo şi mai ou sâmă în our- sul inferior, unde apele, odată revărsate, nu s’ar mai putea scurge decât ou mare greutate, el îşi domoleşte mersul şi păs- treză &césta măsură pănă la vîrful deltei.

Este un Dumnecjeu bun, înţelept şi binefăcător; un tată milostiv, oare’şl iu- besce şi are grije de toţi copii săi de-o- potrivă. In cursul său el are grije să-şi reguleze mersul încă dela început. Mai în­tâi trece piin nenumăratele lacuri, ce se formâză pe platou. Aoi se opresc undele

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 179—1896.

naţională boemă, din oare sft se cumpere pământ pe teritorul locuit de Germani.

. *

Din Sofia se depeşeză, oă oercurile curţii bulgare sunt fdrte deprimate din caosă, că pănă acum curtea n’a primit in­vitare să ia parte la sărbările desohiderei Porţilor de fier. Mai ales se 4i°e» că prin- oipele Ferdinand e forte supărat pentru aoâstă disconsiderare, care îi servesce o* dovadă, eolatantă, oă împăratul austriac mol deoum nu voesoe să se întâlnâscă ou el.

Pregătirile pentru primirea Ţarului.Piarul „ Wiener 8alonblattu publică

urcoât6rels amănunte asupra pregătirilor grandiose, oe s’au făcut şi se fac în capi­tala monarohiei nostre, pentru primirea pă- rechei imperiale rusesoî:

Stradele, pe car! le va percurge con­voiul dela gară pănă la Hofburg, adeoă stradele: Prater, Aspern şi Ring deja de pe acuma au un aspect festiv; pe piaţa Sohwarzenberg se ridioă două porţi trium­fale, pe cari fâlfăe imposante steguri na­ţionale rusesoî. De asupra porţilor, cons­truite în stil bizantin, va fi aşecjată corona rusâscă, gătită din foi de palmi, şi portre­tele imperiale rusesoî. Strada dela podul Aspern pănă pe piaţa Sohwarzenberg va fi împodobită ou girbnde colosale, ornate ou vulturul ruseao. La podul Aspern se oonstruesc 4 obeliscl împodobiţi cu ste­gurl austriaco şi cu vulturul austriac. Sin­gur numai pe strada Prater sunt oonstruite 275 catarge pentru stindarde. Afară de stegurl naţionale rusesc! şi austriace vor fâlfăi ici şi colea şi stoguri bavareze, apoi stâgurl ou colorile oraşului Viena, 'precum şi ale marelui ducat Hessa, adecă colorile Ţarinei.

Sute de omeni lucră c}i şi nopte în Hof­burg pentru de-a adapta apartamentele destinate Ţarului Nicolae şi Ţarinei Alexan­dra Feodorowna. Cinci sal6ne s’au tapisat si mobilat cu totul din nou; odaia de durmit a împărătesei rusesoî este tapisată cu da- mast verde şi provăcjută ou un pat albas­tru admirabil, er odaia de durmit al Ţa­rului e tapisată cu damast roşiu cu orna­mente albe şi aurite.

Majestatea Sa împărătesa Elisabeta, care dela mortea principelui de coronă Rudolf nu mai ia parte la representaţiuni teatrale şi la concerte, şi de astă-dată va lipsi dela represeutaţia teatrală festivă şi dela concertul de curte, arangiate în onorea Ţarului şi Ţarinei. De asemenea va lipsi şi archiducesa văduvă Maria Teresia.

Dintre membrii casei domnitore vor lua parte la serbări arohiducii: Otio% Lu ­dovic Ficior, los if Ferdinand, Frideric, E u - gen şi losty August; şi archiduoesele: losefa, Isabela şi Augusta.

lăturalnice, undele premergători la ori-ce inundaţii; apoi, după oe străbate—spumând impetuos şi totu-şi măreţ, oalm şi sigur de dânsul—rapidele, când se aruncă ia câm­pie, la confluenţa sa ou Bar-el-Gszaî, el are grijă să lase aci plusul apelor, formând o vastă întindere mlăstinosă şi jertfind astfel aoest ţinut, sprs a scăpa restul.

Ast-fel, după o luptă de mii de ani, seu mai bine 4’s de mii de secoli, acest Hercule geologic a r«uşit să respândescă lumina şi abondenţa pe o bandă de pământ oara, fără densul, n’ar fi fost alt-ceva decât o urmare a pustiei Sahara

Etă cum Egiptul nu este alt-ceva decât opera Nilului, efectul determinat da densul, căci acolo unde apele Nilului nu pot străbate, Egiptul înceteză de a mai fi.

Şi consecinţele acestui fenemon geo­logic, unio în felul său, sunt incalculabile.

Nicăirl nu se vede o influenţă mai determinată şi mai constantă în acelaşi timp, a mediului geografic asupra creerului omenesc. Cine pote cunosce şi precisa mul­ţimea de rasse şi diversitatea lor, în timpul celor câteva mii de ani, de când se pot număra şi urmări civilisaţiunile acestei ţări ? Şi cu tote astea toţî cei cari s’au aşezat, fiă că au venit dela Vest, dela Nord, seu

Archiducele Otto se va posta, la in­trarea Ţarului, în fruntea regimentului său

> de Ulanl Nr. 1. pe strada Ring, ér àrohi- duoele Eugen, în fruntea regimentului de infanteriă „Hoch- und Deutsohmeister**, la podul AsDern. Ceilalţi archiduc! vor în- tîmpina pe Majestăţile rusesoî la gara de Nord.

Representaţia teatrală festivă se va da la opera de curte, şi adecă se vor re­présenta opera „Manon“ şi baletul „Wiener Walzer“ dér ambele prescurtate.

Fundaţiunile de stipendii.— 28 August 1896.II.

Studenţii buni, cu purtare cuviinciâsă şi pe lângă aceea şi săraoi, în înţelesul li­terelor fundaţionali, după propria inten- ţiune a fiilor fundatori, sunt erec}ii lăsă- mântului, se pot considera pe sine ca su- bieotul beneficiului, numărându se între aceia, cari au drept la întrebuinţarea stipen- diului.

Organismul fundaţiunei în tote caşu­rile e obligat a lichida după merit şi după drept fiă-căruia oât ’i-se cuvine din partea, la care se simte şi se soie îndreptăţit. El trebue să purcâdă întocmai oa un înţelept judecător, oare, fără de a se uita la faţa cui - va, aduoend judecată asupra unei „messe cridale“ , determină pentru fiă- care creditor, ce-i compete în înţeles le­gal. îşi motivâză sentinţele, atât oele favo­rabile, oât şi cele, cari unui său mai multor foşti creditori le anunţă pierderea întregu­lui credit, ce l’au acordat. Nu фее simpla minte: „lui A. i-se restitua întreg creditul în sumă de„...“, „lui B. 2/j din ce-i com- pete“ , ёг „С. nu primesce nimiou, ci des­făşură motivele, pentru cari A. primesce totui, В. 2/a, ёг С. nimic, aşa încât cei neîndestuliţl din sentinţă pot să judece, dâeă recursul ar fi în favorul lor, ori nu, şi dëoă nu cum-va le stă la îndemână vre-un important motiv nesulevat înoă, pe basa căruia să încâpă de nou procesul pierdut.

Nu toomai aşa purced unele orga­nisme — fiă Consistore, fiă direcţiuni — , oari sunt chiămate a administra fundaţiu­nile, ci In resoluţiunea negativă an de an se esprimă : „Cererea suplicantelui de astă-dată nu se pote împlini. Documentele alăturate la suplică în număr de... se re- aclud sub: apoi игтёга datul şi sub­scrierea. Natural, că numărul din fruntea resoluţiunei nu iipsesce.

O astfel de resoluţiune, o asemenea sentinţă, e forte simplă şi învechita, în pri­vinţa teohnică forte u§oră, dâr Ia nici un cas îndestulitore.

E simplă, căci nu va 4’св dor ni­meni, că un astfel de conoept nu încape

dela Sud, au trebuit să se conformeze lo­cului, să-i sufere în mod fatal influenţa-i oovîrşitore, să-şi formeze şi viâţa şi cuge­tarea într’unul şi acelaşi mod, în tote tim­purile, dela începutul istoric cunoscut şi până is,st&4î.

Din timpurile cele mai vechi şi până astâ4l se păstr^ză aceleaşi datine şi ace­leaşi obice uri în ceea ce privesce viâţa materială. La epoca creşterei apelor, fiă-care egiptean proprietar pe o bu- oată de pământ, trebuia să-şi facă zăgă- zurile, pentţu a-şi strânge oantitatea de apă necesară ouiturei grâului. Pentru oa acest luoru să se întâmple cu regulă şi echitate, fiă-cărui Egiptean i-se măsura atât întinderea proprietăţii, oât şi mărirea şanţului, în oare putea să-şi strîngâ apa. Acestei nevoi de a reglementa viâţa şi munca se datoreză ordinea ce domnea în vastul imperiu, ordine ce se impuuea ca o necesitate şi fără care viâţa n’ar fi fost posibilă.

Totul prin urmare puroedea dela Nil. Ei era marele şi singurul împârţitor de bunătăţi, nu e prin urmare câtuşi de pu­ţin de mirat deoâ el era considerat ca un Dumne4eu, a tot puternic, bine-voitor şi unic.

şi în capul unui băiat de şc0lă. E înve­chită, căci şi bărbaţi înaintaţi în etate au făout ounosoinţă ou ea; póte, din timpul, când s’a scris prima resoluţiune. E uş0ră ce privesce technica, dând forte puţin de luoru celor oe o scriu, şi şi mai uş0ră ar fi, dâcă scriitorii — şi-ar procura, fiă şi pe spesele proprii — un poligraf, cu oare în- decit şi însutit şi ar cruţa timpul şi oste- néla, satisfăcând de-odată la două însăm- nate principii eoonomice: „timpul e banu şi „Omul e cel mai însămnat capital“ .

Şi în urmă, la nici un cas nu e în­destulitore o astfel de sentinţă. Omul e curios din fire, vre să scie tote, ba e în­drept să scie tote atunci, oând se tractâză de interesul lui şi despre aceia, la ce să scie îndreptăţit. Motive pretinde fiă-cine. Motive pretinde însa-şi societatea pentru validitarea scopului, pentru care sunt me­nite mijlóceie fundaţiunei. Cum-oă o astfel de resoluţiune nu satisface pe nimenea, reese şi din împrejurarea, că sunt de acei, cari au primit 1 — 4 resoluţiunî negative, dér nemotivate, şi totuşi au concurat de nou la vre-un stipendiu, producând acte tot de aceeaşi ponderositate în ougetul, că petiţiunea primă, ori a doua nu se va fi Juat la desbatere, ci s’a trecut simpla minte la ordinea 4^ei î ®r acum speră, oă póte va pretinde cine-va din dircetiune, ca să se discute asupra ei.

Un demers acesta, ce nicl-odată nu procură respectivilor mângăiere şi curaj, ci numai suspiţionărl la adresa acelora, cari nu-i spun, de oe să se ţină.

Când representaţia cutărei fundaţiunl ar 4ioe în resoluţiune, oă se denegă bene­ficierea pe motivul, că un act ori altul nu întrunesoe cutare condiţiune de concurs, atunci pricepe fiă-oare, că respeotivul a doua-oră n’ar mai concurge séu că şi-ar da silinţa să-şi procure dooumentül, ce-1 pre­tind condiţiunile de concurs. Respeotivul n’ar consuma timp şi n’ar face spese, sti­mulat dd speranţe, ce în urmă îi înşelă.

încă oeva şi isprăvim. Declarăm însă dela început, că nu profesăm principii oo muniste, ci susţinem şi noi hotârît, că omul póte să înfluinţeze şi după morte asupra avutului său. De ce e bine aşa, e altă în­trebare.

Fericiţii fundatori încă au dispus ou dreptul în testamentul lor nu numai refe­ritor la 6re4î, ci şi la modnl cum şi unde să-şi folosescă beneficiul. Disposiţiunea a- césta au fécut’o după împrejurările, în cari 3U trăit şi se consideră de un drppt, posi- tiv. Legea, ca atare, se póte Hchimba şi se şi schimbă afară de legea divină, oare e imutabilâ. Ea se schimbă după recerinţele timpului, prin schimbare însă nu sufere esenţa dreptului. Tocmai aşa, după esigin- ţele de acum se póte schimba şi disposi­ţiunea testamentară a unui fundator, fără a se vătăma câtu-şi de puţin memoria lui, ori de a detrage din recunoscinţa, oe-i da­torăm.

Sunt unele disposiţiuni testamentare, cari dptermină loouî unde are «ă se în­trebuinţeze cutare stipendii r în Budapesta ori în Viena. Şi acó ta îşi va fi avut ra­ţiunea sa : atnnoî n’au esistat universităţi mai în apropiere, ci numai acolo şi înţelep­tul fundator a sciut, oă mai generală oul- tură îşi póte studentul câştiga la universi­tate, decât la vre-o aeademiă de drepturi.

Raporturile s’au schimbat. Anura mai epte universitate ?i în Cluşiu, ba guvernul pretinde dela toti, cari voeso să aibă vre-o aplic«ţiă în patriă, ca să fi studiat la uni­versitate ungurâscă, la cas contrar trebue să se supună unor esamene „maghiare^ cu tóté că a trecut prin tote esamenele, de cari ar fi avut lipsă la ocuparea cutărei funcţiuni.

Acum dâcă s’au schimbat împrejurările pentru-ce óre se nu se potă schimba şi disposiţiile ? Ori dórá calificaţia dela o uni­versitate unguresoă din patriă e mai supe- riórá, decât dela cealaltă universitate un­gurâscă? Ori doră o universitate e freouen- tată de studenţi mai diligenţi şi. mai oa- pacitaţî, decât a doua? Sunt óre spesele de întreţinere cu mult mai mari în Buda­pesta, decât în Oluşiu. Şi ohiar de-ar fi aşa este óre proporţiă între greutatea traiului

din Pesta şi Cluşiu şi între stipendiile des­tinate pentru un loo şi altul ? Şi, în urmă, sunt 6re mai buni români într’un loo de­cât în altul ? — Noi credem, oă nu se p6te răspunde ou: da la niol una dintre între­bările acestea. De aceea ar fi de dorit, oa se nu se caute altoeva la distribuirea stipendiilor, decât adevărata intenţiune a fondatorilor şi relaţiunile, în oari trăim, nioi de cum însă litera.

S.Âp,

S O IR IL E D1LE3.n— 14 [26] August.

Dela Lugoş se anunţă, că pe timpul adunărei generale a Asooiaţiunei s’a con­stituit, pe lângă biroul central, şi un biu- rou permanent de pressă. La biroul cen­trai va fi şi un album, în oare se vor în- sorie toţi oei presenţi la adunare. — „Drep­te tea“ află, că d-1 Dr. Alexandru Mocsonyi va lua parte la adunarea generală şi oă după cuvântul de deschidere, va saluta în numele Bănăţenilor Asociaţiunea transil­vană în Banat. Comitetul de primire a pregătit cuartire pentru 800 de ospeţl străini.

Aniversarea nascerei A. S. R. Prin­cipele Ferdinand. Alaltăerl după amiécjl oficerii regimentului 4 de Roşiori, al cărui comandant este A. S. R. Prinoipele Ferdi­nand, a orgamsat la Câmpina un strălu­cit rallye-paper, la care au luat parte şi AA. LL. RR. Séra s’a dat un bal, la oare a asistat multă lume; animaţia era mare. Principii, oari erau de f8ţă, au fosst via aclamaţi. AA. LL. RR. Principele Ferdi­nand şi Principesa Maria s’au reîntors la Sinaia la órele 2 din nópte. Eri diminâţă, la órele 10, Archiereul Meletie, vicarul metropoliei, a oficiat un Te-Deum la mă­năstirea Sinaia, la oare au asistat o mul­ţime de notabilităţi. Sóra, la órele 7, a fost un mare prân4 de gală la Foiişor, apoi serată dansantă intimă la oastelul Pe- leş. Afară de persónele oficiale, au mai fost invitaţi: d. Take lonesou fost minis­tru, d nii Alexandru Catargi şi Ioan Laho* vari foşti miniştri plenipotenţiari, d. Dim. Cesianu fost director general al telegrafe­lor şi poştelor, principele Dim. Ghioa pre­şedintele Senatului, d-nii Al. D. Floresou fost şef de cabinet la ministerul de aş­terne, Alexis Catargiu, Al. Ghica şi alţii.

Dinamitarzi în Blaşiu? Lui „Kolozs­vár** i-se sorie, că în dimmâţa 4ilei de 17 August n. c., cine-va a voit să arunoa în aer cu dinamită móra din Blăşiu a Metro* poliei. Atentatul însă n’a succes. Dinamita a explodat şi a făcut în pământ o gaură adâncă de un metru, dór móra a récnas neatinsă. Scirea aoésta o publică foia un* guréacá ou mult sânge rece şi fără nici nn coment*r, măcar-că ea este forte semnifi­cativă. Gândiţi-vă, ce-ar fi făout foile uti« gureşei, decă s’ar fi întâmplat un asemenea lucru faţă de-o proprietate maghiară?

—o—Jubileu de diamant. Cal mai bătrân

general in activitate, br. Ioan Appol, oo* mandantul corpului de armată din Bosoia şi Herţegovina, şi şeful guvernului acelei provinou, va serba 41lel© vütóre jubileul de diamant al serviciului său militar, adecă jubileul serviciului său militar de 75 ani,

—o—0 noua comanda de corp. Din Lem-

berg se depeşâză, că iu Galiţia se va creao nouă oomandă de corp, şi adecă cu re* şedinţa în Stanislau.

— o—Nenorocire. Mare nenorooire s’a în­

tâmplat düelö treoute în comuna Giulesol (Gyulafaiu) comit. Maramureş. Soţia unui ţăran numit Koncz, împreună cu o oopilă de 5 ani şi cu un copil de 2 ani, fiindu-le frig, voiră să facă foc în sobă, ca sâ se încăl4escă. Femeia abia dete foc lemnelor, când de-odată soba e.splodâ. Femeia a fost greu rănită, rupându-i mâna dréptá, aşa că a şi murit. Copilul din norooire toomai atunci n’a fost în casă şi astfel a rămas ne&tins, ér copila sa afla în oasă lângă pat, şi o bucată de fier din sobă îi strivi cu

GAZETA TRANSILVANIE;!.

total partea din dérét a oăpăţinei oapulai. Pănă aoam nu se soie, cum a pătat ajunge dinamita în sobă.

—o—Un ministru antisemit. Ministrul de

îesbel bavarez a edat de curând o ordi- naţiune, în oare îi provócá pe acei soldaţi, oarl şi-au împlinit anii de servioiu militar, oft în vióta lor civilă ső cumpere tóté oele de lipsă din prăvălii creştine şi nu din bor­deie jidovescl. Se înţelege, că pressa „libe­r a i jidană înjură din résputerl pe mi­nistru, pe acesta ínsé puţin îl dóra capul de ataourile părăsiţilor şi lipitorilor po­porului.

o -Congresul Knlturegylet'urilor. Cel mai

mare tămbâlSu Kulturegyletist va fi, fără índoélá, támbáléul ce se va arangia la Bu­dapesta în 4 u£b de 8 Septemvre n. o., ou ooasiunea congresului tuturor Kulturegyle- turilor de pe rotogolul „pământului ungu­resc . Cu totul sunt în Transilvania şi Un­garia nu mai puţin, ca á l de Kulturegy- leiurlu, între cari cel mai mare şi mai năs- dravău este „Kulturegyleta - ul din Cluşiu. La iniţiativa acestuia s’a şi pus la cale monstruosul congres, care va fi deschis de contele Bethlen Gábor, preşedintele „Kul- taregylet4* -ului din Cluşiu, închiderea o va faoe contele Károlyi István preşedintele „Kiilturegylötu-ului din Ungaria de nord, ér desbaterile vor fi conduse de Sz411 Kál­mán, preşedintele „Kulturegyletu-ului din Ungaria de mea4ă-c}I. De sigur, congresul aoestor societăţi de maghiarisare este oel mai potrivit cu caracterul serbărilor „mi- lenareu pentru a căror preamărire se aran- gézá el.

Unde este hoţul? Se dioe, că asţăcjl toţii nu mai stau prin codri, ci prin sa- lóne şi canoelarii. Acest adevér îl probózá şi caşul, ce s’a petrecut Lunea trecută cu nn advocat din Ardeal. El căletoria cu trenul de persóne cl. I . mergând dela Oradea-mare spre Püspök-Ladány. In cu­peu tnai avea lângă sine trei străini necu­noscuţi, dintre cari unul se dete jos la o gară mai mică. Numai după ce acest soţ de oálétoriá se dete jos, advocatul observa, o&-i lipsesce d’n busunar portofoliul, în oare se aflau 42 hârtii de câte 100 fl. şi13 napoleondorî. Imediat se dete alarmă, telegrafându-se gendarmeriei dela gara apropiată, unde cei doi soţi de călătoriă râmaşi în tren au fost arestaţi, dór banii nu s’au aflat la ei. Probabil că i-a dus so­ţul de-al treilea, care se dete jos din tren şi oare este urmărit. Dintre cei doi „or- taoIa arestaţi, unul cj*cea că îuţelege nu­mai franţuzesce, ér celalalt numai ita- lieneacs.

—o—Teatrul principelui Nichita în Ce-

tiîije. Principele Niohita se ooupă mult şi eu poesia. Afară de poesii eroice el a scris

mai multe drame, între oarl şi „Ţarina Balcanilor“ . Acéstá dramă e juqată nu numai la cartea din Catinje, ci în tóté teatrele eérbescl. Niohiţa a lăsat, ca pe spesele sale ed se edifice un t3atru în Cetinje. Deschi­derea aoestui teatru se va face cailei© aces­tea, cu care ooasiune se va juoa drama: „Ţ&rina Balcanilor1*. Musica abestei drame esteoompusă de principele Mirko, fiiul princi­pelui Nichita. La desohiderea teatrului, •afară de familia priuoipelui Nichita, va lua parte şi moştenitorul de tron italian, Viotor Emanuel. Ia teatru vor juca actoil ruşi, p&nă oând Nichita va isbuti sé formeze o «ooietate stabilă de aotorî sârbi,

— o—Urmărirea cămătarilor. „Voinţa Na-

ţională1* anunţă, că proourorul Hamangiu a desohis acţiune publică în contra a trei zarafi şi mai mulţî samsari implicaţi înjâ- fuirile de samsari şi de majori a bandei de cămătari, ce opereză în Bucuresol. Cer­cetările parchetului se continuă ou o acti­vitate extraordinară, în urma oăreia toţi o&m&tarii cu şi fără firmă caută a distruge tóté urmele pácfttósei Jor aotivităţi. Pro* ourorii, Hamangiu şi Ionesau, precum şi jndeoătorul de instrucţia Dărăsou, au făcut descinderi pe la mai mulţi cămătari sec- vestrându-le registrele. „Epooau află, că

p Nr. 179—1896___________________

cămătarul Jean Avramescu a fost depus erl la Văoăreştl. Tot erl a mai fost oree- tat şi Jaques Spiegel. Poliţia de siguranţă, în urma ordinului d-lui Hamangiu, a ur­mărit erl şi pe samsarul Zentler, care ur- mâză sé fiă arestat.

— o—Cunutiiă. D-l loan Toma, absolvent de

teologiă şi pedagogiă, actualmente învăţă­tor în Hermán, un tínér fórte zelos, oare ca actuar al Agenturei Asociaţiunei s’a dis­tins anul trecut atât de frumos prin esaota şi conscienţiosa esecutare a colectei de 1 — 10 cr. în favorul Asociaţiunei, se va cu­nuna Duminecă în 12 (30) August n, ou d-ra Elena A , Nan din Hermán. — Adre­săm tinerei părechl sinoereie nóstre urări de ferioire!

— o —Concert. Musioa orăşenâsoă va con­

certa mâne, Joi, séra la otelul „Pomul verde“. începutul la 7l/2 óre, intrarea 30 or.

Despre ocupaţiunile din islazete comunalea fostului regiment conflniar Nr. X III.

Disposiţiile legii.In înţelesul §. 16 a legii fundamentale

grăniţerescl din anul 1807, islazele comu­nale nu sunt avere privată a grăniţerilor. Islazele se lasă în folosirea comunelor gră- niţerescî ou aceeaşi reservă, ca în caşuri speciale comanda regimentului sé le distri* bue în parte, séa şi de tot.

Prin ordinaţiuni speoiale s’a dispus mai departe, ca islazele comunale sé se fo- loséscá în prima linie pentru păşunatul vi­telor, şi numai în oaşul acela, când ar fi păşune în prisosinţă, are sé se distribue o parte, ér împărţirea totală între toţi mem­bri comunei se permite, numai când s’ar face schimbări economice, cum ar fi de es.: introducerea nutreţului de grajdiü (Stall- fűtterung).

Trebue sé mai observăm, oa după dis- posiţiunea §. 1 a legii fundamentale gră- niţeresel din a. 1807, pământul din confiniul militar s’a oonsiderat oa feud militar (Mili- tărlehen) oare pe lângă susţinerea dreptu- tului suprem de proprietate a Majestăţii Sale, se lasă posesorului oa sé bmefioieze de u8ufruct pe vecie, încât acesta satisface obligămintelor grăniţerescl.

Prin urmare şi islazele comunale au fost feude militare, ér nici-decum proprie­tate liberă a comunelor.

In urma disposiţiunilor legii funda­mentale grăniţerescl din a. 1850 §. 17 is­lazele oomunale, folosite pănă aci de co­mune. au devenit proprietatea comunelor.

In înţelesul acestui §., la colonisărl şi la desfaoerl de famili, aşa dérá în ca­şuri de necesitate, se dă drept comunelor sé asigneze pe lângă plată séu fără plată, din islazele comunale, pământul de lipsă pentru oase, curte şi pentru grădini.

Legea restrînge aşadâră dreptul oo- munelor. Comunele pot asigna din islazele comunale numai pământul de lipsă pentru casă, curte şi grădină, şi adecă numai pe séma coloniştilor şi a familiilor, oare se despart, aşa-deră şi o înstrăiuare de feliül acesta a unei părţi din islazele comunale se putea efeptui numai cu învoirea dere- Sfătoriei competente de contro^ă.

împărţirea totală séu vânzarea islazu­lui oomunal se putea esopera, tot în înţele­sul §-lui 17. numai pe calea legii.

Relaţiuuile de drept a comunii oa proprietar faţă de islazele comunale sunt normate şi fixate prin disposiţiunile clare a legilor sus oitate.

Despre ocupaţiunile din islaz.Pe timpul regimului militar s’au dat

din islazele comunale grăniţerilor parcele de pământ, cari s’au si introdus pe nu­mele lor ia cartea funduară.

Nimenea nu este îndreptăţit sé obiec- ţioneze contra acestor ooncesiunl din isla­zele comunale, şi fiind ele legale, introduse după tóté formalităţile legii la cărţile fun- daţionale, niol că m*i intenţioneză cineva a le lua înapoi dela respectivii, cari acum sunt proprietari.

Prin patenta dto 9 Iunie 1872 se

provinţialisâză confiniul militar bănăţân; în urma aoestei Prea înalte disposiţiuni re­gimentul româno-băuăţan confiniar Nr. X III se reinoorporézá Ungariei în faptă şi în afacerile sale legislative şi administrative.

In înţelesul §. 14 art. de lege 27 din 1873 tóté disposiţiunile art. de lege 18 din 1871, referitóre la organisarea comunelor, se estind şi asupra confiniului militar reîn- corporat.

După reîncorporare nu puteau deci comunele sé dea parcele de pământ din islazele oomunale, deeât numai cu stricta observare a disposiţiunilor din legile ci­tate.

Faptice s’au şi făcut, deşi în măsură de tot mică asemenea concesiuni. înstrăi­narea unei părţi a islozelor comunale tre­buia la tot caşul sé fiă întărită în înţelesul legii oomunale din partea municipiului. Nici de aceste ooupaţiunl nu se póte ni­menea atinge. Ceea ce s’a câştigat pe ca­lea legii, are sé râmână proprietatea neal­terată a respectivului individ.

Acuma venim la aoele ocupaţiunl din islazele comunale, a căror regulare o pre­tinde municipiul comitatului Caraş Severin, şi pentru oare am întrevenit şi noi sub- sorişii.

Aprópe în tóté islazele comunale din fostul regiment româno-bănatio Nr. X III s’au făcut ocupaţiun în masă, mai cu sémá în periodul de transiţie şi pe timpul nouei administraţiunl, aşa-deră după desfiinţarea confiniului militar la anul 1872. In timpul acesta, pe la anii 1873 şi 1874 erau în cur­gere şi lucrurile oatastrale.

Amploiaţii de catastru nu ouuosceau pe deplin referinţele din oonfiniul militar ; ér locuitorii noştri erau de oredinţă, că acum e timpul, ca sé câştige pământ, prin urmare credeau, oă decă parcele anumite din islazul comunal le vor declara de pro­prietatea lor, la acestea vor şi ajunge prin măsurările catastrale. Nu negăm, că re- presentanţele oomunale, respective oă de­legaţii acestora, n’ar fi sprijinit intenţiunile locuitorilor.

Esemplul réu nu póte avea de cât urmări rele; aşa şi după terminarea catas* trului s’au făout ocupaţiunl în islazele co­munale, ou atât mai uşor, căci supraveghie- rea acestor afaceri de funcţionarii adminis­trativi în periodul de transiţie se reduce la nula.

Firesoe oă astfel de stări nesănăt0se au putut dura numai pănă ce li-s’a putut da de urmă.

Şi íntr’adevér a trecut mult, timp şi anume aprópe 10 ani de < ile, pănă când administraţiunea comitatensă s’a otărit sé pună stavilă ocupaţiunilor arbitrare şi sé reguleze acâstă afacere.

Punctul nostru de vedere în privinţa ocupaţiunilor.

Foştii grăniţerl ai regimentului ro- mano-banatic Nr. X III sunt ca toţi Mun­tenii, lipsiţi de pământ, şi chiar măruntele paroele, oarl sunt proprietatea lor, nu sunt de calitatea cea mai bună, în parte pământ steril.

Lipsa de pământ s’â recompensat pe timpul graniţei militare prin diferite be­neficii; locuitorii erau d. e. aprópe scutiţi de dări, ei aveau drepturi la lemnele din pădurile erariale, folosiau gratuit jirovina şi păşunatul în păduri şi la munte. Intre astfel de împrejurări, ei puteau ca s?0-şî acopere din starea vitelor şi din productele pământului lăsat la disposiţiunea lor, rece- rinţele familiar», mai ou semă fiind că aoestea nu erau multe.

De odată cu provinţialisarea Graniţei încâtă şi beneficiile materiale. Dările devin grele, şi deşi în urma rősoumpárárii drep­turilor de servitute şi de-aci îoa in te ei f o ­

losesc gratuit jirovina, păşunatul şi lemnele de lipsă, totuşi pentru administraţiunea şi dările pădurilor şi a munţilor lor, trebue sé plătâscă taosele impuse, care ori cât de mici sunt, totuşi îi apasă destul de simţi­tor. Prin sporirea sarcinelor, prin înmul­ţirea locuitorilor, prin desfacerea comu­niunilor, şi prin perderea benefic iilor, de

care se împârtăşau, s’a îngreunat starea foştilor grăniţeri.

jragma o.

Necesitatea de a-şi aooperi recerinţele,i au îndemnat sS-şI sporâscă prin pământ oultiv%bil averea. In lipsa ori-oărui ram de industrie, loouitorii din fostul Severin n’au alt câştig decât rodul, oare îl dă moşia.

E lucru natural, oă loouitorii au tre­buit sâ-şi caute pământ arător şi l’au şi aflat în islazele oomunale în apropierea moşiilor lor.

Cele espuse ne esplioă lămurit genesa şi necesitatea ocupaţiunilor. E natural, că după disolvarea graniţei militare âu tre­buit sâ se sporâsoă atât de rapid numârul ocupaţiunilor în ishzele comunale şi e es- plicabil, oă de ce ooupaţiunile nu numai oă au fost tolerate, ci chiar sprijinite din partea comunelor.

Din descrierea de mai sus se vede, că regularea ocupaţiunilor din islazele co­munale, este o cestiune de viâţă pentru poporul nostru, şi oă noi nu putem fi in­diferenţi faţă de deslegarea bună sâu rea a acestei întrebări.

Am ţinut oont de disposiţiunile legii şi am avut înaintea ochilor interesele vi­tale ale poporului nostru şi cu observarea acestor 2 punote de vedere, am oonlucrat şi noi la decisul congregaţiunei munioipale din 12 O itomvre 1893.

(Va urma.)

SOIRI ULTIME.Praga, 25 August. ţ)iarul „JVa-

rodni Listyu anunţă din ia vor com­petent, că Majestatea Sa a sancţio­nat deja proiectul de lege privitor lareforma electorala austriacă.

Constantinopol, 25 August. In cer­curile guvernamentale turcesc! se vorbesce, că în consiliul ministerial de ieri s’au primit apr6pe tote pro­punerile ambasadorilor cu privire la concesiunile, ce vor fi de dat Cretani- lo r ; şi că P6rta va pretinde numai schimbări neînsemnate.

D Í V E R S F .

0 întâmplare interesantă s’a petre- out 4ilele trecute în Moscva. O domniş0ră a voit sâ-şî continue studiile în străinătatef dér i-a lipsit aceea de oe a avut mai mare lipsă: banii. Se ougetă una şi-şi ínoéroS norocul astfel: merge la d-l Р., un filan­trop cunoscut din Mosova, oare a ajutat pe mulţi studenţi. D-l P. îi ascultă oererea, dér aşa pe departe i-a denegat ajutorul, cjicend oă el a esperiat pănă aouma, că pe cari i-a ajutat dela un timp şi au pierdut energia şi paoienţa de-a mai studia şi s’au lăsat de studii. Domnişora ínsé nu desperă, ci îl rugá ne d-l P. sé-o supună unei probe. După puţină cugetare d-l P. se învoi şi îl puse d-şorei condiţiunea, oă în timp de doué luni sé adune V2 milion de bilete de tramvay. Décá acésta îi va succede, atunci d-l P. 4ise o\ în fiă-care an, pănă la ab- solvarea studielor, o va provedé cu cele da lipsă. D şora acceptă condiţiunea şi după ce, se încheiâ contract în scris, şi subscris de martori, d-şora se puse pe adunet de bilete, pilele trecute se împli­niră doué luni şi d-şora îi aduse d-lui P. o jumétate milion de bilete. D-ş0ra ou2 4ile mai înainte de-a sé împlini terminul mai avé lipsă încă de 7.000 bilete; atunoî ínsé, au4ind despre contraotul ei un astrin- gétor de bilete, se grăbi la d-ş0ră şi îi dete restul de 7000. D-l Р., care era mai mult ca sigur, că d-ş0rei îi va succede sé adune */2 milion de bilete, t ’a bucurat fórte tare, când d-ş0ra se presentâ înaintea lui ou biletele şi în onórea ei dete 4iua ur- mâtore un prân4 festiv.

L i t e r a t u r ă .In editura librăriei Nicolae I. Ciurcu

din Braşov a apărut: Carte de rugăciuni, pentru folosul şi mângâierea fiă-cărui creş­tin, întocmită de lerodiaconul Damaschin din sfânta mănăstire Sinaia. Format estetio pe 336 pag., hârtiă fină. Preţul 65 cr.

P rop rietar; Aurei Reâaclor responsabil 13гедш*ш Siaioi*.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 179—1890.— ............... é

Foulard-Seide 60 kr.:bis fL 3.35 p. XTtet. — japanefifd}e, cfytne* fífáje etc. itt ben ttcucfíen Deffítns uttb bért, fotüte fdjrcarje, tt>eife urtb farbige H e i i n e l i c r s - S e i d e non 35 ír. bts fí. ^.65 p. ITÍet. — glatt, geftreift, farriert, gemuftert, Damafíe etc. (ca 2^0 rerfcfj. Quai, uttb 2000 uerfdjiö. ^arbert, Défaits etc.). Porto- und steuerfrei ins Haus. — ZTTufter untgebettb. Doppeltes Briefporto ítacfy bér Scf?tüet5.

Seiden-Fabriken G. Henneberg2 (k. u. k. Hofl.), Zttpieli.

Cursul la bursa din Viena.Din 25 August 1896.

Renta ung. de aur 4% • * •Renta de eor6ne ung. 4% * •Impr. oăil. fer. ung. în aur 4y2%Impr. căii. fer. ung. în argint 41/20/Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis Bonuri rurale ungare 4% . .Bonuri rurale oroate-slavone. .Imprum. ung. cu premii . , .Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin Renta de hârtie austr. . . .Renta de argint austr. . . .Renta de aur austr..................Losuri din 1860....................Aoţii de ale Băncei an stro-ungară Acţii de-ale Băncei ung. de credit Aoţii de»ale Băncei austr. de creditNapoleoudoiî...........................M&rol imperiale germane . .London vista . . . . . .Paris v i s t a ...........................Rente de cor6ne austr. 4%. .Note italiene. . . . . . .

122.4599.35

128.40101.40121.75 97.20 97.-

153.—138.50101.75101.76 123.55 145.25 960.- 395.75367.50

9.5058.65

119.6047.50

101.2044.25

Cursul pieţei Braşov,Din 2 6 August 1896.

Banonote rom. Cump. 9.50 Vênd. Argint român. Cump. Napoleon-d’ori Comp.Galbeni Cump.Ruble rusesc! Cump.Mărol germane Cump.Lire turcesoi Cump.

9.45 Vend. 9.47 Vênd. 5.55 Vênd.

126. Vênd. 58.30 Vênd. 10.60 Vend.

9.49 9.479.49 5.60

Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vênd. 110.75

N o u a bo n am en tla

M Z IT A TRANSILVANIEICu t Iulie 1896 st. v.

« ’a deaehis n o u a b o n a m e n t la care invităm pe toţi am ieil şl sp ri­jin ito rii fotei nostre.

Preţul abonamentuluicPentru Austro-Ungaria:

p e *u .xl a,aa. .......................... 2.2 £L.pe çése 1-a.m.î ....................... © fl.pe trei 1-U.Z13L ....................... 3 fl.

Pentru România şi străinătate;p e *0.33. sm. ................. -3:0 fxsixicxpe şese l-u .3^1 ............... 2 0 „p e t re i 1-vual ................. I O „

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro - Ungaria :pe un an ............................ 2 fl.pe çése luni ..................... ... . I II.

Pentru România şi străinătate:pe un an ..................... . 8 francipe sése l u n i ..................... 4 fl

Abonarea se pote face mai uşor prin mandate postale.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11.

Nr. 78-1896.

Publicare de concurs.Prin acesta se escria concurs

pentru staţiunea de înveţător-dirigintevacantă la şc61a comunală din Orlat (comit. Sibiiului).

Emolumente: 350 fl. salar din fondurile grăniţeresei, relut în bani pentru 12 orgii lemne după pretu­rile locali c’am 150 fl., cuartir liber în edificiul şc6lei şi grădină în es- tensiune de 575 □ m.

Dela concurenţi, pe lângă pur­tare morală neexcepţionată se pof- tesce se fiă cualificaţî în sensul legii şi se poşiadă limba română perfect,se fiă destoinici într’aie musicei vocaleşi fiind-că în urma hărniciei fostului diriginte d-1 Romul Simu, şc61a a venit în posesiunea unei stupinî cu 70 stupi se fiă şi stupar practic, pu- tend conta ast-tel, în urma osteoe- lelor sale şi la ore-care-va venit. Su- plicele provecjute cu atestate despre tdte acestea, precum şi despre ser­viciul de pănă acum sunt a se tri­mite pană în 10 Septemvre n. a. c. la preotul local, Dion P. Decei preşedin­tele senatului şcolar în Orlat, comit. Sibiiului.

Senatul şcolei comunale.Or l a t , 25 August 1896:

Dion P- Decei.1955,1—3 preşedinte.

o e o e o € > o o o e o

Ş c o l a r i î n c o s tprimesce subscrisul, asigurând îngri­jire conscienţiosă. Se dă instrucţiă şi în limba germană.

Fr. Wilh. Frank,controlor la accisele oraşului.

Braşov, Scheiu, Cacova Nr. 20. 1049,2—8

O O O O Q O O O O O Oo o o e o e o e o e o

ron+o un elev cu 4 W® ta U ta dase şinm.

la farmacia Curţii regale d n laşi. Pro­prietari fraţii H.onya. Se vorpreferi cei cu 6 clase gimnasiale fiind praxa numai de d o i anî.

A se adresa Domnului Director al gimnasiului român din Braşov seu la redacţia „Gazetei Transilvaniei^.

Nr. 1025,2—3

o e o e o o o e o e o

A V I S .In restaurantul Schmfdt

„ E L I S E T J 1 £ “se află ia disposiţia P. T. public mâncăr i şi lieuturi iorte bune şi gustose.

B â i escelente şi odăi mobi­late de închiriat. , ,

5— b

S iT T 1Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potti face şi reînoi

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cărei luni.Domnii abonaţi se binevoiasca a arăta în deosebi, când voiesc

ca espedarea se li-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurit şi arate şi posta ultimă.

Administrat. „Gaz. Trans.u

№B 1&№iü

mmmIl i

ii

S e c a u t ăUn com ptabil de prima forţă în compta-

biSitate duplă şi în corespondenţa comercială.Un mechanic; de prima forţă, care se dirige

locomative şi se îngrijască de reparaţiunî.A se adresa la Domnul

E M U C O S T IN E S C U B u c u re s c i,Strada Coltel Mr. 69, seu la Sinaia.

’ 1051,2-9

o o c x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x r ţ

KARL EINSCHENEorganist-constructor

Braşovechiu, Strada Lungă, Nr. 120

primesce reparaturi şi acordări de clavire şi instrumente musicale cu preţuri eftine şi esecutare solidă. 1047,3—3

VÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXX

A V I S D E D A N S .Ş co la de d a n s F ie d le r B ra ş o v .

Am onore a însciinta pe m. o. public, stimaţi părinţi şi tutori, directoiî de institute şi junimea amatore de dans, că voi deschide în şcdla de dans fondată de rep. meu frate şi bu- curându-se de cel mai vechiu şi cel mai bun renume printre institutele de acum din Braşov urmărind acelaşi scop,

C u r s d e d a n sde estimp la I Septemvre 1896. — In şcola mea se vor instrua afară de tote dansurile usitate şi de regulile de bunapurtare încă şi cele mai noue noutăţi din arta dansului punctual şi după metodul cel mai lesnicios, tot odotă se va pune o mare grije întru supraveghiarea elevilor.

Q00

0

oDurata cursului 3 luni. — Onorariu cel obicinuit. §

Elevii se primese în t6te cjil©!® localităţile şcdlei mele, q Strada Hirscher Nr. 9, de dans şi rog pe m. o. părinţi şi ti- Q nerimea a severşi înscrierea păna la deschidere, pentru ca nu cum-va din causa de întârejiere se sufere vr’o scădere la învă­ţătură. — In fiă*care Duminecă vor fi exerciţii libere de dans, er din timp în timp coterii închise, la care prucum şi la cer­cetarea scdlei mele de dans am ondre a invita pe M. O. public. X

Rugându-me a mi-se păstra încrederea de pană acum voiu * stărui necontenit a o merita pe deplin, er cum-că am meritat’o a şi pănă acum o dovedesce reputaţia şcolei de dans Fiedler. a

Cu înaltă stimă jj)L l IS l F IED LER .

Sora măestrului de dans Francisc Fiedler.

Sosirea si plecarea trenurilor în Braşov.Sosirea trenurilor în Braşov:

I. Dela Pesta la Braşov:Tr. accelerat: 5 ore 07 m. dimineţa. Trenul de persone: 8 ore dimineţa. Trenul accel.: 2 ore 9 min. după am. Trenul mixt: 10 ore 25 minute sera.

2. Dela Bucuresci la Braşov:Trenul accel: 2 ore 18 min. după am. Trenul mixt: 5 6re 20 re. după am6c}i. Trenul de persone : 9 6re 8 minute sera. Trenul accel.: 10 6re 19 minute s6ra.

3. Dela Zernesct la Braşov: (Gara Bartolomeiu.) Trenul mixt: 7 ore 44 min. dimineţa. Trenul mixt: 1 6ră 29 min. după am. Trenul mixt: 8 6re 31 min. sera.

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşov.Trenul de pers.: 8 6re 15 min. dimin.

Trenul de persone: 1 oră 46 m. d. am. Trenul mixt: 7 ore 12 min. sera.

5. Dela Sinaia la Braşov*)Trenul de persone 7 ore 40 m. dim.

Plecarea trenurilor din Braş,I, Dela Braşov la Pesta

Trenul mixt: 5 óre 8 min. diminâţa. Trenul accel.: 2 óre 45 min. după am.- Trenul de persone: 7 óre 43 min. sér& Tr. accelerat: 10 óre 26 min. sóra.

2. Dela Braşov la Bucuresci:Trenul de pers.: 3 óre 55 min. dimin, Tr. accelerat: 5 óre 14 m. dimin. Trenul mixt: 11 óre înainte de améi})L Trenul acoel.: 2 óre 19 min. după am

3. Dela Braşov la Zernescî. (Gara Bartolomeiu, Trenul mixt: 8 óre 35 min. diminópu.

„ „ 4 „ 55 m. după am. Trenul mixt: 4 óre 30 min. dim.

4. Dela Braşov la Ct>.-Oşorheiu.Trenul de persóue: 3 óre 1 după am. Trenul mixt: 8 óre 50 minute dirain, Trenul de pers.: 5 óre 20 min. dimin,

5. Dela Braşov la Sinaia*)Trenul de persone 6 óre 40 min.

*) Acest tren cireuleză unmai Joia Dumineca şi ]a sărbători.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.