A m i l X X V I I . — >«>• 5 0 5 ВЛМ L\ TOATA ŢARA 5 L u n ï , I i i D e c e m b r i e 1 9 1 0 . 11 I 1 - = <

S â n g e r o a s a c iocni re In t re j anda rmi şi bandi ţ i In Sardinia (Italia). — Vezi explicaţii

— No. b ü Luni , 1 3 Ь .••eu.oric 1 9 1 0 .

wm SĂPTĂMÂNII « L U C E A F Ă R U L »

Lumea literară a avut săptămâ­na aceasta u n e v e n i m e n t . P e s c e ­na Teatrului Naţional s'a jucat Miercuri seară noua dramă istori­că a marelui maestru al limbeî ronâneştî, d. Delavrancea „Lu-teafăniî1.

„Luceafărul", care slujeşte de încheere trilogiei moldovene, atât de frumos începută cu „Apus de soare" şi atât de viguros continu­ată cu „Viforul", are într'însul toată strălucitoarea licărire a as­trului dimineţii, răsărit peste o lume din nou chemată la viată, şi are şi melancolia blândei stele de seară ce se aprinde în întuneric. „Luceafărul" d-luî Delavrancea e ultima dâră d e lumină pe care o trage în istoria Moldovei urmatul cel de pe urmă al lui Ştefan cel Mare, încercarea viguroasă a lui Petru Rares de a întoarce la viata şi la bărbăţie un neam peste care strălucise un soare, .se năpustise un vifor, pentru-'ca*din prăpădul acestuia să nu p o a t ă legau firul de glorie iţit de mâxra lui Ştefan şi rupt d e aceea a luî Ştefăniţa.

Petru Rares al d-iuî Delavran­cea e pe de-a întregul erouísi erois­mul luî umple el singur, cele» cinci acte ale dramei. Pribeag,. bate la porţile castelului din S u c e a v a - şi sc destăinueşte boerilor cari îï bă-nuesc şi se u r c ă în scaun după ce cu o poveste admirabilă se face cunoscut O a n e î , aurore i luî din Răreşoaia de la Hârlău. E vlăstar din neamul lui Ştefan şi glasul luî trezeşte, ş i mintea-î urzeşte, şi bra­ţul luî e vajnic şi birue, pe secui, pe Ieşi, p e p o l o n i , şi e gata să în­trupeze Moldova visată în lunga luî pribegie. ,,Eu am v i sa t ; viseze şi alţii după mine", s p u n e P e t r u boerilor cari se codesc, ş i v i s u l l u î eroic rămâne vis şi e r o u l pleacă iar în pribegie, lăsând î n urma luî boerimea fără vlagă, fără credinţă, aşa cum r ă m ă s e s e d e p e u r m a lui Ştefăniţă.

Episodului i s tor ic a l întâiei domnii a luî P e t r a Rares, d . Dela­vrancea adaogă p o e z i a u n e i idile neînchegate d e i u b i r e a G e n u n e î , o fiică de boer, i u b i r e că tre erou maî mult de cât către ora şi totul într'o atmosferă de cald devota­ment al puţinilor boerii în sufle­tul cărora maî palpită înflăcăra­rea eroizmuluï celui al cărui nume nu se rostea de cât însoţit de sem­nul cruceî.

Frumoasa ş i aromitcarea l imbă pe care o m â m i e ş t e d. D e l a v r a n ­cea, recitată in foarte f r u m o a s e cadrurï de decoraţi u n e ş i c u m u l ­tă însufleţire, a c o m p l e t a t f r u m u ­seţea pagineî de i s tor ie poves t i tă , care este „Luceafărul".

A. Д , D.

P R O V E R B E

Prostul , când: îl bagi în seamă, s e ' na i ţă in sus dorOipaimă.

Capul iscusit ia - .тгея» de* nevoe se

cunoaşte.

Mintea nn s e « a » o 4 f ă euv faaal.

Când tună şi fuigeră mult nu plouă. Vai de ţara fără domn şi de casa

i a r ă s t ăpân .

Feciorul de văduvă e al douilea domn.

E M . G A R L F A \ U

P e pajiştea verde , s u p t u m b r a r u l f runz i şu lu i tremurător, cât de fru­moasă se cl es valea î n lumina zileî s t a t u a . Albă ca î n s ă ş î l u m i n a , m l ă ­d ioa să ca p r iv i r ea , g i n g a ş ă de p a r c ă cea m a î u ş o a r ă f l u t u r a r e a zef i ru lui o înf iora , ca o m i n u n e n e a t i n s ă de m â n ă o m e n e a s c ă a ş a se r id ica , de pe soclul eî îna l t . Ar t i s t u l c a r e îi dă­duse f i in ţă , s t r e c u r â n d în c a r n e a eî de p e a t r ă o făşie d in suf le tul lu î , o pr ivea zilnic, ca pe u n copil s c u m p , ca pe o î n t r u p a r e a v i su r i l o r luî . A r fi v ru t , s ă r m a n u l scu lp tor , să vie toţ i , să se s t r â n g ă î n t r e a g a l u m e să o pr ivească , s ă se minuneze , d i n p r e u -n ă cu el, de f rumuse ţ ea eî de săvâ r ­şi tă .

D a r l u m e a t recea, t recea n e p ă s ă -toa re , c u m t rec o a m e n i i , g r ă b i ţ i , du­p ă t r e b u r i m ă r u n t e , d u p ă n imicnic i i -!e z i ln ice ,—mărgel i le de s t ic lă î n ş i r a ­te pe a ţ a une i vieţi . Sau dacă p r i v e a u la s t a tu i i ce p u t e a u dânş i i să în ţe lea­gă? Се-ï putea atrage? Formele; mlă­die rea şa le lor? r o t u n z i m e a s ân i lo r ? p r i v i r e a ochi lor? D a r se si l iseră eî v r e o d a t ă s ă a l e a g ă , d i n t r ' o s u t ă de n a s u r i , pe acel caro a v e a l inia m a î f r u m o a s ă ? d in t r ' o s u t ă de g u r î , pe a-ceea c a r e avea buzele m a î f rumos t ă ia te? Şi bietul artist, s'a d u s î n t r ' o zi, ş i rr» s l a m a i intors la s ta tua luî, să se lovească de nepăsarea oame­ni lo r ; şi-î p ă s t r a numai amintirea, aşa c u m se r ă f ă ţ a în b ă t a i a razelor de soa re ce s căpă t a ţ i p r i n t r e frunzele de de - a sup ra .

O d a t ă însă , u n ucenic de z u g r a v , t r ecu , beat , pe acolo, cu văpsel i lc în­tr'o m â n ă ş i cu s c a r a în ce ia la l tă . Ş i f i indcă beţivii se opresc s ă pr i ­vească l uc ru r i l e , cu m a i m u l t ă s tă­r u i n ţ ă , decâ t ceî t re j i , şi be ţ ivul aces­ta ' se o p r i în f a ţ a s t a tue i , r ă s c h i r a p ic ioare le , izbucni în r â s , şi î n d a t ă îş î dete cu gândul că s t a t u e î îl l ip­sea ceva. Ce ? N u m a i el ş t ia . î n d a t ă r&zimă scara de soclu, se su i , scă­pând p ic ioare le p r i n t r e spi ţe le scă-reî, şi cu b id ineaoa , făcu înce t , cu toată s t ă p â n i r e a de cate era în s t a re , u n bengh iu roşu , drept u n vâ r fu l n a s u l u i femeal de m a r m o r ă . Şi plecă be ţ ivul î n c â n t a t . Şi avea de ce. Din c l ipa ace ia se o p r e a u cu toţ i i să p r i v e a s c ă statua;. Uni i îî găseau pic ioare le p r e a scur te , alţ i i prea lungi , c â ţ i va , prea groase , i ar cei­lalţ i prea subţiri. Dar toţi râdeau c u pof tă de benghîul acela. Fiecare gă ­sea c ă e pus la loc foarte potrivit, ş i că statua a câşt igat ch iar de pe ur­m a luî. I a r beţivul, a d o u a zi, când şi a adus aminte de isprava lui , a venit să şi-o vază cu ochiî. Şi avu norocul să se audă lăudat : „Bine 1-a m a î potrivit; drept în vârfu l nasului ! Hala l de еІГ

v L o c u i a » Înv curtea unul sculptor. Mă d e p r i n s e s e » s ă 1 t r ă e s e fn lumea ceea de pietre, I n lumea ceea, de sta­ne ţintuite locului, nemişcate, 1 ţ i n â n d parcă supt (greutatsea trupului lo r rece. c ine ştie ce taine ascunse .

Dintre toate, un bloc înalt şi alb de marmoră îmî atrăgea m a l des privirea, căci a lbul eî lăptos, moale p a r c ă , avea ceva d in căldura trupu­lu i omenesc. Şi'ntr'o bună ri, bătrâ­n u l , sculptorul, î ş î luă dălţile, ş i , sub ascuţ işul lor, şi'n băta ia razelor de soare trupul statueî de m a r m o r ă în­cepu să-şî împrăştie aşchiile albe pe­ste t o t Zi cu ri a m urmărit m u n c a bătrânului a r t i s t încetul cu încetul blocul a l b căpătă o nouă întruchipa­r e ; ceas cu ceas , d in m a r m u r a a lbă par'că se necăjea s ă se desfacă o nouă formă, o al tă alcătuire în lumina zi­lei. Mi se p ă r e a că s c u l p t o r u l desfă­cea, î nce tu l cu încetu l , l egă tu r i l e s t r â n s e ca r e î n f ă ş u r a u pe c ineva. C u m e r a şi d r ep tu l , b ă t r â n u l , desro-h i de î n c ă t u ş a r e a pie t r i l , î n t â i c a p u l fi inţei aceleia înc remeni t e .

I l -am văzut î n t r ' o d i m i n e a ţ ă , s t ând , p leca t p u ţ i n , pe g â t u l f raged,

cu 'n zâmbet a m a r peste buzele des­p r i n s e ca î n t r ' u n fior. I n d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e i-am văzut, gol , s â n u l , şi ' n t r ' o bună zi a m zăr i t -o î n t r e a g ă , — zeiţă albă şi c a l d ă cu m â n a a p ă s â n -du-şî p ieptul , ca î n t r ' o - m i ş c a r e de mirare In f a ţ a veşnici i frumuseţ i a zileî, cu piciorul d r e p t îndeindu-şT p u ţ i n g e n u n c h i u l , ca şi c â n d a r fi vrut să se plece î n f a ţ a celui ce o a-dusese din n o u pe lume . . .

Şi d in clipa ceia a m î n c e p u t să trec p r i n t r e l umea a c e a s t a de s t a n e cu u n fior neînţeles î r suflet.

Cum? în f iecare d i n lespezile acele, î n f iecare d in b locur i l e acele nemiş ­ca te şi reci, e r a câ te o t a i n i ţ ă c a r e ţ i nea înch i să în t r ' însa t r u p u l ca ld a l une i fiinţî împ ie t r i t e p r i n t r ' o v r a ­j ă ? Din miezul f i ecă ru ia p u t e a s ă se r idice un cap , să a r u n c e s p r e m i n e o p r iv i re , să se desfacă , în ca le-mi , în­t r ' o mi şca re d e r u g ă , câ te o m â n ă , s ă m ă a r a t e v r e - u n deget, s a u s ă m i se plece un g e n u n c h i ? Atunc i câ t ă

! l ume , câ tă f r u m u s e ţ e e pe veci ador -. m i t ă , pc vecî îngropată supt ţ ă r â n a i pe ca r e nimeni poate că n o v a d a l a I o p a r t e nMtodatóv de DEAS4IŢ»ra. chi-1 p u l a î naneai văaat de frumos, al că-

rukuzaaefeet s i n g u r a r preţui c â t tot farmecul de pe p ă m â n t ! . . .

. . .Şi m â n a bătrânului seuttótor n'a m a l putot «nwigCTJeetrii аюіаШііегеа. vreunui - trup, G ă c i 1-em văzut dus -pe b r a ţ e , î a sicriul strâmt, î n care-.'et î n suş i , la rândul luî , luase îafăfâ?*-) r e a une i s t ane . L-am văzut trecând n e p ă s ă t o r , p r i n t r e lespezile nepăaă-t o a r e . »

N u m a i pe soc lu l eî, ze i ţa de mar­m o r ă albă, p ă r e a că-şî p l ecase m a î m u l t genunch iu l , i a r z â m b e t u l de -pe buze că-î f l u tu r a m a l a m a r .

VREMURI GRELE

B ü IV I C A In valuri de l u m i n ă domniţa „Au­

roră" tresaltă prin văzduh, ş i în sbor de rândunele zefirii auri i îl f lutură pletele strălucitoare. U n parfum de mieşunete se r idică de peste g r ă d i n i ş i o simJeuie heruvimică t r e m u r ă c r i n -, rămerelele p i c a t e de r o u ă . Şi roua se reflectă în ochii domn i ţ e i în ape de argint, ş i ochii el a r u n c ă în stropiri prea. f ine , o pu lbe re de dia­m a n t Şi pulberea v a p o r o a s ă t r e m u ­ră în vârtejuri l enevoase , t r e m u r ă şi se îngroaşe spre răsărit, ca apoi să dispară in gaura deschisă a u n e i fal­nici comori, înfiptă în bolta ce ru lu i .

Comoara tresaltă la lovitura ei fer­mecată, î ş i clatină c a p a c u l r u g i n i t de t imp ş i r e v a r s ă din sânul el u n is-vor de f l ăcăr i ce se joacă în curcu-beurî i'iolete, în sc l ip i r i svăpăiate de aur.

* . . .Focul nu m a l pâlpâe 1» cămin :

s'a d u s iarna. Bunica nu m a i şade perdută în visurile eî îmbătrânite , c u ochi i p i roni ţ i în lumea de f lăcări co­l o ra t e ce se s b ă t e a u în jar, ca nişte a r i p i de p a s ă r i închipuite. A venit p r i m ă v a r a , a u venit cântările, a ve­nit b u c u r i a : b u n i c a a în t ine r i t .

E a n u m a l a u d e suflarea viforoa­să a vântului p r i n hornuri, ea n u maî vede cernându-se fluturaşiî ce­rului ÎI troene, ea пц m a l şopteşte îngândurată: „Ce vreme, ce vreme!?

E a s tă a c u m m a j e s t o a s ă c a o zeiţă în- io tu l el învechit de ani . şi mută ca o icoană priveşte fereastra cu ochii râzători.

Soare le , îl a r u n c ă pe i u r i s v ă p ă i d r ă g ă l a ş e , ce le s t r e c o a r ă î n făşi î lung i ş i s u b ţ i r i în poala eî nemiş­cată. Şi iată că razele se joacă, se j oacă şegalnic în p o a l a eî, ş i apoi fn-cet-încet se u r c ă pe peptul eî scofâl-cil, pe gâtu l eî subţire şi maî a p o i . . p e faţa albă. Ca atinsă de o suflare dulce ea cl ipeşte o d a t ă d i n p l eoape , apo i a deschis ochii m a r i , m a r i de tot şi o p loae de raze l u c i t o a r e s 'a r ă s p â n d i t d i n orbi tele el a d â n c i t e de a n i , ca d in două comor i ce a s c u n d pe fundu l lor doi b u l g ă r i de d i a m a n t .

Cu u n gest lenevos l a s ă c a p u l pe s p a t e şi p r iveş te ca p e r d u t ă în pra­

d a unui v i s : c e r u l a m i n t i r i l o r et, — a m i n t i r i l e ei d in t ine re ţe .

. . .Şi se vede mică , r o t u n d ă şî p l i n ă de v i a ţ ă , cu r o c h i ţ a scur t ic icS , cu p a r g l i c u ţ e ' n pletele-f de a u r , c u cerce luş i m ic i ş i ga lben i a t â r n a ţ i cu u n firicel roşu . Ş i toată c o p i l ă r i a , cu j ocu r i l e ei de m i n g e , cu l u m e a et d e p ă p u ş i ş i l e a g ă n , cu bazinele f e rme­cate a le d iv ine lo r Cosânz iene ,—toa te acele poves t i r i f a n t a s t i c e ce le-a t r ă i t şi s i m ţ i t pe g e n u c h i î „ t a t i i " , toa te a p a r ca n i ş te sc l ip i r i de vis, d u p ă o n o a p t e î n s t e l a t ă de va r ă . Şi . . . es te n e s p u s de f r u m o s s ă ci teşt i c ă r ţ i de b a s m e şi d u p ă ce le s fâ r şeş t i s ă în­chizi ochii v i s ă t o r i , c a s u b u m b r a ră­c o r o a s ă a v r e - u n u l c a s t a n să încerc i v i s u r i f rumoase . . . f r u m o a s e . . . Da r ._ este şi m a î n e s p u s de f r u m o s s ă as­cu l t ! b a s m e în f r ageda t a v â r s t ă , şa a p o i d u p ă o t recere de a n i , să-ţi îr*-to rc ! p r i v i r e a î n a p o i spre l u m i n o a s a c ă r ă r u e a con i l ă r i e l şi să c a u ţ i d i a efectul b a s m e l o r de a tunc i , să r ă sco­leşt i f iori i p r i m e l o r impres i i . . . să-î t r ăe ş t î i a r ă ş i î m b r ă c a t în h a i n a na i ­v i tă ţ i i , şi a p o i s p r e s fâ rş i tu l „Amin­t i r e ! d in t recu t" , s ă r â z i de mi r acu lo ­sul d in t r ' î n se l e , să z â m b e ş t i l a zbu-c i u m ă r i l e f an t a s t i c e a le e ro i lo r eî, : l a ţ desnoeHUaiof e le f enomena l e ce po­v e s t i t o r u l ţ i - l e p l ă s m u e ş t e d i n p a t r i a feeriei .

Ş i aï. a t u n c i o î m p ă c a r e a suflo-itBMI. o moi- tutaire ce n u se poa te re-ídá |>rra; g r a i u , — î ţ i zici : . .rMi-mn. retrăit poveştile", şi cuvân­tu l ,,Pomette'% î n v ă l u e în h a i n a u n u l mis t i c în ţe les o l u m e de a m i n t i r i , o l u m e de vieţi , t r ă i t e oda tă . . . în vis. t r ă i t e oda tă ! . . . d a r ca re azi aii a p u s , ş i lé regreţi a c u m , n u p e n t r u că au f a s t i f r u m o a s e ci p e n t r u că au fost poveşt i—

#

Şi „ B u n i c a " t r e s a l t ă şi ochii ci se înch id de f a r m e c u l a m i n t i r e ! — dul ­c i lo r a m i n t i r i . T ine re ţ ea , cu p r i m i i f ior i a l r o m a n e l o r cetite p r i n un­ghere , cu p r ime le z b u c i u m ă r l sufle­teş t i ce ori-ce fec ioară le s imte când p r i n d e a iubi , toa te a p a r a c u m in vi­su l el t r ă i t , şi o f r ă m â n t ă d u r e r o s de du lce ca şi a t u n c i la p r i m a întâlnir-?. ca ş i a t u n c i l a p r ime le j u r ă m i n t e ale F ă t u l u i el f rumos .

Şi câ te şi m a l câ te icoane n u i se p e r i n d ă p r i n a m i n t i r i , ş i câ te sen­zaţ i i ne în ţe lese n u s g u d u e t vunuşo -ri.il el p l ă p â n d si şub red ca de eonii . F ie ce c l ipă a v i s u l u i ce a c u m t r ă -eşte, fo rmează o l u m e de v i a t ă ce a înce rca t a t u n c i ş i iată-o ne bmv 'ea : ş i copi lă , ş i fecioară , şi m a m ă . şi bu­nică. Toa te aceste senza ţ i i se uno-c î n t r ' u n complex d e i m a g i n i , z u g r ă ­vite cu t r u d ă , de î n g e r a ş u l el păz i ­to r ş i v i a ţ a , l u n g a el v i a t ă , i ?e p a r e a c u m atât de s c u r t ă a t â t de neîn­s e m n a t ă , i se p a r e t o a t ă u n vis — u n vis ce se r e z u m ă l â o p r i v i r e : ,.Tn t r e a c ă t " ne u n ş i r l u n g de icoane . Si c*tă l in i ş te , c â t ă pace n u d o m n e ş t e în ch i l i u ţ a el r e t r a s ă : s i ngu re r ă m u r e -Iele de b r a d . îl s t re iuesc f e r ea s t r ă , a t i n g î n c a d e n ţ a v â n t u l u i ş t r e n g a r feres t re le el p ră fu i t e .

I n colo. . . o t ăce re de nust i î i dom­neş te p r i n u n g h e r e , o t ăce re încleş­t a t ă î n v r a j a v r e -unu l b les tem. î n c â t a l s enaz t i a că nr iveş t î o c r i n t ă în ­m o r m â n t a t ă în t r 'un c avou so l i t a r .

Cu p r iv i r ea r ă t ă c i t ă s p r e u n ţ ă r m a l fericire!, ea îşi c l a t i n ă cos i ţ a ţesu­tă d i n a rg in t , ş i m â i n i l e el albe şi s u b ţ i r i m i şcă î n t r ' o c a d e n ţ ă m e c a n i ­că u n ş i r l u n g ş i în egr i t de m ă t ă n i i .

Mătăn i i l e cad , m ă r g e a d u p ă m ă r ­gea, ş i o m u z i c ă s i n i s t r ă se în f i r ipă : de o a r e ce s e lovesc. Şi el î l p lace a-ceas t? m u z i c ă , s i n g u r a s imfonie de c a r e se m a î p o a t e b u c u r a , căc i me­l o d i a eî se a s c u n d e sub l in ţo l iu l ani­lo r t r e c u ţ i î n cucernic ie , în v i a ţ ă f ă ră de p a t ă . . . ş i f i e c e m ă r g e a este u n a n ce 1-a t r ă i t , o b u c ă ţ i c ă f r â n t ă d i n în­s ă ş i a eî su f l a re .

Şi s imbolu l m ă t ă n i i l o r î neg r i t e îl c u n o a ş t e de m u l t b u n i c a , îl c u n o a ş t e de la bun icu l eî — pă r in t e l e Evra t— cel m a l cur ios d u h o v n i c d in v remea aceia . . . .

Şi î n t o c m a i ca o c l ipă a trecu t%

a t r e c u t cu t o a t e a le eî c â n t ă r i şi ve«

b ú u l , 1 3 D e c e m b r i e 191U. U N I V E R S U L L I T E R A R Ko. jjO. — 3 .

seliî ş i b u n i c a tot î n v i s a r e a el ferme-; c a t ă t răeş te . . .

E a şt ie p r e a b ine jocu l uni form al une î ziie d i n v i a ţ ă , e a ştie farmecele

; dimineţ-elor de p r i m ă v a r ă ca un c â n loc p r i n s în zbo ru l copi lăr ie i , ea cu­noaş t e l in i ş t ea a m u r g u l u i mis t e r ios , ca u n s fârş i t de b a s m î n t u n e c a t de lup te le cu zmeii . Şi ea ştie c u m r o a t a se î n v â r t e ş t e , c u m firul se de sp r inde d i n c a e r u l vaporos , c u m v i a ţ a se s t i nge ca o cande lă pe u n m o r m â n t , şi . . . n u o m a i mişcă n imic . . . d in con­t r ă : zâmbeş te la fa rmece le lo r ca u-n u l ce-şî vede a p u s u l u l t i m e l o r lu î clipe. .Şi bun ica a ş t e a p t ă a p u s u l vie­ţeî eî, ca 04 un m i r e î n v e s t m â n t a t în a lb , care s'o s ă r u t e p r e l u n g pe f run­tea- ! ga lbenă cu o făclie, şi să o ră­pească ca pe o m i r e a s ă a d o r a t ă , du­când-o pc b r a t e î n a r m a t e în l u m e a vocinicieî , cea n ia î fer ic i tă a eî lume.

Şi ea cu 1.raţele deschise să-1 pr i ­m e a s c ă s u r â z â n d , , să-şî . p r inzä in mâine le - î e scaso înă tan i i l e î n t u n e c a t e — î n t r e a g a eî v i a ţ ă a p u s ă — şi per ­du tă în extazul une î a ş t e p t ă r i ne­b u n e să-şî u i te de l u m e , de v isur i le el t ră i te . . .

Şi acolo <-.ii«... s u s de tot. u n d e e n u m a î a r m o n i c şi zbor de pă să r e l e , acolo să î n d r ă g e a s c ă i a r ă ş i — înveş­m â n t a t ă 'n h a i n a fecioriei un în­ger cu ovinele de. a r g i n t , cu ochii de stele, cu glas de h e r u v i a m .

Şi t •? a-,:\. f-'â p lu tească ca o sfân­tă în i;.Maili-l acelei l u m i . înconju­r a t ă de \ is .şi c â n t a r e p e n ă ce vor tre­ce veacur i le p resc r i se de sfinţi , când Bo va tnhx i rcc i a r ă ş i sub î n f ă ţ i ş a r ea imu l a - l r u r ă t ăc i to r , pe bol ta înste­lată a ur.cî nopţ i de v a r ă .

Soarele se sba te în ul t imele f l ăcăr i ale am:••ului şi cerul a p r i n s a fume­ga . Bun ice , î ngominch ia^ i în u n g h e ­r u l din sp re r ă s ă r i t , ţ ine mâ in i l e în­cleştai c iu faţa u n u l roî de icoane ce s t i ă l u r i ' - c în veş tminte le lor de ar­gint , ca i i i - ic aureo le de p u r p u r ă bă­tu te în n i . ' ] " ' de c a f i r .

Şi «fuinliită ii» extazul r u p t e i uneî ei, ţine pi ivirea ţ in tă sp re cer. şi d in }.чѵош.-! ' l-.r ochii îi v a r s ă a d â n c i şi-roae de i.-u'i'ăuiî...

Bucz •• - el murmur . ' ! în t r e m u r a r e a r u g ă c i u n e ! o m e k d i e s t r an ie , u n imn cc mi se gă-eş to u i r l în t r i lu l fi­lon 1 el eT. nici in g lasu l Duinnoz* esc al u n u l înger .

F a c e ••• ei eco m a r e cu m â n a t r emu­r ă t o a r e l-'i eu năframe, cer­n i t ă Í--\ .;•.>I de îacr . lni î . Inert-inec-t. se r i d i c i şi i'C.-'-.-ie sure învechi tu l el Hlţ, spi'' ' u-.-I od ihn i m ă d u l a r e l e şu-f i cde .

. .Un p:e :' şi ş o v ă e . . . şovăe, . . . şi Ca-CU!

Un zs.kï. t de oase u sca t e cc se i s -r-epc. vSsimü ínír ' í in e c o u : sun t mf>-t ă n k l e în ip iă- f in ie ne r-odeală ca n i ­şte v i sur î - í-arbiíde vi-'-'irï — din suf le t" ] m a l b ă t r â n e de nouăzec i şi dou î de anî . Intreoffa el v ia ţă s'a s p u l b e r a i , căci firul cel p u t r e d s'a r u p t s'a vaut . . . şi ci nu i-a m a î fost da t să-î rö ' i ine n ie! vigurile — imn-gini la c l ipelor t ră i te pe acest pă ­m â n t .

Nonvile.i f a d â n c i t în u m b r a el chi­l ia s i n ' - u r a ! ică a bun ich i î . şi cu dân ­sa a Î!ii!i . . i"i)ànlaf pen t ru vecie un corp îilc v'.iifl de m u r i t o r , o v ia ţă a-V u s ă în b ă t a i a u n e î cline — j

Pite.şa. Delas i l i ş ie . i

PRIETENULUI N. G. Pe valurile vieţii eşti un vâslaş isteţ Ce'n glasul, apel simte-un adevăr ac preţ, Şi une-ori când turburi iscoarele eî sunt Spre ţărmuri să tc poarte el ştie pe orl-ce

vânt. Furtuna învrăjbită o 'nfrunl'l şi râzi de ca. Pe semne, urs'iloarca ţl-a foii 'vrăjit o stea Ce'n calea ta dc-apururl vu semăna scântei Să-ţi fie clară calea sub ocrotirea c'i. Norocul pentru tine e-un vrăjitor dc slăvi. Tu nu cunoşti nici una din tratele isprăvi Pe care Ic scorneşte, in nebunia Iul, Stăpănitoral Hades, prieten nimănui, Spre a svdrh 'n adâncuri vâslaşii ce pe

mări Cu vrăjbile naturii se joacă 'n larg de zări.

Nici să pricepi vreodată enigma şi nici când Să nu tc 'ncercl ca taina sâ îî 'tremure iu

g tind Căci numai bănuirca câ-al prim tu cheia

torţii Va destrăma in juru-ţl tot nc'nlelcsul

•morţii. Şi-atuncl... in jur de line, mal sus, sub

paşii lai, Neantul va întinde a rătăcirii cai, — Fantoma amăgirii, aşa-ţ'i va fi norocul. Şi n'aî să poţi vrr.-udata ca să-î mal a/li

locul.

Nu, niciodată taina cu mintea să n'o prinzi Căci vraja ei se duce când candela-l a-

prinzi, Ci las'n să s'ascimdă in nimbul ci himeric Căci norul dc se sparge, e ploac de 'nla-

neric Şi 'n loc ca să tc bucuri atunci de vraja

lai .ijungî strein in lume, copil al nimănui...

Nu cerceta a sorţii nestrămutate legi De vrei din crângul vicia lat flori ca să

culegi.'... L e o n t i n I l i e s c u

- lă­

făi-

CUGETĂRI • Oameni î s labi u r ă cu lupi i şi be-

băesc cu micii . Holste

Rezidă in na tura nar t idelor să ' ş l păs ­treze vechile d u ş m ă n i ! maî cu tăr ie decât pr incipi i le universale .

Ma:aulay.

Nimeni n*are în t r ' insu l ceva bun «are să nu pootă deveni excelent prin t u l t u r a . Saint-Evremond.

Nu morî dacă ceri un sfat. Mahomed.

Ori-ce par t id eare se ab ţ ine , abdică. Lamartine.

Seniu l începe operile f rumoase , însă Dumai m u n c a sin c u r a ie siYu-şcş;e.

Ju.ibcrt.

K E P O T E L Ï J L E de p a t r u a n i a c u m . P ă r u l sbû i ï i t

în f runte . Ochiî n e g r i — m u r ă —, o-bra j ï t r anda f i r i i , n iş te d in ţ i a lb i , — m ă r g ă r i t a r . Când r âde face d o u ă g ro ­piţe 'n obraz. Aşa e nepo ţe lu l p â n ă a ic i ; d 'aci în jos altfel : c ă m a ş a r u p ­tă 'u d o u a şoiile, buluc i tă veşnic pe la poa le ; i a r p ic ioare le , cu n iş te ade­v ă r a ţ i solzi de noro i uscat . S b u r d ă l -n ic ia e bine î n t i p ă r i t ă nu a t â t în fisi-ononi ia c a p u l u i — cât m a î a les pe la­bele luî de mică rep t i l ă .

Jucă re ţ nevoe m a r e . Când m ă ve­de 'nil s a r e 'n cale : , ,Sâ j u c ă m mo­şule, să facem g e a m a s t i c ă . moşu le . Mânca- l -a r m a m a de m e ş — h a ï să j u c ă m mă !"

— Nu v reau — spuno-mî c u m te c h i a m ă !

— Mă. c h i a m ă Ştfifănescu Victor. — Al cui eşt i ? Al lui Ştefan Mări i . — P ă i d ă - m l

ceva. Să cau t p u j u n a î . . . u n ban . . . . hombnane . . . Dă-mî , m ă moşu le ceva. , ce draci i . . .

— Iţ i d a u un han clacă zici ca mine , — Zic. — ţin copil c a m leneş. . . — Tin copil c a m leneş . . . — Mic ca d u m n e a t a . . . — Mic ca tinp. — Ce-şî iubea pă r in ţ i i . . . — Ce-şî iubea pă inţil... — Si îî a scu l ta . . . — Şi născuta... —Ce făcu copi lul . . . — Ce făcu copi lul . . . — Ce se socoti . . . — Nu să socoti, moşu le , l a s ă - m ă

pace". — Nu m a î zici. mă, — Nu. — De ce ? — М-ай picat dlneiî. — Dacă ţi-aii picat d in ţ i i , cu ce-o

sa m ă n â n c i b o m b o a n e l e ? . . . — Cu g u r a . — Şi cu ce le s p a r g i ? — Cu l imba. . . — Minţ i t â l h a r u l e . . . m a r e c o ţ e a r

eşt i . . . — Ce e a i a coţeaî . moşule . . , — U n p u r c e l ca t ine . . . mic . . . mic . . .

u n pi t igoî . . . c a t ine d n mic . — T u m ă n â n c i p ic igol , m o ş u l e . — B a tu. . . . — B a tu s ă m ă n â n c i u n picigoî.

şi-o nucă . . . şi-o varză . . . ş i -nn p r a z ş'o sfeclă.. .

— D a r tu ?.... — E u fac o goarnaş t ică . . . . ha ï . . .

h ă ă n . . . să facem m o ş c l e , şă facem geamaş t ică.

— î n t â i u , du-te ş i te spa lă . E ş t i u-râ t .

— M'am s p ă l a t moşule . . . şi pe ochî şi pe gâ t şi pe m â i n i , si pe dincî . . .

— Când ? — P o i m â i n e . — Mă eşti hoţ . . . — Ba sun t mic , moşule. — Mic şi hoţ şi u r â t ? — Ba m ă duc la ş icoală . şi învă ţ

cate.şi m ă fac popă . ş i m ă n â n c colaci , şi coli i i vă... şi ţie nu- ţ l dau mo­şule. . . dacă nu vre i să facem g e a m a ­st ică.

— Vin la m o ş u să te p u p e !.. — P ă i facem g e a m a s t i c ă ? --- Facem. A c u m a nepoţe lu l ş te rge obrazu l

eu m â n e c a c ă m ă ş i i . în t inde m â n u ţ e l e lui , m ă c u p r i n d e de gât . , şi 'şî aplea­că obrazu l sp re mine . . . 11 s ă ru t . -— Acum facem g e a m a s t i c ă , moşu le ,

11 a p u c de mâ in i l e a m â n d o u ă , şi el începe a se for ţa sp re a se r id ica . . . h ă ă ă p . . . una . . . h ă ă ă p . . . d o u ă . h ă ă ă p . . t re i . . . n u m a i pot moşule . . . l a să -mă p a c e . . . De, m ă i , t a t ă , moşu îmi f rânge mâin i l e . . .

— F u g i d-aicl, h a ï p leacă . Nu m a î s tau cu t ine . m ă duc acas . cu b a n i , cu bomboane cu iot.

— Mal s ta l m o ş u l e ! ! . . . Dă-mî ce­va ! !

Şi în p r iv i r ea îuî . e r a a ş a duioşie , că r ă m ă s e i fă ră cuvân t . I -am a p u c a t m â n a şi i-am băga t -o în b u z u n a r . Scoase h â r t i a cu b o m b o a n e şi ca u n şoricel începu a r o n ţ ă i . Eşi i . Ajun­g â n d a fa ră îl auz i î :

— Moşule, moşule , pă î nu m a l zici : Noroc şă dea Dumnezei i .

Al. Ionessa. învăţălur, 'fel oi a-Viii cea.

SCRIITORII VECHI

Amice, Mircest ï . 1SR0.

Am pierdut în zilei- 1 t r ecu te u n tova­r ă ş de copi lăr ie ca r e p u r t a un n u m e m a î m u l t de ş a t r ă de cât de sa lon , căcî se n u n i i a P o r o j a n ! El a fost u-n n l din robii noş t r i , ţ i g a n l i n g u r a r de se in i luî , însă p i t a r de meser ie .

Măr tu r i s e sc că m ' a m s imţ i t cu­p r i n s de o a d â n c ă m â h n i r e când a m aflat că el s'a m u t a t cu ş a t r a pe ceia lume . cu m u l ţ i d in c o n t i m p o r a n i i meî, boerl , ţ ă r a n i ş ; ţ i g a n i , cu car î m ' a m încălzi t la soa re le Moldovei t imp de j u m ă t a t e dc secol şi m a l bi­ne ' . — Am p i e r d u t în Va? ii.? Porc-j a n pe cel de pe u r m ă n i a r t v r a l începu­t u l u i vieţeî mele , r i va lu l meu în jo­cul de arş ice şi în a s v â r l i t u r a de pie­tre pe d e a s u p r a b iser ic i i S f â n t u l u i Il ie d in Iaş i , vecină cu c a s a p ă r i n tească .

Valur i le l u m e ! şi t rep te le sociale ne-afi despăr ţ i t de m u l t u n u l de a l tu l , eu î n ă l ţ â n d u - m ă pe s c a r ă m a l p â n ă în vâr fu l eî şi el r ă m â n â n d .jos fără a pu tea p u n e p ic io ru l n ic i m ă c a r pe î n t â i a t r e a p t ă ; î n să a c u m 50 de a n î e r a m a m â n d o i egal i d i n a i n t e a soa re ­lu i fiind de o po t r ivă p â r l i ţ i de dân ­sul , şi f o r m a m o p ă r e c h e n e d e s p ă r ­ţ i t ă de cum r ă s ă r i a l u m i n a zilei o â n ă ce a p u n e a . P o a m e l e din g r ă d i n ă n u a p u c a u nici o d a t ă a se coace d in cauza n o a s t r ă , căc i a m â n d o i ş t i a m a ne a c ă ţ a ca veveri ţele pe vâ r fu r i l e cele m a l îna l t e a le copac i lo r rod i to r i . Evre i i nu m a l î n d r ă z n e a u a t rece pe s t r a d a case i n o a s t r e d i n c a u z a zbu-r ă t ă i r i l o r de p ie t re cu c a r e îî îm-prcşcan i . Meşter i în a r t a de-a f u r a m e r e k şi perele de pe c r ă n g î î n d r ă z ­ne ţ i la a s a l t u l s t ogu r i l o r d e fân , d i n vâr fu l c ă r o r a ne p l ăcea a ne d a de-a ros togolu , neobos i ţ i la , ,Pu i a -Ga ia" , la „ P o a r c a " la , ,Ţ i r ca" şi c h i a r isco­d i to r i de n o u l jocur î , e r a m m â n d r i u n u l de a l t u l !... S i n g u r a deosebire ce exis ta în t r e no î doî conz is ta î n t r ' a -ceea că p e n t r u făr-de legile n o a s t r e cop i lă reş t i n u m a î P o r o j a n e r a pedep­si t de că t r e j u p â n e a s a d i n c a s ă , a i a -

*) Din "Scrisorile» iui Alexandri că­tre Iun Ghica .

m ă G a h i ţ a ! Câte bă t ă i a m â n c a t el s ă r m a n u l pe socotea la m e a ! . . . Dea-bia s căpa t d in mâ in i i e j u p â n e s e l , cu chica t opo r şi cu obra j i i bujoral.î de pa lme , el a l e r g a la mine şi u i t â n d us iu r imoa , m ă î n d e m n a s ă ne j u c ă m în puf. E u îl m â n g â i a m d â n d u - i câte­va p a r a l e tu rceş t i c a s ă c u m p e r e ha l -viţă şi s imit , p e n t r u car î P o r o j a n e r a în s t a r e să-şî v â n d ă căc iu la dacă ar fi avut-o , ş i eu în s t a r e să-mî d a u papuci i ' d in p ic ioare .

Ce t a len t a v e a cl p e n t r u confecţi­o n a r e a a r c e l o r de nue le cu săge ţ i do ş ind r i l ă ! C u m ş t i a de bine s ă îna l ţ e zmeii de h â r t i e pole i tă p â n ă s u b n o r ! şi să le t r i m e a t ă r ă v a ş e pe sfoară! . . Acel zmei cu cozî l u n g i e r a u fabri­caţi' de d a s c ă l u l biser ic i i şi p u r t a u pe fa ţa lor u r m ă t o a r e l e cuvin te cu slove cirilice :

„Afu i i s i t să fie cu fot n e a m u l luî, şi să a r d ă în j ă r a t e c u l a d u i u l acel ce a r găs i acest zmeu căzut şi n u l ' a r a-duce în o g r a d a S fân tu lu i Il ie".

Zmeul s fo ră ind p u r t a aces t b l ă s t ă m pe d e a s u p r a o r a şu lu , fiind pândi t de toţî băeţ i î m a h a l a l e l o r , şi c â n d i se î n t â m p l a să cadă din v ă z d u h devenia p r a d a l o r ; b l ă s t ă m u l nu p roducea nici un. efect, d in cauză că hoţ i i n u ş t i au car te , însă Vasile P o r o j a n ple-Oti î n d a t ă ca să-şî gP.sească p a g u b a , s ă r i a peste zăplaze , peste g e r d u i î , p â n ă ce d a de hoţ î , începea cea r t a cu eî şi c â t eoda t ă izbut ia a se în toar ­ce cu o bucă ţ i că d in coe iU z m e r b u în m â n ă , i a r m a î deseori el venia cu p ă r u l vâ lvoiu şi cu c ă m e ş a r u p t ă .

Atunc î fa ţa lu i se p o s o m o r a şi o-cîiiî luî se a p r i n d e a u de do ru l răzbu­nare ! . Cu o i scus in ţă de să lba t ic el îş i p r e g ă t e a a rme le , adică o p i a l r ă r o t u n d ă l ega tă de c a p ă t u l i m u l nac­ele s foară , şi c â n d -vedea po d e a s u p r a c a p u l u i î nă l ţ ându - se v reun zmeu s t r ă in deodată a svâ r l i a p i a t r a în văz­duh şi o n svâ r l ea cu a t â t a rnăesir ie în cât p i a t r a z b u r a t o t d e a u n a ue de­a s u p r a şfoarel zmeu lu i şi r â d e a i a r l â n g ă el.

,,A1 nos t ru-I , cuconaşu le !..." s t n g a P o r o j a n cn g l a s t r i umfă to r ; şi în n-devăr , t r ă g â n d s foara lui încâlci tă de aceia a zmeu lu i , aces ta în c u r â n d câdea în mâ in i l e noas t r e .

Ce bucu r i e !... Xicîo c o m o a r ă iin p u t e a p lă t i acea i zbândă .

T o v a r ă ş u l meu , no l â n g ă -icestc dispozi ţ i i de ş t i in ţ ă «Ivategică, m a t poseda şi ap l ecă r i a r t i s t i ce ; cl suna,-d in d r â m b ă cu un ta lent la ca re nu a m pu tu t a junge n ic ioda tă şi pe ce-re-1 a d m i r a m m a l m u l t decâ t ani ad­mi ra t m a î t â r z i u t a l e n t u l lu i Liszt. . . Ş t i a să іюііяго ş u e r u l ş e rn i l e r şi ' ă - ţ . cheme astfel l a cl. câml ue vătari--- "i î m p r e u n ă p r in f Anatole înflori te d'U l u n c a de la Mireestï . . . si însă. cu te aceste a p t i t u d i n i a le lu i n^socnti te el a fost destinat , a deveni p i t a r .

î n t r ' o d i m i n e a ţ ă P o r o j a n a. fost da t pe m â n a u n u l b r u t a r p e n t r u ca c ă înveţe a p l ă m ă d i puni , c iu recu r î . c • lazî . cozonaci , etc. şi eu a m fost (ri­mei la pansioYiui d-luî Cuen im. ca r~| î n v ă ţ tot ce se î n v ă ţ a pc a t u n c î : iv\ pic. de f r a n ţ u z a s c ă . u n pic de nert-ţ a s c ă , un pic de g recească şi ceva i -tor ie şi ceva geograf ie pe d e a s u p r a .

Adio n e p ă s a r e a copi lăr ie i ! ad io li­b e r t a t e ! ad io fericire !

Ce-a fi pă l i t t o v a r ă ş u l m e d s u b lo . p a t a b r u t a r u l u i n u .ştiţi, d a r c â t pen­t ru mine îmi actuc a m i n t e că lipsit) de P o r o j a n . îm i p ă r e a că e r a m o fiin­ţa fără u m b r ă .

Acea v i a ţ ă n o u ă de şco la r înch is în s a l a de s t ud iu , g h e m u i t pe u n pup i ­t ru şi c o n d a m n a t a î n v ă ţ a pe de ros t verbe f ranceze, g e r m a n e şi g receş t i ; ob l iga ţ i a de a ne t rezi d i m i n e a ţ a î n s u n e t u l u n u î l i ghean de a l a m ă lovit; cu u n t a m t a m chinezesc de d o a m n a Cuenim ; s i l a la c a r e elevii e rau su­p u ş i de a m â n c a buca t e cu r a l n u e-r a u d e p r i n ş i ; o mie de mic i mizer i i ce s u n t l ega te de b ie tu l copii eşit d i n c a s a p ă r i n t e a s c ă , foamea , f r igul , ne-o d i h n a şi examene le zilnice a l e pro­fesori lor , m ă a d u s e s e l a o d i s p e r a r e a m a r ă . . . Deşi l u a m p a r t e la jocur i le c a m a r a z i l o r m e i c â n d s u n a o r a de rec rea ţ ie , î n să , cea m a l s c u m p ă pe­t recere a m e a consis ta î n t r u a m ă sui pe c a p r a u n e i t r ă s u r i vechi şi p ă r ă -

4. — No . 5 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n ï , 1 3 Dece rob i i c J 9 1 0

MAGISTRAŢII NDŞTRI

O L D. N. B A G D A T

P r i m u l p re şed in te a i î n a l t e i C u r ţ i de casa ţ i e şi jus t i ţ i e . M a g i s t r a t de c a r i e r ă . U n u l d in cei m a i b u n i cu­n o s c ă t o r i aî l eg iu i r i lo r vechi r o m â ­neş t i , d. D. N. B a g d a t o c u p ă de câ­ţ i v a a n i cel m a î î na l t post în m a g i s ­t r a t u r a n o a s t r ă , pe c a r e o o n o r e a z ă şi o î n a l ţ ă p r i n sp i r i t u l s ă u de î n a l t ă d r e p t a t e ş i p r i n a d â n c a s a in tegr i ­t a t e de ca r ac t e r .

s i t ă sub o ş u r ă desch isă d in toa te pă r ţ i l e . De acolo p r i v i a m cu m e l a n ­colie dea lu r i l e Socoleî, m i ş c a r e a nou­r i lor pe î n t i n d e r e a ce ru lu î , t r e c e r e a c â r d u r i l o r de cocoare p r i n aer , d ru- , m u l vest i t a l Bord i î ce d u c e a î n ţ a r a de j o s şi m a î a les o r i zon tu l a l b a s t r u , o r i z o n t u l n e c u n o s c u t şi p l i n de-o a 7

t r a g e r e mis t e r ioasă . . . Doru l de că lă­to r i i se deş tep tase în m i n e de c â n d în t r ' o n o a p t e doî şcolari., f ra ţ i i Cu-ciuc , no poves t i r ă nenoroc i r i l e lu î Rob inson Cruzoe, şi de a t u n c i m i n t e a m e a devenise u n m u z e u de t a b l o u r i co r e p r e z i n t a u corăb i i s f ă r â m a t e de s t ânc i , v a l u r i de m a r o umf la t e câ t m u n ţ i i , cete de să lba t ic i , ca r î f r i igeau o a m e n i p e n t r u o a s p ă ţ u ! lor, etc.

M a r e î n r â u r i r e a u exe rc i t a t a s u p r a i m a g i n a ţ i e i me le de copil î n t â m p l ă ­ri le luî R o b i n s o n povest i te do f r a ţ i i Cuciuc ! Aceşti elevi a v e a u o m e m o ­rie e x t r a o r d i n a r ă ş i a p t i t u d i n e la în­v ă ţ ă t u r ă , d o u ă ca l i t ă ţ i c a r i e r a u de n a t u r ă a-1 duce depar te . . . d a c ă n u l-ar fi d u s î n s p â n z u r ă t o a r e i de pe c â m p u l F r u m o a s e i , ca pa r i c i z î , în­d e m n a ţ i la c r i m ă de î n s ă ş i m a m a lor .

U n rege a l u n g a t d in ţ a r a lu i şi-a fi a d u c â n d adeseor i a m i n t e do tro­p u l s ă u au r i t . Astfel î m î a d u c a m i n ­te eu de c a p r a t r ă s u r i i de sub şo­p ron . Iri m o m e n t e l e ce s t a m a r u n c a t pe ea, i m a g i n a luî P o r o j a n t r e c e a pe d i n a i n t e a ochi lor nieî ţ in t i ţ i , i n să n u n e a g r ă şi veselă, ci p u d r u i t a cu făi­n ă şi u m i l i t ă de a c e a s t ă a l b e a ţ ă ne­f i rească . D u p ă d â n s a veneau f iguri le ce lor la l ţ i -robi se rv i to r i d in c a s a pă ­r i n t e a s c ă şi a n u m e : Stoica, vizi t iul t a t m i - m e u , ca re a v e a m a n i a do a fu ra t ing i r i l e cu b u c a t e d in c u r ţ i l e boereşt î pe u n d e p ă r i n t e l e m e u se du­cea în vizită, şi le a s c u n d e a î n lăd i -ţ a t r ă s u r i i , f ă r ă a se g â n d i că va fi • t rădat de m i r o s u l b u c a t e l o r şi de e a n g ă n i t u l t i ng i r i lo r u r d u c a t e pe pa'-vea ; Cos tachi b u c ă t a r u l , c a r e n i m e ­rea foar te b ine s a r m a l e l e , ihnelele , o s t ropă ţu r i l e , etc.

Cât p e n t r u P o r o j a n , el deveni u n p i t a r de f run te s u b c i o m a g u l profe­so ru lu i s ă u şi fu r i d i ca t l a r a n g u l de c i u r e c a r a l casei . C a r i e r a lu î fu as t ­fel d e s e m n a t ă pe g u r a c u p t o r u l u i cu l i tere neş te rse de c ă r b u n e !..'. Domni i ţ ă r i i p u t e a u să se maz i l ească , d a u ­nele p u t e a u să se sch imbe în Moldo­va, fa ţa l u m i i p u t e a să se p r e f acă î n or ice m o d ; eu, t o v a r ă ş u l lu i de odi­n i o a r ă , p u t e a m să devin d in s imp lu comis ce e r a m , Pos te ln i c m a r e , Mi­n i s t r u , D o m n c h i a r ! . . . P o r o j a n avea să r ă m e pita 'r ş i n u m a i p i t a r n a n ă Ja s fâ r i tu l vieţeî s a l e ! . . . S t r a n i e ne­d r e p t a t e a soa r t e l !

Din z iua t r i s t ă a d e s p ă r ţ i r i i n o a s ­tre, n u m a î Dumin ice le ne m a î î n t â l ­n e a m in cur te , c â n d ne î n t o r c e a m de

la pansioanclc n o a s t r e , şi a t u n c i re­c â ş t i g a u tot t i m p u l p i e rdu t cu s tu­diul . . . Ambi ţ i a n o a s t r ă e r a de a chi t i şi a z b u r ă t u i cu pietr icele la te şi ro­t u n d e pe p a l a m a r u l b i se r ice l Sf l u tu ­lui l u e ,câncl el, sui t în c lopotn i ţă

. biifea toacn. execu tând v a r i a ţ i i fan­tas t ice cu c iocanu l de lemn pe scân­d u r a s p â n z u r a t a a l ă l u r î cu clopo teie. î n t r ' o zi avu i sa t i s f ace rea do a-1 Iovi peste m â n ă t o c m a i c â n d ob ţ inea un a d m i r a b i l efect de toacă . Auzi­r ă m U n răcne t in î na l tu l ce ru lu i şi pe u r m ă o g r i n d i n ă de a m e n i n ţ ă r i ca re c ă d e a u de sus pe c a p u l ' n o s t r u . F i ind î n să că d i s t a n ţ a ce ne d e s p ă r ţ i a ele p a l a m a r u l v i r t u o s e r a m a r e . i-am r ă s p u i i s p r i n o n o u ă b o m b a r d a r e şi, ca P ă r ţ i i , a m rupt -o de fugă voini­ceşte. Vic t ima n o a s t r ă se p l â n s e la dască l , d a s c ă l u l la d iacon , d i aconu l la preot , p reo tu l la j u p â n e a s a Gahi-ţa . Rezu l t a t u l aces to r p l â n g e r i suc­cesive a" fost că î n d a t ă f u r ă m pi ' inşî p e - m p r e j u r u l b iser icel şi duş î d ina in ­tea nia icei mele ca re m ă dojeni p u ţ i n cu b l â n d e ţ ă şi apoî m ă ş terse de su­d o a r e pe obraz. . . I a r P o r o j a n p lă t i g l o a b a p e n t r u a m â n d o i . . . S ă r m a n u l ! Mul t l 'a cos ta t o n o r u l de a fi t ova ră ­şul de n e b u n i i al c u c o n a ş u l u i .

Asemenea o p ă ţ i şi î n a i n t e de a fi d a ţ i la î n v ă ţ ă t u r ă .

(Urmează) . V. A l e x a n d r i

_ _ _ >». _ _ : _

VIAŢA 'N_GLUMA Î M P R I C I N A Ţ I I

(după Georges Courtcline).

Prezidentul (către un martor care 'şi sfârşeşte depoziţia).— Du-te şi te culcă . . . . As ta . . . nu . . . Du-te şi te a-şează, v r e a u să z i c . L ă f ă i a l ă , a l avo­ca t ?

Lăfăi lă .—Da, d-le prez ident . Am găs i t u n u l să m ă ape re cu t re i lei. L - a m lua t .

Avocatul părătorului Cârâiescu (ri-dicându-se). —E d-1 P r o c e d u r e s c u , d-le prez ident . . . ; fostul s u b s t i t u t d in p rov inc ie ca r e a fost d a t a f a r ă c â n d a căzu t g u v e r n u l şi s'a î n sc r i s pe u r ­m ă în b a r o u .

Prezidentul .—Bine, d a r u n d e e? A! I a t ă ' l . (In momentul acesta, tntr"ade­văr, intră d. Procedurescu, cu ghioz­danul la subţioară). H a i d e , d-le a-vocat . T r i b u n a l u l vă a ş t e a p t ă .

D-1 Procedurescu.— Mii de scuze. (Îşî pune ghiozdanul pe o masă, vi­ne la bară, şi fără să ştie o iotă. din cele ce se petrecuseră înainte de so­sirea luî îşi începe pledoaria). , .Dom­n i lo r j u d e c ă t o r i . D a c ă este vre-o p l â n g e r e ca r e să n ' a i b ă nevoie de o m a î fi s u s ţ i n u t ă , este t o c m a i aceea c a r e ' m î p r o c u r ă azî o n o a r e a de a ple­d a î n a i n t e a d-voas t ră . Abia ieşit d i n copi lă r ie , o m u l pe ca r e aveţ i să"l j u ­decaţ i—şi pe care ' l veţî j u d e c a , de si­gu r , cu t o a t ă sever i t a t ea ce c o m p o r t ă i n t e g r i t a t e a d - v o a s t r ă - - a da t semne­le cele m a î p u ţ i n echivoce de o n a t u ­r ă r e f r a c t a r ă l â or ice s i m ţ i m i n t o-norab i l , onest . î ş i b ă t e a pe b i a t a lu î m u m ă şi ' i f u ra economii le , pe c a r e le che l tu ia apo î pe z a h a r i c a l e şi pe t u t u n : p remize semnif ica t ive a le u-n u î v i i to r ca re t r ebu ia s ă fie îngrozi ­tor . . . Vă voiii m a î z u g r ă v i , d-lor ju­decă to r i , s fâş ie toa rea d u r e r e în ca r e se sbă tea , pe a t u n c i , a c e a s t ă v r e d n i c ă şi b u n ă femee?... Nu. . . C h i a r d a c ă a ş i î nce rca să o fac, tot n ' a ş î p u t e a , căci emoţ ia îm i u m p l e ochii de la-c r ă m î a r z ă t o a r e şi o d r e a p t ă ind ig ­n a r e îm i p a r a l i z e a z ă g l a s u l "

Prezidentul (mirat). — D a r bine , d-ta ceri pedeps i rea . . . .

D-1 Procedurescu.—Fireş te , şi î n c ă cu t o a t ă r i goa rea . . . .

Prezidentul (care nu mai înţelege nimic).—D-le, d a r eştî avoca tu l . . . . D-I Procedurescu (sărind).—Avoca..

Miî de scuze, d-le p rez iden t ; o s i m p l ă d i s t rac ţ i e . . . m ă c r e d e a m încă subs t i ­tut . . . (Schimbând tonul). R o g t r ibu­n a l u l să b ine vo iască a 'm î a d m i t e concluzi i le , a ach i t a pe c l ien tu l mei i 'şi a c o n d a m n a p a r t e a civilă l â d a u ­ne şi clieltuelï de j u d e c a t ă . (Pledea­ză). D-lor j u d e c ă t o r i . D a c ă vre-o da­

tă d r e p t a t e a u n u î om pe n e d r e p t acu­zat a să r i t în ochiî o a m e n i l o r de hu­n ă c r ed in ţ ă , apo i a c e a s t a este—şi în-

! d r ă z n e s c să o a f i rm—în a face rea ce ne in te resează . Nepot a l u n u l colonel d in g a r d a n a ţ i o n a l ă , care s'a l u p t a t a l ă t u r i de p o m p i e r i în Dealul Sp i r e i p e n t r u gloria, p a t r i e î - i n u m e şi p e n t r u t r i umfu l l iber tă ţ i lo r n o a s t r e sacro-s a n t e ; fiu al u n u î d o r o b a n ţ ca re , sub meie rezur i l e Grivi ţel , a cucer i t v i r tu­tea m i l i t a r ă cu vâr fu l ba ione te i ; ce zic, fiul u n u l d o r o b a n ţ ? fiul fap te lor luî m a î bine, ca re s 'a l u p t a t la 77 în p r imele r â n d u r i ale acelei g lor ioase a r m a t e delà P l e v n a , a că re i a m i n t i ­re va r ă m â n e n e p i e r i t o a r e în toa te in imi le a d e v ă r a t r o m â n e ş t i , Cârâ ie ­s c u , d-lor j u d e c ă t o r i , este o m u l cin­stit , în cea m a î l a r g ă şi m a l m a i e s -toasă accep ţ iune , a cuvântului ' ! . . Din v â r s t a cea m a î f r agedă , a a r ă t a t o ap l eca re i reş is t ib i lă p e n t r u v i r tu t e , şi p r i n s t ă r u i n ţ a lu î , p r i n d r a g o s t e a lu î de m u n c ă , p r i n d i sp re ţu l luî pen­t ru n imicur i l e vieţeî a ş t iu t să cuce­r ea scă s t i m a profesor i lo r lu i , i u b i r e a demni lo r luî p ă r i n ţ i . . . . F e r i c i t ă f a m i ­lie, d-lor judecă tor i ! . . . Să 'm î fie per­m i s "a'mî opri un m o m e n t ochi i a su ­p r a î n s ă n ă t o ş i t o r u l u î t ab lou pe ca r e îl oferă d-1 şi ebna Cârâ i e scu , t a t ă l şi m u m a , s t r â n g â n d în b ra ţe le lor î ndu ioşa t e şi cu ochii umez i de du lc i l a c r ă m î de b u c u r i e , pe fiul lor câ r ­j a b ă t r â n e l e l o r l o r - c a r e . . . . .

Prezidentul (aiurit). — D a r bine , d-le P r o c e d u r e s c u , d-ta pledezi pen­t ru a c h i t a r e a lu i Cârâ iescu . . . .

Procedurescu.—Bine în ţe les ! Prezidentul. — D a r eşti avoca tu l

i n c u l p a t u l u i Lăpă i l ă !... Procedurescu.—.... Al luî Lăfă i lă? . .

Mii de scuze, d-le p rez iden t !>.. O s i m p l ă e roa re . M ' a m înşe la t . (Schim­bând tonul). Să b ine-voiască t r i bu ­n a l u l să achi te pe Lă fă i l ă şi să con­d a m n e pe r e c l a m a n t u l C â r â e s c u la u n a n î nch i soa re .şi t r e i m i i de lei a m e n d ă , f ăcând a p l i c a r e a a r t i co lu ­lu i 373 din codul pena l . (Pledează). Domni lor . O î n t â m p l a r e m ' a făcu t să s p u n a d i n e a u r i de Câ râ i e scu , a-ceea ce cea m a l s t r i c t ă b u n ă cre­d i n ţ ă m ă face să s p u n a c u m de c l ientu l m e u Lăfă i lă . D a c ă vre-o d a t ă ne teme in ic i a v re -une î p l â n g e r i a să r i t î n ochiî u n o r m a g i s t r a ţ i lu­m i n a ţ i , apo i este t o c m a i aceea ca re "

Costaehe G lumic ï

A MURIT NATURA

Adunaţi-vă la cuiburi păsărelelor plăpânde Ce primeaţi sburdnd spre soare, mangâcri

de raze blânde. Ascundeţi-vă prin case,voî, copiilor sg lobii Şi plângeţi în cor natura, ce s'a dus dintre

ceî vii.

Ascundeţi-vă cavalul prea iubiţilor păstori Ce doineaţi pe iânnă turme, pe-un covor

bătut în flori; Intri stat i-vacu toţii, fruntea 'n. jos încet

plecaţi Şi priviţi sfioşi natura....

Ce priviţi, şi ce priveaţi !

O priveaţi ca pe-o fecioară în veşmânt ţesut din flori

Colorate ca lumina unei mândre aurorî, O vedeau în plină viaţă, legănată '11 dulci

plăceri...

Astăzi doarme zâbrănită, somnul veşnicei tăceri !

Şi in noaptea tăinuită, peste giulgiu-% în­gheţat,

Luminează un luceafăr, tremurând înfiorat. I o a n S t r a t u l

Dorohoî.

m : •

SFATURI CASNICE

Cum se scot petele de pe mobilele de stejar.

Ca să se scoată petele de pe mobi ­lele de s te jar , se toa rnă de-asucra pe­telor pu ţ i nă t e r e b e n t i n ă ; m u r d ă r i a se t rage ia supra fa ţă şi t rebue r a să ime­diat cu un cuţ i t , iar locul t rebue s p ă ­la t repede cu ' apă , căci altfel r ă m â n e o pa t ă nouă .

Petele vechi t rebuesc spăla te de câ­teva ori .

. £ _

Frânturi de gând In imi le omeneş t i s u n t c a stelele :

FJe a r d i ioatea şi a r d şi z iua , d a r nu sc văd d in c a u z a lup te lor d u p ă t re ­b u i n ţ ă ca r i le a s t u p ă .

* Nici o d a t ă n u po ţ i s ă scri i ce "im ţi,

a t u n c i , în t r e m u r a r e a acelei s imţ i r i . T r e b u e să t r e a c ă câ t eva clipe, şă 't«-recu leg i şi apo î să scr i i , sc r i ind de obiceiú a m i n t i r e a . S i m ţ i r e a fiind o ac ţ i une su f l e t ea scă te î n a l ţ ă şi tu o cobori în jos , p r e a jos . c â n d v re i s'o scr i i şi deci s ă facî o a c ţ i une fizica.

E o în ţe l epc iune s ă în ţe legi omeni ­rea , d a r a te o c u p a de d â n s a юоаѵ-fi o copi lăr ie . Nimic n u e m a ï b a n n t de cât să t răe tş î p r i n t r e o a m e n i , sa le. vezi mu t r e l e , să lc a s c u l ţ i p ro ton ţiile, năzu in ţ e l e , s fa tur i le ; să le pr i ­cepi van i t ă ţ i l e , să le suferi rău tă ţ i i . - , neghiobi i le , legile. Se zice că deşi .--m u l este u n a n i m a l d a r se deosiboş:-* de a n i m a l e , a d i c ă este m a i p r e s u s de câ t a n i m a l e l e — a t u n c î cum se fa-ce că o c i r e a d a de bol a r e doî s a u ti - :

văcar^, pe c â n d o s u m ă de o a m e n i a-re su te de mi î de v ă c a r i , c a r e de ca. re cu g h i o a g e m a î g rozave ?

S'a zis că m e d i u l s c h i m b ă pe o a ­meni . P â n ă la u n p u n c t poa t e că d i ; p â n ă acolo că, i -ar face să se sfiia-. ;'• a-şî m a n i f e s t a ins t inc te le criminal.% b r u t a l e , — d a r că m e d i u l le-ar schin-ba şi c a r a c t e r u l , f o r m â n d u - l c a l tu l nou , b o g a t în ca l i t ă ţ i şi sen t iment • a s t a de s i g u r că n u .

I m ! r e a m i n t e s c do un d o m n , cnv a v e a s u b î n g r i j i r e a sa o pep in ie ră l,i m a r g i n e a u n u î o r a ş de prov inc ie . Л-ceas t ă p e p i n i e r ă e r a u n colţ de r a i şi î m i p l ăcea în m u l t e d imine ţ i să mă. p l imb pe aleele el. I n s ă de câ te o i i m ă î n t â l n e a m cu d o m n u l în chest iu­ne, mi se p l â n g e a că n u poa te do rmi n o a p t e a de p r i v ighe to r i , cântă. ..\-•-. p r ă p ă d e n i c " , i a r el se v â r ă î n t r ' u n -----tac în fundu l odă i lo r să nu le m a i a u d ă şi tot le a u d e şi-1 p l ic t i seş te a-surz indu-1 cu cântece le lor, — în <•'' m a i b u c u r o s e să fie i a r n ă de cât yi»-ră . . . Mediu l s c h i m b ă pe o a m e n î ? Dur m ă rog , ce med iu e m a l bun şi moJ dulce ca al p r i v i g h e t o r i l o r ?

Ce, f r u m o a s ă c v ia ţa ! Si poa t e c i do asta! n imic nu e m a î în ţe les ca vi­a ţ a . E f rumos să vezi în n a t u r ă atЛ ' > mişca re , evoluţ ie , u n nou vecinie r-înoit , deşi t o t d e a u n a ace laş . Apui m e r g â n d cu g â n d u l m a î depa r t e , s ; ca lculezi m a î p r e s u s de cele văzut . . cele n e v ă z u t e cu tot inf ini tul . I svaa -re -nesecate de f rumuse ţ i î ţ i іЛ-ozi:i> t

u n i v e r s u l . De aceea e foar te g r e u să te înţeleg?

pe, tino însu ţ i , c a r e r e p r e z i n ţ i viaţa.. Nicî când n u p o ţ i s tab i l i că tu eştî aşa şi nu altfel . Suf le tu l t ă u se schiml-á ся a n o t i m p u r i l e şi vecinie a î a l ic <! . r i i i ţo, a l t e p o r n i r i , alte, cerinţă, a l ; veder i . P r i n s t u d i u l eu íu l t ă u c a i a ' faci d e d u b l a r e a luî , creezi imposibi­lul celui d i n t ă i u . E corpul şi u m b r a ta' ; aci e, aci n u e, aci e m a l m a i . ac i e m a l mică , d u p ă l u m i n ă loc şi med iu . D a r c o m p a r a ţ i a e s l abă pen­t r u că tu n ' a i s ă în ţe legi n i c l o d a ' á cine eşt i .

* F e r i c i r e a d u p ă a t â t e a c e r c e t ă r i - :

o b s e r v a ţ i u n l ce s 'au făcut , n u n e - i m a l p u t e m imagina" de câ t ca u n ş i ' î n t r e t ă i a t de senza ţ i i p l ă c u t e . Te a m ă g e ş t î zilnic cu fiece senza ţ i e u r ­c ă t o a r e şi nicî o d a t ă n u po ţ i să zici: sunt fericit. Dar p r iv ind la altul car. ' pa re a avea realizate dor in ţe le ce i\ l e a l ne imul in i te , ţ i se pare eii acela e fericit. F i ind însă în locul luî . vei vedea că nicî acela nu e fericit, sau poate e m a î nefericit decât t ine . A-ceastâ iluzie o redă plastic Yaltour ;

« — Aï văzut fericirea ? — Da, fericirea altora».

O fericire depl ină nu poate exista, care sii copr inză real izarea tu tu ror dorinţe lor . Şt chiar dacă ar cuprir . -de-o, sufletul s 'ar plictisi , în tocmai ca regele egiptean care , satul de fe­ri гіго, so îndurera s ingur ca apoi , după t recerea durere i , să-î placă ia­răş i fe r ic i rea ; ceea ce probează e\

І І Т І Э , 4 3 Decembrie 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. DO

fe r ic i rea n u se p o a t e concepe f ă r ă ' a j u to ru l d u r e r c l . Din a c e a s t ă nece­s i t a te reiese f ap tu l că o fer icire , a tâ t de m u l t v i s a t ă şi a ş t e p t a t ă , după ce a fost r e a l i z a t ă , d i s p a r e şi a p a r din nou a l te d o r i n ţ i c a r i năzuesc sp ic a l t ă fer icire , t i n z â n d d in nou a o rea­liza şi pe a c e a s t a . De aceea u n t r a iu u n i f o r m o r i c â t a r fi de p lăcu t devine p l ic t i s i to r . Să t r ăe ş t i când cu v i a ţ a s ă r a c u l u i , c â n d cu a boga tu lu i , c â n d cu a p n t r i a r c l m l u l u l , când cu ;i p r i ­b e a g u l u i . Fe r i c i r ea u n i f o r m ă e o c r e a ţ i i m c a ipocr i tu lu i , c a r e s p u n e c u m că fer ic i rea m a i cons tă în s ac r i ­f i c a r e a p rop r i e i t a le vieţ i p e n t r u u n pr incipie i , p e n t r u o idee, etc. F i e c a r e t i p ţ i -аг p u t e a p r ezen t a u n p r o g r a m de fericire. Dacă 1-a u r m a t el de ce n u e fe r ic i t? Şi d a c ă îl d ă d r e p t c-x e m p l u de ce nu-1 u r m e a z ă e l ?

AL St. Verliesen.

-©

Luna'şî tremură văpaia Peste câmpuri adormite, Tot mai leneşe-t suflarea Printre crengile mfloritc-

Şoapta ' n crâng s'a stins în umbră. Dorm isvoarclc pe calc, Legănând incet pe ape Stolul gândurilor tale.

Blând şoptesc în somn stejarii Tăinnindu-şî doruri stinse. Luncile se par de aur Dc-ale lunci raze ninse;

Л'4/iirtt tu veghezi în umbră Frământându-ţî gdndu'n taină Si aştepţi să-ţî vezi cu ocliiî Visul, sub a fir ei haină. {910, Pilcşli. I. N. Pârvulescu.

• SI •

CEVA D E S P R E P A R F U I I U R I

Este pe depl in dovedit faptul că mirosur i le pot avea o mare influenţă a supra puteri i de crea ţ iunc şi a hune i sens i t ive , şi in deosebi a unor per­sonal i tă ţ i a n u m e dotate pen t ru aceasta şi că maî cu seamă in amor joacă un rol ma re .

Regele Henr ic II al F ran ţe i se îna­mora ' sub i t de p r inc ipesa de Gondé, când, fiind tare obosit, intru intr 'o seară de bal în budoarul ei plin de u n parfum tare . La începutul domnie i sale n u se cunoşteau alte parfumurï decât smirna , mi r tu l , ambra şi mos ­cul , cari ardeau in anl ici tate , in că­delni ţe de aur. Gaterma de Medicis a fost aceea care a adus din Italia moda în t r ebu in ţ a re ! exagerate a parfumului şi t impu l domniei eî şi a celor treî fii ai el (Francise I I , Carol IX şi I l en -iic- I II) deveni o epocă de paste, su -l i inanur i şi maturii aromatice. Fabr i ­carea acestor lucrur i ajunsese aproape o ş t i inţă , o ş t i inţă ocultă. Parfumorul Caterinci de .Medicis (astfel îl n u m e a ea) era a lchimist , cu care sta ore în­t regi lângă flacoane şi re tor te .

Poetul Habelais povesteşte că in mă­năst i rea Théle ine par fumorul t rebuia să stropească in fiecare d iminea ţă ca-inerile cu apa de trandafir sau de por­tocale, sau cu celebra «Eau d 'Ange» . Abate le Brantôme aminteş te că m a r -t l i izul del Vasto işi parfuma chiar şi şeaua pe care călărea.

Aceste comunicăr i a runca o viuii lu­mină a supra enormei impor tan ţe ce se d i acestei m e d e .

».Mania par funiur i lo r» îşi a junse punéiu l de cu lmina ţ i une in veacul u r ­mă to r . T rebue amin t i t ca ceva carac­teristic faptul că despre Ana de Aus ­tria, î'f'oina F r a n ţ e i , «cea cu mâine le frumoase», se s p u n e a : «Rufăria fru­m o a s ă şi parfumul o ademenesc in iad». Fiul ei, Ludovic X I V . împăr tăş i pana la vârsta cea m a î înaintată frus­tul m a m e i sale. Ducele de Saini-Si-Ю І О П scrie u rmătoare le despre aceasta :

«Nicî un bărbat nu iubea atât parfu­mul şi nu făcea mal mare abuz de el, pen t ru ca mai târziu să'l urască , ca Ludovic X I V . T i m p îndelungat su-pravegliia in persoană p repara rea par­fumului său favorit, ceea ce de alt­mint re lea era o ocupaţ iunc plăcută».

Ludovic, XIV. la vârstă înaintată , suferea de congestnini ; el s imţea o necesi tate fanatică de aer, deschidea peste tot locul ferestrele şi nu se pu­tea lipsi de aer nici chiar când .ma­dame de Mainlenon zăcea bolnavă in pat . Ea însăşi se p lânge de aceasta in memori i le eî. Regele o făcea aceasta din cauza că metresa sa era tare pa r ­fumată cu un amestec de smi rnă şi lienzoe.

Astfel par fumuri le . carî căzuseră in •disgralia luî Ludovic XIV , t rebuiră să (ic îndepăr ta te de la cur tea sa. D u p ă moartea « regel uî-soare» apă ru ră din nou.Marchiza de P o m p a d o u r , c a r e t ran­spira taro ia pic ioare , chel tu ia anua l peste o jumă ta t e milion de franci pen­tru parfumurï şi articole cosmet ice .

In nicî un a l t 'S ta t cul tural sexul fe-m e n i n n u are un cult atât de mare pent ru parfumurï , ca in F r a n ţ a . L u ­crătoarele şi damele de. lux sun t l i te­r a lmen te p l ine de parfumurï .

Şi astăzî parfumul tare s'a s t recurat până in cele maî ilustre palate . Astfel apar tamente le Ţar inei Alexandra a Rusieî sunt îmbibate cu parfum de viorele, aşa încât de maî miilteorî s'a în tâmpla t că le-a veni t r ău u n o r persoane carî aş teptau să fie pr imi te in audienţă . Régine! Angliei de ase­menea iî place parfumul , , E s s b u q u e t " care a fost in t rodus la 'curtea Angl ie i in anul 1829. Regina W i l h e l m i n a a Olandei este. o aderenta fanatică a , ,apeî de Colon ia" din care in fiecare zi toa rnă în baie treî l i t re.

Litoralul cald şi scăldat in l u m i n ă , intre Nizza şi Cannes , , .Coasta de Azur ' - şi maî cu seamă orăşelul Grasse şi împrejur inie le sale furni-sează o mare parte a pa r fumulu i , care aprovizionează pieţele luxoase ale E u r o p e i .

Dintre toate florile cei maî plăcut parfum îl dau trandafiri i . Aceşt ia sun t presaţ i in cazane colosale p r in carî trec vapori de apă şi apoî t r ansmi t oleul de ' t randafir i , p r in t r ' o ţeava fină de sticla, ca nişte picături de d iamant , in t r 'o retortă e n o r m ă . Maî greii este de a se smulge viorelei dulcele secret al inimeî eî. Gole maî mul t e d in t re celelalte flori sun t depozitate pe u n strat de u n t u r a rece , de două de­gete grosime şi zi lnic înlocui te cu alto nouă, până c â n d după treî iun î un tu r a este sa tura tă până la cel maî inalt procent cu mater ia par fumată a florilor. Vioreaua insă nu-ş î predă fiinţa er cea maî lăuntr ică la u n ase­m e n e a , . t r a tament r e c c u . Ka cere că ldură . Astfel g răs imea t rebue să fie supra- incălzi tă şi în t reaga procedură t rebue repetată de pa t ru or i .

Moda, care domneş te şi în imper iu l parfuniuri lor , ' ş î joacă aici fantasia şi ne dă n u m a î c o m b i n a ţ i u m , nouî şi a n u m e : , ,Le M i e n " , „ M o i " , , ,Coeur de J e a n e t t e " , , ,Apres l ' O n d e " , , ,Mou­choir de M o n s i e u r " , , , Sa f r ano l " , .A-z u r e a " , . . P o m p e a " etc.

Dar ce însemnează rezultatele artei faţă de na tu r ă , faţă de cel maî fin şi maî ra r dintre toate pa r fumur i l e , faţă de „ A u r i f e m i n e a " . la al căreî buchet , fraged ca şi al unu l vin nobil , se pot ameţi numa î bărbaţ i i cu gust fin ? A esistat o femee a căreî fiinţă r ă spândea în j u ru l eî acest, suflu drăgă laş—ea trăia pe v remea cardinalului Riche l ieu ,—in v r emea când parfüméria a junsese o ep idemie . I n lungile eî memor i i ea aminteş te de repeţi to ori că un icu l eî cozmetic era baia rece zi lnică; ea n u vorhoste de loc despre v reun parfum. Această femee, care încă in vârs ta cea maî înainta tă a en tuz iasmat pe fiul eî i legit im, coro nu ştia că este m a m a sa, la un amor atât de f ie rb in te , încât s'a împuşca t sub ferestre 'e eî,-— era Ninon de Lenc los .

C. So i i i -h i

X

MARII CUGETĂTORI

G A L I L E Ű Galileo Galilei s 'a n ă s c u t in a n u l

1561 in o r a ş u l Pisa d in I t a l i a . P ă r i n ţ i i s ă i e r au de o r i g i n ă nobi lă ,

d a r foar te s ă r a c i ; de ab i a aveaţ i cele necesare ca să p o a t ă t r ă i .

T â n ă r a l u Gal i leu fu des t ina t la în­ceput de p ă r i n ţ i i să i , să înveţe med i ­cina, d a r el o p ă r ă s i în s c u r t t imp , fiind-că n u c o r e s p u n d e a nici de c u m cu v o ca ţ i u n ea sa m e d i t a t i v ă şi calcu­l a toa re . •; , 1

Galileu avea o predispozi ţ ie î nă s -cu t ă p e n t r u m a t e m a t i c i ; de copil ă-vea o predi lecţ ie l a socoteală. ' îl p lă ­cea să facă socoteli î n t r ' u n a .

Atâ t de m u l t i -au p l ă c u t ş t i in ţe le exacte, în cât l a v â r s t a de 24 a n i a-j u n s e profesor de m a t e m a t i c i la U-niverş i ta fea d in P i s a

F a m i l i a Medic is îl p r o t e j a foar te mul t . P r i n s t ă r u i n ţ e l e şi i n f l uen ţ a a-ces te ia Gali leu fu n u m i t p rofesor l a Univers i ta te .

P r i n calculele ce le făcuse, el a-j u n s c l a . n iş te r ezu l t a t e foar te în­d răzne ţe î n fizică, l a n i ş t e idei cu to tu l c o n t r a r e doc t r ine lo r re l ig ioase . I n s cu r t t i m p d u p ă a c e a s t a , Gal i leu fu silit să demis ioneze do l a Univer­s i ta te .

#

Galileu p lecă d u p ă a c e a s t a la P a ­d u a şi acolo fu n u m i t profesor ' i a r l a Univers i ta te . , I n aces t o r a ş el a v u m a r i foloase, func ţ ionând 20 a n ^ ca profesor l a U-n ivers i ta te . F i i n d m a l l iniş t i t în a-cest o raş , Gal i leu făcu descoper i r i le cele m a l i m p o r t a n t e .

El n u s tă p â n ă l a s fâ r ş i tu l vieţel sale în ora.şul P a d u a , d a r in u r m a s t ă r u i n ţ e l o r m a r e l u i duce de Tos­cana, Cosina al Il-lea, Gal i leu p lecă la Florenţa, u n d e se şi s tabi l i .

Gal i leu p r i n ap t i t u d i n i l e sa le şi m a n i e r i l e sa le e legan te isi c â ş t i gă f avoa rea aces tu i prinţ-

*

S fâ r ş i tu l vieţel lu ! Gal i leu a fost p l in de a m ă r ă c i u n i .

P u b l i c â n d o scr ie re în ca r e susţi. nea m i ş c a r e a p ă m â n t u l u i în j u r u l soa r e lu i şi i m m o b i l i t a t e a aces te ia , Gal i leu se văzu d e n u n ţ a t la t r i b u n a ­lul ineh iz i ţ iune! d in R o m a , acuzân - j du-1 că ideile ce le d e s f ă ş u r ă în a- ' ceas t a ca r te s u n t în con t raz ice re cu ! Biblia.

„Gal i leu , 1: zise m a r e l e inch iz i to r , a b j u r ă - ţ i ideile, că de n u vei fi a r s de viii.

Auz ind aceste cuv in te , Gali leu se l e p ă d ă de doct r ine le sa le s t â n d în genuch î , d a r l i be r t a t ea n u o c ă p ă t ă , d in con t ră fu c o n d a m n a t l a închi­s o a r e p e n t r u u n t i m p n e h o t ă r â t .

Se spune că, d u p ă ce a p r o n u n ţ a t a b j u r a ţ i a , Gal i leu zise cu j u m ă t a t e voce : ,,E pur şi mouve." (şi cu toa t e aces tea se mişcă) .

•

Uni i scr i i tor i su s ţ i n că Galileu a fost î n c a r c e r a t în u n a d in celulele inch i s i ţ iune î şi acolo ş i -a r fi s fârş i t v ia ţa .

Alţi i d in c o n t r ă sus ţ i n că i s 'a da t ca l ocu in ţ ă o c a m e r ă m o b i l a t ă a li­n u l f u n c ţ i o n a r s u p e r i o r a l t r i b u n a ­lu lu i , d a r sub p r i v i g h e r e a s f â n t u l u i Scaun.

Se m a i spune , că i s a r fi da t pe rmi ­s iune să locu ia scă la ţ a r ă , a p r o a p e de Florenţa şi să-ş l con t i nue s tud i i le sa le . De t e a m a inchiz i ţ ie i Gali leu n ' a m a l voit s ă pub l i ce n imic .

I n v â r s t ă de 74 an î , Gal i leu p e r d u vederea şi r ă m a s e o rb p a t r u a n i , i a r în a n u l 15Ч.2 Gal i leu î ş i de te obş tescul sfârş i t .

* Gali leu a fost a d e v ă r a t u l c r e a t o r

a l fizicei expe r imen ta l e . L u ! i se da-toreş te descoper i r ea legi lor g r eu t a t e ! , inve i i ţ iunea pendule ' ! (ce a fost su­g e r a t ă p r i n m i ş c ă r i l e isochrone, a le u n e i l a m p e s u s p e n d a t e de bol ta ca­t ed ra l e i d in P i s a ) . El a i nven ta t ba­lanţa iiţidrosialică, termometrul, compasul de. proportiune, telescopul. E l a descoper i t sa te l i ţ i i l u ! J u p i t e r

GALERIA ARTIŞTILOR NOŞTRI

D L K I M O N L O G H I

D. K imon Logh i este cunoscu t pu­b l icu lu i n o s t r u şi in special a m a t o ­r i lo r de a r t ă , î ncă de a c u m câ ţ iva a n i , de c â n d s'a a f i r m a t ca u n u l d in cer m a l b u n i co lor i s t ! ' a l noş t r i .

P i c t o r de i n p i r a ţ i e , cu o p u t e r e ' d e compozi ţ ie p u t e r n i c ă , d. K imon Lo­ghi a l u a t p a r t e la m a l toa te m a r i i -n o a t r e expoziţ-iunî. şi t o l d a u n a s-'a i m p u s p r i n n e t ă g ă d u i t e l e sale cali­t ă ţ i . - I n t r e t ine r i i n o ş t r i a r t i ş t i , cl. Ki­

m o n Loghi o c u p ă loc dese or i invi­d i a t şi e d i n t r e ace ia c a r i . s u n t m a l mult, c ă u t a ţ i ; ga ler i i le n o a s t r e ' d-1

p i c t u r ă , publ ice şi p a r t i c u l a r e , con­ţ in m a i toa te câ te ceva d in lucrării.:-t â n ă r u l u i a r t i s t , a c ă r u i operă va î n s e m n a ceva, de s igu r , în m i ş c a r e a a r t i s t i că a vreme/I.

la 1610. P e l â n g ă aces tea , Gali leu a m a î făcut şi a l te descoper i r i , ce an s c h i m b a t cu t o tu l a s p e c t u l а ч г -noiniel .

El a c o m p u s u r m ă t o a r e l e scr ier i : Sidercus nuntius, t i p ă r i t l a 10

î n ca re scr iere el îşi expune d e s c o p e ­r i r i l e a s t r o n o m i c e .

Patru dialoguri asupra sistem uliii lumei iui Ploloineu şi a tui Coper­nic, s c r i să în l i m b a i t a l i a n ă în a-n u l 1632. Sc r i e r ea a fost t r a d u s ă şî î n l a t ineş te de Bernegger , S t r a s - ' b u r g 1G56.

Aceas tă scr iere este cons ide ra t ă o capo d 'operă , a t â t in ce p r iveş te s t i Iul cât şi în p r i v i n ţ a m e t o a d e î ş t i in­ţifico î n t r e b u i n ţ a t ă de Gal i leu s p r -a-şî expune în m o d u l cel m a l c lar ideile.

Sc r i e rea a c e a s t a a oferit t r i b u n a ­lu lu i inc l i i s i to r ia l mot ivele de con­d a m n a r e .

Dialoguri asupra mişcăreî şi re sis-tentei fluidelor, t i p ă r i t ă l á Leyda . în a n u l 1638, p r i n îngr i j i r i l e conte­lui de Noai l les , a m b a s a d o r u l F r a n ­ţei la R o m a .

O a l t ă sc r ie re este î n t i t u l a t ă • E-pislohcc très de conciliatione sacra?. Scriplurac cum sysiemale triluri* mobilis, t i p ă r i t ă în a n u l 1649.

Operi le sale a u fost î n t r u n i t e ia Mi lan , 13 vo lume în octavo.

Albert a p u b l i c a t la F l o r e n ţ a o e-diţie n o u ă comple tă a - m a n u s c r i p t e ­lor descoper i te : 1843--18Í6, 20 vo lume în octavo.

A . V â n t u l

. . » —

VIAŢA Ш ISUS P r i m i m !a redacţie noul v o i a m ai

bibliotece! «Lumina» , cupr inzând c e ­lebra scriere a luî E rnes t R e n a n ci; titlul de mai sus , t radusă de confra­tele noas t ru B. Mar ian .

Asupra acestei lucrăr i (un vo lum de aproape 250 pagin i , 60 ban':; vom reven i . Ѵ Ѵ Л Л Л ѵ Ѵ Ѵ Ч Л Л / ѵ Ѵ Ѵ Ч А Л Л А '

П -

6 . — N o . 51) U N I V E R S U L L I T E R A R Lun i 1.4 Decembr i e 1 9 1 0 .

ILUSTRUL MAT — R O M A N D E C E î i O L A M O К О Ѵ Е Т Т Л

Urmare

L e g ă t u r a lu î C a s a l b a r a şi a lu î .Kloss, î ncepuse s u b auspic i i le d-neî -Dupont .

Aprop i a ţ i p r i n î n t â m p l ă r i l e vieţei g a l a n t e , e r a u n e d e s p ă r ţ i ţ i , ca doi a l i a ţ i , ca doi compl ic i . Aceas tă co­m u n i t a t e de vicii , e r a u n i c u l fond a l (Simpatiei lor , f i indcă p e n t r u r e s t e-, r a u î n c o n t r a s t ; a m â n d o i î n p a r t e î n s ă îşi r e p r o ş a u ca l i tă ţ i le c a r i î i d i s t i ngeau ş i f ăceau d in el doi bă r ­b a ţ i foar te difer i ţ i ca aspec t şi ca va loa re .

Kloss g ă s e a în C a s a l b a r a o a r e c a r e s l ăb icune de i n i m ă , o î n t r e a g ă m o ­r a l ă s e n t i m e n t a l ă , p re jud i ţ i î de cas­t ă , u n respect e x a g e r a t şi supe r s t i ­ţ i o s a l n u m e l u i s t r ă m o ş i l o r lui , de ca r e î.şl bă t ea p u ţ i n joc.

C a s a l b a r a a v e a m i l ă de Kloss clin c a u z a idei lor Iui p r e a m o d e r n e , a prod ig ïnase ï ac t iv i t ă ţ i , a inunce î în­f r i gu ra t e ş i a setei lu i de i s b â n d ă .

Şi c u m a r îi p u t u t să se î n ţ e l eagă cu o a s e m e n e a d ive r s i t a t e de o r ig ină , de t e m p e r a m e n t si de s i tua ţ ie în lu­m e ?

Averea luî Kloss fusese î n c e p u t ă fie, t a t ă ] luî , care ş t iuse s ă dea fali­m e n t e la v reme, pe c â n d a soc ia tu l s ă u se s p â n z u r a s e de perdelele pa ­c u l u i .

Averea lu i C a s a l b a r a îl venea delà fratele lu i E r i p r a n d o , mort, la Jo­seni ista dt.

C a s a l b a r a e ra încă copil, când în­t r 'o noap te , f ratele lu i fu a r e s t a t , t â r â t la M a n t u a ş i de acolo în închi ­sorile Aust r ie i , u n d e fu n m o r m â n t a t de viu. Cel doi f ra ţ i e r au o r fan i şi Giovann i răm. s ingu r . 11 d u s e r ă la T u r i n , la o m ă t u ş e , m a r c h i z a do Cast ellet to-1 îugarc-le. La T u r i n , p r i n ­t re Doamnele ctela Cur te , şi f rumoa­s a lume a o r a ş u l u i , în acel mij loc de emig ra ţ i , de p a t r i o ţ i de o a m e n i po­li t ici şi de z ia r i ş t i , se u i t ă repede m a r c h i z u l ca re î n d u r a in s t r ă i n ă t a t e ch inu r i l e d in carccio duro, p e n t r u a se îndu ioşa de f r u m o s u l adolescent b lond şi s lab, pe care-1 vedeai r ă t ă ­c ind :-,ub por t ice , î n t o t d e a u n a un fcrăcat in neg ru , cu doliul în suflet şi pe fa ţă .

Când se auz i că ducele E r i p r a n d o liuri.se acolo de d u r e r e şi de t r a i p ros t , se făcu o m a r e d e m o n s t r a ţ i e pub l ică şi spon tanee sub feiestrelc lu i G i jvann i , c a r e t r ebu i să se a r a t e ş i sä miii(umee£e;L . m u l ţ i m e ! şi iu s a l u t a t cu a c l a m a ţ i i en tuz ias te . Din z iua aceea s i n g u r u l şi a d e v ă r a t u l m a r t i r fu el. P e tot t i m p u l acestei pe r ioade de del i r pa t r io t i c , r ecuno­ştinţa, n a ţ i o n a l ă îi gra t i f ică , p r i n p r o c u r ă , cu m u l t e a v a n t a g i î solide; o i ndemniza ţ i e î n s e m n a t ă p e n t r u b u n u r i l e f ra te lu i lu i seefestrate dû A u s t r i a şi concesia une i loteri i c a re , o r g a n i z a t ă cu î n d e m â n a r e , î i a d u s e net un mic mi l ion, f ă r ă a se o c u p a m ă c a r câ tuş i de pu ţ in .

Dacă i n să toţi cei lal ţ i u i t a s e r ă pe f ra te le Iu;, el Giovanni , îşi a m i n t e a î n t o t d e a u n a . Acea s f ân t ă m e m o r i e e r a re l ig ia lui , cu l tu l , cea m a l î n a l t ă i l u s t r a ţ i e a famil iei lui' ca re a jun ­gea p â n ă la Cruc iade .

El s imţea t o a t ă c ins tea a d u n a t ă a-s u p r a aces tu i u l t im v l ă s t a r a l une i nobile r a se şi g r a v a r ă s p u n d e r e ce ÎI revenea , d a c ă vroia să fie f ra te d e m n de fratele s ă u m a i m a r e . In te­l igen ta lu i med ioc ră însă , ges tu r i l e felul de v i a ţ ă îi împ ied i cau mi j loa­cele rte a îndep l in i ceva m a r e şi ex­t r a o r d i n a r . Se m u l ţ u m e a p r i n ur­mare, a 'ş l p r egă t i r u i n a , m e n ţ i n â n -du-ş î pe u n p ic ior m ă r e ţ , l uxu l şi cheli uelile casei sa le , pe ca re o con­s i d e r a ca u n s a n c t u a r şi t a b e r n a c o l a l t u t u r o r vechi lor g lor i i , ş i splen­d o a r e a r e îno i t ă a fami l ie i lui .

Ducele de C a s a l b a r a îşi î n f ă ş u r ă p r o p r i a sa p e r s o a n ă cu o reze rvă şi o d e m n i t a t e ca r e nu- î d a voe să-şî e x p u n ă viţiile în publ ic .

M a r t i r u l în locu i t m a r t i r u l u i d in

I o s e p h s t a d t n u p u t e a s ă f igureze p r i n t r e clienţi i d-neï Dupon t .

I n t ea t ru , o s a l u t a d in ochi nu ­m a i şi o poftea î n t r ' u n r e s t a u r a n t d i n vec ină ta te , u n d e o p r e a u n cabi­ne t p a r t i c u l a r . Ser ios , m ă s u r a t , a s ­p r u , î n a i n t e de a i n t r a , devenea , i-m e d i a t ce se î nch idea uşa , cel m a l vesel, cel m a i b l ând , cel m a l ş t r en ­ga r . De obicei aven tu r i l e lu i C a s a l b a r a , în ca re d-na D u p o n t j u c a rol , e r a u conduse de Kloss, c a r e n u se t emea a se a r ă t a şi a se p u n e în f runte . C â n d e r a m a î s t r i m t o r a t , a t u n c i făcea chel tuel l m a î m a r i . De a l t m i n t r e l e a c â n d Kloss se d a în sus , n u e r a d in p u n g ă ş i e ci d in a m o r p r o p r i u de b a n c h e r , ţ i n e a cu tot d i n a d i n s u l ca orî-ce a v e n t u r ă să fie p r e ţu i t ă .

E l socotea p lăcer i le ca o a facere , şi plăiiea cu b a n i peşin , m a î a les a-tunc î c â n d e r a sa t i s făcu t .

Aceas tă l e p ă d ă t u r ă cu p ic ioare le î n toa r se , s ă l t â n d şi r â n j i n d , c a r e p l i m b a pe toa te femeile ochii lu i vioi si m â n g â i n d u - ş i cu degetele m o l şi cu ge s tu r i m a i m u ţ ă r e ş t i per i i a s p r i -din m u s t a ţ ă , e r a î n tot­deauna, la p â n d ă , Г i t o t d e a u n a la v â n a t şi-şî ducea i a r ă obosea lă vă­di tă , cei 60 de a n i j i i r b e i a ţ î .

E l descoper ise pe Nora . I n t r ' o zi o văzuse i n t r â n d la u n

n e g u s t o r de muz ică (la R icord i , şi r ă ­m a s e u imi t de f r u m u s e ţ e a ei bă la ie . O a ş t e p t ă şi o u r m ă r i p â n ă la ea acasă . N o r a însă , ca re îl zăr ise , n u dete nici cea m a i m i c ă a t e n ţ i u n e a-cestui b ă t r â n m ă r u n ţ e l şi cu o înfă­ţ i ş a re ca va î de el. Kloss vorbi d-nei Dupont , pe ca r e o î n s ă r c i n a să 'I dea des luş i r i a s u p r a t inere i feie.

C u m p r i m i r ă s p u n s u l l a scr isoa­r e a lu i , s t r ă n u t ă , a ş a era, de pa r fu ­m a t a mosc., r ă s p u n s ca r e cup r in ­dea rezul ta te le anche t e i :

„ D r a g u l m e u C o m a n d o r (d-na Du­pont n u u i ta nicî o d a t ă t i t lur i le co­re sponden ţ i lo r eïi , n u e n i m i c de făcut" . E a d a des luş i r i despre N o r a că e r a deja logodi tă , de famil ie b u n ă , fa ta , nepoa t a , s a u r u d a fai­m o s u l u i cava le r C a n t a s i r e n a , şi că se ducea in f iecare s e a r ă la t e a t r u l Manzon i cu o c â n t ă r e a ţ ă u n g u -r r a i c ă , o oare-care Ed i t a Schón-feld, b a r o a n ă sau contesă .

Şi rff.r.şiiîd s c r i soa rea r e p e t a : „N imic n u c de făcut ; eins'.? cu toa­te dovezile".

— Logodi tă !... c ins t i t ă ! m o r m ă i Kloss r e c i t â n d bi letul , a s t e a n u s u n t r ezoane ! C a n t a s i r e n a î n să îmi s t r i ­că a facerea !

Om de f inanţe şi g e r m a n , avea în o roa re ziarele şi z iar iş t i i .

Cu toa te as tea însă , p ă s t r a d in în­t â l n i r e a lu i cu N o r a o impres i e vie şi persistentul.

F ă c u cunoş t in ţă cu. Schönfeld, ca să m a l capete şi a l te des luş i r i c a r i de a s t ă d a t ă fură ruai î m b u c u r ă ­toare . N o r a nu. e r a s u p r a v e g h i a t ă . C a n t a s i r e n a n u se ocupa de loc de ea. Pe logodnicul ei nu-! iubea . E r a o fa tă posi t iva şi amb i ţ i oa să . Visul eî e r a să a ibă avere m a r e şi să ducă v ia tă -luxoasă.

F r a n c e s c o Kloss . îşî r ă s u c e a m u s ­t a ţ a , gă s ind că visul e r a f rumos d a r cost isi tor . O idee e m i n e n t de p r a c ­t ică î l veni în m i n t e :

— P r i e t e n u l m e u ! b ă t r â n u l pr ie­ten C a s a l b a r a , s t r i gă el r â n j i n d .

Kloss ca re nu ' ş i a s c u n d e a cei 60 de a n i , t r a t a de bătrân pe C a s a l b a r a ca r e a s c u n d e a pe cel 65 a ï lu i .

B ă t r â n u l p r i e t en u r m â n d u - ş î obi ceiul , va toarce perfect a m o r u l . . . se va crede ado ra t . . . şi o d a t ă , c â n d v a fi devenit . . . girantul răspunzător... c â n d p regă t i r i l e celei d i n t â i u ins ta ­l ă r i vor fi acoper i te . Kloss v a in te r ­veni în r o m a n şi va prof i ta de îm­p r e j u r ă r i . . .

I n s e a r a aceea ch ia r , la Eden, pe c â n d ducele a p l a u d a nobi l , d i n vâ r ­

ful degete lor lu i î n m ă n u ş a t e , o cân­t ă r e a ţ ă b a n c h e r u l îi tăia s c u r t f an tez ia aceea b a n a l ă . vorb in-du-î de „ f r u m o a s a b l o n d ă " pe ca r e o văzuse i n t r â n d l a Ricordi . P e c â n d s u p a u , îi vorbi din nou , şi a d o u a zi foa r te a p r i n s îl conduse l a t e a t r u l M a n z o n i şi-I a r ă t ă pe t î n ă r a fa tă în lo ja d-neî Schönfeld.

— A d m i r a b i l ă ! m o r m ă i ducele du-cându-ş î degetele p r i n bucle le lu i b londe ; îşi î n d r e p t ă t a l i a încă ele­g a n t ă , şi îşî î n d r e p t ă b inoc lu l sp re Nora . N o r a zăr i m a l î n a i n t e pe K 'oss p e c a r e c redea că-1 r ecunoaş t e . Apoi îşi duse p r i v i r e a sp re Casa l ­b a r a , ca re e ra l u s t ru i t , d in cap p â n ă în p ic ioare , în f racu l lu i n e g r u , cu" ves ta a lbă şi desch i să m u l t în forrnă de in imă . Ochii Nore l r ă m a s e r ă m u l t a v reme a ţ i n t i ţ i a s u p r a b londu­lu i s ena to r ca re s i m ţ i o d e s m i e r d a r e ca ldă şi a t â t de p ă t r u n z ă t o a r e , în câ'i r es imţ i în g e n u n c h i i î n f ă ş u r a ţ i în v a t ă o mică d u r e r e ascu ţ i t ă .

— Se u i tă la d-ta, îl zise Kloss. — Ö fi af lat c u m m ă c l i iamă, r ă s ­

p u n s e el, î n c e p â n d a s c h i m b a ochia-de cu Nora , pe c â n d Kloss ÎI obser­va cu coada och iu lu i , f ăeându-ş î -un­ghii le , cu o scobi toare pc care o p ă s t r a , d u p ă m a s ă , în b u z u n a r u l vestei , p e n t r u astfel ele î n t r e b u i n ­ţ a r e .

L a s fâ rş i tu l piesei , a ş t e p t a r ă a-m â n d o î în ves t ibu lu l t e a t r u l u i pe N o r a şi pe d-na Schönfeld. T r e c â n d pe l â n g ă el, Nora nu se uită de loc Ia C a s a l b a r a , d a r se roş i şi l ă să capu l în jos.

— Ce m a i bucă ţ i că ! zise Kloss, d â n d cu cotul p r i e t e n u l u i său .

A d o u a zi, î n c e p u r ă a da t â rcoa le casei , z ă r i n d pe N o r a la fe reas t ră . Seara,, se d u s e r ă d in nou la Man­zoni. Nora e r a în loje. La eşirc, se roş i m a i t a r e , ca în a j u n ; d a r de a s t ă da tă , î n a i n t e de a l ă sa capu l în jos-, îl p r iv i cu c o a d a och iu lu i .

C a s a l b a r a fu s t r ă p u n s de aceas t ă p r iv i re repede. R ă m a s e p a l p i t â n d , sub lov i tu ra acestei e ino ţ iun i vio­lente . I n i m a îî bă t ea ca a l t ă d a t ă , l a Tu r in , când m a r t i r u l adolescent , vioi şi b lond, r ă t ă c e a melanco l ic s u b port ici le Iul P o .

Aceas tă a p a r i ţ i e r a d i o a s ă , a d o r a ­bil de b londă , cu ca rne t r anda f i r i e de copil, aî căre i ob ra j i nev inova ţ i se ro ş i au l a cea ш я і u ş o a r ă a t i nge re de a r i p ă a dor in ţe i , a p r i n d e a în sufletul f r u m o s u l u i b ă t r â n , sub ar -a u r a vo lup tă ţ i lo r c ă r n o a s e , c u r a t e şi f ragede impres i i , de a t â t a v reme s t inse . . .

E r a ca o v a g ă deş t ep ta re a p r ime i Iul tiinereţl, o m a g i c ă re inf lor i re , o ad i e r e ca ldă şi p a r f u m a t ă ca re ves­tea r e în toa r ce r ea une i nou î p r i m ă ­ver i .

Din m o m e n t u l acela , îşi 'p ierdu orî-ce s â n g e rece şi orî-ce p revedere . L a p r i m a în t revedere pe ca re p u t u s'o a ibă cu Nora , în sa lon l a Schön-fold, c â n d căzu ca o b o m b ă , P i e t r o L a n e r , avu u n acces de fur ie ge­loasă , acea gelozie feroce, dispe­r a t ă , a b ă t r â n i l o r , c o n t r a u n u i r iva l m a l t â n ă r .

— Dacă n u te g r ăbeş t i , i n s i n u a Kloss, care îl văzu de scu ra j a t , cu m u s t a ţ a sbâ r l i t ă , cu p ă r u l vâlvol , şi cu pielea înc re ţ i t ă sub fa rd , d a c ă n u te g r ăbeş t i , m u n t e a n u l aces ta b ă d ă ­r ă n o s a r e să ţi-o sufle.

— D a r c u m să f a c ? g e m u Cosal-b a r a cu vocea lu i p i ţ i g ă i a t ă şi mole­ş i tă . Ct e de făcu t cu o fa tă cin­s t i tă . . . şi d e m n ă de r e spec t? . . . Văd că m ă s impat izează . . . că poa te r ă s ­p u n d e în secret a m o r u l u i m e u . D a r cu toa te aces tea nu-I po t zice : „ T e iubesc ; fi a m a n t a m e a !" şi m a î pu­ţ in nu-I pot zice : „ T e iubesc, fi so­ţ i a m e a !"

— A ! a s t a n u ! s t r i gă celai t repede . O a s e m e n e a nebun ie n u cred că a î să faci !

Kloss e r a î n c o n t r a or -căre î idei de î n s u r ă t o a r e : ca a m a n t ă a lu i Casa l ­b a r a , t â n ă r a i a t ă t r e b u i a n e p ă r a t s ă c a d ă în mâ in i l e lui , p r i n compli­caţ i i le pe c a r i le p r e v e d e a ; ca du­cesă de C a s a l b a r a s ' a r fi d a t p ro s ­teşte v re -unu î of i ţeraş de cava le r ie .

D-na Schönfeld m a l p r e g ă t i şi altt» î n t r evede r i Ia ea, f ă r ă î n s ă a izbut i s ă s t r â n g ă m a l de a p r o a p e i n t r i ga . F e m e i a a c e a s t ă g roasă , " u m f l a t ă , z u r b a g i o a i c ă , e r a p l i nă de d a t o r i i , şi se b izu ia oa r e cum p u ţ i n pe Kloss, m u l ! pe C a s a l b a r a , p e n t r u a o scoate d in î n c u r c ă t u r ă .

Pe de a l t ă p a r t e , ţ i n t ea şi la o re -c o m a n d a ţ i e a lu i C a n t a s i r e n a рѳ l â n g ă u n imvresario, dc la c a r e nă ­d ă j d u i a u n a n g a j a m e n t p e n t r u Ame­rica. D a r t o a t ă b u n ă v o i n ţ a e:, c ădea în fa ţa s e r u o u l u r i l o r şi ez i t ă r i lo r lu i C a s a l b a r a , c a r e p ă r e a p r i n s cu tot d i n a d i n s u l , şi foafe p u ţ i n d i s p u s a b r u s c a evenimente le . Kloss fu acela ca re născoc i piedica des tu l do groso­l a n ă , în ca r e t r ebu ia d u p ă el, să dea greş v i r t u t e a N o r d . Nu e x a g e r a me­r i tu l nă soc i r e l Iul d a r d u p ă el ş i ret­l icul u n u i v â t ă t o r e de p r i sos , c â n d v â n a t u l este decis a se l ă s a p r ins . Casaluaz 'a vorbise îi m a i mu l ­te r â n d u r i de u n Plcgrl a d m i r a b i l , pe care-1 a d u s e s e de c u r â n d ciin P a ­ris. P e n t r u a înce rca i n s t r u m e n t u l , pofti la el la de jun , pe cele d o u ă pr i ­etene şi pe Kloss, în u l t imu l m o m e n t c o n t r a m a n d a pe t o a t ă l umea , a f a r ă de Nora . Dea l tn i in t r eVa e ra convenit ca cele d o u ă d a m e , pont m a fi m a i p u ţ i n observa te , să vie ; i i iguiv, fie­ca r e câ te u n a , a c a s ă la nobilul du.ee.

Aceas tă combina ţ i e cop i lă rea -că , avu la începu t tot s ; ; u) (tiuit.

— E d i t a ? . . . E d i t a nu a wmi! ? — în t rebă Nora , cum in t ră în s a b m un­de o a ş t e p t a C a s a l b a r a . S e opri in p r a g sf ioasă şi roşi iulu-se ; umb la se reoe-de, t e m â n d u - s e a nu fi văzu tă , şi îl fu p u ţ i n r u ş i n e când se \ă:-:u acolo s i n g u r ă : era a p r o a p e g a t a să plece.

— Pr ie tena d-tale nu a r e s i î n t â r ­z i e . . . peste pu ţ in a r e să vie şi dânsa . , bolborosi Casa lbara . î ncurca t şi eh şi cu vocea, şovăind . A t ra se apoi b in i şor pe t â n ă r a fală , h i ând -o de m â n ă , şi o conduse în mi lo ru ! s a lonu lu i , un­de sc încl ină în faţa. eî, să i ' u tându- î m ă n u ş a n e a g r ă , nonă , cu cea m a i de săvâ r ş i t ă ga l an t e r i e . N o r a a v u ti-t unc i sub ochii ei pă ru ] err-ţ şi blond al lu i C a s a l b a r a : o c ă r a r e foar te ma­re şi roşie d e s p ă r ţ e a mijlocul ' r u n -ţei şi se p r e l u n g e a p â n ă ia ceafa p leşuvă . Un m i r o s t a r e de n o m a d ă ÎI veni în n ă r i . Cu o m i ş c a r e repede şi a p r o a p e ins t inc t ivă , işî vemâ.na.

--- D a r feciorul ? în t rebă ea, fecio­ru l ca re a d i n e a o r i e r a aci ?

C a s a l b a r a o privi zâmbind , b ă t r â ­nul fecior ţ e a p ă n şi m u l . db -pă ruse b in i şo r ,după ce m a i în tâ i , l ă sa se per­d e a u a g r e a de covor şi închisese a doua uşe c a p i t o n a t ă .

— S u n t e m s i n g u r i . . . s t e a ! zise Ca­s a l b a r a ca r e de emoţie flu.erâ ne s cu vocea lu î p i ţ i gă i l ă . Stea D u m n e ­zeiască ! Dă-mi vce să-ţ i zic a ş a ; n u găsesc a l t u l m a i demn de d-ta ! F.ste p e n t r u p r i m a o a r ă când din î n t â m ­p la re . . . din fericire. . . ne g ă s i m u n m o m e n t s i n g u r i !

— D a r Ed i t a . . . n u m a î v i n e ! — Are să vie.. . şi va veni p r e a cu­

r â n d ! Iţ'i este frică să r ă m â i s i ngu ră . . . o

cl ipă. . . cu m i n e ? A p u c ă i a r şi s t r â n s e f r u m o a s a m â ­

n i mică ; d a r N o r a se despr inse , scă­pă a p r o a p e ş i a l e rga depa r t e - dc Ca­s a l b a r a pen t ru a p r iv i în j u r u l eî, pen t ru a se u i t a îa toa te , cu o cur io-s i t a te de copil, cu u ş o a r e ţ ipe te de s u r p r i n d e r e şi de a d m i r a ţ i e , bucu ­roa să ca o fet i ţă m i c ă .

— D o a m n e , ce f r u m o s e ac i ! Ce f rumoase sun t t oa t e aci !

Şi s b u r â n d de Ia u n obiect la a l tu l , s i m i n u n a î n a i n t e a f lori lor r a r e şi s lendide , cu c a r e C a s a l b a r a , î n a d i n s pen t ru ea, împodob i se sa lonu l , aşe-zându- le î n f a ţ a n i m i c u r i l o r de pre ţ , b r o n z u r i l o r , t a b l o u r i l o r ş i mobileloi< s c u m p e .

G h e m u i t ă î n t r ' u n fotoliu m a r e cu a r m u r ă , se s g r i b u l e a ş i se j u c a , c a u n copil zglobiu.

— Ce b ine s t a l a c i ! Ce f r u m o s e ! . . Tot este f r u m o s !

Si C a s a l b a r a , cu o ves tă de culoa­r e a l i l iaculu i , a c e a s t ă cu loa re ca re s t ă b ine b lonzi lor , s t r â n s l a mij loc şi cu g u l e r u l c ă m ă ş e l foar te desfăcut , p ă r e a că. se oferă si el ca o -floare

Lnuï , 1 3 Decembr ie 191&. U N I V E í í ö i h U i E r L A R , No . SÜ. — 7 .

f r u m o a s ă . N o r a z â m b i aces te i oferte gene roase , d a r z â m b e t u l ei n u avu n imic i ron ic ; pă i ' ă s i fotoliul, î ng r i -j&tă, şi se «Huse d e ş i a r u n c ă ochii în o d a i a de a l ă t u r i , u n d e zăr i zug ră ­velile de c u l o a r e foarte desch isă , m a r m o r a a l b ă a une i console de l e m n aœri t , o t a v ă m a r e de a r g i n t încăr -caită cu fel de fel de m â n c ă i i a lese , şi în j u m ă t a t e a i n t u n c r e e u l u l d in odae , c r i s t a l u l scl ipi tor al p a h a r e l o r .

— Şi aci , ce este ? în t r ebă ca, îna ­i n t â n d în vârful p ic ioare lor p e n t r u a e x a m i n a c a m e r a m i s t e r i o a s ă .

C a s a l b a r a o a j u n s e ş i «Ie a s t ă d a t ă î l luă a m â n d o u ă m â i n i l e î n a le lui , s t r ângându - i - l e cu p u t e r e .

— Maî în t â iu . . . m a l în t â iu . . . vom scoate aceste m ă n u ş i . . . aceas tă p ă lă i ' iu tă d r ă g u ţ ă .

— P e n t r u ce ? îl î n t r e b ă repede Nora .

— P e n t r u c e ? D o a r nu a î să m ă ­n â n c i n ic i cu m ă n u ş i l e , nici cu pă­l ă r i a . ' . . .

— D a r E d i t a ? . . . nu m a î v i n e ? — Dacă n u a veni t , a r e să v ină . C a s a l b a r a desch izând n a s t u r i i de

Ia m ă n u ş i îî a t i n s e b r a ( u ! cu o „des-m e r d a r e , t r e m u r â n d şi s ă r u t â n d u - I m â n a ; apoî o a j u t ă să-şî scoa tă pă­l ă r i a . Pe c â n d desnodafi î m p r e u n ă p a n g l k v l e , ei cu degetele sbâvci te a t i n g e a f rageda bă rb i e a t inere l fete.

P ă r u l el s tufos şi blond, p r i n s în tocă , se r ă s p â n d i în u n d e s t ră luc i ­t oa re ţie umer i , Noreî .

— Doamne! Co sp lendoare ! s t r igă ducele , s ' a r zice că a i n t r a t soare le aci !

La aceste cuvinte , avu o sgudui t t i -r ă ; r e u m a t i s m u l l a g e n u n c h i , deş­teptat d i n t r ' o d a t ă , svâcn i aşa do pu­ternic că e ra a p r o a p e să leşine. Ră-m a s e gând i to r , p reocupa t . . . m a î ad­miră încă o d a t ă p ă r u l el f rumos şi blond, d a r puse s tavi lă p o r n i r i l o r luî l ir ice.

— E d i t a nu m a l vine ! Nici d. Kloss. — Are să vie şi el... Ceasorn icu l

m e u nu merge bine. Apoî pen t ru a-şî a s c u n d e j ena , du­

re rea caro din ce în ce se s imţea m a i ascuţ i tă în g e n u n c h i , făcu p u ţ i n pe gelosul .

— Ţii a ş a de m u l t la d. Kloss ? — A ! de loc ! un om a ş a de u r â t ,

a ş a do dobitoc, cu picioarele în­toa rse . şi cu unghi i le negre , s t r igă Nora râ ­z â n d şi sâ l tând , învese l indu-se deo­d a t ă ,

— Asa c, nu pot) zice că e un A-donis ! a p r o b ă ducele sa t i s făcut . -Vino aci, l i cur ic iu le !... Nu poate s t a o cl ipă locului , m icu l l icur iciu !

C a s a l b a r a ca r e avea g r a b ă să s tea pen t ru a-şî od ihn i genuch iu l , luă pe Nora ele m â n ă şi a p u c â n d - o cu b ra ­ţ u l de mijloc, o a d u s e spre canapea. , u n d e veni şi el de căzu a p r o a p e de ea . . . foarte aproape . . . .

— S'ar zice în adevă r , că ţ i e fri­că . . . dc a r ă m â n e s i ngu ră . . . un mo­men t , cu mine. . . că te pl ic t iseşt i . . .

— Mă plict isesc! . . . O! n u Î r ă s p u n ­se N o r a devenind se r ioasă şi t emă­toa re .

Apoi v ă z â n d pe C a s a l b a r a roş ind , î ş î p lecă c a p u l .

— A.şa d a r î ţ i es te frică de m i n e ? . , i n s i s t ă ducele , l ă fă indu-se în iluzii.

Çi cu t o a t e că e r a nevoi t să-şî ţ i n ă p ic ioru l î n t i n s .şi nemişca t , tot s t r ân ­se pe b ia tă fa tă câ t p u t u .

N o r a se r i d i c ă repede , r e s p i n g â n -du-î b ra ţu l ca re o î n l ă n ţ u i s e ş i se de­p ă r t a , z icând :

— D a r Ed i t a caro n u m a î vine. î n g r i j o r a r e a e i c reş tea î n t r ' u n ch ip

văd i t ; ea a d a o g ă apo i cu h o t ă r â r e : — Dacă Ed i t a n u m a i v ine , m ă

d u c î — D-ră N o r a , crezi d-ta î n c u v â n ­

tu l m e u ? Crezi în c u v â n t u l u n u i g e n t i l o m ?

•) î n t r e b ă duce le cu u n ae r demn , d a r n u se mişcă d i n c a u z a p ic ioru lu i .

— O ! d a ! r ă s p u n s e Nora , ' î nvă iu -indu- l cu o p r i v i r e cop i lă rească . O ! d a L.. cred !...

Ducele i sbut i s 'o i a c ă să s tea d in noi i l â n g ă el.

— P e n t r u p r i m a o a r ă m ă găsesc

s ingur . . . c ând pot să -mi e x n r i m s i m ţ i m â n t u l de. . . a d m i r a ţ i e . . . co a-fecţie pe ca re mi 1-aî i n s p i r a t . . . D a r d- ta? . . .

Spune-mi un cuvân t . . . u n cuv in ţe l . de î n c u r a j a r e , p e n t r u că d rep t să ' ţ l spu i nu mau ş t iu . . . Şi C a s a l b a r a e r a s incer ,—nu m a l ştiu d a c ă s u n t u n biet nebun . . . sau cel m a i fericit din­t re oameni! . . Spune -mi d a c ă în bu­n ă t a t e a d-tale.. . b u n ă t a t e a p e n t r u m i n e , dacă pot vedea, n u a m o r , b ine în ţe les , d a r p u ţ i n ă b u n ă v o i n ţ ă , m ă ­car .

C a s a l b a r a b â l b â i c u v â n t u l cel d i n u r m ă , cu g l a su l t r e m u r â n d şi be­h ă i t ea re s e m ă n a cu al une i c ă p r i ţ e .

— D a r de ce n u m a l v ine E d i t a ? Nora , de d a t a aceas t a , r e p e t ă în­

t r e b a r e a , tn p r a d a une i a g i t ă r i sub i te şi e x t r a o r d i n a r e , p r iv ind pe duce le t-are se roşea d in ce în ce m a l mu l t . P ă r e a confuză ş i spe r i a t ă , d a r î n a-celaşi t i m p l ă s ă s ă se v a d ă o expre-

I s-ie de t a n d r e ţ ă , o p ă r ă s i r e dulce , foa r t e m i ş c ă t o a r e î n mi j locu l t u rbu -r ă r e i sa le c rescânde .

— Bine! ins is tă C a s a l b a r a , ca re ob­se rva şi c redea că înţelege, b ine . . . şi o s t r â n g e a de mij loc şi m a l t a r e . T â n ă r a fa tă r i d i că ochi i Ia el, în­toa r se capul , d a r n u m a l făcu n ic i o m i ş c a r e ca s ă scape .

- - Bine. . . Voi fi d iscret . . . foar te discret , azi. I ţ i f ăgăduesc , î ţ i d a u cuvân tu l m e u do cinste . . . Nu v r e a u să ştiu m a l mul t . . . . Nu a m să ' ţ l cer m a l mul t .

Nora s t a cu capu l plecat pe u n evan ta i l j aponez , pe ca r e îl î nch idea si'l deschidea n e r v o a s ă .

— Adevăra t? îl î n t r ebă ea încet , abi r e sp i r ând , a b i a î n d r ă z n i n d a'l pr iv i . Adevăra t ?

— I ţ i j u r , r epe tă C a s a l b a r a cu tă­rie şi s incer i ta te .

Această f ă g ă d u i a l ă îl a s i g u r a şi pe el. L a cele d in tâ i s v â c n î t u r ï da t e de r e u m a t i s m u l lui , în ţe lesese numai! decâ t că în z iua aceea a v e a cel (>5 uc ani . . . nici u n a n m a l pu ţ in .

-— S p u n e - m ! d-ră E leonóra . . . Spu-nc-nii dacă a l observat . . . s i m ţ i m â n t u l pas iona t . . . ad ică pe ca re 1-aî făcut sa n a s c ă în mine , c h i a r d in p r i m a zi. d in p r i m a sea ră c â n d te-am în­tâ ln i t , când mi-a ! a p ă r u t în t r ' o glo­rie, la t ea t ru . Mauzoni .

AI observat?. . At răsese pe n o r a a ş a do a p r o a p e de el, că ea îî s imţea res­p i ra ţ i a , a m e s t e c a t ă cu u n m i r o s de mentă . R ă s p u n d e Ia aceas t ă s i n g u r ă în t rebare . . . şi p e n t r u azî îm i va fi de a juns . I ţ i j u r pe o n o a r e , şi nu m i - a m călcat nici o d a t ă cuvân tu l , Spu-ne-ml, a i obse rva t ? •

Nora î nc l ină f r u n t e a şi m a l jos , răsuci e v a n t a l i u l m a l ne rvoasă în m â i n i , îl şi r u p s e cu ungh i ­ile, eî t r a n d a f i r i i şi şopti u n „ d a " a ş a de s lab , î ncâ t a i fi zis că este suspi­nul unei u m b r e .

— Mul ţumesc ! r ă s p u n s e celai t , li­niş t i t , ne înce rcând a o m a l l ua nic i c h i a r de m â n ă .

El explică că 'şl d ă d u s e c u v â n t u l , şi că c u v â n t u l lui e ra sfânt . D a r de o d a t ă i se p ă r u că vede f i g u r a batjo­cor i toa re a lu i Kloss, şi c ă i a u d e rîn-je lul . Nu pu tea , fără a a b u z a de no­rocul Im. să profite î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă ?

Rezerv;) lu i e ra excesivă, r i d i cu l ă în ochii t inere i fete. T r e b u i a m ă c a r s'o să ru te .

Da ; d a r pe u r m ă ? C ă p ş o r u l ace la capr ic ios se exal tase . . . nu m a i e r a v o r b a de Edi ta . . . Şi a t unc i ? Dacă îi va da î napo i c u v â n t u l ?

Sa t i r i cu l profil a l lu i Kloss, r ic tu­sul lu i ba t jocor i tor , îî b â n t u i d i n nou g â n d u l . T r e b u i a d a r să încerce ceva! N o r a e r a tot l â n g ă el.... î i s i m ţ e a pe u m ă r , pe obra j i , con tac tu l m ă t ă s o s a l p ă r u l u i eî b lond. L u ă o h o t ă r â r e , m e r s e a ş a de repede , câ t îl pe rmise d u r e r e a a s c u ţ i t ă d in g e n u n c h i ü :

— Eş t i o copilă adorabilă. . . » co­p i lă n u în ţe legi facă"... d a r când ve! înţelege, vel p r i cepe a t u n c i , m a r e l e sacrificiu ce fac azi , vel în ţe lege câ t eroism t rebuie să a l câ te o d a t ă , pen­t ru a ' ţ î ţ ine cuv în tu l de gen t i lom si

mă vei r e c o m p e n s a . Cu. stima, d-tale. . cu p u t i n ă afecţ iune. . . î m î f ăgădues t t ?

T â n ă r a fa tă însă l în loc de a a r ă t a cea m a i m i c ă adrniraţpie- p e n t r u a t â t eroism, z â m b e a c u o e h î m a i i l u c i t o r i , i sp i t i tor i . R ă m ă s e s e î n т Щ о с а І ca­napele i , î n t r ' o înfăţ işare- g r a ţ i o a s ă , a p r o a p e p r o v o c a t o a r e : Cele- d o u ă b ra ţ e r id ica te şi m â i n i l e î noda i e du­pă cap, a p l e c a t ă pe spa te le canape le i , d r eap t ă , cu p ic ioare le î n t in se ; p ic ioa­rele el m ic i cu vâr fur i le eşite a f a r ă , umi l peste eelalt , l ă s a u să vă v a d ă g lesna , s » b rochie şi u n colţ d in cio­r a p u l n e g r u .

T rebu ia s'o ocupe, să o dis t reze. C a s a l b a r a desch ise o b o m b o n i e r ă de cr is ta l şi l u ă bomboane .

Pe când e r a cu spa te le î n to r s , fa ţa Noreî se s c h i m b ă ; a r u n c ă o o c h i a d ă pe p e n d u l a ca r e e r a pe cămin . Când se aprop ie ducele, ofer indu-I bom­boane , ea z â m b e a din nou.

— Acesta este p re ţu l . . . u n e i a l te i favor! pe ca re rog pe r e g i n a m e a să m i io acorde .

Nora , p ă s t r â n d aceeaş i a t i t ud ine , ab ia deschise g u r a , şi C a s a l b a r a cu o desmie rda re ce remonioasă îi puse 0 b o m b o a n ă , pe ca re ea începu a o ronţă i d r ă g ă l a ş , apo i p r iv ind pe duce zâmbea mereu cu ochii s cân t e ind şi umezi .

Acesta ÎI a r ă t ă p i a n u l . — P e n t r u mine , p e n t r u m i n e sin­

gu r ! Idealul de To s ti ! E a i în t inse a m â n d o u ă mâ ine l e ca

s ă i a jute s'o ridice. El o a p u c ă cu a m â n d o u ă bra ţe le .

— Una. . . două . . . t rei!— şi când fu în p ic ioare , o ţ inu în b ra ţ e şi o con­duse la p i an , p u ţ i n moleş i tă .

— P e n t r u mine , n u m a i pen t ru mine !

Când fu la p i an , t â n ă r a fată a-com.paniându-se s i ngu ră , Începu a c â n t a cu o voce c a l d ă de c o n t r a l l ă . „ Idea l , ideal!., vino cie-mî zimbeşte încă . . . ' " C a s a l b a r a , în extaz, cân ta şi el, o behe ia l â de c ă p r i ţ ă a m o r e z a t ă •

,,1-ide-al... I-i de-al !.. tot frecân-du-ş! genunch iu l său r e u m a t i s m a t .

N o r a e r a f r u m o a s ă în a d e v ă r ! Ce superbă fiinţă!.. Vocea eî te p ă t r u n ­dea p â n ă în m ă d u v a oaselor . I n pi­c ioare , la spa te le el, ducele o p r ivea ap lecându-se pe p i a n : el u r m ă r e a l in ia mlăd ioasă şi a r m o n i o a s ă a gâ­tu lu i ci, şi d u n g a del icată ca re des­p ă r ţ e a u m e r i ! uşor ro tun j i ţ i .

Stuful de p ă r blond, ceafa a lbă şi cat ifelată, c u r b a g lo r ioa să a s â n u l u i pe care '1 r id ica a r z ă t o r u l avânt, al no te lor pa s iona t e , acel pa r fum de ti­nere ţe , ace! m i r o s subt i l de b londă , tot îl înflăcărai. . . şi as t ' inenea şi a m i n ­t i rea îngroz i toare , ch ipu l odios, gân ­d i rea a t roce de gelozie a ace lu i bădă­r a n , acelui ţ ă r ă n o i ca re p r e t i n d e a s'o ia de soţie cu forţa.

Fa l se tu l lu i Casalbara ' , c â n t â n d : „ l - i dea l " deveni m a l d i s c o r d a n t ; ,avu u n t r a n s p o r t sub i t şi violent ca re fă­cu să 'şî ui te p â n ă şi r e u m a t i s m u l .

„F ie ce o fi!" se g â n d i el, h o t ă r â t a merge p â n ă la capă t ,

Se s imţea c u p r i n s de o beţie ca re 1 se su ia la c réer ca beţ ia v inu lu i de Ş a m p a n i e .

. .Fie ce o fi!" Şi cu p r e c a u ţ i m i e , d a r imper ios ,

închise p i anu l . — Ce este ? î n t r e b ă Nora ca re se

r id ică pu ţ i n spe r i a t ă . — Aide... v ino aci f Nu vreî să ie!

n i m i c ? un deget de Xe re s? — Dar E d i t a ? . . . K l o s s ? EI n u vin?

îl î n t r ebă ea pr iv indu-1 în fa ţă . — Da.. . n u ş t i u . . . c h i a r eu.. . s u n t

su rp r in s . . . O fi făcut-o î n a d i n s . N o r a p ă r u de o d a t ă v i s ă t o a r e ş i

t r i s tă . L ă s ă c a p u l în jos . A c u m e ra compromisă .

O compromisese . - - Vino în p a r t e a as ta . . . p u ţ i n Xe­

res . . . şi o m i c ă amin t i r e . . . p e n t r u d-ta.

A s e c i l i u r m a r e a î n « U n i ­v e r s u l l.rf*чг»г-ѵ c a r e v a a p a r e D u m i n e c a v i i t o a r e .

Husira! IA NOASTRĂ COLORALÂ

Sângeroasa ciocnire între jandarmi şi b a n d i î în Sardinia (italia) De eâtă-va v r eme o n u m e r o a s a cea tă

de band i ţ i cu t reerau , jefuind şi o m o ­rând , ţ inutul din ju ru l comune i Bitti' din Sard in ia (Italia). Popula ţ ia , î n ­spă imânta tă , ee>ra in te rven ţ ia autor i ­tăţilor, cari teH»se ia fata locului un puternic de taşament été j a n d a r m i . După o căutare de шаТ mul te ore , detaşa­mentu l de j a n d a r m i , comanda t dc un locotenent , dadu de u r m a bandiţ i lor . Se încinse o lup tă disperată , în caro un j a n d a r m şi douî bandiţi fură ucişi , iar câ-ţî-va răni ţ i din ambele păr ţ i . O parte din bandi ţ i au fost p r inş i , iar restul a fugit.

D I N H A Z U L A L T O R A

L i n i ş t e

— Vecinii noşt r i de de -asuora , cari f?c de obiceiu a tâ ta gălăgie ca t ropăi­tul ior, sun t foarte l inişt i ţ i as tă-seară . Nicî nu ii se aud paşi i .

— Foar te s impiu ! Astă-seară umb iă in papuc i . '— Din delicateţe cent ru noi, de sigur.

— Ba de ioc. Umblă in papuci , pen­tru că domnul vroia să se d o r » ia ca­fenea şi doamna la clubul feminist . Şi şi-au ascuns unu i a l tuia glieteie.

J O C U R I P r o b l e m a d e a r i t m e t i c ă

de Be rnandus . loco

Suma a trei numere este 100. Dacă micşorăm nr imui n u m ă r cu 1 şi im-păr ţ im res tu i prin al douiiea n u m ă r cănă tăm ca rest 5. Aceiaş rost căpă­tăm dară micşorăm al douiiea n u m ă r cu 1 şi imnăr ţ im restui prin al t rei lea.

Cari sun t ceie trei numere ?

C u p o a n e l e ş i d - e s l e g ă r i l e s e t r i m e t a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a R r e z o i a i i u , 1 1

Deslegarea cuvân tu lu i para le logram diu «Universul l i ie rar» , No. -49, este":

L i v a d a G a r o n a

C o m o d a B a l a d u

Persoanele ca i i , p r in t ragere la sor ţ i ' au câştigat câte u i u l din cele 10 ve. l ume bibliotecă acordate de noi ca p remi i , sun t u rmătoare le :

Bucureş t i .—D-na Sul tana Raco-v şi d-na şi N ie . G. Pe t rescu .

Gurgueţ l (Brăila), — D. St . Deme-trescu.

P loeş tL—B-ra Victoria Pe t rescu . Dorohoî .—D-ra Vetur ia Gorodeariu. I a ş i .—D. Gr . C. Manoilescu. Galaţi.—D.. Aure l I . L i ţeanu . Huş i . — D-na Ecater ina Diacon I .

Gheorg'hiu. P i teş t i .—D. Anton Pe l imon . C â m p u l u n g . — D - n a Didina E u g . Di-

nescu.

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

B O A L E d e P B A £ E l S U S DIRECŢIA

Doctorului I. K1RIAC Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei SECŢIE S E P A R A T A p e n t r u BĂRBAŢI

(hemoroide. ЬзтіІ . tomorí. calcule-vesicale. stricturi urctrale, ete.

SJraifs Sf. lomcă 8, in dosul TaaluM NaSwial — TELEFON 2/96 —

Reclama e stifiehfî canmcialui

« U N I V E R S U L L I T E R A R » C u p o n IVo. 5 0 .

UMVEUSL'L LITERAŢI Luii i , 13 Dec mh, .< J'Jl'i