ACADEMIA ROMÂNĂ CALEA BUCOVINEI Nr. 9INSTITUTUL „BUCOVINA” RĂDĂUŢI 7254000, JUD. SUCEAVA NR. 133 / 15 OCTOMBRIE 2012 Tel. /FAX 0230–561408 E-MAIL: bucovina_cs@yahoo.com

RAPORT DE AUTOEVALUAREASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA 2010–

2012

DOMENIUL ŞTIINŢELOR SOCIO-UMANE

1. Datele de autentificare ale Institutului

1.1. Denumirea:Institutul „Bucovina”1. 2. Statutul juridic:Instituţie publică fără personalitate juridică de facto, funcţionând în subordinea Academiei Române – Filiala Iaşi, de la înfiinţarea sa (6 septembrie 1992) şi până la 28 februarie 2007, sub denumirile Centrul de Studii „Bucovina” (6 septembrie 1992–24 decembrie 1993), Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei (potrivit HG Nr. 743/24 decembrie 1993).Instituţie de interes public naţional, cu personalitate juridică, funcţionând în subordinea Academiei Române.1. 3. Actul de înfiinţare, prin reorganizare:HG Nr. 102 din 31 ianuarie 20071. 4. Director interimar:Dr. Marian OlaruSecretar ştiinţific:Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor1. 5. Adresa:Calea Bucovinei, nr. 9, cod poştal 725400, Rădăuţi, judeţul Suceava1. 6. Telefon, fax, pagină web, e-mail:Telefon/fax: 0230–561408; www.institutulbucovina.ro; e-mail: bucovina-_cs@yahoo.com2. Domeniul de specialitate al Institutului 2. 1. Conform clasificării UNESCO: Istorie 55Istoria literaturii 5506.13Etnografie, folclor, 5102Ştiinţele naturii 24Geografie 2505Geologie 25062. 2. Conform clasificării CAEN: –3. Starea Institutului

3.1. Misiunea ştiinţifică a Institutului şi direcţiile de cercetare definitorii. Rezultate de excelenţă în îndeplinirea obiectivelor ştiinţifice asumate (maximum 2.000 caractere): – realizarea şi actualizarea obiectivelor activităţii sale de interes naţional, precum şi optimizarea cooperării pe plan naţional şi internaţional, prin extinderea domeniilor de cercetare şi sporirea nivelului de reprezentativitate, în beneficiul cercetării ştiinţifice româneşti privind istoria şi cultura Bucovinei, obiect de activitate caracterizat prin unicitate, în plan european, şi prin importanţa sa pentru ştiinţa naţională;– direcţiile de cercetare definitorii: – mişcarea de emancipare naţională a românilor din Bucovina istorică (1775–1918); – caracteristicile procesului de reintegrare a provinciei în spaţiul etno-cultural românesc; – procesul de comunizare a Bucovinei; consecinţe economice, social-politice şi populaţionale; – bucovinenii şi exilul creator; – evoluţia şi particularităţile fenomenului literar din Bucovina istorică; – problematica presei din Bucovina istorică de la începuturi până în prezent; – familii vechi din Bucovina; – caracteristicile etno-folclorice ale zonei Rădăuţilor; – rezervaţiile naturale din spaţiul bucovinean; – istoricul cercetărilor geologice şi al exploatării resurselor din Bucovina.3.2. Modul de valorificare a rezultatelor obţinute prin programul de cercetare şi gradul de recunoaştere a acestora (maximum 1.000 caractere):Cercetare fundamentală şi aplicativă: cărţi şi editări publicate în ţară la edituri atestate CNCSIS (6) şi străinătate (1), articole şi capitole din cărţi publicate în reviste ştiinţifice din ţară atestate CNCSIS (10) şi străinătate (3), cărţi şi capitole din cărţi (care nu sunt cuprinse în această raportare) şi comunicări la conferinţe internaţionale (37) şi naţionale (48).3.3.Situaţia financiară a Institutului:

– fondul de salarii:2010 – 266 068 LEI2011 – 236 079 LEI2012 – 202 123 LEI (la data de 30 septembrie 2012) – venituri proprii2010 –2011 –2012 –– datorii la bugetul de stat:2010 –2011 –2012 –3.4.Personalul de cercetare al Institutului:– număr total de posturi: 8– posturi ocupate cu personal ştiinţific atestat (CS-CS1): 6– personal în curs de atestare: –

– personal administrativ: 2, din care:– contabil-şef: 1– bibliotecar: 1

– posturi vacante: –3.5. Numărul total al personalului: 84.Criterii de performanţă în cercetarea ştiinţifică (40%)Nr. Punctaj Punctajul

2

crt. Criteriul n1 unitar acordat

1. Participare la un program fundamental sau prioritar al Academiei Române şi realizarea integrală a sarcinilor asumate pentru perioada avută în vedere

25 –

2. Participare la un proiect de interes naţional şi / sau internaţional ce vizează conservarea patrimoniului cultural naţional

25 –

3. Participare la un program naţional de cercetări arheologice

20 –

4. Participare la o expoziţie internă şi/sau internaţională cu exponate de patrimoniu– Mărturii documentare privind stabilimentele balneoclimaterice ale Bucovinei, expoziţie organizată, în colaborare cu DJAN Suceava, în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a nouăsprezecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011

15 15

5. Gestionarea şi conservarea unui fond cultural şi / sau ştiinţific de interes naţional şi / sau internaţional

20 –

6. Un tratat apărut într-o editură consacrată din străinătate2 25

–

7. O monografie apărută într-o editură consacrată din străinătate2

– Al. Bocăneţ, Istoria oraşului Cernăuţi pe timpul Moldovei, Studiu introductiv: prof. univ. dr. Ştefan Purici, Notă asupra ediţiei şi indice de nume: Rodica Iaţencu, Cernăuţi, Editura „Zelena Bukovyna”, 2010. ISBN: 978–966–8410–44–0

20 20

8. O carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate (carte de autor, ediţie critică de tip academic, ediţie critică a unui text inedit cu probleme de interpretare a grafiei, o traducere din limbi clasice)2

20

–

9. O carte de referinţă (colectivă) apărută într-o editură consacrată din străinătate (dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas, 20

3

volum de izvoare, instrument de lucru)2

10. Un tratat apărut în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară1

20

–

11. O monografie apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară2

2012

– Marian Olaru, Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzaki” – 140 de ani de la înfiinațare. Contribuții monografice, Rădăuți, Editura Septentrion, 2012

20

20

12. O carte de specialitate apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (carte de autor, ediţie critică de tip academic, ediţie critică a unui text inedit cu probleme de interpretare a grafiei, o traducere din limbi clasice)2

2010– Dimitrie Onciul, Scrieri despre Bucovina şi Transilvania şi studii lexicografice, Cuvânt-înainte de acad. Radu Grigorovici, Ediţie, studiu introductiv, note şi comentarii de D. Vatamaniuc, m. o. al Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografie” (24), 2010, 278 p. ISBN 978–973–27–1841–4;

2011– Ştefan Purici, Istoria Basarabiei, Bucureşti, Editura „Semne”, 2011, 200 p. ISBN: 978–606–15–0131–1

2012

– Arthur Loebel, Geschichtliche Entwicklung des Eisenbades Dorna/Evoluţia istorică a băilor feroase Dorna, Ediţie bilingvă îngrijită, notă asupra ediţiei, indice de nume: Ovidiu Bâtă; traducerea textului din limba germană de Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Iaşi, Editura Terra Nostra, 2012.

20

60

13. O carte de referinţă (colectivă) apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas, volum de izvoare, instrument de lucru)2

2010– Dimitrie Vatamaniuc, Constantin

20 40

4

Hrehor, Convorbiri sub scara cu îngeri, Cuvânt-înainte: acad. Eugen Simion, Iaşi, Editura Timpul, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (33), 2010. ISBN: 978–973–612–385–6.– Tudor Nandriş, Jurnalul de campanie 1939–1945, Cuvânt-înainte de prof. univ. dr. Ştefan Purici, Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note de Iulia Brânză, Indice de nume de dr. Rodica Iaţencu, Rădăuţi, Editura „Septentrion”, Colecţia ,,Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (32), 2010. ISBN: 978–606–8075–08–02;

14. O traducere a unei cărţi de specialitate, apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară, însoţită de un studiu introductiv de specialitate2

15 –

15. Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate

20102011

– Ştefan Purici, O frescă cultural-istorică a oraşului Cernăuţi, în volumul Al. Bocăneţu, Istoria oraşului Cernăuţi pe timpul Moldovei, Cernăuţi, Editura Zelena Bukovyna, 2010, p. 7–10;– Ştefan Purici, Kultur und Politik in der Zeitschrift Iconar (1935–1938), în volumul Markus Winkler (hrsg.), Presselandschaft in der Bukowina und den Nachbarregionen: Akteure – Inhalte – Ereignisse (1900–1945), München: IKGS Verlag, 2011 (Wissenschaftliche Reihe: Literatur- und Sprachgeschichte. Bd. 121), S. 185–192;– Ştefan Purici, Eastern policy of EU: implications for Ukraine and Republic of Moldova, în volumul Bukovina and Bessarabia: lessons of history, state of art and prospects of the regional security, Chernivtsi, 2012.

2012

15

–

45

–16. Un capitol dintr-o carte de specialitate

apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară

2010– Ştefan Purici, Consideraţii privind politica demografică ţaristă în Basarabia

10

5

în primele decenii după anexare, în volumul Mihai Iacobescu, Gheorghe Cliveti, Dinu Balan, Slujind-o pe Clio. In honorem Dumitru Vitcu, Iaşi, Editura Junimea 2010, p. 646–656;– Vasile I. Schipor, Istorie, politică şi destin. Contribuţii la o istorie îndurerată a Bucovinei, în volumul Mihai-Bogdan Atanasiu, Mircea-Cristian Ghenghea (coordonatori), Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale, Putna–Iaşi, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna–Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Bucureşti, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, 2010, p. 209–323;– Vasile I. Schipor, Radu Popescu – un memorialist bucovinean necunoscut, la centenarul naşterii sale, în volumul Relacje polsko-rumuńskie w historii i kulturze. Relaţii polono-române în istorie şi cultură, Suceava, Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România, 2010, p. 82–92;– Vasile I. Schipor, D. Vatamaniuc, m. o. al Academiei Române [Fişier biobibliografic], în volumul Dimitrie Vatamaniuc, Constantin Hrehor, Convorbiri sub scara cu îngeri, Cuvânt-înainte de acad. Eugen Simion, Iaşi, Editura Timpul, 2010, p. 374–379.

2011– Marian Olaru, Sfârşitul unui posibil Eden. Despre sfârşitul unui model de cultură şi civilizaţie: Bucovina (partea de sud), 1944–1947, p. 251–278, în volumul Culturi şi religii în Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspective ale dezvoltării, coordonatori Vasile Grăjdean, Serhii Hakman, Olga Lukás, Cluj-Napoca, Editura „Presa Universitară Clujeană”, Seria Reconciliatio (6), 2011, p. 249–275;– Ştefan Purici, Nordul Bucovinei ]n anii 1944–1947, în volumul Culturi şi religii în Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspective ale dezvoltării, coordonatori Vasile Grăjdean, Serhii Hakman, Olga Lukás, Cluj-Napoca, Editura „Presa Universitară Clujeană”, Seria Reconciliatio (6), 2011, p. 237–247;– Vasile I. Schipor, Destinul refugiaţilor

40

40

6

din Bucovina în perioada postbelică, în volumul Healing of Memories – Foundation Reconciliation in South-Est-Europe, Culturi şi religii în Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspective ale dezvoltării. Культури та религії в историчній Буковині. Ретроспектива та перспектива росвитку. Cultures and Religions in the Historical Bucovina. Retrospection and Perspectives of Development, Cluj-Napoca, [Editura] Presa Universitară Clujeană, Seria ,,Reconciliatio” (6), 2011, p. 295–340;– Vasile I. Schipor, Un bucovinean candidat la Premiul Nobel pentru Pace – profesorul Peter Tomaschek, în volumul colectiv Polska i Rumunia – związki historyczne i kulturowe – przeszłość i dzień dzisiejszy. Polonia şi România – legături istorice şi culturale – trecut şi prezent, Suceava, Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România, 2011, p. 359–372. ISBN: 978-973-0-11311-2;

2012

–

17. O comunicare prezentată la o reuniune ştiinţifică internaţională publicată integral într-un volum apărut la o editură din străinătate

10 –

18. O comunicare prezentată la o reuniune ştiinţifică naţională publicată integral într-un volum apărut la Editura Academiei Române sau la o editură consacrată din ţară

10 –

19. Un articol apărut într-o revistă de specialitate din străinătate (cotată ISI, Erih sau recunoscută în domeniul ştiinţelor umaniste)

10 –

20. Un articol apărut într-o revistă de specialitate din ţară recunoscută în domeniul de specialitate (cotată B+ sau B) sau indexată într-o bază internaţională de date (BDI)

5 –

21. O recenzie apărută într-o revistă de specialitate din străinătate (cotată ISI, Erih sau recunoscută în domeniul ştiinţelor umaniste)

5 –

22.. O recenzie apărută într-o revistă de specialitate din ţară recunoscută în 3

–

7

domeniul de specialitate (cotată B+ sau B) sau indexată într-o bază internaţională de date (BDI)

23. Un studiu ştiinţifice sau un raport de specialitate legat de programul de cercetare, publicat pe internet sau pe suport electronic

2011– Ovidiu Bâtă, Bucovina în enciclopedia „Monarhia Austro-Ungară în cuvânt şi imagine”, cf. www.institutulbucovina.ro

2012– Vasile I. Schipor, „Analele Bucovinei”(2002 – 2012). Sumare, conf. www.institutulbucovina.ro

5

10

24. O conferinţă invitată/plenară/keynote prezentată la o manifestare ştiinţifică internaţională

2010– Ştefan Purici, Simpozionul Internaţional „Anul 1940 în istoria românilor”, Cahul, Republica Moldova, 11–12 iunie 2010, cu susţinerea comunicării Românii din Regiunea Cernăuţi şi represiunile sovietice;– Ştefan Purici, IV International Conference „„Ukraine-Romania-Moldova: Historical, Political and Cultural Relations in the Contemporary European Integration Processes Context”, Chernivtsi, 22.–23. September 2010, cu susţinerea comunicării Historiography of Bukovina: between the deaf dialogue and art argumentative discourse + moderator Session III Social problems of Ukraine, romania and Moldova; their solving in multilateral collaboration format;– Ştefan Purici, Conferinţa Internaţională „Cultures and Religions in the Historical Bukovina: Retrospective and Perspectives of Development”, cu susţinerea comunicării Northern Bukovina between 1944 and 1947 + moderator Opening Session şi Panel Discussion Bukovina – Perspectives of a Tranboundary and Transcultural Tolerance in a United Europe, Chernivtsi (Ukraine) – Suceava (Romania), 4.–6. October 2010;– Marian Olaru, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Culturi şi religii în

10

60

8

Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspectivele dezvoltării”, organizată de Fundaţia Friedrich Ebert, România; Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii Naţionale „Yurii Fedkovici”, din Cernăuţi (Ucraina), Facultatea de Istorie, Politologie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Centrul de Cercetări Bucovinene al Universităţii „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Centrul Regional Cernăuţi de Reconversie şi Perfecţionare a Calificării Funcţionarilor Organelor de Stat, de Autoadministrare Locală, al Întreprinderilor, Instituţiilor şi Organizaţiilor de Stat, Academia Evanghelică Sibiu, Biserica Evanghelică Braunschweig, Germania, Cernăuţi – Suceava, 4–6 octombrie 2010, cu susţinerea comunicării Despre sfârşitul unui model de cultură şi civilizaţie: Bucovina (partea de sud), 1944-1947;–– Vasile I. Schipor, Dni Polskie. Zilele Culturii Polone, Ediţia a XII-a, simpozion ştiinţific internaţional cu tema „Polska i Rumunia – związki historyczne i kulturowe – przeszłość i dzień dzisiejszy. Polonia şi România – legături istorice şi culturale – trecut şi prezent”, Suceava, 16–18 septembrie 2010, cu susţinerea comunicării Un bucovinean candidat la Premiul Nobel pentru Pace – profesorul Peter Tomaschek;– Vasile I. Schipor, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Culturi şi religii în Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspective ale dezvoltării”, organizată de Foundation Reconciliation in South-Est-Europe în colaborare cu Fundaţia Friedrich Ebert, Universitatea Naţională „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Cernăuţi–Suceava, 4–6 octombrie 2010, cu susţinerea comunicării Destinul refugiaţilor din Bucovina în perioada postbelică.

2011– D. Vatamaniuc, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în

9

secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a nouăsprezecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române închinată Centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Academicianul Radu Grigorovici – de la fizică la istoria Bucovinei;– Marian Olaru, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Literatură şi cenzură în Bucovina. Studiu de caz: „Patria”, 1898–1900;– Rodica Iaţencu, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Contribuţii ale academicianului Radu Grigorovici privind cunoaşterea istoriei Bucovinei;– Ştefan Purici, Simpozionul internaţional România-Ucraina-Republica Moldova: Geopolitica cooperării transfrontaliere, Suceava, 11–12 martie 2011, cu susţinerea comunicării România-Ucraina-Republica Moldova: programele de cooperare transfrontalieră. Realizări şi perspective;– Ştefan Purici, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina”, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Autonomia ţinutului în

170

10

discursul şi acţiunea politică a românilor bucovineni (până la 1861);– Ştefan Purici, Romanian-Ukrainian CBC Programs: Opportunities and Difficulties, Workshop „Bukovinian Dialogue” din cadrul „Romanian-Ukrainian CBC Programs: Opportunities and Difficulties”, Chernivtsi (Ukraine), May 11, 2011;– Ştefan Purici, Seminarul ştiinţific internaţional „Bukovina and Bessarabia: lessons of history, state of art and prospects of the regional security”, Chernivtsi (Ukraine), September 21, 2011, cu susţinerea comunicării Eastern policy of EU: implications for Ukraine and Republic of Moldova;– Vasile I. Schipor, Colocviului „Personalităţi bucovinene: Academician Radu Grigorovici – 100 de ani de la naştere”, organizat de Editura „Alexandru cel Bun”, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României şi Institutul Cultural Român, Cernăuţi (Ucraina), 27–30 septembrie 2011, cu susţinerea comunicării Academicianul Radu Grigorovici (1911–2008) şi renaşterea cercetării ştiinţifice în Bucovina după 1989;– Vasile I. Schipor, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a nouăsprezecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române închinată Centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, Rădăuţi, 10 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Academicianul Radu Grigorovici şi cercetarea ştiinţifică din Bucovina după 1989;– Vasile I. Schipor, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a nouăsprezecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Viaţă, societate şi tradiţie intelectuală în Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea (I);– Vasile I. Schipor, Simpozionul

11

internaţional „Bucovina. File de istorie”, ediţia a XIII-a, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, organizat de Muzeul Bucovinei, Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Suceava, 25–26 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării„Revista Bucovinei”, Cernăuţi–Timişoara, ianuarie 1942–februarie 1945. Repertoriu bibliografic (I);– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de-a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Consideraţii privind evoluţia presei de limbă germană în Monarhia Habsburgică (1848–1868);– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Simpozionul internaţional „Bucovina – File de istorie”, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Patrimoniu Naţional Suceava, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, Suceava, 25 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Consideraţii privind regimul presei în Bucovina. Foaia legilor imperiale şi legea presei din 1862; – Elena Pascaniuc, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de-a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Valorificarea culturii populare din Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea Repere. Metode (I);

12

– Elena Pascaniuc, Simpozionul internaţional „Bucovina – File de istorie”, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Patrimoniu Naţional Suceava, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, Suceava, 25 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Valorificarea culturii populare din Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Personalităţi (II);– Ovidiu Bâtă, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de-a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici (1911–2008), Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Bucovina şi bucovinenii în cuvânt şi imagine la sfârşitul secolului al XIX-lea;– Ovidiu Bâtă, Simpozionul internaţional „Bucovina – File de istorie”, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Patrimoniu Naţional Suceava, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, Suceava, 25 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Familia Manz von Mariensee în Bucovina.

2012– Rodica Iaţencu, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, a XX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice, consacrată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului Bucovina, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, comunicarea Parlamentari bucovineni în forul legislativ al României Mari. Adunarea Deputaţilor, sesiunea 1919–1920;– Marian Olaru, Simpozionul știinţific internaţional, organizat în colaborare de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Institutul „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Facultatea de Istorie

160

13

şi Geografie a Universităţii „Stefan cel Mare” din Suceava și Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, intitulat Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţiarea Societăţii pentru Cultură şi Literatura Română în Bucovina, Rădăuţi–Cernăuţi, 28–29 iunie 2012, comunicarea Temeiuri ale modernităţii românilor bucovineni – 200 de ani de la naşterea lui Eudoxiu Hurmuzachi; – Marian Olaru, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a XIX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, cu comunicărea Raporturile dintre provincie și centru reflectată în presa culturală bucovinenană din perioada interbelică. Studiu de caz: „Făt-Frumos, revistă de literatură şi folclor, 1926–1940;– Ştefan Purici, Simpozionul ştiinţific internaţional Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Rădăuţi, 28 iunie 2012, comunicarea Inițiative de organizare asociativă în Bucovina înainte de 1862; – Ştefan Purici, Colocviul „Personalităţi bucovinene: Eudoxiu Hurmuzaki şi epoca sa (Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki – 200 de ani de la naştere)”, Cernăuţi (Ucraina), 21–24 septembrie 2012, comunicarea Hurmuzăcheştii şi problemele societăţii bucovinene în timpul revoluţiei de la 1848–1849;– Ştefan Purici, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, a XX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice, consacrată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului Bucovina, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, comunicarea Iniţiative civice şi naţionale în Bucovina prepaşoptistă;– Vasile I. Schipor, Simpozionul ştiinţific

14

internaţional „Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, organizat în colaborare cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Rădăuţi–Cernăuţi, 28–29 iunie 2012, cu susţinerea comunicării Cabinetele de lectură – formă de sociabilitate în Bucovina istorică (I);– Vasile I. Schipor, Simpozionul ştiinţific internaţional „Legături istorice şi culturale polono-române”, ediţia a XIV-a, organizat de Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România, Suceava, 6–8 septembrie 2012, cu susţinerea comunicării Iraclie Golembiowski-Porumbescu (1823–1896), un „apostol luminat” din Bucovina secolului al XIX-lea;– Vasile I. Schipor, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a douăzecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, cu susţinerea comunicării Periodicul „Bucovina” (1848–1850) şi opera sa cultural-naţională;– Vasile I. Schipor, Simpozionului ştiinţific internaţional „Bucovina. File de istorie”, ediţia a XIII-a, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, organizat de Muzeul Bucovinei, Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Suceava, 23–25 noiembrie 2012, cu susţinerea comunicării În jurul unui toponim uitat: Plonina;– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Simpozionul ştiinţific internaţional ,,Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, Rădăuţi-Cernăuţi, 28 iunie 2012, comunicarea Societăţi studenţeşti

15

germane din Bucovina înainte de Primul Război Mondial; – Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, a XX-a sesiune anuală de referate şi comunicări consacrată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului „Bucovina”, 26–27 octombrie 2012, comunicarea Ludwig Adolf Simiginowicz Staufe – 180 de ani de la naştere;– Elena Pascaniuc, Simpozionul ştiinţific internaţional „Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, Rădăuţi, 28 iunie 2012, comunicarea: Societatea muzicală „Armonia” (1881–1944);– Elena Pascaniuc, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, a XX-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice, consacrată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului Bucovina, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, comunicarea: Societăţi şi publicaţii implicate în valorificarea culturii populare din Bucovina între 1850 şi 1900; – Ovidiu Bâtă, Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012, comunicarea Bucovina balneară;– Ovidiu Bâtă, Simpozionul ,,Bucovina file de istorie”, ediţia a XII-a, Muzeul Bucovinei, Suceava, Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Suceava, noiembrie 2012, comunicarea Iosif Lepşi – cercetător al spaţiului geografic românesc.

25. O conferinţă invitată/plenară/keynote prezentată la o manifestare ştiinţifică naţională

2010– D. Vatamaniuc, Sesiunea Ştiinţifică

5

16

„Eminescu”, Academia Română, Bucureşti, 14 ianuarie 2010, cu susţinerea comunicării Noi cercetări privind manuscrisele lui Eminescu;– D. Vatamaniuc, Reuniunea Ştiinţifică „Eminescu”, Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, 18 ianuarie 2010, cu susţinerea comunicării Ediţia manuscriselor lui Eminescu;– D. Vataniuc, Salonul Literaturii Române din Bucovina, Ediţia a VII-a, Suceava, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, 23 septembrie 2010, cu susţinerea comunicării Eminescu şi Bucovina în preocupările noastre ştiinţifice;– D. Vatamaniuc, Sesiunea Ştiinţifică Omagială a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, organizată în colaborare cu Societatea pentru Cultură, Suceviţa, 24 septembrie 2010, cu susţinerea comunicării Să prezentăm Bucovina în integralitatea ei!– Marian Olaru, Sesiunea Ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a X-a, Suceava, 6 martie 2010, cu susţinerea comunicării Românii şi evreii din Bucovina, 1918-1940;– Marian Olaru, Sesiunea Ştiinţifică Omagială a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, organizată în colaborare cu Societatea pentru Cultură, Suceviţa, 24 septembrie 2010, cu susţinerea comunicări Preocupări pentru istoria naţională în opera ştiinţifică a academicianului Dimitrie Vatamaniuc;– Marian Olaru, Conferinţa Ştiinţifică Naţională „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”, cea de a XVIII-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Tineri din Bucovina de altădată, membri ai Societăţii Academice Studenţeşti „Junimea” din Cernăuţi, 1878-1938; – Marian Olaru, Simpozionul Naţional „Bucovina – file de istorie”, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în

100

17

parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, 27 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Preliminarii la o istorie a Bucovinei (partea de sud), 1944-1947; – Rodica Iaţencu, Sesiunea Ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis”, Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a X-a, Suceava, 6 martie 2010, cu susţinerea comunicării Modele de acţiune culturală în lumea satului bucovinean – cazul Fundaţiilor Culturale Regale (1938–1944); – Rodica Iaţencu, Conferinţa Ştiinţifică Naţională ,,Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”, cea de a XVIII-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului ,,Bucovina”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Tinerii din Bucovina interbelică şi misiunea culturală. Rolul societăţilor studenţeşti;– Rodica Iaţencu, Simpozionul ,,Bucovina – file de istorie”, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, 27 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Periodicul ,,Analele Bucovinei” şi contribuţia sa la promovarea valorilor culturii şi civilizaţiei din Bucovina;– Ştefan Purici, Sesiunea Ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a X-a, Suceava, 6 martie 2010, cu susţinerea comunicării Mutatii etno-demografice in structura populatiei Basarabiei in prima jumatate a sec. al XIX-lea;

18

– Ştefan Purici, Simpozionul Naţional „Bucovina – file de istorie”, Ediţia a XII-a, Suceava, 26–27 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Consideraţii privind realizările şi perspectivele istoriografiei Bucovinei;– Vasile I. Schipor, Sesiunea ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis. Zilele Universităţii”, ediţia a X-a, organizată de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Istorie şi Geografie, Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale, Suceava, 6 martie 2010, cu susţinerea comunicării Destinul refugiaţilor bucovineni în România postbelică;– Vasile I. Schipor, Sesiunea Ştiinţifică Omagială a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, organizată în colaborare cu Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Suceviţa, 24 septembrie 2010, cu susţinerea comunicării Dimitrie Vatamaniuc. Universul operei;– Vasile I. Schipor, Conferinţa Ştiinţifică Naţională „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”– cea de a XVIII-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Dimitrie Gălătescu, un autor bucovinean necunoscut şi manuscrisul lucrării sale închinate satului Ostriţa;– Simpozionul Naţional „Bucovina – File de istorie”, ediţia a XII-a, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, organizat de Complexul Muzeal Bucovina, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Istorie şi Geografie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava, Suceava, 26–27 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Bucovineni în viaţa cultural-ştiinţifică a României postbelice (II) ;– Iulia Brânză, Sesiunea Ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea Arheologie, istorie veche şi medie, muzeologie, ediţia a X, Suceava, 6 martie

19

2010, cu susţinerea comunicării Magie populară. Luatul manei la vaci; – Ovidiu Bâtă, Sesiunea Ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare” Suceava, ediţia a X-a, Secţiunea ,,Istorie modernă şi contemporană”, 6 martie 2009, cu susţinerea comunicării Măsurători cadastrale în Bucovina;– Ovidiu Bâtă, Conferinţa Ştiinţifică Naţională „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”, cea de a XVIII-a sesiune anuală de referate şi comunicări a Institutului „Bucovina”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Monumente austriece din sudul Bucovinei;– Ovidiu Bâtă, Simpozionul „Bucovina – file de istorie”, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, 26–28 noiembrie 2010, cu susţinerea comunicării Hutele Bucovinei: Althütte, Karlsberg, Neuhüte.

2011– D. Vatamaniuc, Cursurile de Vară ale Universităţii Populare „Ion Nistor” a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, ediţia a XXII, Rădăuţi, 15–20 august 2011, cu susţinerea comunicării O pagină din istoria presei româneşti din Bucovina;– Marian Olaru, Sesiunea ştiinţifică de istorie „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a XI-a, Suceava, 4 martie 2011, cu susţinerea comunicării Identităţi în mişcare: de la Homo Bucovinensis la Homo Sovieticus;– Rodica Iaţencu, Sesiunea ştiinţifică de istorie „Alma Mater Sucevensis”. Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a XI-a, Suceava, 4 martie 2011, cu susţinerea comunicării Iosif Berman

20

(1892–1941) – un artist al imaginii fotografice; – Rodica Iaţencu, Simpozionul ,,Bucovina – file de istorie”, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, secţiunea Istorie modernă şi contemporană, Suceava, 25 noiembrie 2011, cu susţinerea comunicării Academicianul Radu Grigorovici (1911–2008) şi lucrările sale închinate Bucovinei;– Vasile I. Schipor, Sesiunea ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis. Zilele Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava”, Secţiunea de istorie a Bucovinei, Ediţia a XI-a, Suceava, 4 martie 2011, cu susţinerea comunicării Academicianul Radu Grigorovici (1911–2008), la centenarul naşterii sale;– Vasile I. Schipor, Colocviul ştiinţific „Bucovina în imagini de epocă”, organizat de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 7 aprilie 2011, cu susţinerea comunicării Fotografi şi studiouri fotografice din Bucovina (1862–1944);– Vasile I. Schipor, Colocviul ştiinţific al Institutului „Bucovina” al Academiei Române „Activitatea editorială a Institutului „Bucovina”, Rădăuţi, 22 septembrie 2011, cu susţinerea comunicării Activitatea editorială a Institutului «Bucovina». Exigenţe, aspiraţii, dificultăţi;– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Colocviul ştiinţific „Bucovina. Microistorii sociale”, organizat de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 23 iunie 2011, cu susţinerea comunicării Georg Geib: Istoria unui mic oraş. Studiu monografic al localităţii Gura Humorului (1774–1940); – Ovidiu Bâtă, Sesiunea ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis. Zilele Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava”, Secţiunea de istorie a Bucovinei, Ediţia a XI-a, Suceava, 4 martie 2011, cu susţinerea comunicării Mineritul în Bucovina.

50

21

Cronologie;– Ovidiu Bâtă, Colocviul ştiinţific „Bucovina în imagini de epocă”, organizat de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 7 aprilie 2011, cu susţinerea comunicării Bucovina în enciclopedia Die österreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild/Monarhia Austro-Ungară în cuvânt şi imagine.

2012– Marian Olaru, Simpozionul știinţific Evreii din Rădăuţi, organizat de Comunitatea Evreilor din Rădăuţi în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi The American Jewish Joint Distribution Commitee, Rădăuți, Gerald᾽s Hotel, comunicarea cu tema: Repatrierea în anul 1946, în România, a peste 20 000 de evrei, prin punctul de frontieră Vadu Siret; – Rodica Iaţencu, Sesiunea ştiinţifică de istorie Alma Mater Sucevensis, Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a XII-a, Suceava, 7 martie 2012, comunicarea Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la 150 de ani de la înfiinţare;– Rodica Iaţencu, Colocviul ştiinţific ,,De la Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei la Institutul ,,Bucovina” al Academiei Române. Concepte în derivă: cultură instituţională, instituţie a modernităţii”, Rădăuţi, 5 octombrie 2012, comunicarea Instituţii ale şcolii sociologice gustiene. Seminarul de Sociologie;– Rodica Iaţencu, Colocviul ştiinţific Bucovina şi politica demografică a Imperiului Habsburgic, Rădăuţi, noiembrie 2012, comunicarea Contribuţii la cunoaşterea istoriei Bucovinei. ,,Dicţionarul statistic al Bucovinei întocmit pe baza rezultatelor recensământului populaţiei din 28 fevruarie 1919”, Ediţie oficială, Bucureşti, 1922; – Rodica Iaţencu, Simpozionul ,,Bucovina – file de istorie”, ediţia a XIII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu 85

22

Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, noiembrie 2012, comunicarea Bucovineni în Parlamentul României Mari, sesiunea 1919–1920;– Ştefan Purici, Sesiunea ştiinţifică de istorie Alma Mater Sucevensis, Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Secţiunea de istorie modernă şi contemporană, ediţia a XII-a, Suceava, 7 martie 2012, comunicarea Basarabia 1812–2012;– Ştefan Purici, Colocviul ştiinţific ,,Bucovina şi politica demografică a Imperiului Habsburgic”, Rădăuţi, noiembrie 2012, comunicarea Efectele proceselor demografice asupra vieţii politice bucovinene (1848–1918);– Ştefan Purici, Simpozionul ,,Bucovina – file de istorie”, ediţia a XIII-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, 22-24 noiembrie 2012, Românii din Regiunea Cernăuţi şi alegerile parlamentare din Ucraina (2012);– Vasile I. Schipor, Sesiunea ştiinţifică „Alma Mater Sucevensis. Zilele Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava”, Secţiunea de istorie a Bucovinei, Ediţia a XII-a, Suceava, 7 martie 2012, cu susţinerea comunicării Un periodic în slujba talentelor tinere şi a intereselor Bucovinei pe nedrept ignorat astăzi;– Vasile I. Schipor, Colocviul ştiinţific „Bucovina. Carte, cultură, civilizaţie”, Rădăuţi, 7 decembrie 2012, cu susţinerea comunicării Un izvor istoriografic ignorat: filmul documentar;– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Colocviul ştiinţific ,,Bucovina. Identitate, tradiţii, valori”, Rădăuţi, 5 octombrie 2012, comunicarea Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale din Cernăuţi, capitala Ducatului Bucovina;– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu,

23

Simpozionul Ştiinţific Naţional ,,Bucovina – file de istorie”, ediţia a XIV-a, organizat de Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Universitatea ,,Ştefan cel Mare” – Facultatea de Istorie şi Geografie şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava, Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană, Suceava, 23–25 noiembrie 2012, comunicarea Guvernatorii Bucovinei în timpul administraţiei militare. Gabriel Freiherr von Spleny;– Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Colocviul ştiinţific „Bucovina şi politica demografică a Imperiului Habsburgic. Colonizarea industrială”, Rădăuţi, 7 decembrie 2012, comunicarea Aspecte ale colonizării germane în Bucovina;– Elena Pascaniuc, Colocviul ştiinţific ,,Bucovina. Identitate, tradiţii, valori”, Rădăuţi, 5 octombrie 2012, comunicarea: Tomurile aniversare ale periodicului „Analele Bucovinei” – imagine a evoluţiei cercetărilor referitoare la Bucovina; – Elena Pascaniuc, Colocviul ştiinţific ,,Bucovina şi politica demografică a Imperiului Habsburgic”, Rădăuţi, 7 decembrie 2012, comunicarea: Motivul străinului în folclorul din Bucovina; – Ovidiu Bâtă, „Alma Mater Sucevensis”, Zilele Universităţii ,,Ştefan cel Mare” Suceava, Sesiune ştiinţifică, ediţia a XII-a, 7 martie 2012, Secţiunea Istoria Bucovinei, comunicarea Medicul balneolog Arthur Loebel şi lucrarea sa „Geschichtliche Entwicklung des Eisenbades Dorna”;– Ovidiu Bâtă, Colocviul ştiinţific „Bucovina şi politica demografică a Imperiului Habsburgic”, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, noiembrie 2012, comunicarea Colonizarea industrială a Bucovinei.

26. O comunicare orală prezentată la o manifestare ştiinţifică internaţională 5 –

27. O comunicare orală prezentată la o manifestare ştiinţifică naţională 2 –

24

28. Editarea de către Institut/ centrul de cercetare a unei reviste de specialitate

2010– „Analele Bucovinei”, XVII, 1 (34), ianuarie–iunie 2010, 356 p.– „Analele Bucovinei”, XVII, 2 (35), iulie–decembrie 2010, 344 p.

2011– „Analele Bucovinei”, XVIII, 1 (36), ianuarie–iunie 2011, 342 p.– „Analele Bucovinei”, XVIII, 2 (37), iulie–decembrie 2011, 358 p.

2012– „Analele Bucovinei”, XIX, 1 (38), ianuarie–iunie 2012, 350 p.– „Analele Bucovinei”, XIX, 2 (39), iulie–decembrie 2012, 344 p.

20

40

40

40

Punctaj total pentru performanţă în cercetarea ştiinţifică

1035

1 n = număr programe, tratate, cărţi, monografii, lucrări etc.2 În cazul lucrărilor apărute în mai multe volume, punctajul unitar se multiplică în mod

corespunzător. Fiind avută în vedere evaluarea institutelor / centrelor de cercetare, nu a fost luată în considerare

distincţia dintre lucrările colective şi cele individuale şi nici nu a fost făcută departajarea contribuţiei individuale a fiecărui cercetător la realizarea lucrărilor colective.

Lista editurilor consacrate din ţară şi din străinătate, precum şi lista revistelor recunoscute în domeniul umanist (altele decât cele validate prin clasificări CNCS) urmează a fi stabilită prin consens de către reprezentanţii institutelor / centrelor de cercetare de specialitate din cadrul Academiei Române.

4. Capacitatea de a atrage fonduri de cercetare (20%)

Nr. crt. Criteriul n Punctaj

unitarPunctaj acordat

1.Un grant câştigat de către institut/centru de la organizaţii internaţionale

5000 - 10000 EUR 2

–10001 - 50000 EUR 450001 - 200000 EUR 6200001 - 1000000 EUR 8peste 1000000 EUR 10

2.Un grant câştigat de către institut/centru de la organisme naţionale

sub 10000 RON 1

–10001 - 100000 RON 2100001 - 500000 RON 3peste 500000 RON 4

3.

Un contract extrabugetar obţinut de către institut/centru de la organizaţii internaţionale sau naţionale

sub 5000 RON 0,5

–5001 - 10000 RON 110001 - 100000 RON 2peste 100000 RON 3

25

4.

O manifestare ştiinţifică internaţională (congres, conferinţă, simpozion sau şcoală de vară) organizată de institut/centru

20102011

– Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a nouăsprezecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române închinată Centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011.

2012– Simpozionul ştiinţific internaţional „Asociaţionism şi propăşire naţională în Bucovina în secolele XIX–XX. 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, organizat în colaborare cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Rădăuţi–Cernăuţi, 28–29 iunie 2012;– Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”, cea de a douăzecea sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, Rădăuţi, 26–27 octombrie 2012.

10 30

5.

O manifestare ştiinţifică naţională (congres, conferinţă, simpozion, şcoală de vară) organizată de institut/centru

2010– Colocviul Ştiinţific „Bucovina. Identitate, tradiţii, valori”, organizat în cadrul Şcolii de Vară „Ion I. Nistor” a Societăţii pentru Cultură, Rădăuţi, 21 septembrie 2010;– Sesiunea Ştiinţifică Omagială a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, organizată în colaborare cu Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Suceviţa, 24 septembrie 2010;– Conferinţa Ştiinţifică Naţională „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”– cea de a XVIII-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010.

20112012

5

15

Punctaj total pentru atragerea de fonduri de cercetare 45

6. Capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse (10%)

Nr. Punctaj Punctajul

26

crt. Criteriul n unitar acordat

1. Elaborarea unui raport de specialitate solicitat de autorităţi competente ale Statului sau de o organizaţie nonguvernamentală

20 –

2. Consultanţă în probleme de specialitate solicitate de instituţii oficiale, concretizată în rapoarte scrise

10 –

3. Studii de impact şi servicii comandate de un beneficiar

10 –

Punctaj total pentru capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse

–

7. Capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători (prin doctorat, post-doctorat) (10%)

Nr. crt. Criteriul n

Punctaj unitar

Punctajul acordat

1. Institutul /centrul are dreptul de a organiza doctorate

20 –

2. Un conducător de doctorat care lucrează în Institut/centru

20 –

3. Un coordonator post-doctorat sau un expert pentru studii postdoctorale care lucrează în Institut/centru

20 –

4. Un doctorand care lucrează în Institut/centru

10 20

5.. Un bursier post-doctorat care lucrează în Institut/centru

10 –

6. Un cercetător angajat în Institut/centru care a susţinut teza de doctorat în intervalul supus evaluării

10 –

Punctaj total pentru capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători

20

8. Prestigiul ştiinţific (pentru toată perioada de activitate) (20%)

Nr. crt. Criteriul n

Punctaj unitar

Punctajul acordat

31. Doctori în ştiinţe care lucrează în Institut / centrul de cercetare

10 40

35. Un cercetător din Institut/centru membru în comitetele de redacţie ale unor reviste de specialitate internaţionale

20 20

36. Un cercetător din Institut/centru membru în comitetele de redacţie ale unor reviste de specialitate ale Academiei Române sau ale unor reviste din ţară recunoscute în domeniul de specialitate

20 120

27

37. Un cercetător din Institut/centru membru al Academiei Române

50 50

38. Un cercetător din Institut/centru deţinător ai titlului doctor honoris causa

20 20

Un cercetător din Institut/centru membru de onoare al unei societăţi ştiinţifice naţionale/internaţionale

20 20

39. Un cercetător din Institut/centru membru în conducerea unor organizaţii internaţionale de specialitate

20 –

40. Un cercetător din Institut/centru membru ai unor organisme sau asociaţii de specialitate din străinătate

20 –

41. Un cercetător din Institut/centru membru în conducerea unor organizaţii sau asociaţii naţionale de specialitate

10 –

42. Un premiu ale Academiei Române 30 –43. Un premiu (distincţie) al unei societăţi

ştiinţifice internaţionale obţinut printr-un proces de selecţie

40 –

44. Un premiu (distincţie) al unei societăţi ştiinţifice naţionale obţinut printr-un proces de selecţie

10 –

Punctaj total pentru prestigiul ştiinţific 270

Punctaj total pentru performanţa ştiinţifică, pentru capacitatea de a atrage fonduri de cercetare, pentru capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători şi pentru prestigiu ştiinţific

1 370

Punctajul acordat la fiecare grup de criterii trebuie corelat cu ponderea stabilită:- performanţa în cercetarea ştiinţifică – 40%- capacitatea de a atrage fonduri – 20%- capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse – 10%- capacitatea de a pregăti tineri – 10%- prestigiul ştiinţific – 20%

Punctaj total acordat: - se referă la o perioadă strict determinată;- se raportează la numărul de cercetători atestaţi.

La punctajul de mai sus se poate adăuga:- aprecierea globală a activităţii Institutului/ centrului de către Secţia de specialitate;- punctajul suplimentar (reprezentând cel mult 15% din valoarea punctajului total

obţinut) acordat de comisia de evaluare, după criterii unitare stabilite la nivelul Academiei Române pentru rezultate de excepţie consemnate în rapoartele de autoevaluare şi cu o justificare / argumentare scrisă.

28

Director interimar, Secretar al Consiliului ştiinţific,Dr. MARIAN OLARU Cercet. şt. drd. VASILE I. SCHIPOR

29