( o t a ' ( c f[http://www. adevărul, euroweb. ro

lrfSMW%WSANUL m NR. 3882

ISSN 1220-3203JOI,

21 NOIEMBRIE 2 0 0 2 16 PAGINI 4 .000 LEI

/ I M Î E

BOI COT LA DOLARVALER CHIOREANU '

M -a m b ă n u it n ic i o c lip ă că energia antrenată de a g ita tu l m in is tru a l T u ris m u lu i românesc pentru prom ovarea p ro ie c tu lu i D racu lă Parc, am plasat la

c îţ iv a k ilo m e tr i de cetatea S ighişoarei, se va s fîrş i cu un fia sco . A t î t de intensă era cam pania propagandistică în ju ru l ace s tu i pro iect, a tît de m u lte te le v iz iu n i şi z iare au fost cu p rin se de frenezia m in is tru lu i şi, pînă la un punct, atît de m u lţ i erau cei ce credeau în p ro iec t, gata sâ investească bani în e l, în c ît era im po s ib il sâ crezi că nu a fost bine fundamentat to t ce ţinea de reuşita lu i. Să am in tim , în context, că prem ierul N ăstase a cumpărat ac ţiun i de 100 de m ilioane - un adevărat înd em n pentm ce ila lţi rom âni. E adevărat, preşedintele Iliescu n u a u rm a t exem p lu l.p rem ie ru lu i, dar m ajoritatea oam enilo r au cre zu t câ sărăcia î l opreşte să se alăture fos tu lu i său co leg d in conducerea p a rtid u lu i de guvem ăm înt.

în cele d in urmă, povestea cu D racu la Parc a fost îngropată în u ita re , ca atîtea in iţ ia tiv e prost gîndite ale p o lit ic ie n ilo r postdecem briş ti. N u trebu ie însă să-l considerăm v in o va t de a ce s t eşec num a i pe m in is tru l A ga th on . C u to a te câ exuberanţa sa bine m ediatizată naşte ( iertaţi-m ă) adevăraţi m o n o ş tr i. M in is tru l T u rism u lu i este un om p lin de surprize şi dă semne câ n im ic nu -l poate op ri d in e fo rtu rile sale de a re fo rm a dom eniu l avu t în g rijă . După ce s-a p lim b a t p r in toată Europa, încercînd sâ demonstreze câ am in titu l p ro iec t D ra cu la este o adevărată m inune, Agathon s-a g în d it că ar f i b in e să aducă n işte pa lm ie ri d in ţă rile calde şi să-i planteze pe l i t o r a lu l rom ânesc, po a te p e n tru a -i c o n v in g e pe no rve g ie n i, să spunem, câ, asemenea păsărilor călătoare d in zonele nord ice, îşi v o r găsi sălaş pentru cîteva săptămîni pe

continuare în pagina a 16-a

l o s i f P o p , M o l p i e ş o i n t o

o l l ă n c i i t a s i l m i i , a f o s t a r e s t a i

acestei instituţii. Activitatea lui Pop se derula îri urma unui contract de 1 management încheiat cu CCIA Cluj. Marţi seara însă, în baza unui mandat emis

de Parchetul Naţional Anticorupţie, acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de ’ zile. Arestarea a’ avut loc la Bacău., Precizăm că Ia începutul lunii octombrie, Ministerul Public anunţa că trei

grupuri de persoane, care în anii 2000 - 2001 desfăşurau activităţi de producţie :• şi comerţ cu produse din iemn, respectiv alcool, s-ar fi asociat cu o serie de

salariaţi din cadrul sucursalei Bacău a Băncii Transilvania în vederea săvîrşirii unor infracţiuni. în dosar au fost implicate peste 60 de persoane, printre care

: administratori de firme, directorul general al sucursalei Bacău - B.T., funcţionari.

D ir e c to r u l C a m e re i de C o m e rţ, In d u s t r ie ş i A g r ic u ltu ră C lu j, lo s i f Pop, fo s t p re ş e d in te a l B ă n c i i T rans ilvan ia a fos t arestat de p r o c u r o r i i P a rc h e tu lu i N aţiona l A n tic o ru p ţie (P N A ) pentru m a i m u lte in fra c ţiu n i le g a te d c L e g e a b a n c a ră , p recum ş i fa ls ş i a b u z în s e r v ic iu . P o t r iv i t u n u i cam unica.ţ re m is p rese i de

P N A , lo s i f Pop, în ca lita tea sa d e . p re ş e d in te a l B ă n c ii T rans ilvan ia , fu n c ţie pe care a o c u p a t-o în p e r io a d a 1 9 9 3 - m a rtic 2002, a acordat în baza unei d o cu m e n ta ţii ncco n fo rm c cu realitatea şi în m od nclcga l credite de 19 m ilia rd e dc Ic i lu i B cnonc Bcca, a d m in is tra to r la SC A m p o lla P rc s t S R L d in Bacău. A n ch e ta to rii au s ta b ilit în unna ce rce tă rilo r că sum ele dc

bani au fost fo lo s ite u lte rio r în alte scopuri decît cele declarate p e n tru a l i se p ie rd e u rm a. P o tr iv it acclccaşi surse, lo s if Pop m ai este acuzat că nu a lua t n ic i o m ă su ră p e n tru e xe cu ta re a g a ra n ţiilo r bancare deşi la Banca T ra n s ilv a n ia s-a în re g is tra t o pagubă dc peste 140 dc m ilia rde dc le i.

P ro c u r o r i i P a rc h e tu lu i N a ţion a l A n tic o ru p ţie au emis.

m a rii seara, pc num ele lu i lo s if Pop un m a nda t dc arestare p reventivă dc 30 de z ile sub a c u z a ţ i i le dc în ş e lă c iu n e bancară , fa ls ş i u z dc fa ls , fo lo s ire a c re d ite lo r în a lte scopuri, spălare dc bani, abuz în se rv ic iu con tra intereselor p e rs o a n e lo r ş i a s o c ie re in

Beniamin PASCU _______ Cosmin PURIScontinuare în pagina a15-a

Madeieine Albright faceo vizită la Bucureşti

F o s tu l secretar de stat a l S U A în tim pu l A dm in is tra ţie i C lin ton , M adeie ine 'A lbright, va face o v iz ită în România, în perioada 24 - 25 noiembrie, în c a lita te de p a r t ic ip a n t la eforturile internaţionale de luptă îm potriva S ID A , informează un com unicat al M A E .

P re ze n ţa sa în R o m â n ia v izează co la b o ra re a d in tre compania americană M erck şi autorităţile române în susţinerea dem ersu rilo r de combatere a SIDA-j iden tificarea unor noi p o s ib i l i t ă ţ i de im p lic a re a M erck în proiecte de cooperare cu partea română şi în reform a s is te m u lu i m e d ica l d in România, precizează M A E .

A lb r ig h t va avea în tî ln ir i cu

p re şe d in te le Io n I l ie s c u , p re m ie ru l A d r ia n N ăstase ,

.m in is t ru l de E xterne M irce a Geoană, m inistrul A părării loan M irce a Paşcu şi cu m in is tru l S ă n ă tă ţii D a n ie la B a rto ş . D is c u ţ i i le cu o f ic ia l i t ă ţ i le rom âne se v o r re fe r i ,ş i la r e la ţ i i le ro m âno -am erican e , e x tin d e re a N A T O ş i la conso lida rea P a rte n e ria tu lu i strategic. Madeieine A lb rig h t va partic ipa, alături de m in is tru l A pără rii, de m in is tru l Sănătăţii ş i de Per W o ld -O ls e n , p re ş e d in te le M e rc k , la o conferinţă cu tema “ România în no ua E u ro pă : in te g ra re ,parteneriate şi va lo ri. Studiu de caz p riv in d combaterea S ID A la cop ii” .

CB)

z s jm ă zA P Ă M I N E R A L Ă N A T U R A L Ă

LOCUL 11 IN LUME datorită cantităţii ridicate de litiuPrezenta litiului o face extrem de rară si valoroasă pentru

calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos, recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi,

Avezică urinară, astm ,reumatism, gută, cistitâ, inflamaţii ale prostatei

*(şută reumatică-si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor din organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulitâ.

Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular, ind si un afrodisrac natural care te face să te bucuri de viată în fiecare

Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritori L IT H IN IA - acum în lanţul de magazine M E TR O !

Angajăm personal vânzări CV-uri la fax 0259-467484

ir”

COMUNICATA v în d în vedere p revede rile C o n s titu ţie i R o m â n ie i, a rt. 31 , al.

2 , p re c u m ş i a c ţiu n e a pusă la ca le îm p o t r iv a p r im a ru lu i

m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o ca , în care au fo s t im p lic a ţ i, fa ră a avea vreo v in ă , c o p ii i de la C en tru l de Z i “ S fîn ta M a r ia ” , p recum şi p ă r in ţii acestora, a lesu l c lu je n ilo r aduce la cu n oş tin ţa o p in ie i pub lice adevăru l legat de aceste în tîm p lă ri puse la ca le la începutu l

pos tu lu i C ră c iu n u lu i de ce i care nu au n im ic s fîn t.L a s o lic ita re a A s o c ia ţ ie i p e n tru p ro te ja re a ş i a ju to ra re a

ha nd icap a ţilo r ne u ro -ps ih ic i, p rim aru l a propus, ia r C o n s il iu l loca l a adoptat un p ro ie c t de ho tărîre v iz în d a tr ib u ire a a două sed ii: str. M ilto n L e he r (fo s tă S tru g u rilo r) n r. 18, în suprafa ţă de 576,90 m p şi str. C uza V odă nr. 16, îr i suprafaţă de 36 m p , unde c h ir ia este de 900 le i/m p

R ăspunzînd s o lic ită r ilo r acele iaşi aso c ia ţii, în ce p în d cu anu l 1997 p în ă în an u l 2 0 0 0 s-au aco rda t d in b u g e tu l lo c a l la propunerea p r im a ru lu i sum e în valoare.de c irca 520 m ilio a n e le i

pentru ce i c irca 30 de c o p ii care sîn t aduşi la acest cen tru . în ariu l 2001, au fo s t a lo ca ţi d in bugetu l lo c a l cîte 30 m ilio a n e de le i lunar, ia r în anu l 2002 au fo s t a loca ţi c îte 60 m ilio a n e de le i lunar, d e ş f nu m ăru l de c o p ii a xămas acelaşi.

în perioada ia n u a rie -iu n ie a anu lu i 2002, sum ele au fo s t p lă t ite de către P rim ă rie pe baza docum en te lo r ju s t i f ic a t iv e în a in ta te de reprezentan ţii asoc ia ţie i respective. C u toa te că în lu n ile iu l ie şi august a.c., C e n tru l a fo s t înch is , c o p ii i f i in d lu a ţi spre în g r i j ire

de p ă r in ţii lo r , în p e rioada vacanţe i, p reşed in ta A s o c ia ţ ie i p e n tru prote jarea şi a ju to rarea hand icap a ţilo r n e u ro -p s ih ic i, d -n a A n a M ariana Il ie ş , a s o lic ita t P rim ă rie i p la ta a 120 m il io a n e 'le i.

L a s o lic ită r i le re pe ta te a le P r im ă r ie i, in c lu s iv la ce re rea in spe c to rilo r care s-au prezentat la C en tru l de z i “ S fin ta M a r ia ” , d-na preşedin te a re fuza t să ofe re spre v e r if ic a re docum en te le so lic ita te pen tru pe rioada iu lie -o c to m b rie 2002.

în to t cu rsu l an u lu i 2002, d-na preşedin te n u a v e n it d e lo c la P rim ărie şi n u a da t v re un te le fon p r im a ru lu i spre a sem nala unele d if ic u ltă ţ i în a c tiv ita tea cen tru lu i.

D upă ce a fo s t p regă tită în perioada 15 -17 n o ie m b r ie a.c ., în

z iua de lu n i, 18 n o ie m brie a.c., a fost o rgan iza tă o m a n ifes ta re de protest la P rim ă rie , în care au fost angrena ţi, se pa re la s fa tu l

şi cu s p r ijin u l a d ve rsa rilo r p o li t ic i a i p r im a ru lu i, o pa rte d inpersonalu l C en tru lu i M a ria p re cu m ş i o pa rte a

c o p ii lo r in te rn a ţi la cen tru şi p ă r in ţ i i acestora. P resa a re la ta t că m o t iv u l acestei m a n ifes tă ri a fost lega t de lip sa b a n ilo r necesari a s ig u ră r ii h rane i p e n tru c o p iii in te rn a ţi. în baza acestu i m o tiv , lu n i d im in ea ţă , la o ra 8, P rim ăria a p lă t it sum a dc 6 0 de m ilio a n e de le i a fe ren tă lu n ii sep tem brie a.c., u rm în d ca u lte r io r sâ fie prezentate şi docum en te le ju s t if ic a t iv e p e n tru lu n a respectivă. E fectuarea acestei p lă ţ i i-a fost com u n ica tă d -n e i p reşed in te Ilie ş de către şe fu l s e rv ic iu lu i În v ă ţă m în t-C u ltu ră d in c a d ru l P rim ă r ie i, d l. C r is to fo r F ilip a ş . R ăspunsul d înse i a fo s t u rm ă to ru l: “ N u mă interesează că s-a p lă t it . S în tem o rg a n iz a ţi şi ne -am p ro g ra m a t să v e n im la P rim ă rie , aşa că aş te p ta ţi-ne !”

• L a d is c u ţ ii le de la P rim ă rie , în p rezenţa p rese i, du pă ce a recurs la u ltra j la adresa p r im a ru lu i, d -n a p reşed in te a re cunoscu t câ în co n tu l aso c ia ţie i ex is tă peste u n m il ia rd ş i 3 0 0 m ilio a n e de le i, da r că d in aceşti b a n i re fuză să p lă tească h rana p e n tru c o p ii. D e asem enea, d -na p reşed in te a d e c la ra t că a s o c ia ţia a re 18 a n g a ja ţi, da r n u m a i 16 apar pe s ta tu l de p la tă .T o t în cad ru l d is c u ţ ii lo r , d -na p reşed in te I lie ş a re cunoscu t că are u n s a la r iu de c irca 10 m ilio a n e de le i/ lu n ă ş i că n u apare pe s ta tu l de p la tă n ic i d însa n ic i cea la ltă persoană.

A c ţiu n e a o rgan iza tă de p reşed in ta A s o c ia ţ ie i p e n tru p ro te ja rea şi a ju to ra rea h a n d ic a p a ţilo r n e u ro -p s ih ic i, m e m b ră m a rcan tă a P SD , a a vu t ca scop d isc red ita rea p r im a ru lu i m u n ic ip iu lu i C lu j- N apoca ş i a c o n tr ib u a b il i lo r c lu je n i ca re p lă te sc fu n c ţio n a re a acestu i cen tru , înce rc înd u -se de z in fo rm a re a o p in ie i p u b lic e d in în treaga ţară.

P re c iză m că P rim ă r ia ş i C o n s il iu l lo c a l s în t s in g u re le d in ţară care au o fe r it casă ş i m asă acestei a s o c ia ţii ş i m a i a les acestor c o p ii.

D acă ex is tă c in e va care poate susţine că a d e v ă ru l este a ltu l de c ît c e l p rezen ta t în c a d ru l acestu i c o m u n ic a t este in v i ta t sâ a ibă c u ra ju l de a se adresa, la r în d u l său, p rese i. D e asemenea,

c e tă ţe n ii care au c u n o ş tin ţă despre a lte asp ec te i le g a le d in a c tiv ita te a aceste i a s o c ia ţii s în t in v i ta ţ i să le c o m u n ic e m ass- m ed ia . A s tfe l, c lu je n ii v o r avea o ca z ia de a a f la c u m , în baza

u n e i ra ţ iu n i c a r ita b ile , se încearcă p re ju d ic ie re a b u g e tu lu i lo c a l

de c ă tre cea ca re a b e n e f ic ia t de casă ş i m a să ” d in p a r t e ^ c o n tr ib u a b il i lo r d in m u n ic ip iu l C lu j-N a p o c a . f

C lu j-N a p o c a D r . ec. G h e o rg h e F U N A R î

2 0 .11 .2 002 P r im a r a l m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a

BIBLIOTECA f €ENTRALĂ UNIV j L . . . . . k iiB A ră /

•.PREFECTURA. CONSILIUL •JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CiMPIA TURZII: 36-804)1• PRIMÂRIA HUEDIN: 35-1548• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-76• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLITIA DEJ:21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981•PROTECŢIA CIVILA: 982• GARDA FINANOARÂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int 158• DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL- 971• INTERURBAN: 991• INFORMATII:931• DERANJAMENTE: 921•OR A EXACTA: 958• R-A. TERMOFICARE- 19-8748• R A APÂ CANAL 19-1444• RA. a Domeniului Public 1940-55• R A TU C 43-09-17• SC. -SALPREST SA: 19-55-22• SCPRISAL 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENIŢI GAZE 433424; Dispecerat jud Cluj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR 43-2001;

Turda - 31 -17-62; Dej - 21 -20-22• AUANTA ANT1SITCID: 19-1647• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 9SJ. 420146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10.19-08-62• INSP. TER DE MUNCA: 19-8407; SESIZĂRI

MUNCA U NEGRU: 19-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Cluj-Napoca:

929; 1343-33: Turda: 31-1882; Huedin: 35-14- 26; Gherla: 2419-25; Dej: 21-2431; Cimpia Turac 3641-55JM882; Aghireş: J5-70-0S; mediul rural. 20-58-28

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG 93»

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r ă :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj 4 Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni 4 Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj -3 Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -3 Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

iniCluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -3 Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj 4 Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni 4 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00.

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 9,40 Frankfurt 4 ClujMarţi, Joi, sîmbătă şl duminică 11,50 Cluj 4 Vienaluni, miercuri ■ 9,45, vineri • 15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri • 13,30, vineri ■ 15,45 Bologna 4 Clujluni, miercuri • 15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şl e-mall sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35Ş tel/fax: 064433.569; 193.442 ‘

e-mail: travel@eximtur.ro

F A R M A C I I

Repubfica - CUM SA CUCEREŞD BÂRBAŢII. SUA prcrârt ( 13, 15,3a js. 20,30. 23). ZJne spectacole cu tari redus de la ora 23 * Artj- Eurimio*» - MARCEL IUREŞ In filmele r r a m A i GREGORY H06LIT şi francezii COSTA GAVRAS. RĂZBOIUL LUI TOM HART . SUA ( V. S.D: 12 17. 22 L. M. Mi. 2 12 17). AMEN. Franţa ( V.S.D: 14.30.19.30: L. M: 14.30. 19.30: 22. M. 2 14.30; 22). 20-24 nocirbrio FESTIVALUL 0E FILM BRITANIC. Fi/rolo sînt prezentate in onţjnal zinc. de ta ora 19.30:20.11- The en-perofs New Cîothcs. Anglia: 21.11 PucAoon. Anglia. 22.10 - Nobody Someday. Anglia; 23.11 lucky Break. Anglia; 24.11 • CHARLOTTE GRAY. ArţM * Vidorta - O MINTE SCLIPITOARE, SUA ( 13, 15.30. 18; 20.30) • Favori - REGATUL DE FOC. SUA (13; 15.17; 19) • Dada Minăştur - STAPÎNUL INELELOR: FRAŢ1A HaULIA , SUA ( 11; 14)* Mirişti . închis.TURDAFox - TURNUL 01N PISA România ( 17; 19): ClT REZIŞTI FÂRA SEX. SUA ( 15); vined. sirrtoâtâ. dumncâ - spectaoote cu tari redus de te ora 21cejArta - DRUMUL SPRE PIERZANIE. SUA ( 15; 17L UNICUL, SUA (19); vineri, slmbâtâ. dumrtcâ- spectacole cu lari redus de la ora 21 GHERLAPacea - AUSDN POWERS IN GOLDMEMBER, SUA ( V.SP : 15; 17; 19 şi spectacole cu tari redus de la era 21; LM.M : 17; 19; joi - închis.

T E L E 7 ab cUlirwil te m u ţii

I n ş t i a S M I I I U I f ă l M l S MSI S

Astăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

Farmacii cu serv/c/u permanent Farmacia "FARMADON". B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5, tel. 43.94.50. Farmaaa "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42 62.72, orar non-stop, Farmacia ^REMEDIUMFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131. lei. 41.29.01, orar non-stop, Farmada "VtSCUMPHARM". slr. Rnlînele nr. 7. lei. 0264-307.039, orar non-slop;

Farmacii cu serviciu pre lung it Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50,

telefon 429.405. orar 8-20. Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "CLEMAT1SFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13*63, orar 6*22. Farmada 'AMARYLLIS'. slr. I. Haţieganu nr. 11. tel. 19-76-52. orar L-V: S-20. S-D: 8-13.

■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ O CTA V IA N G O G A ” : S ed iu l Central (Calea, Dorobanţilor f.n., tel430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; C e n tru l de In fo rm a re C o m u n ita ră (str. M Kogălniceanu nr. 7, tei. 195.620): luni- vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. K ogălniceanu nr. 7, tel430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîm bătă: 9,00 - 14,00; F ilia le le : M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel.165.784), Mediafeca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Z o rilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, m iercuri, jo i: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I. tel,438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; F ilia la B ib lio san (Spitalu l de Recuperare, tel. 123.066 in t 177): luni- vineri: 9,00 - 16,00.

■ B iblioteca G erm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca C entrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca C entru lu i C ultural G erm an "H crm ann O b erth ” (str. M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi,-miercuri, joi: orele 16-20.

TEATRULZAMOLXEHOŢUL DE MĂRGĂRITAREde Valeriu Anania; regia: Dorel Vişan

CASA DE CULTURA A STUDENJ1L0R CLUJ Luni: 25.11.2002 ora 19

Dispensarul Policlinic cu Plată

- co

instituţie, cu vechi ş

renume în asigurarea"

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludvvig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

P O L IC L IN IC A F A R A P L A T A " F A M I L I A S F Î N T A "• 18 - 22 noiembrie •

Medldni generali Dr. L BoJâ -1 8 (15-17), 19. 20, 22 (11-13). dr. R Colâriâ - 20 (10-12), dr. M. Diaconu - 20 (1S-18). dr. S. Loga - 22 (9-11); dr. D. Oltean -18 (14-16). dr. A. Pâunescu -1 9 (16- 18). 20 (15-17). ri. O. Platon -1 8 (9-11). dr. L Raşa -18 (15-17), dr. Tâtaru - 22 (10-12); dr. C. Tonea -1 9 (9-11), dr. O. Ţarog - 18 (10-12), dr. A. Varga - 18. 22 (9-11), dr. C. Vlaicu -1 8 ( l i ­ra); Homeopatie. Dr. L Barbâalbâ -20, 22 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanduc -1 9 (12-13), dr. I. Paţiu - 20 (11.30-13). dr. T. Popescu • 20 (9-11): Interne, dr. G. Râdutescu -19 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodcr -19 (15-17); Chirurgie, dr. C. Cosma * 20 (11-13). dr. M. Simu - 22 (11-12): Pediatrie. Dr. M. Fritea - 20 (12-13); Psihologie. R Antonescu • 20 (14-16); dr. L Bortă • 19 (15.30-17.30); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 20 (9-11); Dermatologie. Dr. t. Sârbu - 18 (11.30-12,30); Dr. M. Teleaga * 19 (9-11); Neurologie, dr. M. Divin -1 8 (9-11); Ecografie. Dr. E Fazakas - 18(14- 15), & .L F X - 19 (14.30-16.30X dr. C. Ţonea -19 (11-13); dr. I. Usineviciu - 22 (10-12); Pneumo- Ftfeiologte. Dr. M. Man -19 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ -1 8 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 20 (15-17); Urologie. Dr. A. Bugov - 19 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 18 (10-11); Oncologie. Dr. LD . Ciule - 18 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes -18 (16- 17), dr. I. Horge -1 9 (14-15), dr. R Pop -1 8 (11-13). dr. E. Sandovid - 19 (16-17); Gln^onco- eolposcopie. M. Risca - 20 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo • 18. 19. 20. 22 (911).

In cadml poCcfinîai, se fac tratamente, precum şi anafize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profi de biochimie şi hematologie. Recoftâriie se fac de luni pînâ vineri, între orele 9- 11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medidi din afara po&cfinitiL Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medici din policfinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către <B conf. dr. Sâmpeiean Doru în zilele de marţi şi joi. între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Polidinica Tamila Sfântă'. Planificarea bolnavilor sa face ta sediul Polidinidi. str. Moţilor nr. 39 şi la tel 199.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac ta sediul Polidinică, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Fiiala Cluj-Napoca.

( ® t e l e s p e c t a t o r oJoi, 21 noiembrie

-<e» 7,00Jumal.Meteo;7,10Bună - j dimineaţa, România!; 10,30

LăVSi. Teleshopping; 11,00 Seara bună! (r); 12,05 Curat

Caragiale! Parol! (r); 12,10 Aşa e viaţa! (r); 13,10 Corect! (r); 13,15 Pasiuni (s);14.00 Jurnalul de prînz; 14,30 Pe cont propriu; 15,00 Eveniment; 15,55 Jurnal;16.00 Convieţuiri; 16,30 Panorama;17.00 Corect!; 17,05 Aşa e viaţa! (s);17,50 Avanpremieră Ştiri; 17,55 Vitrina lui Leo (I); 118,30 Minijumal; 18,35 Vit­rina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli;20.00 Ediţie specială; 21,00 Insider (dramă. SUA. 1999); 23,45 Tragerile Joker şi Loto 5/40; 23,55 Jurnalul de noapte; 0,25 Eveniment (r); 1,25 Pe cont propriu (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Cosi (comedie, SUA, 1996); 4,40 Vit­rina lui Leo (r); 5,30 Puncte cardinale(r).

f V T v S ) 8,25 Paradisul de lingă noi (r); 9,00 Tribul (s); 9,30

Meserii dispărute; 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte; 11,10 Poesis; 11,20 Afaceri la cheie (r); 11,45 Ştiri; 11,50 Atenţie la neatenţie (s); 12,45 Cauza şl defectul (r); 13,45 Desene animate;15.00 Ştiri; 15,05 Cafeaua. Emisiune în limba maghiară; 16,00Tribuna partidelor parlamentare; .16,30 Expediţie In necunoscut; 17,00 Tată, am încurcat- ol; 17,30 Ştiri; 17,35 Puls 2002; 18,05 Trilogia în alb; 18,40 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 20,00 Cronici de vacanţă; 20,30 Minunile Americii;. 21,00 Ştiri; 21,10 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Misterele adevăratului Sheriock Holmes:Tărîmul oaselor(suspans, Marea Britanie20O1);23,15 Din coasta Evei.

m i Im F 7,00Observator;7,50Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu

sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Maria Emilia (s); 12,45 Misiune imposibilă (s);15.00 Canal TV (r); 16.00 Calea misterelor (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport Meteo; 20.00 Furie dezlănţuită 2 (acţiune, SUA, 1993); 22,00 Observator;22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele virstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (r); 2,45 Cafeaua cu sare (r);4,45 Dilemele virstei (r); 5,30 Marius Tucă Show (r).

... b . /JV 7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile K i> !jS £ I ProTV, ziarul dimineţii taie;9,05 Învăţaţi engleza cu Victor (r); 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Profeţii despre trecut (r); 11,30 Cîştigi fără sâ ştii (r);12.00 Nume de cod: Etemity (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 13,55 .Ro (r); 14,00 X şi Zero (r); 14,15 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (ş); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV;17,30 Urmărire generală; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Mortal Kombat ( acţiune, SUA 1995); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 La bloc; 23,00 Familia Bundy (s); 23,40 .Ro; 23,45 Marcă înregistrată; 0,30 Zero; 1,00 Ştirile Pro TV; 1,15 Coasta Barbara (western, SUA, 1945); 3,15 Ochiul indiscret (dramă, SUA, 1996); 4,4513-

OPERA MAGHIARAastăzi, de la ora 18,30

CENUŞĂREASAS. Prokofiev

m r n mastăzi de la ora 19,00:

ARTA IUBIRII. AFRODITICEdupă Ars Mandi de Ovidius şi Dumnezeu s-a născut în

exil de Vintilă Horea

Hastăzi, de la ora 20,00:

CAROLS. Mrozek

7 r ; H n /I ' . i rF iM<$&<•“ rKiîJ.. . r/'xss-Wjvţ • <..‘4? ■isihii Uu

1 î ,n ţ > i L* Xv ‘

L L i-tc. ist)

14 cu Andrei Gheorghe (r). t —* — L

/ r i1' > i r , 7,00 Prietene şi rivale (r); ~7J 8 00 Zid: 11,30 Filmul şiteleviziunea; 12,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r);15.30 în căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 M.A.S.H. (s); 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Reuniunea de clasă;22.30 Focus Plus; 23,00 în faţa presei; 0,45 în familie (r); 1,12 Clip Act (r); 1,15 In căutarea dreptăţii (r); 2,15 Focus Plus (r).

/ Z 8,05 Videoclipuri; 11,00 Z/a fc>C Tentaţii (r); 12,00

Documentar (r); 13,00 Videoclipuri;14,00 Apei: Crimă (r); 15,35 Videoclipuri;16.30 Strada copiilor (s); 17,00 As show (r); 18,00 Jurnal european; 18,30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi. Documentar, 19,30 Refugiul (film artis­tic, SUA); 21,25 Jazz; 22,20Loto. Joker. Pariu Trio; 22,35 Germania astăzi (r); 23,15Telejumal (r); 23,40 Videoclipuri.

M S S S T A RCentrul Medica!S tr. M e h e d in ţi nr. 1-3

(lîn g ă “ B IG ” M ănăştur)

• ob s te trică -g in e co lo g ie• de rm ato -ven ero log ie• c h iru rg ie de rm ato log ică• m e d ic in ă in te rnă• e c o g ra f ie Ia ce le mai m ic i p re ţu r i• EKG, sp iro m e trie , ae roso li• c o n s u lta ţ ii m ed ic ina m unc ii, an ga jă ri, co n tro a le pe riod ice• la b o ra to r c lin ic com pute riza t

R ecoltă ri - z iln ic 7.30 -1 1 .0 0 In fo rm a ţii şi p rogram ări la

telefon: 17.11.84.

6,00 Perla, cărările iubirii(r); 6,50 Intre iubire şi ură

(r): 7.45 învaţă spaniola cu Victor (r);8.00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (s); 11,15 De.3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Prăjituri cu cîntec (r);15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Peria, cărările iubirii;18,20 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate (s); 20.00 Secretul iubirii (s);21.00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5'shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r); 1,00 Muzica de Acasă.

NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Oameni şi necazuri (r); 11,00 Daniela, prietena ta (r); 18,30 Express NCN;19.00 Vama timpului; 20,00 Express NCN; 20,30 Pulsul economic; 21,45 Express NCN.

18.30-19.30 Microfonul “ UiiS0" sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu; 19.30-19.40 Spoturi şi Promo; 19.40-20.30 Tonomat - realizator Cristina Hurducaş.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

M CABINET MEDICAL DE lil STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. S Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

* terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte)

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13. Programări xîbiîc la tel; 430.138

Î W f W M *

CABINET MEDICAL ,ONCOLOGICQ LU J-NAR O CA ,

s tr.P R O F CIORTEA nr.9 (c a rtie r G rigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G in e c o lo g ie . C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L, M ir 15-18; Ma. J: 16” -18”Dr. VA LEN TIN POPESCU

(C h iru rg ie , O nco log ie ) M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 -1 7

S : 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L , M f: 1 8 - 20 ; M a , J : 18” -20

V : 1 6 -2 0

P R O G R A M A R E : te l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u lo re lo r de funcţionare a cabinetului

(YIEDIPRflX Centru medical

Praf. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII,' TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421805; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UMiuTim im sMim; hikt.il! ru-istă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vi aşteptăm apelurile la numărul 186864.

sî-e+w ' . jo i, 21 noiembrieP rim a o ră 6 ,0 0 . P ro g ra m in fo rm a t iv B B C 6 ,00 , 11,00,

C D 18,00. M e te o 6 ,1 5 . P r im u l s a lu t - Ştefan Cororian 7,00 . Ş t ir i ra D I° 7 ,00, 8,00, 9 ,0 0 , 10,00, 15 ,00, 21,00, 22,00, 02 ,00 , 04,00. R e v is ta p re s e i to c a te i , 20. R e v is ta p re s e i ce n tra le 7 ,40 . H o ro s c o p7 ,5 0 ,8 ,5 0 . Ce m a l c re d e lu m e a 9 ,2 0 ,1 5 ,2 0 . S p u n e -ţ i p ă s u l 9,40. T ra fic , in fo rm a p i u t i l i ta re , ş t i r i f in a n c ia re . Z o n a lib e ră - Emil Blotor 12,00. Ş tirh -M e te o 13,00, 17,00. E m is iu n e d e în s o ţire , c o n c u rs u r i , in te r v iu r i . C o n s p ira ţ ia - Tudor Runcanu 15,00. S ă r b ă to r i ţ i i z i le i s u r p r in ş i d e p r ie te n i c u .. L a m u lţ i a n i! . E le c tro n ic e - muzică electronică - Cristian Mureşan 19,30. C u c a p s a p u s ă - Tudor Runcanu şi l-foraţiu Nicoară 21 ,00 .

{ « T ) HJoi, 21 noiembrie

Ş V R t. 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00; B B C : 06.00,11.00,14.00, 18.00; 6.30-9.00 - S u p e r m a tin a l: Ştirile

locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 P a tru la d e s e rv ic iu : 9.30 Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 Sport pe mapamond;12.00-18.00 C a le id o s c o p fm : 13.20 E ng leza p e n tru a fa c e r i;20.00 T e hno m an ia - DJSebi; 21.00 T a x i m u s ic (ded ica ţii); 22 .00-23.00 Marti - T re n u l d e la m ie z u l n o p ţ i i - Ucu Florea; 22.00-23.00 B o y s & G ir is - Andreea Sibechi şi Tavi Topan.

Joi, 21 noiembrie P ro g ra m in fo r m a t iv B B C : 6,00-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,

. . . . . . . . . . . . _« 14,00-14.30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,U N I P L U S R a d i o 23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa ,06,35,8,20 C a le n d a ru l z ile i. M e teo . 06,45,9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş t ir i lo c a le . 9,20 P ro g ra m u l c in e m a . 9,55 In fo rm a ţ i i c u ltu ra le .10,00,12,00,13,00, 15,00,16,00,17,00 Ş t i r i n a ţio n a le ş i lo ca le .10,00-14,00 P u n c t... ş l d e la Zece; 14,30-18,00 U n ip lu s a lte rn a tiv .18,30-21,00 T r e i c e a s u r i bune.19,00 Ş t i r i lo c a le . 22,00; Ş t ir i n a ţio n a le 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu rn .

Joi, 21 noiembrie06,00 B u n ă d im in e a ţa . O emisiune cu informaţii,

l ' jC L U J actualităţi şi muzică, prezentată de Andrei Huţanu.4® =*=* 8,00 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 10,00 D e

m krti 10K Nfc SA MHz zece of/ R o m ăn ia ; 11,00 B u le t in d e ş t ir i . 11,05 E x c lu s iv m a g a z in . Prezintă Lucia Ţibre şi Ioan Vasile Vanea; 12,00 R a d io ju rn a l t r a n s i lv a n . 13,00 R a d io ju rn a l B u c u r e ş t i . 15,00 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x . Prezintă Dan Horea; 18,30 A th e n e u . Prezintă Dan Banciu. 19,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i. 20,00 Ş tir i. 20.05 P o v e s te re lig io a s ă p e n t ru c o p ii;20,06 D in g ră d in a c u f lo r i m u lte . Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ş tiri, 21,05 D ra g o s te , p o v e s te veche. Prezintă Alin Pop. 21,50 Ş tiri.22,00 în c h id e re a p ro g ra m u lu i. 22,00-24,00 Pe 96 ,5 M H z P ara le le m u z ica le .

RADIO FIR 06,2 FM DEJ Joi, 21 noiembrie L in ia d e s ta r t 6.00-10.00,

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: F iru 'n z e c e p a iş p e , 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM /Z I, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul, zilei; F ir u l roşu,17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; J u rn a lu l B B C - 7.00,8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ş t ir i le R A D IO F IR 9.30,12.30, 13.30,15.30, 16.30; Ş t ir i s p o rtiv e , 16.45; B ila n ţ 2000, 19.00-19.30, emisiune religioasă, realizator dr. Radu Pop; G e n era ţia rock,20.00-23.00, muzică rock, heavy metal, thrash, death, black, clasamente, noutăţi, realizator Tiberiu Vădean.

■. Joi, 21 noiembrie 07:00 - 10:00 C ro n ic a c îrc o ta ş ilo r , 10:00 -

16:00 M a i p u ţ in e vo rbe , m a i m u ltă m u z ic ă , ' 16:00 - 18:00 fo d ire c t - program local în Lb. Română; 18:30 - 20:00 K iw i- program local în Lb. Maghiară; 20:00 - 22:00 M u z ica ta; 22:00 - 23:00 L e c ţ i i p a r t ic u la re ; P ro g ra m e in fo rm a t iv e R a d io Europa

L ib e ră : 6:00, 8:00, 10:00, 11:00, 14:00, 18:00, 20:00.

L o m v

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

s i . . . h i s S E r î %P

fi

Liderii NATO vor discuta la Praga despre lupta antiteroristă

Şefii de stat şi de guvern din ţările NATO, care se vor reuni/joi şi vineri, la Praga, vor discuta despre modalităţile de a face faţă noilor ameninţări la adresa securităţii, urmînd să anunţe crearea unor capacităţi de luptă împotriva terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.

La scurt timp după atentatele din. 11 septembrie 2001 din Statele Unite, miniştrii de Externe din ţările m em bre NATO au decis să elaboreze, înainte de summitul de la Praga, un pachet de măsuri avînd drep t scop consolidarea capacităţilbr de luptă împotriva terorismului şi a proliferării armamentului de distrugere în masă.

în 12 septembrie 2001, membrii NATO au luat decizia istorică de a invoca Articolul 5 din Tratatul Nord- Atlantic, care prevede reacţia comună a aliaţilor împotriva unui atac îndreptat asupra unui stat membru. în urma acestei decizii, atentatele din Statele Unite au fost considerate drept un atac asupra tuturor membrilor Alianţei.

La cererea SUA, membrii NATO au acceptat să ia opt măsuri pentru aplicarea prevederilor Articolului 5.

Pentru prima dată în cei peste 50 de ani de existenţă a Alianţei, echipamentele acesteia au fost desfăşurate pentru susţinerea unor “operaţiuni în conformitate cu Articolul 5”. Avioane AWACS (Airborne Warning and Control System) ale NATO au fost trimise în Statele Unite, unde au participat la misiuni de patrulare a spaţiului aerian: în perioada octombrie 2001 - mai 2002, 830 de piloţi din 13 ţări NATO au efectuat aproape 4.300 de ore de zbor, în 360 de misiuni operaţionale, în cadrul misiunii Eagle Assist. în data de 26 octombrie 2001, o forţă navală a Alianţei a fost desfăşurată în estul Mediteranei, îri cadrul operaţiunii Active Endeavour, care implică patrularea zonei şi monitorizarea traficului comercial. Pînă în prezent, au fost monitorizate peste 16.000 de ambarcaţiuni, cu participarea unor nave din opt ţări - Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Spania, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite - sub comandă britanică.

Forţele NATO din Balcani au fost, la rîndul lor, implicate în două misiuni antiteroriste în Afganistan - Enduring Freedom (operaţiune militară condusă de Statele Unite) şi Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate din Afganistan (ISAF), misiune cu mandat ONU care acţionează în zona Kabulului, în operaţiunea Enduring Freedom sînt implicate direct 14 ţări membre NATO, statele europene asigurînd mai mult de jumătate din forţele aflate pe teren în Afganistan. în privinţa ISAF, majoritatea celor 4.500 de militari provin din ţări membre NATO, dar forţa se bucură şi de sprijinul ţărilor partenere - baze şi permisiuni de survol acordate de ţări din Caucaz şi Asia Centrală, unităţi de infanterie, poliţie militară, protecţie nucleară-chimiciă-biologică şi mijloace de transport- din România, sprijin logistic acordat de Rusia şi Slovacia şi o unitate de informaţii suedeză. Ţările membre NATO au extins cooperarea în domeniul serviciilor de informaţii, au oferit asistenţă aliaţilor sau altor ţări ameninţate -de terorismul internaţional, au sporit măsurile de securitate la obiectivele americane de pe teritoriul fiecărei ţări membre, au oferit Statelor Unite si aliaţilor

acces la porturile şi aeroporturile naţionale, pentru operaţiunile împotriva terorismului.

Printre măsurile care vor fi propuse la Praga se numără: 1. Un concept militar pentru apărarea împotriva terorismului, care să sublinieze

. disponibilitatea Alianţei de a acţiona împotriva atacurilor teroriste sau a ameninţării cu astfel de acte, îndreptate, din străinătate, împotriva populaţiilor, teritoriului, infrastructurii sau forţelor unui stat membru; de a oferi asistenţă autorităţilor naţionale care se confruntă cu consecinţele unor atacuri teroriste; de a susţine operaţiunile UE sau ale altor organizaţii internaţionale şi coaliţii în care sînt implicaţi aliaţi; de a desfăşura forţe acolo unde este necesar pentru a îndeplini astfel de misiuni. 2. Un plan de îmbunătăţire a dotărilor şi forţelor militare, care să prevadă crearea unor capacităţi antiteroriste şi să includă angajamente naţionale ferme pentru realizarea acestora. 3. îmbunătăţirea apărării împotriva armelor de distrugere în masă, cu accent pe apărarea împotriva armelor chimice şi biologice.4. Managementul consecinţelor în cazul unor atacuri teroriste - un plan de urgenţă, care să stabilească mecanismele şi capacităţile care pot fi folosite pentru a face faţă consecinţelor unor posibile atacuri teroriste, inclusiv cu arme de distrugere în masă.5. Planul de acţiune'pentru parteneriate, care va stabili cadrul cooperării antiteroriste, va defini rolul parteneriatelor şi instrumentele de luptă împotriva terorismului, dar şi managementul consecinţelor.6. Apărare în domeniul informatic - protecţia împotriva unor atacuri informatice şi pregătirea în vederea unei eventuale întreruperi a funcţionării infrastructurilor critice din Alianţa Nord- Atlantică şi de la nivel naţional, inclusiv a sistemelor informatice şi de comunicaţii.

Summitul de la Praga va aborda şi problema extinderii NATO

Liderii ţărilor membre NATO vor anunţa, la Praga, o decizie referitoare la extinderea Alianţei, urmînd să adreseze invitaţii de aderare mai multor state candidate.

La summitul de la Madrid, din iulie 1997, şefii de stat şi de guvern din ţările NATO au reafirmat faptul că Alianţa râmîne deschisă în privinţa primirii de noi membri, conform articolului 10 din Tratatul. Nord-Atlantic. La summitul de la Washington, din aprilie 1999, ei au cerut miniştrilor de Externe să urmărească în continuare procesul de extindere, inclusiv modul de aplicare a Planului de Acţiune pentru Aderare (Membership Action Plan - MAP) şi au anunţat că vor evalua progresele înregistrate la următorul summit, care va avea loc nu mai tîrziu de anul 2002. în mai 2002, miniştrii de Externe au cerut Consiliului sâ prezinte, la summitul de la Praga, un raport cuprinzător privind factorii relevanţi asociaţi cu deciziile privind extinderea.

Baza juridică a extinderii NATO este reprezentată de Articolul 10 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede că “părţile pot, pe baza acordului unanim, să invite să adere la Tratat orice stat european care poate promova principiile acestui tratat şi poate contribui la securitatea zonei nord-atlantice”.

NATO a fost fondat în 1949 de 12 ţări - Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie şi Statele Unite -, ulterior aderînd alte şapte state - Grecia şi Turcia (18 februarie 1952), Republica Federală Germania (6 mai 1955), Spania (30 mai 1982), Cehia, Ungaria şi Polonia (12 martie 1999).

în momentul de faţă, la MAP participă zece state - Albania, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania,

România, Slovacia, Slovenia şi Macedonia -, iar la summitul de la Praga urmează sâ fie formulate invitaţii , de aderare pentru unele dintre aceste ţări. Actualul proces de extindere îşi are originile în perioada imediat următoare încheierii războiului rece, cînd statele din Europa Centrală şi de Est au început să acorde prioritate rezolvării problemei securităţii naţionale, în iulie 1990, NATO a iniţiat un proces de dialog şi cooperare cu foştii adversari din Europa Centrală şi de Est, iniţial sub forma Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (NACC), înlocuit apoi de Consiliul Parteneriatului Nord-Atlantic (EAPC), şi a lansat Parteneriatul pentru Pace, care oferă un cadru pentru cooperarea bilaterală cu fiecare dintre aceste ţări.

La summitul din ianuarie 1994 de fa Bruxelles, liderii NATO au afirmat că “aşteaptă şi vor saluta extinderea NATO către ţări democratice din Est” şi au reafirmat că Alianţa este deschisă primirii de noi membri.

în 1995, Alianţa a comandat un studiu privind extinderea, pentru a examina modalităţile şi motivele primirii de noi membri. Conform acestui studiu, la încheierea războiului rece şi dispariţia Tratatului de la Varşovia, a apărut atît necesitatea, cît şi oportunitatea unică de a consolida securitatea întregii zone euro-atlantice, fără crearea de noi linii de divizare. Studiul precizează că extinderea Alianţei va contribui la consolidarea stabilităţii şi a securităţii tuturor ţărilor din zona euro-atlantică, prin încurajarea şi susţinerea reformelor democratice, inclusiv prin impunerea controlului civil şi democratic asupra forţelor armate, prin crearea de modele de cooperare, consultare şi luare de decizii prin consens şi prin promovarea relaţiilor de bună vecinătate. în privinţa modalităţilor de extindere, studiul a confirmat faptul că aceasta poate fi realizată pe baza articolului 10 din Tratatul Nord-Atlantic, iar candidaţii trebuie să accepte şi sâ se conformeze principiilor, politicilor şi procedurilor adoptate de membrii Alianţei. Candidaţii trebuie să îndeplinească şi alte criterii, printre care se numără rezolvarea prin' mijloace paşnice a disputelor etnice sau a disputelor teritoriale; un alt factor luat în considerare este şi capacitatea candidaţilor de a contribui, din punct de vedere militar, la apărarea colectivă şi misiunile de menţinere a păcii. La summitul de la Madrid, din 1997, în urma unui proces complex de deliberare şi dialog cu partenerii, şefii de state şi de guverne din ţările NATO au invitat Republica Cehă, Ungaria şi Polonia să adere la NATO. Protocoalele, de aderare au ■ fost semnate în. decembrie 1997 şi au fost ratificate de toate ţările membre NATO, în conformitate cu procedurile naţionale, precum şi de către cei trei noi membri. Aderarea oficială la Tratat a celor trei ţări a avut loc în martie 1999.

Planul de Pregătire pentru Aderare a fost lansat în aprilie 1999, pentru a oferi candidaţilor asistenţă în privinţa tuturor aspectelor legate de aderare. Ca şi Parteneriatul pentru Pace, şi MÂP are la bază principiul autodiferenţierii între participanţi, iar ţările candidate îşi pot alege elementele cele mai potrivite priorităţilor naţionale. Toţi candidaţii prezintă anual un Plan Naţional de Aderare, care acoperă probleme politice, economice, de apărare, militare, resurse, securitate şi probleme juridice. NATO urmăreşte progresele realizate de fiecare candidat, iar miniştrilor de Externe şi ai Apărării din ţările membre le sînt prezentate anual rapoarte privind activităţile realizate în cadml MAP.

Ţările candidate trebuie să îndeplinească o serie de Obiective politice şi economice - pe lîngă rezolvarea prin mijloace paşnice a disputelor internaţionale, etnice sau teritoriale fiind incluse şi respectarea principiilor statului de drept şi a drepturilor omului, impunerea controlului democratic asupra forţelor armate şi promovarea stabilităţii şi a bunăstării prin asigurarea libertăţii economice, justiţiei sociale şi responsabilităţii în domeniul protecţiei mediului. Din punct, de vedere militar, discuţiile se

concentrează asupra capacităţii candidaţilor de a contribui la apărarea colectivă şi la noile misiuni ale Alianţei, precum şi pe necesitatea alocării unor resurse suficiente pentru a îndeplini angajamentele implicate de viitoarea apartenenţă la NATO.

în mai 2002, miniştrii de Externe din ţările NATO au primit un raport consolidat privind progresele realizate în cadrul MAP şi i-au încurajat pe toţi candidaţii să îşi intensifice eforturile înaintea summitului de la Praga şi în anii următori. ,

NATO va anunţa măsuri de sporire a capacităţii operaţionale

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO vor adopta, la summitul de la Praga, o serie de măsuri pentru extinderea capacităţii operaţionale a Alianţei, urmînd să lanseze şi o iniţiativă privind apărarea antiteroristă.

Iniţiativa privind Capacităţile de Apărare (Defence Capabilities Iniţiative - DCI) a fost lansată la 25 aprilie 1999, la summitul de la Washington, iar în data de 6 iunie 2002 miniştrii Apărării au anunţat că la Praga urmează să fie adoptate noi măsuri pentru îmbunătăţirea capacităţilor operaţionale. Propunerile se vor baza pe angajamente ferme ale statelor membre, cu termene clare, iar recomandările se vor referi la măsuri de apărare împotriva atacurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, asigurarea securităţii comunicaţiilor şi furnizarea de informaţii de primă mînă de către serviciile specializate, interoperabilitatea forţelor desfăşurate şi aspecte de bază ale eficienţei în luptă, precum şi desfăşurarea rapidă şi susţinerea forţelor de luptă.

în iunie 2002, miniştrii Apărării au afirmat că NATO trebuie să menţină în continuare capacităţile necesare pentru a face faţă unei agresiuni pe scară largă împotriva unuia sau a mai multor membri, cu toate câ probabilitatea unui astfel de atac în viitorul apropiat este redusă. Conform declaraţiei adoptate de miniştrii Apărării, potenţialele ameninţări la adresa securităţii Alianţei ar putea veni mai degrabă din conflicte regionale, etnice sau alte crize izbucnite în afara teritoriului Alianţei, precum şi din proliferarea armelor de distrugere în masă.

Viitoarele operaţiuni militare ale Alianţei vor fi, probabil, de mai mică anvergură decît cele pe care s-a bazat activitatea de planificare a NATO în timpul războiului rece, dar ar putea fi de mai lungă durată, extinzînd cooperarea multinaţională la mai multe nivele şi desfăşurîndu-se în paralel cu alte operaţiuni ale Alianţe. în multe cazuri, astfel de operaţiuni vor include contribuţii din partea ţărilor partenere şi chiar din partea altor ţări care nu sînt membre NATO; Alianţa ar putea fi nevoită chiar să desfăşoare operaţiuni în cursul cărora să nu aibă acces la infrastructuri proprii.

Aceste evoluţii presupun în mod special îmbunătăţirea interoperabilităţii, în condiţiile în care multe dintre statele membre au capacităţi limitate pentru desfăşurarea rapidă a forţelor în afara teritoriului naţional sau pentru operaţiuni de susţinere şi protecţie a forţelor aflate la distanţe mari de bazele loc. Din acest motiv, Iniţiativa lansată în 1999 se concentrează asupra interoperabilităţii, capacităţii de desfăşurare rapidă şi a mobilităţii, precum şi a logisticii, capacităţii de angajare efectivă, dar şi a sistemelor de comandă şi control şi a celor de informaţii.

Atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite au subliniat ■ necesitatea extinderii urgente a capacităţilor Alianţei, acesta fiind unul dintre motivele lansării unei noi iniţiative la summitul de la Praga. Zonele asupra cărora se va concentra noua iniţiativă includ apărarea împotnva atacurilor chimice, biologice,

radiologice şi nucleare; asigurarea securităţii com unicaţiilor de comandă şi a superiorităţii în dom eniul informaţiilor;îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor desfăşurate şi aspecte- cheie ale eficienţei de luptă; desfăşurarea rapidă şi susţinerea forţelor combatante.

Miniştrii Apărării au recunoscut, în iunie, că abilitatea Alianţei de a îndeplini întreaga gamă de misiuni va depinde în mare măsură de capacitatea statelor membre de a spori substanţial numărul efectivelor de luptă şi susţinerea acordată desfăşurării unor operaţiuni în afara teritoriului lor sau în zone în care statul-gazdă nu oferă sprijin substanţial. în paralel, au loc şi discuţii privind cele mai bune mijloace de organizare a forţelor NATO în vederea optimizării capacităţii Alianţei de a răspunde unor noi ameninţări. La reuniunea din 24 septembrie a miniştrilor Apărării, desfăşurată la Varşovia, secretarul am erican al Apărării, Donald Rumsfeld, a propus crearea unei Forţe de răspuns NATO, care să poată fi desfăşurată rapid în orice zonă şi care să poată efectua operaţiuni comune integrate în diferite tipuri deconflicte. Propunerea se referă la o forţă comună, creată din efective de luptă puse la dispoziţie prin rotaţie, cu cartiere generale şi elemente de susţinere care să poată fi dimensionate rapid în funcţie de misiuni concrete, pe baza unor capacităţi identificate prin angajamentele care vor fi asumate ta Praga. în iunie 2002, miniştrii Apărării au analizat şi progresele realizate in privinţa conceptului militar de apărare împotriva terorismului, care sâ devină baza unor politici detaliate şi doctrine. Conceptul urmează sâ fie inclus în pachetul de măsuri destinate sporirii eficienţei Alianţei în lupta împotriva terorismului şi să fie prezentat la summitul de la Praga.

La summit urmează să fie analizată şi structura de comandă a NATO, accentul fiind pus asupra necesităţilor operaţionale în cazuri de criză sau de pace, atît în privinţa structurii de comandă a NATO, cît şi a structurii forţei integrate.

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO vor discuta, la Praga, despre dezvoltarea Parteneriatului pentru Pace şi a Consiliului Parteneriatului Euro- Atlantic (EAPC), precum şi despre intensificarea cooperării, în scopul contracarării noilor ameninţări la adresa securităţii.

în mai 2002, miniştrii de Externe din ţările NATO au cerut Consiliului Permanent să reevalueze parteneriatele Alianţei, pentru a putea prezenta, la summitul de la Praga, propuneri concrete pentru- dezvoltarea EAPC şi a PpP. EAPC a fost creat în 1997, pentru a înlocui Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic (NACC), şi are în componenţă cele 19 state membre NATO şi 27 de ţări partenere, reunite într-un forum de consultare şi cooperare. EAPC se reuneşte la nivel de ambasadori şi miniştri de Externe şi ai Apărării, precum şi în summituri periodice. EAPC oferă un cadru politic pentru programe de parteneriat bilaterale între NATO şi ţările participante la PpP. Activităţile EAPC sînt com plem entare programelor Parteneriatului pentru Pace şi au la bază un plan de acţiune pe doi ani, care se concentrează asupra consultării şi cooperării în probleme politice şi legate de securitate, inclusiv aspecte regionale, controlul armamentului, terorism internaţional, menţinerea păcii, probleme economice legate de apărare, planificare pentru situaţii de urgenţă şi aspecte ştiinţifice sau legate de protecţia mediului.

Cultară Cer;; 1 9 . 7 4 5 ®

1694 - S-a născut Voltaire (Francois Mărie Arouet) filosof şi scriitor francez!

Prezenţe clujene la Seminarul interiiaţionaE Transformarea mass-media vizuale în Vestul si Sud-Estul Europei. Privire comparativă”

L a m ij lo c u l lu n i i n o ie m b r iea. c ., la U n ive rs ita tea E uropeană V ia d r in a d in F ra n k fu r t p e O d e r ( G e r m a n ia ) s -a desfăşurat S e m in a r u l i n t e r n a ţ io n a l “ T r a n s fo rm a re a m a s s -m e d ia v iz u a le în V e s tu l ş i S u d -E s tu l E u r o p e i . P r i v i r ec o m p a r a t iv ă ” , o rg a n iz a t de C e n tru l pen tru S tu d ii A vansa te C e n tra l şi E st-E uropene de la U n iv e r s i ta te a E u ro p e a n ă V ia d r in a , cu s p r ij in u l f in a n c ia r a l F u n d a ţ ie i „ O t t o W o l f f ’ , s e m in a r u l f i i n d i n i ţ i a t ş i c o o rd o n a t de p r o f . u n iv . d r. E c k h a r d H o fn e r , r o m a n is t c u n o scu t în m e d iile academ ice g e rm an e şi stră ine.

L a acest sem inar au p a rtic ip a t cad re d id a c tic e , c e rc e tă to r i şi ju r n a l iş t i d in A lb a n ia , B u lg a r ia , C r o a ţ ia , G e rm a n ia , I t a l ia , P o lo n ia , R om ânia şi R epu b lica M o ld o v a . A u fo s t p re z e n ţ i

E u R O P A - U n I V E R S I T Ă f V i A D R I

ju r n a l iş t i de la te le v iz iu n e a lo c a lă , p recum ş i p ro fe s o ru l K a r l Renner, de la U n ivers ita tea d in M a in z . L u c r ă r i le s im po z ionu lu i au fo s t m oderate, cu in te ligen ţă şi um or, de către p ro f. u n iv . dr. E ckha rd H o fn e r ş i de către prof. univ. dr. M a ria - L u is e Bem renther.

D e Ia U n ivers ita tea „B abeş- B o ly a i” d in C lu j-N a p o c a au p a rt ic ip a t drd . D e lia C r is tin a B a la b a n (c a re a s u s ţ in u t com un ica rea Talk-show-urile politice la televiziunile din România) şi sem natarul acestor r in d u r i , ca re a p re z e n ta t c o m u n ic a re a Ingerinţele factorului politic în programele Televiziunii Române, înainte, şi după 1989. T oate lu c ră rile

p re z e n ta te v p r f i p u b l ic a te în tr-un vo lum , sub redacţia p r o f . . u n iv . dr. E ckh a rd H o fn e r, la E d itu r a P e te r L a n g d in F ra n k fu jt pe M a in , în cu rsu l a n u lu i 2003. •

P rog ram u l s im p o z io n u lu i a m a i cuprins: vizitareaU n iv e r s i t ă ţ i i E u ro p e n e V ia d r in a , e x c u r s i i în z o n ă F ra n k fu rtu lu i pe O der, o ieş ire în Polonia, o v iz ită la C o lle g iu m P o lo n ic u m d in lo c a l i ta te a p o lo n e z ă S lu b ic e , in s t i t u ţ ie a f la tă su b d u b la tu te lă a U n ive rs ită ţii E uropene V ia d rin a ş i a U n iv e r s i t ă ţ i i „ A d a m M ic k ie w ic z ” d in P o z n a n , v iz itarea m u zeu lu i H e in r ic h v o n . K le is t (1777-1811), cun oscu tu l s c r i i to r g e rm a n , u n u l d in t re

F r a n k f u r t ( O d e r )

w s & i? '

r e p re z e n ta n ţ i i de seam ă ai c o m e d ie i g e rm an e m o de rn e , ca re s -a n ă s c u t în această localita te (şi care se va sinucide, în s p i r i t u l r o m a n t is m u lu i, îm preună cu tînăra sa iub ită , H enrie tte V oge l).

Pentru de legaţia U n ive rs ită ţii „B a b e ş -B o ly a i” , p re ze n ţa ia U n iv e rs ita te a E u ro pean ă d in V ia d r in a a fo s t e x t re n j de fru c tu o a să . A u fo s t s ta b ilite numeroase contacte cu profesori şi c e rc e tă to r i de la d i fe r i te un ive rs ită ţi europene, în vederea o r g a n iz ă r i i u n u i im p o r ta n t evenim ent care va avea lo r, în a n u l 2 0 0 3 , la S e c ţia de

J u r n a lis t ic ă a F a c u ltă ţ i i , de Ş t i in ţe P o l i t ic e ş i A d m in is t r a t iv e d in c a d ru l U n iv e rs ită ţ i i „B a b e ş -B o ly a i” : Zece ani de învăţămînt jurnalistic la Cluj. S-a convenit in v ita re a re c ip ro că a cad re lo r d id a c t ic e de la c e le d o u ă in s t itu ţ i i la c o lo c v ii, sem inarii ş i c o n fe r in ţe in te rn a ţ io n a le , f i in d analizată ş i pos ib ilita tea ca

. p ro fe s o r i g e rm a n i sâ susţină cu rsu ri in tens ive , la Secţia de J u rn a lis t ic ă , l in ia ge rm a n ă , s tu d iin d u -s e ş i o p o rtu n ita te a o rg a n iz ă r ii u n u i m aştera t (în ju rn a lis m ş i c o m u n ic a re ), la aceeaşi se c ţie a u n iv e rs ită ţ i i c lu jene.

R e a m in t im c i t i t o r i l o r că p r o fe s o ru l E c k h a rd H o fn e r ,

îm p re u n ă cu d o i d in tre d o c to r a n z i i să i, Geanna A n g e l in i ş i F rancesco M a r in o z z i, au fost, în luna o c to m b r ie a. c ., o a s p e ţii U n iv e rs ită ţ i i „B abeş-B o lya i” , cu ocazia pa rtic ipă rii acestora la recen tu l sim pozion, Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan, o rgan iza t de S e c ţ ia de J u rn a lis t ic ă a U n iv e rs ită ţ i i c lu jene. Să mai

adăugăm fap tu l că profesorul E c k h a r d 'H o fn e r ' este co n ducă to ru l tezei de doctorat a l D e lie i C ris tina Balaban, care va f i p r im a româncă posesoare (m a i m u lt ca s ig u r!) a unei d ip lo m e de doctor, obţinută la U n iv e r s i ta te a E uropeană V ia d r in a d in F ra n k fu r t pe O der.

Ilie RAD

Ioana Botezan: loan lYIicu Moldovan (vol. l-IV)C ata loagele de b ib lio te c ă , de acte

p e rs o n a le sau de c o re s p o n d e n ţă rep rez in tă ins trum en te dc lu c ru de cea m a i m a re im p o r ta n ţă , in ţe le g în d im p o r ta n ţa u n e i a s t fe l de În t re p r in d e r i, Io a n a B o te z a n s -a c o n s a c ra t a n i de z i le e la b o r ă r i i u n o r a s t fe l de b ib lio g ra f ii, legate m a i ales de marile pe rsona lită ţi a le B la ju lu i.D upă S. B â m u ţiu ş i T . C ip a r iu a v e n it rîn du l lu i I .M . M o ld o va n sau M o ld o vâ n u ţ, succesoru l şi d is c ip o lu l lu i C ip a r iu la c o n d u c e re a g im n a z iu lu i ş i a t ip o g r a f ie i b lâ jc n e , a p o i p reşedin te al A s tre i. O r ig in a r d in M o ld o v e n e ş ti, de lîn g ă T u rda , e l a deven it, dupâ m oartea lu i C ip a r iu , cel m ai in flu e n t potentat b lâ je a n , p r in le g ă tu r ile lu i cu b ă n c i le ro m â n e ş t i d in T r a n s i lv a n ia , c u i n s t i t u ţ i i l e c u ltu ra le şi b is e r ic e ş ti. Im ensa lu i a rh ivă , c ifra tă la cca 20 .000 d e p ie se , a c o n s t i tu i t p e n tru Ioa na Botezan o b ie c tu l de stud iu de m a i m u lte d e c e n ii, d in care a re z u lta t p înă acum p u b lica re a a p a tru v o lu m e m a s iv e , ap ăru te d in 1993 pînă în 2 0 0 2 . P r im u l v o lu m c o n ţin e a C a ta lo g u l a c te lo r p e rs o n a le a le p r o fe s o ru lu i b lă je a n , in v e n ta r ia te de la 1 la 8 .9 6 2 , cu c a ra c te r m a i a les e c o n o m ic , ş i, în specia l, corespondenţa pu rta tă cu banca A lb in a în ca lita te d e agent p e n tru B la j ş i c o m ita tu l T îm a v a M ic ă . V o lu m e le i i ş i I I I co n ţin co responden ţa p r im ită în tre 1858 ş i 1915, cu e p is to le care depăşesc de m u lte o r i c if ra de o sută ş i care dă o im a g in e c ît se poa te de

revelatoare a vieţii culturale, ştiinţifice, eclesiastice, econom ice, politice, publice şi a v ie ţii p rivate din Transilvania din această epocă. Multe

UIUUOTECX FILIALEI CUU-NAPOCA A ACADEMIEI ROMANH

ASOCIAŢIA HUIUOTECARJLOR

Ioana Rutczan

IOAN MICU MOLDOVANM A N U S C R IS E

IV

C A T A L O G

CLUJ-NAPOCA, 2002

d in e le co n ţin in fo rm a ţ ii cu p r iv ire la a c tiv ita tea A s tre i, pe t im p u l c ît a fost e l p re ş e d in te (1 8 9 5 -1 9 0 0 ) , a lte le p r iv e s c a p ro v iz io n a re a ş c o li lo r cu m anuale şcolare, ca ş i d ife r ite com enzi de această na tură , in c lu s iv cu m a rile l ib ră r ii d in ţa ră ş i stră inăta te. Se po t d e p is ta r e ia ţ i i c u a ro m â n ii d in P e n in s u la B a lc a n ic ă , le g ă tu r i cu a s o c ia ţ iile s tu d e n ţe ş ti ş i num eroase cereri, de a ju toare şi burse. P rofesoru l

b lâ je a r t a în t r e ţ in u t pe' b a n i i lu i n u m ero ş i s tud en ţi Ia s tu d ii, cu co n d iţia ca aceşti b a n i să -i f ie re tu m a ţi m a i t îrz iu , eşa lona t şi fară dob îndă . D in

s c r is o r i re iese şi in te re s u l său l p e n t ru c a r te a . v e c h e d in \ T r a n s i lv a n ia (u n p a rte n e r de

d ia lo g este Ioan B ianu , pe care l-a a ju ta t la redactarea B R V ) , dar ş i pen tru fo lc lo r , pen tru is to r ia m u z ic i i ş i a te a tru lu i, p e n tru in iţ ia tiv e le de o rd in econom ic sau p o lit ic . P reţioasă este scrisoarea lu i G r. S ilaş i deda V ie n a care î l anunţă câ s tu d e n ţii v ie n e z i au re d a c ta t o p e t i ţ ie - p r o te s t îm p o tr iv a a c tu lu i d u a lis t, după cum num eroase cdrespondenţe î l in fo rm e a z ă d e sp re m e rs u l p rocesu lu i m em orandist, dar ş i la a c ţ iu n i d in t e r i t o r iu ( v e z i co responden ţa m as ivă cu lo a n M a n iu ), d in perioada ră zb o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţă , a r ă z b o a ie lo r b a lc a n ic e ş i a p r im u lu i război m ond ia l. în tre cei c a r e - i s c r iu - , se n u m ă ră T . M a io re scu . I . A gâ rb ice a n u , Io s i f V u lcan , 1. ;B ianu* S im ion

| B a l in t , A x e n te S e v e r, A t .M a riene scu etc. :Vol._ a l IV - le a

este ded ica t m anuscrise lor, de pe urm a cu n o scu tu lu i pro feso r ră m în în d peste2 .000 de asemenea texte, f ie o rig ina le , f ie cop ia te . S în t texte is to rice , şcolare, lite ra re , fo lc lo r ic e etc, care îm bogăţesc m u lt im ag inea pe care o aveam pînă acum despre acest im p o rta n t o m de c u ltu ră a l T ra n s ilv a n ie i, ia r m unca au toare i tre bu ie apreciată ş i răsp lă tită pe măsură.

Mircea POPA

Aniversări SATIRICON

Ccmelia Ceciş - Inovam -"<50

N ă s c u tă la 21 n o ie m b r ie 1 9 52 , m e m b ră a c e n a c lu r i lo r “ O c ta v ia n G o g a ” , “ H a ik u ” ş i “ S a t ir ic o n ” s-a d e d ica t m a i m u lto r g e n u ri ş i spe c ii literare, p u b lic în d în a n to log ii ş i culegeri poezie, ha iku , p roză scurtă şi epigram e. O în t î ln im în c u le g e r ile C e n a c lu lu i

“ O c ta v ia n Goga” cu p o ez ii, proză şi ha iku - “ Paşi în ia rba ninsă” (2000) şi “ P u lb e re s te la ră ” (2 0 0 2 ), ia r M ic u l d ic ţ io n a r - a n to lo g ic a l U n iu n i i E p ig r a m iş t i lo r d in R o m â n ia , “ E p ig ra m iş ti ro m ân i contem poran i” o consemnează lâ p . 65 enumerând ş i alte cu legeri a le sp e c ie i-în care a apărut - “ S u r îs u l e p ig ra m e i” (1 9 9 7 ) , “ O a n to lo g ie a e p ig ra m e i ro m â n e ş ti actuale” , “ E p igram e cu ş i despre fem ei” , “ 85 de e p ig ram iş ti c lu je n i” (1999) şi “ E p ig ram e m ed ica le rom âneşti (2000).

V o m c ita do uă e p ig ram e - “ A m

adorm it întâmplător/pe masă la “ Tiranu” - n cram ă/ ş i m -am trez it nem urito r.../ ca sub iect de ep igram ă!” (C o n sa c ra re ); “ N -au tras tare la serviciu.../ Ş i schimbaţi pe acest tem ei,/ Trag acuma, ce de lic iu ,/ A l ţ i v reo c îţiva dupâ e i” (C o leg ii), dar şi u n fragm ent d intr-un poem de actualitate - “ C io rch in ii de lumină, grei, se-agaţâ-n fru n z e p a le / s tro p in d în um bra de p e -a le i,/ ş i-n lacrim a d in o c h ii m e i/ balsamice petale” (T oam nă).

î i urăm L a m u lţ i a n i şi în continuare reuşite poetice.

loan POP

^ / l e c t u r i c o t i d i e n e

Tandem de poezie - tată, fiicăN I C U L A I E M A R T IN E S C U şi

G A B R IE L A G E N Ţ IA N A G R O Z A . B re v i fîn ie tu r..., Casa C ă rţ ii de Ş tiinţă, 2002, un d ia lo g po e tic peste tim p - poem ele p reotu lu i N .M . şi a le f iic e i saleG .G .G ., care în “ A rgu m en t” se exp lică: “ îm i fac o d a to r ie de s u fle t şi dau t i p a r u l u i p o e m e le t a t ă lu i m e u . O rd in e a lo r este cea d in m a n uscris , a lă tu r i şi c îteva p o e z ii sc rise de m ine , î n t r - u n soi de re p lic ă peste a n i. î i p o r t r e c u n o ş t in ţă v e ş n ic ă p e n tru d a r u l lă s a t î n t r - a le s c r is u lu i ş i c u l t i v a t de e l c u g r i j ă la v î r s tă adolescenţe i m e lc ” , ia r c r it ic u l Irina Petraş conch ide pe coperta IV : “ Sâ aduni în tr-o carte “ urm e le” lăsate de ta tă l tău, s tih u ito r în ceasuri de răgaz, n u -i decît un pios gest f i l ia l.G abriela G enţiana Groza trece d inco lo de sentim entul pu r şi s im plu , îndrăzn ind un d ia log peste ani cu te x tu l părintesc, îndrăzneala sa adaugă un f io r în plus versurilo r delicate, vag patinate şi adînc-cugetătoare ale p reo tu lu i în d ră g o s tit de C u v în t ş i de c u v in te , deopotrivă” .

P re o tu l N ic u la icM a r t in c s c u (5 n o ie m b r ie 1910 - 9 septem brie 1982) s-a născut la Constanţa şi a fost absolvent al Sem inarulu i Teologic d in localita te şi, apoi, a l Facultăţii de Teolog ie d in Cernăuţi. A publicat versuri în “ M area N oastră ” şi în a lte reviste literare între an ii 1926 şi 1929, cele consemnate în v o lu m u l de fa ţă f i in d în majoritate ined ite. ’’

G a b rie la G e n ţia n a G ro z a (n . 14 s e p te m b rie 1 9 4 2 ), p ro fe so a ră la C o le g iu l . “ G eorge C o ş b u c ” , este cunoscută c lu jen ilo r iu b ito ri de literatură p r in ce le şap te v o lu m e p e rsona le publicate pînă în prezent şi d in antologii sau culegeri de versuri, poves tiri, haiku şi epigrame.

Versurile pă rin te lu i, peste patruzeci de t it lu r i, u ltim e le concepute în anul precedent trecerii în n e f i in ţă , s în t m a rca te de p o e z ia in te rb e lic ă ş i influenţate de Em inescu şi em u li a i săi, ia r temele sînt patriotice, filo so fice şi, bineînţeles, creştine. T a len tu lu i înnăscut i se adaugă lectura asiduă de literatură, însuşirea p rozod ie i c las ice - dovadă ritm u l tr is ilab ic d in T u z is -a i! (Isus la P ilat, la judecată) - “ Sălbatica gloată cu

fream ăt se-abate/ Păşind spre îna ltu l P re to riu ./ Cu o ch ii aprinşi şi cu feţe crispa te// M u lţ im e a urmează pe-un rege le g a t.” Tem e is to rice (Jertfă, R o b ii, C â lu g ă re n ii) completează m edita ţiile , p a s te lu r ile , te m e le re lig io a se . Ia tă exemple: “ M i-a m spînzurat nădejdea-n m e r i i / C e-au în f lo r i t în luna m a i/ Ş i-ncrcd in ţa t-am prim ăverii/ V ia ţa mea: un v is de ra i” (Nădejde stearpă), sau “ P rim eşte, duh plecat în altă lum e,/ O m a g ii s f in ţe - c lo p o te de a u r...” (O m a g iu ) . în “ B ie tu l Z d re a n ţă ” , sub in titu la tă autoportret, ies în evidenţă şi valenţe le satirice şi autoironice ale ta len tu lu i său.

în lir ic a G a b r ie le i G en ţiana G roza se s im t in fluen ţe le paterne (C lopotaru l,

> Ş-'l ) '1

Y p r / }

E tem Peregrin, Stejari sînt încă, P rinos), cele clasice (Speranţa co d ru lu i), dar şi cele postm odem iste (U n d u ir i de penel) ş i ce le de s o rg in te n ip o n ă (H a ik u , T a n k a ) , re u ş ite le a c e s to ra f i in d c o n firm a te de un p re s tig io s p re m iu in te rna ţiona l ob ţinu t acum d o i an i în Japonia. C ită m doar două exem p le - “ D o rm pe silabe ha iku / fară v is e - / cită ninsoare” (H a iku ) şi “ bănuţ a runca t/ in apa d in fîn tîn ă / părăsită g rad ina // u n d i şi ecou/ lic ă r de o c lipă ” (T anka ).

S im bolică , pe coperta N ic o le tc i Laura Ionaş “ Roata v ie ţ i i” , p ic tu ră m ura lă din B iserica d in Răşinari.

loan POP

Eli) - Analiză despre aderarea României la NATO şi situaţia politică internă

R o m â n ia v a p r im i cu s ig u ra n ţă , în această săptămînă, c u o c a z ia s u m m itu lu i de la P rag a , in v ita ţia de a se alătura N A T O , aprec iază Joan H o e y , a n a lis t p r in c ip a l la E co n o m ic In te llig e n c e U n it (E IU ), d iv iz ie a g ru p u lu i The Econom ist.

“ C and idatu ra R om ânie i a fost c o n s o l id a tă cu a ju to r u l m a i m u lto r fac to ri, cel m a i im portan t d in t re aceştia f i in d sp r ijin u l pe ca re ş i l-a u e x p r im a t S ta te le U n i te - p r in c ip a lu l a rb itru a l p rocesu lu i de extindere a alianţei. In p e rioad a urm ătoare atentatelor te ro r is te d in sep tem brie 2001, R o m â n ia a im p re s io n a t W a s h in g to n u l cu susţinerea sa fa ră e ch ivo c p e n tru « ră zb o iu l co n tra te ro rism u lu i» , condus de S ta te le U n ite , p u n în d la d is p o z iţ ia N A T O s p a ţiu l său

aerian şi m a r it im ş i t r im iţ în d continue procesul de integrare atrupe în A fgan is tan ” , consideră s tru c tu rilo r m ilita re cu aceeaşiJoan Hoey. - , v igoare ca şi în u lt im ii do i ani,

“ R om ânia a o fe r it S ta te lo r în p o fid a c o s tu r i lo r bugetareUnite, în eventualita tea Unui atac r id ic a te pe care acesta le vaasupra I r a k u lu i , b a ze le sa le . presupune” , avertizează analistulaeriene şi p o rtu rile de Ia M area in s titu tu lu i econom ic.N eag ră” , m a i ara tă a n a lis tu l d iv iz ie i g rupu lu i The Econom ist. _ Pe de a ltă parte, H oey atrage a te n ţia a su p ra c h e lt u ie l i lo r majore şi a e fo rtu r ilo r economice im p o rta n te pe care R o m â n ia le -a r pu tea avea de fă c u t în u rm ă to r ii c î ţ iv a an i în cazu l aderării la N A T O . “ A cest lu c ru se va în tîm p lâ în tr-o perioadă în care asupra buge tu lu i sînt deja e x e rc ita te d i f e r i t e p re s iu n i. România va trebu i, în in te rva lu l de d o i a n i de la e m ite re a in v ita ţ iilo r şi ra tifica rea lo r de către actua lii m e m bri N A T O , sâ

R e fe rito r la im pac tu l asupra scenei p o lit ic e d in R om ânia pe care integrarea în A lia n ţa N ord- A t la n t ic ă l - a r p u te a avea, analistu l arată câ in v ita ţia pe care Rom ânia o va p r im i la Praga va aduce un p lus de cap ita l p o lit ic p e n tru G u v e rn u l c o n d u s de A d r ia n N ăstase , c e l p u ţin pe term en scurt.

D e asemenea, E IU consideră că este po s ib il ca anul v i i to r să aibă lo c a legeri an tic ipate, “ iar PSD va încerca să cîştige vo tu ri p r in această in v ita ţ ie de aderare la N A T O ” . T o tu ş i, E IU

p re co n ize a ză că u n ob s ta co l in s u r m o n ta b i l în_ ca lea o rgan iză rii de a legeri anticipate în . 2 0 0 3 s -a r p u te a d o v e d i opoziţia m anifestată în acest sens de preşedintele Io n Iliescu , “ care doreşte să sincron izeze alegerile p re z id e n ţ ia le cu c e le parlam entare pentru a-şi putea a s igu ra un lo c în P arlam en t, odată ce m andatu l său va exp ira în n o ie m brie 2004” .

în cel m a i recent raport a l său p r iv in d . R o m â n ia , p u b lic a t la s f î r ş i t u l lu n i i s e p te m b rie ,, in s t i tu tu l b r ita n ic ap rec ia că aderarea R o m â n ie i la A lia n ţa N o r d - A t la n t ic â c u “ p r i le ju l sum m itu lu i de la Praga ar putea f i îm p ied ica tă nu m a i de unele c irc u m s ta n ţe e x c e p ţio n a le şi neprevăzute.

Emil Boc solicită explicaţiiV ice p re şe d in te le P a rt id u lu i D e m o c ra t, d e p u ta tu l c lu je a n

E m il B o c , s o lic ită m in is t r u lu i M ir o n M it r e a e x p lic a ţ i i în legă tură cu deplasarea e fec tua tă cu u n a u to m o to r a l C F R , în in te res pe rsona l, pentru o p a rtid ă de v în ă to a re în ju d e ţu l A ra d . E m i l B o c a f irm ă , în t r - o in te rp e la re d e p u s ă Ia C a m e ra D e p u ta ţilo r , că deplasarea m in is te r ia lă a p e rtu rb a t t ra f ic u l fe ro v ia r şi c a lif ic ă gestu l ş e fu lu i M L P T L d re p t u n abuz care demonstrează d isp re ţu l p u te r ii fa ţă de b a n u l ş i in te re su l p u b lic . V ice p re şed in te le P a rtid u lu i D e m o c ra t a depus, în data de 11 sep tem brie , o in te rpe la re p r in care s o lic ita S e c re ta ria tu lu i Genera l a l G u ve rn u lu i e x p lic a ţ ii în le g ă tu ră cu o deplasare a p r im u lu i m in is tru A d r ia n N ăstase, în in te re s p e rsona l, cu u n e lic o p te r a p a rţin în d S e rv ic iu lu i R o m â n de In fo rm a ţ i i . N u s-a p r im it încă n ic i un răspuns la această in te rp e la re , cu toa te câ te r m e n u l s t a b i l i t d e L e g e a 1 1 5 /1 9 9 9 p r iv in d responsab ilita tea m in is te r ia lă este d e c e l m u lt 15 z ile , este p re c iza t în tr-u n co m un ica t p r im it la re d a c ţie d in pa rtea P D C lu j. în ace laşi tim p , d e p u ta tu l P D C lu j va in s is ta ca p r in re v izu ire a C o n s titu ţie i să se creeze ş i p o s ib il ita te a in tro d u c e r ii m o ţiu n ii de c e n z u r i îm p o tr iv a u n u i m e m b ru in d iv id u a l^ a l G u ve rn u lu i, in c lu s iv p e n tru neprezenta rea ră s p u n s u rilo r Ia

în tre b ă ri s i in te rp e lă ri în te rm en e le s ta b ilite .M .L

G r e c i a v a s p r i j i n i R o m â n i a î n U n i u n e a E u r o p e a n ă

Grecia va sprijini România, in timpul preşedinţiei eiene a Consiliului Uniunii Europene, pentru a accelera negocierile de aderare, astfel incit ţara noastră să îşi poată atinge obiectivul. Aceasta este principala concluzie a întîlnirii dintre Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociator şef al României cu Uniunea Europeană, şi llias Plaskovitis, secretar general pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe elen. Grecia va prelua preşedinţia Consiliului UE din ianuarie 2003, pentru o perioadă de 6 luni.

Vasile Puşcaş a arătat, într-un comunicat remis redacţiei, că în cursul discuţiilor, România se află într-o fază avansată de pregătire internă şi de aplicare a acquis-ului comunitar. Totodată, ministrul român a precizat că în cadrul Comisiei Europene s-a stabilit un proiect de road-map care stabileşte o mărire a sprijinului acordat României, iar la summitul de la Copenhaga se speră obţinerea itinerariului final de parcurs, care să prevadă şi modalităţile de accelerare a negocierilor de aderare. De aceea, a continuat Vasile Puşcaş, România are nevoie de sprijinul preşedinţiei greceşti pentru a, putea închide capitole de negociere semnificative în prima parte a anului 2003.

llias Plaskovitis a declarat, în cadrul întîlnirii cu ministrul Puşcaş, că Grecia va acţiona în continuare pentru a convinge partenerii din Uniunea Europeană să susţină în negocieri România şi Bulgaria, pentru care este necesară şi o majorare substanţială a sprijinului de aderare, llias Plaskovitis a subliniat că Grecia va profita de oportunitatea oferită de Preşedinţia Consiliului UE pentm a sprijini România sâ închidă provizoriu mai multe capitole de negociere semnificative. în acelaşi timp, ministrul grec de Finanţe, Nikos Christodoulakis, a anunţat deja că ţara sa va milita în cursul preşedinţiei elene a' Consiliului UE pentru eliminarea barierelor comerciale pentm exporturile statelor din Balcani spre Uniunea Europeană.

Mihaela LAPUSAN

Ldtii

Edilul şef al municipiului considera ilegală alegerea executivului local, reunit, în urmă cu o săptămînă, la sediul prefecturii clujene în ceea ce priveşte consilierii nominalizaţi să facă parte din comisia de vînzarea a spaţiilor comerciale ce cad sub incidenţa Legii nr.550/2002. în opinia sa, „încâlcind prevederile Legii 215/2001 şi ale Legii 550/2002, art. 6 al. 1, lit. a, cei adunaţi la Prefectură au recurs la vot nominal în loc de vot deschis şi nu au fost în stare să aleagă astfel nici măcar trei membri supleanţi, aşa cum singuri au decis, ci doar unul singur, amînînd alegerea celor doi membri supleanţi probabil pentm data de 26 noiembrie a.c., după expirarea termenului înscris în Legea 550/2002", se arată într-un comunicat primit, ieri, la redacţie. în continuare, se arată că, „avînd în vedere această situaţie, conform prevederilor Legii nr. 550/2002, art. 6, al. 3 şi Legii nr. 215/2001, primarul va stabili din oficiu componenţa comisiei de vînzare”. De asemenea, sîntem informaţi că din comisie vor face parte, pe lîngă loan Moldovan, director economic la RAT Cluj-Napoca, respectiv Pascu Samoilă, director general adjunct al DGFP Cluj şi alţi şase angajaţi din Primăria Cluj- Napoca, dintre care trei vor fi membri titulari, iar trei membri supleanţi. Pentm a asigura corectitudinea şi transparenţa în activitatea comisiei de vînzare, alesul clujenilor a stabilit prin dispoziţie că presa este invitată să asiste la lucrările acesteia.. Menţionăm că, luni, în conferinţa de presă săptămînală a municipalităţii, Funar a invocat nerespectarea termenului impus de către primar, conform Legii nr.550/2002, pentru nominalizarea consilierilor locali ce urmează să facă parte din componenţa comisiei de vînzare a spaţiilor comerciale, respectiv, 13 noiembrie a.c., reamintind că, oricum, executivul local este dizolvat de drept

Sorin CĂLIN

FJe-am m u ta , d a r n u cu c h ir ie , v re m să n e c u m p ă ră m u n a p a r ta m e n t . N e p u te ţ i a ju ta ?

Noi su n te m b a n c ă , n u a g e n ţie im o b ilia ră ’. A şa că s in g u ru l m o d în c a re v ă p u te m a ju ta e s te s ă v ă o fe rim u n c red it p e n t r u lo c u in ţă în n iş te co n d iţii fo a r te a v a n ta jo a s e p e n t r u d u m n e a v o a s tră . De p ild ă , la n o i, p e r io a d a d e c re d ita re p o a te fi şi de 15 an i. C ererile d e c re d it su n t p ro c e sa te fo a rte ra p id , i a r d o b â n z ile s u n t ex ce len te .

D ar cel m a i b in e , co n v in g e ţi-v ă c it in d ta b e lu l d e m ai jo s .Dobânda în funcţie de perioada de creditare:

D urata de creditare USD EUR

.Intre 3 şi 5 ani 7.8% /a n 9.3% /anIntre 5 şl 10 ani : 8.8% /an 10,3%/anIntre 10 şi 15 ani ; -11.8% /an 13.3%/an

Ce bancă vi se potriveşte?

HVB^BankHVB Bank Romania S.A. Casa Stega BUCUREŞTI I Str. Dr. G rig o re M ora nr. 37 1 Te le fon : +40 (02)1 203 23 13 I ie le fa x : + 4 0 (02)1 230 8 4 85 l Sucursala MHlennium BUCUREŞTI I Calea Victoriei nr. 88 \ Te lefon: +40 (02)1 203 23 13 i Telefax: +40 (02)1 231 05 40 î TIM IŞO AR A î P iaţa V ictorie i nr. 2 1 Telefon: +40 (02)56 306 80 0 i Telefax: +40 (02)56 306 806 I ORADEA I Piaţa Unirii nr. 2-4 t Telefon: + 40 (02)59 406 700 I Te le fax:+40 (0 2 )59 461 700 I CLUJ I Piaţa Unirii nf. 1 0 1 Te le fo n :+40 (02)64 406 0 7 0 1 T e ie fax :+40 (02)64 450 510

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi sau să v izitaţi adresa w w w .hvb.ro M embru al HVB Group

o. ’u: j

R edacţia S r â r o r * , Tclr T9 .M .2 7 ^

s tp p s ţS ilă M wffmmmrn

R O M A N IA0 - 1

- C R O A ŢIA ( 0 - 0 )T im iş o a ra ; T im p : b u n ; T e re n

în ca lificările pentru C .E .ROEMNBA - SPANIA 70-96

S ta d io n : "D an P ă ltin iş a n u " - fo a rte b u n ; S p e c ta to r i: 4 0 .0 0 0 .

R O M Â N IA : V in t i lă - C h iv u , P opescu, R ădo i, R a ţ - M u n tea nu , G h io a n e , C em at, C o n tra - I l ie , G anea (2 2 Panou). D u p ă pauză au m a i e v o lu a t Stelea, le n e ş i, S chum acher, S înm ârtean, N icu la e , O v. Petre , Ş oavă şi S to ican .

C R O A Ţ IA : P le tiko sa - S m ak, L e k o , Tom as, T o k ic - Z iv k o v ic , G io lo n g a , Rosso, B a b ic - B a laba n , O l ic (3 0 M a r io M a r ic ) . D upă pauză au m a i e vo lu a t T o m is la v M a r ic , B u le şi A g ic .

A a r b i t r a t : M e g y e t B ir o (U n g a ria ); A v e rt is m e n te : P ancu - L e k o , M a rc a to r : T o m is la v M a r ic (4 7 ).

E c h ip a antrenată de re p u ta tu l O tto B a ric , lip s ită de a p o rtu l a şapte t i tu la r i, a iz b u t it sâ în v in g ă n a ţiona la ge ne ra lu lu i A n g h e l Io rdăn escu p r in tr -u n g o l m a rca t în m in u tu l 47 d in tr -o fază f ix ă : S m a k ba te exce len t o lib e ră de pe dreapta în careul m ic a l p o r ţ i i lu i S te lea şi T ş M a r ic , scăpat de sub m a rca ju l Iu i G ică Popescu, în sc r ie cu capul.

S u rp r in z ă to r de m odestă s-a d o v e d it re p lica t r ic o lo r i lo r care nu au pus în rea l p e ric o l poarta lu i P le tiko sa decît o s ingu ră dată, în m in u tu l 17, cînd Io n e l G anea a înce rca t să lobeze un ba lon peste g o a l-ke e p e r-u l c roa t, a tacan tu l lu i S tu ttg a rt părăsind te renu l în u rm a c io c n ir i i v io le n te cu ap ă ră to ru l b u tu r ilo r adverse. A r m a i f i de re ţ in u t tim id e le în ce rcă r i de a p e rfo ra poarta oaspe ţilo r: " l ib e ra " executa tă de acelaşi Ganea în m in u tu l 16, şutu l lu i C em a t d in m in u tu l 18, ocazia lu i A d i I l ie d in m in u tu l 29 (şu t re ţ in u t în do i t im p i de P le tikosa) şi acţiunea persona lă a lu i Contra (3 5 ) încheiată cu u n şut slab.

M ita n u l secund a s u b lin ia t lipsa de im ag ina ţie a t r ic o lo r i lo r în fa za o fe n s iv ă , p re c u m ş i n u m e ro a se le b î lb î ie l i d in apăra re , re z u lta tu l f i in d o rep riză a ridă d in p u n c tu l de vedere a l o c a z iilo r . O asp e ţii s-au apărat b ine , au ag lo m era t jo c u l la m ijlo c u l te renu lu i ş i au înch is culoarele de acces spre poarta lu i P le tikosa . C u a lte cu v in te , m u lt mai p ra g m a tic i, c ro a ţii au m e rita t v ic to r ia .

Cristian FOCSANU

fa ţa t im iş o r e n i lo r le -a fo s t a n u la tă , m in e r i i s în t ca ş i con dam n aţi şi nu a r f i exc lus , b a c h ia r le -aş su g e ra , ca în p a u z a c o m p e t i ţ io n a lă s ă -ş i anunţe retragerea. C a m p io n a tu l e s te o r ic u m c o m p ro m is , A p u l lu m s -a d e s p r in s în c îş tigă toa re , ia r p e n tm lo c u l d o i se va bate de una s in g u ră doar G az M e tan M ed iaş . C o rv in u l şi O lim p ia Satu M a re nu au faţă d e b a ra j, E x te n s iv u l ş i F .C . O ra d e a jo a c ă fo tb a l în t r - u n p ic io r , ia r I.S .C .T . ş i C F R C lu j d in c îte ş tiu n u ş i-a u p ropus l o c u l d o i. M e d ia ş u l v a f i p u te rn ic con tra t de G o v o r, care vede în lo c u l d o i o a facere... în ve rde cu m u lte ze rou ri în coadă. R e tu r u l a c tu a le i e d i ţ i i de c a m p io n a t v a f i a d ia t de d ra m a t is m în fo a r te p u ţ in e p a rtid e , “ d ire c te le ” , m a x im u m pa tru la num ăr şi încă v re o tre i in d ire c te . V o m avea pa rte de un f o t b a l d e s tin s , b ă n u ie s c cu m u lte g o lu ri şi a rb itra je decente, în l ip s a m iz e i. . . b a n i n u se în v î r t !

Codin SAMOILA

Ie r i seara, în Sala S p o rtu r ilo r “ H o ria D em ia n ” , s-a desfăşurat pa rtida re tu r dintre re p re z e n ta t iv e le R o m â n ie i ş i S pan ie i, con tînd pentm ca lifica rea , în cad m l grapei sem ifina le B , la cam pionatele europene, ce v o r f i găzduite de Suedia, în 2003. C adm l în care s-au de ra ia t o s tilită ţ ile a fost unul deosebit, în m ijlo c u l unu i im ens interes, peste 3.000 de spectatori en tuz iaşti,1 dotaţi cu de toate ce le , au creat o a tm osferă extraordinară, în speranţa unei com portări onorab ile a t r ic o lo r ilo r în faţa unei fo rm a ţii ce leb re , a c incea în lum e ş i a tre ia în Europa, care a re uş it ra ris im a perform anţă de a înv inge la C am p iona te le M ond ia le s e le c ţio n a ta S U A ! Ce au spera t s-a şi în t îm p la t , a i n o ş tr i o fe r in d o re p lic ă cura joasă u n u i adversar de m arcă, care ş i-a dem onstrat cu p risos in ţă clasa, deşi a fo r ţa t în pu ţine m om ente, p înă cînd şi-au creat un avantaj consistent, pe care, m ai ap o i, l-au conservat p r in tr-u n jo c econom ic şi rea lis t. A tu u r ile în v in g ă to r ilo r ( l ip s iţ i de c îteva ce leb rită ţi, n u m in d u -l.d o a r pe Paul G a so n ) au fo s t o te h n ic ă in d iv id u a lă

im pecabilă , un jo c co lectiv s im p lu ş i exact, pu rta t în mare viteză (care a deruta t com p le t apărarea noastră), perfect o rie n ta t fu n c ţie de fază de Carles M arca şi Carlos Cabezas cu un procent la fina lizare rem arcabil, de la sem idistanţă şi distanţă, c ît şi de panou. A u m ai avu t Dn ju c ă to r (n um ăru l 7) e fe c tiv s c lip ito r în acţiun ile in d iv id u a le , pe Juan Carlos N avarro , care a susţinut cu b r io partea so lis tică a frum osu lu i spectacol pe care sp a n io lii n i l-au o fe rit. S e lecţiona ta R om ânie i, care vizează lo cu l 4 în grupă, d o rind să se m enţină în “ p lasa” c e lo r tre i m a ri (Spania, G recia şi Israe l), a făcu t to t

: p | J P p P

i i f»»MINERII’ POT ADUCE LINIŞTEA!

9

R etragerea U .M . T im iş o a ra sau excluderea b ă n ă ţe n ilo r d in c a m p io n a t, am be le fo r m u lă r i s în t corecte , face v ia ţa uşoară f o r m a ţ i i lo r s itu a te în p a rte a in fe r io a r ă a c la s a m e n tu lu i . N o ţiu n e a de c o m p e tiţie a p r im it a s tfe l un up ercu t b in e p lasa t, g r i j i le re tu ru lu i - p e n tru *a ce le ech ip e ! - f iin d ra po rta te pentru re tu ru l e d iţie i “ 2 0 0 3 -2 0 0 4 ” . A răm as să ne spună ce are de g în d G ilo r tu l T g . C â rb u n e ş ti. C u d o a r un p u n c t , au a v u t p a tru !, da r v ic to r ia re p u rta tă în

¥

;* ! '1 4 -

( ' ■ a 4

’V O v ’A

y v

. u..

fîîu & s âa

\ r f : -■%> .A

V

ce a pu tu t, a evo luat la p o te n ţia lu l rea l de m o m en t a l baschetu lu i no s tru , s-a bă tu t pentru fiecare m inge, da r d ife re n ţa fin a lă de pe tabe lă re fle c tă f id e l d ife re n ţa de va lo a re d in tre p ro tag on is te . P rezenţa în teren a lu i G h iţă M ureşan, e ro ică am spune, pen tru că e l rev ine în teren după o lungă absenţă şi nepregătit după două o p e ra ţii s u fe r ite , a c o n ta t m u lt p e n tru m o ra lu l ech ip e i, da r e fic ien ţa şi ra ndam entu l lu i n-au fost, des igur, la cota lo r ob işn u ită . Soarta m e c iu lu i s-a decis în p r im a rep riză

(sco r 2 9 -5 8 ) , secvenţă de tim p în care sp a n io lii au fo r ţa t şi au evo lua t cu garn itu ra de bază, a i n o ş tri nereuşind să ţină pasul în apărare la a ta cu rile viguroase şi în m are v iteză sus ţin u te de sp a n io li şi fina liza te de “ afară” de N ava rro , şi de sub panou de p iv o tu l Jo rge G arbajosa. “ S fertu l” tre i a m arcat pe rioad a de g ra ţie a tr ic o lo rilo r, pe care l-a u ş i c îş tiga t cu 25-18, reuşita lo r da to rîndu-se în m are măsură jo c u lu i bun prestat de tr io -u l F lav ius Lăpuşte, V ir g i l S tăne scu ş i B o g d a n P opescu . U l t im a secvenţă de 10 m inu te î i readuce în p r im p lan pe sp a n io li, care cîs tigă cu scorul f in a l de 96 -70 (3 0 -1 4 , 58 -29, 76-54), re z u lta t m a te ria liza t pe tabelă de: Lăpuşte 21 (4 x 3 ), Stănescu 19, Popescu 12, M ureşan 8, A le x e 5 (1 ) , B u r la c u 5 (1 ) , p e n tru R o m â n ia , respectiv G arba josa 20 (3 ), Navarro 19 (4 ) , Paraiso 15 ( l ) , Reyes 12, M arco 11 (3 ) , A n g u lo 9 (1 ) , C a ld e ro n 7, Ju n y e n t 4 , Cabezas 2. A rb itra j fără cusur: T . B u b a lo (Iu g o s la v ia ) - G . V arad (U ngaria ).

Mircea Ioan RADU F o to : l. P E T C U

MEMORIALUL HANS G0RA

A n de an, începînd d in 1954, a lp in iş t i d in to a tă ţa ra se întîlnesc în u lt im u l weekend d in lu n a n o ie m b r ie p e n tru a-1 com em ora pe H ans G ora, un îm p ă tim it ce a p lă t it cu v ia ţa dragostea sa pentru m unte.

în scurta sa v ia ţă (a tră it doar 2 4 de a n i) H a n s G o ra s-a iden tifica t cu C he ile T u rz ii, care au devenit adevărata sa casă. A

S o r ţ i i - “ p ro v o c a ţ i” , m a r ţ i, la V ie n a - au d e s t in a t fo r m a ţ ie i H C M C o n s ta n ţa (C u p a C u p e lo r - o p tim i) pe l id e ru l d in B u nd es liga , T B V L e m g o , ia r t r u p e i H C M in a u r B a ia M a re (C h a lle n g e C u p ) “ şapte le” e len F e lip o s V e ria . M e c iu r ile tu r se v o r d isp u ta în 7 decem brie , ia r re tu ru l o săptăm înă m a i tîrz iu .

T o t m a r ţ i a m a f la t ş i a d v e r s a r i i (e le ) re p re ze n ta tive lo r no as tre de tin e re t în c a lif ic ă r ile p e n t r u C a m p io n a te le M o n d ia le 2 0 0 3 . R eprezen ta tiva m a scu lin ă face pa rte d in grupa a 4 -a , a lă tu ri de E s to n ia , G e rm a n ia ş i G recia ( la tum 'eu ! f in a l d in B ra z il ia c a lif ie în d u -s e p r im e le do uă ), pe c înd o m o n im a fe m in in ă com pune, îm p reună cu U c ra in a ş i I ta lia , g ru p a a 5-a, la “ f in a le le ” d in M a c e d o n ia m e rg în d doar p r im a

clasată.C a n d id a t u r ă la “ s f e r t u r i l e ” L i g i i

C a m p io n ilo r . R e u ş in d ega l în m e c iu l d ispu ta t la Z agreb cu c ro a ţ ii de la R K (2 4 -2 4 ), F ib re x ş i- a p u s c a n d id a tu ra la “ s f e r t u r i l e ” L i g i i ,

speranţe le m o ld o v e n ilo r f i in d . . . susţinute (ş i) de ce le 2 în fr în g e r i suferite de m acedonen ii de la V a rd a r S k o p je . Să revedem însă re z u lta te le p r im e lo r 2 runde : F ib rex - T H W K ie l (G erm ania) 21 -2 6 şi V a rd a r S kop je -R K Zagreb 25 -28 ; R K Za g re b - F ib re x Săvineşti 24 -24 şi K ie l : V a rd a r 34 -23 . C lasam ent: K ie l 4 p , Zagreb 3p, F ib re x lp , V a rd a r 0 p. U rm ătoarele con frun tă ri, du m in ică 2 4 n o ie m b rie , c înd F ib rex va în t î ln i, la Bacău, pe m acedon en ii de la V arda r, ia r K ie l va ju c a cu Z a g re bu l...

“ B o b o c ii” s e m ic e rc u lu i m a s c u lin c lu je a n . în m e c iu l devans contînd pentru etapa a 1 l-a , u lt im a a tu ru lu i, A rm ă tu ra “ U ” A g ro n o m ia a ju c a t la T im iş o a ra , cu P o li d in lo ca lita te , de care a fos t în tre c u tă cu 28 -23 (13-13), după ce e c h il ib ru l persistase 50 de m inu te. Ş i cu aceasta, “ b o b o c ii11 (p u n c te le ) toa m ne i sînt (d oa r) în num ăr de 7, l in ia de c la sa m e n t a c lu je n i lo r f i in d 3 -1 -7 . C o m e n ta r iile , după înch iderea tu ru lu i. * *

ns. d.

devenit un s im b o l pen tru sutele de a lp in iş ti d in C he ile T u rz ii după tra g ic u l acc iden t d in 28 n o ie m b r ie 1953 p e tre c u t pe creas ta C o l ţu lu i C ră p a t d in C h e i. V r î n d sâ e sca la d e ze această creastă in te g ra l, Hans Gora a avu t g h in ionu l să se rupă o p riză cu el, căzînd pe partea cea la ltă a v e rs a n tu lu i. N u a m u r i t p e . lo c , a fo s t c h ia r con ş tien t c îte va ceasuri după accident, da r c ir c re ie ru l zd rob it nu ave a n ic i o şansă de a suprav ie ţu i. A înce ta t d in v ia ţă două z i le m a i t î r z iu în t r -u n spita l d in C lu j.

Încep înd d in 1954, a m ic ii şi to ţ i a lp in iş i i d in C h e i l-a u c o m e m o ra t an de an lîn g ă c ru cea ce se ză re ş te de pe potecă. în acest an, evocarea îu i Hans G ora va începe v in e r i, ora 16, la m o rm în tu l d in C im itiru l C entra l ş i va con tinua sîmbătă şi d u m in ică în C he ile T u rz ii cu o masă a a m in tir ilo r , m om ent de re c u le g e re ş i p le ca re a e c h ip e lo r pe tra s e u p e n tru d u c e re a c o r o n iţe lo r . D e asemenea, C lu b u l A lp in Român va organ iza şi o exp oz iţie foto.

Mihai HOSSU

M i s i i

î i m S T E H S• Sen-Sei şi învăţăturile sale •

A m v o rb it despre a rb itra j, despre tatami şi chimonou. Astăzi ne propunem o dizertaţie asupra c o n c e p tu lu i de a n tre n o r, de profesor m ai exact, de îndrum ător pe traseu l (d o = ca le ) în v ă ţă r ii ta inelor judou lu i. Sen-Sei este una d in cele m ai interesante atribute ale învă ţă to ru lu i. “ în traducere liberă înseamnă o v ia ţă care a t r e c u t , c u s e m n if ic a ţ ia p e d a g o g ic ă de e x p e rie n ţă dobîndită în tim p şi oferită ce lor t in e r i ” . D ic ţ io n a ru l de a rte marţia le completează cele spuse de profesorul Frazzei: în practică, t i t l u l de serise i este c o n fe r it d irectoru lu i u n u i do jo (=sală de antrenament) sau m aeştrilor de arte marţiale. T it lu l de dai-sensei (sau o-sensei) “ mare maestru” este . re z e rv a t n u m a i c î to rv a persoane, cum sîn t K ano Jigoro, Funakoshi G ich in sau Ueshiba M o rih e i. E x is tă o denum ire -ş i p e n tru t în ă r m a es tru , w a k e -

se n se i, t i t l u da t de re g u lă discipo lu lu i-succesop a l m a re lu i maestru.

M a e s tru l, p r o fe s o r u l ,antrenorul este venerat de ju d o k a .A sta pentru că numai de îa E l sepoate învăţa secretele an a tom ie ic o rp u lu i om enesc, c o r e la ţ i i lebiom ecan ic ii - elemente a tît denecesare p e n tru un e c h il ib r up s ih ic p e rfe c t, ce co n d u ce lareuşită în com petiţii.

* * ’*

în articolele precedente am uzat de cîteva denum iri japoneze, aşa cu m se fo lo sesc e le în to a tă lum ea. A s tăz i, pentru ce i ca re îndrăgesc acest sport, vă p ro p u n d e n u m ire a u n o r fo r m e fundam entale (kata):

• nage no ka ta - fo rm e de proiectare;

• katame no kata - fo rm e de luptă la sol;

• k im e no kata ' - fo rm e de apărare;

• itzusu no kata - cup rinde ce le c in c i p r in c ip ii 1) ale co n ce n tră rii e n e rg ie i, 2) de reacţie ş i n o n re z is te n ţă , 3 ) f lu x u lu i ş i a l re f lu x u lu i, 4 ) a l v id u lu i ş i a l inerţie i, precum şi 5 ) p r in c ip iu l fo rţe i centrifuge şi centripede.

Radu V ID A

Valoroasa atle tă M ih a e la B otezan, desemnată pen tru a l do ile a an consecutiv “ ce l m a i bun sp o rtiv a l judeţului Cluj, se află începînd de lu n i în Japonia, în oraşul Chiba, unde a fo s t in v ita tă pen tru a l pa tru lea an con secu tiv la ek id e n u l (m ara ton) de 42,195 km . S portiva le g itim a tă la “ U ” - S teaua B u c u re ş ti (a n tre n o r A u g u s t in B a rb u ) urm ează să a lerge în p r im u l sch im b

BOTEZAN IN ŢARA SOARELUI RASARE' E P I S O D U L I V(10.000 m ). L a precedente le p a rtic ip ă r i, B o te za n a ocupat un lo c I I I şi un lo c IV . A z i, M ih a e la Botezan împlineşte 21 de ani! a lă t u r i de clujeancă, R o m â n ia va m a i f i reprezentată d e alte c in c i a t le te : C o n s t a n t in a D i ţ ă , C r i s t i n a P om acu, l u l ia N e g u ră , D a n a B ra r i şi L u m in i ţ a Ta lpeş.

C. FOCSANU

AiciIS:

a r putea fî

reclama dumneavoastră

m m

I V ) ( ' î !.R c c f e c p a S P O R T v ^ L H .

T el: I9JMJS7 ^

; V k . â k v J i& y  i

Augustin Ţegean... f O T B A L I S T U L C Uf Vi" ’ V .v

jgjggBMiBami_ * î u • ' *"£: i ./•,'■ «•><<•

fee - „-v - • v 5 _ V >’I .A - * f * > 4-•«ri' KSX .. . " *U -'V* \ ,

^% A ^& iîksM i0 ş0 ă*• .5. .... .■■,:.-;;i«>

p- *i ^ u - 'r iT . L ^ ; w / s n v\

1 - v V î ^ v V ~ ,7

tv* vt «l : s ............. i...

„ i „ w ; \ t- ' v , \ ‘‘A j f **■ k ^ t< *-LV * “■.% V V Â - *. »* A *1 ~r - I

■ - w - y ;? e-' -sc v , - r ^ f , * i > A , ,

*4 X&rXşA.• ^ '--. * 4 - ; r

-•»* f î-»-„ , , j ă t  $ A . ; : A

t , | , '■':"A •'*-' ' '" 'aJ* > ■

N e a f lă m la f in a lu l u n u i in te rv iu care a a vu t un ecou de oseb it d in partea iu b ito r i lo r de fo tb a l d in C lu j. A u g u s tin Ţegean poate f i l in iş t i t , lum ea nu l-a u ita t. D oa r con ducă to rii v r e m e ln ic i a i p r in c ip a le lo r e c h ip e c lu je n e . S u p o r te r i i adevăra ţi î i duc do ru l şi poate nu v a tre ce m u ltă v rem e pînă cînd G u ş t i va reven i în p r im p lan . L a 5 4 de an i e l î i m a i poate în vă ţa încă foa rte m u lte pe t i n e r i i f o t b a l iş t i . D a că l u c r u r i le v o r r e v e n i la n o rm a li ta te în această ţa ră , a tu n c i î n fo tb a lu l c lu je a n

con trac t foa rte avantajos. A m fos t atras de pe rspective le de a evo lua în cupele europene, de valoarea lo tu lu i, d in care făceau p a rte D e s e ln ic u , N e g r i lă , T il ih o i, O b lem enco şi a l ţ i i şi, nu în u lt im u l rîn d , de b a n ii pe care aveam să î i cîş tig . O dată ajuns însă la C ra iova , lu c ru r ile s -a u -s c h im b a t, în se n su l că o lte n ii au fo s t n e c o n d iţio n a li, şi acest lu c ru m -a n e m u lţu m it p ro fund . M a i era apo i sărăcia lu c ie ca re d o m in a o r a ş u l C ra iova, o a m en ii, care vo rbeau la “ foc au tom at” , cu un d e b it la care eu nu făceam fată. în ace le

A u g u s t in Ţ e g e a n a r f i ind ispensabil. Cum n im e n i nu poate spune cu exactita te c înd se v o r înd rep ta toate cele pe ale noastre p la iu r i m io r it ic e , s -a r- pu tea ca n ic i re v e n ire a lu i A ugustin Ţegean să nu m a i aibă loc. C in e poate p ierde însă, vă lăsăm p e d u m n e a vo a s tră să apreciaţi...

R e p .: P u ţin ă lu m e ş tie că a ţ i avut u n s c u r t m o m e n t în ca re aţi c o c h e ta t cu U n iv e rs ita te a C ra io v a . C în d s-a în t îm p la t acest lu c ru ?

A . Ţ . : î n c a m p io n a tu l1975-1976, care se va do ved i unul fa t id ic pentru C FR , m i-a m început p re g ă tir ile în G ru ia , dar la u n u l d in t re an trenam en te , pentru că intrasem ceva m a i tare la u n u l d in t r e c o e c h ip ie r i, dr. R ădu lescu m -a m u ş tru lu it serios de fa ţă cu toată lum ea. P entru că a n te r io r a c e s tu i eveniment m a i avusesem m ic i n e m u lţum iri, care se adunaseră

v însă, m i-a m z is că, în s fîrş it, am ' destule m o tiv e ca să acce p t

o fe rta de la U n iv e rs ita te a Craiova, a i cărei con d u că to ri îmi făceau “ curte” de m a i m u ltă vreme. C u c ra io v e n ii m -a m întîin it la B ucureşti unde, după lungi negoc ie ri, am sem nat un

m om ente to t ce îm i doream era să a jung c ît m a i repede lîn g ă fa m i l ia m ea d in C lu j , l în g ă p r ie te n ii m e i d ra g i. D e aceea n ic i nu trecuseră 5 m in u te de c înd am a fla t că nu m i se dau b a n ii la care ne înţeleseserăm şi eram deja p re g ă tit de p leca re spre C lu j. îm i aduc am in te că C F R -u l u rm a să ia d r u m u l C eh ie i, la u n stag iu de p regă tire centra lizată în vederea p re g ă tir ii sezonu lu i '15-16. E u am m ers aşa, în tr-o doară, p înă în G ru ia , p e n tru ca să îm i pregătesc n iş te g h e te , îm p re u n ă cu S z ila g h i bâ cs i, p a n to fa ru l e ch ip e i. N u aveam de unde să ş tiu că tum eu l se amînase cu tre i z ile , aşa câ am dat nas în nas cu to ţ i f o ş t i i ' m e i coe ch ip ie ri, care au făcu t n iş te p res iun i fan tastice asupra c o n d u c ă to r i lo r p e n tru a f i re p r im it în lo tu l care u rm a sâ p lece în Cehia. A ces t lu c m s-a şi în tîm p la t dar, d in păcate, nu am p u tu t a juta p rea m u lt echipa, p e n tru că fusese suspendat de către C ra iova ş i nu am p u tu t evo lua decît în u lt im e le 6 etape a le c a m p io n a tu lu i, la cap ă tu l căm ia C F R -u l a re trogradat.

L a C FR am a vu t de-a lu n g u l t im p u lu i unele d in tre cele m a i frum oase re a liză ri, m a i m u lt de

A M A N T E , " U " ş i C E H ( ® ! I )natură sen tim enta lă , e adevărat. N u po t u ita cum eram aşteptaţi cu fan fa ra în gară după cîte o v ic to r ie în d e p la s a re , n ic i dragostea s u p o rte rilo r adevăraţi c a re , p u r ş i s im p lu , ne ido la trizau . N ic i co le g i precum ce i pe care i-a m a v u t eu nu gă seş ti o r iu n d e ş i îm i face plăcere să m a i am in tesc c îţiva d in t re e i : N a g e l, O lte a n u , P ă cu ra r, H . P o p a , N e a m ţu , G o ş t il ia n , L u p u , V . C io ca n , C io n c a , 'B e r in d e i , M . P o p , M ureşan, B akos, A lb u , Com an, C ig lenean, K ilin . , T o t, această ech ipă f i in d cea d in sezonul1979-1980.

U n c u v în t de s t im ă ş i aducerea am in te tre b u ie adus c e lo r d o i p re m a tu r d is p ă ru ţ i M u g u re l L u p u şi I o s i f Szoke, d o i c o le g i e x tra o rd in a r i, do i ju c ă to r i fo a rte b u n i, d o i oam eni deosebiţi.

R ep .: D u p ă ce a ţ i fă c u t o s u c c in tă r a d io g r a f ie a a c t iv i tă ţ i i d u m n e a v o a s tră la C F R C l u j , î n p e r io a d a 1967-1980, ce ne p u te ţ i spune d e s p re r e v e n i r e a la U n iv e rs ita te a C lu j , în sezonu l1980-1981?

A .T .: E ste foa rte s im p lu . G ig i S ta icu, care era an tre n o r la “ U ” şi căm ia î i p o rt un respect uriaş, a v e n it la m in e acasă îm preună cu R em us C îm p e a n u ş i m i-a sp u s : “ d a c ă n u v i i la “ U ” înseam nă că tu nu v re i b ine le fa m ilie i ta le , p e n tm că dacă dai cu p ic io ru l la a tîţia ban i trebu ie să f i i n e b u n !”

în fa ţa u n o r a s t fe l de argum ente am cedat, p e n tm că eu am a v u t în to td e a u n a un p r in c ip iu : “ cu i îm i dă b a n ii pe care î i ce r, eu î i dau to tu l în teren” . A ş a a fo s t şi de data aceea, cu o s ingu ră d ife ren ţă , pe care tre b u ie sâ o rem arc, adică am c îş tig a t în acel an mai m u lt de c ît am fă cu t-o în 10 ani cu C F R -u l. T o a tă lu m e a era circum spectă , m i se spunea că vo i avea p rob lem e , câ nu mă v o r ju c a , că n u v o i f i u n u l de-al T or. îm i aduc am in te că. am decla ra t la un m o m e n t dat: “ m erg la “ U ” ca să_ î i jo c eu pe e i, n u in v e r s ” . în cee a c e . ’ p r iv e ş te p r ie te n ia d in t r e fo tb a liş ti eu am o vo rbă , care z ic că este de bun s im ţ: p rie ten ia

tre bu ie să se vadă în teren, nu în afa ra lu i. D in păca te ,,în z iua de az i, p r ie ten ia d in tre s p o rtiv i se vede m a i des la o bere decît în teren, aco lo unde î ţ i c îş tig i de fa p t b a n ii p e n tm berea aceea.

C u m ine în teren “ U ” a avu t un an bun, cu m u lte m e c iu r i c îş tiga te în deplasare .şi u n .jo c p lă c u t o c h iu lu i . T re b u ie să am in tesc ş i a ic i a p o r tu l une i ge nera ţii de exce p ţie , fo rm ată d in c o le g i i m e i M o ld o v a n , Lâzăreanu, D ob ro tă ,'P op F lo rin ,

a p o i a l l u i C ră in ic e a n u ş i S â tm ă re a n u , am m u n c it cu aceeaşi dă ru ire ca ş i pe teren. A m avut ju c ă to r i b u n i pe m în ă p re c u m C o rp o d e a n , D u lc a , B e rin d e i, N a g y , C iu c u r şi a lţ i i . D in 1986 am u rm a t cu rsu rile ş c o l i i de a n t r e n o r i de la B u cu re ş ti, după care am re ve n it în C lu j ca an tren o r p r in c ip a l la V ic to r ia Som eşeni, cu care am o b ţin u t re zu lta te destu l de bune în sezonul 1986-1987 .

C e l m a i f ru m o s a n a fo s t

C F R , p în ă c în d , în 1995, am p r im it o p ro p u n e re pe care n u a m p u tu t - o re fu z a . A c e a s ta v e n e a d in p a r te a d o m n u lu i H a rm a th M irc e a , p a tro n u l de la R o m h ills C lu j. A m stat a c o lo p în ă în 1998, c în d am ales d in n o u C F R - u l , î n c a l i ta te d e a n tre n o r p r in c ip a l. L a in iţ ia t iv a m ea, la e ch ip ă a fo s t adus ca a n tre n o r p r in c ip a l Io n C iocan , eu p re lu în d fu n c ţia de d ire c to r te h n ic . î n m a r t ie 1999 m -a m re t ra s , d a to r i t ă p r o a s te i

vS>

t'JS

C io c a n , 1. M u re ş a n , B o c a , Ţ ig la r iu , P o ra ţch i, S uc iu , T im C îm peanu , B a ta c liu , L . M ih a i, F lo rescu , D o b ră u , B a g iu , M oş, B oe ru şi a lţ i i . L a 32 de an i am fost soco tit ce l m a i bun m ijloca ş co o rd o n a to r a l ca m p io n a tu lu i şi p o t spune că re descop erise m plăcerea de a ju c a .

D in păcate, to t ce e frum os durează p u ţin , aşa că im e d ia t d u p ă ce s -a te r m in a t ca m p iona tu l, la ech ipă a ven it A n g e lo N ic u le s c u , c e l care m i-a spus câ nu in tru în vederile sale pen tru sezonu l u rm ăto r. în p a ra n te z ă f ie s p u s , “ U ” a re trog rada t în c a m p io n a tu l la care A n g e lo N ic u le s c u făcea re fe rire .

R ep .: A şa că v -a ţ i în to rs d in n o u la C F R , c u c a r e a ţ i c o n t in u a t p în ă în 1983 c înd v -a ţ i re t ra s . În c e t - în c e t , a ţ i fo s t c o o p ta t în s ta f f -u l te h n ic , u n d e l - a ţ i a ju ta t pe “ e te rn u l” d r . R ă d u le scu în a a lege cele m a i b u n e s o lu ţ ii. . .

A .T . : A şa este. L a început, secundul d o c to ru lu i R ădulescu.

1989 c în d , to t în c a lita te de a n tre n o r p r in c ip a l , de d a ta aceasta cu C F R -u l, am reuş it prom ovarea în D iv iz ia “ B ” , fără să b e n e fic ie m de un “ a ju to r substan ţia l” d in partea n im ă nu i, d e c i “ p e b u n e " , am fă c u t d e p la sa re a la V a tra D o m e i,

■ unde echipa urm a să facă stag iul m ontan îna in te de cam piona tu l 1 9 9 0 -1 9 9 1 , c în d a s u n a t “ te le fo n u l ro ş u ” ş i am fo s t rechem at la C lu j. A m fost dat la o parte, deoarece “ in d ic a ţiile ” erau sâ cedez lo c u l “ v e s titu lu i” an trenor G reavu, p o re c lit, oare de ce, “ s c h io ru l” ? A tu n c i am s im ţ it că se frînge ceva în m ine şi am h o tă rit să ru p o rice contact cu fo tba lu l. T o cm a i de aceea am h o tă rit să m ă în to rc la serv ic iu , după o grogză de an i de absenţă ş i m -a m a n g a ja t ca s im p lu im p ie g a t de m işca re în s ta ţia B a c iu . D u p ă 16 a n i de la te rm in a re a ş c o li i, am v ru t să d e m o n s tre z că p o t face fa ţă o riu n d e , nu nu m a i în fo tb a l, şi am reuşit. A m fo s t apo i operator la b i r o u l c o n tro l d in c a d ru l

, _ * 4 % W*Sh».4{*s» t . -«.A**

A*

i

* V . A ! w j L 1 ;

5 ? A f .

: . . - •

a tm osfe re d in s în u l ech ipe i, am fo s t n u m it d ire c to r te h n ic la R o m h ills C lu j, unde am activa t d in 19 9 9 p în â în 2 0 0 2 , în D iv iz ia “ D \

A c tu a lm e n te s în t d ir e c to r teh n ic la “ Ş tiin ţa W est H a m ” C lu j, p a tro n T ib e r iu G ag lie ş , u n d e lu p tă m îm p re u n ă cu

ju c ă to r i i în D iv iz ia “ D " .R e p . : D o m n u le A u g u s t in

•Ţ eg ean , cc v -a ră m a s d u p ă o v ia ţă p e tre c u tă în a p ro p ie re a te r e n u lu i d e fo tb a l?

A .T . : în p r im u l r în d b u cu ria de a -m i f i fă c u t d a to ria . N u cred câ poate spu ne c in e v a câ an i “ fe n ta t” v re o d a tă fo tb a lu l. îm i râ m în p r ie te n ii , n u fo a rte m u lţ i, d a r a d e v ă r a ţ i . îm i râ m în a m in t ir i le p e care nu m i le poate lu a n im e n i. Peste toa te , am o so ţie cu ca re s în t îm p reu nă de 35 de a n i, a lă tu r i de care am tre c u t p r in m u lte în c e rc ă r i, da r n u ne -am lăsa t. A m d o i c o p ii m in u n a ţi, S im o n a B ila u s , care este a b so lven tă a F a c u ltă ţii de Is to r ie ş i p re d ă a cu m la Şcoala " H o r e a " ş i R ă z v a n , c a re a te rm in a t IE F S -u l, este p ro fe so r la L ic e u l E n e r g e t ic , a r b it r u d iv iz io n a r “ D ” ş i are o g rupă de c o p ii la W e s t H a m C lu j, de care se o cu p ă cu m u ltă tragere d e in im ă . P e a m în d o i i-a m în v ă ţa t să p re ţu ia scă m u nca ş i b a n u l c îş t ig a t c in s t it . N u ş tiu dacă aş p u tea să îm i do resc m a i m u lt . P oa te că m ă încearcă un u ş o r re g re t, a ce la de a n u f i p u tu t ju c a în t r -o cupă europeană sau în e ch ip a n a ţio n a lă , da r asta e. N u s în t s in g u ru l, n u m a i dacă n e g în d im la O b le m e n c o , u n fo tb a lis t “ lu x a t” ş i e l de a tîtea o r i, care n ic i e l n u a p u tu t ju c a p e n tru R o m â n ia .

Sper să vă f i făcut o mare bucurie reîntîlnirea cu Augustin Ţegean, unul dintre cei mai iubiţi fotbalişti ai Clujului, un adevărat model de conduită pentru mulţi dintre noi, cei care î-am văzut jucînd.

Ovidiu BLAG

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23-

SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

_____________ tel/fax 21-60-75.I F n M M f e

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04.

S i w e r f a - . p r i m a e s r s

SS&l! ■ w 3 ■ ; ' " t e a L , f m ? â ¥ M■»

Vino la Diverta până la 30 noiembrie, abonează-te la Connex fi primeşti pe loc CD-uri, jocuri, accesorii de

calculator şi multe altele. Deasemenea poţi cumpăra telefoane la preţuri speciale: Motorola T190 la 899.000

tei*, Siemens AS0 la 1.399.000 lei*, Alcatel O T 3 1 I la 1,599.000lei*şi Nokia 3310 la 1.999 000 tei*.

In plus poţi câştiga marele premiu, un telefon Nokia 3410 .

Câştigătorul va fi desem nat la tom bola din data de 6 decembrie.

OFERTA*"CONNEX

M a r e l e

p r e m i u

• - j . f r N O K I A£ V 3 « * i a

' 6 luni** cu 50% reducere la abonament.

• 50% reducere /a toate convorbirile naţionale în reţea, în primele 3 luni de contract.*Preţ cu TVA inclus, valabil doar pentru conectare în reţeaua Connex. în limita stocului drspombtf. Detalii ?n magazine.••Primele 3 luni do contract şi lumle a 7-a. a 12-a şi a 14-a.•••Pentru abonamentele cu minute incluse (Connex 100. Connex 200, Connex 400 sau Connex 800} ~ 50% reducere la abonament în primele 3 luni de contract.

divBrtar

D E A L E R

C O N N E X

Magazinul DIVERTA: Cluj -Str. Universităţii nr. I , tel.: 0723-654.047

COMUNICAT R.A.J.A.C. Cluj BULETIN DE ANALIZĂ A APEI PE PERIOADA 13 -19 Noiembrie 2002

Param etru(l'n itatcde

niKură)

A d r i sprin

L egea45B/2002

, In sistennl administrat de R A X V C Cluj

St.13 Nov.

A'i 14 Olt.

\1.15 Nov.

Sinii. 16 Nov.

Dlan 17 Nov.

Luni18Nw.

Mi!9Nuv.

TiibxIiKe(NTU)

5 0,71 0.70 0.(4 0.78 0.24 0,54 0.83

1 Cloruri (nari)

250 405 6,?S 4.25 5.67 163 4,% 7.09

Plirib

Ori)25 0.43 0.12 0.0S 1222 0 0.34 0.53

Azotaţi(irc l)

50 1.89 1.55 2,07 1.S8 10,9 1.69 2,05

Coli Total (nr/lOOnt) 0 0 0 0 0 0 0 0

C o n fo rm re z u lta te lo r a n a l iz e lo r f iz ic o - c h im ic e ş i b a c te r io lo g ic e , apa a fo s t p o ta b i lă în

Î n t r e g in te r v a lu l 13 - 19 n o v . a .c .

B i r o u l d c R e la ţ i i P u b l ic e (9759080)

C O M P L E X U L B A L N E A R f

_ "B A ILJE S Ă R A T E " T U R D A 1Baza de tratament Arieşui vă pune la dispoziţie aparatură de

înaltă tehnologie pentm afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele minore după polineuropatii. sechele după poliomielită), re u m a tis m a le (s p o n d ilo z e , a r tro ze , poliartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohumerală) ginecologice (insuficienţă ovarianâ, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fizice şi ale căilor respiratorii, cu nămoluri sapropelice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate calcice şi magnezice etc. Cazarea se face Ia Hotel Arieşui într-o atmosferă caldă şi relaxantă.

M A G A Z IN PR O FESIO N A L

- şm irghel pt. lem n, metal, hidro

- pietre d e polizor- discuri de debitat şi .

polizat- discuri şi benzi pt.

parchet- S P E C IA L IT Ă Ţ I

Tel: 0745-773352 Str. Paris nr. 22

S.C. închiriază ,spaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 D ecem brie 1989 nr. 14b.

Informaţii suplimentare la tel.: 0264-194.981.

pot intra în posesia Dvs. în 24 de ore de la apariţie!

Apelaţi cu încredere la serviciile autorizate ale

: ' S.C. ACTA LEGIS S.R.L., pentru a contracta

abonamente pe anul 2003 sau a publica anunţurile de

pierderi de acte. Cluj-Napoca, str. Septimiu Aibini nr. 71 Tel./Fax: 0264-440.944 %Mobil: 0744-782.830 ?

0745-529.299 6

4.2 * x . - -

A P E V Ă 1 R U ÎL, de C lu j i ^

i

- V f ' j . A - t * 'Şţ. tr * » 4 * . 1 ■,

* ‘ \ ’ j r , \Ji i* > t <N» * , , v ;

I / / i > JfL », "I * ( \ ?■ t

/ / / .: \ ! / / / . , y -

, a j '■ h < » * ;

r \ * •*.> W

ţ r y ' / * v

r ţi A T v ,

2 ' B j r a it- \ ţ I i :

I \ . JJa. ^ ^ ' ' f ^ ’

»l i ' . ' , . , *

Y ’,- .

♦ • ^ L r ^

1?-* f 1 f Aţ* 1 } -*■ 1ljE~‘r ”*■*“* - f'* **'*■* *[

\ "

f A ' * - -- v ' w*' •*'* v ' *

P eugeot 206. Irezistibil.

începând de la: 7.565* EURO.Leasing 3 ani: • 144* EURO lunar

•2.269* EURO avans • 1.513* EURO valoare reziduală

PEUGEOT. PENTRU CA AUTOMOBILUL SĂ FIE ÎNTOTDEAUNA O PLĂCERE. PEUG EOT

EUR IAL TR AN S - C O N C E SIO N AR PEUGEOTStr. Aurel Vlaicu nr. 2, Cluj Napoca, tel: 0264/447.500

• • plus TVA - ______ (F.Pr. 514)

Universitatea "Babeş-Bolyai"o rg a n iz e a z ă c o n c u rs p e n tru o c u p a re a u r m ă to a re lo r p o s tu r i v a c a n te :

1. INSPECTOR - perioadă n ed e te rm in a tâ , n o rm ă în treagă, v acan t la F acu lta tea de P s ih o lo g ie

şi Ş tiin ţe le E duca ţie i, C entru l de P ed ag o g ie şi M etod ică U n iv ersita răC ond iţii n ecesa re p e n tr u înscrierea la concurs:

- s tu d ii superio are ;- cu n o ş tin ţe în dom en iu l p ro iec tării p ag in ilo r w eb;- co m p eten ţă de com un icare în d o u ă lim b i d e circu la ţie in ternaţiona lă .

C oncursu l pen tru o cu p a rea postu lu i d e in sp ec to r v a avea loc în d a ta d c 0 6 .1 2 .2 0 0 2 Ia F a c u lta te a de P sih o lo g ie şi Ş tiin ţe le Educaţiei. D epunerea dosarelor se po a te face p în ă la d a ta d e 0 2 .1 2 .2 0 0 2 , la D epartam en tu l R esu rse U m ane, str. E . de M a rto n n e nr. 1.

2. ECONOMIST - pe rio ad ă dete rm in a tă , no rm ă în treag ă , v a c a n t la D irec ţia F in an c ia r-

C on tab ilâ .C ond iţii n ecesa re p e n tru înscrierea la concurs:

- s tu d ii su p e rio a re în sp ecia lita tea fin an ţe-con tab ilita te .C oncursu l p en tru o cu p area postu lu i d e eco n o m is t va avea loc în d a ta de 04 .12 .2002 la D irec ţia F inan c ia r-C o n tab ilă . D epunerea do sa re lo r se p o a te face p înă la d a ta de 2 9 .1 1 .2 0 0 2 , la D epartam en tu l R e su rse U m an e , str. E . de M artonne n r. 1. '

3 . ANALIST - d o u ă postu ri, p e rio ad ă nedeterm inatâ , n o rm ă în tre ag ă , v acan te la C e n tru l de

C o m u n ica ţii şi la D epartam en tu l de In fo rm atiza re . .C ond iţii n ecesa re p e n tr u înscrierea la con cu rs: ar

- stu d ii superio are ; x S- cu rs de an a lis t av iza t de M .E .C . s.

C oncu rsu l p en tru o cu p area p o stu rilo r de an a lis t v a avea loc în d a ta de 0 2 .1 2 .2 0 0 2 la D epartam en tu lde In fo rm atiza re . D epu n erea d o sa re lo r se p o a te face p în â la d a ta d e 2 9 .1 1 .2 0 0 2 , la D epartam en tu lR e su rse U m ane, str. E. d e M artonne nr. 1.

___________ P entru inform aţii su p lim en tare sunaţi la 193.231 sau 405.300.____________

Firma CD BONSangajează

prezentabilă cunoscătoare a limbii engleze si

iW M H il iHInformaţii la telefon 417.333 sau la sediul firmei

str. Vidrei nr. 6 - 8 - Someşeni. (9775666)

M a g a z i n "MOCHETA”

r,KnT

MIN

t

LIPIRE CLIPSAR6 mm 167.983 2100007mm 193.193 235 210^ H L ^ i g o o o 2 52.017 preţurile sînt în lei/metru pătrat fără T • str. A. Vlaicu nr. 4 Cluj-Napoca

Telefon: 0264-419.164

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04. L ! u h L l c l I ? < i c

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16.marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

ATENŢIE!!!SC. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL 0264-194.981.

TEL: 196.858.

| R E G IA A U T O N O M Ă A D O M E N IU L U I

P U B L IC C L U J -N A P O C A“ l A l i s cu sed iu l în C lu j-N ap oca , str. .A vram lancu nr. 22 -

•28, te le fo n 0 2 6 4 -1 9 4 .0 4 5 , fa x 0 2 6 4 -1 9 5 .3 3 5 o rgan ize ază lic ita ţ ie p u b lică cu s trigare pentru v înza rea u n u i u ti la j

Auto freza Ural model D-902 motor cu 8 cilindri în V Z ii 375 puterea 175 CP,

în da ta d e 21 .11 .2002 , ora 12, la sed iu l R egie i, S e rv ic iu l In v e s tiţ ii. D a te le de desfăşurare a u rm ă to a re lo r 1 ic ita ţii în caz de neadjudecare vo r f i 28 .11 .2 002 şi 05 .12 .2002 . • (9752212)

i l $ SVă oferă următoarele servicii :

MONTARE DE REPARTITOARE DE CĂLDURĂ PE CALORIFERE ÎN APARTAMENTE MONTARE CONTOARE DE APĂ CALDĂ Şl APĂ RECECITIRE Şl FACTURARE LUNARĂ 1SERVICE

Lui Ă Ă M Î l î ifcL.'At-îiLiiyăsţ m w i :

SNTR "SA”S.F.F. TUTUN OCNA 8V1UBES»

organizeazăvînzare prin licitaţie,

în data de 25.XI.2002, ora 10,00, în comuna Frataa unui grajd.

Licitaţia are Ioc la sediul grajdului.în caz de neadjudecare, licitaţia se repetă în zilele2 şi 9.XII.2002, în acelaşi loc.Relaţii la telefon 0258-871.131.

ade

•-.* ( - c 't i t . . «'■ o A > n u » i*w u 'N * > i h m \ ; > > r 1-: -r: m.-.f'r v r f

Ofertă specială:In perioada 11-30 noiembrie

minicentralele termice EUROLINE

V J U N K E R SGrupul Bosch

Tip: ZW23AE (cu tiraj forţat) preţ vechi: 30^591^000 lei preţ nou : 24.000.000 lei

Tip: ZW23KE (cu tiraj natural) preţ vechi: 22^8^000 leipreţ nou : 17.000.000 iei

£ * +-------

Informaţii: Bosch Center Epinvest B-dul 21 Decembrie nr.14

te l: 193519, tel/fax: 194565

S.C. CASIROMS.A.22 Decembrie 1989 nr.35, Turda, România

S ubse m na tu l P a o lo F a va re tti, A d m in is tra to r în c a d ru l S .C . C A S IR O M S .A . fo rm u le z p re ze n ta

CONVOCARE 11 N.

x A D U N Ă R I I G E N E R A L E A A C Ţ I O N A R I L O R S .C . C A S IR O M S .A ., c u s e d iu l în

Ju d e ţu l C lu j, lo c a lita te a T u rd a , s trada 2 2 D e c e m b r ie 19 89 n r. 35.

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIO NARILO R S.C. CASIROM S.A

este co n v o c a tă în da ta de 2 3 .1 2 .2 0 0 2 , o ra 11, la T u rd a , s trada 2 2 D e c e m b r ie '1 9 8 9 n r . 35 ,

Ju d e ţu l C lu j, p e n tru to ţ i a c ţio n a r ii în re g is tra ţ i la s f î r ş itu l z i le i de 2 7 .1 1 .2 0 0 2 , c u u rm ă to a re a

o rd in e de z i:

1 - R e v o c a re a C o n s i l iu lu i de A d m in is t r a ţ ie a l S .C . C A S IR O M S .A .;

2 - N u m ir e a în lo c u l a d m in is t r a t o r i lo r r e v o c a ţ i a n o i lo r a d m in is t r a to r i .

în c a z u l în ca re c u o ca z ia p r im e i A d u n ă r i G e n e ra le a A c ţ io n a r i lo r S .C . C A S IR O M S .A . de

Ia d a ta d e 2 3 .1 2 .2 0 0 2 , n u v a f i p o s ib ilă d e lib e ra re a asu p ra c h e s t iu n ilo r cu p r in s e p e o rd in e a de

z i a n te r io r p re zen ta tă , a do ua co n vo ca re a A d u n ă r i i G e n e ra le a A c ţ io n a r i lo r S .C . C A S IR O M

S .A . p e n tru a ce leaş i p u n c te de pe o rd in e a de z i v a f i ţ in u tă a d o ua z i, 2 4 .1 2 .2 0 0 2 la aceeaşi o ră ,

în ace la ş i lo c .În c e p în d cu da ta de 2 8 .1 1 .2 0 0 2 , d o c u m e n te le şi m a te r ia le le in fo rm a t iv e re fe r ito a re la

p ro b le m e le in c lu s e în o rd in e a de z i, se p o t c o n s u lta la se d iu l S .C . C A S IR O M S .A . în tre o re le

10-12.F o rm u la re le de p ro c u r i spec ia le se p o t o b ţ in e de la se d iu l s o c ie tă ţ i i, c o m p a rt im e n tu l

a c ţio n a r ia t, în ce p în d c u da ta de 2 1 .1 1 .2 0 0 2 . D u p ă c o m p le ta re a ş i sem narea lo r , u n e x e m p la r a l

p ro c u r i i sp e c ia le se v a d e p u n e /e xp e d ia la c o m p a r t im e n tu l a c ţio n a ria t p în â la da ta de 2 0 .1 2 .2 0 0 2 ,

ora 11, u n e x e m p la r v a f i în m în a t/ e x p e d ia t re p re z e n ta n tu lu i şi un e x e m p la r ră m în e la a c ţio n a r.

A d m in is t r a to r ,

P A O L O F A V A R E T T I

tfclulif J'CDÎ'--MGHi* ţ rifiUCT EăJSSîîj

IIDCvîu3iitinîCîHSU2>

OMANTACluj, str. Clemertceau nr. 2

Tel: 192433Oferă ÎMPRUMUTURI

pentru cumpărarea de locuinţe, terenuri, autoturisme etc., fără giranţi, fără adeverinţă de venit

rate avantajoase— wţf -

•r . ", •* ■. *:ut

ORAR: LUNI-VINERI 9 .0 0 -1 7 .0 0 PLANIFICAŢI-VĂ VIITORUL

CU NOI._________

(F .P r . 5 2 2 )

1 P Ş 5 C - |S.C. ECCOCASA S.R.L.

S t r . P lo p i lo r n r . 2 5 T e l/f a x : 0 2 6 4 -4 2 9 .6 7 4 ,

0 7 2 1 -2 0 7 .6 4 5 , 0 7 4 5 -2 3 5 .6 6 8

• Vinde casă 3 camcrc, 2 băi, b e c i, . p o d , p re g ă ti tă p en tru mansardare, superfm isată, centrală te rm ic ă , g a ra j , cu m o b ilă dc b u c ă tă rie la c o m a n d ă , te le fo n in te rn a ţio n a l, p re ţ 3 9 .500 U SD negociabil. T el. 429 .674 , 0745-235.668. (Ag.i.)

• Vinde ultracentral ap. 4 camere, superfin isa t, to tu l nou, cen tra lă termică proprie, geamuri tennopan, uşi termopan, finisat, m odem, 140 mp. Tel: 429.674, 0745-235.668.

(A g .i)

• Vinde ap. 4 camere, conf. 1 ,110 m p, str. O b se rv a to ru lu i, e t. 2, m o d ifica t, f in is a t , 2 b a lc o a n e închise, garaj încălzit sub bloc. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.) _

• Vinde urgent ap. 2 cam ere, decomandate, et. 3/8, finisat, îngrijit, contoare apă şi gaz, m obilă de bucătărie la comandă, cart. Mărăşti. P reţ 19.500 USD . Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)

• V inde u rg e n t te ren 800 m p, M ărăşti cen tra l, fron t la strad a principală, toate facilităţile, pentru construcţie. T el. 429.674, 0745-235.668.'(Ag.i.)

• Vinde urgent garsonieră conf. 1, str. Porţile de Fier, nefinisată, balcon închis, cu telefon. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)

• Dă în chirie bar de noapte finisat proaspăt, integral mobilat şi dotat, 140 m p, cu te ra să , te le fo n in te rn a ţio n a l, u ltra c e n tra l. T el.429.674, 0745-235.668. (A g .i.) .

• D â în ch ir ie casă 3 cam ere, bucătărie, 2 băi finisate, mobilat, singur în curte, telefon internaţional, în c ă lz ire c e n tra lă , p o s ib ili ta te parcare în curte, zona cart. Plopildt. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă in chirie spa ţiu ultracentral, in tra re d in s tra d ă , 50 m p, uşă termopan, grup sanitar, birou, cu te le fo n , pc te rm en lu n e . Tel,429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în ch irie U R G EN T spaţiu pentru depozitare 260 mp, cu acces TIR, rampă descărcare, încălzit, grup sanitar, in cart. Mărăşti central. Tei.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)

REZIDENŢIAL - IMOBILIARE

m M

• Vinde garsonieră Mănăştur,. str. N cgoiu, etaj intermediar, finisaje, balcon închis, preţ 14.500 USD. Tel. 195.916,196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).

• V inde ap . 2 cam crc , zona T ribunalu lu i, preţ 650 m ilioane negociabil. Tel. 195.916, 196.80$. (Ag.i.).

• Vinde op. 2 camcrc, în zonă sem icentrală, 48 mp, geam uri la stradă, pentru birouri, magazine, preţ 24.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• V inde ap . 2 c a m c rc în Gheorgheni, cf. II, bloc dc cărămidă, parchet, faianţă, orientare V, preţ 14.500 USD. Tel. 195.916,196.808. (A g i) .

S.C. LORIGAB COM S.R.L.

c o m e rc ia liz e a z ă

tablă zincată decapată şi ţevi

la p re ţu ri a v an ta jo ase . R e la ţii la te le fo an e le :

0 7 2 2 -6 4 7 .9 5 8 , 0 7 6 6 -6 6 3 .0 6 0

s a u la a d re s a s tr . C îm p in a tir. 51 -53 , C l n j S a p a c a (curtea T R A N S C O M ). (977j(.po

(REPARAŢIE(APARATURA fotografica j

1 Zeno REINHARDT

C o lo n M A n A ş tu r, ii r . 8 , C luJ-N .

| Toi-,0921.460*169;064/42-50(961

* V in d e ap. 2 c a m e re în Gheorgheni, str. Arieşului, bloc dc cărămidă, gresie, faianţă, parchet, telefon, p re t 18.000 U SD . Tel.196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde ap. 1 cameră în M ănăştur,

str. Iz lazu lu i, e ta j in te rm e d ia r, apom etre, p re t n eg o c iab il. T el.196.808, 195.916 (Ag.i.).• V in d e u rg e n t g a rso n ie ră în Zorilor, balcon închis, apom etre, lavabil, instalaţii sanitare noi, preţ 14.500 USD uşor negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 1 cam eră în Mărăşti,

str. A. Vlaicu, orientare S, gresie, fa ian ţă , in s ta la ţ i i s a n ita re n o i, apom etre, m obilă bucătărie , p re ţ 15.000 U S D n e g o c ia b il . T e l.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde garsonieră cf. II, M ărăşti, etaj intermediar, gresie, faianţă, uşi schimbate, preţ 11.000 USD. Tel. 195.9.16,196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2Ai (Ag.i.).• Vinde u rgen t ap. 2 cam ere în G rigorescu, str. V lahu ţă, balcon mare, ocupabil imediat, pret 17.500 USD. Tel. 195.916, 196.808 sau P- ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).

D O M U Sstr. David Frandsc

nr.8tel/fax: 0264-196.238,

tel: 0264-196.702; 0744-516.942; 0724-246.720 1

oowm

• Vinde urgent ap. 3 camere, dec., 2 balcoane, supraf. 70 mp, semifinisat, zona M eteor. P re ţ 2 3 .000 USD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• V in d e u rg e n t ap . 4 cam ere Mănăştur, zonă foarte bună, liniştită, et. 1/4, conf. 1, supraf. 80 mp, f in isa t, g resie , fa ian ţă , p a rch e t, contorizat, garaj. Preţ negociabil. T e l. 1 9 6 .7 0 2 , 1 9 6 .2 3 8 , 0 7 4 4 - 516.942. (Ag.i.)

• V in d e u rg e n t ap . 3 cam ere , Grigorescu, etaj interm., conf. 1, 2 balcoane, finisat, contorizat. Preţ 2 3 .5 0 0 U S D n e g o c ia b il . T el. 196.702, 196.238, 0744-516 .942 .. (Ag.i.)

• V inde urgent ap. 2 cam ere, P-ţa M. Viteazu. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde ap. 3 camere, zona Mărăşti, etaj 1/4, conf. I, contorizat, garaj d in tab lă . P re ţ 2 4 .5 0 0 U SD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (A g.i.).

• Vinde ap. 2 cam crc, M ănăştur. zonă foarte bună, liniştită, ct. 1/4, c o n f . 1, f in is a t , c o n to r iz a t , 2 balcoane, beci. P re ţ 21 .800 USD negociabil. T el. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (A g.i.)

• V in d e c a să 4 c a m e re , lingă Complexul Dora, teren aferent 1.000 mp. P reţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (A g.i.)

• V inde 2 v ile, D +P+4, 26 cam ere, supe rfin iza te , foarte bun e pentru sediu firmă, hotel restaurant, teren2.000 m p. Preţuri negociabile. Tel.196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• V in d e 2 v i le , z o n a A n d re i M ureşanu în cu rs de finisare, cu teren aferent cuprins între 700-1.000 m p . P re ţu r i n e g o c ia b i le . T e l.196.702, 196.238, 0744-516 .942 . (Ag.i.)

• V inde teren zona în tre Lacuri, p e n tru c o n s tru c ţii , s u p ra fa ţa de

3 .0 0 0 m p , f ro n t 2 4 m , to a te u t i l i tă ţ i le , p r e ţ n e g o c ia b il . T e l.

196.702, 1 9 6 .2 3 8 ,'0 7 4 4 -5 1 6 .9 4 2 . (A g.i.).

I P e n t r u a v o a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l[ v ă p u t e ţ i a d r e s a l a : 1• S.C. APEX S.R.L. - str. A. lancu nr. 36, tel. 0264-196.213 (pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare);- C.P.D. APEX S.R.L. - str. I.M. Klein nr. 15, tel. 0264-439.120 (pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare); -- S.C. RODIPET S.A. - P-ţa Gării nr. 4-5, tel. 0264-433.620 (cu plata în numerar sau virament, pînă în ultima zi’a lunii pentru luna următoare)--La factorii poştali şi Oficiile Poştale de care aparţineţi (în perioada 1-26 a fiecărei luni).

—. — '

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SL BREDACŢ1Â DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.F i i D l M f e t e

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04.

' V y ,ş t i r i nm s p o r t

Sâinbnfn:«wo . ^

v . % ,

■ u M m P%

SlifZ) I3!13 IiHx îRM i#!u!

ŞTIRI IIIX SPORT r L n i i i - v i i i c r i l a o r e l e

0,30 ",30 12,30 18,50

- persoane fizice autorizate• ajociaiii familiale - mic» meseriaşi

^ft> Cu durata de pan;l la 2 ani ■ffîb D estinaţie:

LA NOI PORŢILE SUNT > Modernizare sediuDESCHISE PENTRU > Utilaje

MICII ÎNTREPRINZĂTORI J> fond d r m ărfi jAlte neccsitUf i jpccificc

Tî.C. C A R P A T I C AS u c u r s a l a C l u j N a p o c a , P i; i |; i M ilu it V i ie n z u . N r . S

. T e l.: 0 2 6 4 /1 3 6 2 9 3 . F a x : 0 2 64 /423735

M U L Ţ U M I R I

• Mulţumesc doamnei dr. F ogaş G abriela de la Spitalul Municipal Turda, secţia In terne, pentru aten ţia cu care am fost tratat şi pentru devotamentul şi omenia dc care dă dovadă faţă dc b olnavi. M ureşan Ilie . (7030293)

M A T R I M O N I A L E

• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 în tre orele 9 ,00 -21 ,00 . (550966)

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd ap artam ent 3 camere, etaj 2/4, Mănăştur. T el: 0 7 4 4 -6 2 -2 0 -7 5 .(551972)

• Vînd ap artam en t 4 camere, str. Mehedinţi nr. 23, bl. 0 3 , ap. 97. Tel: 0744- 19-59-07. (552011)

• Persoană fizică vînd apartament 3 camere, etaj II, str. Pasteur -nr. 24, bl. 1XU. Tel: 0722-65-07-36.(554409)

• P. F. vînd foarte urgent apartam en t 2 cam ere, confort unic, etaj 10/10, str. A rieşu lu i, cartierGheorgheni, mobilat, gresie, fa ia n ţă , b a lcon în ch is, aragaz, frigider, Tv color, antenă parabolică, maşină de spălat. Preţ 17.500 USD, negociabil. Tel. 0744-39-31- 22. (552958)

• S. C vinde 2 bucăţi rezervoare c ilin d r ice verticale de 3150 litri. Tei: 0745-62-90-69; 0744-53-09-03. (551998) .

• Dau în ch ir ie apartament ultracentral 3 camere, dotare lux. Preţ 400 USD/lună. Tel: 0744-21-66- 61. (551945)

• închiriez spaţiu 60 mp, confort, te le fo n , curent tr ifaz ic . T el: 18-34-95 . (552053)

• Dau în ch ir ie apartam ent 4 cam ere nem obilat, f in isa t ,ultracentral, et. 1, pentru sediu firm ă, b irouri şi locuinţă. Tel: 0740-14-59-12. (551792)

• SC Electromontaj SA în ch ir iază p la tform ă betonată în zona noii vămi (Str Traian Vuia nr. 240), pentru * d esfă şu rarea activităţilor de comisionare vamală. Solicitările se vor depune în scris la adresa de corespon denţă a SC E lectrom ontaj SA : S tr . Traian Vuia nr. 240 - fax0264-19-54-08 pînă în data de 29.11.2002, iar licitaţia va avea lo c la data de02 .12 .2002 , ora 10.00. Relaţii suplimentare la tel:0264-19-13-80. (554392)

• Londonstudy, înscrieri pentru colegiu de limba engleză în Londra. Viza student UK 1 an cu drept de lucru. Tel: 0721-19-04- 00, 0722-99-40-04,londonstudy@ m aiL com. (549818)

• SC Cobra Security SRL str. Gh. L azăr nr. 8, angajează urgent personal de pază. Salariu motivant. Telefon: 13-69-31; 0745-10- 31-52. (554387)

• B unu C onstan tin este chem at în judecată de către lich id a to ru l in g . Cremene S im io n , în dosarul 9 5 9 /2 0 0 1 c u te rm e n la29.11.2002, ora 10, sala 130 la

T r ib u n a lu l C lu j, avînd ca ob iect cererea de in s titu ire a răspunderii ad m in is tra to ru lu i. (552041)

• V în d O pe l K a d e t Caravan, an 1 9 74 , c e r t i f i c a t d e

în m a tr ic u la re ş i n u m e re n o i, benzină (piese de sch im b ). T e l:41 -68 -25 . (552001)

• V în d O pe l K a d e t C aravan, an 1987, D iese l, n e în m a tricu la t (ru la t) . T e l: 4 1 -6 8 -2 5 . (5 5 2 0 0 2 )

• V în d D acia B e rlin ă 0 k m , cu loa re m etalizată ş i D ac ia Super N ova 0 km cu loa re a lbastră . T e l:

42 -70 -57 . (55436 3 )____________

Î N C H I R I E R I

• Şcoala de Arte Cluj, str. Iuliu Hossu, nr. 25 anunţă concurs pe data de 5 decem brie 2002 pentru ocuparea a 2 posturi experţi: 1 post specialitatea actorie , 1 post design vestimentar. Condiţii: studii superioafe de specialitate. V echim e m inim 3 ani. R elaţii la tel. 19-25-76. (553037)

• Caut infirmieră pentru îngrijire persoană în vîrstă, cond iţii de sa la r iza re deosebite, p osib ilită ţi de cazare şi masă. Tel: 43-17- 45; 43-17-46. (551952)

• SELEC TA M T IN E R I/ TINERE - Comision după plecare. Calificare gratuită. Hoteluri şi Nave Croazieră străinătate. Engleza nivel mediu. Condiţii excelente. Tel: 0241-612100/619408/ 618531. E -m ail:jobbankromania@yahoo.com (9759096)

• ASISTENŢI MEDICALI Ş l F IZ IO T E R A PE U Ţ I - C ontract de m uncă. C om ision după p lecare . Engleza esenţial. Tel: 0241- 612100/ 619408/ 618531. fi­ni a i I : jobbankromania@yahoo.com. (9759096)

• Angajăm tineri pentru d istrib u it reclam e. Tel:0265-146.049. (9762149)

1 C up lu de s tu d e n ţi, cău tăm de în c h ir ia t ga rson ie ră . O fe r im m a x im 70 U S D . T e l. 0 7 2 2 -8 8 -

09 -59 . (55302 8 )

D I V E R S E

• Călătoriţi în Germania cu A rm in -M ayer-R eisen . Tel. 19-50-43 (552947)

• Subsem natul G iu rg iu G a v r ilă loan , chem în jude ca tă pe G y ik M a ria n şi so ţia născută B anya i M a r ia m ă r i ta tă G y ik , cu d o m ic iliu necunoscut, în dosar n r . 4 1 0 9 /2 0 0 2 a J u d e c ă to r ie i Tu rda , cu te rm en de ju de ca tă pe d a ta de 6 d e c e m b r ie 2 0 0 2 . (7030292)

• B o r d i I r in a ch e a m ă îr i ju d e c a tă în d o sa r c iv i l 2 8 9 3 / 2002, pe M a tya s Peter Csere la Judecătoria T u rd a , cu te rm en la22.11.2002. (7030293)

• V a lk a i B e la ch e a m ă în judecată pe n u m iţ i i : G ebe Is tvan ju n io r , G e b e Is tv a n M a r to n , Gebe Is tva n , Szabo Iozse f, Gebe Gazda, N e fa n a lu i lo a n , Gebe Gazda F ranc isc a lu i lo a n , Gebe F u g i lo a n ş i so ţia Tam aş Gebe C ătă lină, la Judecă to ria Tu rda , în do sar c i v i l 3 1 4 8 /2 0 0 2 , cu termen la 21 .11 .2002 . (7030293)

• P e rso ane le in te re sa te în reconstitu irea C . F . 26 056 C lu j sînt chem ate la Judecăto ria C lu j- Napoca, cam era 74 p înă la data de 9 decem brie 2002. (552040)

• Tamaş K rum pe A lexand ru

Carol şi Tamaş K rum pe Deneş cheamă în judecată în dosar c iv il

3613/2002, la Judecătoria Turda,

cu te rm en la 2 5 .1 1 .2 0 0 2 , pe

n u m iţii: Kom eves G yo rgy B o ri căsătorită T o riţa Kovacs Ferencz,

Komeves H yo rg y Kata, soţia lu i

Matias Istvan născută Kom eves

G y o rg y B a rb a ra , K o m e v e s

G y o rg y M ih a ly lu i Ia n o s ,

K om eves G y o rg y K a ta lin lu i

Ianos, Komeves G yorgy Ianos lu i Ianos, Kom eves G yo rgy K ris ta

lu i Ia n o s , to ţ i cu d o m ic i l iu l

necunoscut. (7030298) ..

• Persoanele enumerate mai

jo s ş i a v în d . d o m ic i l i u l n e c u n o s c u t s în t c i ta te la

J u d e c ă to r ia C lu j-N a p o c a în

cauza D o s a r n r . 4 1 5 1 /2 0 0 2 ,

termen la 09.12.2002, ore le 8.00,

camera 249, în ca lita te de p îr îţi,

in tim a ţi,- p e n tru succesiune şi

partaj astfe l: Vanea A na a Iu i

D um itru m ărita tă Rus Gheorghe, V anea M a r ia a lui D u m it r u

măritată O ltean loan , Vanea loan

a lu i D u m itru , V anea M a ria a lu i D u m it r u , K o m a n A n a ,

Kom an Ianos, Pap M a ria , Rus

M itn i, Rus G yo rg y a Tudoruere

văduva lu i Rus G yo rg y , născută

Szelicean A nna , Tăuţan Todor,

Cântă I lie , R usz G eorge şi soţia

născută Selicean A n a , so ţia lu i

Fluieraş I l ie născută P op Susana,

soţia lu i Pop P e tru .Iu liu născută

Pop M a ria , T o pon M a ria a lu i

N ico lae c u li, Pop V a s ile V a lica ,

Pop V a s ile , Pop N ic o la e , T r i f D um itru m in o r, T r i f A n a m inoră, T r i f Petru, soţia lu i C ioba n loan

n ă scu tă G a l F lo a re a , R usz G y o rg y e , R u s z . G y o rg y

Todorucze, B la g M a r ia m ăritată

Ilea V as ile , B la g A n a m ăritată

Selegan Petru , G a l N ico la e , Gal

A na, Pap M a ria , Pap A n ik a , Pap Vancza Ianos, Pap V ancza Peter,

Pap L u k re cz ia , Pap M ik lo s , Pap Laszlo , soţia lu i Vanea D u m itru

născută L o n e a n A n ic a , Cântă A na m ă rita tă T r i f lo a n , Cântă N ic o la e a l u i N ic o la e , Pap N a sz ta s z ia c ă s ă to r ită C io b a n P e tru , P ap M a r ia c ă s ă to r ită

Kanta, T opan Petru C iuca lău şi soţia B a d iu Nastasia, R us loan,

Rus F lo a re m ă rita tă Pop, Rus A na m ărita tă Rus, Rus Nastasia

m ă rita tă C a ia n , R us D u m itru

m in o r , B la g A n a , S ze leszan Peteme căs. B la g A n a , Flueras D e m e rte rn e , E is e o n i L u k a s F lo ra , E is e o n i L u k a s I lo n a , E iseon i Lu kas S z ilv ia , văduva lu i L u k a s p e te rn e n ă scu tă S im onka A nna , G a l M ik lo s , Pop

E l v ira m ărita tă Topan Petru, Pop E lisabeta m ărita tă B a lin t Tra ian, Rus G heorghe a lu i Gheorghe şi

so ţia V a n e a A n a . R e c la m a n ţi

Rusu N ic o la e şi R usu Lenuţa. Prezenţa o b lig a to rie . (554406)

• N u m itu l M ik e s A lexand ru

cu d o m ic il iu l necunoscut, este

in v ita t în ca lita te de p îr ît, pentru

z iua de 4 decem brie 2002, ora

8.00, la Judecătoria C lu j, Calea D o ro b a n ţilo r nr. 2, cam era 167, re c la m a n t D e e E m a p e n tru

constatare, dosar nr. 10355/2002.

(554410)

• R a in e r C a ro l, cu u lt im u l

d o m ic i l iu c u n o s c u t în C lu j-

Napoca, str. Ş erpu itoare nr. 9,

este c ita t la T r ib u n a lu l C lu j-

N apoca în dosar n r. 10061/2002

p e n tru da ta de 13 decem brie

2002, în proces cu Janosi Eva, o b ie c t ie ş ire d in in d iv iz iu n e .

(5 5 3 0 3 6 ) '

• N u m ita B a lin t A n a , cu u lt im u l

d o m ic iliu în com . M ih a i V iteazu ,

s tr. M o r i i n r . 5 2 , ju d . C lu j ,

a c tu a lm e n te c u d o m ic i l iu

necunoscut, este chem ată să se

prezinte în z iua de 22 no iem brie

2002, ora 8, la sed iu l Judecătoriei

Turda, unde are calita tea de p îr ît

în dosarul c iv i l n r, 3289/2002, al

J u d e c ă to r ie i T u rd a , a v în d ca

ob iect prestaţie tabu la ră în proces

cu T im a r P avel ş i so ţia T im a r Floare. (7030295)

P I E R D E R I

• P ie rd u t le g i t im a ţ ie de

student, le g it im a ţie de transport

ş i l e g i t im a ţ i i de b ib l io te c ă

e l ib e ra te de B . C . U . ş i

B ib lio te ca A cade m ie i, pe num ele

G a lo v its Z o lta n . L e dec la r nu le .

(5 5203 1 )

• P ie rd u t le g i t im a ţ ie de

se rv ic iu e libe ra tă de R A T U C pe

num ele H e ro d e k E d ith . O decla r

nu lă . (5 5203 5 ) ‘

• P ie rd u t carte de iden tita te

auto seria B 912258 , pe num ele

M ureşan G a v r il. O decla r nu lă .

(5 5204 7 )

• SC T e h n o fr ig S A C lu j-

N apoca anunţă p ie rderea că rţii

de id e n t ita te a a u to s p e c ia le i

D a c ia 1304, fa b rica ţie 1996, nr.

în m a tr ic u la re CJ 06 T F R . Se

dec la ră nu lă . (55206 3 )

• P ie rdu t abonam ent Ratuc pe

num e le Io s if M a rta . 11 declar nu l. (5 5 4 4 0 8 ) • •

• P ie rdu t carnet de student

e lib e ra t de Faculta tea “ Bogdan- V o d â ” C lu j-N a p o ca , pe num ele

Cosm a A n a F lo rica . I I declar nu l.

(5 5 4 4 1 2 )

• P ie rd u t a u to r iz a ţ ie de

fu n c ţ io n a r e n r . 3 0 6 4 0 /

0 6 .0 6 .2 0 0 0 , a p a r ţ in în d P. F . lacob D an ie l N ico la ie . Se declară

nu lă . (553027)

• P ie rd u t carne t de student pe num ele T ib ea C ris tian , i l dec la r

n u l. (553032)

• P ie rdu t carnet de student pe num e le A l ic u L a u ra . , î l de c la r

nu l. (553033)__________________

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu sufletul zdrobit de durere ne despărţim de cel ce a fost scumpul şi iubitul nostru fra te şi cum nat HODREA VASILE. Nimic în lum e nu va şterge bu n ătatea , dragostea şi căldura cu care ne-a înconjurat întreaga viaţă. T e vom p lînge m ereu. Dumnezeu să-ţi călăuzească su fletu l p rin tre astrele veşnice. Sora Ghenuţa şi cumnatul Lică. (552017)

• D ragă unchiule VASILICĂ, nu vom uita niciodată dragostea şi bunătatea ta. Dumnezeu să te od ihnească în pace! N epotul C iprian şi Dana Oltean. (552018)

• Lacrimi şi multă durere la despărţirea de dragul meu b ă ia t HODREA VASILE. De ce ai plecat de lîngă m ine şi m-ai lăsat singură? Cine va mai avea grijă de mine? Dumnezeu să te od ihnească în pace! Mama Maria. (552019)

• A plecat dintre noi lăsînd în urmă un imens gol, lipsa lui întristînd sufletele noastre. Te vom păstra în memorie toată viaţa noastră scum pul nostru frate şi cumnat HODREA VASILE. Golul din sufletele noastre nu va dispărea niciodată şi lacrimile noastre vor uda veşnic mormîntul tău. B unul Dumnezeu sâ te odihnească în pace! Sora Jorjina cu familia, (552020)

• Durerea din sufletele noastre este fără alinare, cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima ce simţim azi c în d iubitul nostru UNCHIUŢUL VASILICĂ a plecat pe drumul fără de întoarcere lăsîndu-ne trişti şi îndureraţi. Ne rugăm pentru odihna sufletului tău bun şi îţ i păstrăm o am intire vie. Nepoata Monica eu familia. (552021)

• Cu adîncă durere anunţăm decesul scumpului nostru fiu, tată, frate, socru şi cum nat, CSISZERMIHAI, fost electrician auto în e ta te de 63 a n i. Înmormîntarea va avea loc vineri, 22 noiembrie 2003* ora 14.00 la C im itiru l Mănăştur - Capela N ouă. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndoliată. (552037)

• Suflet tandru şi generos, a plecat fulgerător dintre noi, cel mai bun soţ, tată şi b u nic, NAGY E M ER IC (ÎMI), lăsînd o mare durere în su flete le n o a stre . Înmormîntarea va avea loc în 21 noiembrie 2002, ora10.00 la Cimitirul Central - Capela Mare. Dumnezeu să- 1 od ihnească în p ace! F am ilia în d u rerată . (552043)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost mamă, soacră , soră, b u n ică , cu m nată , A M A R IE I VICTORIA, în vîrstă de 78 ani. Înmormîntarea va avea Ioc în Cimitirul Mănăştur - Capela Veche în ziua de22 .11 .2002 , orele 12 .00 . O dihn ească-se în pace. Familia îndoliată. (552050)

• Cu durere în suflet vă anunţăm d isp ar iţia fu lgerătoare din m ijlocul nostru a bunului nostru soţ, tată şi bunic, col. (r) KISS ŞT EFA N . Înhum area va avea Ioc în data de22 .11 .2002 , ora 13.30 la C im itiru l M ilitar Gheorgheni. Odihnească-se în pacl! Familia îndurerată. (552057)

• Cu inimile sfîşiate de d urere ne despărţim de scum pa noastră m am a M Â N Ă Ş T U R E A N EMILIA. Înmormîntarea va I In avea loc în data de 2N ^ noiembrie 2002, ora 15.00 în C im itiru l C entral. Dumnezeu să te odihnească în pace! Familia îndurerată.(552Q60)

CLUJ-NAPOCA: luni -vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA:

* C u n e ţă rm u r i tă d u re re

a n u n ţ tre c e re a fu lg e ră to a re

în n e f i in ţ ă a s o ţu lu i m e u L I V I U M A R IŞ , în v îrs tă de

53 d e a n i. În m o rm în ta re a va a v e a lo c as tăz i la o re le1 4 .0 0 , la C a p e la N o u ă a

C im i t i r u lu i d in M ă n ă ş tu r .

D u m n e z e u să te od ihnească în p a c e ! N u te v o i u i t a

n ic io d a t ă . S o ţ ia H a jn a l M a r iş . (55440 2 )

• S în te m a lă tu r i de t in e

d ra g ă C o s m in în m a re a d u r e r e p r i c i n u i t ă de

m o a r te a f u lg e r ă t o a r e a ta tă lu i tă u . A d r ia n a , O a n a şi V la d . (55440 1 )

• I n aceste m p m e n te de g rea î n c e r c a r e s în te m

a lă tu r i d e t in e d ra g u l n o s tru

C o s m in . c în d m o a r te a

n e m ilo a s ă ţ i - a r ă p i t

fu lg e ră to r ta tă l . D u m n e ze u

să-l o d ih n e a s c ă . M a m a , M a r ia , n e nea G h iţă , b u n ic a

M a r ia ş i b u n ic u l I o n .(554403)

• R e g re tă m ad înc tre ce re a în n e f i in ţă a ce lu i ca re a fo s t

L I V I U M A R I Ş ş i s în te m a lă tu r i d e t in e d ra g u l n o s tru

C osm in în m a re a în ce rca re p rin c a re tre c i. N a ş ii A n u ţa

şi A u g u s t in P in tea şi v ă ru l

tău \ F l o r i n c u f a m i l ia .(554404)

e

).e. 1

vă

iauloLSSvade

la

i-sei tă .

• L a c r i m i şi d u r e r e

pu rtă m în s u fle t acu m , c în d

conducem pe u lt im u l d ru m pe cea c a re a fo s t m a m a , bunica ş i m ă tu ş a M A R IA

POPA, d u p ă o lu n g ă şi grea su fe rin ţă . V o rb a ei ca ldă şi

b lîndă ră m în e în s u f le tu l n o s tru ca o p i ld ă , în m o rm în ta re a va avea Ioc

joi 21 .11 .2002 , o ra 14.00, la Capela M a r e d in C im it i r u l

C e n tra l. N u te v o m u i ta n ic io d a tă . F a m i l ia

îndu re ra tă . (554414)

• C u a d în c ă d u re re în suflet a n u n ţă m în c e ta re a

fu lg e ră to a re d in v ia ţă a scum pului n o s tru so ţ, ta tă RO DINA V A S IL E , în v îrs tă de 44 d e a n i. În m o rm în ta re a

va a v e a lo c v in e r i 22 noiembrie 2002, ore le 11.00,

la Capela N o u ă d in C im it i ru l

M ă n ă ş tu r. î n v e c i

nemîngîiaţi so ţia M a r ia , f iic a A na-M aria şi f iu l C o sm in .

Mumnezeu să-I odihnească în pace! (554417)

L a c r im i şi m u ltă d u re re la d is p a r iţ ia fu lg e ră to a re a d ra g u lu i m e u b ă ia t

RODINA V A S IL E , în v îrs tă de 44 de a n i. D um n ezeu să-

ierte ş i s ă - l od ihnească în

Pace! î n v e c i n e m în g îia tă "•ama M a r i a R o d in a . (554418)

C u s u f le tu l z d ro b it de

durere ne d e s p ă r ţ im de ce l

Ce a fo s t s c u m p u l n o s tru

frate, c u m n a t ş i u n c h i

Go d in a v a s i l e în v îrs tă

d?44 de a n i. N u te vom u ita

"leiodată! V ic a , G h ită ş i

frjsti. (554419)

Un u l t im om ag iu ce lu i

5fe a fo s t C IS Z E R M IH A I

p a r te a A s o c ia ţ ie i de

P ro p r ie ta r i , B ă i ţa n r . 8 . ^4415)

• C u s u fle tu l îm p ie t r i t de d u re re ne d e s p ă rţ im de cel ce a fo s t s c u m p u l n o s tru f r a t e , c u m n a t ş i u n c h i

R O D IN A V A S IL E în v îrs tă de 44 de a n i. î n v e c i ve i ră m în e în s u f le tu l n o s tru . V e ro n ic a , R a d u ş i A n d ra d a . (554420)

• C u s u fle tu l s tră p u n s de d u re re ne d e s p ă rţ im de cel ce a fo s t s c u m p u l n o s tru f r a te * c u m n a t ş i u n c h i

R O D IN A V A S IL E în v îrs tă de 44 de a n i. M a r ia n a , G a b i , A le x ş i A n d r e i . D um nezeu să-I o d ih n e a scă în lin iş te şi pace. (554421)

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m s tingerea d in v ia ţă a ce lu i care a fo s t soţ, ta tă , s o c ru ş i b u n ic G R O Z A S A M O IL Â , d in s a t S ânn ico ară în v îrs tă de 74 de a n i. În m o rm în ta re a v a a v e a lo c în d a ta d e 21 n o ie m b rie 2002, o ra 12,00 în sa t S â nn ico a ră . D u m n e ze u s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m ilia în d u re ra tă . (553029)

• C o le c tiv u l S C T r in o m u s D is t r ib u t io n S R L e s te a lă tu r i de fa m ilia p ro f . P opa L u c ia n în m a re a d u r e r e p r ic i n u i t ă d e m o a r te a m a m e i d r a g i P O P A M A R I A . S in c e recondo leanţe . (552032)

• S în te m a l ă t u r i d e fa m ilia p ro f. P opa L u c ia n în d u re re a p r ic i n u i t ă d e m o a r te a m a m e i d r a g i . D um nezeu s-o od ih nea scă în p a c c ! F a m i l ia S u c iu G r ig o re . (552033) .

• S in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i p ro f. P opa L u c ia n în ace s te m o m e n te g re le p r ic in u i t e de t re c e re a în n e f i in ţ ă a m a m e i d r a g i

P O P A M A R IA . D um n ezeu s -o o d ih n e a s c ă în p a c e ! F a m i l ia G o ia C r is t ia n ş i f a m i l i a M a r iş E u g e n . (552034)

• S în te m a lă tu r i de colega n o a s tră F e c io r L e n u ţa ş i în t re a g a fa m ilie în m a re a d u r e r e p r i c i n u i t ă de p ie r d e r e a m a m e i d r a g i . D um nezeu s-o od ih nea scă în pace ! C o le g ii de la S C N o vo T e ch S A . (552036)

• S ince re co n d o le a n ţe şi în t r e a g a c o m p a s iu n e f a m i l i e i . Ia t r e c e r e a p r e m a tu ră în e te rn ita te a ce le i ca re a fo s t M A R IA N A Z A H , d in p a rte a lu i M a r ia n şi Z o ii. (552039)

S în te m a lă tu r i de co lega n o a s tră L ia n a C a ra v e ţe a n u

în a c e s te m o m e n te de tr is te ţe , m a rca te de tre ce re a în n e f i in ţă a m a m e i sa le

d r a g i , ş i ne e x p r im ă m re g re tu l p e n tru p ie rd e re a

s u fe r i t ă . T r a n s m ite msince re condo lean ţe fa m ilie i î n d u r e r a t e ş i î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s iu n e .

C o le c t iv u l In s p e c to ra tu lu i Ş c o la r J u d e ţe a n C lu j . (552042)

• îm p ă r tă ş im d u re re a f a m i l i e i P o p a L u c ia n la

tre ce re a în n e fiin ţă a m a m e i d r a g i . F a m i l ia P o c o l.

(5 54395)

lu n i - v in e r i 8 -1 4 :

te l / fa x 3 1 -4 3 -2 3 ;

S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -16 ,m a r ţ i , v in e r i 8 -11 ;

te l / fa x 2 1 -6 0 -7 5 .

• D ra g ă S o r in e , la

d e s p ă rţ ire a de iu b i t u l tă u

ta tă V A S IL E H O D R E A , î ţ i îm p ă r tă ş im d u r e r e a ş i s în te m a lă t u r i d e t in e . P r ie te n ii: R ă z v a n , D a c ia n ,

M ih a i, A m e r , A d e l şi H o re a .(552045)

• S în tem a lă tu r i de M io a ra P e tru ş , în aceste m o m e n te

g re le p r ic in u ite de m o a rte a s o ţu lu i e i d r a g . S in c e re

c o n d o le a n ţe ş i în t r e a g a noastră com pas iune . F a m ilia

M a r ia n a ş i G a v r i l M u re ş a n .(552046)

• R e g r e tă m n e s p u s m o a r te a n e p r e v ă z u tă a

v e c in u lu i n o s tru H O D R E A V A S IL E . D u m n e z e u s ă - l

od ihnească în pace! S in ce re c o n d o le a n ţe f a m i l i e i

î n d u r e r a te . D in p a r t e a fa m ilie i Ig n a t Io a n , A n a şi

C ip r ia n M a r iş M a r i n ş i

S im ona . (552049)

S in c e re c o n d o le a n ţe

în t re g ii fa m i l i i Ia p ie rd e re a

ce le i ca re a fo s t A M A R IE I

V I C T O R I A ( B U N I ) . D um nezeu s-o od ih nea scă în

p a c e . F a m i l ia M a r c h iş

I o n u ţ , M a r ia ş i D a n . (552051)

• S în te m a l ă t u r i d e

p r ie te n a n o a s tră E v a N a g y

ş i fa m ilia e i în m o m e n te le

g re le p r ic in u ite de tre c e re a

în n e f i in ţă a t a t ă lu i d r a g N A G Y E M E R I C .

D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă

în pace! S in ce re c o n d o le a n ţe

d in p a r te a fa m i l ie i S a b ă u S o r in şi A d r ia n a . (5 5 2 0 5 4 )

• P ios o m a g iu v e c in e i

n o a s t re d r a g i , d o a m n a

M A R IA P O P A p le c a tă p c n e a ş te p ta te - d in t r e n o i D u m n ezeu să o od ih nea scă

şi să-i m în g îie pe ce i ca re au iu b it-o . F a m il i i le V la s ie şi D in d e le g a n . (552055)

• S în tem a lă tu r i de co legu l

n o s t ru d i r e c to r e c o n o m ic C a ra v a ţe a n u F lo r ia n la p ie rd e re a s o a c re i. S in c e re

condo leanţe . C o le c tiv u l S. N .I . F . C lu j. (552056)

• R e g r e tă m p r o f u n d

t r e c e re a în e te r n i t a t e a c u s c r e i n o a s t r e P O P A M A R I A . D u m n e z e u s -o

ie r te ş i s-o o d ih n e a s c ă în p a c e ! F a m i l ia M o ld o v a n

F lo re a . (552059)

• S în te m a l ă t u r i d e

f a m i l ia H a rş a C o r n e l ş i

A n g e la , în în ce rca re a g rea p r in ca re tre c la m o a rte a

f i i c e i l o r D A I A N A .

D um n ezeu să te od ihnească D A IA d ragă . L o c a ta r ii d in

s tr . P a ta -R â t n r . 7. (552061)

• U n u l t im o m a g iu b u n u lu i n o s t r u c u s c r u

P E T R U Ş A L E X A N D R U . S in c e re c o n d o le a n ţe

f a m i l ie i . R i ţa ş i O v id iu .

(552062)

• C u a d în că d u re re în

s u f le t ne d e s p ă rţ im de d ra g a

n o a s tră şi i u b i t ă m ă tu ş ă P O P A M A R IA d u p ă o g rea

s u fe r in ţă . D u m n e z e u s-o

od ihnească în pace ! N u te

v o m u ita n ic io d a tă ! N e p o ţii

A d i ş i A d in a . (554393) -

• C u a d în că ş i p ro fu n d ă d u r e r e în s u f le t ne d e s p ă rţ im de d ra g a n o a s tră m ă tu ş ă P O P A M A R I A d u p ă o g re a s u fe r in ţă şi d u r e r e . N u te v o m u i t a n ic io d a tă d r a g ă m ă tu ş ă . N e p o ţ i i A v r a m ş i M a r ia . (554394)

• S in ce re c o n d o le a n ţe şi în t r e a g a n o a s t r ăcom pas iun e c o le g u lu i n ,ostru G ro z a Io a n , Ia tre c e re a în n e f i in ţ ă a t a t ă l u i d r a g . C o n d u c e re a S N P - P e t ro m

C lu j. (554397)

• îm p ă r tă ş im d u re re a c o le g u lu i n o s tru G ro z a Io a n la t re c e re a în v e ş n ic ie a ta tă lu i. D u m n e ze u ce l b u n să - I o d ih n e a s c ă . î n t ih n ă . L u c ia n ş i O t i l i a B o ld o r .

(55439 8 )

• S în te m a l ă t u r i d e c o le g u l G r o z a I o a n în m o m e n te le g re le p r ic in u ite de m o a rte a ta tă lu i . B i r o u l te h n ic S N P - P e t ro m C lu j .(55439 9 )

• în t re a g a c o m p a s iu n e c o le g u lu i G r o z a Io a n în aceste m o m e n te g re le c în d t a t ă l d r a g a m u r i t . D u m n e z e u să -l o d ih n e a s c ă în p a ce ! M irc e a C o rp a d e a .

(55440 0 )

• N e d e s p ă r ţ im cu d u re re în s u f le t de d r a g u l n o s tru c u m n a t ş i u n c h i P E T R U Ş

A L E X A N D R U . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă î n p a c e ! F a m il ia L o lo ş - B a ia M a rc ,(5 5440 5 )

• D u m n e z e u s -o o d ih n e a s c ă în p a c c p c d o a m n a L O L A ş i p e v o i fa m ilia a v o c a t S eca ră Io a n D u m n e z e u sâ vă m în g î ie . F a m il ia a v o c a t L o r in P op. (55440 7 )

• S în te m a lă tu r i de co lega n o a s t r ă d o a m n a L ia n a C a ra v e ţe a n u , d ir e c to a r e a Ş co lii S p ec ia le P ro fe s io n a le , în ace s te m o m e n te g re le , pricinuite d e p ie r d e r e a m am ei. S ince re con d o le a n ţe . C o le c t iv u l Ş c o li i S p e c ia le p e n tru D e fic ie n ţ i de A u z n r .1. (554416)

• S în te m a l ă t u r i de p re o tu l M u re ş a n A d r ia n , în m a rea d u re re p r ic in u ită de de d e c e s u l m a m e i d r a g i . S in c e re c o n d o le a n ţe d in p a rte a c o n s il ie r i lo r B is e r ic i i “ S f în tu l V a s ile c e l M a r e ” C lu j-N a p o c a . (55301 4 )

• S in c e re c o n d o le a n ţe fa m i l ie i P e tru ş M io a r a ş i A l i n în a c e s te m o m e n te g r e le p r i n c a r e f r e c Ia p ie rd e re a s o ţu lu i ş i ta tă lu i d r a g , P E T R U ŞA L E X A N D R U . C o le c t iv u l m a g a z in u lu i S. C . “ L e t i ” S. R . L . (553018)

• 'R e g r e tă m n e s p u s

m o a r te a n e p r e v ă z u tă a

fo s tu lu i n o s t ru p r ie te n şi

v e c in S A N D U P E T R U Ş .

D u m n e ze u să -I o d ih n e a scă

ş i să-I aşeze de -a d re a p ta Sa.

S in c e re c o n d o le a n ţe ş i

D u m n e z e u s ă - i în tă re a s c ă

pe M io a ra ş i A l in cu fa m ilia .

F a m i l ia S â n tă m ă r e a n D u m it r u . (55301 9 )

• U n u l t im o m a g iu

c o la b o r a to r u lu i n o s tru ec.

V A S I L E H O D R E A .

C o n d o le a n ţe f a m i l ie i

în d u re ra te . C o le c t iv u l S .C.

A C O M IN S .A . C lu j. (553020)

■ A d u c u n p io s o m a g iu

p r ie t e n u lu i n o s t r u ec. H O D R E A V A S IL E . S în te m

a lă tu r i de fa m i l ia în d o lia tă .

F a m i l ia în g . Io a n F ă rc a ş .

(5 5 3 0 2 1 )

S în te m a lă tu r i de ve c ina n o a s tră Io la n d a şi a f i ic e i

s a le E v a la t r e c e r e a în

n e f i in ţă a s o ţu lu i ş i ta tă lu i d r a g , E M E R I C N A G Y .

T r a n s m it e m s in c e re

co n d o le a n ţe în t r e g i i fa m i l i i .

F a m i l i i le P o p ş i O la r .(5 5302 2 )

U n u l t im ş i p io s o m a g iu

v e c in u lu i n o s tru E M E R IC

N A G Y , ia r fa m ilie i în d o lia te s in c e r e c o n d o le a n ţe .

L o c a ta r i i d in s tr . B o ly a i n r .

7. (553023)

• C o p le ş i ţ i d e v e s te a î n c e tă r i i fu lg e r ă to a r e d in

v ia ţă a b u n u lu i n o s t r u p r ie te n V A S IL E H O D R E A ,

s în te m a lă t u r i d e O a n a , C o s m in ş i S o r in Ia

d u r e r o a s a d e s p ă r ţ i r e de

s o ţu l ş i t a t ă l d r a g .

D u m n e ze u s ă - l o d ih n e a scă în pace . M ih a e la ş i S and u

R u ţă . (553024)

• R e g re tă m tre c e re a în e t e r n i t a t e a p r ie t e n u lu i

n o s tru , c o lo n e l în re z . K IS S

Ş T E F A N . D u m n e z e u s ă - l

o d ih n e a s c ă în p a c c .

C o n d o le a n ţe f a m i l ie i în d o l ia te . F a m i l i i le C h ira

T r a ia n ş i B u rs u c M ih a i . (5 5302 5 )

• D ra g ă C o s m in , s în tem

a lă t u r i d e t in e , a c u m Ia

d e s p ă rţ ire a a t î t de tr is tă de

t a tă l tă u . D u m n e z e u s ă - l od ih nea scă în pace! Io a n a şi M ih a i. (553026)

• S în te m a l ă t u r i d e L u c ia n ş i E le n a Ia tre ce re a

în n e f i in ţă a m a m e i d ra g i.

S in c e re c o n d o le a n ţe .

F a m i l i i le P re s e c a n ş i M o h o le a . (5 53031)

S în te m a lă tu r i de fa m ilia

în d o lia tă în m a re a d u re re

p r i c i n u i t ă d e t r e c e re a

fu lg e ră to a re în n e f i in ţă a ce lu i c a re a fo s t u n de oseb it

s o ţ ş i t a t ă - H O D R E A

V A S I L E , b u n u l n o s t r u

p r ie te n şi coleg. D u m n e ze u

s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m i l ia G o ia O c ta v ia n şi

R o d ica . (553034)

■ S-a stins înce t, d u p ă o

lung ă şi g rea s u fe r in ţă ca o

lu in în a re ca re şi-a co n su m a t

ceara, cel care a fo s t co legu l

n o s t ru P E T R U Ş

A L E X A N D R U , şe f S e rv ic iu l

L o g is t ic ă . F ie ca B u n u l

D u m n e ze u să aşeze s u fle tu l

său ca ld , b u n şi generos în

lo c lu m in a t ş i l i n i ş t i t .

T r a n s m it e m f a m i l i e i

în d o l ia te , g r e u în c e r c a te

s in c e re c o n d o le a n ţe ş i

în tre a g a n o a s tră com pas iune .

C o n d u c e re a D i r e c ţ ie i

R a d io c o m u n ic a ţ i i C lu j ş i

co leg ii de s e rv ic iu . (553035)

• S în te m a lă t u r i de f in i i

n o ş t r i L u c ia n ş i E le n a în

a c e s te m o m e n te g r e le

p r ic i n u i t e d e t r e c e re a în

n e f i i n ţ ă a m a m e i d r a g i .

D u m n e z e u s-o o d ih n e a s c ă în

p a c e p e “ B U N I " . N a ş i i

I o n ic ă ş i M i u ţ a G â n s c ă ,

R a d u ş i M a r i a S ta n .

(5 5 3 0 3 0 )

> P e această ca le fa m ilia

P ro f . D r . in g . T ÎR N O V E A N

I O A N a n u n ţ ă c ă s -a u

îm p l in i t 5 a n i d e c în d d ra g u l

lo r so ţ, ta tă ş i b u n ic a t re c u t

p r e m a t u r î n e t e r n i t a t e .

S lu jb a d e p o m e n ir e se va

ţ in e v in e r i , 2 2 n o ie m b r ie

2 0 0 2 , o ra 9 .1 5 Ia B is e r ic a

“ S f î n t u l A n d r e i ” d in s t r .

Z ă rn e ş t i n r . 1. D u m n e z e u

s ă - i o d ih n e a s c ă s u f le tu l său

b u n . (5 5 2 0 3 8 )

• L a u n a n d e la tre c e re a

în n e f i in ţă a in i ţ ia t o r u lu i şi

c o la b o r a t o r u lu i a s o c ia ţ ie i

n o a s t r e , M A N F R E DH E N Z E L M A N N , î i a d u ce m

u n c a ld ş i p io s o m a g iu .

A s o c ia ţ ia “ F a m i l ia

R e g ă s ită ” . (5 5 2 0 4 8 )

> A s tă z i 21 n o ie m b r ie , se

îm p lin e ş te u n an de la c r im i şi d o r de c în d b u n u l şi iu b itu l

n o s t r u s o ţ, ta t ă ş i s o c ru

G O R O IU A U R E L a p le c a t

d in t re no i sp re v ia ţa veşn ică .

T e v o m p ă s t r a m e re u în

s u fle te le n o a s tre . D o rm i în

p a c c s u f le t b l în d . F a m il ia

în d u re ra tă . (553017)

• M u lţ u m im tu t u r o r c e lo r

c a rc cu g în d u l lo r c u ra t au

fo s t a lă tu r i de n o i în aceste

m o m e n te g re le p r ic in u ite de

t r e c e r e a în e t e r n i t a t e a

i u b i t e i n o a s t r e m a m ă

L U D U Ş A N T E O D O R A . C o n d u c în d - o p e u l t i m u l

d r u m îm p r e u n ă , n e -a m

r u g a t ca s u f l e t u l e i să a ju n g ă a c o lo u n d e t o ţ i

d r e p ţ i i sc o d ih n e s c . R o d ic a

M ic i i . (5 5 2 0 5 8 )

• S -a u s c u rs 4 a n i d c

tr is te ţe ş i s u fe r in ţă d c c în d a

p le c a t d in t re n o i ce l c a re a

fo s t ce l m a i d ra g so ţ, ta tă şi

b u n ic c o m a n d o m l în re ze rvă

G H I R C A I O A N , i u b i t ş i

p r e ţu i t d c to ţ i ce i ca re I-a u

c u n o s c u t S lu jb a d c p a ra s ta s

v a a v e a Io c s îm b ă tă 23

n o ie m b r ie 2002, o ra 11.00, Ia

C a te d r a la O r t o d o x ă .

D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă .

F a m ilia . (55441 3 )

C u a d în c ă d u r e r e în

s u f le t v ă a d u c e m Ia

c u n o ş t in ţ ă t r e c e r e a în

n e f i in ţă a c e lu i ce a fo s t s o ţ,

p ă r i n t e , s o c r u ş i b u n ic ,

c o lo n e l ( r ) K IS S Ş T E F A N .

F u n e r a r i i l e v o r a v e a Io c

v i n e r i , 2 2 n o v . 2 0 0 2 , Ia

C i m i t i r u l M i l i t a r d in

c a r t i e r u l G h e o r g h e n i .

O d ih n e a s c ă - s e î n p a c e .

F a m i l i a ' î n d u r e r a t ă . (9 7 6 3 9 3 7 )

S în te m a l ă t u r i d e

p ro fe s o ru l L u c ia n P o p a în

m a re a d u re re p r ic in u i t ă de

d e ce su l m a m e i sa le iu b ite .

S in c e re c o n d o le a n ţe fa m i l ie i

î n d o l i a t e . F a m . M a r i ş

( L ig i a , I o a n a , I o n u t ,

T u d o r ) . (9 7 6 3 9 3 7 )

1996 - lorr Pacepa, fost şef a! serviciilor române de informaţii a afirmat că fostul

ministru francez al Apărării, Charles Hem.u nu a făcut niciodată spionaj în favoarea

României.

S ă i ....I brie 200

Ziua Universală a CopiluluiDreptul la viaţă. Dreptul de a avea o identitate (un nume,

o familie şi de a trăi intr-o anumită ţară). Dreptul de a-şi exprima opinia şi de a fi ascultat. Dreptul de a gîndi independent. Dreptul de a-şi practica propria religie. Dreptul de a face parte din diferite grupuri şi de a participa la reuniuni. Dreptul la odihnă, recreere şi vacanţă. Dreptul la educaţie şi participare la viaţa culturală. Dreptul de a trăi în pace şi siguranţă. Dreptul la sănătate. Dreptul de a fi informat. Dreptul la cultura proprie. Dreptul de a fi îngrijit în instituţii speciale cînd copilid nu mai are familie. Dreptul de aft adoptat numai în interesul său. Dreptul de a fi protejat împotriva violenţei şi abuzului. Dreptul la protecţie împotriva exploatării, torturii, răpirilor şi pedepselor crude. Dreptul de a fi considerat nevinovat pînă la dovedirea vinovăţiei. Dreptul la protecţie şi asistenţă corespunzătoare pentru refugiaţi. Dreptul la îngrijire şi şanse egale pentru copiii cu nevoi speciale. Dreptid la o viaţă decentă:

A ce s te d re p tu r i a le c o p i lu lu i au fo s t p re z e n ta te ie r i ju rn a liş t i lo r , în ca d ru l une i co n fe rin ţe de presă susţinute , în p rem ie ră , de c o p ii i de la Funda ţia R om ână p e n tru C o p ii, C om u n ita te ş i F a m ilie (F R C C F ), în cadrul Z i le i U n ive rsa le a D re p tu r ilo r C o p ilu lu i. C u aceeaşi ocazie, c o p ii i au da t c it ire u n u i m a n ife s t p r in care a tra g a ten ţia asupra im p o rta n ţe i respectă rii d re p tu r ilo r lo r ş i s-au lăsat an tren a ţi în d is c u ţii p r iv in d cele m a i nerespectate d rep tu ri ale c o p iilo r , în R om ânia , în op in ia c e lo r şase c o p ii p rezen ţi la în tîln ire a cu ju r n a l iş t i i . (M a riu s , S im ona , A d r ia n , A le xa n d ra , A n d re i ş i A lin a ) , ce l m a i des încă lca te în R om â n ia s în t dreptu l la lib e ra exp rim a re ş i drep tu l la v ia ţă , ap o i, d in considerente econom ice , d re p tu l. Ia educaţie, d re p tu l la sănâtate-şi dreptu l la recreere.

M. TRIPON

în 1 9 5 4 , A d u n a re a Generală a N a ţiu n ilo r U n ite a recom andat ins titu irea , în to a te ţă r i le , a u n e i Z i le U n ive rsa le a C o p ilu lu i, ca o z i a fra te rn ită ţii în întreaga lum e ş i a în ţe le g e r ii în tre co p ii, o z i de p rom ovare a bunăstării c o p ilu lu L D a ta de 2 0 n o ie m b r ie â fo s t considerată cea m a i p o tr iv ită pentru că marchează z iua în ca re , în 1 9 5 9 , A d u n a re a Generală a N a ţiu n ilo r U n ite a a d o p ta t D e c la ra ţ ia cu p r iv ire Ia d rep tu rile c o p ilu lu i, ia r în 1989 - C onven ţia cu p r iv ire la d rep tu rile co p ilu lu i. A c e s t d o c u m e n t a fo s t sem nat s i de R o m â n ia în 1990. ’

N o i, c o p ii i de la FR C C F d o r im să a tra g e m a te n ţia asupra im po rtan ţe i respectării d re p tu r ilo r c o p ilu lu i. N o i ne do rim ca to ţ i c o p ii i să crească în tr-o lu m e m a i bună, fe r iţ i de b o li ş i sărăcie ş i să se 1 p o a tă d e z v o lta c o n fo rm p o te n ţ ia lu lu i f ie c ă ru ia în parte.

A tî ta vrem e c ît în fiecare z i v e d e m c o p ii i b ă tu ţ i de

p ă rin ţi dacă nu c h ia r uc iş i in bătaie, atîta vrem e c ît c o p iii sînt v înd u ţi de p ă rin ţi sau sch ilod iţi şi puşi să cerşească, atîta vreme c ît im a g in i p o rn o g ra fic e cu co p ii fac ob iectu l un o r s itu ri pe In ternet, nu credem că putem

M A N IFES T U LCOPIILORvo rb i de respectarea d rep tu rilo r c o p ilu lu i. C o p iii au dreptu l de a f i p r o te ja ţ i îm p o tr iv aexp loa tării, to r tu r ii, ră p ir ilo r şi pedepselor crude, au dreptu l de a f i p ro te ja ţi îm p o tr iva v io len ţe i şi abuzu lu i, d rep tu l de a tră i în pace şi siguranţă.

D re p tu l la v ia ţă şi dreptu l la p ro tec ţie îm p o triva abuzulu i au fost considerate de c o p iii de la F R C C F p r in t r e c e le m a i im portan te d rep tu ri ale lor. D e asemenea, e i cred câ un cop il are d rep tu l la joacă şi odihnă. Ş i-m a i cred câ un co p il are d rep tu l la învă ţătu ră, dar şi la vacanţe. C o p iii m a i au nevoie

de s fa tu rile p ă r in ţ i lo r ş i de s p r ijin u l lo r.

î n t r e b a ţ i ce p ă re re au despre re sp e c ta re a a ce s to r d re p tu ri în R om â n ia , c o p ii i d in p rog ram e le FR C C F spun câ ele n u se respectă p e n tru câ u n ii p ă rin ţi îş i lovesc c o p iii şi nu î i t r im it la şcoală. C o p iii îş i do resc ca a d u lţ i i să se o cu p e m a i m u lt de c o p ii i abandonaţi, pen tru ca aceştia să aibă hrană ş i îm brăcăm inte ş i u n a c o p e r iş d e a su p ra cap u lu i.

N u ne-am d o r it să fo lo s im acest p r ile j pen tru a spune că a d u l ţ i i n u ne ' re s p e c tă d r e p tu r i le , c i v re m să le arătăm că n o i ne cunoaştem d re p tu r i le ş i o b lig a ţ i i le ş i v re m ca to ţ i c o p ii i să ştie care sîn t d re p tu rile lo r.

N e d o r im ca această z i sâ f ie una specia lă pentru c o p ii i d in în treaga ţară, d in întreaga lu m e ş i sperăm că oa m en ii m a ri v o r în ţe lege că şi c o p ii i au d re p tu rile lo r pe care ei, a d u l ţ i i au o b lig a ţ ia să le respecte.

20 noiembrie 2002 Copiii de la FRCCF

ANGAJAŢII PRIMĂRIEI, TRIMIŞI PENTRU CONTROL LA CENTRUL UE ZI „SF. MARIA”, „SI-AU DEPĂŞIT GROSOLAN ATRIDUTIUNILE”

î n t r - o s c r is o a re d e s c h is ă a d re sa tă ie r i p r im a r u lu i G h e o rg h e F u n a r , p re ş e d in ta A P A H N P , A n a M a riana llie ş , acuză anga ja ţii P rim ă rie i d in c o rp u l de c o n t r o l şt a u d it financia r, tr im iş i în aceste z ile pentru un co n tro l la C en tru l de Z i „S f. M a ria ” câ „ş i-a u depăşit grosolan a tr ib u ţiu n ilc , cerînd şi docum ente care nu ţ in de loc de com petenţa lo r ” . „D a că d în ş ii doresc să ştie cu m b a n ii v ira ţ i d in bunetul C o n s iliu lu i L o ca l au

fos t fo lo s iţ i, pe rfe c t de acord şi lăudab il. D a r da te le re fe rito a re la de ru la rea de a c t iv i tă ţ i de p ro tecţie a d re p tu r ilo r persoanei cu h a n d ic a p n u s în t de c o m p e te n ţa P r im ă r ie i C lu j - Napoca. Dacă ave ţi su sp ic iu n i cu p r iv ire la m o d u l de de ru la re a a c t i v i t ă ţ i lo r o r g a n iz a ţ ie i noastre, ex is tă organe a b ilita te a v e r i f ic a c o r e c t i tu d in e a

a ce s to ra . A m sâ vă ro g să sesizaţi în scris A d m in is tra ţia F inancia ră a Jud e ţu lu i C lu j, dar sâ nu ne m a i cereţi sâ prezentăm acte le noastre c o n ta b ile un o r angajaţi a i dum neavoastră care nu ş tiu n im ic despre m o d u l de funcţiona re a l un u i O N G şi n ic i nu sîn t sp e c ia liş ti în p ro te c ţia persoţinei cu hand icap ’ - se mai ara tă în sc r is o a re a desch isă

adresa tă p r im a ru lu i de că tre preşedin ta A P A H N P .

C o n tro lu l la C e n tru l de Z i „S f. M a ria ” a fo s t anunţat de G heorghe Funar lu n i, cînd cei 33 de c o p ii care benefic iază de s e rv ic iile acestuia, îm preună cu p ă r in ţ ii lo r, au v e n it Ia P rim ărie p e n tru a -ş i ce re c e i 240 de m ilio a n e de le i cu ve n iţi pe patru

'lu n i, c o n fo rm unei ho tâ rîri de

C o n s i l iu L o c a l ş i pe ca re P rim ă ria nu i-a m a i ach ita t d in iu lie a.c. D upă ce a acuzat c o p iii şi p ă r in ţii că se lasă an trenaţi de d -na l l ie ş în tr -o „a c ţ iu n e p o lit ic ă îm p o tr iv a p r im a ru lu i şi a P R M ” , pusă la cale, ch ip u rile , de P S D , F u n a r a anunţa t un c o n tro l la C e n tru l de Z i „S f. M a ria ” , da t f i in d că „a r exista s u s p ic iu n i ” cu p r iv i r e la gestionarea fo n d u r ilo r alocate.

M. TRIPON

n u m iG r ® 1

S @ S k ® taa firm ă p ro f. V irg il G u ţiu , P re ş e d in te le C o n s iliu lu i

J u d e ţe a n C lu j a l U G P R •

dupăConferinţa Naţională a UGPR Bucureşti a avut Ioc, la Cluj- N apoca, C on ferin ţaJudeţeană a p ension arilor clujeni. Ce s-a abordat cu acest prilej?

- A n a liza a c t iv ită ţ i i genera le pe u lt im i i p a tru a n i a i f i l ia le i C lu j a U n iu n i i G e n e ra le a p e n s io n a r i lo r ş i a le g e re a o rgane lo r sa le de conducere.

In c a d r u l c o n fe r in ţ e i , in f o r m ă r i le , m e s a je leprezentate, c î t ş i d is c u ţiile , au avu t o la rg a gam ă de p rob lem e cu care se c o n fru n tă v îrs tn ic ii c lu je n i . î n t r e p r io r i t ă ţ i , se

în s c r ie c a l i ta te a p e ja s i i lo r , d im inuarea d iscrepan ţe lo r d in tre acestea c a re , în p re z e n t, nu depăşesc ca d ru l u n u i s im b o lic a ju to r s o c ia l . - P r in t r - o m e todo lo g ie m a i corectă se va încerca în p r im a parte a an u lu i v i i to r re s ta b ilire a p r o p o r ţ i i lo r fire ş ti în tre d ife r ite le ca te g o rii de p e n s ii p r in t r - o a c ţiu n e de re c o re la re -re ca lcu la re ca re să asigure o pu tere de cum păra re de m in im u m 6 5 % fa ţă de oc tom brie 1990, ia r indexarea propusă de U G P R -C N P V , de astă dată, sâ acopere in te g ra l ra ta i n f la ţ ie i . P e rs o a n e le v îrs tn ice s i cu v e n itu r i reduse

v o r b e n e f ic ia - aşa cu m s-a com un ica t - de a ju toare pentru a c o p e r ire a c h e l t u ie l i l o r de în că lz ire . P en tru com p le ta rea “ a c o ş u lu i z i l n i c a l p e n s io n a r i lo r ” , îm p re u n ă cu p r im ă r iile , c o n s il i i le loca le cu P r im ă r ia M u n ic ip iu lu i C lu j- N a p o c a , v o m in te n s i f ic a preocuparea pen tru organizarea ş i fu n c ţio n a re a m a g a z in e îo r- e c o n o m a t în p r in c ip a le le cartie re a le m u n ic ip iu lu i nostru ş i în m u n ic ip i i le d in ju d e ţ,, c o n fo rm H o tă r ir i i de G uve rn 469 d in 16 m a i 2002, care să ofe re un s p r ijin rea l ca te g o riilo r - de favo riza te ale p o p u la ţie i cu accent ş i pe creşterea gradu lu i de acce s ib ilita te a persoanelor v îrs tn ice la asistenţa m edicală p r im a ră ş i secundară, creşterea n u m ă ru lu i'b ile te lo r de tratament b a ln e a r la s ta ţ iu n ile b a ln e o ­c l im a te r ic e ş i re d u c e re a c o n t r ib u ţ ie i la p ro c u ra re a acestora; sup lim en ta rea lis te lo r m ed icam e n te lo r sponsorizate şi în r e g im g r a tu it ; m a jo ra re a a ju t o r u lu i de în m o rm în ta re pentru pens iona rii şi m e m b rii de fa m ilie a i acestora să echivaleze,

cu d o u ă s a la r i i m e d ii pe e c o n o m ie . V o m d iv e r s i f ic a legătura cu pa rlam entarii c lu jen i în scopul in fo rm ă r ii acestora cu

.p r iv ire la susţinerea p ro iec te lo r de acte n o rm a tive care privesc persoanele v îrs tn ice .

- . N oul C onsiliu de conducere al Uniunii Judeţene a P en sion arilor Cluj şi-a propus în anul 2003 o paletă îargă de probleme de rezolvat. Spuneţi-ne cîteva dintre ele, care urmează să fie “atacate” şi d efin itiva te de prim ă urgenţă...

-- O rganele de conducere ale U n iu n ii Judeţene şi ale f i l ia le lo r te r ito r ia le v o r ac ţiona p e n tru o b ţ in e re a u n o r în le s n ir i în fo lo s u l v î rs tn ic i lo r cum ar f i scu tir i de im p o z ite pe c lă d ir i, re p a r t iz a re a de lo c u r i în c im i t i r e , o rg a n iz a re a de m a g a z in e s o c ia le etc. Şe va u rm ă ri o m a i bună con lucrare cu o rg a n iza ţiile de pensionari şi ve te ran i de ră zb o i în vederea o b ţin e r ii de sponsorizări a tît de necesare a ju to ră r ii v îrs tn ic ilo r cu .o s itua ţie m a teria lă precară.

N e vo m preocupa mai atent

de pe rfecţionarea m o d a lită ţilo r de a c o rd a re a a s is te n ţe i m e d ic a le ş i fa rm a c e u t ic e g ra tu ită în cadru l D ispensaru lu i n o s tru m e d ic a l p e n t ru ca spe c ia liză rile existente sau care se v o r m a i crea, în ra p o rt de p o s ib i l ită ţ i , sâ răspundă m a i e f ic ie n t b o l i lo r ca ra c te r is tice o m u lu i v îrs tn ic . C o n s il iu l de con ducere ales va veghea la în tă r ir e a c a p a c ită ţ i io rgan iza to rice a f i l ia le lo r , p r in . sporirea n u m ăru lu i de m e m b ri c o tiz a n ţi, creşterea fo n d u r ilo r d in c o t iz a ţ i i , nu n u m a i d in sponsorizări şi donaţii. A legerea o rgan ism e lo r de conducere ale U G P R la n iv e l ju d e ţe a n ş i na ţiona l va da no i d im e n s iu n i - lup te i m i i lo r de pensionari către cei o b lig a ţi să faneze p rocesu l degradării c o n d iţ ii lo r de v ia ţă ale v îrs tn ic ilo r în care scop ne a s o c ie m H o tă r î r i i U G P R e la b o r a te ; la C o n fe r in ţa N a ţ io n a lă d in 25 o c to m b r ie 2 0 0 2 îm p o t r iv a d e c o re lă r i i aberante a pe n s iilo r

Preşcolariivor intra

în programul "Cornul

şi laptele"D e p u ta ţii au decis, la

p ro p u n e re a C om is ie i p e n tru a d m in is tra ţie , m od ifica rea ordonanţei de u rg e n ţă 9 6 /200 2 , astfel în c ît de acordarea gratuită a produse lor lactate şi de p a n ific a ţie sâ beneficieze a tît e le v ii d in clasele I-IV, c î t ş i c o p i i i dinînvă ţăm în tu l preşcolar de stat.

D e p u ta ţ i i au hotărît, a s tfe l, la dezbaterea pe a r tic o le a ordonanţe i, că p ro d u s e le la c ta te ş i de pa n ifica ţie vo r f i acordate g r a tu i t c o p ii lo r carefrecventează învăţămîntul p reşco la r de stat, începînd cu 1 ianuarie 2003.

O rd ona n ţa prevede că p e n tru e le v ii d in clasele I - I V .în învăţăm întul de stat p ro d u s e le la c ta te şi de p a n if ic a ţ ie se acordă în lim ita unei va lo ri zilnice de 7.000 le i/e lev.

P o t r iv i t texte lo r adoptate, lim ita valorică pe c o p il preşcolar şi pe elev se va actualiza anual, prin ho tă rîre a G uvernu lu i, în fu n c ţ ie de evo lu ţia p re ţu r ilo r şi ta rife lo r.

A consemnat Vasile MOLDOVAN

Studenţii Q(i dreptul Ia un

număr nelimitat de foi de drum

S tu d e n ţii au dreptul la un num ăr n e lim ita t de foi de drum , în baza cărora va ach iz iţiona b ile te de tren ca jum ă ta te de preţ, a declarat G a b r ie l Ispas, directorii A g e n ţ ie i S o c ia le a S tu d e n ţ i lo r (ASS). Încep înd cu 1 octombrie, to ţ i studenţii de la cursuri;; de z i d in învăţăm întul ce s ta t ş i particular acred ita t prim esc cîte foi & d ru m au nevoie, re p re z e n ta n ţ i i universi­tă ţ i lo r av înd obligaţia si c o m a n d e respectivele d o c u m e n te , a m a i spus Isp a s . P înă în acest sa u n iv e rs ita r , s tudenţii a» p r im it b ile te Ia preţ red® ^ în ba za c a rn e tu lu i student v iz a t la zi. Pentn că num ăru l b ile te lo r la pre! redus era m a i mare deci c e l a l s tu d e n ţ i lo r care ave a u ’ d re p tu l la aceasta fa c ilita te , s-a lua t decizie in tro d u ce rii fo i lo r de drac1 a e xp lica t Ispas. Pe I® fo i lo r de d rum avizate t s e c r e ta r ia tu l frecat f a c u l tă ţ i , s tu d e n ţii pţ- cum păra b ile te la jumăb" de p re ţ p e n tru trenuri'; personale. C e i care solie® b ile te pen tru accelerat s- ra p id trebu ie să plătea-5® d ife re n ţa de ta r if, a u®

spus Ispas. . ,P o t r i v i t o fic ia li*0

S N C F R , pînă acum, au fe

" t ip ă r i t e ze ce m ili° jn , de f o i de d ru m , şi ^ c in c i m ilio a n e sînt în I®1®

dii

AlP

de aceea studenţii c îte fo i de drum vor, Rn ic i o res tric ţie .

1 Dolar SUA = 33.497 lei 1 Liră sterlină = 52.669 Iei

~ ^ „ y» ^? «1 * * u ;, * *., - 4 «? *' V

1 EURO = 33.512 Iei 1 g AUR = 343.548 leij

H ^ E S H

persoane fizice - %

- persoane juridice - %Bănci

comerciale

BRD** - GSG

RAIFFEISEN BANK(dob. revizutoU)

Banc Post*

-Românească

CEC

TransilvaniaALPHA BANK

WEST BANK

ComercialăCARPATICA

VOLKSBANK

FINANSBANK

ROBANK

Ia vedere

1,5

1,5

1 lună

15

16

18,5

17

3 luni

20,5

19

18

20

;22

6 luni

2220,5

22,5

21,5

21,5

19

18,5

23

9 luni

22,5

. 21

22

18,5

24

12 iuni

21,5

21

22,5

20

23

* dobînda se capitalizează; cu plata dobînzii la expirare.

.. . ^ i B M M f c i i a a a __________Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fax; 19.28.28. "Adevărul de Cluj" nu îşi asumă răspunderea pentru neconcordanţa dintre dobînzile publicate şi cele afişate la sediile băncilor comerciale, neconcordanţe ce pot apărea din cauza necomunicării la timp a modificărilor survenite.

- persoane fizice - %

Ka:deie.!!"si:ieUS

au1®detruiret:cîareistiiff1)51l[l>• iir?pf

itasirilticie‘ O-asftf

- persoane juridice - %

BR D - G S G

B C R

B. Ţ IR IA C

Bp Ro m â n e a s c ă

Banc P ost

Ra i f f e i s e n

^ B A N K

Transilvania

al p h a b a n k

\C\ Com

'A'BST B A N Kiile? fos'jllil Comercială ; ■ir.y-^ARPATICA

ticr'i ce?

vo l k s b a n k

F|n a n s b a n k

R O BAN K

Valuta : Vedere: . 1 lunăf ^S-luni : 6 luni : 9 iun!

USDEURUSDEUR

0,5

0,5

0,25

0,5

2,75

3,52,752.61.5

1,753.152,5

3,75

3,25

2,5

2,7

3,52,253,25

2.8

3,52,5

^kSuma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de precum şi comisioanele percepute diferă în funcfie de bancă

3,25

4.53,5

1,65

2,53,5

cont,

ş â k i t r;

x Bârtc! comerciale ia vedere 1 lună .3 luni > 6 Iun! 9 luni 12 luni

BCR 2 16 20,5 22 22,5 24BRD - GSG 3 15 19 20,5 21 21,5 -

3 15 20 • 22 22,5 23RAIFFEISEN (d. r«vaua>Bi) 2 16,5 18 19 19 19

B. Ţiriac 2 17 20 22,5 22 21Românească ' 1,5 20,5 21,5 22 22,5Banc Post* \ 2 ^ 16 20 21.5 22 22,5

Alianţa 4 20 22 23 24 25Transilvania 3 17 22 22 23 23

CEC 2 17 19 - -ALPHA BANK 1,5 16 19 - 18,5: 18,5 . 18WEST BANK 3 19 22 23 24 24

Comercială * 2 18 20 21 21 20CARPATICA - - - 23** - -

VOLKSBANK 2 23 19,5 20 20 20. FINANSBANK 2 18 19 20 20 21

ROBANK 3 20 22 23 23 23

r 7 LL1JIL. ~~i~.

“Centrul Regional de Formare P rofesională a Adulţilor Cluj va dispune de o dotare tehnică de peste un milion de do lari”• afirmă ec. Adrian TINIŞ, director al C.R.F.P.A. Cluj

BANCA : Valuta Vedere 1 lună 3 luni -6 luni 9 luni 12 luni

BRD - G S GEUR 0,75 2,75 2,8 3 3.05 3,15USO 0,5 1,5 1,85 1,9 1,95 2

Banc P ostEUR . 1 2 3 i 3 3 3,75USO 0,75 1.65 2,5 .2,8 3 3,2

B C REUR 0.5 2,75 3 - 3,5USD 0,5 2 2,5 3

B .Ţ IR IA CEUR 0.5 2,25 2,75 3 3 3,5USD 0,5 1,5 1.5 2 2 . , 3

B. R O M A N E A S C AEUR 0.5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

R AIFFEISEN EUR 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 - 3B A N K USD 0,75 1,6 1,8 1,8 1,9 1,9

TransilvaniaEUR 1 2,25 2,8 3 3.2 * 4USD 0,75 2,25 2,8 3 3,25 3.5

ALPHA B A N KEUR 0,25 2,85 3,35 3,45 3,5 3.6USD 0,20 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5

I W EST B A N KEUR 1 3 3,2 3,5 3,5 3,5USD 0,75 2,3 2,5 3,05 3,2 3,4

Comercială L -C A R P A T IC A

EUR 0.5 3,5 3,75 ': 4 4,5USD 0,5 2,75 3 3,25 ' ■■ :• - 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,6 2,65 2,7 2,8 2,9USD 0,25 1,5 1,55 1,6 1,6 1,65

f i n a n s b a n kEUR X::: 3 3,25 3,5 r '<■3,5 ■. 3,75USD 0,5 1,75 . 2-v • 2,25 , : 2,5 2,5

R O B A N KEUR 1 3 3,25 3,25 • 3,5USD 0,5 2,25 2,5 2,75 - 3

• - Ce este C e n tru l R eg iona l de Fo rm are Profesională a A d u lţ i lo r (C R FP A )?

- Centrul Regional de Formare Profesională a A d u lţ i lo r C lu j (C R F P Â C lu j) este o instituţie publică cu personalitate jurid ică creată în cadrul Proiectului B ăncii Mondiale „Forţă de Muncă şi Protecţie Socială” . în baza H . G. 1318/2001 Centrele Regionale de Formare Profesională a A d u lţ ilo r s-au în fiin ţa t în 5 localită ţi d in România: C luj-Napoca, Craiova, R îm nicu-Vîlcea, Ţum u-M ăgurele şi Călăraşi, începînd cu luna ianuarie a anului 2002, în sub o rd in ea A g e n ţ ie i N a ţio n a le p e n tru Ocuparea Forţei de M uncă (A N O E M ).

r C are este scopul în f i in ţă r i i C e n tre lo r R e g io n a le de F o rm a re P ro fe s io n a lă a A d u lţ i lo r (C R F P A ) şi cu i se adresează ele?

- C e n tre le R e g io n a le de Form are P ro fe s io n a lă a A d u l ţ i lo r (C R F P A ) s în t concepute ca fu rn izori de servic ii de pregătire profesională pentm şomeri - indemnizaţi sau neindemnizaţi - precum şi pentm absolvenţii care doresc să se perfecţioneze profesional. E le se adresează în acelaşi tim p şi agenţilor economici în vederea c a lific ă r ii / reca lificării p e rs o n a lu lu i necesar, p e r fe c ţ io n ă r ii competenţelor angajaţilor p rop rii şi selectării personalului competent.

Ce c u rs u r i o fe ră C R F P A ?- Pentm început, în cadm l Centru lu i se vo r

desfăşura cursuri de ca lifica re şi perfecţionare în următoarele meserii şi specia lităţi: mecanici auto, sudori, lenjeri, confecţioneri încălţăminte, z id a r i, d u lg h e r i, c o a fu ră , co sm e tică , m a n ic h iu ră -p e d ic h iu ră , f r iz e r i , b u că ta ri, patiseri, operatori calculatoare, contabilitate asistată de calcula tor şi antreprenoriat. Aceste

cursuri au fost stabilite în urm a analizei pieţe i m uncii, analiză care a fost făcută cu sp rijin u l partenerilo r canadieni care acordă asistenţa tehnică de specialitate în vederea dezvo ltă rii de Centre Regionale de Formare Profesională a A d u lţ ilo r (CRFPA). <

- C a re este noutatea pe care o o fe ră aceste c u rs u r i sau ce le deosebeşte de ce le la lte c u r s u r i o fe r i te în s is te m u l n o s t ru de învă ţă m în t?

- Procesul de instm ire desfăşurat în cadm l ’ C R F P A are la bază m e to d a D A C U M (Dezvoltarea unui Curriculum ), metodă fo losită în învă ţăm în tu l canadian de peste 35 ani. C R F P Â va avea o s tru c tu ră m o b ilă , învâţâm întu l m odular perm iţînd adaptarea la cererea care va apărea pe piaţa m uncii. în acest sens, în funcţie de necesităţi, un cursant va putea alege sâ urmeze numai anum ite m odule (de exem plu începînd cu m odu lu l 5, desigur dacă va trece de testele de evaluare p r iv in d modulele anterioare). Cel mai important aspect este creşterea importanţei agentuîui economic: cursurile se vo r adapta permanent cererilo r pieţei m unc ii, ia r strinsa interacţiune cu agentul economic va f i garantul unei p regătiri eficiente şi care sâ se adapteze n e v o ilo r acestuia. P reg ă tirea va presupune în p r im u l r în d te m e in ice cun oş tin ţe p rac tice , procentua l raportul d intre teorie şi practica în cadml unui curs f i in d de 30% / 70% . P entm a o fe ri cursanţilor c ît mai multe şanse de încadrare, cursurile vo r avea şi module de lim b i străine şi antreprenoriat.

De asemenea, C RFPA va dispune de o dotare tehnică conform ă standardelor U n iun ii Europene, în valoare totală de circa l m ilio n

d o la r i. în c a d ru l C e n t ru lu i R e g io n a l de Form are P ro fe s iona lă a A d u l ţ i lo r C lu j se estimează că v o r f i p regă tiţi în ţr-un an circa 800 de cu rsan ţi (cca 600 p r in cu rsu ri de ca lificare / reca lifica re ş i cca 200 p r in cursuri de specializare / perfecţionare).

- U nde sc p o t ad resa cei in te re s a ţi de cu rs u r ile ce v o r f i o rg a n iz a te în a n u l v iito r?

- C entm l R egional de Form are Profesională a A d u lţ ilo r C lu j a p r im it în adm inistrare un im o b il pe strada F a b ric ii de Zahăr nr. 51, im o b il care este în m o m e n tu l de faţă în reparaţii cap ita le. în prezent, sed iu l nostru p rov izoriu este : str. G. Coşbuc, nr. 2 , sala nr. 11.

D e asem enea, e s tim ă m câ a c t iv ita te a C entm lu i va începe în luna m artie a anului v iito r . Ca urm are, anga ja to rii şi persoanele interesate ne pot contacta pînă în luna februarie 2003 la sediul de pe strada G . Coşbuc, nr. 2, iar incepînd cu luna m artie 2003 la sediul de pe strada Fabric ii de Zahăr, nr. 51.

Vasile MOLDOVAN

Marele premiu al TRANSILVANIA PUBLIT0P a fos! cîştigat de Idea Design & Prin!

Concursul de creaţie publicitară TRANSILVANIA PUBLITOP, organizat pentru a doua oară la Cluj-Napoca, şi-a desemnat, marţi seara, cîştigătorii. Juriul, format din conf.dr. Alexandru Alămoneanu, conf. Radu Solovastru - Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, conf. Zdravco Papic - Universitatea de Arte din Ljubliana, Silvia Pintea - Centrul de formare jurnalistică Media Proiect, prof. Francois Herquin - Institutul postliceal Phoenix şi Adrian Grecu - Astral Telecom, a analizat lucrările prezentate de 10 agenţii de publicitate: Media Sound Advertising, Idea

Design&Print, Vitrina Advertising şi Amprenta Advertising din Cluj- Napoca, Grafis Art Advertising din Reghin, Imedia Advertising - Bucureşti, Pleiada - Timişoara, Imageline - Odorheiu Secuiesc, Global Media - Oradea şi Marama Advertising - Braşov.

Concursul a avut anul acesta 6 secţiuni (faţă de cele cinci existente anul trecut): spot audio, spot video, afişe, tipărituri (pliante, cataloage, etichete, ambalaje etc), producţie publicitară pentru exterior (panouri stradale, reclame luminoase etc) şi,-în premieră, pagini web. în urma deliberării juriului, la secţiunea spot audio

au fost premiaţi Media Sound Advertising - locul III, Amprenta Advertising - locul II. Vitrina Advertising - locul I; la secţiunea afişe: Imedia - locurile III şi II şi Imagineline - locul I; la secţiunea tipărituri: Imagineline - locul III, Vitrina Advertising - locul II, Idea Design & Prinţ - locul I, iar la secţiunea producţie publicitară pentru exterior Global Media - locul III, Grafis Art Advertising - locul II şi Vitrina Advertising - locul I. La secţiunea spot video a fost prezentată o singură lucrare, aparţinînd Vitrina Advertising, care a primit din partea juriului locul III.

La secţiunea destinată creaţiei

de pagini web au fost prezentate două proiecte, ale agenţiilor Marama şi Pleiada, care au fost premiate cu menţiuni.

Cîştigătorii acestui concurs vor primi din partea Expo Transilvania spaţii gratuite de expunere în cadrul tîrgurilor ce vor avea loc anul viitor. în plus. agenţia care a cucerit Marele Premiu al TRANSILVANIA PUBLITOP - Idea Design & Prinţ, a primit din partea Compexit Trading suma de 500 dolari.

TRANSILVANIA PUBLITOP se adresează, potrivit erganizatorilor, tuturor agenţiilor de publicitate din ţară şi are ca scop crearea unui cadru care sâ faciliteze cunoaşterea firmelor de specialitate din provincie şi lansarea unor noi creatori de publicitate pe piaţa românească.

A. BLAGA

Austriecii vor construi Parcul industrial Cluj-NapocaMiercuri, 20 noiembrie 2002, Delegaţia Comisiei Europene în

România a semnat contractul pentru lucrările de construcţie la Zona economică de Vest - parcul industrial Cluj-Napoca. în urma licitaţiei internaţionale pentru firma executantă a construcţiei, dintre cele 18 firme înscrise la licitaţie, firma austriacă Alpine Mayreder Bau Gmbh a fost desemnată cîştigătoare de către reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene.- Contractul a fost semnat între Delegaţia Comisiei Europene, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Consiliul Judeţean Cluj prin societatea administrator a parcului industrial Tetarom, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi firma austriacă. Valoarea contractului se ridică la aproximativ 5,3 milioane Euro, dintre care 4 milioane reprezintă contribuţia Uniunii Europene sub forma fondurilor nerambursabile, iar restul sumei provine de la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi Consiliul judeţean Cluj. Durata lucrărilor de execuţie prevăzută în contract este de 18 luni, firma executantă demarînd lucrările în zilele următoare semnării contractului.

Menţionăm că Parcul industrial Cluj-Napoca reprezintă un proiect important al Consiliului judeţean Cluj, prin acest proiect asigurîndu-se aproximativ 3.000 de locuri de muncă, Tar principalul domeniu de activitate în cadrul parcului îl constituie tehnologia informatică. în paralel cu construcţia parcului, se va desfăşura o activitate intensivă de marketing şi promovare a parcului industrial pentru atragerea de clienţi de renume în domeniul tehnologiei de vîrf. Criteriile după care aceste firme vor avea acces în parc au fost precizate în Regulamentul de funcţionare şi organizare al parcului industrial Cluj-Napoca, regulament aprobat prin Hotărîre de Consiliu judeţean. Astfel, criteriile esenţiale după care vor fi selectate firmele sînt: numărul de locuri de muncă pe care le poate oferi firma, salarii ridicate, iar firmele să desfăşoare o activitate nepoluantâ (producţie de electrocasnice, componente auto, audio

video) şi cu tehnologie avansată IT&C. Parcul industrial va constitui un punct de plecare pentru afacerile de tip start-up, mai precis pentru tinerii care doresc să înfiinţeze 'firme de soft şi care nu dispun de fondurile necesare. în prima perioadă de funcţionare aceste societăţi tinere vor fi susţinute prin diverse metode. în acest sens, administraţia parcului tehnologic va construi o clădire special,-i pentru firmele mici, cu maximum cinci angajaţi, care vor beneficia de un spaţiu de 50 mp şi de infrastructura existentă. Această activitate va fi organizată sub forma unui incubator de afaceri, unde angajaţii vor avea săli de meeting, acces la Internet de mare viteză şi tehnologie.

C E R T IF IC A T E D E nF .P 07 .T T N O A fT N A T T W *

V A L.

LE I

U S DE U R

RATA DOBÎNZII

3 L U N I

19%

2,35%

3,45%

6 LU N I

19%2 ,60%

3,55%

9 L U N I

19%

2 ,6 0 %

3,60%

12 L U N I

1 8 ,5 0 %

2 ,6 0 %

3,7 0 %

V A L O R IL E C E R T IF IC A T E L O R D E D E P O Z IT N O M IN A T IV ELEI USD 7 EUR

1.000 250 2505.000.000 500 50010.000.000 1.000 1.00025.000.000 5.000 5.00050.000.000 10.000 10.000100.000.000 -

------------, vmwm. a wcţjuciWJi ui 5»ltaLţnitUl DSrujeit m COHT. CSprevederile Legii nr. 88/1997; Fără comision la depunere sau retragere. f9759 (

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. ' m u .

1947 - A fost instituită Comisia de Drept Internaţional, organ subsidiar al

Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva.

V ig i l e n ţă c r e s c u t ă la ş c o l i l e d e j e n eU rm a re a p la n u lu i de m ă su ri

e labora t de M in is te ru l E duca ţie i ş i C e rc e tă r i i îm p re u n ă cu M in is t e r u l A d m in is t r a ţ ie i P u b lice şi M in is te ru l de In terne , cu p r iv ire la creşterea s igu ran ţe i c iv ic e în zo n a u n it ă ţ i lo r de învă ţăm în t, săp tăm înă aceasta, l u n i , la C o le g iu l N a ţ io n a l “ A n d re i M u re ş a n u ” d in D e j, d i r e c t o r i i ş c o l i l o r d in D e j, G h e rla şi co m u n e le a ronda te s-au în t î in it cu re p reze n tan ţii la n iv e l de ju d e ţ a re sp e c tive lo r m in is te re . A u fo s t p re z e n ţ i: V a le n tin C uibus, inspecto ru l ş e f a l IS J C lu j, co m isa ru l ş e f V as ile A p a h id e a n , a d ju n c tu l in sp e c to ru lu i ş e f a l IPJ C lu j,

co lone l L iv iu B orbe d in partea C om andam entu lu i Judeţean de Jandarm i, com isa ru l A le xa n d ru C rişa n , c o m a n d a n tu l P o l i ţ ie i D e j şi inspectorii genera li Ion ică Todea şi M a ria n a D ra g o m ir d in cad ru l ISJ C lu j.

În tîln irea de la D e j a fo s t c ît se poate de luc ra tivă şi a puncta t cîteva d in m ă surile ce se im p u n a f i lua te în v i i t o r u l fo a r tea p ro p ia t p e n tru a s ig u ra re a se cu rită ţii e le v i lo r în ş c o li şi evitarea unor inc ide n te ne do rite sau “ farse” ; acestea d in u rm ă p ro life r în d cu re p e z ic iu n e în u lt im u l tim p .

M ă su rile in c lu d : as igu rarea pazei în şco ji (personal p ro p r iu

sau a n g a ja t în acest sco p ), in te rz ic e re a a c c e s u lu i persoanelor s tră ine în u n ită ţile de învă ţăm înt, supravegherea de că tre p a tru le le de p o l i ţ ie şi ja n d a rm i a z o n e lo r a fe re n te şco lilo r, asigurarea ilu m in a tu lu i în aceste sectoare, in tensificarea a c ţ iu n i lo r de v e r i f ic a r e a agen ţilo r eco nom ic i care vînd a lc o o l ş i tu tu n în p re a jm a ş c o lilo r , dep istarea g ă ş tilo r şr pe rsoane lo r cu com portam en t dev ian t etc. U na d in ce le m ai im p o r ta n te m ă s u r i v iz e a z ă re v iz u ir e a , d a r m a i a les respectarea re g u la m e n te lo r de o rd ine in te rio a ră d in şco li.

Magdalena VAIDA

Ordine si disciplină în curtea liceuluiC azul “ Jean M onnet” a creat

panică în rîn du l m u lto r directori de şcoli d in m u n ic ip iu l Gherla. N u şi la L ic e u l T e o re tic “ Ana Ipă tescu” , unde deja de doi ani (!) s-au luat m ăsuri de securitate! A d m in is tra to ru l şco lii, dom nul I o s i f H egeduş ne-a arătat pe “ v iu ” c îte v a d in re a liz ă r i le u l t im i lo r an i. A s t fe l, p o rţile liceu lu i sînt închise to t tim pul, personalul adm in is tra tiv păzind pe toată durata z ile i clădirea, dar şi cele două curţi. Recent a fost blocată intrarea d inspre cartierul “ în t re ape” , ia r Ia p o a rta p r in c ip a lă pe rm anen t este de servic iu cineva. N u se intră şi nu se iese a fa ră , fa ră să f i i

leg itim at. L a fe l, coridoarele şi a n e x e le c lă d i r i i . s în t supravegheate, cei 1.800 de e lev i n e fiin d d e ra n ja ţi de e lem ente

h l .

V I ’

■ B

Nu cu multă vreme în urmă, prof. dr. Gheorghe Doboş, decanul Facultăţii de Drept „Dimitrie Cantemir’' - de cu rînd acreditată - a participat, împreună cu alte mari personalităţi din România, la ccl de-al Vll-lea Congres dc Cultură Europeană care s-a desfăşurat în Spania, la Pamplona. Domnia sa a dus acolo mesajul culturii şi al civilizaţiei poporului nostru, integrînd în cadrul celor două concepte, un al treilea, cel dc drept, cu toate extensiile acestuia, subliniind astfel apartenenţa dreptului atît !a cultură, cit şi la civilizaţie. Comunicarea ştiinţifică pc care profesorul clujean a susţinut- o a stîrnit interesul tuturor celor prezenţi la manifestarea amintită. Prin interviul care urmează încercăm să oferim cititorilor noştri, o fărîmă din expresia unui marc congres, dc talie ceh puţin europeană.

• X- -11 — • : 1 ••"l'V’'

i i i ...

W~ • w - '

V .... . ‘ ..4 -O J, l ' —X X ; I" ~ if

Prof. univ. dr. Gheorghe Boboş - decanul Rri f Facultăţii de Drept „Dimitrie Cantemir” E tfi.

*** p a r t i c ip a n ţ i i p r i n a s e r ţ iu n e a d v s .D espre c e a f o s t vo rb a ?

R ep .: D om n u le p ro fe so r , v -a ţi în to r s P ro f. u n iv . d r . G h . B oboş: A n u ld e c u r in d d in S p a n ia , d e la o acesta, sub eg ida U n iv e rs ită ţii Navarra, m a n i f e s ta r e la c a r e a ţ i s u r p r i n s d in P am p lona s-a desfăşurat cea de-a

Universitatea Navarra - locul unde s-au desfăşurat 1lucrările Congresului de Cultură Europeană J

- i

V i l- a e d iţ ie a C ongresu lu i de C u ltu ră Europeană, congres care are lo c d in do i în d o i an i şi în ca d ru l.că ru ia este abordată o a rie p rob lem a tică varia tă . P rin tre te m a tic i, b ineînţe les, d rep tu l are lo c u l său . A m ră s p u n s in v i t a ţ ie i o rg a n iz a to r ilo r susţin înd com unicarea cu tem a „D re p tu l - fac to r de c iv iliz a ţie şi c u ltu ră ” .

R e p .: L a c e v-a ţi re ferit, concret, în a se rţiu n ea d vs .?

P ro f. u n iv . d r . G h . B .: M e n ţio n e z că m i-a m s u s ţin u t c o m u n ic a re a în lim b a franceză şi, de la început, am d o r it să p rec izez, precum V o lta ire în tr­una d in tre ten ta tive le lu i de d ia lo g : "D acă d o r iţ i să staţi de vo rbă cu m ine , a tunc i d e fin iţ i-v ă te rm e n ii" . A şa şi cu legă tura care există în tre d rep t, cu ltu ră şi c iv il iz a ţ ie . A serţiunea m ea a p o rn it de la id e e a p re lu a tă d in „ I s t o r ia c iv i l iz a ţ ie i ş i c u ltu r ii” a l căre i au to r este O v id iu D râm ba. Acesta precizează în luc ra rea sa câ ce lo r d o i te rm en i, re sp e c tiv c u ltu ră şi c iv i l iz a ţ ie , de-a lu n g u l t im p u lu i l i s-au d a t m u lt ip le d e f in iţ i i . C u toate că nu to ţ i exegeţii s în t de acord , D râm ba susţine că cei d o i te rm e n i t iu sînt s in o n im i. A s tfe l, p r in c iv il iz a ţ ie ar tre bu i să în ţe legem nu m a i v a lo r ile m ateria le care de finesc soc ie ta tea , bunăoară , tra n s p o rtu r ile , c o n s tru c ţiile , industria c o n fe c ţiilo r , în s p e c ia l to a te p ro b le m e le lega te de cu c e r ir ile te h n ic ii, pe cînd p r in cu ltu ră se raportează la toate v a lo r ile sp iritua le pe_care le crează societatea: lite ra tu ra , arta în genera l..., în tre care există , fa ră în d o ia lă o întrepătrundere. P o rn in d de la co n ce p tu l s ta b ilit de O . D râm ba, d re p tu l se in te rfe rează m a i în t î i cu con cep tu l de cu ltu ră - f i in d o creaţie

sp iritua lă - re zu lta tu l e la b o ră rii unor n o rm e ju r id i c e de c ă tre v a r i i o rgan ism e, o rg a n iz a ţii, a s o c ia ţii, cu concursul cap ac ită ţii in te le c tu lu i uman. Legătura in tim ă d in tre d rep t şi cu ltu ră rezidă d in fa p tu l că astfe l s în t ocro tite pă rţi ale v a lo r ii sp iritu a le , ale c u ltu rii în general.

R ep.: In con tex t, cum a ţi re u şit să r e d a ţ i a p a r t e n e n ţa d r e p t u lu i la co n cep tu l d e c iv iliza ţie?

P ro f. u n iv . d r . G h . B .: în p r im u l r în d , se r id ic ă p ro b le m a d e lim ită r ii ce lo r două concepte. în ceea ce priveşte c iv il iz a ţ ia , se desprinde foa rte uşor

. fdeea de p rogres, de dezvo ltare ... N o ile cre a ţii ale v a lo r ilo r m a teria le sînt, de regulă, m enite să le în locu iască pe cele vech i. Aşa se face că tre nu l a în lo cu it p o ş ta lio n u l, ia r a p a riţia a v io n u lu i ,a s im p lif ic a t şi m a i m u lt lu c ru rile . în dom eniu l c u ltu r ii, lu c ru rile nu stau însă la fe l. N u to t ce este m arca t de patina tim p u lu i este neapărat pe rim at. De cele m a i m u lte o r i, v a lo r ile sp iritu a le vechi sîn t mai va loroase decît n o ile creaţii. C o n s id e r c â , ş i d r e p tu l, p r in re g lem e n tă rile sale su rp rind e tocm ai aceste d in u rm ă aspecte . în p lus , do vedeş te c o n s ta n ţă , în sensu l că m o d a lită ţile în care a fo s t e labora t, c o n s tru c ţ i i le ca re î i s ta u ia bază, no rm e le ju r id ic e , toa te acestea sîn t re z u lta tu l u n e i în d e lu n g a te c u ltu r i. E lem entu l e vo lu ţie este a ic i m a i greu de s u rp r in s . D e p i ld ă , d re p tu l rom ânesc, îm p re u n ă cu ce l a l m a i m u lto r ţă ri europene, face parte d in fa m ilia aşa-num ită a d rep tu lu i rom ano- g e rm an ică , ce îş i are so rg in te a în drep tu l rom an. Este aşadar o creaţie a c u ltu r ii rom ane. în p lus , în sistem ul nostru de d re p t se regăsesc m asive in fluen ţe a le c u ltu r ii franceze. Să ne re a m in t im de în a in ta ş ii n o ş tr i, în special pe ce i de la s fîrş itu l seco lu lu i DCX şi început de secol X X d in tre care ce i m a i m u lţ i au s tu d ia t la şcoala fra n c e z ă . A ş a se fa c e că am îm prum uta t de la fra ncez i n u num ai lim b a ju l ju r id ic , în cad ru l căru ia există o mare s im ilitu d in e , da r şi o serie de acte no rm a tive precum C o d u l nostru C iv i l de la 1864 care este încă în v igoare, şi care este o cop ie aproape fide lă a C o d u lu i C iv i l a l lu i N apoleon, de la 1804. B ine în ţe les că acesta a fost adaptat la c o n d iţ i i le ţă r ii noastre.

R ep.: în ce m o d îş i p u n e în p rezen t a m p r e n ta d r e p tu l C o m u n i tă ţ i i E u ro p e n e a s u p r a c e lu i ro m â n esc , ştiindu -se că fa c e m e fo r tu r i susţinute p e n tr u in te g r a r e în f o r u r i l e eu ro -

> a tlantice?P r o f . u n iv . d r . G h . B .: în

com unicarea mea am su b lin ia t faptu l că d o r in ţa no as tră de in te g ra re în U niunea E uropeană im p lic ă in c lus iv adaptarea leg is la ţie i noastre la cerinţele

ca re se im p u n în acest moment. C aracte ru l na ţiona l al dreptului este însă, în m are măsură, completat de caracteru l lu i internaţional, care deja are t ra d iţ ie la n o i. A s tfe l, d reptu l in te rna ţio na l p u b lic şi privat, re la ţiile in te rsta ta le sînt reglementate deja atît în s fe ra p o l i t i c i i , c ît şi în cea a eco nom icu lu i. în acest nou context, în s is tem ul nostru de drept au pătruns ş: alte d in ra m u rile sale care, toate, atesta o dezvo lta re a acestuia în funcţie de necesită ţile pe care le rid ică în prezent noua societate europeană.

R e p . : C u m a f o s t p r im i tc o m u n ic a r e a d vs . d e c ă tr e cei p re ze n ţi?

P ro f. u n iv . d r . G h. B .: Cu interes S -au pus în tre b ă r i care au născut d ia lo g u r i in te re s a n te . U na dintre în trebă ri se' referea la rezultatele, ma: p u ţ in a p re c ia te , d in cauza cărora p r im ire a noastră în U . E. este am înati M i-a m e xp rim a t rezerva vis-a-vis de rezu lta te le s ta tis tic ilo r în general şi, c p a rticu la r, la cele care plasează nm în to tdeauna ţara noastră pe ultimele

lo c u r i în top.R ep .: D o m n u le profesor, este pritr.:

dvs. p a r tic ip a re la o m anifestare m a re a m p lo a r e la ca re partic ipe , im e d ia t d u p ă ce U n ivers ita te ; „ D im itr ie C a n te m ir” a înregistrat ur­m are su c ces oda tă cu acreditarea, cat: s-a m a ter ia liza t cu pu ţin tim p înaink d e în cep u tu l aces tu i an universitar. Fe c in e a ţi re p rezen ta t? .

P ro f. u n iv . d r . G h . B .: Facultatea

străine. T o t în ultima perioadă, p r in g r ija administratorului, s-au amenajat doi hidranţi, în caz de in c e n d iu sursa de apă f iin d asigurată.

T o tu ş i, in c id e n tu l de la Bucureşti i-a pus în alertă şi pe d ire c to rii un ităţilor de învăţămînt d in oraşul Gherla, unde în ultim ii a n i n u au fos t problem e cu s ig u ra n ţa e lev ilo r. Exem plul L ice u lu i Teoretic “ Ana Ipătescu" ne dovedeşte câ vigilenţa unui adm inistra tor (care zilnic verifica şi “ siguranţa” arborilor seculari d in curtea interioară!) poate ti h o tă r î to a re pen tru lin iş tea c o p iilo r si a dascălilor.

' SZEKELY Csaba

pe care o conduc, asa cum se ştie, face >- r - ~ ... ycnin,pa rte d in m area fam ilie a Universităţi1.■ - • J- -u= o coi„ D im it r ie C a n te m ir” , a lă turi de alteşase fa cu ltă ţi. C h e ltu ie lile care privesc de p la sa re a m ea au fo s t suportaţi in te g ra ] , d e că tre conducere^ U n iv e s ită ţii care, de a ltfe l, se im plic în to t ceea ce întreprindem . Avec p r iv i l e g iu l s ă - l avem în frunte: U n iv e rs ită ţii pe d l. rector, prof. univ d r. M o m c ilo L u b u ric i, cel care este >• fo n d a to ru l acestui lăcaş de învăţăm® superior. P r in tr -o continuă şi susţin® preocupare, care s-a m aterializat ei-; p r im a z i de existenţă a Universităţii ş p înă în p rezent, dom nia sa, spriji® f i in d de d -na p ro f. un iv . dr. Cont- D u m it r e s c u , s e c re ta r, de stat ie M in is t e r u l J u s t i ţ ie i, şi totodată secretaru l S ena tu lu i d in Universitate, n o a s tră , a u re u ş it să facă dm U n ive rs ita te a „D im itr ie Cantemir e p a r te in te g ra n tă va s is te m u lu i d.

sPuseLuciaMunteacesteurmatebine” .

li, de 'ţspec

“Mtnăr feti;

în v ă ţă m în t s u p e r io r d in R onw m ^ktyQT S J ’ i î ... * . v . • _ _____ A/.aOCfrîf •în g ă d u iţ i-m i să exp rim pe aceasta ta * m u lţu m ir i, în num ele meu personal, s- c o le g ilo r m e i ş i a l studenţilor facultâî-

noastre.

A consemn^ Cătălina VLH

uecte fe £

fena:fost

talitâţ,(kan

I n ş i i P u p , f o s t u l p r e ş e d i n t e .c i l T r a n s i l v a n i a , a t e s t a r e s t a i

_ . . . -

u rm a re d in pag ina 1

vederea s ă v îrş ir ii de in fra c ţiu n i. P rim e le arestări în c a zu l c re d ite lo r p re fe re n ţia le ob ţinu te de la Sucursala Bacău a B ă n c ii T ra n s ilva n ia au fos t operate la s fîrş itu l lu n ii sep tem brie a acestui an d u p ă c e p r o c u r o r i i P a rc h e tu lu i N a ţ io n a l A n tic o ru p ţie au descoperit că tre i g ru pu ri de persoane d in B acău care desfăşurau ac tiv ită ţi de p ro d u c ţie şi com erţ cu produse d in lem n şi a lcoo l s -a r f i asociat cu sa la r ia ţii de la sucursala B acău a b ă n c ii p e n tru a să v îrş i o serie de in fra c ţiu n i. P ro cu ro rii au em is a tu nc i mandate de arestare pe num ele a 15 persoane p r in tre care s-a num ăra t şi fo s tu l d ire c to r a l sucursalei B acău a B ă n c ii T ra n s ilva n ia , C arm en N egoiţă. A re s tă rile au con tinua t în data de 2 oc tom brie cu a l ţ i p a tru a d m in is t r a to r i d e s o c ie tă ţ i com ercia le d in Bacău ce făceau parte d in G rupu l “ A lc o o l” după ce a n ch e ta to rii au s ta b ilit că aceştia au p re ju d ic ia t B anca T ra ns ilvan ia cu peste 86 de m ilia rde de le i p r in fo lo s irea ba n ilo r o b ţin u ţi d in cred ite în in teres personal şi a lte scopuri pen tru a l i se p ie rde urm a. A l ţ i patru a d m in is tra to r i de f irm e ce făceau parte d in g rupu l “ L e m n u l” au fo s t arestaţi în acelaşi dosar în da ta de 3 oc tom brie pentru că a r f i fo lo s it docum en ta ţii cu co n ţin u t nerea l, ob ţin în d ilega l c re d ite de la s u c u rs a la B a c ă u a B ă n c ii T ra n s ilva n ia şi pe care u lte r io r le -au fo lo s it în a lte s c o p u r i ş i s p ă la re de b a n i. P o t r iv i t ce rce tă rilo r, p re ju d ic iu l to ta l creat de g rupu l “ L e m n ” B ă n c ii T rans ilvan ia se r id ic ă la peste 50 m ilia rd e de lei.

D u p ă o săptăm înă, P ro c u ro r ii P a rche tu lu i

A n t ic o ru p ţ ie . au e m is m anda te de arestare p re v e n t iv ă pe n u m e le a lto r t re i pe rsoane im p lica te în pre jud ic ie rea Sucursalei Bacău a B ăncii T ra n s ilva n ia cu 160 de m ilia rd e de lei.

N u m ă ru l m andate lor de arestare em ise pînă

în p rezen t în acest dosar a ajuns la 21: D in tre toate a restă rile cea m ai surprinzătoare este cea a Iu i lo s i f Pop, decla ra t “ B ancheru l anu lu i 2000” , ş i asta cu a tît m a i m u lt cu c î t ch ia r m in is tru l de In terne, Ioan Rus, a a firm a t, la C lu j- N a p o c a , im e d ia t , d u p ă d e c la n ş a re a scanda lu lu i de la Bacău, că cel care a sesizat organe le de anchetă despre fraudarea b ă n c ii şi a ce ru t ş i efectuarea un u i con tro l de către Banca N a ţio n a lă a fo s t ch ia r fos tu l preşedinte a l B ăn c ii T ra n s ilva n ia .

Preşedintele CCI Cluj: Un profesionist pe care mulţi doreau să-I „achiziţioneze”...

C o n fo rm c e lo r declarate de V as ile Leordeân, p reşed in te le C C IA C lu j, m ie rcu ri d im inea ţă , în ca d m l u n e i şed in ţe fu lge r, C o le g iu lu i D ire c to r ' a l C a m e re i de C o m e rţ ş i In d u s tr ie C lu j a p ro c e d a t la su sp e n d a re a c o n t r a c tu lu i d e m anagem ent înche ia t cu lo s i f Pop, „în urma situaţiei personale a domniei sale, situaţie legată de activitatea desfăşurată în calitate de preşedinte al Băncii Transilvania".

P reşed in te le Leordean consideră că num irea lu i Pop în fu n c ţia de d ire c to r general, p r iv ită acum d in u n g h iu l re ţin e r ii acestu ia de către o rgane le a b ilita te , , jju reprezintă un „fiasco ” pentru Cameră". „In pofida celor întîmplate, eu continuu să cred că am angajat un mare profesionist. Pe toată perioada în care a funcţionat ca director general, domnul Pop şi- a făcut datoria în mod corect. Colegii, noi toţi, am aflat vestea cu mare surprindere şi mergem pe ideea prezumţiei de nevinovăţie. Sper să fie aşa. Repet, nu avem ce să-i reproşăm domnului Pop în ceea ce priveşte activitatea depusă de acesta în cadrul Camerei, hi nici un caz

imaginea Camerei nu va fi afectată, pentru că nu este cineva în Cluj - vorbesc de marea masă a oamenilor - care să-i poată reproşa ceva... Pe un profesionist ca domnul Pop, mulţi doreau să-l „achiziţioneze”. Problema „Bacău -Banca Transilvania” a apărut după venirea dînsului la noi. Despre activitatea avută de acesta inainte de a fi directorul CCI Cluj nu ne pronunţăm, nu ne amestecăm, pentru că nu ştim ce s-a întîmplat”.

V a s ile Leordean a p rec iza t câ deplasarea la Bacău a lu i lo s i f P op n u a avu t n ic i o legătură cu a c t iv ita te a d e pusă de acesta în c a d ru l C am ere i. ,JSram plecat la Madrid, împreună cu primul ministru, şi mie mi s-a spus că deplasarea pe care domnul Pop o făcea la Bacău era în legătură cu audierea acestuia în legătură cu problemele apărute la sucursala din acest oraş a Băncii Transilvania. Urma ca acesta să fie astăzi ( Ie ri -n .r.) Ia serviciu".

Evenimentul a avut loc pe fondul unei crize generale

T o t în c a d ru l ş e d in ţe i de ie r i , C o le g iu l D ire c to r a n u m it în fu n c ţia de d ire c to r generai in te rim a r, p e n tm o pe rioadă de 30 de z ile , pe N ic o la e B e u ra n , m e m b ru a l C o le g iu lu i. In fu n c ţ ie d e e v o lu ţ ia s itu a ţ ie i, Ia e x p ira re a te rm e n u lu i, conducerea C C I va lua o deciz ie v is - a - v is de persoana care va de ţine în c o n tin u a re fu n c ţ ia de d ire c to r ge n e ra l. ,Jn acesta perioadă, atit eu, cit şi domnul Ştefan Dimitriu, vicepreşedinte, vom fi mai mult timp prezenţi în Cameră căutind să facem faţă situaţiei” - a p re c iza t V as ile Leordean

P re ş e d in te le C C I C lu j a m e n ţ io n a t e ve n im en tu l re ţin e r ii d ire c to ru lu i lo s i f P op, că

v in e pe fo n d u l un e i s itu a ţii gene ra le de criză , la n iv e lu l C am ere lo r de C o m e rţ d in ţară, s itua ţie de te rm ina tă pe de -o pa rte de te n s iu n ile ce au a v u t lo c în s tru c tu ră , la n iv e l ce n tra l, ia r pe de a lta de tra n s fe ra re a O f i c iu lu i R e g is t r u lu i C o m e rţu lu i la M in is te ru l J u s t iţ ie i. „ Ceea ce putem face este ca să diminuăm cît mai mult efectele create de această situaţie asupra mediului de afaceri” - a spus V a s ile Leordean . A ces ta a ţ in u t să p re c ize ze câ , pe v i i to r , dacă s itu a ţia se re zo lvă p o z it iv în p r iv in ţa lu i lo s i f P op, acesta poate să-ş i re ia fu n c ţia d e ţin u tă an te rio r.

Banca "Transilvania" S.A. precizează:

D l P op lo s i f n u m a i con duce ba nca de la în c e p u tu r ile a n u lu i 2 0 0 2 , în a ce s t m o m e n t n e m a ia v în d n ic i o fu n c ţ ie în c a d ra i b ă n c ii. A c ţ io n a r ii bă nc ii au desem nat o a ltă e ch ip ă de conducere executivă în fru n te cu d o m n u l R obe rt R ekkers. P rob lem ele sucu rsa le i B acău au fost sesizate d in o c to m b rie 2001 d u p ă care au .fost dem arate am ple a c ţiu n i de in v e s t ig a ţ ii in te rne p r in ech ipa de ce n zo ri, s e rv ic iu l de a u d it in te m ş i d ire c ţia ju r id ic ă . R e zu lta te le in v e s t ig a ţii lo r au condus la a d op ta rea u n o r m ă s u ri fe rm e p r iv in d stoparea c re d ită r ii la sucu rsa la Bacău, sancţionarea s a la r ia ţilo r v in o v a ţi p r in desfacerea c o n tra c tu lu i de m uncă, depunerea p lîn g e r ilo r penale la organele a b ilita te , încadra rea u n e i no i ech ipe de sa la ria ţi la sucu rsa la B acău , p recum ş i declanşarea p ro c e d u rilo r d c e xe cu ţie s il ită a d e b ito r ilo r.

P ie rd e r i le g e n e ra te p r in a c t iv i ta te a de c red ita re desfăşurată Ia sucursa la B acău au fost in te g ra l p ro v iz io n a te , ele ne a fe c tîn d rezu lta te le fin a n c ia re ale bă n c ii pe anu l 2002.

t î r z i u . . . î n c o m u n a C h i n l e n iLa 20 de km distanţă de Cluj-

Napoca, înconjurată de dealuri, se a/la comuna Chinteni. A doua ca suprafaţă din judeţ, comuna, cu cele 5 sate aparţinătoare, Chinteni, Sinmărtin, Deuş-Vechea, Măcicaş, Pădureni, Feiurdeni, Satu Lung şi Saliştea Veche, se intinde pe o Clanţă de 100 de km pătraţi.Imediata vecinătate a municipiului Cluj-Napoca a permis “tehnicii moderne ” să ajungă şi aici, pe uliţele satelor. Cu toate acestea,

l Chinteni se poate numi cu uşurinţă,'<> comună ă paradoxurilor.

f *.

’V \

InfrastucturăModernismul la care făceam re fe rire

®terior a pă truns, se pare, doar “ la Sosea”, d in m o m e n t ce, în sa te le Asfirate pe dea lu ri, se trăieşte, con fo rm spuselor p r im a ru lu i c o m u n e i, d -n a W a Suciu, “ m a i rău ca în v î r f de

>te. N ic i o fa c ilita te nu a a juns în lc®e zone ş i este pu ţin p ro b a b il ca în p i to n i a n i sâ se schim be ceva în t e ■ B ineînţeles, p rinc ipa la ş i veşn ica W lemâ care se in te rpune în calea te n s iu n ii” este lipsa ba n ilo r.Apoi, deşi lu c ră rile la in troducerea

W u i m etan în com ună s-au încheia t săptămîna v iito a re p a tra sate,

c te e c tiv C h in te n i, D e u ş -V e c h e a , M ăcicaş v o r b e ne fic ia de

ja . l/ te ile acestuia, com una are d a to rii

m 'Iio a n e de le i pen tru nişte wecte de gaz pentm ce le la lte sate. uş a lt p a ra d o x apare în c a z u l tenatu lu i p u b lic . Această fa c ilita te n*ost in t r o d u s ă în m a jo r i ta te a j itâ ţilo r . T o tu ş i, în Săliştea V eche, e anul tre cu t s-a reuşit, c u a ju to ra i

:ac

C one l, re facerea în tre g ii in s ta la ţii de curent, lucra re ce a costa t 1 m ilia rd de le i, lo c a ln ic ii n u se p o t . b u cu ra de b ine facerile acestuia, d in cauza fap tu lu i că lipsesc cu desăvîrş ire 4 0 de m ilioane d e le i , b a n i ca re s în t n e c e s a ri a c h iz iţio n ă r ii a 10 lă m p i de ilu m in a t

A p o i; in troduce rea apei curente pe te r i to r iu l c o m u n e i este în fază de p ro ie c t şi urm ează ca, în tr -u n v i i to r nu fo a rte îndepă rta t, p a tru lo c a li tă ţ i să benefic ieze de această u tilita te .

In ceea ce p r iv e ş te s itu a ţ ia d ra m u rilo r, lu c ru r ile n u se p rez in tă n ic i a ic i prea roz, după cum decla ră Luc ia S uc iu : “ L a acest ca p ito l s tăm foarte p ros t. D ru m u rile arată, d in păcate, sub toa tă c ritica . D ru m u l C lu j-F e iu rd e n i este im p ra c tic a b il, D euş-M ăc ica ş , la fe l. Şi da to rită fa p tu lu i că toa te acestea aparţin de d ra m u r ile jude ţene , eu nu p o t sâ fac n im ic . D e c ît să aştept şi sâ sper câ cei în cauză se v o r sesiza în cele d in u rm ă ş i v o r dem ara în tim p u t i l lu c ră rile ” .

L a cap ito lu l co m u n ica ţii, ch in tăuan ii s tau ce l m a i b in e . D in p r im ă v a ra a c e s tu i an, c o m u n a d is p u n e de o ce n tra lă te le fo n ic ă d ig ita lă , care le d e s e rv e ş te lo c a ln ic i lo r n e v o ile

com un ica tive . G ît despre se rv ic iu l de salubritate, există un contract cu o firm ă clujeană care, în fiecare săptămînă r id ică g u no a ie le m e na je re de pe te r i to r iu l în t re g ii c o m u n e , în acest fe l f i in d rezo lvată şi prob lem a ecologică.

O altă bu lină roşie pentru e d ilii satu lui o reprezin tă se rv ic iu de pază instaurat în fiecare sat. “ A v e m un con trac t de colaborare cu jandarm eria , astfel că d in acest punct de vedere nu în tîm p ină m n ic i un fe l de p rob lem ă” , spune doam na prim ar.

Învăţămînt>şi sănătate

Cele 4 şco li de pe te rito riu l com unei - , 2 cu clasele I - IV în Feiurdeni ş i Măcicaş şi 2 cu clasele I - V I I I în C hinteni şi Deuş, au beneficiat, în mare parte* de lucră ri de reparaţii ş i renovări. La acest cap ito l există un p ro iec t de v iito r , ş i anum e

Activităţi umaneîn C h in ten i trăiesc 3 .200 de lo c u ito ri,

de v îrs tă medie în marea lo r m a jo rita te . P rin c ip a le le ocu pa ţii s în t a ic i, ca de a lt fe l în aproape toate zonele ru ra le , a g ricu ltu ra şi creşterea an im a le lo r. Pe te r ito r iu l com unei există , de asemenea, c îteva ferm e m ic i, de cîte 30-40 de vac i, p recum şi o fermă de creştere a g ă in ilo r. E x is tă ş i lo ca ln ic i care fac naveta la C lu j, unde s în t a n ga ja ţi, m a jo rita te a d in tre e i, în d o m en iu l in d u s tria l. D e a ju to r soc ia l beneficiază 45 de oam eni, persoane vîrs tn ice sau care au c o p ii în în tre ţine re . “ Doresc ca, în foa rte scurt t im p , sâ angajez în C h in te n i, cu a ju to ru l c e lo r de Ia Fo iţe le de M uncă , 5 0 de • pe rsoane, lo c a ln ic i ca re să p resteze d ive rse a c t iv ită ţ i pe raza co m u n e i” , spune d-na Luc ia Suciu..

înch inat e ro ilo r d in com ună care ş i-au je r t f i t v ia ţa în ră zbo i. Ş i a n u l ce v ine, pentru că a tu nc i se v o r îm p lin i 740 de a n i de la a te s ta re a d o c u m e n ta ră a com une i C h in te n i, v a f i un m o m e n t p r ie ln ic pe n tru re a liza re a acestu ia. T o t anul v i i to r v o r f i dem ara te lu c ră r ile de m odern izare în zona Ia c u lu i C h in te n i, unde se p re co n ize a ză r id ic a re a un u i h o te l ş i a u n e i b a z e s p o r t iv e . Ia r “ realizarea unei m o n o g ra fii a com une i, la care s-a începu t d e ja să se lucreze, rezolvarea tu tu ro r p ro b le m e lo r legate de d r u m u r i , f in a l iz a r e a lu c r ă r i l o r la introducerea apei p o ta b ile ş i ce le p r iv in d canalizarea, s în t to t atîtea p ro ie c te care îş i v o r găs i re zo lva re a , spe r, în tr-u n v i i t o r n u - fo a r te în d e p ă r ta t ” , concluz ionează L u c ia S u c iu , p r im a r în com una C h in te n i.

Ana-Maria VAIDA

REPORTAJconstruirea unei no i şco li în C hin ten i. L u c ră r i le , . f in a n ţa te de că tre B a n ca M o n d ia lă , v o r dem ara în p r im ă v a ra anu lu i următor.

R ecen t a fo s t in a u g u ra t C ă m in u l C ultura l d in C hin ten i, a cărui renovare a costat 340 de m ilioane de lei.

D om eniu l sanitar este reprezentat în comună prin tr-un dispensar m edical dotat corespunzător ş i deservit de către do i m edici de fa m ilie şi două cadre m ed ii.

D e asemenea, cab inetu l stom atologic şi servic iile de specialitate o ferite de către m e d ic u l de a ic i s tau la d is p o z iţ ia loca ln ic ilo r.

Viitor“ P e n tru că to t v e n i v o rb a de

v iito r , s ingura m odalita te pe care am gă s it-o pentru a scăpa de d a to rii a fo s t scoaterea spre concesionare a u n u i teren a l p r im ă rie i, care v a f i d e s tin a t c o n s tru ir i i de lo c u in ţe . V a loarea acestuia este de 3 m ilia rd e de le i, ban i care v o r f i p lă t iţ i pe o pe rioadă de tre i ani. Pe o suprafaţă de 2 hectare, v o r f i rid ica te 20 de locu in ţe , pentru care ex is tă deja 4 00 de cereri. L ic ita ţ ia pen tru o pa rce lă . va începe de la 5 .000 de d o la r i, s in g u ra c o n d iţ ie care se im p u n e f i in d ca în tre i a n i să se r id ic e

con s truc ţia , cuprinsă d in pa rter, etaj ş i m ansardă” .

U n a l t p r o ie c t de v i i t o r î l re p re z in tă r id ica rea u n u i m onum ent

George W. Bush, transmite AFP.

BOICOT LA DOLARurmare din pagina 1

m eleagurile rom âneşti. P ăsările în m ir if ic a D e ltă a D u n ă rii, ia r no rveg ien ii la um bra p a lm ie r i lo r a c lim a tiza ţi de A g a th o n pe ţă rm urile M ă r i i N egre . C î ţ i au p ie r it d in ace i p a lm ie r i, nu se ştie. în o r ice caz, lo c a ln ic ii au fost o b lig a ţi să-i în făşoare în haine ca lde de s tu f, p e n tru a - i a ju ta sâ sup rav ie ţu iască ie rn ilo r reci de ia P o n tu l E u x in . V o m vedea Ia p r im ă va ră c îţ i d in tre zec ile ( sau s u te le ) d c p a lm ie r i v o r o fe r i u m b ră în c ă lz iţ ilo r tu r iş ti de pe lito ra l.

U ltim a găse ln iţă a m e n ţio n a tu lu i m in is tru este a lungarea do la ru lu i de pe lis te le cu p re ţu r i a fişa te în h o lu r ile h o te lu r ilo r d in Rom ânia. în e fo rtu r ile sale m e r ito r ii de a - i dezvăţa pe h o te lie r ii ro m â n i de d o la riz a re e l spune aşa: „S â afişeze preţurile în d o la ri cînd nu m ăru l tu r iş t i lo r am erican i î l va depăşi pe cel al tu r iş t i lo r eu ropen i. P înă a tunc i, v o r a fişa p re ţu r ile în

.le i şi, pentru cu r io ş i, în eu ro” . In iţ ia tiv a m in is tru lu i tu r is m u lu i v ine în con tinuarea une i „ id e i " asemnâtoare, care a tu lb u ra t o vreme re la ţia în tre d o la ru l am erican şi b ă n c ile com erc ia le române. Acestea au re fuza t sâ sch im be în le i b ile tu l verde dacă acesta era m îz g â lit cu u rm e le unei ş ta m p ile sau ceva l in i i trasate de un c o p il neastîm păra t. U n adevăra t războ i declarat d o la ru lu i exact în pe rioada în care, la W a sh ing ton , se hotăra aderarea R om â n ie i la N A T O . S ig u r, in iţ ia t iv a lu i A gathon nu va a lunga d o la ru l d in tra n za c ţiile h o te lie re , dar ea va produce u im ire u n o r că lă to ri de peste O cean. C are s-ar putea în treba de ce m oneda lo r na ţiona lă ( în bună măsură, a în treg ii lu m i) nu stă a lă tu r i de euro şi leu înscrisă pe o h îr tie afişată în h o te lu r ile d in R om ânia. N o i ş tim că acest luc ru este p o s ib il în tr -o ţa ră unde oricare d in tre de m n ita r i poate avea in iţia tive .n ă s tru şn ice , m a jorita tea d in c o lo de lo g ica sănătoasă care guvernează re la ţ i i le in te rum ane d in a lte ţă r i a le lu m ii. A m e r ic a n ilo r le v a v e n i însă greu să accepte aşa ceva.

r a i i s i a t i dP a r la m e n tu l E u ro p e a n a a d op ta t, ie r i , u n

p ro ie c t de re z o lu ţ ie r e fe r i to r la p ro g re se le re a liz a te d e s ta te le c a n d id a te ia U E , ca re c u p r in d e p o z iţ ia f o r u lu i eu ro p e a n fa ţă de ra p o a r te le de ţa r ă a le C o m is ie i E u ro p e n e , a d o p ta te î n 9 o c to m b r ie , p r iv in d s ta d iu l p r e g ă t ir i i f ie c ă re i ţ ă r i ca n d ida te . D o cu m e n tu l, a d o p ta t c u 5 5 0 d e v o t u r i " p e n t r u ” , 20 “ îm p o tr iv ă ” şi 30 de a b ţ in e r i, a a v u t Ia bază r a p o r t u l p a r la m e n ta r u lu i eu ro p e a n E lm a r B ro k , m e m b ru a l C o m is ie i de p o lit ic ă ex te rnă , d r e p tu r i le o m u lu i, s e c u r ita te şi p o li t ic ă de a p ă ra r e . '

C o -a u to r i a i r a p o r tu lu i p re ze n ta t de B ro k au fo s t r a p o r t o r i i P a r la m e n tu lu i E u ro p e a n p e n tru f ie c a re ţa ră c a n d id a tă în p a rte . în cazu l R o m â n ie i , r a p o r t u l p r iv i n d p r o g re s e le re a liza te şi m ă ş u r ile ce tre b u ie lua te în v i i to r u l a p ro p ia t a fo s t în to c m it de baroneasa E m m a N ich o lso n .

R a p o r tu l E lm a r B r o k s a lu tă d a ta - ţ in tă a le a să d e R o m â n ia p e n t r u in te g r a r e (1 ia n u a r ie 20 07 ) ş i spe ră ca R om â n ia să facă re fo rm e le n e c e s a re c î t d e c u r în d p o s ib i l ,

p e n t r u a a ju n g e la s ta n d a r d e le p o l i t ic e , econom ice şi soc ia le a le U E . D e asem enea, cere C o n s iliu l E u ro p e a n ca, ia s u m m itu l d e la C o p e n h a g a , să c la r i f i c e f a p t u l că su p lim e n ta re a re s u rs e lo r f in a n c ia re p e n tru R o m â n ia dep inde n u d o a r de im p le m e n ta re a R o a d M a p -u lu i, d a r şi de p ro g re s e le fă c u te în p r iv in ţa îm b u n ă tă ţ ir i i c a p a c ită ţ i i de a b s o rb ţie a b a n ilo r şi de c re a re a u n u i s is tem f in a n c ia r ş i d e a u d i t , p e n t r u f o n d u r i l e p u b l ic e , p e r fo rm a n t şi de în c re d e re . R a p o r to ru l P E p e n tru T u rc ia , A r ie O o s la n d e r , a a v u t u n a m e n d a m e n t p r in c a re c e re a ca U n iu n e a E u ro p e a n ă să n u o fe re R o m â n ie i ş i B u lg a r ie i, ia s u m m itu l de ia C o p e n h a g a , d in d e cem brie , o d a tă ce rtă p e n t r u a d e ra re (a n u l 2 0 0 7 ), p e n tru că n ic i T u rc ie i n u i se va o fe r i o d a tă c e r tă p e n tru în ce p e re a n e g o c ie r i lo r cu U E . O o s la n d e r, ca re sus ţin ea că în acest fe l se face o d is c r im in a re î n t r e ţă r i c a n d id a te , ş i-a re tra s , însă , a m e n d a m e n tu l în u l t im u l m o m e n t. O p a r te d in tre p a r la m e n ta r i i ro m â n i au a s is ta t Ia v o tu l f in a l, a lă tu r i de c o le g ii d in a lte ţă r i ca n d id a te , d in t r ib u n e le o f ic ia le , du pă ca re a u p a r t i c ip a t Ia o r e c e p ţ ie o f e r i t ă d e C o n s u la tu l G e n e r a l a l R o m â n ie i d in S fra s b o u rg .

C.IVf. pe aparate, 20-24 noiembrie, Debrecen

V a l e n ţ e d e s p e c t a c o lU n co rp fru m o s şi a rm on ios

d e z v o lta t , m iş c ă r i e le g a n te , s ig u ra n ţă ş i p r e c iz ie ,

s p e c ta c u lo z ita te g e n e ra tă de

r iscu l m are a l u n o r e x e rc iţ i i ş i, n u în u lt im u l rînd , execuţia dusă

la n iv e l d e v ir tu o z ita te s în t

e le m e n te le d e f i n i t o r i i ca re c o n fe ră f ie c ă ru i c o n c u rs de

g im n a s t ic ă v a le n ţe de spectacol. L e regăsim şi la acest

M o n d ia l pe aparate, încă d in

p rim a z i, cea a c a l i f ic ă r i lo r , 20

n o ie m b r ie . în care, în concursu l sen ioare lo r s în t înscrise 80 de

s p o r t iv e re p re z e n tîn d 31 de

n a ţ iu n i.C a lif ic ă r ile au im pu s cîteva

nume. Este vorba despre Kuptes C o u r tn e y (S U A ) - 9 ,5 7 5 la

pa ra le le in e g a le , Z h a n g N an

(C h ina) - 9 ,625 la b îm ă şi 9,375 la pa ra le le inegale , H um p hre y

. T e rin (S U A ) - 9 ,237 la sol si

9 ,1 6 2 la s ă r i t u r i , H a rm e s Suzanne (O landa) - 9 ,050 la sol,

C o lo m b o Ila r ia ( I ta lia ) - 9,200

la b îm ă , V a n Leem ven (O landa)

- 9 ,275 la pa ra le le jnega le , V an D e r L e u r (O la nda ) - 9,375 la

sol, N a ta lia Z ig ansh in a (R usia)

- 9 ,387 la să ritu ri.

La ora c înd tra n sm it (18, ora

R o m â n ie i) in tră în concurs şi

c e le p a tru re p re z e n ta n te a l

R o m â n ie i. O c ta v ia n B e lu ş i M a ria n a B ita n g se bazează la a ce a s tă a 3 6 -a e d iţ ie a.aM o n d ia le lo r , . p e S a b in a C o jo ca r/ s ă r itu ri s i sol Andreea

R a d u c a n u / b îm ă , Io a n a P e trovsch i/ pa ra le le inegale şi

să r itu ri, Oana B a n / b îm ă si sol. îm i es te g re u sa va o fe r rezu lta te le lo r, ele u rm înd sa-si

te rm ine e x e rc iţ ii le si evo lu ţiile în ju ru l o re i 22 ! P o t să vă spun că A ndreea R aducan/ 9,312 la

Statele Unite au cerut oficial Marii Britanii să mobilizeze trupe în vederea unei eventuale operaţiuni

în Irak, a anunţat, ieri, ministrul britanic al Apărării, Geoff Hoon, citat de AFp!

Miniştrii democrqţi-liberali

din guvernul ungar vor sprijini

concret UDMRA fla t, ieri, la Cluj-Napoca,

în tr-o v iz ită oficială, Kuncze Gabor, preşedintele Uniun ii D em o cra ţilo r L iberali d in Ungaria (SZDSZ)a declarat că ţara sa sprijină intrarea R o m â n ie i în N A T O , ia r p re ze n ţa , din 2004, a v e c in i lo r noştri în U E deschide noi oportunităţi de colaborare în răgiune. Fostul m in is tru de Interne în guvernul condus de G yula H orn a avut discuţii atît cu senatoru l Eckstein P eter- K o va cs , p reşed in te le P la tfo rm e i L ibe ra le d in

, U D M R , dar şi cu Takacs Csaba, preşedintele executiv al U n iun ii urmînd ca, astăzi, la T îrg u -M u re ş să se întîlnească şi sâ discute cu preşedintele UDMR, M arko Bela. „R e la ţiile noastre de c o la b o ra re cu P la tfo rm a L ibe ra lă din U D M R şi cu U D M R sînt mai vechi, dar abia acum am găsit răgazul necesar să facem o vizită o f ic ia lă , m om entul f iin d p rie ln ic datorită prezenţei lâ gu ve rna re a U D M R ” , a exp licat Ktmcze Gabor. E l a precizat că scopul vizitei sale î l constituie stabilirea unor contacte concrete şi eficiente, în p r im u l rînd de na tu ră economică, între U D M R şi m in is te re le d in U n g a ria , conduse de membrii SZDSZ, re s p e c tiv m in is te ru l In d u s tr ie i, In fo rm a t ic i i, Învăţămîntuiui, M ediu lu i şi Apei, pentru a putea pune în aplicare soluţii capabile sâ stopeze scăderea num ărului m aghiarilo r din România ş im p l ic i t , să ducă la d e zvo lta re a c u ltu ra lă , eco nom ică şi soc ia lă a com un ită ţii maghiare de a ic i.

Sorin CĂLIN

b îm ă ş i S abina C o joca r/ 9 ,268

la să r itu ri ş i 9 ,362 la so l ş i-au

as igu ra t in tra rea în sem ifin a le le

de sîm bătă, 23 no iem brie .A s tă z i in t r ă în fo c u l

c a l i f i c ă r i lo r M a r iu s U rz ic ă , M a r ia n D ră g u le s c u .ş i Io a n

Suciu .

Debrecen, 20 noiembrie Demostene ŞOFRONDeplasare sponsorizată de BRD - G.S.G., Mikotronlk,

Centrul de Afaceri Transilvania şi C.J.

KltH'jp '

In atsntia#

publiculuicălător!

D a to r i tă n e c e s i tă ţ i i in te rv e n im în re g im de a v a r ie a s u p ra l i n i e i de t ra m v a ie p e S p l. Independenţe i, în tre O pera M a gh ia ră ş i p o d N apoca , sîm bătă 23 . 11. 2 0 0 2 pe l in ia 101 de tra m va ie , v o r c ircu la au tobuze, p e traseu dev ia t S p l. In d epe nde n ţe i - George C oşbu c - C a rd in a l l u l i u H o s s u - G e o rg e B a ritiu .

Aviz favorabil pentru modificarea Legii electoraleSenatorii d in C om is ia ju r id ic ă

a u a v iz a t f a v o r a b i l , ie r i , p r o ie c tu l le g is la t iv c a re m o d if ic ă ş i com p le tează legea p e n tru a le g e re a C a m e re i D e p u ta ţilo r ş i S e n a tu lu i. P r in m o d i f ic a r e a a d u s ă a c tu lu i n o rm a t iv , e m is în 1 9 9 2 , se s tab ileşte în f iin ţa re a A u to r ită ţ i i E lectora le Perm anente, ce are ca s co p a s ig u ra re a c o n d i ţ i i l o r lo g is t ic e n e c e s a re a p l ic ă r i i d is p o z iţ i i lo r lega le p r iv ito a re Ia e x e rc ita re a d re p tu lu i de v o t, p re c u m ş i a c o n d i ţ i i l o r c o re sp u n ză to a re p e n tru b u n a d e s fă ş u ra re a o p e r a ţ iu n i lo r e lec to ra le . D e zb a te rile de ie r i d in C o m is ia ju r i d i c ă s -a u

concentra t pe un am endam ent a p a r ţ in în d s e n a to ru lu i P N L N ic o la e V la d Popa-, ca re a propus ca depunerea une i liste de c a n d id a ţ i p e n tru f ie c a re d in tre C am ere le P arlam en tu lu i cu m a i p u ţin de o tre im e fem ei sau m a i p u ţ in de o J je im e b ă rb a ţ i să c o n s t itu ie c o n tra ­ven ţie , ia r persoana care ar f i u rm at să răspundă con traven­ţio n a l p e n tru încă lcarea acestei p revede ri ar f i fo s t cea care a sem nat l is ta de c a n d id a tu r i. A m en dam e n tu l lu i Popa a fost respins de C o m is ie , una d in tre m o tiv a ţii f i in d că în p ro ie c tu l de re v iz u ire a C o n s titu ţie i s-a a c c e p ta t d e ja c o m p le ta re a

con fo rm careia statul garanteaza egalita tea de şanse în tre fem ei ş i b ă rb a ţ i p e n tru o cu p a re a f u n c ţ i i lo r ş i d e m n ită ţ i lo r p u b lic e . “ Legea e lecto ra lă nu are d is c rim in ă ri n ic i de vîrstă, n ic i de sex. D in p u n c tu l de vedere a l L e g ii e lectorale, nu re zu ltă ca necesitate o asemenea m o d i f ic a r e ” , a a ră ta t p r e ş e d in te le de şe d in ţă , s e n a to ru l P S D Io n Predescu, a d ă u g în d că în s c r ie re a în C o n s t it u ţ ia R o m â n ie i a p r in c ip iu lu i e g a lită ţii de şanse “ im p lic ă o rea lizare a acestui p r in c ip iu ” în toa te do m e n iile v i e ţ i i e c o n o m ic e , s o c ia le , adm in is tra tive .

ifizsE^pmSCrnrrT2 fcJ/ 1 au l , juaecatbna Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /12 /3C 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 3 ; F a x : 1 9 .2 8 .2 8 C e n t r a la : t e l : 1 9 .2 1 .2 7 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 2 E-mail:adevcjr@euroweb.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@euroweb.ro - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , s tr . N a p o c a 16

• CULTURĂ: TEL. 19.74.90:0788-307.982 ? MICHAELA BOCU;• SOCIAL-CETÂTENEŞTI:TEL 19.74.90; 0788-307.982-RADUVIDA;• ECONOMIC: TEL: 19.75.07 V BENIAMIN PASCU;• SPORT: TEL: 19.2f.27:0788-307.982 - CODIN SAMOILA;• PUBLICITATE: TEL./FAX:f9.73.04; 0788-307.987;• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; : •CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07;0788-307.982 - LIVIA POP; •SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23• SUBREDACŢIA DEJ: TEL7FAX: 21.60.75 L : ; LLC -LL ;

•M n o h T u

T II’AIU I, EXECUTAT 14 a n G a r a m o i id/ — î .eocrt f * * ' 1 '

I II lllll