xml Abonamentul:

Pentru monarchie: Pe an 12 cor., ' / i & n

6 cor., [L an 3 cor.

Pentru străinătate: Pe 1 an 18 f rc , ' / ,

an 9 f r c , ' / 4 an 4 frc. 50 cm.

Foea apare in fie care

S â m b ă t ă .

-SIX ne!

xia"

.JOB Inserţiuni:

(Jn şir garmond: odată 14 fii., a doua oră 12 fii., a treia

oră 10 fii. Tot ce privesce f

P a g . 5 0 U N I R E A N r . 6

Noi sin t em cei s ă r a c i , noi s in t em ace i a , c a r i d in totă a c r ac i a je r t f im ş i n e s u s ţ i n e m acóle le , ş i a c u m m i n i s t r u l v r e a , c a p r i n l e g e s ă n e s i l e a c ă , c a n ic i j e r t f e să nu p u t e m a d u c e p e n t r u s có l e l e n o s t r e . î n t r u c â t vor a j u n g e a fi p u s e în p r a e l i c â şi cum v o r fi în a d e v ă r r e f o r m e l e m i n i s t r u l u i B e r z e v i c z y , n u p u t e m sc i posiciv.

D e s b á t e n l e a n c h e t e i ş c o l a r e î n s e n e - a ü a r ă t a t d i r e c ţ i a ş i s p i r i t u l l o r . P e r i c o l u l e m a r e şi a u t o r i t ă ţ i l e n o s t r e b i s e r i c e s c ! , vo r a v e a s ă p o r t e o l u p t ă g r e a î n t r u a p ă r a r e a c a r a c t e r u l u i n a ţ i o n a l şi confes ional a şco le lo r n ó s t r e m e d i i şi popo ra i e .

I

Unirea Românilor macedoneni cu biserica romana.

Am zis în precedentul meü articol, că agenţii grecismului şi slavismului aü luptat şi luptă necontenit spre ducerea la îndeplinire a visului lor de a nimici Imperiul Otoman. — Spre susţinerea acestor dovedj, me voiü încerca a releva mai întâiu atitudinea grecilor faţă de acest Imperiu îngăduitor, căci dintre tote popórele crescine din Imperiu, singuri ei aü sciut să se insinueze şi exploateze buna credinţă a puternicilor zilei, dobândind mari avantagii în detrimentul celor alalte naţionalităţi.

Dacă răsfoim puţin istoria asupra t recutului, vom constata cum grecii acesta rasă de adunătură de mercenari, căci drept vorbind şi fără patimă, elementul curat elen

astăzi nu figureză în acest minuscul stat, acesta nu o spun numai eù, ci au dovedit şi susţinut persóne sus puse şi cu cultură vastă, au contribuit mult la desfiinţarea Imperiului Roman de răsărit şi a regatului nostru Itomâno-Bulgar prin aducerea Turcilor în Europa de cătră împăratul bizantin Pa-leologu.

Acesta rasă, detestată de toţi, prin firea ei, fiind cormupătore, infidelă faţă de aliaţii şi vecinii sei şi plină de vicleşug, la început respinsă cu desevîrşire în treburile statului Roman, s'a întrodus pe furiş în conducerea statului Roman ci ca un cariti a început pe nesimţite a róde din temelii organismul statului Roman de răsărit, aducèndu-i ruina şi desbinarea politico-religiósa, iar In locul lui au înfiinţat aşa zisul Imperiu Bizantin care în ciuda lor n'a avut durata aşa de lungă.

Cu venirea Turcilor în Europa şi constituirea statului turcesc pe ruinele domniei bizantine, trufia grecescă s'a stins cu desăvârşire; iar elita lor, răspândită prin ţările crescine, n'a încetat a lucra pe tăcutele ca şobolanii pentru ruinarea Imperiului turcesc şi reîntemeierea domniei bizantine. — De la cucerirea Constantinopoluluî (1453) şi până la începutul secolului al XIX, Imperiul turcesc deşi a repurta t numeróse rès-bóie cu diferite popóre, totuşi nu s'a atins I de instituţiunile religióse şi culturale ale grecilor, nici n'a retras prerogativele acor- i date în stat Patriarchiei de cătră marini-móstri Sultan Mohamed I I şi succesorii lui.

In intervalul acesta de timp, comuni- i ta tea crescinà din Imperiu îşi perdu cu de-săvîrşire noţiunea de individualitate naţio- j nală şi tòte poporale crescine, compuse din Români, Bulgari, Sèrbi şi Albanezi aii fost i recunoscute de la început de cătră autori

tăţile imperiale, ca făcend par te numai dintr 'o singură naţiune denumită în idiomul turcesc sub numele de „ Urum mileti," împrumutat probabil de la (ivifjî'ivov î-iivoz (naţiunea română), căci şi grecii până acum 50—60 de ani nu se numiaîi între ei tXZpveo ca astăzi ci Qwualot;; iar ia şcolă ziceau: pav&âvoţiiv ii)v Quffta'iiiitv yXujoaav, în loc de: riiv t)J.r]-vixijv ylojauav.— De aci a provenit marea confusiune pr intre autorităţile turcesc! în zilele nostre, când Românii, Bulgarii şi Albanedii au început a-şi revendica drepturile lor naţionale, usurpate de autoritatea biser icesc! grecă din Fanar.

Funcţionarii turci, neobişnuiţi încă cu idea acesta de deosebire printre naţionalităţii nu puteau face distincţiune intre Român, Grec, Bulgar, Serb şi Albanez; şi ca culme de ignoranţa unora dintre ei, erau respinse de multe ori pretenţiunile lor drepte prin espresiunea vulgară: „Vlah mileti, Bulgar mileti. Urum mileti epsini bir boc."

Cu chipul acesta, fruntaşilor Români şi Bulgari le-a trebuit să useze forţe intelectuale spre a-î face pe acei funcţionari ignoranţi să înţelăgă, că este o mare deosebire între Urum mileti, Vlah mileti şi Bulgar mileti. I'ecî idea de Grec, Bulgar, Român etc. până la jumăta tea secolului t recut era cu desăvârşire necunoscută de Turci, de la cari Grecii profitară mult de acesta ignoranţă. —• Era evident, că acesta idee să le para Turcilor cam curiosă şi periculdsă chiar; de ore ce de la venirea lor in Europa nu se ivise vre-o neînţelegere saii reclama-ţiune din partea creştinilor în contra autorităţii bisericesci diu Fauar, cari până la acăstâ dată recunosceau ca cap bisericesc pe Patriaichul din Constantinopol şi se ins-truiau ca vai de lume în limba grecesca.

FEUILLETON.

La aniversarea a şase-zecea DE

Carmen-Sylva

Ziua mea a început încă de cu ndpte şi ia tă cum: Am fost ia representa ţ ia Regelui Lear, cea uiai raiuuuată din piesele lui Shakespeare . La dramele lui Shakespeare , ca şi la quar te te le lui Beethoven: tot de-a-uaa par tea de la urmă, e mai frumosă. Asa se făcu eă representaţ ia se sfârşi abia la 1 noptea; căci aci, în Bucureşcî teat rul im;epe la 9. Venii jumăta te mdrtă acasă, atât de mare mi-a foit impresia ; dar . în-nainte de a deschide uşa atelierului au

Nr. 6 U N I R E A Pag. 51

Cam de la 1821, data primei mişcări a eterieî grecesci, vedem, că acţiunea grecilor începe a se manifesta pe faţă şi a da mult de lucru Turcilor şi in urma evenimentelor desfăşurate pe atunci, prin sprijinul unei puteri mari aü putut realisa formarea statului lor. — De atunci începe un curent ostil între populaţiunea creştină şi mahometana. Acest curent era alimentat atât din partea statului grecesc, cât şi din partea Patriarchiei din Constantinopol. care sub masca ipocrisieî a început a înpâna provinciile turcescî cu o mulţime de Mitropoliţi, Epis-copí, Protosinghelí etc. cari departe de a ñ representanţii bisericei Mântuitorului nostru Isus Christos, dînşii aü devenit asupritorii creştinilor, fiind agenţi ai elenismului şi turburătorii ordinei publice.

în interval de câte-va decenii, grecii încurajaţi de isbânda realisată, aü săpat mereu temelia statului turcesc pentru a încorpora provinciile turcescî. — Pentru acest scop aü făcut mari sacrificii bănescî. — De multe ori instigaţiunile lor aü fost descoperite de autorităţi şi înăbuşite, totuşi ei n'aü încetat şi nu înceteză încă.

Tocmai, când se credeau stăpâni pe si-tuaţiune, la anul 1860 cade ca o bombă pentru ei redeşteptarea Bulgarilor şi Românilor, care le-a stingherit aprópe cu desé-virşire scopul lor infernal, iar Turcii aü început să pricepă vicleşugul lor grecesc.

Furia lor a ajuns la paroxism. Cine nu curiosee persecutiunile îndu

rate de Bulgari şi Români din partea agenţilor elenismului şi de representanţi i bisericei lor? Voi relata aci pe scurt persecutiunile ce aü îndurat Bulgarii şi în urmă voiü relata mişcarea culturală a Româuilor.

Elementul bulgăresc, adăpat de sentimentul naţional, a început cam pe la 1860

a scutura jugul fanariot, care de atâtea secole n'a căutat să-î lumineze sufletul, ci pe cât s'a putut a-1 ţine într 'o ignoranţă complectă. — Spre a înăbuşi curentul de redeşteptare al Bulgarilor, emisarii elenismului în frunte cu falşa Patriarchie au usat cele mai mârşave mijloce în contra lor, de-nunţându-î pe de o parte autorităţilor turcescî pe toţi luptătorii causeî bulgăresc! ca periculoşi siguranţei statului, îar pe de alta predicând prin biserici şi anatematisând pe toţi aceia, cari îmbrăţiseză causa bulgărescă.

Autorităţile turcescî, instigate de prelaţii şi agenţii greci, au organisat o gonă teribilă în centra Bulgarilor; pe unii asasi-nându-î, pe alţii exilându-î în Asia.

Printre numerosele victime citez aci ne fruntaşii bulgari din oraşul Ochrida: Zafir Bele, Sapungiu, Ghiurce exilaţi; îar Jonce Paunce scăpând cu viaţa la Sofia a avut nenorocirea să i-se incendieze casa şi totă averea i-s'a confiscat de stat.

Dacă ar ceti cine va istoria redeşteptării naţionale a Bulgarilor din Macedonia de la 1860 în coce, va constata până la ce grad de mârşăvenie au ajuns prelaţii greci, împreună cu agenţii elenismului.

Cu tote persecutiunile îndurate din partea falşilor apostoli aî luî Christos, sentimentul naţional al Bulgarilor s'a desvoltat şi în scurt timp aii alungat din biserici şi şcoli limba grecescă; îar clerul s'a emancipat de Patriarchie, înfiinţând la Constantinopol un exarchat, pe care grecii îl considera de schismatic.

Un Român Macedonen.

(va urma).

Preponderanţa creştinismului. în revista catolica „Egybâzi Koziony"

din Budapes ta sub titlul de mal sus. aflăm un articlu remarcabil semnat de Dr. Hanny Ferencz pe care îl comunicăm cetitorilor nostri în t raducere l iberă:

Astăzi, când direcţiunile sciinţifice şi organisaţiunile politice d u se mal Î D d e s -tulese cu cererii strimt, ce îl not ocupa în lâuntrnl unei ţâri sau în mijlocul unei naţiun' , ci cérca a câşt iga adepţi în ţările şi la naţiunile vecine şi întreţin legături continue între membrii şi part isaniî sèi din cele maî depăr ta te locur i ; nu i-se potè ascrie de vină nici bisericei catolice, dacă por tă evidenţa despre numărul fiilor seî reslaţiţi ne în t regă suprafaţa pămîntulnl şi dacă din numeral ior. care zi de zi cresce, şi maî ales din numărul total al creştinilor face deducţiunî, că pâgânismul şi-a pierdut preponderanţa şi e în des-erescere continuă a tâ t în Asia cât şi în Africa.

In revista germană „Stimtnen am Maria-Laeh" anul trecut a apăru t un articlu scris de Iesnitul Krose, care face o s ta t i s tică generală, a diferitelor religiun' . In timpul din urmă a apărut în Civiltà Catolica din Roma (numărul de la 16 Ia-nuar a. c.) un articol despre teuainţele de înaintare a Ruăiei şi Angliei spre Tibet, şi autorul articolului îşi espr ima bucuria, că până ce Rusia Î D a i n t e z â m nordul si mijlocul Asiei (Mandsnria şi Turchestan) , până atunci Anglia ş i F ran ţa ţin ocupate păr ţ i le ei sudice, b a Anglia ìnaintéza deja spre Tibet . în cât nu preste multă vreme Asia în t regă va fi deschisă creştinismului.

einci-sore-zece Oetornvrie. eram 'logodită! Şi când. ani de zi ie dună acesta, t m venit pentru întâia rtftţtă ia S igmanngen . în sala armelor, am exclamat: „Uu'te colo cavalerul meu!"

A fost forte galant diu partea Regelui a-mi aminti aiât de iubitor de minunatul vis. Se vede că e cavaler ! Nn-i a ş a ?

Coşurile tie flori începuseră să umplă oriaea! Cn încetul "'au adunat c incizeci — o splendore! Au adus vase. dor.iţe. putini, pentru ea splendidele flori sâ ren.âe în vieţă! Sala mea de musică arată ca o poveste, f'rumdsă ea nici odată! Alta da t ă găseai trei. patru bucheţele sărâoaciose în Bu Miresei, acum te-ai ţintea crede t ranspor ta t la Nizza! Cel maî friiuio* liliac în ghiveciuri , cloooţef si garofe. — De s'ar pute oicta aşa ceva! Munţi de telegrame sosiră nici nu le-am putut deschide ne uite! De scrisori şi poesii nici nu p>'t vorbi ; căci ani a t â tea maldăre înainte-mi. că irebue multe zile pentru a ic deschide.

NI n u p o t p o v e s t i t o t u l ! E mult. prea mult! Asemenea dimineţă 8 unei zile de naseere rămâne pentru fot Ce r.na! Nu pote trece ! Florile acestea nu vestejesc nici odată! Nu era totul ca de obiceiu. Tot de una am un stol de copii şi nepoţii aee-lora cari mă i'pcunînrâ, de treî-zeci de a r i ; dara aceştia fosescra de asin dată cu eîdue zile mai înainte pentru H asculta pe minunatul violinist Florizel de Reuter. Acest băiat dumnezeesc ue-a încântat, pe toţi şi lui ii datorese că sara Crâcitinuitii gr-rmsn a fost pentru mine o sărbâtore minunată. I-am făcut nu pomuşor. de ore-ce plânsese

că nu va avea Crăciun! Căci marele mu-sicant e copilaş de uu-spre-zece an i ! Mititelul mi-se aruncă in braţe şi-mi cuprinse gâtul şi asta mi-a făcut a tât de bine! Şi apoî s'a aşezat la orgă şi a improvisat fugi.... şi suite şi s'a juca t iar cu jucăr i i le şi Iar a făcut musicâ!

Dar dimineţă n'a trecut î ncă : au mai venit şi miniştrii. Şi d-1 Sturdza m i a ţinut o cuvintare minunată, care m'a mişcat cu atât mai mult cn cât ii cunosc de einei-zeci de ani. Ca fetiţă de opt până la zece ani, eram la Bonn şi atunci Sturdza era student şi venea mult la părinţii mei cari se interesau mult, de tinărul român cn arejăteire iubire de patrie. Aooi a venit totă casa. toţi cu ueuumorate flori, şi ia al doilea dejun au venit prinţul şi nepoţelul nostru Carol. fără pr inţesa care nu se întorsese l u c i din Coburg cu cei alalţ î copii. Regele a voit ca nepotul Carol sâ bea în sănă ta tea mea. El însă s'a înroşit ta re şi forte încurcat, şop t i : „în sănă ta t ea ta !" ; cu a.tât maî puternic înse ciocni paharul .

Dnpă amiază am avut, de ia cinci până la septe ş; jumăta te , o şedinţă a societate! mele de ajutor, a uneia din forte multe! Societatea acesta caută pe cei mai săraci şi le dă lemne. Afară de acesta am clădit asii. în care primim pe bătrâni şi pe orbi. Avitn până acum şase-zeci şi nici nu l'am inaugura : încă solemn! Şedinţa fu cn atât maî frninosâ. cu cât erau mulle lucruri bune ue relatat şi multe lucruri mai bune îucâ de hotări t şi tote doniţele putură sâ se bucure cu mine de florile ce mi-au dăruit şi sâ vadă cât de cu îngrij ire

le ţineam pentru a le avea că mai mult în vieţă. Era o încheere f'rumósà a unei zile frumos e !

De astă da tă mâncarăm singuri, eu şi Regele. Sînt prea obosită şi caut, când por, sâ-mi asigur liniştea. De ait-f'ei mâncăm ziua de obiceiù cu tota casa nostra. D a r după şedinţă am fost obosită. Nu trebue să se uite că ziua începuse de la unul nóptea! în loc de a mă culca înse. pe Cată. ceea ce ar fi fost cu minte, am pus să se apr indă iarăşi lumina electrica in c s n n r a mea, şi am chemat pe tòte*servitórele, cari au fost pr imele; acum voiam să fie şi cele din urmă Pri 'rnru dînsele să află copii din asinii Otto şi aceştia se bucurară de sp ie r -d^.rea florilor şi de pantofioril imi l en ţ i ; căci eù nu port aiţiî.... Şi a tre-bnit să le explic tabloul! La urmă veniră pisicuţele. cari voiau să inai serbeze puţin, şi apoi am mai deschis scrisori si t e i f g ' s n c t ână când n'ani mai putut de ( boselă şi a trt bnit să mă cule! Acesta a fost aniversarea a şase-zecea, in vederea i ărers Bi j M 11 -z< el de ani mă bucur ! Ce-i drept n'am eredut că mâini iubitori mi-o vor înfrnn seta atâ & ! Atunci mă gândeam numai la pa r t a n a r e care locuesce sub părul aib. dacă nu şi la dragostea mare a unei vieţi întregi la bogata recoltă dui à muit arat ş i s ă n s n a t şi cultivat şi muncit!

Asemenea prilej nu e mai trist prin faptul că te f'aee să te primbli prin cin i-tirul inimei tale şi că «ameni flori pe el! Cu asta m'ani obicinuit vai. diD n i x r m ! Tinereţa mea a fost o despărţ ire neîntreruptă de cel niai iubiţi, de atâtea fete tinere şi d ră guţe, aşa că am aprópe mai multe amice sub pâmîr.t de cât pe el, Cum a fost mai târziu

Pig . 52 D N I K E A Sr. 6

Trecutul se repeţesce, în ordine întorsă. Odiniórà popórele Asiei aü inundat spre Europa şi aü nimicit imperiul roman, da r apoi şi-au plecat grumazii sub jugu l blând al creştinismului. Iar acuma popórele Europei s t răbat spre inima Asiei, a acelui continent care adàpostesce mal bine de jumé ta t e din tntrégá poporaţ iunea pămîntului (810 milióne din 1537 milióne) din carea par te covèrsitóre sînt necreştin! ( "aO 1 ^ milióne). Autorul articluiuî din Civiltà nu ascunde adevărul trist câ cuceritorii europeni duc şi multa corupţiune în t re păgâni , dar se mângâie cu a :eea, cà misionarii si călugări ţele catolice prin viaţa lor s t ìnta şi abnegaţ iunea lor eroica, şi unde e de lipsă, prin martiriul lor, contrabalanseze réul şi câşt igă multe inimi păgâne pentru biserica Ini Chris tos . Nu cegă niel meritul schismaticilor şi al protestanţ i lor fiind de părerea că tot mai bun e un schismatic s'ail protestant credincios de cât un păgân .

Tonul acesta conciliant alcatolicismuluî nu e lucru neobicinuit nici ia noi acasă in Europa , iar în colonii de la cauètul seclulul al XIX e lucru de tòte zilele, pentru că misionarii diferitelor biserici creşt ine s tau sub scutul mari lor puteri europene. în cât de multe ori şi terenul de activitate le este designat diu par tea puterii care a re supremaţia în respectiva provincie sau ţară . Pent ru convertirea păgânilor ar fi avan-tagios, ca fie care biserică să nu trimită misionari de cât în acele provincii s'aü ţ inuturi păgâne , unde nu sînt misionari de al altor biserici sau şi dacă s înt , dar nu pot lucra cu resul tat .

De altă par te în s t ră ină ta te s impat ia sectelor crestine faţă de catolicism e în crescere şi pote nu e depar te timpul, când poporul mai credincios al diferi telor secte

protestantiee ( luterani , calvini, anglicani, scandinavi metodistl. baptist î scl.) se va reîntoree la catolicism. Uu corespondent din America a revistei „Civilta" raporteză că revista lunară Angelus a anglicanilor din Chicago în numărul din Novembre a. tr. din incidentul a lungăr i i caiugări lor din Fran ţa scr ie : .Biserici le catolice In tot locul sînt pline, pe când protestantismul şi-a nlerdut influinţa asupra sufletelor. Perderea catolicilor încă nu e câştig pentru protestantism. Atât în Europa cât şi la noi nu protestantismul sau catolicismul e persecutat, ci creşt inumul . Cei ce sîut inimici al catolicilor in Europa, aceia s înt inimici şi lui Isus Cbristos şi evangeliel sale. Cine negă adevernl acesta, acela studieze cesţiunea re l ig ioş i In Fran ţa şi se va convinge, că adevărul îi g r âesc" .

Un alt şemu îmbucurător e manifestul episcopilor anglicani, in, congresul ţinut in Washington în Cvtobre 1903. în care manifest înt ind catolicilor mâna de împăcare . Schimbarea acesta de sentiment în mijlocul rassel anglo-saxone daiezâ de la mijlocul seclulul XIX şi de atuocia tot cresce. Semne de schimbare se a ra tă şi in Anglia. Aşa spre es. cea mal respimiită revistă săptămânală ilustrată „Graphie" în numărul prim al anului curent în vre-o două locuri amintesce de catolici. Anume în locul prim comunică fotografia none! catedrale catolice din London. iar in locul al doilea poitreuil şi biografia noului arehiepiseop catolic de Westniinster Tr. Bourne, ( .nt ionisa; la 29 Decembre 1903). Ce progres din 1850 pâiiă în 1904! în 1850. când Papa Piu IX a res taura t hierarchia catolică în anglia (12 eniscopate şi archiepiscopatul din West-rainster) s t r ada şi presa răsuna de No popery (nu ne trebue popism), şi la 1851 s'a oprit

alt-fel! Dară învăţasem din breviarul pentru profani al lui Schefer. pe din afară, minunatele luì ve r sur i : „Cine nu p o t è t ră i cu cei pe cari îl îubesce, atunci când sînt depar te , ba chiar morţi — aceia I-a pierdut cu desăvî rş i re !" Ar fi trist, dacă morţii ar fi pierduţi pent ru noi; căci atunci n'ar fi t ră i t nici oda tă ! Atunci vieţa ar fi pustie şi góla, ea. care ar trebui să fie a tâ t de bogată, a t â t de bogată, ca fie-care euvînt. fie-ce privire bună pe cari le-a primit în-t r însa! Nu mă simt maî săracă pentru că scumpele braţe nu mă maî cuprind şi vocile iubite nu-mî mal răsună, ci mulţămesc în tòte zilele lui Dumnezeu că le am pentru vecie, cel puţ in pentrn aceea vecie, pe care ne-o putem înch ipu i !

Dór nimic nu piere! Totul dureză câ tă vreme creerul nostru le pote păs t ra ! Vieţa e mult mai bogată, de cât ţi-al închipuit în t inereţe şi cupr inde a tâ tea surprinderi şi greută ţ i , car i după ce au trecut, ar puté fi număra te sau se numără chiar pr intre cele frnmóse. Nici nu pot înţelege cum se p o t e vorbi de t recu t ! Totul e p resent ì Tota l e de faţă. total a p r ó p e ! Cincl-zec! de ani nu sînt nimic! Dacă te gândesc! cu incordare la trecut, ţi-se pare că nu e la mijloc nici un ceas şi că eşti î n c ă acelaşi ca la vârs ta de trei an i ! Nici cusururi le măcar nu ţi le schimbi, ci cauţi numai să le faci de suferit pentru cel alalţ!; da r ele există mereu şi cer să fie combă tu te !

Dară nici la alţii nu trebne să uiţi. cum nu uiţi nici ia tine, că cusururi le cele mal multe sînt numai reversul, sau chiar numai exagera rea unoi cali tăţi şi dacă

nu iubescl pe omeni cu greşelele lor. nu-i lubescl de loc! Aşi dori sâ pot t r imite tuturor celor, cari mi-au trimes scrisori, noesil şi telegrame a tâ t de dragi, tot parfumul de flori, care umole camera şi inima m e a ! Ca valuri mari aşa vin din tdtâ lumea. în cuvinte pline de Iubire, spre mine; şi tăcuta mea chilie e luminată şi căldurosă şi reflectă tot ce lumiueză în ea şi repetă în ecou tot ce s'a cânta t a c i !

Mii de mulţumiri tu turor celor de aprdpe şi de d e p a r t e ! Mii de mulţumiri că toţi s'aă îngrij i t a înfrumseţa, cu mult peste aşteptăr i le mele, renumita aniversare a şase-zecea! Dumnezeu mi-a dăruit o fau-tasie frumosă şi rodnică, da ră am găsi t în tot de una că real i ta tea întrece fantasia!

Din ce i mal fragedă tinereţe m'am bucurat de ziua acesta şi de acum voiu avea acesta bucurie până în ceasul mortei!

Ore acesta nu e destulă fericire? („Gazeta Satinului.'1)

Picuri... Pieuriî ce cad în mare De pe necuprinsul cer, Cu a mării apă 'ntînsă Se amestecă şi per.... Tot asa si-'n viata nostră Se cufundă şi dispar: Pieuriî de fericire în o mare de amar!!

(din volumul „Cântece" de Emil Sabo.)

prin lege pur tarea talarului şi denumirea episcopatelor catolice dnpă numele oraşelor auglese. Legea acesta abia preste 20 anî a aiir.igat'o Giadstone. Şi iată ia 50 ani de la res taurarea Ierarchiel. archiepiscopul din Westmins ter e Înşirat între fruntaşii vieţei publice. F i resce aù şi fost figuri mari p r i m i i archiepiscopi : Wisemann (f 1865), Manuing (f 1892), Vaugban (f 1903).

Iucă cei mal s t răin! sînt protestanţii Germanei dar in timpul din urmă şi aci se observa puţiuă apropiere mal ales pe terenul sciinţinc. Altă da tă . când am vorbit despre act ivi tatea l i terară a profesorilor berlinesi Harnack si Paulsen, am indicat şi semnele de apropiare .

Simpat ia şi chiar şi ant ipat ia , ce o manifestă faţă de catolicism naţiunile protestante mal mari îndreptă ateuţiunea şi înteresarea naţiunilor mal miel asupra bi-sericel catolice. Aceia-şî resultat II au şi violenţele puterii de stat asupra biserieeî catolice (spre es. în F ran ţa şi Rusia), mal depar te agi taţ iunea sis tematică a socialismului, care ameninţa eâ ajungă factor internaţional.

Ast fel pretut indenia se pote observa progres in favorul creştinismului a tât în Asia şi Africa, continente locuite în prepoderanţă de păgâni , cât şi în Europa şi America (aci sînt 71 milióne de catolici. 6 2 1 / a milióne de protestanţi . 1 milion de j idan i şi 9 milióne de păgâni) şi în Australia (aei sînt 1 milion de catolici. 3 milióne de protestanţi şi 750 mii de păgâni) .

învăţaţi i păgân! nu se pote să nu admire pnterea de viaţă a creşt inismului , care şi după 19 veacuri tot t iuér şi plin de vigóre e. iar învăţaţi! creştin! necatolicî s tudiând vor fi siliţi a recunósce. ca biserica catolica în decurs de 19 veacuri nu s'a schimbat nici cu un fir de per în ce privesce esenţa el şi că nici astăzi nn şl-a perdut influinţa asupra vieţii sociale şi de stat , şi că nu a încetat 8 ă se lăţescă geografice şi să recâşt ige posiţiile perdute (Anglia, Germania) .

E de mare moment din punct de vedere nu nnmai creştin ci şi catolic, că teri-tóreie locuite de păgâni încetul pe încetul ajung în manile marilor puteri europene şi că ast fel se deschid înaintea civilisaţiunel creştine. După auctorul articluiuî din Civiltà la finea seclulul XVI din în t reg pămîntul locuit numai 3 1/» milióne de milur! pă t ra te erau in puterea naţiunilor creştine, Iar 45 1/» milióne sub domnitori necreştini, pe când astăzi deja 40 1 /* milióne de railnrl păt ra te s înt sub domnia naţiunilor creştine. Cu totul 963 milióne de omeni sînt sub domnitori creştini, îar 560 milióne sînt ne-creştinl a târnător l de la domnitorii necreştini, dintre cari 110 — 120 milióne b vin pe Africa, Iar celealal te 440—450 milióne pe Europa şi Asia, mal ales pe China, care are 235 milióne adepţi de a lui Confucins, 105 milióne budhişti, 32 milióne tavi şi 20 milióne mobamedani.

Dintre bisericile crestine catolicismul a re mal mulţi credincioşi, b a ş i s ingnrat ic i le religiuni păgâne încă aù mai puţini adepţi de cât biserica catol ică . Increşt inarea Asieî şi maî ales a Chinei şi a Tibetului va hotări raportul între credincioşii biserieeî catolice şi a celor alal te biserice crestine.

i :

N r . 6 U N I R E A P a g . 5 3

Civiltà îşi termină articolul cu cuvinte le : Bine! petruuda da ră puternica Anglia in Tibet. Deschidă c o m u n i c a ţ i i i L e i teri tórele aceste necălcate de picior « trai îi împlânte crucea Iul Chrigtos pe vliful cetăţii misterióse a b u d h i s m u l u l . f a c ă cu p u t i n ţ ă să se pota predica evangelia în ţara acesta până acuma hermetice închisă dinaintea învăţâ-torilor c r e s t i n e . Dacă Anglia va face acesta, îşi va câşt ig* meri te pentru ei v i l m ţ i u n e . cultură şi pentru r e l i g i u n e a adevăra ta .

R E V I S T E .

Roma. F e r i c i t u l Leo XIII •— de-mî aduc b ine a m i n t e — dor în 9 r in dut i şi-a ce t i t m ô r t e a , le e r a t a r e d r a g f rancmasoni lo r şi l i be ra l i l o r , c a r i a r fi voit să-1 v a d ă m o r t , ea ved i d o m n e să-l p r e a n i à r é u c â . Sfinţia S a Fiii X încă începe a le fi d r a g m u l t o r a , căc i încep a se- ocupa eu e l , a se î n g r i j a de s ă n ă t a t e a lu i . î n t i m p u l (lin u r m ă spuneau g a z e t e l e , că e b o l n a v , căc i aerul V a t i c a n u l u i şi ocupa ţ i t i n i i e c e l e a multe nu îi s în t s p r e b ine . A d e c ă dumnealor HŞA a r v r e a să fie. d a r s p r e bucuria n o s t r ă nu e a ş a . E s e u ă t o s , se scolă t a r e de d i m i n e t ă , face l i t u r g i u şi deja la 1 0 o r e p r i m e s e e in a u d i e n ţ ă .

Francia L a t impul seu a m av i sât pe cet i tor i i noş t r i d e s p r e s t a t u a r i d i c a t ă lui Renan în T r é g u i e r , i - am in fo rmat şi d e s p r e modu l , cum a fost ea pr imi ta de Bre ton i . A c e ş t i a i n d i g -nâudu-se , Că lui R e n a n i-s 'a r i d i c a t s t a tua în t r ' un ţ inut , c a r e e fa la ca to l i cismului france8. a û h o t ă r î t . ca v i s -a -v i s eu s ta tua vor r id ica o c r u c e m a l e s t o s ă . Acum crucea e g a t a , e î n a l t ă de 12 m. şi e făcuta din g r a n i t roşu . Din j o s de piciôrele crucifixului se află i n s c r i p ţ i a : Viciaţi G a l i l e a e ! . v o r b a lui I u l i a n A p o s ta tu l . P e când R e n a n e f ăcu t b ë t r â n bl isat, g â r b o v i t . C h r i s t o s s e î n a l ţ ă maies tos . si p a r ' e ă i-se u m p l e i n i m a de bucurie, când v e d e c u v i n t e l e s c r i s e pe soclu : Nôuë nu ne pasă de t r ă d ă t o r i , nici nu-i b ă g ă m în s a m ă . a d o r ă m î n s e pe I sus , D u m n e z e u l p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i .

Pe când g u v e r n u l f rauces nu v r e a să mai v a d ă nic i u r m ă de c ă l u g ă r p r in F r a n c i a . şi de ja a î ncepu t s ă a l u n g e pe că lugă r i şi d in c o l o n i i : g u v e r n u l i ta l ian , deşi ca şi ce l f r a n e e s s u s ţ i n u t de f rancmasoni p r i m e s e e cu b r a ţ e l e deschise pe c ă l u g ă r i i f r anees î . Maî a les cei ce se ocupă cu i n s t r u c ţ i a s î n t p r i miţi forte b ine , căc i c ă l u g ă r i i I t a l i e n i sînt maî mul t c o n t e m p l a t i v i .

Bavaria. C o n t e l e Moy v r e n d să-şî c â ş t i ge pomen i r e v e c i n i c â , a î n a i n t a t un proiect de lege , c a r e a r e de scop să se îee de la preo ţ i d r e p t u l d e a fi a leş i de depu ta ţ i . D i n i o t ă t r e b a se a l e g e nimica, pu tem î n s e c o n s t a t a a t â t a , că i dea acesta începe a se g e n e r a l i s a , ne î n t â l n i m eu ea în A n g l i a , în F r a n c i a şi şi ia noi se aud n i s c e a s t fel d e ş6pte . D a c ă n 'au pu tu t ' o scote la c a l e în F r a n c i a , cu a t â t maî pu ţ in vor p u t e face ceva a i r i a . Cel ce a a p e r a t m a î

b i n e i n t e r e s e l e a c e s t e a în F r a n c i a , a fost ep i scopu l Freppel, c a r e în 1 8 9 1 a ţ i n u t o v o r b i r e c l a s s i c ă d e s p r e aces t d r e p t a l p r eo ţ i l o r .

CORESPONDINŢE. DIN M A R A M U R E Ş .

Sigetul Maramureşului 7/1 1904.

Sfìnta Biserică gr.-cat. română din S'iget a avut sărbători le eelea maî frumóse a Nascere! Domnului, căci în ziua întâia a serbatóre! a cânta : prima dată în biserica coral mix: a credincioşilor paroehieni.

Un cuar te t mai frumos arare-ori se potè nudi-

Cântări le melodióse a lui Vorobehe-viciìi a stors lacrime din ochii ascultătorilor.

Aievea este (ie admirat zelul cnntor-doeentnlul Petru Pop, care în restimp scurt de 2 luni a putut să producă resultai a tâ t de frumos.

Corul sta din 28 membrii. Bărbaţi tineri şi fejióre cari u'aù cunoscut nici când notele le-aii învăţat acele cu a tâ ta precisione. în cât meri tă tòta l andă ; da r mal mare l aadă şi recunoscinţă merită conducătoriul Petrn Pop, care a desvol tat o naciinţă admirabilă cu instruarea cornluî.

A avut biserica nostră mai în tâ iù corul itiristilor, apoi a p r e p a r a t e l o r , ambele coruri forte frnmòse. înse pe la sărbătorile mari şi mic! şi alţii având văcăciune, biserica a rămas fă re cor.

Acest cor poporal va fi statornic. în văcăciunea venitóre voiù face cu cantor-doceutele Petru Suciù. un curs de a instrua pe docenti şi pe cantori din vicariat în note pentru înfiinţarea corurilor poporale de patru voci.

Dorinţa mea ferbiute a fost să în-fiinţiez întâi îu Siget la reşedinţa vicariala un cor poporal, şi har Domnului ani ajuns ceea ce am dorit.

Cu oeasiunea sărbători lor Crăciunului gftnta nòstra hiserică a primit şi un dar preţios, anume St. Dómnà lulia Szabó soţia credinciosului nostru Dr. Mihail Kókényo-sdy, a dăruit bisericei o învălitore de altar făcută din barşon şi înfrumseţată cu cruci şi p'>;ire, cusute cu fire de aur de însăşi dai uitarea. Invèiitórea Vaio-résa 100 corone. Ai tami e de doi metri TU lungime şi 1 m. 50 cittt in lăţime, — se póie închipui lucrul mult şi scump a unei învălitore a tâ t de mare.

Primescă donàtórea marinimosâ. mulţămită cea maî adîncă .

Nu pot să na amintesc cu acesta ocasiune daruri le preţiose a prea stimatei Domne Ius t ina Pop. soţia Domnului Dr. Ioan Mihâlyi. care de ani de zile provede altarini Sfintei nòstre biserice la tòte sărbători le mari câte cu şesă lumini în-frumneţate cu flori preţ iose.

Bunul Dumnezeu să resplătăscă cu mult bine familia Dlul Dr. Ioan Mihâlyi. binefăcătoriul bisericei nòstre.

Cu durere amintesc câ în 2 1. c. am îngropa t pe Laurenţi i i fiul cel mal mare a Sp. Di Dr. Ioan Mihâlyi.

Avem şi aceea bucurie că biserica româna gr.-cat. din Siget s'a îngrădi t în

front cn grat i i de fer, cari aii costat 1200 corone, din cari intel iginţa şi credincioşii aii solvit 600 corone. — Lista donatori lor se va publica în istoria înfiinţareî parochiel române din Siget. care nu preste mult va Ieşi de sub tipar.

î na in t ea bisericei şi a caeel parochiale s'au făcut trotoar de asfalt, care se va plăti din venitele bisericei în restimp de 10 ani.

Sîut deja aprobate şi s tatutele societăţii de înmormîntare a credincioşilor ţinetori de acesta paroebie . şi voiu nisui a înfiinţa a tar l societăţi în tote comunele din vicariat .

Sciri îmbucurâ t6re vă pot scrie şi din vicariat .

L a pr imăvară , se vor începe a se zidi biserici de piatră T« Berbescî Drago-miresci, la Mănăst irea de la Moiseiti şi la Săcel.

Pentru zidirea bis t r ice! di* Sâct l s'a dobândi t din fondul religionar un ajutor de zece mii corone.

Sperăm cum câ cu zidirea bisericei din Sâcel se va pune capet tulburăr i lor şi defecţionarilor de acolo, şi în Sâcei va fi iarăşi o turmă si un păstor .

In paroehia Oena-Şugatag menită î n t â i a lui Ludovic Pop preotul din Satu-mare in 3 i. c. l'am îa t rodus pe Vasil iă Nap. unul d in t re preoţii cei mai harnici între tineri, pe care credincioşii de acolo şi din filia Hoteni l-au primit eu cea mal mare bucurie şi înuestulire.

In 21 1. c. se va instala noul comite suprem al Maramureşului Baronul Sigismund Perenyi , înrudi t cu familiile Rednic şi Szaplonczay.

Am sperat câ după baronul Roszner va urma d. Petru Mihâlyi, dar a şa se v e d e că scaunele de fo'ispâa nu sînt făcute pentru români . ,

/ T\t Bud \ Vicariul Maramureşului.

DIN R O M Â N I A .

(De la corespondentul nostru particular) Bucureşci, Ian. 1904,

(Politica). Cu politica, ca de obireifi, stăm tot încurcaţ i ; tin erau destul certuri le dintre conservatori cari de ia eaderea Mi-nisteriulul Carp s'au despăr ţ i t în ddne : nn partid care vrea şi lucrezâ ca Dl. Carp să fie capul partidului conservator şi în care statul major este în majoritate format din part idul numit jun imis t ; şi al tul care lucrezâ ca Dl Gr. Cantacuzino bogatul milionar să fie şeful acestnî partid şi care s e numesce vechiul .şi istoricul part id conserva tor ; nu era destul zic. aces ta desbinare care a provocat crise ministeriaie şi duşmăni! c a r i j icnesc şi interesele ţârei — d a r acuma şi liberalii în t re el sînt duşmăniţi , şi aces ta s'a constatat cu ocasiunea des-bateri lor la mesajul tronului , când multe rancune . imputăr i si nemulţumiri s'au da t pe faţă. din cari se t r age conclusiunea că zilele ministeriuluî actual sînt numera te şi că la ordinea zilei este acuma numai nedumerirea că cine va lua moştenirea Dini S tu rza : Dl. Carp sau Dl. Cantacuzino? Să zice că cel dintâiu ar avea mal mulţi sorţi de i sbândâ .

Nr. 6

(Botezul noului Principe). încă în luna Octobre v'am scris de bncnria ce simt ortodoxii nostril politiciaul cà noni pr incipe are să fie botezat nu numai în religia strămoşesc» (?) or todoxă ; dar că însuşi ìmnèra tu ì Nicolae al Rusiei are să vie în persóna să-1 boteze şi deci de aici consecinţe pentru fericirea României .

împăra tu l Rusiei înse nu a venit ci a trimis numai un adjnntant de al sèi. şi tot aşa de desilusionaţî o să răn iâ ră propagatorii ortodoxiei şi cu consecinţele ce cred că vor urma din acest act pentru binele ţâre i ! Exemple sînt berechet, şi el totuşi mal cred tu „papii de la Neva" cum le zice Di. Hajdeiî.

Unul e de tot recent : Rusia a cumpărat un loc mare în centrul Bucurescilor. şi pe acest loc are să ridice în capitala nostră o catedrală pravoslavnică ruséscà. iar ca enoriaşi sau pravoslavnici parochleni vor fi ruşii carî loeuesc aici, mal toţi cu meseria de birjari şi între cari . pote maioi i ta tea din secta scopiţilor. şi probabil că şi Redactorii români (?) de la ziarele rusofile de aici „Vremea" şi „Lumea ortodoxă" vor face parte din acesta nouă Parochie .

(Liturghie romanésca în catedrala catolică). Ieri în ziua nascerel Mântuitoriulul (dună calendarul vechiù) în biserica catedrală a Archiepiscopiel romano-catolice de aici, s'a celebrat liturghia în limba română, de cătră Sânţia Sa părintele Dr. Bortnowi-ki asis tat ea lector de Dl. Banciù l icenţiat al facultăţii teologice din Blaş şi astăzi licenţiat al facultăţii jur idice de aici. şi carele nrin glasul seu puternic şi sonor ce răsuna prin vasta catedrală, a dat sărbărei o deosebită măre ţ i e ; asemenea a cântat şi ua co- românesc de la o biserica ortodoxa de aici. şi s'a împărţ i t şi anafora. Aù asistat la serviciu mulţ! greeo-catolicî . mai mulţi preoţi rom. car. profesori ai seminariului . şi mulţi alţi români şi străini, dar mai mulţi sînt aceia cari regre ta că nu aù sciut de acest fam. curioşi fiind cum într 'o biserică catolică să pote celebra o liturghie de rit oriental grecesc în limba român». . . .

Redactori i români (?) ortodocşi de la ziarele „Vremea* şi „Lumea ortodocsă" susţ in, şi încă cu ce ton. că rel igia ortodoxă e cea mal l iberală şi că numai în sinul el să potè desvolta un popor ca na-ţiune cu limbă naţ ională. Să ne spună acuma Dumnealor în care ca tedra lă pravoslavnică sau ortodoxă din Petersburg. din F a n a r sau din Atena s'aù permis vre odată Romanilor de aceeaşi religie cu Ruşii şi Grecii, ca un preot ortodox român să ţie liturghie şi predică în limba română?.. Nu esis ta; ba Româuilor din Macedonia nici în bisericile ce le au comun cu grecii nu le este permis a cânta într 'o s t r ană măcar în limba româna sau a ceti Apostolul, câte certe şi chiar bătăi s'aù înt împlat din causa acesta în biserici chiar în t re români şi greci saù grecomanî (renegaţi i români)

Care deci e reiigia cea mai liberală şi to le ranta?

Statul român trimite ajutore in Macedonia pentru cultura nòstra romanésca de acolo şi chiar în sesiunea actuală. Ca-merile nostre au votat 600000 franci pentru cnltura Românilor din Macedonia şi anume pentru cumpărări de terenuri

! pentru cimitire, clădiri de biserici şi şcole. Frirte bine că ne interesăm şi noi ca oricare alt popor de fraţii săi din alte regiuni de sub alte s tăpânir i ca să nn-şî p ia rdă originea, ci să se intàréscà în interesul lor propriu ca şi în interesul uémniuï înt reg;

; dar în casn! dc făţâ cine să ie fie apostolii ! cine preoţ i i? şi cine să-i sfinţescâ pe

aceş t ia? Episcopii greci ori Bulgar i? căci ! Episcop român nn este. şi chiar de ar fi.

nn prin Apostoli ortodox!. Bulgari. Greci ori Grecomanî vor sci Români! de acolo să-şi cunoscă istoria némulul şi adevăra ta

! religie care să le conserveze existinţa ior ca naţiune în mijlocul grecilor şi slavilor cari. în puterea motivului de a avea cu toţii aceeaşi religie ortodoxa saû pravs- | lavnică. aù încercat şi vor încerca tot de- . a-una să-i înghită în massa lor grecéscà I saù b u l g à r e 8 c à ; şi nu e surprindetor lucru că în tineretul cult Macedonean stabilit în România şi cu deosebire in capi ta lă a în- j colţit şi să propaga ideea de a se separa cu totul Românii din Macedonia în credinţă, de Greci, Bulgari şi Sêrbï şi a se uni cu Rpma; ei văd acum ce va să d'că unit în credinţă cu Biserica catolic à a mamei Roma de care se ţin şi o mare par te din Românii ardeleni, cari prin acest fapt atî câştigat pentru el şi pentru în t reg românismul cultura naţională şi focnl patriotismului care lâncezea sub tirania secùlilor trecuţi.

De cât, că nu este destnl ea tinerii culţi din Macedonia numai să doréscà acesta, ci t rebue să facă şi întruniri , să deştepte opiniunea publică, să spună şi miniştrilor că cu ajutorele bànescl ce s'aù dat şi se daù. nu se va realiza nici nu progres naţional românesc până nu se vor emancipa cu totui prin separarea credinţei , de Siavi şi Greci cari nu le tolerézà şi nu le recunosc nici un drept de limbă şi naţ ional i t a t e ! . . .

(Monumentul pentru Cuza Voda). Pe neaş tepta te , pot zice. răsăr i în Moldova ideea de a se ridica nn monument fostului Domn român Cuza, sub care s'a unit Principatele române.

Ideea apucă rădăcini şi laBucureşci . şi cresce mereu a l imenta ta din doue i svére : întâiù de cătră aceia cari în adevăr aû avut. un cult pentru Vodă Cuza. ori pentru că sub el s'a făcut unirea saù pen ru că el a făcut cele două fapie m a r i : desrobirea şi împropr ie tă r i rea ţăranilor şi secularisarea averilor mănăst i resc! s tăpâni te de greci, I şi al doilea isvor. de către acel carî văd | in acest fant o ameninţare la adresa Regelui pentru că nu le deschide mai repede uşa pentru a veni la putere.

în adevăr că gazetele guvernului Dini Sturza nu aù luat act cu plăcere de acesta idee dec!arându-o neopor tnnă ; ciar chiar acesta at i tudine â Dlui Sturza a a ţ î ţa t maî mult pe politieianil din alte tabere ca să întrupeze idea cât mai curênd. în Iaşi s'a şi format un comitet tot din personalităţi marcante şi poli t ice: profesori universi tari , Deputaţ i , Senatori etc. etc.

Acest comitet a lansat un apel prin care cere coutribnirî pentru r idicarea unuî monument iui Cuza Vodă. Iar în Bncureşci seria conferinţelor din iarna acesta a în-ceput'o Dl. profesor universitar şi academi-

cian Tocilescn, vorbind despre Cuza Vodă glorificând faptele şi politica naţ ională a acestui Dornu...

Delarupe. j o* i i fcfhutrHl no â'>«t .tiii'.')inxidi»id n yst>n

A J U T 0 R I U L DE S T A T .

B. în 1 Februar 1904. &',hiyii\in « s i n i i : • D"în^

Nr. 6 U N I R E A Pag. 55

de dorit de clerul conseient din afară, ne cura doreace acesta şi corespondentul Gazetei Trans i lvane i din Nr. 13 din a. c. Aci apoi ue-am sfătui şi înţelege îmi reună cu privire la paşii, ce avem ai fa inst rucţ iune publică ca profesor pentru dogmatica special» pe Dr. Ottokar Prohâszka, profesor şi spiri tual în Stngon. iar pentru istorie pe parochnl din diecesa lat ină de Orade Dr. loan Karâcsony.— Ministrul a aprobat alegerea de docente privat a Drulul Aladar Zubriezky. cere ş'-a ales de studii l i teratura evului vechi creştin. — Adalbert Czobor, fost profesor de arche-ologia crescină. A fost unul dintre cei maî pricepuţi archeologl. de aceea era in cc-respondin ţa eu omeni vestiţi ca Rossi. şi era decorat cn multe orduri .

Bal in Blaş Un bal filantropic se va ţine in ziua de Trei-Sfinţl. ia 12 Feb. n. în sala „Hotelului Univers* din Blaş. Venitul curat este des t inat pentru „Fondul studenţilor bolnavi." Comitetul a ranja tor : Gavril Precui). preşedinte . Dr. Ioan Raţiu. secretar. Oct. Bonfinifl. cassar. Ioan Fodor, controlor. Iacob Mureşian. Eroiliü Sabo. Fiaviü C. Domşa. En.ren Pantea. Dr. Ambrosio Che-ţan. Aurel P. Bota. Alesandru Ciura. Octavian Prie. Augustin Caliani. Ioan Băgăian. începutul ia 8 ore sara . Preţul de i n t r a r e : de persona 2 cor., de familie 4 cor. Contribuir! peste taxa de intrare se primesc cu mulţămită şi se vor publica.

Petreceri- Societatea de lectură a femeilor române din Turda şi j u r la serata musicală-deciamatorică împreunată cu dans, ce o va arangia Duminecă. în 14 Februar ie st. p, ¡i. c. în sala cea mare de la „Hotel E u r o p o " din T u r d a venitnl curat e dest inat „societăţii".

Petrecerile şi jocurile din carneval produc nenumărate morburi neplăcute. E tocmai potr ivi t ca se a t ragem atenţiunea tu turora asupra medic»meutulnî Elsu-Fluid, caie vindecă s igur şi grabnic diferite morburi cum s î n t : ferbinţala. influenţa, receală. tusă. ragnşaiă . şi reumâ dureri de dinţi, de cao şi stomac. const ipat ia . vâtă-matura. junghiü. ameţeală , durere de ochi şi alte multe morburi. Elfa-Fluid a fost premiat la esposiţiile din Par i s , London, Berlin. Roma şi Midza .— De C U Fi D U £\ fost decorat cu medalia de argint a orduiui spanial c rucea roşie. Se spedoză franco pentru 5 cor. 12 sticle, s'au 6 sticle dnple de cătră singurul fabricant Fel ler V. Jeno. f i tmacis t de curte . S tubica Centrală 82. (Zaírráb) Sâ he ferim de mitaţ iuni .

Harababură ortodoxă. Par că ne vina greü să ne luăm la răfuială cu Telegraful" pe temă religiósa şi avem 101 motive, intre cari si acela, că pe noul redactor dl Ghiţa Proca. îl cunóscem de om cu minte şi asediat, şi din causa acesta ne facem că nu observăm multe din caraghioslîcurile ortodoxe. „Telegraful" de azi iar arunca mănuşa. Sub titlul „Neastâmpăr papistăşesc* se îe 'e dupa idioţii de la „Vremea" cari \f morţi că catolicii din România vor papa pe toţi ortodoxii şi P a p a de la Neva va muri de fóme, şi scrie, că „neputend biserica apuseana face achisiţii mal numeróse Intre populaţiunea regatulnî român, a încercat în repeţite r îndur l să a t ragă poporul, admiţând a servi l i turgie orientală în biserica sfintulul losif din BucurescI de cătră preoţi gr.-cat. români." Să nu scie, óre „Telegraful" că tòte vorbele acestea s în t neadevărur i? în BucurescI sînt mal multe mii de români gr.-cat şi pentru mântuirea lor sufletéscà încă fericitul Mitropolit Vancea a t r imis la BucurescI ca preot gr.-cat. pe actualul Episcop al Orădjl l lnstr . Sa Dr. Demetriu Radu. care în fie care duminecă şi serbatóre celebra sf. li turgie şi zilnic îndeplinia şi al te funcţii religióse pentru credincioşii săi destul de numeroşi După Dr Demtriu Radu. a urmat fratele său Dr. Iac. Radu. apoi par . Vancai fost preot în diecesa de Gherla şi acum în urmă pâr. Bortnowski, născut în România şi chirotonit întru preot de Escelenţia Sa Mitropolitul Victor Mihályi. Nu scie „Telegraful" că s'au făcut în Arehidiecesa nòstra colecta publică pentru ridicarea unei biserici gr . cat. în BucurescI? Sînt lucrurile acestea, „neaşt împăr papis tăşesc" ? Credem, că nu. Ne mirăm înse cum n'a reprodus „Telegraful" din „Vremea" tòta nrostia scrisă de acesta fòie, care în serviciul divin celebrat la sf. loan vede o batjocoră a serviciului grecesc de că t ră papis taşl şi cere întreve-nirea guvernului contra batjocoritori lor? Dacă făcea şi acesta, ha rababura era completă Părint . Bortnowski e preot chirotonit în regulă la Blaş şi are o frumosă cultură, iar Baneiü e absolvent al seminariuiul nostru şi ca atare are mica tonsura de ceteţ şi ast fei amindoî aii fost în drept să celebreze cultul dumnezeesc. Că aü cânta t dóué chorurî de la biserici ortodoxe, dovadă , că noi ÎI t rac tăm cn Iubire şi nu cn pismă si ură, cum ne cinstesc dlor pe noi. Nu sciü dacă e adevărat că vicariul Nifon a dest i tui t pe dirigenti, ¡a tot caşul faptul ar fi o compromitere mai mnlt pentru orrodoxl. şi noi sfătuim cu prietinie pe dl Dr. Proca. să nn se îeie după muscalii de la „Vremea." că-î fac numai cècaz.

Bani! Bani! Bani! Subsemnata întreprindere de credit stă în legătură cu cele

maî mari bănci din ţară şi esopereză

—SE împrumuturi pe pămînturî şi edificii cu cele mai favorabile condiţii şi cu cele maî ieftine interese, şi

anume pe termin de 10—70 ani cu 2°/o—5 3V/o.

Credit personal cu garanţi şi obligaţie pe 5—10 ani. La funcţionarii de stat, comitat şi oraş, precum şi la oficeri,

credit simplu şi fără giranţi.

= La dorinţă servim cu informaţiunî, rugând marcă poştală. =

„PECUNIA" întreprindere de credit Sibiiii (Nagyszeben)

53 ( 6 - ? ) 1

Pag . 56 U N I R E A Nr. 6

îsase P A R T E S C I I N T I F I C A - L I T E R A R A . SfâsSK

Cele dóuè feţe ale lumii. Povestire prelucrată după L. Wesakirch.

(Continuare). După slujbă biserica se golesce şi toţi

t rec abia salutându-o câte cineva. Chiar şi preotul, carele altă dată o saluta şi îi da tot de una vorbe bune, acum trece pe lângă ea, ca şi când nu ar vedé-o, şi Domne! cât de setosă era inima eí de o vorbă pretinosă de la dînsul!

Afară din biserică Anisia totu-şî se îndreptă cătra ea şi salutându-o o întrebă: „Ce maí fací íovo!"

„Pânea străină-î amară," zice Iova, carea acum e ra greóíe la vorbă.

„Vetli bine! Mai ales dacă cine-va îi aşa de încăpăţînată ca t ine." răspunde Anisia cu totă liniştea.

Iova se uita cordiş la ea gândind: Şi asta mai începe acum, să-mi deie sfaturi? Aşi fi tare la cap? Pote că! Tot mai bine, de cât a fi tare la inimă."

Despărţindu-se de Anisia, în calea cătră casa, plină de amărăciune, o muncîa nespus gândurile pentru cele întîmplate. Ea doră nu doresce să fie bogată, ea va munci până-î vor parai ósele şi va răbda tote, cum le va da Dumnezeu. Dar pentru asta ea tot aceea rămâne şi nu s'a schimbat, cum am zice, preste nópte. Pentru ce dar lumea acum aşa o întîmpină, ca şi când nu ar mai fi tot ea însa-şi?

„Bună ziua, Iovă!" zice un glas de bărbat trecând pe lângă ea. Cum? i-a plesnit óre cui-va dintre flăcăi prin minte, să-i deîe bineţe şi ei? Cam mult a ţinut.

„Bună ziua!" răspunde Iova scurt, şi ridicându-şî capul vede, că e Pétrea Haléul, acel Pétrea, carele la licitaţie a cumpărat o parte din moşia lor, acel băiat de nimica de odinioră, şi carele acum acuşi va ajunge să fie în fruntea comunei.

Mersul ăsta la biserică o iacii pe Iova, să-şl pîerdă cumpetul cel bun, ce-1 ave maî înainte. Băgările de vină ale ţăranei, mai înainte le suferia, ca pornite dintr'o minte betegosă, acum îi înfierbânta sângele. Ea trebue să-şi muşte limba, când Andreóía o mută de la un lucru la altul, şi apoi o înfruntă, că lucrul de mai înainte l'a lăsat neisprăvit. Odată nu se mai putii stăpâni de ciuda şi mânia, ce fíerbeaü intrènsa, şi îî zise răsti t : „Stăpână, scií ce, eü am învăţat, cum să prind lucrul înainte de a veni la tine, aşa înse, cum zici tu, nu se face nici un lucru." De atunci, orî-ce face ea, nimic nu maî este pe placul stăpânei.

I-se pare, ca şi când i-s'ar fi schimbat manile şi ar ave una prea mult. De pune o olă în stângă, nu-í bine, de o pune în drépta e şi mai rău. Dacă întrebă, cum să facă darà, i-se respunde cu un hohot batjocoritorul: „Domne! nici a tâ ta nu scii !„ De face ceva de capul eî. îşi aude îară-şî: „De ce nu întrebi, dacă ţî-a dat Dumnezeu g u r ă ? "

Se bolnavesce servitoriul. Iova îi face o tee din burnendo eí. Dar minune ! teea acésta, carea altă dată ave o putere de vindecare atât de minunată, acum, de când e servitóre, nu mai prinde. Servitoriul se face şi mai bolnav, şi învăţătoriul o opresce cu cuvinte aspre de a maî da doftorii băbescî. Servitoriul zace pe péne în pat, ţăranul e dus

de acasă, caii trebue prinşi la căruţă, Iova pricepându-se la tote, înhamă caii. Dară cel negru începe a sări, ea trebue să-1 înhaţe de irhi spre al domoli. Pote că nu dă o înfăţoşare frumosă pentru o fată, când se hăţesce cu un cal, destul că preutésa îi zice:

„Să bage de samă, că nu-î stă bine la o fată, să se înhaţe cu caii, lasă lucrurile bărbătesc! pentru bărbaţi."

Şi încă una ciudată a trebuit să-şî mai audă Iova, Pe când era acasă, pote că i-a scăpat din gură în crişma, care o aveau, unele vorbe uşore şi nesocotite în sburdălnicia eí de atunci. De aşa ceva cine să-şî maî aducă aminte ! Dar n u ! în mintea ómenilor se întipăriră aceste ca în aramă, şi acum unul spunea una, altul alta din vorbele aceste, firesee că nu spre lauda ei. Despre aceea, ('ii Cil 3i fost aşa de binevoitóre şi binefăcă-tóre şi că la mulţi li-a stat într'ajutor, despre asta nici vorbă!

Culiţă nu mai are rénd şi samă, şi o munesce, unde nurnaí pote. „Cum să aibă băiatul vre-o inimă cătră tine, íovo," se tângue ţărâna, „când tu îi areţî tot de una o faţă aşa de posomorită ca o zi ploiosă de tomna."

în t r 'o ameză-zi ţăranul o numesce „prostă." Cuvîntul acesta o atinge ca şi o palmă preste faţă. De gândul că: „nu mai este nime ca ca," s'a fost desveţat acum de mult, dar apoi chiar: „prostă!" Ea, fata cea cu minte aluí Marian, celui cu minte! Ca un om să o potă numi aşa, de aşa ceva nici prin vis nu i-a trecut. De aci înainte cuvîntul acela urît se repetía la totă ocasiunea. Când spunea Culiţă nisce lucruri bolundăresci, zicea ţă râna: „Din ăsta se alege un om ager!" şi ţăranul rîdjnd cu fală răspundea: „Ăsta de bună samă nu va lăsa, să i-se radă untul de pe pită." Iova, ori cât de cu chibzuelă spunea şi ea câte-va, trebuia să-şî audă: „En taci nu maí flecari atâtea prostii!" Acum i-se deschiser Iovei ochii şi ea veni la socotéla, că „mintea" numai „Domnii" aü luat'o în arîndă, iar pentru servitori n'a rămas de cât „prostia."

în Dumineca următore Iova nu merge la biserică. Omenii o vatămă, şi bunul Dumnezeu nu o îe în apărare nici chiar în casa sa.

Acum se duce ţărâna la biserică. în porta de la cimiteriul bisericet să întâlnesce cu morăresa.

„Pe Iova lui Marian acum doră o ai la tine în casă?" întrebă morăresa, „escî mulţâmită cu e a ? "

Ţărâna făcu din umeri. „Alt-cum mî-am închipuit lucru . . . "

„Vedi bine, vedi bine," zice înveţătoresa, carea nimerise chiar atunci şi prinse vorbele aceste, „cu nasul pe sus şi încăpăţînată a fost Iova altmintrea tot de una."

într 'aceea sosind şi bogătana Anghelóie zice: „Dar lucru îl scie pr inde? Aşa-î?"

„Adecă, cum o íé o m u l . . . " „Cum? Nici cum să prindă lucru

nu sc ie?" „Domne sfinte, eü nu vreau să scot

vorbe rele despre ea, acum în năpastea ei. D'apoî n'aü fost tote cu sîmbur, câte se spunea despre hărnicia ei. Acuma numai ajunge omul să maî cunoscă câte unele . . ."

„Asta se înţelege! Numai după ce ai pe om în casă, î n v e ţ i . . . "

Morăresa o apăsă de mână pe Andreoîe şi-î şopti suind la olaltă cărarea cătră biserică: „Set încă una, bărbatu-t 'o e încă om în putere, ai de grijă. La bărbaţii ăştia nu le prea poţi crede."

„Ce fel? Iova să-şî fi pus ore cum-va ochii pe el? Aşa ceva nici prin gând nu mî-a plesnit, că doră ea se arată aşa de cu crucea în sîn."

Morăresa oftă: „Apele line îs cam afunde," spune zicala.

„Hm! să scii, că de aici înainte nici pe un cîas nu mă maî desfac de-acasă cu inima hodinită," zise Andredîa

Iova lucra şi făcea tote şi maî cu zel ca mai înainte, manile i-se înăspriră şi scor-ţoşară de lucru, şi când cu tote aceste o înfrunta stăpâna, ea îşi muşca limba şi tăcea, cruţându-şî lacrimile până noptea. Atunci apoi plângea vale, până ce de ostenelâ adurmia. Cu tote aceste ea vrea sâ le sufere tote şi să o scotă la cale. Iarna e înaintea uşeî, şi bătrânul cel puţin are o chilie caldă şi mâncare bună. Ce e drept că aducerea la masă şi ducerea înapoi în chilie era pentru ţărână un spine în ochi. „Jumăta te din vreme o pîerdî cu bătrânul aducendu-1 şi ducendu-1. De aci în colo să mance in chilia sa, dacă el însu-şi nu-I în stare să se porte până la masă." De atunci i-se duce luî Marian mâncarea în chilie. El e îndestulit. „Eii mă aflu bine singur," zice el, când Iova din când în când pdte să-1 cerceteze. Des nu o pote face acesta, pentru ca ţărâna si numai clipele de vreme, ce ea le petrecea cu bătrânul, le afla prea lungi. Nici bucatele nu ea trebue să le ducă, dar bătrânul le lăuda zi de zi, se pare altmintrea îndestulit, numaî cât e aşa de perit la faţă şi scade maî aşa zicând din cîas în cîas. Tocmai pentru aceea bătrânul trebue să albă grijă bună şi hrană destulă. Până când bătrânul le are acestea, Iova va duce-o. vină ca ploîa amarul şi răul preste capul eî. Ea-î tare la cap, într-asta are dreptate Anisie, în rău pe cât a fost şi în bine.

într 'o dimineţă, pe vremea când tată-so n'o aştepta, când încă nice odată nu l'a fost cercetat aşa dintr 'una pe neaşteptate, află pe tată-s'o în scaunnl seu cu jilţ ghemuit, cu capul între mâni, scuturându-i-se trupul de suspine amare . Nici odată, încă nu veduse Iova pe tată-s'o plângând. Braţele îî câdură în jos de spaimă. în ziua, când a trebuit să-şî părăsescă casa el n'a plâns. Şi acum?

Şi acum îesă la ivelă. că îl flămîndesc, că îl sgriburesc, şi că se portă cu el maî rău de cât un câne. El înse din tote aceste n'a vrut să arete nimic, în gândul, că Iova luî e bine aşedată. Şi cum n'ar crede el asta, când fată-sa cercetându-1 păşîa preste prag la el cu un zimbet pe buze în tote zilele. Şi acum bătrâna Andreoie, venind la dînsul îî luă o par te din lemnele de încâl-djre, şi de alt fel tare puţine la măsură, pentru că ficioru-s'o ţinea pe bătrână cam pe scurt, şi tot atunci bătrâna îî spuse în feliul eî răutăcios, că eî cu toţii s'ar fi înşelat în Iova şi maî mult ar fi aşteptat de la dînsa, şi că

Nr . 6 U N I R E A Pag . 57

este mărăţă, dar din pur tarea casei nu pricepe nimic, şi cu tote astea ea tote ar vrea să le scie maî bine de cât alţii, şi că noru-sa primind la casă pe Iova, credend că va ave ceva sprijin întrînsa, şî-a încărcat o adevărată greuta te pe cap.

(Va urma.)

De la fraţii români istriani. (Contiuuare).

M. mamă = maia. maia mé a murit de 8 ani magazin s s magazin, noi aren magazinu

de cukor, mâne = mâre. mâre voi bé vir ab şi negru, mâţa = ruacka. macka nostre ie roisă. mâuă = mără . màra mé ie grosé. mântui = skapulé i , fratele mev ma skapu-

léit de morte, mămăligă = pulentă. pulenta se face din

far Ir e a mâna = goni, noi am gonit pe vaka

in kodru. a mărita s s mar i ta , sora me sa mări ta t . margine s s k ra i . luma nare k ra j . martor = svidok. cace mev a fost cude

vote svivok, m a s ă = skand. skandn nostru ie de lemn, măslin = nhkă . la noi se afle cude ulike, măsline = ulike. ulikeie îs verde, mătură = matura, metura. memorie = memoria, rikord, merge = mere. merze. metropoli! BH b iskcp . noi aren ur biskup. mergem! == homo! (poruncă), măr = mer, la noi se fak cude mere. minte = paminte. paminta lui omu je mare, miel = mnjel. mujelu lui Donimi dem. ie. mic = mik dem. ic. noi aren ur pork

inikicic. a mirosi = disi, rosele easte disesk musat a se mira = cudi. io me CU desk kum

ie luma. ninni s s minut, io voi veri in ur minut, mòrte s s morte, io am fnké de morte, morkovi = merlin. la noi se mărânkâ merlin. niósà s s baba. baba ie ka si ur dolor, mai mult = mai mnnd. ndere = ruijare. mljara ie duljce. umere s= muljére muljéra me ie caro bure, mulge = mnize. noi muizem vaka.

amuri = muri, a mu>ka s= muska. breku a mnskat ur

fecor. mu*teţe s s mustafe. la noi a t u toţi (mir i

musta f'e. musica = rnusika. la noi ie musate muziké, min = mut. omu mut nu stie nis, munte — codru, noi aren nr mare kodru

kare se kìjemà „kodru Maggiore" aprope de Abbazia.

N. nas s= nas. omu kare beie eudé vir are

nasu roisu, nap ss nap. din nap se face cukor. narance = naranca . naranea ie musate, a naşte s s naşte, fratele meu sa naskut

ku 6 ani mancò nàgragl = bràgesi, omirl de la noi aru

bragesi de lare, negru s s negru, pamintul ieste negru, negură = magie, iuvói (unde-i) ape îl şi

màglé.

negrea lă = ţ intă ku ţ inta se pise (scrie), neunire = neslogă, nebun = munjit. omu munjit nu stie ce face, nici oda tă = svoini, svoini nu voi uta pe

maia ine.

nimic = nis, tu sti un n i s ! (ea şi un proverb).

nevestâ s= nevasta, fata casta mâre va fi nevastă.

a nota —- plivi, fraci melj stivu bire plivi, nopte — nopte, casta nopte a fost grumbă

vreme,

nori == oblak. pl. oblace. cude vote la noi îs grumbe oblace.

noros = oblacno. nostru = nostru, da r : a nostru nu există, nuc =s nnk nucile îs bure za (pentru)

mâuka . nu = un. ne, număr == numer. nume = nume art . numele, numele mev

ieste Andreiu, numai aţa samo. a număra = numera. fecori t i rar l nu stivu

toci numera.

Numeri se numără la români din istria în următorul m o d : ur (1) doi (2). trei (3). 4 (natrn). 5 (eineî). sase (6). septe (7), osăn (8) acesta deja este croat, pe cum şi 9. dar zece (10) se zice zece. Celalalt! sînt croaţi, numai 1000 se zice miljar. 10000 zecemiljar. 1000 000 se zice ur miliun.

O.

de = oia, noi a ren oi abe şi negre. ochi = oklji. fata ka re a re oklji şi nerul

negru ie musate, oglindă = spegâl j . orb ss orb, omu kare ie orb mai bire ie

se more, onorez s s easti. orologiu = ură, orologer = urar . ordine = ordine, mire ine piaze ordine, oraş = grad, ori s s vote. p. e. k i t e vote al fost la

basenkâ ? ore s s nre. kă te u r e ? patru ure! olă = ola. noi aren ole de pamint , os = os, pl. ose, breci mărânka ose, ovăs as oves. kalji mârănkâ oves, om = om. toţi omiri vor morei ( t rebue) muri ' opincă = opinka. la noi omiri port opinci, ognjiste = se chemă locul, unde fac

românii foc oltar sa oltar. ol taru lui Domnu, oleiu s s ulje. nlje de ulike. o t ravă = otrov, cude omir se o t ravesk ku

otravă.

p a t s s pat. tot o m u arn p a t u sev,

p a e =s a l a m ă , g r â v u a r e c u d e s lame. p a t ă = m a ă e .

p a r a D l e u s s l u m b r i e . lumbria ie bure kând ă i p l o i e ,

p a z ă = s t r a z ă . v e g l j a .

p a l t o n = k a p o t , k a p o t u ie bur kând i e r a c e .

pahar = zmuij. din zmulj se beie viru şi a p a .

Pastile Domnului = Pastele, noi ren avé v r é d ( i u t e ) Pastele ,

a păzi = vegija, gvardiiei

păr — per, fetele aru lang per. pădure = boska, noi aren cude boske, a părăsi ss lasa, abandonai , omu a lăsa t

mul ie ra . J

a păcătui = zegresi, lo saki om zegrisé, păcat s s pekat. pekat ie fura, pălărie = kr i las , fratele mev are musa t

kr i las , părete s s zid, zidu se face din arpé, papuci =s postole, cu iarna se porte postole, păpuşoi = trnkinje, la noi se face cude

trukiujé,

pâne = pâre. pâra de grav ie buré. perire = har taeă , ku hartaca se lustre

postelele,

peptene = captir , ku kaptiruî se ocesé (oeptenâ),

preste = preste, preste Maggiore ren mere in Fiume.

peşte = ribă, la noi ie cude ribé. petróleo, ss petroljo. petrolja a rde . peana de scris = peru. ku peru se pisé

(scrie)

pipă = pipa, ku pipa pipes omiri betăr . pea t râ = arpa . la noi ie cude ârpi. peat ră arsă s= iapnă, peat ră preţ iosă = a rpe drage. pipir ig = palud, paludu kreste in apé . picior ss picor, picoru luî kalu ie lung pivniţă ss konobă. in konobă noi a r en

bur vir. picătură = kapl je . peste mizloc = preste podie. piaţă = placă, in placa se vinde karne , pictură = piktura. piept = kljept. io am kljept sar. piele = koza, koza lui bovu ie grosé. pierdut = pljerdut. io am pljerdnt soldi. pleu ss la tă , a pleti (împleti) = pleti, io stivu pleti spagu

(spargă) , plug ss plug. ku plugul se aré pamintu l plin = pljir. ovn cesta ie pljir. a se pl imba = setei , a planta = sadi, plânge = plânze, ^fecori t i rar ende plâng, a plăti = plaţi , pompă = pumpă , porni = part i , poiană s a poljană, ce musate poljane

are no i ! notecă = stanză, poftă = apet i t . a povesti = spuravéi , muljeri le Ia noi

stivu cude spurevéi , pod = pod, noi aren poduri de lemne, porc = pork, porku are lung nas, posta ss posta, in paizul (satul) nostru

ie posta, poesie = kanconeta , potcovă = potkova. kalu se potkoveste ku

potkova. pote = pote, borke. portă = usa. saka (totă) casa are usa . praf s a prah, la noi nu ie prah. preot = prevt. prevtul nostru ie ur

mare kroat . preţuit = stiméit , stimeit, a privi = kavta . profesor = profesor, profesori invece pe

fecori bire. pr incipe = principe, principele ie caro

bogat , pre nimic = pre nis , am dat libri pre nis .

Pag. 58 Ü N I R E A Nr. 6

a prânzi = merindei şi merindei (e corat) , ') a presenta — presentei şi presentei (ecurat) prag = prag, pni = pui. s putea = pute. & pute = iuni, pute = ihne, pnţ de ap* = puc, puţin = zalik, puskă = puksă. a purta = purta, piper = popir,

*) Aoest e curat se folosesce In dialectul de la Bardo un sat în care, se vorbe8Câ destul de binişor româneşte, mai cu samă cu acest e ascuţit

(Va urma).

Andreiü Glavina, romän-istrian.

B I B L I O T E C A UNIRE1.*) 1. Benhur sau zilele Iuî Mesia,

Levis Valace, 2 v. . 2 2. M. Eminescu. Studiu critic . —-3. Câte-va momente din înce

puturile bisericei rom. de C. Auner . . . • —

4. Nume de familie la românii din Ungaria, de A. Viciu. . —

5. Din viaţa Iul I. Micul de M. Străjan . . . . —

6. Albertina. Povestire de Dr. V. Bojor. . —

7. Cesţiunîdin dreptul bis. unite p. I. II 3

de 90 90

20

12

16

30

40

*) Aceia, cari vor comanda de odată toţi 7 Nril, îl primesc cu 5 50 cor. în loc de 7-98 cor.

„Poa tă Uni r i i . " Am primit ţi am achitat abonamentul: Fizeţ

(posta Hidalmâs) abon. ce ni l'aţl trimis In 6/11 1903 este pe anul 1902, nu pe 1903. Platire mal înainte a fost In 4/11. Deci, tn 1902 u'a fost plătit nimic. Qenyăe pe 1903. Sajâ-Sz.-Ivdn pe 1004. Canonul mare pe 1901. Băiuţ pe 1904 sem. I. V. M. Orade pe 1904 sem. I. I. H. Gherla pe 1904 sem. I. Feldru pe 1904. Capolnoe-Monoţtor pe 1901. Piteaţi pe 1901. — Mischiu pe 1903. Ghiriţul-rom. pe 1894, 1900,1901 şi până la 1/15, 1902. Icloda pe 1990. Numenil reclamat vi se trimite. — Tohanul-vtchiU pe 1904 sem. I. P. P. Lugos pe 1904 sem. 1. Vi-ţeul-dejos pe 1903, sem. II-lea. D. L. P. Abrud pe 1904. Şeulia de câmpia pe 1904. 1. I. Gherla pe 1904 sem. I. Copăcele pe 1903. St. P. Iezvin pe 1903.

Editor şi redactor respunrjetor: Aure l C. D o m ş a .

P u b l i c a ţ i u n e . Proprietatea bisericii gr.-cat. din Tur,

In mărime de 80 jugh. catastr., comassată în 0 tablă — forma unui quadrat — în nemij-loită apropiere de comună, constătâtore din 30 jughere. ţelină In o massă, şi 50 jughere arător Invrîstat cu mai multe ţaline, de pe cari să coseşte fân şi otavă, — să dă în arândă Începând cu 1 April 1904, pe 3 eventual şi pre 6 anî, cu suma de 4 8 0 cor . plătibile tn 2 rate, şi anume in 1 April şi 1 Septembre a fie-căruî an. Loc forte bun şi de păşunat de oi, cai sau vite cornute, având tabla de basă un rîu, carele îşi are isvorul în fântâna cu apă sărată a comunei dela carea nici arândatorul nu e eschis. In-formaţiuni mai detaiate să dau de oficiul parochial gr.-cat. al Tflr-uluî p. u. Ba lâzs -falva, pe lângă acluderea unei maree poştale de 10 fii.

Oficiul parochial, în conţelegsie i ( 3 - 4 ) C 1 1 curatorul bisericesc.

C o m u n i c a r e a t r e n u r i l o r

prin nara iMMm (Blaş) (va labi l d in 1 O c t o b r e 1903) .

catră g a r a

T e n ş — T Ö v i s

226 persöne persöne

1246 mixt mixt

735 accelerat accelerat

2Ş2 accelerat accelerat

Copşa — - Kis-Kapns

104 persöne persöne

216 mixt mixt

905 accelerat accelerat

1229 accelerat accelerat

S 6 v A r a d

403 mixt mixt

248

de la

102

2 '5

904

1228

2 £

1243

734

2Ş1

826

650

55 (6—10)

A V I S

Subscrisa societate comercială vrând să-şi desfacă depositul seu de vinuri bune şi veritabile de pe Ternave şi flflureş, aduce la cunoscinţa On.

Public, că vinde en g r o s şi cu preţuri moderate vin de m a s ă din 1900 risling, şi vin de desert

din 1898.

B l a s la 1 Decembre 1903.

„cohsüm" societate comercială pe acţiî.

1

Nr. 6 U N I R E A P a g . 5 9

în interesul propriu. Să~şl însemne on. cetitor urmàtórele.

Renumitul E l s a - F l u i d aluì F e l l e r , a cărui singurul fabricant e farmacistul F e l l e r V . J e n o în Stubica, Centrale Nr. 82 (cot t Zágráb) —, în urma Însuşirilor sale escelente a primit cele măi de frunte premii şi di 4incţiuni. — La zeci de mii se prca comándele pentru E l s a - F l u i d şi E l s a - p i l u l e ce le primesce farmacistul Feller din tó¡e părţile lumii.

Se scie or şi unde ca Elsa-Fluidul lui Fel ier a re un efect admirabil asupra morburilor, cum sînt: reuma, umflăturile, morburi de splină, junghiuri, ferbinţală, sgârciu,î, batere de inimă, respiraţie grea, durere de dinţi, mirosul greü din gură, slăbirea de ochi, nervositatea, morburi de grumazi, scro-fule, răni, îngheţare, orbanţ etc. etc. Acest fluid folosesce la copiii ce aü gălbinare, fer-binţeli, răguşeli, tusă, panglică.

„Imitatori fără cunoştinţă" aü c r e d i t Inse' că aducènd în circulaţie nisce preparate fără folos cu un nume ce se sameue la pronunţare cu renumita E l s a - F l u i d de F e l l e r , se vor folosi de bunul nume al acesteia, creqlénd că omenii in loc să-şi procure adevăratul Elsa-Fluid de Feller vor comanda fleacurile lor.

Ca On. Public se fie scutit, îl fac atent, sà nu cumpere nici la o întîmplare asemenea imitaţi uní.

Să bagi de samă, că numai Elsa-Fluid e cel adevărat şi să te feresci de imitaţiunî fără preţ.

Se bagi de samă se nu te laşi amăjit nici de preţ şi nici de nume cum sînt: Luisa-Fluid, Gold-Else-Fluid ect.

Se bagi de samă, ca se comandi Elsa-Fluid şl Eisa-P:lule de la farmacistul Feller V. Jen5 în Stubica Centrale 82 (cott. Zágráb).

Dacă înse vrei se cumperi din loc Elsa-Fluid de Feller, se fii cu atât mai virtos atent, la pachetare, la sticlă şi vignetă că sînt imitate de omeni fără suflet până şi sticlele, vignetele'de pe ele şi marca scutitóre, şi tòte formele din afară, numai ca se potă înşela pe omeni.

Acele 60.000 de epistole de mulţumită cari le-a primit Feller din tòte părţile lumii stau la disposiţia unui fie căruia, în original

şi pote se întrebe ca să se convingă că acei 60,000 de ómeui îndemnaţi de simţul de recunoşt inţă aü scris acele frumóse epistole.

I m p o r t a n t ! Se recomandă în atenţiunea On. public

catitor ca se facă comándele pentru Sisa* Flu idul lu i Feller de bună vreme şi să nu aştepte până la momentul ultim. — Să scie ca Feller primesce comándele cu miile, aşa că pacientul t rebue se aştepte binişor în multe rîndurî. — Dar fiind că e mai bine dacă omul are mai de vreme Eisa-Fiuid, — se recomandă ca să se comande înainte aşa ca fie care se aibă acasă în deposit.

Adevăratul Elsa-Fluid aiul Feller. (Fluidul de esen-

ţie de plante cu miros plăcut aiul Feller), provei}ut cu marca „ E l s a , " pe ori ce sticlă şi pe ori ce instrucţie trebue să fie marca alăturată cu numele „Elsa" şi subscrierea ,, Feller." î n timpul din urmă după ce E l sa -Fluidul se bucură de o trecere forte

s 'aupnsîn circulaţie din par tea unor speculanţi fără conştiinţă diferite imitaţiunî sub numirea de C o l d - E l s e - F I u i d , L u i s a - F l u î d e t c Să ne ferim de ast fel de imitaţiunî pentru că numai cel provedut cu marca „ F e l l e r " este Elsa-fluid veritabil, C o m i s i u n e a s a n i t a r ă a e x a m i n a t - o ş i a p r o b a t - o . La esposiţiile din B e r l i n R o m a , L o n d r a , P a r i s şi N i z z a F l u i d u l -E l s a aluî F a l l e r a fost premiat cu medalie de aur. mai pe urmă a fost decorat cu medalia de argint a ordului crucea roşie din Spania.

Se spefleză cn ramlmrsâ ori MieţinWii Înainte dimpreună cu instrucţia, spesela de

postă şi ladă: 12 sticle sau 6 st. duple 5 . ^ - cor. 24 „ „ 12 „ „ 8.60 „ 36 „ „ 18 „ „ 12.40 „ 48 „ „ 24 „ , 16.— „ 60 „ „ 30 „ „ 20 . -^ ,

Mâi puţin de 12 stioie nu se tpedţză primesc tot la 12 sticle o

U r a t l S s t k i à d e E i s a F i u j d .

Numaî Elsa-Fluidul lui F e J e r e b u n . E consult să se comande recomandat.

ţff La Elsa-Fluidal se recomandă, ca cel mai bun mijloc laxativ p i l u l e l e E l s a R e b a r b a r a de F e l l e r . Cu totul ne-stricăciose. Efect sigur şi iute. Nu [ roduce dureri , face poftă de mâncare, ajută mistuirea, curăţesce stomacul. O legătură (6 tegule) cu instrucţiunea 4 c o r . franco. Nenumărate epistole de recunoştinţa.

Adevăratul prav de insecte cu marca „ E l s a . " Acest prav omora insectele str i-căciosă de prin case, gradine grajdiurî, vil cum îs d. e. muscele, purecii, moliele, păduchii, stelniţele, fumicele etc.

Prin folosirea acestui prav să cruţă forte mult şi fiind efectul lui admirabil să recomandă cu tota căldura. 1 tegulă 1 c o r . dacă se comandă de odată cu E l s a - F l u i d , la din contră singur costă 5 c o r . franco.

S. D. FELLER V. JENO, farmacist in Stiica, C e n t r a l e 8 2 . eo t . Z â g r â b .

Elsa-Fluid are mare efect la durere de cap, ţiuirea urechilor, la dureri de dinţi şi stomac, la răni cu un cuvènt la or ce morb. — G E O R G E K I R À L Y , Szt.-L8rincz (com. Baranya).

Elaa-Fluidul D-taie e un escelent medicament de casă, care zilnic ajută forte mult la neorînduie-lile şi schimbările vieţii.

Med. Dr. J O S I F E S T M E I S T E R , medic Wildenau, posta Aspach, Innkreis Tirol.

7 ( 1 - 2 )

jtfoOa'n este nume/e unei foi indispensabile pentru ori ce damă şi a cărei lipsă s'a simţit de mult.

— Conţine numerose Gravuri de cele mai noue toalete, ~ Rochii, pălării, corsaje, mantile, broderii, costume de bal, de visită, modele de toalete

pentru dame, domniş6re şi copii,

= Precum şi diferiţi articlil despre îmbrăcăminte, croire etc — — şi frumose părţi din literatura uşoră: novele, poesii: Costă pe an 12 cor, pe Va an 6 cor, pe 1U an 3 cor.

Apare în Bueureseî Calea Victoriei Nr. 51. Abonamentele se pot face şi la

t i ( 2 - 5 ) Tipografia Seminarialâ din Blaş (Ba/ázsfalua)

Trimitindu-se banii înainte.

P a g . 6 0 U N I R E A Nr. 6

N o ü ! Lampă electrica de

busunar cu mechanism american

: laiitpmtbUi peatn ori ct leonoalt catnici.

S e p6te purta şi In busunar, e durabilă, comodă şi corespun