REVISTA ECONOMICA. Apare odată pe séptémana.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Silişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economia" Cohalm, „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Qrăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Luceaferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlăcana", „Nera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria", „Plugarul", „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşanu", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua",

„Timişana", „Ulpiana", „Unirea", „Victoria", „Vlădeasa", „Zărăndeana" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare : D I E B C T O E Taxa pentru inserţ inni: pe 1 an K 12—, pe »/» an K 6—. li Dr . C O R N E L D I A C O N O V I C H . | de spaţiul unui cm» câte 10 fileri.

Anul VI. Sibiiu, 20 August 1904. Nr. 34.

Carierele economice. Abia intraţi in arena culturii şi civilisaţiunii, noi

Românii in multe privinţe suntem încă neorientaţi , cu toate-că o orientare mai timpurie ne-ar pute fi de foarte mare folos.

O neorientare păgubitoare este evidentă şi refe­ritor la alegerea carierelor.

Un număr mare de tineri români se pregătesce astădi în scoale, începând dela şcoala e lementară pană sus la universitate.

Cei mai mulţi din părinţii acestor tineri ţ intesc să facă din ei „domni": preoţi, notari şi învăţători în cominie, funcţionari de bancă, profesor^ nietiicC ad­vocaţi ş i a l t f e f d e funcţionari je.gari .era administrativă şi jud^c^TGreâscS7~etc. **

NTl ,r-TnrifM*ilay a fost bine că s'a procedat aşa, pentru-că am avut şi vom ave trebuinţă de asemenea funcţionari. Rău e insă, că ne-am interesat pană acum prea puţin de a ne pregăti t inerimea şi pentru alte cariere, asupra cărora au dat năvală alte neamur i .

Pentru mi noştri a fost pană acum loc deschis în biserică şi in şcoalele noastre^cpni'esionale. In ser­viciul acestor două instituţiuni de primul rang sunt plasaţi mii de români .

Inzadar am căuta să mai găsim mii de individi de ai noştri pe alte cariere. Nu mai găsim.

Nici la just i ţ ie , , nici la administraţie, nici pe cariera militară şi cu atât mai puţ in^pe~car iera ocu-paţiunu ror~lTrje?e, ca medu:^ advocaţi, funcţionari de bancă e t c , nu mai găs inTmi r ' cPa^ îaT je l î i r

Terenele unde am pută să mai plasăm mii de tineri sun t : terenul meseriilor, al comerciului şi în par te al agriculturiiT~'~B7Jr~T^cTHlT~-TO09te ••tereirre~~'aTât de indispensabile pentru viitorul şi fericirea popoarelor sunt foarte desconsiderate din partea noastră .

Am arătat în Nr. 31 al revistei că industriile şi meseriile sunt foarte numeroase şi varii. Numărul lor se ridică la 200 ; iar în Nr. 32 al revistei a m ară ta t cât de număroşi sunt diferiţii rami ai comerciului, r idicându-se numărul lor pană aproape la 100.

Neavend o statistică a noastră proprie, nu putem sci câţi şi ce fel de meseriaşi , industriaşi şi comer­cianţi avem si nici din cari specialităţi avem şi din cari nu. Ori-ce orientare în această privinţă e deo­camdată imposibilă.

Atâta seim, că în oraşe şi la sate mai toate ar­ticolele din sfera industriei şi meseriilor pe seama noastră le confecţionează industriaşii şi meseriaşii

! altor neamuri şi, câte nu le cumpărăm direct dela ei, | le cumpărăm aproape numai prin mijlocirea comer-I cianţilor de alte naţionalităţi. ! Şi pentru-ee a ş a ?

Pent ru-că nu ne-am îngrijit îndestul de crescerea unui contingent îndestulitor de meseriaşi şi comerci­anţi români .

Din această causă în majoritatea satelor noastre boltaşul, traficantul şi cărcimarul este ovreu, neamţ , sas, e t c , iar rotarul, faurul, bărdaşul şi pantofarul de asemenea străin.

Avem un teren vast de cucerit. Acest teren îl putem cuceri şi t rebue să-1 cucerim, dacă vrem — şi fără îndoială vrem — să trăim ca popor. Activitatea pe terenul economic este una din petrile fundamentale pe care se radimâ existenţa unui popqr şi fără de această peat ră fundamentală şubredul edificiu a! exi­stenţei noastre ca popor nu va pute să resiste în faţa furtunilor ce se pregătesc din toate părţile.

In lipsa de pregătiri suficiente agricultorul nostru a introdus puţine amelioraţiuni mai sisf&matiee-rn eco­nomia sa. Mai pretut indenea el cultivă moşia după sistemul vechiu, de două, sau trei hotare , fără a pută să introducă plantele de nutreţ, cari au un rol prin­cipal în economie, şi în lipsa cărora merge greu şi ameliorarea culturii vitelor. Valorarea productelor agr i ­cole este nesatisfăcătoare. Agricultorul nostru de re ­gulă vinde ieftin şi cumpără scump. Grădinile există în multe părţi numai cu numele, pe când ele ar pută să verse venite de milioane. Nici cultura albinelor şi vermilor de mătasă nu se presentă într 'o s i tuaţ iune mai îmbucurătoare . Asociaţiunile sau tovărăşiile agri­cole pentru procurarea de maşini şi de seminţe, e t c , nu sunt cunoscute în multe locuri nici după nume. Tot aşa găsim goluri şi lipsuri şi în alte multe p r i ­vinţe. De aici urmează , că poporul nostru în loc să dea înainte, în foarte multe locuri dă îndărăt.

Pentru îndreptarea acestui rău mare t rebue s a ne formăm cu ori-ce preţ specialişti, cari să propage cu sistem cunoscinţele de agricultură în massa popo­rului, iar pentru fiii agricultorului să înfinţâm câte-va scoale inferioare agricole şi scoale economice de r e ­petiţie în toate comunele noastre.

Iată o direcţie sănătoasă , pe care dacă s'ar porni o activitate intensivă şi bine chibzuită, in scurt t imp ne-am pută forma mii de agricultori, firesce nu as­piranţi la salarii, ci lucrători mai pricepuţi de cât pă­rinţii lor, cari să facă in genere economia lor mai rentabilă şi să introducă rami noui de cultură.

Industriarmm>e adecă industria de fabrică îi lip-sesce aproape cu totul poporului nostru ; iar cu me­

seriile se ocupă în présent numai un numër destul d e mic de Români . Nici cu industria agricolă Românii nu se ocupă, decât în foarte puţine comune.

Este o datorinţă de căpetenie a părinţilor să chibzuiască asupra acestor te rene de muncă cari asigura destul de bine viitorul fiilor sëi, şi să-i dea in una din diferitele fabrici sau la una din diferitele meseri i , unde în 3—4 ani câştigând cunoscinţele şi pract ica necesară, viitorul lor este asigurat, poate, mult mai bine decât pe alte cariere, pe cari astădi es te o îmbulzeală ne mai pomenită. Datorinţă sfântă au şi fruntaşii poporului să insiste neîntrerupt pentru pornirea tineretului nostru pe cariera industriei şi meseriilor. In acest scop ar trebui să nu se cruţe nici jertfele. Ajutoare sau şi stipendii mai multe şi mai mari de cât pană acum ar avé o influinţă bine­făcătoare asupra sporirei contingentului nostru de industriaşi şi meseriaşi . In deosebi ar trebui să se dest ineze stipendiile pentru tinerii, cari frecuentează diferitele cursuri şi scoale industriale de specialitate şi superioare.

Pentru agricultorii delà sate t rebue să Intro­d u c e m prelegerile agricole şi cursurile de industrie agricolă.

Precum în agricultură, industrie şi pe terenul meseriilor suntem rëu organisaţi, întocmai şi pe terenul comerciuiui , care e aproape pretut indenea în manile altor popoare din patrie.

Comerciu mare Românii nu fac pentru-că negus­tori mari între noi nu se găsesc. Negustori mici ce e drept avem, dar şi de aceşt ia puţini, aşa că chiar şi în majoritatea satelor noastre mai mici, comerciul este în mâni streine.

Mulţi din comercianţii noştri delà sate nu au cunoscinţele trebuincioase chemării lor, le lipsesce pregăt i rea specială în acest scop.

Este deci de neapăra tă trebuinţă ca părinţii să dea pe copii meniţi pentru comerciu la comercianţi cu nume bun, în oraşe, unde capetă vederi mai largi şi isteţime mai desvoltatâ, fără care, în vêrtejul aprigei concurenţe ce se dă din toate părţile, nu se poate pur ta negustorie cu succes.

Pentru comercianţii Români mai este loc destul în satele românesc i ; de aceea atât părinţii copiilor cât şi conducătorii poporului nostru să nu întârzie a plasa tineretul, cu inclinare şi aptitudini, pe cariera comercială , ne r ëmânênd nici una din ramurele ei neîmbrăţ işată.

E aproape timpul începerii anului scolastic, timp de îngrijorări şi mari lupte sufletesci pentru părinţi , şi mai cu seamă în acest an ne mai pomenit de rëu.

Părinţi nu mai staţi la îndoială ! Aşedaţi pe fiii voştri, cari au absolvit 2—4 clase gimnasiale, reale sau civile, — la industrie, meserie sau comerciu şi fiţi încredinţaţi că aceste cariere le va asigura viaţă independentă , traiu tignit, îndestulare materială şi linişte sufletească, to ta tâ tea condiţii indispensabile la fericirea omului, condiţii cu cari mulţi din cei-ce umblă în ruptul capului după „domnie"- nu se întâlnesc.

8.

Reforma legii industriale. Legislatura industrială ungară în ultimele trei

decenii a trecut prin schimbări esenţiale. Delà ş tergerea obligativităţii ţechurilor a ajuns la acordarea libertăţii industriale, delà aceasta apoi iar la restricţiune, la do­

cumentarea facultăţii de-a exercia singuraticele bresle, la intrarea obligatoare în societăţi industriale, — şi în fine totuşi s'a dovedit că nici unul, nici altul dintre aceste principii, aplicat singuratic, nu poate îndeplini condiţiunile puse pentru promovarea industriei in terne, pentru luarea unui avent mai intensiv pe toate te re-nele industriale.

Dela intrarea în vigoare a art. de lege XVII din 1884 şi pană astădi aproape fie-care paragraf al ei s'a interpretat de repeţite-ori prin ordinaţiuni, decisiuni şi s tatute , s'a explicat in diferite feluri, ba s'a şi mo­dificat prin legi noue, aşa că astădi pe terenul acesta domnesce cea mai mare confusiune, în urma căreia nu a r a r e o r i se recere studiu obositor de dile întregi pentru de-a lămuri o chestie litigioasă mai complicată în causă industrială.

Tocmai de aceea cu bucurie t rebue să înt impinăm faptul, că în ministerul de comerciu nu de mult s'a pus în lucrare reforma legii industriale. In prima linie e vorba de concurenţa liberă sau limitată a industriei ; de industria manufacturi lor; de industria de c a s ă ; de industria de colportaj ; de afacerile de t i rg; de ven-dâri totale şi l icitaţiuni; apoi de ins t ruarea lucrătorilor industrial i ; a ucenicilor şi calfelor; de instrucţiunea in­dustrială în scoale speciale, in cursuri de prelegere şi în oare de seara şi de Dumineca ; mai depar te de r e -laţiunea dintre lucrători şi pa t ron i ; de întocmirile sa­ni tare din şalele de l uc ru ; de drepturile lucrătorilor, mai ales de afacerile de grevă, exchideri şi demis iuni ; de oarele de lucru ; şi în fine de organisarea breslelor în corporaţiuni şi societăţ i ; formarea de camere in­dustriale şi de judecătorii de pace. Toate aceste chestii de o importanţă netăgăduită vor fi resolvate în noul proiect de lege.

Lucrările pregăti toare pentru modificarea legii industriale sunt deja în curgere. Se proiectează edi­ta rea unui op mare în 6 tomuri, al cărui material va fi împărţit în 4 părţi . Par tea primă cuprinde întreg materialul referitor la legile interne industriale, în două tomuri . Apoi urmează tomul al treilea cu pro­punerile şi dorinţele cercurilor competente din ţeară . In par tea a doua se va da materialul de legi al ţărilor străine, în par tea a treia se vor aduna datele statistice, iar par tea a pa t ra va aduce proiectul nouei legi indus­triale dimpreună cu motivarea lui.

Pană acum au apărut deja cele două tomuri dintâiu într 'o estensiune considerabilă. Ele cuprind tot ce s'a făcut în decursul timpului cu privire la dis-posiţiunile legii industriale, pe calea ordinaţiunii, deci-siunilor ministeriale şi a hotârîri lor judecătoresci , fie ca interpretare, fie ca emendare şi inovaţiune pe cale legislatori că.

La împărţ irea materialului juridic cele două tomuri apăru te numai întru a tâ ta se ţin de ordinea paragra-filor din legea industrială existentă, întrucât o admi te structura noului proiect plănuit . Titlul prim t ra tează despre ocupaţiunea industrială, şi anume la început despre câştigarea dreptului de a esercia o meserie. In capitolul prim se spun condiţiunile generale pentru câşt igarea acestui drept şi aici îşi au locul cei trei paragraf! dintâiu şi apoi §§. 40, 41 şi 53 , ai art. de lege XVII. din 1884, cari a semenea conţin disposiţiuni ce s tau în strânsă legătură cu condiţiunile aceste. In capitolul al doilea iarăşi s'au luat toţi acei paragrafi ai legii industriale, cari se referă la meseriile, a căror eserciare e condiţionată de o anumită capac i t a t e ; în capitolele următoare se dispune de meseriile legate de licenţă, sau de concesiune pentru întocmirea sta­bilimentelor industriale, apoi de industriile reale , de

industriile pentru colportaj, iar în capitolul al şeptelea i se regulează înştiinţarea eserciării meseriilor şi pro- j cedura ce este a se observa la acordarea concesiunei i pentru aranjarea stabilimentelor industriale. Tot în j feliul acesta t ra tează noul proiect despre eserciarea meseriei şi încetarea ei în partea a doua a titlului prim, apoi în titlul al doilea despre instrucţiunea indus­trială, în al treilea despre scutirea lucrători lor; titiul : al patrulea cuprinde organisaţ iunea industrială, al cincilea jurisdicţiunea industrială, iar titlui al şeaselea conţine disposiţiunile penale şi diverse al tele.

La fie-care paragraf, pe lângă însemnările ex- \ plicătoare se află toate ordinaţiunile şi decisiunile j ministeriale ce se referă la obiectul din chestie, dis- | posiţiuniie altor legi, necesare pentru aplicarea corectă j a paragrafului respectiv, eventualele statute referitoare i şi hotâririle municipiilor sau corporaţiunilor indu- j striale. Atât în lege, cât şi în comentarul ei, unde | cere trebuinţa, nu se încunjură repeţirile, ceea-ce j aduce cu sine că ori-ce chestie de care e vorba, e uşor de înţeles fără de a trebui să răsfoieşti încă odată întregul material dela început.

La disposiţiunile asupra timpului de lucru se ia în considerare nu numai pausa de Dumineca în ge­neral , ci şi timpul de lucru al impiegaţilor comerciali, | p recum şi ora hotărî tă pentru sistarea lucrului. In privinţa aceas ta legile de adi nu conţin nici o dispo-siţiune, dacă abstragem dela alineatul al doilea din § 89 al legii industriale, conform căruia industriaşul t rebue să dea calfei timp liber, pentru-ca acesta să poată merge la biserică in sărbătorile sale, o dispo-siţiune, care se aplică şi la impiegaţii comerciali .

In tomul al treilea al acestei mari lucrări se vor expune dorinţele şi propunerile corporaţiunilor co­merciale şi industriale, precum şi ale singuraticilor oameni de speciali tate iar tomul ultim se va ocupa în mod comparativ de legislatura industrială a tuturor statelor europene.

După cum se vede din cele de mai sus studiul pentru reforma legii industriale e pus pe o basă cât se poate de largă şi se speră că multe dintre cele mai ardente chestiuni de pe terenul acesta vor afla o deslegare favorabilă. Din punctul acesta de vedere şi industriaşii noştri români , puţini la numSr câţi sunt ei, pot saluta cu bucurie noul proiect, care cel mult în anul viitor a re să devină lege. Dr. Al. V.

Despre dreptul acţionarului. In anul acesta curia reg. a enunţa t unele hotăriri

principiale cu privire la drepturile acţionarilor. Dintre acestea se remarcă mai ales aceea, că pe basa §-lui 174 din codul comercial acţionarul a re dreptul de-a combate şi documenta incorecti tatea datelor ce se re­feră la bilanţul anual aprobat de adunarea gene ra lă ; apoi aceea că şi pe cale procesuală se poate cere exami­narea prin specialişti a stării materiale şi a manipu-laţiunii unei societăţi pe acţii, presupunând că se sa­tisface condiţiunilor puse de § 175 al legii comercia le ; şi în fine enunciaţ iunea, că disposiţiunea §-lui 199 al legii comerciale nu lasă nici o îndoială asupra împre­jurării , că compunerea bilanţului făcută contrar para­grafului menţionat, nici în caşul buneicredinţe nu de­vine inatacabilă şi prin u rmare însuşi faptul că sin­guraticele obiecte s'au preţuit contrar acelui paragraf, stabilesce deja ilegalitatea hotărîrei în chestiune.

Anză la aceste enunciaţiuni (Nr. 370/904 v.) a d a t un proces, care s'a presentat curiei de cătrâ tabla reg. din Budapesta .

Din sentinţa tablei e de însemnat par tea ce se referă la publicitate, care în esenţă dispune astfel :

înţelesul corect al disposiţiunii ce se află i a punctul 1 al §-lui 199 din legea comercială numai acela poate fi, că stabilirea valorii cu privire la averea societăţii pe acţii aşa trebue făcută in bilanţ, ca fie­care obiect să fie luat în considerare la preţuire şi numai valoarea sumară stabilită astfel t rebue a r ă t a t ă în bilanţ, nu însă şi valoarea fie cărui obiect apar te , deoare-ce la alcătuirea §-lui 199 evident că a fost departe de legislatori intenţia de a pret inde in bi lanţ înşirarea minuţioasă a tuturor valorilor, a singura­ticelor active şi pasive, şi aceasta cu atât mai ve r to s r

că prin publicarea acestor date s'ar divulga secretele oficioase şi s'ar t răda conexiunile societăţi pe acţii.

Din sentinţa curiei, care a aprobat hotăr î rea tablei, scoatem următoa re le :

Dreptul de inacţionare garanta t prin § 174, al legii comerciale fie-cărui acţionar, cuprinde în s ine fără îndoială şi dreptul de a putea combate şi adeveri inexacti tatea datelor publicate în bilanţul anual ce s'a aprobat de cătră adunarea generală. Pentru de a esercia însă acest drept se reeere ca sau bilanţul deja apro­bat să conţină o înşirare minuţioasă a tuturor acelor date, a căror cunoaştere e de lipsă pentru apreciarea exactităţii bilanţului, sau atunci se recere ca aces te date la dorinţa sâ se comunice în mod legal sau în alt mod hotărît prin statute, deoare-ce acţionarul numai avend cunoscinţa deplină a datelor referitoare poate esercia dreptul de a lua la desbatere împreju­rarea , că Ia compunerea bilanţului nu s'au luat in considerare disposiţiunile imperative ale §-Iui 199 din legea comercială.

Ce privesce în fine evaluarea averii, curia a enunţat cu ocasiunea aceasta că bilanţul e invalid, dacă adunarea generală a procedat cu rea credinţă, sau în mod arbitrar sau uşuratic la stabilirea valorii; da r tot astfel se poate a taca bilanţul şi în caşul când s'a stabilit în bună credinţă fără de-a corespunde însă stării faptice. § § .

J U R I S D I C Ţ I I L E . Asigurările şi repausul duminical. Con­

form unui rescript ministerial, proprietarii întreprinde­rilor comerciale şi industriale, cari se ocupă şi cu contractarea de afaceri de asigurare t rebue să observe repausul duminical şi faţă de ramul afacerilor d e asigurare. Cei-ce lucră contra acestei ordinaţiuni se vor pedepsi conform § 6 al art. de lege XIII din 1891.

s A F A C E R I DE D A R E .

Timbrul actelor de asigurare (biztositeki okirat). Chestiunea aceasta , cu care ne-am ocupat şi noi deja de nenumSrate-ori în coloanele acestei Re­viste a fost pusă acum din nou în discuţiune şi a n u m e în parlamentul ţărei la desbaterea budgetului ministrului de finanţe.

Deputatul Fr. Udvary, fost director de b a n c ă , dupâ-ce în o vorbire mai lungă a arătat , cât de n e ­dreaptă şi ingreunătoare este pentru popor disposi ţ ia r

ca actele de asigurare, adecă obligaţiunile împrumu-

turilor cambiale cu acoperire hipotecara să se t imbreze după scala II, deşi la prolongirea acestora t rebue pre-sentat şi câte o cambie, deci se plătesce timbrul duplu — a presentat dietei următorul proiect de resoluţ iune:

„Casa îndrumă pe domnul ministru de finante, ca şi pană se va puté termina reforma contribuţiunilor şi competinţelor, să scoată din vigoare disposiţiunea, conform căreia actele de asigurare ale împrumuturi lor cambiale cu acoperire hipotecara t rebue t imbrate după scala II. şi să introducă iarăşi regula de mai nainte, în sensul căreia actele de asigurare sunt a se provedé numai cu timbru de 1 (una) coroană" .

Ministrul de finante Lukács a propus respingerea acestui proiect de resoluţiune, motivându-şi propunerea cu faptul, c ă : disposiţiunea ca actele de asigurare ale împrumuturi lor cambiale cu acoperire hipotecara să s e timbreze după scala II. se basează pe lege, deci nu este îndreptăţit a o scoate din vigoare pe calea ordinaţiunii. Se declară însă gata a o face aceas ta pe calea legislativei. In privinţa timpului, când inten­ţ ionează a da acestei chestiuni o solutiune definitivă ministrul nu se pronunţă. De aceea are tot dreptul „Magyar Pénzügy", când în ultimul séu numér ple­dează pentru crearea unei legi novelare, prin care să se generaliseze timbrul de K 1-— pentru toate actele de asigurare ale împrumuturi lor cambiale cu acoperire hipotecara, provină acelea dela ori-cine.

î

R E V I S T A F I N A N C I A R A . Situaţi unea.

Sibiiu, 19 August 1904.

Piaţa internă de bani a t recut peste medio fără mari g reu tă ţ i ; cererea de bani a fost foarte intensivă, mai cu seamă în urma vioiciunei, ce se remarcă în piaţa cerealelor. La centrala din Budapesta a Băncii Austro-Ungare s'au înaintat cereri în sumă de K 11 mii., faţă de cari scadentele au fost de K 9 mii . ; în Viena scadenţele s 'au cifrat cu K 14 mii. şi s 'au presenta t cereri în sumă de K 9 mii. In Viena dis-contul privat s'a urcat pană la 31/i°/0, iar în B.-Pesta pană 3V.7o.

Piaţa externă de bani a ra tă puţine schimbări, dominând şi acum, ca şi mai înainte, abundanţa de bani aproape pretut indenea. In Berlin diseontul privat

*a fost de 2 5 / 8 % şi în L o n d r a 2 1 3 / 1 6 % .

AGRICULTURA. Acţiunea de ajutorare a statului contra

lipsei de nutreţ. In scopul de a reserva agri-culturei din ţară cuantităţile necesare de nutreţ ce mai sunt de văndare şi a scăpa poporaţiunea de o eventuală catastrofă guvernul a interdis, pe lângă exportul cucuruzului, toate materiile ce servesc la nutr irea animalelor : melasă (siropul ce rămâne din fabri­carea zahărului), cucuruzul, ovăsul, lupinul, măzări­chea, cartofiii, plante de nutreţ verdi şi uscate ca tri­foiul, fenul ş. a., paiele, nutreţuri tocate, malţ, tur te de oleu, laturi, trevere, resturi din curăţ irea napilor ş. a.

Cum am ară ta t în nr. trecut, pentru transpor­ta rea acestor soiuri de nutre ţ guvernul a încuviinţat u n tarif excepţional.

Calamitatea. Este constatat fără ori-ce îndo­ială, că în Ardeal cuant i ta tea de nutreţ este mai mică, după diferitele regiuni, dela 4 0 — 8 0 % faţă de anii eco­nomici normali . Preţul mâjii metrice de fân variază astădi între 8—12 coroane şi preţul măjii metrice de paie între 1—4 coroane. Din causa lipsei de nu­treţ valoarea vitelor a scădnt cu circa 6 0 % şi chiar şi cu acest preţ se pot vinde numai vitele grase. Preţul tuturor soiurilor de bucate s'a urcat rapid.

Exclusiv recolta grâului a fost în părţile noastre bună mijlocie, pe când săcara, orzul şi ovăsul au dat recoltă mijlocie, iar recolta cucuruzului este aproape pierduta. Astfel preţul cucuruzului s'a ridicat pănâ la 17 K de maja metrică, şi chiar şi cu acest preţ abia se poate căpăta . Mai târdiu se va căpăta tot mai greu, pentru-că cules de cucuruz noi nu vom avă.

Nu e deci îndoială că un percent mai mare sau mai mic al comitatelor ardelene stă în faţa crizei. Ţăranul , şi alt cum încărcat de datorii , între astfel de împregiurări , pe ce să facă bani, ca să-şi procure măcar cucuruzul, erumpenele şi fasolea n e c e s a r ă ? Guvernul va trebui deci să aducă, de unde capătă, îndeosebi cucuruz pe sama serăcimei şi să facă toate înlesnirile posibile pentru-ca astfel, cum dice „Erd. G a z d a ' , să evite chiar şi eventuale răscoale din par tea celor peritori de foame.

* Recolta în America. Asupra recoltei ameri­

cane din a. c. s'a publicat la 10 August următorul ra­port oficios:

Grâul de primăvară: 1 August 1 Iulie 1 August 1 August 1 August

1904 1904 1903 1902 1901 8 7 - 5 % 93-7% 7 7 - 1 % 89-7% 80"3%

Resultatul dela 1 August 1904 după eva

luarea lui Mr. Brown faţă de 1 Iulie 1904 . . faţă de 1 August 1903 . faţă de 1 August 1902 . faţă de 1 August 1901 .

272.539,000 bushel 293.108,000 , 239.872,000 , 272.590,000 , 318.785,000 „

I August 1902

86-5%

1 August 1901

5 4 %

Cucuruzul:

1 August 1 Iulie 1 August 1904 1904 1903

8 7 - 3 % 8 6 4 % 78-7%

Resultatul dela 1 August 1904 după eva­

luarea lui Mr. Brown faţă de 1 Iulie 1904 . . faţă de 1 August 1903 . faţă de 1 August 1902 . faţă de 1 August 1901 .

Statele principale arată în per cente următoarea si-tuaţiune:

1 August 1 Iulie 1 August 1 August 1 August

2,564.487,000 bushel 2.537.268,000 , 2,245.000,000 , 2,561.490,000 , 1,522.519,000 ,

1904 1904 1903 1902 1901 Kansas 70 75 67 103 19 Missouri 74 78 71 109 29 Illinois 89 87 74 95 51 Ohio 86 85 73 91 73 Nebrasca 88 86 75 101 36 Indiana 91 88 75 97 57 Iowa 87 86 72 93 57

Orzul:

91-8% 88-5% 83-4% 9 0 2 % 86-9%

Ovesul:

86-6% 89-8% 79-5% 89-4% 73-6%

Sicar a:

88- l ° / 0 8 8 % 87-2% — —

Grâul de toamnă:

Besultatul dela 1 August 1904 după eva­

luarea lui Mr. Brown . . . 333 400,000 bushel fată de 1 Iulie 1904 . . . . 371.044,000 „ faţă de 1 August 1903 . . . . 410.527,000 „

+

C O M U N I C A Ţ I U N E .

Calea ferată vicinalâ Făgăraş—Braşov. Calea ferată Sibi iu—Făgăraş va fi prelungită pană la Braşov, preste comunele Şercaia (Sârkânyi, Vlâdeni (Vledeny) şi Codlea (Feketehalom). Intre aceasta din u rmă şi Braşov vor circula şi motoare. Lungimea nouei căi .ferate va fi de 66 - 4 km. şi cheltuelile sunt prel iminate cu K 7.074,000, sau K 106,536 pro k m . 3 5 % ale capitalului se va acoperi prin acţiuni fun­damenta le , iar restul de 6 5 % prin acţiuni cu priori­t a t e cu cel mult 5 % , emise cu cursul de 7 8 % .

* Un nou minister. De present mijloacele de

comunicaţ iune din Ungar ia : căile ferate, posta şi te ­legraful se ţin de resortul ministrului de comerciu. Acum s'a ventilat în cercurile guvernamentale ideea de a crea un nou minis ter iu: al căilor ferate, poştei şi telegrafului, adecă un ministeriu al comunicaţiunii, p recum există deja în Belgia. Inovaţiunea proiectată se speră că va da un nou avent desvoltârii mijloacelor de comunicaţ iune, va potenţa venituri e lor efective şi indirect va promova şi comerciul şi industria.

Noul ministeriu ar primi, conform informaţiunii unui fruntaş ziar guvernamental , u rmătoarea organi-sa ţ iune : pe lângă ministru, doi secretari de stat , dintre cari unul ar fi representantul politic, iar celalalt re-presentantul administrativ al ministrului. Afară de sec­ţ iunea presidială se vor crea patru secţiuni principale, cu subsecţiile corSspundătoare anume 1. secţia tuturor afacerilor pe rsona le ; 2. secţia căilor fe ra te ; 3. secţia poştelor şi 4. secţia telegrafului şi telefonului; ca a 5-a secţie s'ar pute c rea : secţia comună de contabi­litate. Toate celelalte secţiuni de acum, împreună cu direcţiunea generală a poştelor şi telegrafului s'ar desfiinţa şi în locul lor s 'ar crea 15 direcţiuni a căilor ferate, a poştei şi telegrafului, ceea-ce ar simplifica administraţ ia şi ar da şi o însemnată reducere a speselor .

5

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. „Agricola" însoţire economică de magazin şi an-

ticipaţiuni în Hunedoara. In numera l nostru ultim ocupându-ne cu bilanţul pro 1903/4 al acestei însoţiri a m afirmat greşit că din capitalul social de K 33,350-—

| este vărsa tă până acum suma de K 9323 - —, pe când în realitate, capitalul social efectiv a fost la finea lui Iunie a. c. K 23,927 - —. Inexacti tatea afirmaţiunii noastre se datoresce unei erori de tipar, fiind cules „vărsat" în loc de „nevărsat" . £

* Institutele financiare înfiinţate în 1903

pe teritorul camerei de comerciu şi industrie din Braşov. Din raportul acum apărut al acestei camere se vede, că în 1903 s'au înfiinţat în total 18

| institute financiare noue, pe teritorul acestei circum-i scripţii, a n u m e :

1. Reuniuni de economii şi avansuri cu responsa­bilitate nelimitată: în Câlnic, PetrifalSu şi Nucet (comit. Sibiiu); în Viştea-superioară {comit. Făgăraş); în Ruja şi Felsa {comit. Ternava-mare) ; în Cristian (comit. Braşov).

2. Institute de credit şi economii: „Avrigeana" (capital de acţiuni K 20,000) în Avrig, „Turnu-Roşu" (capit. K 20.000) în Boita {comit. Sibiiu); „Şercă iana" (capit. K 50,000) în Şercaia, „Creditul" (capit. 80,000) în Zerneşti , „Voileana" (capit. 60,000) în Voila {comit. Făgăraş); „Economia" (capit. K 65,000) în Cohalm,

| „Armonia" (capit. K 20,000) în Cincu-mare {comit. Ternava-mare); „Rîşnoveana" (capit. K 20,000) in Rîşnov (comit. Braşov).

3. însoţiri de credit, ca membre ale însoţirii de credit centrale regnicolare: însoţirea din Sebeşul-săsesc (comit. Sibiiu), însoţirea din Voila (comit. Făgăraş) şi însoţirea din Crizbav (comit. Braşov). r.

Î N V E Ţ A M E N T . Cursul academic la Academia de comerciu

din Budapesta e acum de doi ani şi se împarte la 2 semestre. Sem. I ţine din Septembre pană la finea lunei Ianuarie, al Il-lea din Februar ie pană la finea lunei Iunie.

Auditorii sunt ordinari şi extraordinari . Ca auditori ordinari se primesc cei-ce produc

testimoniu de maturi ta te dela o şcoală medie, dela o şcoală superioară de comerciu, dela o şcoală medie de agricultură sau industrială sau cari au absolvat cu succes o şcoală de cădeţi .

Ca auditori extraordinari se primesc la curs as­piranţi fără cualificaţiune specială, anume tineri cari au împlinit etatea de 18 ani şi documentează că posed cunoscinţele necesare pentru priceperea colegielor ce şi-au ales.

Auditorii ordinari au de a asculta în cursurile ambilor ani cel puţin câte 25 oare de prelegeri la sep-tSmână şi au să plătească ca bani de colegie în anul I câte K 150-— de semestru, în anul II câte K 1 0 0 — .

Auditorii extraordinari plătesc după fie-eare oară septemânală a colegielor ce şi-au ales pro semestru câte K 12-—, in suma totală de cel mult K 150"—.

Afară de aceste fie-eare auditor are să plătească cu ocasiunea înscrierii câte K 10 - — pentru bibliotecă.

Aspiranţii ordinari eminenţi, dar lipsiţi de mijloace, pot fi scutiţi de întreagă sau numai de o par te a sumei

pentru colegie. In acest scop ei trebue să petiţioneze la comitetul dirigent al Academiei de comereiu din 16—28 August, respective din 1—3 Februar ie .

înscrierile pentru an. şcol. 1904/5 se vor face delà 10—15 Septembre. Auditorii, cari pe timpul în­scrierilor în Septembre, stau în serviciul militar activ, din care au să fie liberaţi însă la 30 Septembre, se vor dispensa delà prelegeri pană la 1 Octobre, r.

C R O N I C A .

JVecroloff. Alexandru Ciur a, cassar la „Aurăria" în Abrud a decedat In etate de 58 ani în Blaj.

Valoarea manetelor de aur străine. Banca Austro-Ungară cumperă monete de comereiu de aur cu următoarele preţuri pro K o . b ru t : Piaştrii egipteni à 100 din 1885 cu K 2861-8858; Alfonsos din 1881 cu K 2935-92. Galbeni austriaci şi ungari cu K 3230T4 ; Monete de aur în franci (franceze, italiene, belgiene, austriace, ungare, române, elveţiene, serbesci, etc). cu K 2946-46; Piese a fi. 10-— olandezi cu K 2947-45. Lire turcesci cu K 2997-24 ; Monete svediene şi daneze à K 20 cu K 2946-46; Monete germane de aur cu K 2947-45; Sovereigns cu K 3002-1538; Imperiali rusesci (vechi) cu K 3002-15 38 şi noui cu K 2947-450.

*

Datoria flotantă de stat. La finea lui Iulie a. c. au fost în circulaţiune note de stat â fl. 5"— în valoare de fl. 1.134.395; note à fi. 50-— fl. 277,250, în total note de stat în valoare de fl. 1.411,845, care sumă în sensul art. de lege XXXI din 1899 se va rescumpăra pe spesele comune ale celor două state dualiste.

* Losurile St. Genois. Ultima sortare a ace­

stor losuri a fost la 1 Februar ie a. c. LosuriJe sortate acum şi restanţele sortărilor premergătoare se rescum­péra pană la finea lui Iulie 1905 la institutul y,K. k. priv. Oesterreichische Creditanstalt fur Gewerbe und Handel" in Viena. Sumele neridicate pană. la terminul de mai sus se fructifică pe risicul proprietarilor de losuri în libele de deposite şi se depun la judecătorie . Este în interesul proprietarilor astorfel de losuri de a-şi răscumpăra câştigurile încă înainte de terminul de 1 Iulie Ì905. Răscumpărarea o îngrijesce ori-care bancă ma m a r e . g

* Băncile populare în Italia. In tot regatul

Italiei existau 736 bănci la 31 Decembre 1902 contra 696 la finele anului 1898.

Patrimoniul social se urca la 31 Decembre 1902 la lire 122.987,747-63 representat prin 86 milioane capital şi 37 milioane reserve ordinare şi extraordinare.

Totalul sumelor depuse a crescut de la 380 mi­lioane în 1898 la 540 milioane în 1902.

Lombardia posedă institutele cele mai înfloritoare şi represintă ea singură a treia par te din crescerea patrimoniului social de la 1898 la 1902, adecă 16 mi­lioane lire.

In 1902, beneficiile nete au crescut cu 3.522,647 lire faţă cu 1898, adecă 10.523,622 lire contra 7.010,985.

r.

Asoc ia ţ iMea pentru literatura rom, ş i cnltnra popornlnl român.

*r. 816-1904.

Convocare. In sensul §§-lor 23 şi 26 din statute membrii

„Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo­rului român" se convoacă în

Adunare generală ordinară la Timişoara pe dilele 21 şi 22 Septembre st. n. 1904.

P r o g r a m u l a d u n ă r i i e s t e : Ş e d i n ţ a I.

Mercuri la 21 Septembre st. n. 1904, la oarele 11 a. m. O r d i n e a d e d i :

1. Deschiderea adunări i generale. 2. înscrierea delegaţilor presenţi . 3. Raportul general al comitetului central . 4. Alegerea comisiunilor:

a) pentru examinarea raportului gene ra l ; b) pentru censurarea încheiării conturilor anului

1903 şi a proiectului de budget pentru anul 1905; c) pentru inscrierea membrilor.

5. Presentarea propunerilor eventuale . La oarele 5 după ameadi şedinţa festivă a secţiunilor

ştiinţifice literare.

Ş e d i n ţ a li. Joi la 22 Septembre st. n. 1904?, la oarele 10 a. m.

O r d i n e a d e d i : 1. Raportul comisiunilor. 2. Alegerea comitetului central şi a funcţionarilor

Asociaţiunii. 3. Fixarea locului pentru adunarea generală din 1905. 4. Disposiţiuni pentru verificarea procesului verbal. 5. închiderea adunări i generale .

Se observă că eventualele propuneri au să fie pre-sentate în scris presidiului Asociaţiunii {în Sibiiu, Strada Morii Nr. 8), cu 8 d{,ile înainte de adunarea generală.

S i b i i u , din şedinţa comitetului central al „Aso­ciaţiunii pentru l i teratura română si cultura poporului român" , ţînută la 28 Iulie 1904.

Iosif S t . Ş u l u ţ u m . p . , Dr. C. Diaconovich m. P . , vicepresident. primsecretar.

S U M A R . Carierele economice. — Reforma legii industriale. —

Despre dreptul acţionarului. — Jurisdicţiune: Asigurările şi repausul duminical. — Afaceri de dare: Timbrul actelor de asi­gurare (biztositeki okirat). — Revista financiară: Situaţiunea. — Agricultură: Acţiunea de ajutorare a statului contra lipsei de nutreţ, Calamitatea, Recolta in America. — Comunicaţiune: Calea ferată vicinală Făgăraş—Braşov, Un nou minister. — Societăţi financiare si comerciale: „Agricola", Institutele financiare înfiin­ţate iu 1903 pe teritorul camerei de comereiu şi industrie din Braşov. — Inveţământ: Cursul academic la Academia de co­mereiu din Budapesta. — Cronică: Necrolog, Valoarea monetelor de aur străine, Datoria flotantă de stat, Losurile St. Genois, Băn­cile populare în Italia. — Convocare.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursul din 16 August 1904.

V A L O R I Viena Bpesta vinde vinde

Datoria publică comună. Renta unit. în hârtie, Mai, Nov., 16%

16»/, 20°/0

20% 20% 20%

dare „ ,. arg. Ian., Iulie.

Losuri d. a. 1854 à ii. 250-— v. c. „ „ „ I860 à fl. 500-— „ „ ,. „ i860 à fl. 100-— „ „ ' „ 1864 à fl. 100— „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare . .

„ . n Cor. _ ,. de invest

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, . . . . scut. de dare

» „ Cor „ n u

sc. de dare Impr. ung. eu premii a 100 fl

„ p. regul. Tisei . . . Oblig, de regalii croat-slav. . . „ „ Impr. p. regul. Porţilor de tier . „ „ Oblig, rurale croato-slavone . . „ „

„ „ ungare . . . . „ „ Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, k 100 ti. Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prerii, al oraşului Viena . .

,, „ „ serbesci â 100 fr. . . Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 fr Impr. bulgar 1889

Scrisuri fonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ eu premii, 1880 . . Banca austro-ungară 40% ani

50 ani Banca comerc. ung. Pesta Obl. corn. ale Băncii corn. ung., Pesta, repl. 110% în fl

Obl. corn. ale Băncii com. ung., Pesta, 50% ani „ „ „ I Uasse de pâstr. patriot., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar

99-55 99-50

154-10 185-75 261-—

119-40 99-40 91-10

119-20 97-30 89-—

208-— 163-75

83-90

98-60

278-50 98-10

104-50 96—

128— 109-90

Banca hipotecara ungară

,, ,. „ cu premu Banca hip. ung. cu premii . . . . Albina, Sibiiu Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica. k fl. 5- — Credit, k fl. 100-— . . . . . . Clary, k fl. 40 — v. c Buda, k fl. 40-— Pâlfiy, k fl. 4 0 - - . ^ Crucea roşie austriacă, a fl. 10-— .

„ „ ungară, k fl. 5-— . . Rudolf, k fl. 10-— Salm. k fl. 40-— v. c Salzburg, k fl. 2 0 — St. Genois k fl. 4 0 — v. c. . . . Impr. cu prem. al oras. Viena, 1874 Triest, k fl. 5 0 — . .' „J6 sziv", k K. 4-—

p. 100 K

100— 100-— 195— 155-— 186— 261—

119-50 99-50

119-60 97-55 89-25

209— 164— 102 50 84-25 99-50 98-75

100-50

101-50

101—

107-65 100-50 97-60

100— 99 60

100-80 100-90 274—

aur)

Valute. Galbini austr. sau ung. .

,1 o- reg Napoleond or (20 frci sau 8 fl. 20 Maree germ. aur Ruble rusesci de hârtie per bucată Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Pr „ ital. 100 Lire

Ruble, bilete, 100 Lei românesci, 100

98<

109

101-50 101-50 101-25

108-— 101—

98-50 100-50

99-75 101—

9 9 — 137-50 108— 102-50 102-50 101-50

22-10 2 3 — 471-50 470-— 168— —•— 169— 170— 172— 170 — 55-50 5 6 — 30-25 31 -7 1 — —•—

228— —•— 79-50 —•—

517— • 300-— —-—

—'— 10-75

11-37 11-43 11-36 11-33 29-07 19-08 23-52 23-54 —•— 2-68V,

117-35 117-37 —•— 95-22 95-20 95-20

254-75 • — — 95-40

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursul din 16 August 1904.

Griâu de Bănat (nou) ,, „ Tisa (nou) „ „ Pesta (nou) „ „ Alba-reg. (nou) „ ,. Baeiea (nou)

Secară (nouă) Orz (nou) Oves Porumb Rapiţă (nouă) Untură de porc B.-Pesta Slănină (clisă)

per 50 kg. vinde 10-55-10-90 10-60-11-— 10-50-10-85 10-50—10-85 10-45—1080 7-85— 8-10 7-15— 7-50 7-20— 7-50 7-55— 7-65

11-50—12-— 66-—

5300-56-50

Bursa de Bucuresci. Cursul din 16 August 1904.

vinde Lei 100% „ 99%

, 89'/« n « 88V4

100% r, » 89'/, r , 90'/, * 86'/,

Renta amort. 1881 de 5% „ 1892 5% „ 274 mii. 4% „ 1898 4%

Fonciare rurale 5% n n *%

Scris. fonc. urb. Bueuresei 5% ,, „ Iaşi „

„ C I A C O V A N A" Institut de credit şi economii soc. pe acţii în Ciacova.

C O N C U R S

D i r e c ţ i u n e a i n s t i t u t u l u i d e c r e d i t şi e c o ­n o m i i „ Ciacovana" în C i a c o v a p u b l i c ă c o n c u r a p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e contabil..

S a l a r a n u a l K 1 2 0 0 ' — , l o c u i n ţ ă în n a t u r ă şi t a n t i e m ă s t a t u t a r ă .

Cei -ce d o r e s c a re f l ec ta p e n t r u d o b â n d i ­r e a a c e s t u i p o s t a u s a d o c u m e n t e z e c ă a u a b -s o l v a t ş c o a l a c o m e r c i a l ă cu e x a m e n d e m a t u ­r i t a t e şi să p o s e a d ă l i m b a r o m â n ă , g e r m a n ă şi m a g h i a r ă p e r f e c t în v o r b i r e şi s c r i e r e .

R u g ă r i l e s u n t a se a d r e s a d -nu lu i George Breban, d i r e c t o r u l i n s t i t u t u l u i şi m a r e p r o ­p r i e t a r în C i a c o v a (Csâkova ) p a n ă i nc lu s ive 15 S e p t e m b r e st . n. 1904.

N u m a i cei cu p r a x ă d e b a n c ă v o r fi l u a ţ i î n c o m b i n a ţ i e .

D o r i t o r i i d e a o c u p a a c e s t p o s t s u n t pof­t i ţ i e v e n t u a l a se p r e s e n t a î n p e r s o a n ă d i r e c ­t o r u l u i .

C i a c o v a , d in ş e d i n ţ a d i r e c ţ i u n e i ţ i n u t ă în 23 Iu l i e 1904.

Nr. ee. (s-s) George Breban, director.

Ministerul ¡Agricultura, 3nöustriei, Comerciului şi Domeniilor B u c u r e s c i .

Călimănesci. Băi le Căl imănesci sun t s i tua te pe marg inea

Oltului , la ex t remi ta tea n . -ves t ică a sa tului Căli­mănesc i , din plaiul Cozia. j u d . Vîlcea.

Stabilimentul delà Călimănesci, conţ inând ho­telul, c lădirea băilor, ins ta la ţ ia mecanică şi casa adminis t ra ţ ie i şi a poştei , este aşedat sub st în-cile de conglomera t ale dealului Pişolea, acoper i t cu o f rumoasă pădu re de fag, cu un începu t de p lan ta ţ ie de pin.

Ho te lu l posedă 153 camere mobi la te , un salon spaţ ios special în care se dă în fie-care D u m i n e c ă câte un bal, o cafenea cu biliard cu diferite jocur i de d is t rac ţ ie , o sală de lec tură cu diferite j u r n a l e din ţ a ră şi s t ră ină ta te , p recum şi o sală spaţ ioasă pen t ru r e s t au ran t . T o a t e aceste săli şi cor idoare sun t lumina te cu e lect r ic i ta te .

Clădirea băilor , în comunica ţ ie d i rec tă cu hotelul , are 40 cabine de băi, şi o sală de aş­t ep ta re . Fie-caro cabina, posedă câte o bae făcută în be ton şi căp tuş i tă cu sticlă. T o t în aceas tă clădire se află o bae cu abur a lă tur i de o sală de duşe, avînd diferite d u ş e : ecosez, p i s ton şi cerc.

In faţa s tab i l imentu lu i este g răd ina engle­zească, loc de preumblare u n d e cân tă mus ica de trei ori pe di.

Grăd ina este legată cu un pa rc p lan ta t cu pini şi brazi, s t r ăbă tu t de alee umbr i t e pe unde se sue a t â t în pădurea mare cât şi la d rumul ce duce pr in pădu re la sorg in tea Căciulata . In faţa s tab i l imentu lu i se află f rumoasa insulă Ostrovul , încun jura tă de apa Oltului , acoper i t de pădure seculară şi s t r ăbă tu t de alee în toa te direcţ i i le . Grăd ina , parcu l şi os t rovul sun t ilu­mina te cu e lect r ic i ta te .

Apa minerală pentru băi, anal i sa tă de mai mul ţ i chimişt i , es te mai boga t ă în cons t i tu t ive de sulf de cât cele mai r enumi t e ape ale s ta­ţ iuni lor din E u r o p a ca : Aachen , Aix-les ba ins , Barège, Baden , P i s t yan , Töpl i tz , Mehadia, e tc .

Afecţ iuni le t r a t a t e cu mul t succes din aceste băi s u n t : Reuma t i smu l , Sifilisul, Scrofulosa, Ar t r i t a , Boale le de pele, etc .

Apa minerală de beut, este apa delà isvorul Nr . 6, o excelenta apă purga t ivă , v indecă cu s u c c e s : boalele de ficat, boalele apara tu lu i di­ges t iv în special şi resp i ra tor , al s i s temului ne rvos şi anemia. — Aceas t ă apă t r imisă la exposi ţ ia din

Bruxel les 1898, a căpă ta t medal ia de aur, ca fiind u n a d in cele mai b u n e ape purga t ive d in E u r o p a .

Căciulata. Dint re apele minera le ce există în R o ­

mânia este incontes tab i l cea mai bună apa sor-g in te i C ă c i u l a t a .

Căciulata este s i tua tă la Nord de s ta ţ iunea Balneară Căl imănesci la o d i s tan ţă de 2 y a k lm. U n d r u m ce se cons t ruesce pr in pădure va face ca balnear i i din Căl imănesci să pa rcu rgă această d i s tan ţă p r in t r ' un loc u m b r i t şi o posi ţ ie p i to ­rească.

A p a de Căciulata da toresce marea şi in­contes tab i la sa r epu ta ţ i e minuna te lo r succese ce s'au ob ţ inu t de 50 de ani încoace. E a este fără r iva lă în t r a t amen tu l şi v indecarea bolna­vilor cari sufere de piatră, colici nefretici, gută, boalele căilor urinare, de gravelă ficat, colici hepa­tice ş. a.

Anal i sa apei de Căciula ta făcută în s trăi­nă t a t e si de dist inşi chimiş t i români , a ra tă că în 10,000 părţ i apă se găsesc subs tan ţe le spe­cificate mai j o s în propor ţ ie le u r m ă t o a r e :

C a r b o n a t e , de fer 0,0013 de magnesium . de calce de sodiu

Sulfaţ i

0,2995 1,9864 0,0377

0,0063 0,9954

Clorur i . de potasiu . . . 0,3316 de sodiu . . . . 0,2995 de litiu . . . . . 0,0090 de magnesiu . . 0,1074 de calciu. . . . 0,3983

Azota ţ i . de potasă . . . 0,0154

de barit de calce

fosfaţi de calcie 0,0089, silicie 0,0116, anhidr i te carbonice combina te 1,0434, anhidr i te ca rbona te l ibere 2,2450, h id rogen sulf. l iber 0,5860, t empera ­tu ra la ori-ce epocă 12° cent., dens i ta tea 1,00119.

A p a de Căciula ta se în t r ebu in ţează la b e u t to t a tâ t de bine şi la domici l iu ca şi la sor­g in te . Cel mai mare n u m e r de cl ienţi cari fac cură de Căciula ta cu apa cumpăra t ă în st icle, p o t să a tes te eficacitatea aces te i ape fără con­curen ţa în lumea în t reagă , pen t ru v indecarea boalelor a ră ta te mai sus, când aceas tă apă este b u n ă chiar la domici l iu .

A v a n t a g i u apei de Căciula ta este că n u se a l terează priln t r anspor t .

Cine vrea să aibă această apă, poa te să facă comandă la admin is t ra to ru l băi lor Căli­mănesci , t r imi ţând recepisa casei de depuner i d u p ă pre ţur i l e a ră ta te mai j o s .

1000 st icle de câte un l i t ru în lădi costă 450 lei, una ladă cu 100 sticle 50 lei, una ladă 50 sticle 26 lei, 25 sticle în ladă 14 lei. Costul se în ţe lege p r e d a t în ga ra J ib lea . T r a n s p o r t u l pe linia ferata pr ivesce pe cumperă tor , cu un r a b a t de 50°/ 0 d u p ă tarif.

St iclele se pr imesc înapoi în p re ţ de 15 bani buca ta .