bizantul.pdf

2
Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat auto- cratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana. Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iar religia se dezvolta lntr-un mod aparte. Din acest motiv istoricii prefern sa foloseasca denu- mirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant. Cu o armata foarte bine pregatita ~i riguros reorganizat ca un stat din "pri~ linie", afla! permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul a rezistat timp de opt secole. Cea mai impor- tanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemul de aparare al Costantinopolului, prin interme- diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra- puns. Constantinopolul era totodata cel mai mare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leagan al unei culturi In care artele ~i, In general, rafi- namentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii din Apus sa se simta ca n~te bieti provinciali. Jumiitatea de est a Imperiului Roman s-a transformat fntr- un stat grec ortodox - Bizantu~. Constantinopolu~ capitala Bizantului, a fost timp de secole cel mai frumos ora-5 al Europei. I riitial, Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pe malul european al Bosforulul, stramtoare ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de Europa. Intelegand importanta acestei a~ezari inconjurate de apa din trei parti, imparatul Constantin a repus bazele acestui ora~ in 330 d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele fmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", de unde era guvernata jumatatea de est a Imperiului. ~pre deosebire de vest, aceasta regiune mai avea resurse ~i bogatii considera- bile, inclusiv ora~e importante; toate acestea i- au dat posibilitatea sa faca fata cu succes perioadelor grele care au urmat, culminand in 476 cu caderea imparatului roman. Un imperiu zguduit imparatul aflat la Constantinopol a continuat sa guvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei. De~i numim aceasta regiune Imperiul Roman de Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sa noua stapanire era cunoscuta sub numele de Imperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pe de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier- dut pentru totdeauna. insufletit de aceasta idee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat o puternica mi~care militara, recucerind Africa de 1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~ri remarcabile: amendarea legii romane ~i con- struireaunor cl~diri impozante, cum ar fi Hagia Sophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar o parte din acesterealiz~ri. Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atilt de intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti au cucerit nordul ltaliei, dar in general in partea de apus aveau loc numeroase retrageri de trope. in partea de est, sort ti se dovedeau schimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti 630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~i au cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria, Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierderea Tunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~rit se limita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ de p~miint in sudul ltaliei. Aceste state au constituit inima Imperiului in unnatoarele secole. Pierderile suferite in se- colul al VII-lea au avut ~i avantaje: Imperiul era mai compact iar granitele erau mai u~or de ap~rat. Din numeroase puncte de vedere O Manuscris din secolul al XIV- lea, ce inJa,i~eaza atacul marinarilor bizantini asupra du~- manilor, cu ajutorul "Jocului grecesc". Acesta era un amestec de var nestins, petrol ~i sul- Juri, care lua Joc in contact cu apa. Aceasta inven'ie, datand aproximativ din anul 675 d.Hr., a asigurat controlul flotei bizantine asupra Mediteranei. 63

Upload: nicutaadrian4899

Post on 10-Aug-2015

6 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Bizantul.pdf

Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat auto-cratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana.Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iarreligia se dezvolta lntr-un mod aparte. Dinacest motiv istoricii prefern sa foloseasca denu-mirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant.

Cu o armata foarte bine pregatita ~i rigurosreorganizat ca un stat din "pri~ linie", afla!permanent sub amenintarea Islamului, Bizantula rezistat timp de opt secole. Cea mai impor-tanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemulde aparare al Costantinopolului, prin interme-diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra-puns. Constantinopolul era totodata cel maimare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leaganal unei culturi In care artele ~i, In general, rafi-namentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii dinApus sa se simta ca n~te bieti provinciali.

Jumiitatea de est a Imperiului

Roman s-a transformat fntr-un stat grec ortodox -

Bizantu~. Constantinopolu~capitala Bizantului, a fost

timp de secole cel mai frumos

ora-5 al Europei.

I riitial, Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pemalul european al Bosforulul, stramtoarece separa Asia Mica (astazi Turcia) de

Europa. Intelegand importanta acestei a~ezariinconjurate de apa din trei parti, imparatulConstantin a repus bazele acestui ora~ in 330d.Hr. Numit Constantinopol dupa numelefmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", deunde era guvernata jumatatea de est aImperiului. ~pre deosebire de vest, aceastaregiune mai avea resurse ~i bogatii considera-bile, inclusiv ora~e importante; toate acestea i-au dat posibilitatea sa faca fata cu succesperioadelor grele care au urmat, culminand in476 cu caderea imparatului roman.

Un imperiu zguduitimparatul aflat la Constantinopol a continuat saguvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei.De~i numim aceasta regiune Imperiul Romande Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sanoua stapanire era cunoscuta sub numele deImperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pede alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier-dut pentru totdeauna. insufletit de aceastaidee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat oputernica mi~care militara, recucerind Africa de1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui

Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~riremarcabile: amendarea legii romane ~i con-struirea unor cl~diri impozante, cum ar fi HagiaSophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar oparte din aceste realiz~ri.

Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atiltde intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti aucucerit nordul ltaliei, dar in general in parteade apus aveau loc numeroase retrageri detrope. in partea de est, sort ti se dovedeauschimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~iau cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria,Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierdereaTunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~rit selimita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ dep~miint in sudul ltaliei.

Aceste state au constituit inima Imperiuluiin unnatoarele secole. Pierderile suferite in se-colul al VII-lea au avut ~i avantaje: Imperiul eramai compact iar granitele erau mai u~or deap~rat. Din numeroase puncte de vedere

O Manuscrisdin secolul al XIV-lea, ce inJa,i~eazaatacul marinarilorbizantini asupra du~-manilor, cu ajutorul"Jocului grecesc".Acesta era unamestec de varnestins, petrol ~i sul-Juri, care lua Joc incontact cu apa.Aceasta inven'ie,datand aproximativdin anul 675 d.Hr., aasigurat controlulflotei bizantineasupra Mediteranei.

63

Page 2: Bizantul.pdf

BIZANTUL

O imparatul VasileI, intemeietoruldinastiei macedo-nene, sub conduc-erea careia putereaBizan~ului a atinspunctul culminant.

O Lupta solda,ilorbizantini cu bulgarii.Statui bulgarilor afost recunoscut deBizan, in 681, deve-nind foarte puternicin timpul lui Simeon(893-927). Sub dom-nia lui Vasile II,Bizan'ul a cuceritstatui bulgarilor.Dupa o bataliecumplita. in 1014. sespune ca Vasile ar fiorbit 14000 de pri-zonieri. motiv pentrucare a fost numit..uciga~ul de bulgari".

O Aceasta pictura bizantina prezinta pros-peritatea existenta in regiunile rurale, in tim-pul dinastiei macedonene. Dupa moartea luiVasile al 1I-lea, cre~terea taxelor a ingreunatfoarte mult via,a ,aranilor .

iscate de cruciatii cre~tini care jefuiescConstantinopolul. Are loc a Patra Cruciada(1202-04), care a tranSfoffilat Bizantullntr-un"Imperiu Latin" fragmentat.

A Suprema1ia otoman3In mod remarcabil, In 1261, unul din princi-patele grece~ti ce supravietuise a reu~it sa-iInvinga pe latini, refacand un Bizant In mini-atura, In vestul Asiei Mici ~i In Grecia. Dar In1340 un dezastruos razboi civil a dat posibili-tate otomanilor sa Invinga Imperiul. Sfar~itul afost amanat deoarece fortele otomane erauimplicate In alte lupte. Dar In 29 mai 1453ultimullmparat, Constantin al XI-Iea, a muritaparand zidurile Constantinopolui, In timp cemarele ora~ era distrus ~i jefuit de catre turci.

jntre R:Isarit ~i Apus s-a produs o ruptura~i din punct de vedere al religiei. Printrecuceririle arabilor s-au numarat ~i mareteledioceze Antiohia, Ierusalim ~i Alexandria. jnaceasta situatie, Constantinopolul ~i Romaraman singurele pretendente la postul delider al cre~tinatatii, iar disputele dintre ele seintensifica.

La Constantinopol, jmparatul era protec-torul Bisericii, avand autoritate directa asupraei, in timp ce la Roma papa stabilise caBiserica latina era independenta de stat, une-ori fiindu-i chiar rivala.

Datorita divergentelor de ordin religios,cele doua biserici s-au indepartat din ce in cemai mult, pana cand in 1045 a avut loc MareaSchisma. De aici s-au format BisericaRomano-catolica ~i Biserica Ortodoxa dinzilele noastre.

De-a lungul secolelor alIX-lea ~i al Xo-lea,misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxismpe sarbi, bulgari ~i ru~i. Aceasta a fost una din-tre importantele victorii pe care bizantinii le-auobtinut in epoca de aur, care a durat incepandcu dornnia lui Vasile I (867-876) pana la dom-nia lui Vasile Il (976-1025); armatele imperialeau continuat ofensiva, cucerind o mare parte aBalcanilor ~i a Orientului Apropiat.

ConflicteLa sfar~itul secolului al XI-lea, in Imperiu auluat na~tere numeroase certuri ~i lupte intrediferite grupuri aflate in opozitie tocmai candnoii inamici erau aproape infranti. Normanziii-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, intimp ce turcii au pus pe picioare Islamul ~i auin,,:ins armata imperiala la Manzikert (1071),intr-o batalie ce a jucat un rol important inistoria lumii. O mare parte din Asia Mica, careera sursa de forte umane a Bizantului, a fostcucerita.

Salvata de la un dezastru ce parea iminent,datorita certurilor iscate intre inamici, Bizantulcere ajutorul Apusului. Astfel are loc PrimaCruciada (1096-99), in timpul careia este recu-perat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat deo parte din presiunile externe, permitandu-seastfel o modesta expansiune a Bizantului. jn1176 apar noi probleme care slabescImperiul. De data aceasta problemele sunt

64